Sunteți pe pagina 1din 31

Fig.1.1 Hematia Fig.1.2Ovocit Fig.1.3 Limfocit (128) Fig.1.

4 Monocit (136)
(136)

B5Fig.1.5 Neutrofil Fig.1.6 Adipocit Fig.1Fig.1.7 Eritrocit Fig.1.8 Epiteliu cubic


(135) simplu

Fig.1.9 Hepatocit Fig.1.10 Celule Fig.1.11 Celule Fig.1.12 Celule ciliate


pavimentoase prismatice cu platou şi caliciforme (144)
simple striat (142)

Fig.1.13 Fibroblast Fig.1.14 Neuron Fig.1.15Neuron Fig.1.16Neuron


(140) multipolar stelat multipolar piramidal multipolar piriform
(145)

Fig.1.17 Leiocit (145) Fig.1.18 Fig.1.19 Spermatozoid Fig.1.20.Osteoclast


Rabdocit ()141 (142)
Fig. 1.24 Epiteliul prismatic simplu cu Fig.1.25. Microvilii enterocitelor la
platou striat (bandă densă la polul microscopul electronic (128).
apical al enterocitelor).Vilozităţi
intestinale.Col. PAS: x400.

Fig. 1.36. Neuroni multipolari stelaţi. Fig 1.37. Neuroni multipolari stelaţi.
Neurofibrile la MO. Col HEA x400 Corpii Nissl la MO. Col HEA x400
(135) (135).

Fig. 1.38 Incluziuni citoplasmatice: Fig. 1.39. Granule de cheratohialină


glicogen în hepatocit (136). Col. PAS din stratul granular Unna al epidermei
x400 (131). Col HEA x400.
Fig. 1.40 Incluziuni citoplasmatice: Fig. 1.41 Incluziuni citoplasmatice:
lipide în adipocite uniloculare şi lipide în adipocite multiloculare (142).
multiloculare. Hipoderm, piele de Col HEA x200.
capră. Col HEA x200.

Fig 2.1 Capsula Bowmann, corpuscul


Malpighi.

Rinichi de capră. Col HEV x400.

Fig. 2.2. Epiteliul pavimentos simplu (6) Fig.2.3 Endoteliu vascular. Endocard.
Col PAS x400

Fig. 2.4 Canaliculul Boll. Fig. 2. 5 Epiteliul cubic simplu(6)


Glanda mandibulară de capră. Col HEA
Fig.2.6 Canaliculul Boll. Fig. 2.7 Canalul biliar.
Glanda mandibulară de capră. Col PAS x400 Ficat de capră.
Cb – canal biliar. Col PAS x400

Fig.2.8 Epiteliu prismatic simplu cu Fig. 2.9. Epiteliu prismatic simplu cu


platou striat (6). platou striat. Duoden de pui. Col IHC

Fig. 2.10 Tub contort proximal. Fig. 2.11 Celulele mucoase de la


Nefrocite cu marginea în perie. Rinichi suprafaţa mucoasei stomacului.
de pui. Col. PASx 400 Stomac de porc. Col HEA x400
Fig. 2.12. Epiteliul pseudostratificat ciliat Fig.2.13 Epiteliul pseudostratificat ciliat.
(6) Mucoasa nazală de câine. Col Gomorri x400

Fig. 2.14 Epiteliul pseudostratificat ciliat. Fig. 2.15 Epiteliul pseudostratificat ciliat
Trahee de capră. Col. HEA x900 Bronhie. Pulmon de capră. Col PAS x400.
Fig. 2.17Epiteliul pavimentos Fig. .2.18 Epiteliul pavimentos
stratificat cheratinizat. stratificat cheratinizat.
Celulă din stratul generator în telofază. Piele de capră. Col HEAx400
Piele de bovine. Col HEV x900

Fig.2.21. Epiteliu pavimentos stratificat de Fig.2.22. Epiteliu pavimentos stratificat


tip urinar de tip urinar.
Ureter de capră. Col HEV x100

Fig. 2.23 Epiteliu pavimentos stratificat


de tip urinar.
Ureter de capră.
Celule bazale.
Celule rachetă.
Celule umbeliforme.
Col. PAS x 4oo.

