Sunteți pe pagina 1din 45

1

UNIVERSITATEA TITU MAIORESCU


FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE

TUDOR GANEA

GESTIUNE BANCARĂ

BUCUREŞTI
2

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE I

RISCUL DE CREDIT

1. Dispunem de 5.000.000.000 lei pentru a fi investiţi. În ultimul an,


rata dobânzii pentru un depozit bancar de 6 luni a fost: 14%, 12%, 11%,
12%, 14%, 16%, 12%, 10%, 15%, 14%.
În acelaşi timp, există o posibilitate de investire a banilor tot pentru 6
luni. Cele trei rate anterioare ale profitului pentru acest tip de investiţie au
fost de 10%, 13%, 16%.
a) Care este rata profitului prognozată şi riscul asociat ei?
b) Care este decizia luată şi de ce?

Rezolvare
a) Depozitul bancar la 6 luni:

Rata dobânzii (%) Frecvenţa de apariţie Probabilitatea


10 1 0,1
11 1 0,1
12 3 0,3
14 3 0,3
15 1 0,1
16 1 0,1
Total 10 1

Pentru a calcula rata profitului prognozat, utilizăm formula:


6

 Rd i  fi
10  1  11  1  12  3  14  3  15  1  16  1
R1  i 1
  13 , unde:
6
11 3  3 11
f
i 1
i

Rdi este rata dobânzii şi


fi este frecvenţa de apariţie
R1 = 13%
Riscul asociat acestei rate a profitului este abaterea standard:
3

6
( R  Rd i ) 2  f i
1   6
i 1
f
i 1
i

 1  (13  10) 2  0,1  (13  11) 2  0,1  (13  12) 2  0,3  (13  14) 2  0,3  (13  15) 2  0,1  (13  16) 2  0,1
 1  3,2  1,79

Cealaltă posibilitate de investire a banilor:


10  13  16
R2   13
3
(10  13) 2  (13  13) 2  (16  13) 2
   6  2,45
3
Deşi cea de-a doua posibilitate de investire a banilor aduce aceeaşi
rentabilitate, riscul asociat ei fiind mai mare, se va prefera prima variantă.

Costurile gestionării riscului


2. Ca director al unei unităţi bancare, aţi identificat trei riscuri, după
cum urmează:
 Riscul A, având o probabilitate de realizare de 1/1200, pentru o
pierdere în valoare de 400 miliarde;
 Riscul B, având o probabilitate de realizare de 1/2400, pentru o
pierdere în valoare de 350 miliarde;
 Riscul C, având o probabilitate de realizare de 1/600, pentru o
pierdere în valoare de 150 miliarde.
Pentru administrarea riscului, se propun 2 soluţii:
Soluţia I, care reduce probabilitatea de realizare a riscurilor A şi B la
1/8000, costul de 300 milioane.
Soluţia II, care înjumătăţeşte valorile pierderilor pentru toate riscurile
A, B şi C, costul fiind de 200 milioane.
Ce soluţie veţi adopta şi de ce?

Rezolvare
1
Pierderea probabilă asociată riscului A:  400 mld  334 mil
1200
1
Pierderea probabilă asociată riscului B:  350 mld  146 mil
2.400
1
Pierderea probabilă asociată riscului C:  150 mld  250 mil
600
Pierderea probabilă A+B+C = 334+146+250=730 mil.
4

Soluţia I reduce probabilitatea de realizare a riscurilor A şi B la


1/8000, costul implementării acestei soluţii fiind de 300 mil.
1
Pierderea probabilă asociată riscului A:  400  50 mil
8.000
1
Pierderea probabilă asociată riscului B:  350  44 mil
8.000
1
Pierderea probabilă asociată riscului C:  150  250 mil
600
Pierderea probabilă A+B+C = 50+44+250=344 mil.
La această pierdere se adaugă costul soluţiei I, rezultând un cost total
= 644 mil. În felul acesta (faţă de pierderea probabilă iniţială de 730 mil),
avem un beneficiu relativ de 86 mil.

Soluţia II reduce valorile pierderilor pentru riscurile A, B şi C la


jumătate, costul implementării acestei soluţii fiind de 200 mil.
334
Pierderea probabilă asociată riscului A:  167 mil
2
146
Pierderea probabilă asociată riscului B:  73 mil
2
250
Pierderea probabilă asociată riscului C:  125 mil
2
Pierderea probabilă A+B+C = 167+73+125=365 mil.
La această pierdere se adaugă costul soluţiei I, rezultând un cost total
= 565 mil. În felul acesta (faţă de pierderea probabilă iniţială de 730 mil),
avem un beneficiu relativ de 165 mil.
Vom alege soluţia II.

1) APLICAŢII REZOLVATE

1. Calculaţi pierderea probabilă (riscul) pentru următorul împrumut:


- valoarea împrumutului: 100 milioane;
- valoarea garanţiei: 120 milioane;
- rata de diminuare a garanţiei: 25%;
5

- probabilitatea de realizare a pierderii 1:1000.


Rezolvare:
Valoarea diminuată a garanţiei:
120 milioane × 75% = 90 milioane
Pierderea probabilă:
(100 mil – 90 mil) × 1/1000 = 10.000

2. Aplicaţie privind calculul rentabilităţii şi riscului creditelor


bancare
Pentru exemplificarea calculului mediei, dispersiei şi abaterii pătratice
luăm cazul unui portofoliu de credite. Repartiţia rentabilităţilor poate fi
determinată pe baza celor 40 rate de rentabilitate din portofoliu (am presupus
că avem 40 credite). Rentabilitatea de –10% apare atunci când împrumutul
nu se mai rambursează (nu se mai recuperează decât 90% din sumele
datorate).

Rate de rentabilitate Frecvenţă %


-10% 1 2,5
7% 11 27,5
9% 19 47,5
10% 9 22,5
Total 40 100

Atunci, media, dispersia şi abaterea medie pătratică vor fi:


 10  1  7  11  9  19  10  9
R  8,2%
40

Rate de Frecvenţă Ri-R (Ri-R)2 (Ri-R)2xFi


rentabilitate (Ri) Fi
-10% 1 -18,2 331,24 331,24
7% 11 -1,2 1,44 15,84
9% 19 0,8 0,64 12,16
10% 9 1,8 3,24 29,16
Total 40 388,4

388,4
Dispersia este:  2   9,96
40  1
Abaterea medie pătratică este:    2  3,16
6

Portofoliul de credite analizat a înregistrat o medie anual de 8,2% cu o


abatere medie pătratică de  3,16

Probabilitatea abaterilor standard într-o


distribuţie
normală
Fracţiuni ale abaterii medii Probabilitatea ca abaterea să fie
pătratice ( ) mai mică decât această mărime
0 0
0,5 0,38
1 0,68
1,5 0,87
2 0,95
2,5 0,99

În exemplul nostru, probabilitatea ca rentabilitatea medie a


portofoliului de credite să se abată cu  3,16 este de 68%:
1 1
p (8,2   3,16  R  8,2   3,16)  38%
2 2
p (8,2  3,16  R  8,2  3,16)  68%
p (8,2  1,5  3,16  R  8,2  1,5  3,16)  87%
p (8,2  2  3,16  R  8,2  2  3,16)  95%
p (8,2  2,5  3,16  R  8,2  2,5  3,16)  99%

