Sunteți pe pagina 1din 9

SUBREGNUL METAZOA

Metazoarele sunt animale pluricelulare. După numărul de foite


embrionare pe care-l poseda animalul în stadiul de adult, clasificăm
metazoarele în didermice (diblastice) şi tridermice (triblastice).

Diviziunea Didermica
(Diblastica)

numit ectoderm şi un strat numit


Cuprinde cele mai primitive endoderm), separate între ele de o
animale pluricelulare. Trecerea la mezoglee gelatinoasă. Peretele
etapa pluricelulara, constituie un corpului prezintă numeroşi pori
moment crucial în evoluţie. inhalanţi (de unde le vine şi
Animalul, îşi poate mări talia şi numele (Pori =por; phorein= a
să-şi edifice variaţii arhitecturale purta), prin care intră permanent
complexe, irealizabile in stadiul un curent de apă ce scaldă
unicelular. Celulele corpului sunt cavităţile corpului; apa iese
de mai multe tipuri, diferenţiate printr-un orificiu exhalant numit
în raport cu „munca” prestata: oscul. Cavităţile gastrice sunt
nutriţie, protecţie, reproducere, tapetate cu celule cu guleraş
etc. Ele nu se afla însă în numite coanocite, care provin din
coeziune pentru a forma ţesuturi, coanoflagelatele primitive.
motiv pentru care se pot disocia Regimul de hrană este microfag,
sau reorganiza. datorat diametrului redus al
porilor, nepermisiv pentru
1. Subdiviziunea Porifera nutrienţi de dimensiuni mari.
Scheletul este format din nişte
Încrengătura Porifera spiculi de natură calcaroasă sau
(Spongieri) silicioasă, cărora li se pot asocia
fibre formate dintr-o substanţă
Spongierii sunt metazoare proteică (polipeptid) numită
primitive fără simetrie, lipsiţi de spongină. Se cunosc trei tipuri
organe, dar cu mai multe feluri de fundamentale de organizare:
celule. Corpul este delimitat de Ascon, Sycon şi Leucon (fig. 10).
două straturi de celule , (un strat
Fig. 10. Tipurile structurale de spongieri

Studiul unui tip : Ascon microfagă, pe o suprafaţă mult


La tipul Ascon (fig. 11), stratul mai mare.
ectodermic este tapiţat cu un tip
de celule aplatizate numite
pinacocite, care nu constituie un
epiteliu propriuzis, întrucât nu au
strat bazal. Spre interior, sub
pinacocite se găseşte mezogleea,
un strat , gelatinos în care se află
celule amiboide (arheocite) şi
celule scheletice, denumite
spiculi. Toate aceste celule
alcătuiesc ectoddermul. Cavitatea
centrală este căptuşită cu celule
care reprezintă endodermul
numite coanocite. La tipul Sycon
, structura difera prin grosimea
mezogleei, în care se invaginează
coanocitele, pentru ca la tipul
Leucon, de altfel cel mai evoluat
dintre spongieri, coanocitele să
formeze nişte coşuleţe vibratile în Fig. 11. Schema la tipul Ascon
care se realizează digestia
acvarii numai dacă apa este
schimbată foarte des.
Spongierii sunt solitari sau
coloniali, sesili şi acvatici,
majoritatea marini, câteva specii
trăiesc în apele dulci (Fam.
Spongillidae). În Marea Neagră
sunt puţin reprezentaţi, deoarece
condiţiile actuale nu sunt
favorabile existenţei acestor
animale. Popular cunoscuţi sub
numele de bureţi, sunt consideraţi
ca filtre ale apelor.