Fig. 2.25 Glandă amficrine. Fig. 2.26 Glandă amficrină.


Ficat de păstrăv. Cordoane de hepatocite. Pancreas păstrăv.
Capilare sanguine de tip sinusoid. Acini seroşi.
Col PAS x400 Insulă Langerhans.
Col PAS x400
Fig. 2.27 Ficat (139).
Cordoane de hepatocite ale căror plasmaleme
delimitează canaliculul biliar

Fig 2.32 Piele de capră. Glandă sebacee. Fig. 2.33 Tipuri de glande exocrine. Glanda
Glandă sudoripară. Foliculi piloşi. Col Gomorri x60. sebacee care se deschide între teaca internă şi tija
foliculului pilos. Piele de capră. Col HEV x400

Fig.2.34 Fig. 2.35

Fig.2.34; 2.35; 2.36


Glandele tubuloacinoase compuse
Glanda parotidă de capră.
Acini seroşi şi canale inter şi intralobulare.

Fig.2.34 Col PAS x100.


Fig.2.35 Col PAS x200
Fig.2.36 Col PAS x400

Fig.2.36
Fig 2.37 Glandele tubuloacinoase Fig. 2.38 Glande mucoase
compuse. Mucoasă orală, capră.
Glande cu unitatea morfofuncţională Col PAS x400.
acinul mucos. Col PAS x200

Fig. 2.39 Glanda mandibulară Fig. 2.40 Glanda mandibulară de


de capră capră
Unitatea morfofuncţională este acimnul CS – celulă seroasă
mixt. Col PAS x 100 ; CM –celulă mucoasă
Col PAS x400.

Fig. 2.41 Glandă endocrină de tip reticulat.

Adenohipofiza.
Celulele glandulare sunt organizate în
cordoane şi acestea în reţea..
Col MH2 x200.
Fig. 2.42 Glandă endocrină foliculară.
Glanda tiroidă de capră.
Foliculul glandular este format din
celulele secretoare foliculare şi coloid
tiroidian.
Col HEA x200.

Fig.2.44 Ţesut conjunctiv.


Piele de capră, derm.
Fibroblaste, fibrocite,
fibre de colagen.şi elastice.
Col. HEV x 900.

Fig. 2.45 Ţesut adipos.

Adipocite uniloculare sunt celule sferice, în


care lipidele ocupă aproape în totalitate
citoplasma, nucleul este mic, aplatizat, situat
periferic.
Col HEA x400.

Fig. 2.46 Ţesut adipos brun.

Adipocitele multiloculare, prezintă


numeroase picături de lipide
intracitoplasmatic, nucleul este mic situat
excentric sau central.

Col HEA x200.


Fig.2.47. Ţesut conjunctiv lax.
Derm din piele de bovine.
Fibrele de colagen sunt groase,
iar cele elastice subţiri şi pliate.
Col HEA x900.

Fig.59 Cartilajul hialin(schiţă) Fig. 2.60. Cartilajul hialin matur. Trahee


capră. CP- condroplast. Condrocit
Condrină. Col PAS x400

.
.
Fig. 2.63 Ţesut cartilaginos elastic Fig. 2.64 Ţesut cartilaginos
elastic. Pavilionul urechii de capră.
Col. HEA X200
Fig. 2.68 Osteon format din lamele Fig.2.69 Ţesut osos compact, secţiune
osoase dispuse concentric în jurul transversală (136).
canalului Havers. În canalul Havers sunt
prezente arteriole şi venule (136).

Fig. 2.70 Osteon (136).

Fig. 2.71 Osul spongios. Fig.2. 72. Ţesutul osos spongios (142).
Fig. 2.74 Osificare
encondrală (130). Col HEA
x100

Zona cartilajului normal

Zona cartilajului seriat

Zona cartilajului hipertrofiat


Zona de eroziune

Zona osteoidă

Zona osiformă

Fig. 2.76 Frotiu din sânge de cal (133).


Fig. 2.75. Hematia la mamifere L-limfocit; N- neutrofil; P – plachete
sanguine. Col MGG x400
Fig. 2.77 Frotiu din sânge de cal (133).
Hematie, anucleată.
Neutrofil .
Col May Grűnwald giemsa x900.