3. Principalul obiectiv în gestiunea portofoliului de credite este


reducerea şi chiar eliminarea riscului specific prin diversificarea creditelor.
Un portofoliu de două credite se constituie în proporţii diferite de
participare a unuia şi a altuia dintre credite (x şi y). Din mulţimea de
combinaţii posibile numai o parte a acestora este eficientă. Din submulţimea
de portofolii eficiente numai unul este optim pentru investitorul cu aversiune
faţă de risc.
Presupunem un portofoliu format din două credite cu o pondere de
50% fiecare. Aceste credite sunt acordate unei discoteci în aer liber şi uneia
acoperite. Evoluţia acestora, şi automat potenţialul de rambursare a sumelor
împrumutate vor depinde de evoluţia atmosferei. Se anticipează următoarele
probabilităţi:

Starea naturii probabilitate Rx Ry


soare 0,4 15% -3%
7

înnorat 0,3 8% 7%
ploaie 0,3 -2% 13%
Calculăm media, dispersia şi abaterea medie pătratică pentru primul
credit:

R x  0,4  15%  0,3  8%  0,3  (2%)  7,8%

Starea naturii probabilitate Ri 


Ri  R

( Ri  R ) 2

( Ri  R ) 2  Pi
Pi
soare 0,4 15% 7,2 51,84 20,736
înnorat 0,3 8% 0,2 0,04 0,012
ploaie 0,3 -2% - 9,8 96,04 28,812
Total 1 49,56

Dispersia este:  x2  49,56


Abaterea medie pătratică este:  x   x2  7,04
Primul credit analizat a înregistrat o medie anuală de 7,8% cu o
abatere medie pătratică de  7,04 .

Calculăm media, dispersia şi abaterea medie pătratică pentru al doilea


credit:

R y  0,4  ( 3%)  0,3  7%  0,3  13%  4,8%
Starea naturii probabilitate Ri 
Ri  R

( Ri  R ) 2

( Ri  R ) 2  Pi
Pi
soare 0,4 -3% -7,8 60,84 24,336
înnorat 0,3 7% 2,2 4,84 1,452
ploaie 0,3 13% 8,2 67,24 20,172
Total 1 45,96

Dispersia este:  y  45,96


2

Abaterea medie pătratică este:  y   y2  6,78


Al doilea credit analizat a înregistrat o medie anuală de 4,8% cu o
abatere medie pătratică de  6,78 .

Rentabilitatea portofoliului de credite R p este media ponderată a
 
rentabilităţilor celor două credite R x şi R y :
8

  
R p  X  R x  Y  R y , în care: X+Y=1 reprezintă ponderile de participare
ale celor două credite la constituirea portofoliului.
Riscul ataşat portofoliului  p este o combinaţie între dispersiile  x2 şi
2

 y2 ale fiecărui credit, în funcţie de ponderile de participare la formarea


portofoliului:
 p2  X 2   x2  Y 2   y2  2  X  Y   ij , unde
 
 ij - covarianţa dintre abaterile probabile ale rentabilităţilor R şi R :
x y

Covarianţa  ij se poate determina şi pe baza coeficientului de


corelaţie  ij , şi a abaterilor medii pătratice ale celor două credite:  x2 şi  y .
2

Revenim la portofoliul format din două credite cu ponderi egale 50%.


Calculăm mai întâi rentabilitatea portofoliului:

R p  0,5  7,8%  0,5  4,8%  6,3%

Starea naturii probabilitate 


Ri  R x

Ri  R y
 
( Ri  R x )  ( Ri  R y )  Pi
Pi
soare 0,4 7,2 -7,8 -22,464
înnorat 0,3 0,2 2,2 0,132
ploaie 0,3 - 9,8 8,2 -24,108
Total 1 -46,44

Coeficientul de corelaţie al celor două credite îl calculăm după


formula:
 xy  46,44
 xy    0,97
 x  y 7,04  6,78

Calculăm în continuare dispersia şi abaterea medie pătratică a


portofoliului:
 p2  X 2   x2  Y 2   y2  2  X  Y   ij
 p2  0,5 2  49,56  0,5 2  45,96  2  0,5  0,5  (46,44)  0,66
 p  0,81
Calculând rentabilitatea pe unitatea de risc asumată pentru fiecare
credit şi pentru portofoliu vom constata în mod evident reducerea riscului de
credit prin diversificarea portofoliului, în special dacă firmele creditate sunt
corelate cât mai negativ.
9

 x2 2 2
 6,35 , y  9,575 , p  0,105
Rx Ry Rp

În continuare analizăm portofoliul format din cele două credite în care


nu cunoaştem ponderile acestora în portofoliu.
În general, cunoscând rentabilităţile şi dispersiile celor două credite,
rentabilitatea şi dispersia portofoliului se obţine după formulele:

R p  X  7,8  Y  4,8
 p2  X 2  49,56  Y 2  45,96  2  X  Y  (46,44) , unde:
X+Y=1 sunt ponderile creditelor în portofoliu.
Calculăm portofoliul cu risc minim, adică aflăm X pentru care:
 p2
 0 , unde:  p  X   x  (1  X )   y  2  X  (1  X )   xy
2 2 2 2 2

X
2  X   X2  (2  2  X )   y2  (2  4  X )   x y  0
Iar în cazul nostru:
2  X  49,56  (2  2  X )  45,96  (2  4  X )  (46,44)  0
 X  0,49  49%
 X  0,9  49%

R p  0,49  7,8  0,51  4,8  6,27
 p2  0,49 2  49,56  0,512  45,96  2  0,49  0,51  (46,44)  0,64284
Prin urmare, un portofoliu format în proporţie de 49% din primul
credit şi 51% din cel de-al doilea va avea riscul minim.
Pentru că cele două credite au fost aproape perfect corelate
(coeficientul de corelaţie este – 0,97) riscul a putut fi aproape complet
diminuat, printr-un portofoliu adecvat format din cele două credite.

4. O bancă este solicitată să acorde un credit unei societăţi comerciale,


care prezintă următorii indicatori:

Indicatori Valoare
10

Total activ 1.000.000


Total pasiv 1.000.000
Active circulante 450.000
Active circulante – Stocuri 400.000
Active lichide 210.000
Pasive stabile 500.000
Datorii totale 540.000
Datorii pe termen lung 400.000
Datorii pe termen scurt 140.000
Cifra de afaceri 740.000
Costuri de producţie 530.000
Valoarea adăugată 240.000
Cheltuieli de personal 50.000
Amortizare 20.000
Excedentul brut al exploatării 210.000
Cheltuieli financiare 40.000
Cheltuieli cu dobânzile 35.000
Profit brut 250.000
Profit reinvestit 150.000
Capital social 300.000
Să se evalueze riscul de faliment prin metodele bazate pe calculul
indicatorilor economico-financiari: Altman, Conan-Holder şi Toffler.
Rezolvare
a) Ca model de analiză a creditelor acordate întreprinderilor în care se
foloseşte metoda scorurilor prezint modelul elaborat de Altman, în 1968.
Metoda este utilă unei bănci în cazul unor societăţi comerciale ce
solicită împrumuturi pentru prima oară sau nu au conturi deschise la aceasta,
prin care să “opereze” în mod curent, cu alte cuvinte “nu sunt cunoscute”.
Profesorul american, a conceput acest model, analizând un eşantion
de peste 200 de firme care dăduseră faliment într-o perioadă de doi ani. Pe
cale empirică, el a stabilit o funcţie pe care a denumit-o "Z" (scorul lui
Altman).
Modelul lui Altman se prezintă astfel:
Z  1,2  X 1  1,4  X 2  3,3  X 3  0,6  X 4  1,5  X 5 , în care
variabilele X 1 … X 5 sunt indicatori economico - financiari iar constantele
cu care sunt amplificaţi indicatorii sunt de natură statistică şi exprimă
ponderea sau importanţa variabilei în evaluarea riscului de faliment.
X 1 = capital circulant / total active
11