Ex: Spongilla lacustris (fig. 12) -


formă colonială, cosmopolită, se
întâlneşte frecvent în bălţile
Deltei Dunării, lacuri şi în apele
lin curgătoare. Se prezintă ca un Fig.12. Spongilla lacustris
manşon pe tulpinile submerse ale
trestiilor şi altor plante acvatice.
Primăvara este verde datorită Pentru fixare, se utilizează
simbiozei cu algele verzi iar formol 5% sau alcool concentrat.
toamna de culoare brună-cenuşie. Spiculii şi gemulele se pot fixa în
Analizat la lupă, se pot observa balsam de Canada, după o
osculii pe suprafaţa corpului şi prealabilă deshidratare timp de o
porii inhalanţi. În condiţii de zi în soluţie de KOH.
temperatură scăzută, Spongilla Euspongia officinalis este
formează muguri de rezistenţă - buretele de baie, o specie care
gemule-, în interiorul cărora se are scheletul alcatuit din fibre de
află celule embrionare totipotente spongină. Întrucât acestea sunt
(arheocite) care în condiţii moi si elastice, acest burete este
favorabile de mediu (16-300C) utilizat în cosmetică şi ca burete
germinează. Spongilla lacustris de baie.
se colectează cu suportul unde Hippospongia equina este
este fixat din apă, rezistând în buretele de şters tabla. El are o
structură mai dură ca precedentul.
2. Subdiviziunea Coelenterata bucal- omolog cu blastoporul
(Celenterate) gastrulei (la larvă). Sunt
(gr.coelos=cavitate; microfage, cu digestia extra- şi
enteron=intestin) intra -celulară. Au celule
urzicătoare numite cnidoblaste
Celenteratele sunt metazoare (gr. knide=urzică; blastos=
primitive cu două foiţe mugure) şi celule lipicioase
embrionare: ectoderm şi (coloblaste).
endoderm (diblastice), iar între Majoritatea sunt marine,
cele două foiţe se află o mezoglee solitare sau coloniale, libere sau
gelatinoasă. Au celule musculare fixate.
contractile de origine epitelială;
au o adevărată cavitate digestivă Celenteratele cuprind două
cu un singur orificiu -orificiul subîncrengături:

a. Încrengătura Cnidaria (Cnidari) este un grup de animale ce posedă


nişte celule numite cnidoblaste. Se prezintă ca două tipuri morfologice :
polip-formă sedentară şi meduză-formă liberă.

b. Încrengătura Acnidaria sau Ctenaria cuprinde animale ce posedă


coloblaste, cu simetrie radiară. Sunt forme pelagige (gr. pelagikos= marin).

Clasa Hidrozoa (Hidrozoare)


Cuprinde Cnidari cu polip
Încrengătura Cnidaria (hidropolip) şi cu meduză
(Cnidarii) (hidromeduză), predominând
polipul.
Cnidarii sunt animale Polipii sunt solitari sau
acvatice, cu simetrie radiară, şi formează colonii polimorfe.
care prezintă clasic: forma de Meduzele cu văl -craspedote (gr.
polip - sesilă, sedentară şi forma craspedo=margine, tiv) sunt
de meduză- pelagică, mobilă. Din pelagice, având ca organede simţ
această Încrengătură fac parte: ocelii şi statociştii. Mezogleea
 Clasa Hidrozoa este lipsită de celule, gonadele
 Clasa Scyphozoa sunt ectodermice.
 Clasa Anthozoa Ex. Hydra viridis -hidra de apă
dulce. Este un polip solitar tipic,
(fig. 13,14) care trăieşte în bălţi şi
lacuri, ape curgătoare, fixată de
plante acvatice. Hidrele se
colectează în special vara, Pentru a urmări modul de hrănire
menţinându-se în acvarii, ferite al hidrei, se separă intr-o placă
de razele solare, asigurându-le Petri cu dafnii şi cilopi o hidră;
drept hrană dafnii, ciclopi, aceasta prinde prada cu
schimbând apa din când în când. tentaculele şi o imobilizează.
Deplasarea hidrei se face prin păşire
şi rostogolire. Reacţionează la diferiţi
stimuli ca : temperatură, substanţe
chimice, curent electric. La hidră se
pot face experienţe de regenerare prin
tăierea în două jumătăţi în plan
longitudinal sau transversal,
observând că fragmentele îşi
regenerează părţile lipsă. Hidra are
dimensiuni de 10-15 mm, forma unui
sac, are culoare verde- cenuşie.
Anterior, prezintă un con bucal (gura)
ce conduce într-o cavitate digestivă
(gastrală) largă. Baza conului bucal
este înconjurată de mai multe
tentacule (6-10) lungi, contractile,
tapetate cu baterii de nematocişti.
fig. 13. Hidra

Fig. 14. Structura peretelui la hidră


Clasa Scyphozoa corpului este împărţită prin patru
(Scifozoare) septe în patru cavităţi radiare.
Între ectoderm şi endoderm se
Cuprinde forme exclusiv află o mezoglee groasă. Au
marine. În această clasă există organe de simţ complexe numite
două stări morfologice: scifopolip ropalii. Gonadele sunt de origine
şi scifomeduză (fig.15). Cavitatea endodermică.