Fig. 2.78 Eozinofil (133). Fig. 2.79 Eozinofil (133).


Frotiu din sânge de vacă. Frotiu din sânge de cal.
Col May Grunwald Giemsa x900 Col May Grunwald Giemsa x900

Fig.2.80. Frotiu din sânge


de cal (133).
Hematii, Bazofil, limfocit.

Col May Grunwald Giemsa


x900

Fig. 2.81. Frotiu din sânge


de cal (136).
Bazofil, celulă cu nucleu
în treflă, granule bazofile,
de dimensiuni
diferite intracitoplasmatice

Col May Grunwald Giemsa


x900
Fig.2.82 Limfocit (128). Celulă sferică, Fig. 2.83 Monocit. Celulă sferică, cu
nucleu mare, citoplasma intens bazofilă, nucleu reniform, citoplasmă bazofilă
redusă cantitativ, dispusă periferic. Col (136).
May Grunwald Giemsa x900 Col May Grunwald Giemsa x900

Fig. 2.84 Frotiu din sânge de cal.


Macrofag activate (132).
Col May Grunwald Giemsa x900

Fig. 2.90 Megacariocit din Fig. 2.91 Frotiu din sânge de cal, plachete
măduva osoasă hematogenă. sanguine (129). Col. MGG; x900 (143).
Col. MGG; x900 (143)

Fig. 2.92. Frotiu din sânge de pasăre.


Eritrocite
Bazofil (central)
Col. MGG; x900
Fig. 2.89 Fibre musculare striate de tip Fig. 2.90 Fibre musculare striate de tip
scheletic. Secţiune longitudinală scheletic. Secţiune transversală.
Col HEA x400 Col Gomori x400

Fig. 2.95 Cord de capră. Fig. 2.96 Ţesut muscular striat de tip
Endocard. Miocard. cardiac, secţiune longitudinală.
Col. HE x60. Miocard. Col. Giemsa x400. ( 136)

Fig.2.97
Fig. 2.98
Fig. 2.97 Ţesut muscular neted (schiţă)

Fig. 2.98 Ţesut muscular neted


Leiocitele sau fibrele musculare netede
surprinse longitudinal şi transversal.
Intestin subţire de capră.
Col HE x400

Fig. 2.99 Fibre musculare netede.


Intestin de păstrăv.
Col HE x400.
Fig.2.99

Fig. 2.101 Neuron multipolar


stelat (143).
Corpii Nissl, cu aspect granular,
situaţi în pericarion. Lipsesc în
zona de desprindere a axonului
numită con de emergenţă axonală.
Col giemsa x400

Fig. 2.102 Neuron multipolar


stelat (135).
Neurofibrile dispuse în reţea în
pericarion şi sub forma unor
mănunchiuri paralele în prelungiri.
Col. HE x400

Fig.2.105
Fig.2.106
Fig. 2.105 Nerv, secţiune longitudinală.
Col HE x 900

Fig. 2.106 Fibră nervoasă (schiţă).

Fig. 2.107 Nerv secţiune transversală.


Col. Impregnare argentică x100.

Fig. 2.107

Fig.2.111 Structura histologică a nervului. Nerv secţionat transversal (135).

Fig. 2.112. Nerv. Secţiune Fig. 2.113. Nerv. Secţiune transversală.


transversală (143). Col Gomori epineurium; perineurium şi endoneurim. Nerv
x60. periferic capră.
Fig. 2.114 . Ganglion rahidian de
capră.
Neuroni pseudounipolari înconjutaţi de
amficite. Printre aceştia fibre nervoase
secţionate transversal.

Col. PAS; x100.

Fig. 2.115. Ganglion rahidian (128).


Neuroni pseudounipolari înconjutaţi de
amficite.

Col. PAS x400.

Fig. 3.2 Măduva rahidiană.


Substanţa cenuşie sub forma literei H la interior, acoperită de substanţa albă ca
un manşon, la exterior.Col. Impregnare argentică x60
Fig.3.3 Măduva rahidiană
de câine.
Cornul ventral al măduvei
rahidiene.
Neuroni multipolari stelaţi.
Col.Impregnare argentică
x100

Fig. 3.4 Măduva rahidiană.