indică flexibilitatea întreprinderii şi arată ponderea capitalului


circulant în totalul activelor. Un raport mare consemnează eficienţa folosirii
capitalului circulant;
X 2 = profit reinvestit / total active
reprezintă măsura capacităţii de finanţare a întreprinderii. Este
recomandat ca valoarea raportului să fie cât mai mare;
X 3 = (profit brut + cheltuieli cu dobânzile) / total active
semnifică rata de rentabilitate economică sau de eficienţă a
utilizării activelor. Raportul este de dorit să fie cât mai mare;
X 4 = valoarea de piaţă a acţiunilor / datorii pe termen lung
reprezintă gradul de îndatorare a întreprinderii prin
împrumuturi pe termen lung. În România, la numărătorul raportului se
utilizează capitalul social. Rezultatul se recomandă să fie cât mai mare.;
X 5 = total vânzări / total active

este un indicator de eficienţă economică a utilizării activelor, exprimă


rotaţia activului total prin cifra de afaceri. Cu cât activitatea este mai
eficientă, cu atât vânzările vor fi mai mari, iar activele se vor reînnoii mai
repede prin cifra de afaceri. Şi în acest caz este de dorit ca raportul să fie cât
mai mare.
În concluzie , scorul "Z" a fost interpretat de Altman astfel:
Z < 1,8 - starea de faliment este iminentă;
Z > 2,7 - situaţia financiară este bună şi bancherul poate avea
încredere că în următorii doi ani întreprinderea este solvabilă.
1,8 < Z < 2,7 situaţia financiară este dificilă, cu performanţe vizibil
diminuate , apropriate de pragul falimentului. Totuşi întreprinderea se poate
salva dacă se adoptă o strategie financiară corespunzătoare.
Altman a stabilit gradul de corelaţie dintre cei cinci indicatori şi starea
de faliment. Valoarea coeficienţilor este relativ dinamică, de aceea ei
trebuiesc actualizaţi periodic, de preferat de fiecare bancă, în funcţie de
structura portofoliului şi de evoluţia condiţiilor de mediu economic.
De regulă, modelul profesorului american este utilizat în analiza
creditului împreună cu alte metode, constituind împreună, ceea ce se
numeşte analiză muticriterială.
Determinăm indicatorii pe baza datelor din tabelul de mai sus:
Active circulante 450.000
R1    0,45
Total active 1.000.000
Pr ofit reinvestit 150.000
R2    0,15
Total active 1.000.000
12

profit brut  cheltuieli cu dobanzile 250.000  35.000


R3    0,285
Total active 1.000.000
Capital social 300.000
R4    0,75
Datorii pe termen lung 400.000
Cifra de afaceri 740.000
R5    0,74
Total active 1.000.000
Z  1,2  0,45  1,4  0,15  3,3  0,285  0,6  0,75  1,5  0,74  3,2505
Firma se găseşte într-o situaţie favorabilă (3,2505>2,7)
b) Metoda Conan şi Holder calculează un scor Z, după următoarea
formulă:
Z  0,24  R1  0,22  R2  0,16  R3  0,8  R4  0,1  R5 , unde:
Excedentul brut din exp loatare 210.000
R1    0,38
Total datorii 540.000
Pasive stabile 500.000
R2    0,5
Total active 1.000.000
Active circulante  stocuri 400.000
R3    0,40
Total active 1.000.000
Cheltuieli financiare 40.000
R4    0,05
Cifra de afaceri 740.000
Cheltuieli de personal 50.000
R5    0,21
Valoarea adaugata 240.000
Z  0,24  0,38  0,22  0,5  0,16  0,4  0,8  0,05  0,1  0,21  0,2842
Această metodă încadrează firmele, în funcţie de Z, în următoarele
situaţii:
 Z < 0,04 – eşec, risc de faliment 90%;
 0,04 < Z < 0,05 – pericol, risc de faliment 65%-90%;
 0,05 < Z < 0,1 – alertă, risc de faliment 30%-65%;
 0,1 < Z < 0,16 – acceptabil, risc de faliment 10%-30%;
 Z > 0,16 – excelent, risc de faliment < 10%.
Firma se găseşte într-o situaţie excelentă (0,2842 > 0,16)
c) Metoda Toffler calculează un scor Z:
Z  0,53  R1  0,13  R2  0,18  R3  0,16  R4 , unde:
Pr ofitul brut 250.000
R1    1,79
Datorii pe termen scurt 140.000
Active circulante 450.000
R2    0,45
Total active 1.000.000
Datorii pe termen scurt 140.000
R3    0,14
Total pasive 1.000.000
13

Active lichide  Datorii pe termen scurt 210.000  140.000


R4    0,14
Costuri de productie  Amortizare 530.000  20.000
Z  0,53  1,79  0,13  0,45  0,18  0,14  0,16  0,14  1,0548
Metoda încadrează firmele în două situaţii:
 Z < 0,2 – posibilitatea falimentului;
 Z > 0,2 – posibilitatea supravieţuirii.
Firma se găseşte într-o situaţie favorabilă, cu şanse de supravieţuire
(1,0548 > 0,2).

În concluzie, firma se găseşte într-o situaţie foarte bună, în


conformitate cu toate cele trei metode de analiză.

2) PROBLEME PROPUSE
1. Un client are performanţe financiare satisfăcătoare, cu o evidentă
tendinţă de înrăutăţire, iar serviciul datoriei acestuia este bun. Stabiliţi clasa
de credit în care va fi încadrat de către bancă şi alegeţi varianta corectă:
a. substandard; b. în observaţie; c. standard; d. pierdere; e.
necorespunzător.
2. Creditele acordate de o bancă unui singur debitor nu pot depăşi:
1) 5% din fondurile proprii; b. 10% din depozite; c. 15% din creditele
acordate; d. 20% din fondurile proprii; e. 10% din rezerva minimă
obligatorie.
3. Să se calculeze riscul financiar al împrumutului cu următoarele
date:
 valoarea împrumutului – 155.000.000
 valoarea garanţiei – 175.000.000
 rata de diminuare a garanţiei – 23%
 Probabilitatea de realizare a pierderii – 2%
Alegeţi varianta corectă de răspuns:

3) TEME PROPUSE PENTRU REFERATE ŞI STUDII DE CAZ


1. Riscurile în procesul creditării şi gestionarea lor
2. Analiza portofoliului de credite şi modalităţi de divizare a
riscurilor
3. Diversificarea portofoliului de credite, cale de diminuare a riscului
de credit
4. Metode şi tehnici de gestionare a riscului bancar
5. Extensii ale modelului CAPM (Capital Asset Pricing Model) şi
utilizarea acestora în gestiunea de portofoliu
14

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE II

RISCUL DE LICHIDITATE

1) APLICAŢII ŞI STUDII DE CAZ REZOLVATE

1. O bancă are la un moment dat următoarea structură a bilanţului:

Activ Pasiv
Numerar 150 Depozite 200
Credite 400 Împrumuturi 300
Imobilizări 40 Capital 90

Total 590 Total 590

Stabiliţi modul în care se va realiza acoperirea necesarului de


lichidităţi dacă banca se confruntă cu o retragere a depozitelor în valoare de
30, prin:
 atragerea de noi împrumuturi;
 diminuarea numerarului.
Rezolvare
a. Depozitele scad cu 30, ajungând la valoarea de 170.
O rezolvare a acestei situaţii constă în atragerea de noi împrumuturi în
valoare tot de 30, acestea ajungând la 330.
Bilanţul va arăta în felul următor:

Activ Pasiv
Numerar 150 Depozite 170
Credite 400 Împrumuturi 330
Imobilizări 40 Capital 90

Total 590 Total 590

Prin această metodă, banca îşi menţine acelaşi nivel al bilanţului, fără
a modifica nivelul şi structura activelor.
15

b. O altă posibilitate de a face faţă retragerilor de numerar constă în


diminuarea numerarului cu 30, bilanţul devenind:

Activ Pasiv
Numerar 120 Depozite 170
Credite 400 Împrumuturi 300
Imobilizări 40 Capital 90

Total 560 Total 560


Banca îşi reduce astfel totalul bilanţier. Problema importantă a băncii
este că ea trebui să menţină sume importante în numerar, care sunt
nerenumerate.