Fig. 15.

Ex: Aurelia aurita -meduza, prelungesc cu nişte braţe foarte


frecventă în Marea Neagră, se lungi. (fig.16).
poate fixa în formol 5% cu apă de După gură urmează faringele
mare. Ea are forma unui disc (de origine endodermică) care dă
gelatinos, incolor, de câţiva într-o cavitate gastrică cu patru
centimetri diametru. Prezintă o buzunare.
faţă exumbrelară bombată şi una De la buzunarele gastrice
subumbrelară, concavă. Umbrela pornesc canale radiale ce se
este împărţită în opt lobi între deschid într-un canal circular de
care se găsesc opt ropalii. O pe marginea umbrelei. Canalul
ropalie este formată dintr-o fosetă circular prezintă şi pori excretori,
olfactivă, o pată oculară şi un prin care sunt eliminate resturile
statocist sau organ de echilibru. alimentare.
Pe marginea lobilor sunt Toate aceste canale formează
numeroase tentacule scurte. În un sistem gastrovascular prin care
centrul subumbrelei se găseşte un circulă apa cu hrană. Între braţe
manubriu scurt care poartă o gură se găsesc patru pungi genitale
pătrată, ale cărei colţuri se care pot fi observate prin
transparenţă.
Rhizostoma pulmo –meduza de nutriţia este secundar microfagă,
curent cald, se întâlneşte frecvent o parte a digestiei are loc printre
şi în Marea Neagră (fig.13). Este franjurile braţelor bucale iar
un scifozoar mai mare, de 20-30 hrana este aspirată apoi prin nişte
cm, chiar mai mare. La aceasta, orificii în sistemul gastrovascular.

Fig. 16. Exemplul unei meduze cu văl (stg) şi schema unei secţiuni (dr.)

Clasa Antozoa, structura unei anemone


Clasa Anthozoa (Antozoare)
Forme reprezentate exclusiv prin
polipi (antopolipi); cavitatea
gastrică este împărţită prin spte în
loje: opt la octocoralieri:
Corralium rubrum – mărgeanul
sau coralul roşu; Pennatula
phosphorea – pana de mare şi
şase la hexacoralieri: actiniile,
anemonele, madreporarii. Unii
formează schelete de natură
calcaroasă. Antozoarele sunt Fig.17. Actinia equina
solitare sau coloniale, forme
exclusiv marine. Ex.: Actinia
equina -dediţelul de mare-
trăieşte în M. Neagră. (fig. 17).
Actiniile se fixează în formol 5%
preparat cu apă de mare. În
prealabil se anesteziază cu Clasa Ctenophora
novocaină sau fum de ţigară, Pe suprafaţa exterioară a corpului
pentru a rămâne tentaculele prezintă opt şiruri meridiane de
întinse. Polipul este solitar, palete ciliate cu aspect de
cilindric, lung de 3-4 cm, de pieptene masiv pentru care au
culoare brună- roşcată. La partea fost denumite şi Ctenophora (gr.
superioară prezintă un disc bucal, ctenos= pieptene; phoros= care
pe marginile căruia se găsesc poartă).
bacterii de cnidoblaste urticante. Ex.: Pleurobranchia rhodopis.
Gura este înconjurată de şase Specie frecventă în planctonul
cercuri concentrice de tentacule. superficial al Mării Negre.
Baza polipului este lăţită ca o
talpă cu care se fixează pe pietre
sau scoici.
Încrengătura Acnidaria
(Ctenaria)

Cuprinde celenterate solitare,


libere, pelagice, care prezintă în
ectoderm celule lipicioase numite
coloblaste (gr. cola=clei).
Fig.18. Pleurobranchia