Cornul ventral al măduvei
rahidiene.
Neuroni multipolari stelaţi.
Col.Impregnare argentică
x400.

Fig. 3.5 Cerebel de câine.


Lame cerebeloase.
Substanţa cenuşie este
situată la exterior,
substanţa albă în interiorul
lamelei.
Col Gomori x 60
Fig. 3.6 Cerebel.
Substanţa cenuşie:
Sm- stratul molecular
NP-rândul neuronilor
Purkinje
SG – stratul granular

Col Gomori x 200

Fig. 3.7
Neuron multipolar piriform Purkinje.
Col. HE x400

Fig. 3.8 Scoarţa cerebrală. Scoarţa Fig.3.9 Neuroni multipolari


cerebrală. piramidali Betz.
Col. Impregnare argentică x60
Encefal de câine. Col HE x60
Fig.3.10 . Structura
histologică a pielii.
Piele de capră.

Epiderm
Derm- foliculi piloşi
-glande sebacee
-glande sudoripare
Hipoderm
Col PAS; x 100.

Fig. 3.11 Piele de capră.

Epidermă- epiteliul
pavimentos stratificat cheratinizat

Derm- glande sudoripare.

Col. HEV x200


Fig. 3.12. Piele.
A.-bulb pilos;
B-lumenul glandelor sudoripare;
C-tecile epiteliale ale foliculului
pilos.

Col. HEA: x400 (145)

Fig. 3.13 Piele de oaie.


Glande sebacee, cu aspect
de sac.
Glandele sudoripare,
tubuloase, sinuoase.
Col HE x200.

Fig. 3.14 Piele. Epiderm, derm şi hipoderm. Fig. 3.15 Piele de oaie. Glande sebacee
Col. PAS x60 Foliculi piloşi surprinşi transversal
Glande sudoripare.
Col PAS x200
Fig. 3.16 Piele de cal.
Adenomerul glandei sudoripare.
Formaţiuni secretorii cu secreţie acumulată,
colorată PAS pozitiv, formate din celule
secretorii celule mioepiteliale

Col PAS x400

Fig.3.16

Fig. 3.88 Endocard şi miocard. Fig. 3.89 Endocard şi miocard (136).


Cord de capră. Col. HEA; x100 Cord. Col. HEA; x900

Fig. 3.90 Miocard. Fig. 3.91 Ţesut nodal


Fibre musculare striate de tip cardiac Col. PAS. X400 (136)
surprinse longitudinal şi transversal.
Cord de capră. Col. HEA; x200
Fig.3.94. Os spongios cu măduvă osoasă Fig.3. 95. Os spongios cu măduvă
hematogenă. Col. HEA x100 (128) osoasă hematogenă. Col. HEA x400
(143)

Fig. 3.131 Ţesut limfoid asociat Fig. 3.132 Plăcile Peyer.


mucoasei duodenale la puii de Sunt formate din 4-6 limfonoduli
găină. surprinşi în submucoasa jejunului (129).
Limfocite dispuse difuz în lamina
propria a mucoasei din axul
vilozităţilor intestinale Col IHC
pentru LT3 x60

Fig. 3. 157. Glanda parotidă. Capsula Fig. 3.158 Glanda parotidă, unitatea
la periferie, septe care împarte teritoriul morfofuncţională acinul seros.
în lobuli. Col. PAS x100. Col. PAS x400
Fig. 3.159. Glanda mandibulară. Septe Fig. 3.160 Unitatea morfofuncţională-
conjunctive care împart teritoriul în acinul mixt.
lobuli. Canal interlobular şi CS-celule seroase
intralobulare. Col PASx100 CM-celule mucoase. Col PASx400

Fig.3.163. Structura
histologică a esofagului.
Mucoasa esofagului cu
glande formate din acini mucoşi.
Col. HEA x100.

Fig. 3.191 Structura histologică a Fig.3.192 Mucoasa cu glandele Lieberkűn


duodenului. Mucoasa pliată (vilozităţi), în lamina propria a mucoasei şi Brűnner în
glande glandele Lieberkűn în lamina propria submucoasă. Col. HEA x60; ( 135).
a mucoasei şi Brűnner în submucoasă (129)
Fig.3193. Structura histologică a jejunului Fig. 3.194 Schiţa duodenului comparativ cu
(135). celelalte segmente ale intestinului subţire
(48).