2. O bancă are la un moment dat următoarea structură a bilanţului:

Activ Pasiv
Numerar 150 Depozite 200
Credite 400 Împrumuturi 300
Imobilizări 40 Capital 90

Total 590 Total 590

Stabiliţi modul în care se va realiza acoperirea necesarului de


lichidităţi dacă la un moment dat, un client face trageri dintr-o linie de credit
în sumă de 100, prin:
 atragerea de noi împrumuturi;
 diminuarea numerarului.

Rezolvare
a. Creditele cresc cu 100, ajungând la valoarea de 500.
O rezolvare a acestei situaţii constă în atragerea de noi împrumuturi în
valoare tot de 100, acestea ajungând la 400.
Bilanţul va arăta în felul următor:

Activ Pasiv
Numerar 150 Depozite 200
Credite 500 Împrumuturi 400
Imobilizări 40 Capital 90
16

Total 690 Total 690

Prin această metodă, banca îşi creşte nivelul bilanţului.

b. O altă posibilitate de a face faţă retragerilor de numerar constă în


diminuarea numerarului cu 100, bilanţul devenind:

Activ Pasiv
Numerar 50 Depozite 200
Credite 500 Împrumuturi 300
Imobilizări 40 Capital 90

Total 590 Total 590

Banca păstrează nivelul general al bilanţului, nemodificând structura


pasivului.

3. O societate bancară prezintă următoarea situaţie a activelor şi


pasivelor, a căror clasificare în funcţie de scadenţă este următoarea:

Perioada Active Pasive


0-7 zile 300 400
8-30 zile 300 100
1-3 luni 150 50
3-6 luni 200 250
6-12 luni 100 200
12-24 350 400
Peste 24 luni 200 200
Total 1600 1600

Se cere să se calculeze:
a) pasivele nete simple şi pasivele nete cumulate;
b) indicele de lichiditate, utilizând ponderarea pe baza numărului
curent al scadenţelor respective, respectiv a numărului de zile;
c) transformarea medie de scadenţe.
Rezolvare
a) Calculul pasivelor nete simple şi cumulate:
Nr. Perioada Active Pasive Pasive nete Pasive nete
crt. simple cumulate
17

1 0-7 zile 300 400 100 100


2 8-30 zile 300 100 - 200 - 100
3 1-3 luni 150 50 - 100 - 200
4 3-6 luni 200 250 50 - 150
5 6-12 luni 100 200 100 - 50
6 12-24 350 400 50 0
7 Peste 24 luni 200 200 0 0
Total 1600 1600

b) În continuare evidenţiem calculul indicelui lichidităţi, utilizând


ponderarea pe baza numărului curent al grupei de scadenţă:
Nr. Perioada Active Pasive Active Pasive
crt. ponderate ponderate
1 0-7 zile 300 400 300 400
2 8-30 zile 300 100 600 200
3 1-3 luni 150 50 450 150
4 3-6 luni 200 250 800 1000
5 6-12 luni 100 200 500 1000
6 12-24 350 400 2100 2400
7 Peste 24 luni 200 200 1400 1400
Total 1600 1600 6150 6550

Pe baza acestor date avem:


6.550
IL1   1,065
6.150
Indicele de lichiditate este 1,065, deci supraunitar.

Prezentăm calculul indicelui de lichiditate, utilizând ponderarea pe


baza numărului mediu de zile (luni, ani) corespunzător fiecărei perioade.
Ponderile pe care le vom utiliza sunt:

07 8  30 1 3 36
P1  2  0,01 ; P2  2 0,05 ; P3  2  0,08 ; P4  2  0,375 ;
360 360 12 12
6  12 1 2 25
P5  2  0,75 ; P6  2  1,5 ; P7  2  3,5 .
12 1 1
18

Pe Active Pasive Ponderi Active ponderate Pasive ponderate


rioada
0-7 zile 300 400 0,01 3 4
8-30 zile 300 100 0,05 15 5
1-3 luni 150 50 0,08 12 4
3-6 luni 200 250 0,375 75 94
6-12 luni 100 200 0,75 75 150
1 – 2 ani 350 400 1,5 525 600
2 – 5 ani 200 200 3,5 700 700
Total 1.600 1.600 1.405 1.557

Pe baza acestor date avem:


1.557
IL2   1,11
1.405

c) Transformarea medie a scadenţelor se calculează cu formula:


TS 
 active ponderate   pasive ponderate
total activ total pasiv
6150 6550
TS1    0,25 ani
1600 1600
1405 1557
TS 2    0,095 ani
1600 1600

4. O bancă are următoarea structură a activelor şi pasivelor pe


scadenţe:

Anul 1 Anul 2
Perioada Active Pasive Active Pasive
0-7 zile 300 400 200 300
8-30 zile 300 100 100 100
1-3 luni 150 50 250 50
3-6 luni 200 250 100 50
6-12 luni 100 200 300 300
1-2 ani 350 400 150 250
2-5 ani 200 200 100 150
Total 1.600 1.600 1.200 1.200

a) Stabiliţi modul cum a evoluat lichiditatea băncii în cele două


perioade.
19

Ponderile folosite sunt:


07 8  30 1 3 36
P1  2  0,01 ; P2  2 0,05 ; P3  2  0,08 ; P4  2  0,375 ;
360 360 12 12
6  12 1 2 25
P5  2  0,75 ; P6  2  1,5 ; P7  2  3,5 .
12 1 1
400  0,01  100  0,05  50  0,08  250  0,375  200  0,75  400  1,5  200  3,5
IL1   1,065
300  0,01  300  0,05  150  0,08  200  0,375  100  0,75  350  1,5  200  3,5
300  0,01  100  0,05  50  0,08  50  0,375  300  0,75  250  1,5  150  3,5
IL2   1,337
200  0,01  100  0,05  250  0,08  100  0,375  300  0,75  150  1,5  100  3,5
Se observă o îmbunătăţire a lichidităţii bancare.
b) Calculaţi pasivele nete pentru ambele perioade
Pasivele nete (diferenţa dintre pasive şi active) se prezintă astfel:
Anul 1 Anul 2
Perioada Pasive nete Pasive nete
0-7 zile 100 100
8-30 zile -200 0
1-3 luni -100 -200
3-6 luni 50 -50
6-12 luni 100 0
12-24 50 100
Peste 24 luni 0 50
Total 0 0
Se observă în ambele perioade o lichiditate necorespunzătoare pe
perioade scurte de până la 3 luni.

5. O societate bancară prezintă următoarea situaţie a activelor lichide,


respectiv a pasivelor imediate:

Nr. crt. Perioada Cont curent Plasamente


la B.N.R. scadente de încasat
1 1-5 zile 200 100
2 6-13 zile 150 25
3 14-28 zile 300 275
4 29-31 zile 50 100

Nr. crt. Perioada Depozite Împrumuturi scadente


volatile de rambursat
20

1 1-5 zile 100 200


2 6-13 zile 200 50
3 14-28 zile 150 150
4 29-31 zile 300 50
Să se calculeze poziţia lichidităţii pentru fiecare perioadă în parte.

Rezolvare
Calculul poziţiei lichidităţii pentru luna analizată este următorul:
Poziţia lichidităţii = Active lichide – Pasive imediate
Active lichide = Cont curent la B.N.R. + Plasamente scadente de
încasat
Pasive imediate = Depozite volatile + Împrumuturi scadente de
rambursat
Nr. Perioada Active Pasive Poziţia
crt. lichide imediate lichidităţii
1 1-5 zile 300 300 0
2 6-13 zile 175 250 -75
3 14-28 zile 575 300 275
4 29-31 zile 150 350 -200

1) PROBLEME PROPUSE

1. Se dă următoarea situaţie ipotetică a unei bănci:

Maturitate rămasă Active Pasive


1 zi 100 150
2-7 zile 200 250
8-30 zile 300 100
1-3 luni 150 50
3-6 luni 200 250
6-12 luni 100 200
12-24 350 400
Peste 24 luni 200 200
Total 1600 1600

Să se calculeze:
a. indicele lichidităţii;
b. scadenţa medie a activelor;
21

c. scadenţa medie a pasivelor;


d. transformarea medie a scadenţelor.
2. Pasivele nete cumulate se calculează:
a. ca diferenţă între pasivele şi activele cumulate corespunzătoare
fiecărei benzi de scadenţă;
b. ca raport între pasive ponderate şi active ponderate;
c. ca diferenţa dintre scadenţa medie ponderată a activelor bancare şi
cea a pasivelor bancare;
d. ca diferenţă între activele şi pasivele cumulate corespunzătoare
fiecărei benzi de scadenţă;
e. ca raport între solicitările noi de credite şi împrumuturile scadente.
3. Apreciaţi care din afirmaţiile următoare referitoare la lichiditatea
băncii este incorectă:
a. obiectivul gestiunii lichidităţii este ca activele lichide să acopere
datoriile exigibile;
b. riscul mare de lichiditate faţă de o singură persoană apare atunci
când valoarea sa depăşeşte 20% din valoarea obligaţiilor bilanţiere;
c. problema lichidităţii este o problemă de management bancar;
d. lichiditatea efectivă este formată din activele bilanţiere şi
angajamentele primite, evidenţiate în afara bilanţului, grupate pe 5 benzi de
scadenţă;
e. lichiditatea necesară reprezintă suma pe fiecare bandă de scadenţă,
a obligaţiilor bilanţiere şi a angajamentelor date din afara bilanţului.
4. Lichiditatea necesară este:
a. suma pe fiecare bandă de scadenţă, a obligaţiilor bilanţiere şi a
angajamentelor date din afara bilanţului;
b. formată din activele bilanţiere şi angajamentele primite, evidenţiate
în afara bilanţului, grupate pe 5 benzi de scadenţă;
c. suma cumulată a obligaţiilor bilanţiere şi angajamentelor date din
afara bilanţului;
d. raportul dintre fondurile proprii şi asimilate fondurilor proprii şi
resursele pe termen lung cu scadenţă de peste 5 ani;
e. cuprinde bonurile de tezaur şi certificate de trezorerie.
5. Nu reprezintă o destinaţie a lichidităţii:
a. efectuarea decontărilor interbancare;
b. plata altor obligaţii ale băncii;
c. depozite scadente ale băncilor;
d. dobânzi şi rate scadente la creditele acordate;
e. constituirea rezervei minime obligatorii.
6. Principalele surse de lichiditate sunt:
22

a. numerar;
b. bonuri de tezaur şi certificate de trezorerie;
c. împrumuturi scadente contractate la bancă;
d. efectuarea decontărilor interbancare;
e. depozite atrase.
Alegeţi combinaţia corectă:
A. a+b+c+d+e; B. a+b+c; C. c+d+e; D. b; E. a+b.
7. Soluţia de asigurare a depozitelor prin angajarea responsabilităţii
restituirii depozitelor de către alte bănci sau instituţii specializate:
a. asigură credibilitate pentru deponenţi;
b. face să dispară în rândul deponenţilor teama privind urmările
falimentului bancar;
c. face să crească precauţia băncilor faţă de risc;
d. duce la creşterea supravegherii bancare;
e. determină băncile să se implice mai puţin în creşterea gradului de
capitalizare.
Alegeţi varianta greşită.
8. Sunt garantate următoarele depozite:
a. depozitele membrilor Consiliului de Administraţie, ai Comitetului
de Direcţie şi ai Comisiei de Cenzori;
b. depozitele persoanelor fizice care deţin acţiuni ce reprezintă mai
puţin de 5% din capitalul societăţii bancare;
c. depozitele experţilor contabili, însărcinaţi cu certificarea bilanţului
contabil al societăţii bancare;
d. depozite ale persoanelor fizice care au obţinut de la aceeaşi
societate bancară dobânzi sau alte avantaje financiare în condiţii
preferenţiale;
e. depozite ale persoanelor fizice care deţin funcţii de conducere într-
o societate comercială care are o participaţie de control în
societatea bancară.
9. Stabiliţi care din afirmaţiile următoare referitoare la resursele
financiare ale fondului de garantare a depozitelor este falsă:
a. contribuţia financiară a societăţii bancare la constituirea fondului de
garantare este echivalentă cu 1% din capitalul lor social subscris;
b. dacă o societate bancară nu plăteşte contribuţia iniţială în intervalul
de timp stabilit, la cererea Fondului, B.N.R. va debita contul curent
al societăţii bancare în cauă cu sumele datorate;
c. contribuţia iniţială plătită de societăţile bancare nu este recunoscută
drept cheltuială deductibilă din punct de vedere fiscal;
23

d. fiecare societate bancară plăteşte Fondului o contribuţie anuală de


0,3% din suma totală a depozitelor persoanelor fizice, existentă în
sold la 31.12 a anului precedent;
e. dacă resursele fondului sunt insuficiente pentru rambursarea
depozitelor garantate de acesta, societăţile bancare plătesc o
contribuţie specială.
10. Dacă indicele lichidităţii este subunitar înseamnă că:
a. acoperirea activelor pe termen scurt s-a realizat din pasive pe
termen lung;
b. acoperirea pe termen lung s-a realizat din resurse pe termen lung;
c. acoperirea imobilizărilor s-a realizat din resurse permanente;
d. acoperirea activelor pe termen scurt s-a realizat cu resurse pe
termen scurt;
e. acoperirea activelor valorificabile s-a realizat din resurse bonificate.

11. Gap-ul reprezintă diferenţa dintre:


a. cheltuielile şi veniturile din dobânzi;
b. activele şi pasivele sensibile la rata dobânzii;
c. pasivele şi activele sensibile la rata dobânzii;
d. rezerva minimă obligatorie şi imobilizări;
e. credite şi depozite.
12. O bancă are de rambursat depozite în valoare de 120 şi de acoperit
retrageri din liniile de credit în valoare de 160. Pe piaţă, ratele dobânzilor la
depozite sunt de 5% la depozite şi de 8% la împrumuturi. De asemenea
banca poate acorda credite cu 10%. Stabiliţi costurile cu care s-ar putea
rezolva problema de lichiditate prin atragerea de noi împrumuturi,
constituirea de depozite, acordarea de noi credite, reducerea numerarului.
Alegeţi varianta optimă.

3) TEME PROPUSE PENTRU REFERATE ŞI STUDII DE CAZ


1. Modele de gestionare a lichidităţii bancare
2. Managementul riscului de lichiditate. Cazul băncii...

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE III


24

RISCUL DE RATĂ A DOBÂNZII

1) APLICAŢII ŞI STUDII DE CAZ

1. Considerăm un orizont de timp de 1 an cu următoarea structură


active-pasive, cărora li s-a determinat şi preţul (dobânzi ce se vor încasa-
bonifica de bancă).