Fig.3.195. Jejun. Vilozităţi intestinale şi Fig.3.196. Jejun. Vilozităţi intestinale şi


glande Lieberkühn în lamina propria. Col. glande Lieberkühn în lamina propria. Col.
HEA x100 (143). HEA x200 (143).

Fig. 3.207. Ficat de porc, lobul


hepatic clasic
-spaţiul Kiernnan în care se află
- arteriolă,
- -canal biliar,
- -venulă interlobulară.
-
Col. HEV x100 (146).
Fig. 3.208 Spaţiu Kiernan. Fig.3.209 Cordoane Remack, capilare de tip sinusoid.
Cb- canal biliar; A-arteriolă Cs- capilar se tip sinusoidVc- venulă centrolobulară.
Col. HEA x400. Col. HEA x400.

Fig. 3.216 Acin seros continuat cu canalul Fig 3.217. Pancreas exocrin; acini seroşi.
intercalar.Col. PAS Septe conjunctive delimitează lobulii
X900 (143) pancreatici. Col. PAS; x200;

Fig.3.218. Insulă Langerhans Fig.3.219. Insulă Langerhans(IL)


(componenta endocrină) înconjurată de acini înconjurată de acini seroşi(As). Col PAS
seroşi(componenta exocrină) (130) x400
Trahee

Fig. 3.221.Trahee, esofag (131). Col. Fig. 3.222. Trahee şi tiroida ataşată
PAS; x60 (133).
Col. PAS x60

Fig. 3.233.Trahee.
Epiteliul mucoasei pseudostratificat
ciliat. Format din celule ciliate,
caliciforme şi bazale.Trahee de
capră.
Col HE x900
.

Fig3.224. Structura
bronhiei interlobulare
(primare).

Pulmon de capră.

Col.HEA; x100.
Fig.3.241. Lobi şi lobuli renali în zona corticală Fig.3.242. Lobi şi lobuli renali în zona corticală.
Col. HEA; x60 (139) Rinichi de capră.
Corpusculi Malpighi în labirinte. Col HEA x100

Fig. 3.243 Lobulaţia rinichiului.


Lob renal- structură
Vascularitaţie.
.

Fig. 3.245 Corpuscul Malpighi


format
din capsulă Bowmann,
spaţiu capsular şi
glomerul.
celule mezangiale (la vârful săgeţii)
.Col.HEA; x400 (143).
Fig.3.260. Ureter format din mucoasă Fig. 3.261 Uroteliu format din celule
pliată, musculoasă şi adventiţie. Col HE bazale, celule în rachetă şi umbeliforme
x100 (135) . Col. HEA; x400

Fig. 3.288. Ovar, zona corticală, foliculi Fig. 3.289 Ovar, zona Corticală. Folicul
primordiali, primari (137) . Col. PAS x100. primar. Col. PAS.x400 (143).

Fig. 3.290 Ovar, zona corticală. Fig. 3.291 Ovar de vacă.


Folicul secundar. Ovocit înconjurat de Tecile unui folicul cavitar: granuloasa,
celule foliculare 3-4 rânduri. Celulele membrana Slawijansky, teaca internă şi teaca
foliculare încep sinteza lichidului externă. In caviate se observă lichid follicular.
folicular. Col. HEA x400 (133). ColHEA x400
Fig. 3.292. Folicul de Graff. Col. Novelli Fig. 3.293 Folicul de Graff Ovar de vacă. Col
x 60 (135). PASx100 (139).

Fig. 3.313. Structura histologică a Fig. 3.314. Structura histologică a


cervixului. Col. HEA x60 . cervixului. Col. HEA x400.

Fig. 3.323 Glanda mamară de viţică. Muguri Fig.3.324 Glanda mamară de ieduţă în vârstă de 9
epiteliali, înconjuraţi de ţesut adipos. Col. HEA luni. Alveole glandulare înconjurate de ţesut adipos. Col
x100. Giemsa x200.