ACTIV nivelul PASIV nivelul


dobânzii dobânzii
încasate (%) bonificate (%)
Rata sensibilă 40 13 50 10
Rata fixă 75 16 60 9
Fără 25 - 30 -
câştig/plată
140 140

Calculaţi venitul net din dobândă şi rata venitului net din dobândă:
a. în varianta iniţială;
b. dacă ratele vor creşte cu 1%, în condiţiile în care structura şi
volumul portofoliului de active-pasive rămân neschimbate;
c. dacă ratele scad cu 1%;
d. în condiţiile în care rata dobânzii la active creşte cu 2%, iar rata
dobânzii la pasive creşte cu 3%;
e. dacă rata dobânzii la active scade cu 2%, iar rata dobânzii la pasive
scade cu 1%;
f. dacă presupunem că banca îşi dublează activele şi pasivele, în
condiţiile în care structura portofoliului şi dobânzile rămân
neschimbate;
g. dacă considerăm că managementul băncii a diminuat activele cu
rată fixă cu 10 pe seama celor variabile şi pasivele variabile cu 15 pe
seama celor fixe.

Rezolvare
25

a) Vd = 40  13% + 75  16% = 5,2 + 12 = 17,2


Cd = 50  10% + 60  9% = 5 + 5,4 = 10,4
Vnd = 6,8
6,8
Rvnd   100  5,91%
115
b) Vd = 40  14% + 75  16% = 5,6 + 12 = 17,6
Cd = 50  11% + 60  9% = 5,5 + 5,4 = 10,9
Vnd = 6,7
6,7
Rvnd   100  5,82%
115
c) Vd = 40  12% + 75  16% = 4,8 + 12 = 16,8
Cd = 50  9% + 60  9% = 4,5 + 5,4 = 9,9
Vnd = 6,9
6,9
Rvnd   100  6%
115
d) Vd = 40  15% + 75  16% = 6 + 12 = 18
Cd = 50  13% + 60  9% = 6,5 + 5,4 = 11,9
Vnd = 6,1
6,1
Rvnd   100  5,30%
115
e) Vd = 40  11% + 75  16% = 4,4 + 12 = 16,4
Cd = 50  9% + 60  9% = 4,5 + 5,4 = 9,9
Vnd = 6,5
6,5
Rvnd   100  5,65%
115
f) Vd = 80  13% + 150  16% = 10,4 + 24 = 34,4
Cd = 100  10% + 120  9% = 10 + 10,8 = 20,8
Vnd = 13,6
13,6
Rvnd   100  5,91%
230
g) Vd = 50  13% + 65  16% = 6,5 + 10,4 = 16,9
Cd = 35  10% + 75  9% = 3,5 + 6,75 = 10,25
Vnd = 6,65
6,65
Rvnd   100  5,78%
115

2. Considerăm bilanţul unei bănci cu următoarea structură:

ACTIV Rata dobânzii PASIV Rata dobânzii


încasate (%) bonificate (%)
26

Cash 200 - Depozite de la bănci 400 10


Titluri de stat 300 14 Certificate clienţi 500 12
Credite 500 16 Capital propriu 100 -
Total 1000 Total 1000

Scadenţele pentru portofoliul de active şi pasive sunt următoarele:


 titluri de stat – 7 ani;
 credite – 2 ani;
 depozite de la bănci – 1 an;
 certificate clienţi – 3 ani.
Calculaţi venitul net din dobândă, durata medie a activului şi a
pasivului şi GAP-ul de durată:
a. în varianta iniţială;
b. dacă ratele de dobândă cresc cu 1%;
c. ce durată trebuie să aibă certificatele constituite (remunerate la o
rată de 9%) prin renunţarea la 100 din postul Depozite de la bănci,
pentru a se proteja valoarea capitalului propriu la schimbările ratei
dobânzii.

Rezolvare

a) Vnd  300  14%  500  16%  (400  10%  500  12%)  22


Calculul duratei pentru fiecare post de activ şi pasiv:
 titluri:
Fluxuri de Fluxuri Fluxuri act. şi
A numerar actualizate ponderate
ni
1 42 36,84 36,84
2 42 32,32 64,64
3 42 28,35 85,05
4 42 24,87 99,48
5 42 21,81 109,05
6 42 19,13 114,78
7 342 136,67 956,73
Total 1466,57
1466,57
Dtitluri   4,88 ani
300
 credite:
27

Ani Fluxuri de Fluxuri Fluxuri act. şi


numerar actualizate ponderate
1 80 68,96 68,96
2 580 431,03 862,06
Total 931,02
931,02
Dcredite   1,86 ani
500
 depozite de la bănci:
Ani Fluxuri de Fluxuri Fluxuri act. şi
numerar actualizate ponderate
1 440 400 400
Total 400
400
Ddepozite   1 an
400
 certificate clienţi:
Ani Fluxuri de Fluxuri Fluxuri act. şi
numerar actualizate ponderate
1 60 53,57 53,57
2 60 47,83 95,66
3 560 398,59 1195,79
Total 1345,02
1345,02
Ddepozite   2,69 ani
500
300 500
Dactive  4,88   1,86   2,394 ani
1.000 1.000
400 500
D pasive  1   2,69   1,94 ani
900 900
900 900
DGAP  Dactive   D pasive  2,394   1,94  0,648
1.000 1.000
Durata medie a activelor depăşeşte durata medie a pasivelor cu 0,648
ani. Venitul net din dobândă prognozat în condiţiile în care nu apare nici o
schimbare în ratele dobânzii este de 22.
Riscul ratei dobânzii este pus în evidenţă prin nepotrivirea dintre
durata medie a activelor şi durata medie a pasivelor.

b) În cazul când ratele dobânzilor se modifică, valoarea activelor şi


pasivelor se va schimba, ceea ce va determina şi modificări în valoarea
venitului net din dobândă faţă de valoarea iniţială (prognozată).
Rd 0,01
Titluri   ( Dtitluri )  Titluri0   (4,88)  300  12,85
1  Rd 0 1,14
28

Titluri1  300  12,85  287,15


0,01
Credite   (1,86)  500  8,02 Credite1  500  8,02  491,98
1,16
0,01
Depozite   (1)  400  3,63 Depozite1  400  3,63  396,37
1,1
0,01
Certificate   (2,69)  500  12 Depozite1  500  12  488
1,12
Valoarea de piaţă a activelor şi pasivelor va fi:
Numerar 200
Titluri de stat 287,15 (15%)
Credite 491,98 (17%)
Valoare de piaţă activ = 979,13
Depozite 396,37 (11%)
Certificate 488 (13%)
Valoare de piaţă pasiv =884,37
Se observă că, creşterea ratelor a determinat ca valoarea de piaţă a
activelor să scadă cu 1.000 – 979,13 = 20,87, iar cea a pasivelor cu 900 –
884,37 = 15,63.
Valoarea activelor scade mai mult decât valoarea pasivelor deoarece
durata medie a activelor este mai mare (2,39 ani) decât durata medie a
pasivelor (1,94 ani).
Venitul net din dobândă prognozat va fi:
Vnd  287,15  15%  491,98  17%  (396,37  11%  488  13%)  19,67 , deci
mai mic cu 2,33 decât în situaţia iniţială.
Diminuarea venitului net este efectul unor plăţi mai mari la pasive
(datorită creşterii ratei dobânzii) faţă de câştigurile obţinute de bancă prin
reinvestirea rambursărilor din active la rate mai mari.
În cazul de faţă DGAP – ul este pozitiv, valoarea de piaţă a
capitalului scade ca urmare a creşterii ratei dobânzii.
Valoarea de piaţă a capitalului a devenit: 979,13 – 884,37 = 94,76, în
scădere cu 5,24.
Calculul duratei activelor şi pasivelor pentru fiecare post din bilanţ:
 titluri de stat:
43,1  1 43,1  2 43,1  3 330,2
 2
 3
 ... 
1,15 (1,15) (1,15) (1,15) 7
Dtitluri   2,19
287,15
 credite:
29

83,64  1 575,62  2

1,17 (1,17) 2
Dcredite   1,85 ani
491,98
 depozite:
436,007  1
1,11
Ddepozite   1 an
396,37
 certificate:
63,44  1 63,44  2 551,44  3
 
1,13 (1,13) 2 (1,13) 3
Dcertificate   2,66 ani
488
Calculul duratei medii a activului şi pasivului:
287,15 491,98
Dactive  2,19   1,85   1,57 ani
979,13 979,13
396,37 488
D pasive  1   2,66   1,915 ani
884,37 884,37
884,37 884,37
DGAP  Dactive   D pasive  1,57   1,915  0,16
979,13 979,13

c) Pentru a proteja capitalul propriu la variaţiile ratei dobânzii, banca


va trebui să aibă DGAP = 0, situaţie pe care o poate obţine fie diminuând
durata activelor, fie crescând durata pasivelor.
Plecând de la situaţia iniţială unde:
900 900
DGAP  Dactive   D pasive  2,394   1,94  0,648 ani
1.000 1.000
900 900
DGAP  Dactive   D pasive  2,394   D pasive  0 ani
1.000 1.000
Dpasive=2,66 ani
30

ACTIV Rd (%) Dura PASIV Rd (%) Durata

ta
Cash - Depozite 300 10 1
200 14 4,88 Certificate 100 9 X
Titluri de 16 1,86 Certificate 500 12 2,69
stat 300 Capital 100 -
Credite
500
Total 2,39 Total 2,66

1.000 4 1.000
300 100 500
1  X   2,69  2,66
900 900 900
X=7,49 ani
Dacă DGAP este pozitiv venitul net din dobândă se va diminua când
cresc ratele dobânzii şi va creşte în caz contrar. Dacă DGAP este negativ
situaţia este inversă. Dacă DGAP este zero, riscul ratei dobânzii este
eliminat.

3. Se dau două credite în valoare de 10.000.000 lei fiecare,


rambursabile peste 3 ani, cu rate ale dobânzii anuale de 10%, respectiv 5%.
Ştiind că rata dobânzii pe piaţă este de 7%, estimaţi consecinţele unei
creşteri la 11% a acestei rate.
Rezolvare
Determinăm valoarea actuală a fiecărui credit în condiţiile ratei de
7% şi respectiv 11%.
Pentru creditul 1:
1.000.000 1.000.000 11.000.000
Va 0     10.787.295
1  0,07 (1  0,07) 2 (1  0,07) 3
1.000.000 1.000.000 11.000.000
Va1     9.755.628
1  0,11 (1  0,11) 2 (1  0,11) 3
Sensibilitatea creditului 1 este:
9.755.628  10.787.295 1
S1     2,39
10.787.295 0,11  0,07
Pentru creditul 2:
500.000 500.000 10.500.000
Va 0     9.475.136
1  0,07 (1  0,07) 2 (1  0,07) 3
31

500.000 500.000 10.500.000


Va1     8.533.770
1  0,11 (1  0,11) 2 (1  0,11) 3
Sensibilitatea creditului 2 este:
8.533.770  9.475.136 1
S2     2,48
9.475.136 0,11  0,07
Deci, creditul al doilea, care aduce băncii venituri mai mici este mai
sensibil la variaţia ratei dobânzii.

4. Se dau două credite în valoare de 5.000.000 lei, respectiv


7.000.000, rambursabile peste 3 ani, cu dobânzi anuale de 1.000.000 fiecare.
Ştiind că rata dobânzii pe piaţă este de 8%, estimaţi consecinţele unei
creşteri la 11% a acestei rate.
Rezolvare
Determinăm valoarea actuală a fiecărui credit în condiţiile ratei de
8% şi respectiv 11%.
Pentru creditul 1:
1.000.000 1.000.000 6.000.000
Va 0     6.546.258
1  0,08 (1  0,08) 2 (1  0,08) 3
1.000.000 1.000.000 6.000.000
Va1     6.099.671
1  0,11 (1  0,11) 2 (1  0,11) 3
Sensibilitatea creditului 1 este:
6.099.671  6.546.258 1
S1     2,27
6.546.258 0,11  0,08
Pentru creditul 2:
1.000.000 1.000.000 8.000.000
Va 0     8.133.923
1  0,08 (1  0,08) 2 (1  0,08) 3
1.000.000 1.000.000 8.000.000
Va1     7.562.054
1  0,11 (1  0,11) 2 (1  0,11) 3
Sensibilitatea creditului 2 este:
7.562.054  8.133.923 1
S2     2,34
8.133.923 0,11  0,08
Deci, creditul al doilea, de valoare mai mare, este mai sensibil la
variaţia ratei dobânzii.

5. Se dau două credite în valoare de 8.000.000 fiecare, care aduc


dobânzi de 1.000.000 în fiecare an. Primul se rambursează peste 3 ani, iar
cel de-al doilea după 4 ani.
Estimaţi consecinţele asupra valorii actuale date de modificarea ratei
dobânzii de la 9% la 12%.
32

Rezolvare
Determinăm valoarea actuală a fiecărui credit în condiţiile ratei de
9% şi respectiv 12%.
Pentru creditul 1:
1.000.000 1.000.000 9.000.000
Va 0     8.708.762
1  0,09 (1  0,09) 2 (1  0,09) 3
1.000.000 1.000.000 9.000.000
Va1     8.096.073
1  0,12 (1  0,12) 2 (1  0,12) 3
Sensibilitatea creditului 1 este:
8.096.073  8.708.762 1
S1     2,34
8.708.762 0,12  0,09
Pentru creditul 2:
1.000.000 1.000.000 1.000.000 9.000.000
Va 0      8.907.121
1  0,09 (1  0,09) 2 (1  0,09) 3 (1  0,09) 4
1.000.000 1.000.000 1.000.000 9.000.000
Va1      8.121.494
1  0,12 (1  0,12) 2 (1  0,12) 3 (1  0,12) 4
Sensibilitatea creditului 2 este:
8.121.494  8.907.121 1
S2     2,94
8.907.121 0,12  0,09
Deci, creditul al doilea, cu o maturitate mai mare, este mai sensibil la
variaţia ratei dobânzii.

6. Se dă un credit în valoare de 5.000.000, rambursabil peste 3 ani.


Dobânda se plăteşte anual, iar rata dobânzii este de 10%.
Ştiind că rata dobânzii pe piaţă este de 10%, evaluaţi consecinţele
unei creşteri şi ale unei scăderi de un punct procentual, ale acestei rate.
Rezolvare
Determinăm valoarea actuală a fiecărui credit în condiţiile ratelor de
10%, 11% şi respectiv 9%.
Pentru evoluţia ratei de la 10% la 11%:
500.000 500.000 5.500.000
Va 0     5.000.000
1  0,1 (1  0,1) 2 (1  0,1) 3
500.000 500.000 5.500.000
Va1     4.877.814
1  0,11 (1  0,11) 2 (1  0,11) 3
Sensibilitatea creditului este:
4.877.814  5.000.000 1
S1     2,44
5.000.000 0,11  0,1
Pentru evoluţia ratei de la 10% la 9%:
33

500.000 500.000 5.500.000


Va 2     5.126.565
1  0,09 (1  0,09) 2
(1  0,09) 3
Sensibilitatea creditului este:
5.126.565  5.000.000 1
S2     2,53
5.000.000 0,09  0,1
Deci, creditele sunt mai sensibile la creşterea ratei dobânzii decât în
cazul scăderii acesteia.

7. Considerăm că banca a emis două obligaţiuni cu valori nominale


egale (7.000.000), rambursabile la paritate peste trei ani. Prima obligaţiune
are un cupon anual de 1.000.000, în timp ce cea de-a doua este zero-cupon.
Aflaţi durata fiecărei obligaţiuni în condiţiile unei rate a dobânzii pe
piaţă de 8%.
Rezolvare
Durata pentru obligaţiunea 1:
1.000.000 1.000.000 1.000.000  7.000.000
 2 3
(1  0,08) (1  0,08) 2
(1  0,08) 3
D1  
1.000.000 1.000.000 1.000.000  7.000.000
 
(1  0,08) (1  0,08) 2 (1  0,08) 3
925.926  1.714.678  19.051.974 21.692.578
   2,66 ani
925.926  857.339  6.350.658 8.133.923
Durata pentru obligaţiunea 2:
7.000.000
3
(1  0,08) 3
D2   3 ani
7.000.000
(1  0,08) 3
Remarcăm că D1 < D2. În plus, observăm că la obligaţiunea 2, durata
este egală cu scadenţa (3 ani).

8. Se dă un credit în valoare de 12.000.000, rambursabil în întregime


peste 3 ani, având o dobândă anuală de 2.000.000.
Se cere:
a) Determinaţi durata creditului pentru o rată de dobândă pe piaţă de
7%.
b) Pe baza rezultatului de la punctul a), previzionaţi valoarea actuală
a creditului pentru rate de dobândă de 6% şi 8%.
Rezolvare
a) Durata creditului pentru o rată a dobânzii pe piaţă de 7% este:
34

2.000.000 2.000.000 2.000.000  12.000.000


 2 3
(1  0,07) (1  0,07) 2
(1  0,07) 3
D 
2.000.000 2.000.000 2.000.000  12.000.000
 
(1  0,07) (1  0,07) 2 (1  0,07) 3
39.647.425
  2,63 ani
15.044.206
Sensibilitatea (S) este:
1
S  2,63  2,46
1  0,07
b) Valoarea actuală a creditului pentru o rată de 7%.
2.000.000 2.000.000 2.000.000  12.000.000
Va     15.044.206
(1  0,07) (1  0,07) 2 (1  0,07) 3
Pentru o rată a dobânzii de 6%, putem scrie:
2.000.000 2.000.000 2.000.000  12.000.000
Va     15.421.455
(1  0,06) (1  0,06) 2 (1  0,06) 3
Va 1 Va 1
2,63     
Va0 Rd 15.421.455 (0,06  0,07)
Va  405.584
Valoarea reală a creditului va fi de aproximativ: 15.044.206 +
405.584=15.449.790, faţă de cea teoretică de 15.421.455.
Pentru o rată a dobânzii de 8%, putem scrie:
2.000.000 2.000.000 2.000.000  12.000.000
Va     14.680.181
(1  0,08) (1  0,08) 2 (1  0,08) 3
Va 1 Va 1
2,63     
Va0 Rd 14.680.181 (0,08  0,07)
Va  386.089
Valoarea reală a creditului va fi de aproximativ: 15.044.206 - 386.089
= 14.658.117, faţă de cea teoretică de 14.680.181.

9. Considerăm un bilanţ bancar constituit din:


- o creanţă de 15.000.000 scadentă peste trei ani şi având o rată a
dobânzii anuale de 5%;
- o datorie de 12.000.000 rambursabilă în trei ani, cu dobânzi anuale
de 500.000, 600.000, respectiv 700.000.
Se cere să se calculeze:
a) valoarea activului, pasivului şi activului net la o rată a dobânzii de
piaţă de 8%;
b) durata şi sensibilitatea activului, pasivului şi activului net.
Rezolvare
35

a) Valoarea activului este:


750.000 750.000 15.750.000
VAactive     13.840.306
(1  0,08) (1  0,08) 2 (1  0,08) 3
Valoarea pasivului este:
500.000 600.000 12.700.000
VA pasive     11.059.035
(1  0,08) (1  0,08) 2 (1  0,08) 3
Activul net:
AN  VAactive  VApasive  13.840.306  11.059.035  2.781.271
b) Durata activului (DA) este:
750.000 750.000 15.750.000
 2 3
(1  0,08) (1  0,08) 2
(1  0,08) 3 39.489.025
DA    2,85 ani
750.000 750.000 15.750.000 13.840.306
 
(1  0,08) (1  0,08) 2 (1  0,08) 3
D
Sensibilitatea activului (SA), se determină cu formula: S 
1  Rd
2,85
SA   2,64
1,08
Durata pasivului (DP) este:
500.000 600.000 12.700.000
 2 3
(1  0,08) (1  0,08) 2
(1  0,08) 3 31.968.258
DP    2,89 ani
500.000 600.000 12.700.000 11.059.035
 
(1  0,08) (1  0,8) 2 (1  0,08) 3
D
Sensibilitatea activului (SA), se determină cu formula: S 
1  Rd
2,89
SP   2,68
1,08
Durata activului net se stabileşte utilizând formula ecartului de durată
(ED):
D A  A  D P  P 2,85  13.840.306  2,89  11.059.035
ED    2,69
AN 2.781.271
Sensibilitatea activului net:
ED 2,69
S AN    2,49
1  Rd 1,08

10. Să se calculeze marja absolută, marja procentuală brută şi marja


procentuală netă a dobânzii bancare pentru o bancă, timp de trei ani
consecutivi.
Indicatori N-2 N-1 N
Venituri din dobânzi 136 245 200
36

Cheltuieli cu dobânzile 100 120 180


Active fructificate 500 1200 800
Resurse împrumutate 200 500 700

Rezolvare
Calculăm:
Marja absolută = Venituri din dobânzi – Cheltuieli cu dobânzile
Marja absolută
Marja procentuală brută   100
Active fructificate

Venituri din dobânzi Cheltuieli cu dobânzile


Marja procentuală netă  (  )  100
Active fructificate Re surse împrumutate

Indicatori N-2 N-1 N


Venituri din dobânzi 136 245 200
Cheltuieli cu dobânzile 100 120 180
Active fructificate 500 1200 800
Resurse împrumutate 200 500 700
Marja absolută 36 125 20
Marja procentuală brută 7,2% 10,42% 2,5%
Marja procentuală netă -22,8% -3,58% -0,71%

2) PROBLEME PROPUSE SPRE REZOLVARE

1. Se dau creditele A, B, C, D şi E, rambursabile în întregime peste 5


ani. Ele prezintă următoarele caracteristici:
Creditul Valoarea creditului Dobânda anuală
A 10.000.000 1.000.000
B 10.000.000 800.000
C 10.000.000 600.000
D 10.000.000 400.000
E 10.000.000 200.000
Ştiind că rata dobânzii pe piaţă este de 10%, evaluaţi consecinţele
creşterii cu 2 puncte procentuale ale acesteia.
2. Se dau trei titluri de stat achiziţionate de bancă, răscumpărabile în
trei ani la valoarea de 1.000.000, 2.000.000, respectiv 3.000.000. Dobânda
anuală adusă de acestea este de 100.000.
37

Rata dobânzii pe piaţă este de 7%. Calculaţi consecinţele unei creşteri


de 1,5% ale ratei de piaţă.
3. Se dau două credite în valoare de 5.000.000 fiecare. Dobânzile
anuale încasate de bancă sunt în valoare de 500.000. Scadenţa primului
credit este de 3 ani, iar a celui de-al doilea este de 4 ani.
Rata dobânzii pe piaţă este de 5%. Care sunt consecinţele creşterii de
1% ale ratei de piaţă?
4. Considerăm un depozit constituit la bancă în valoare nominaţă de
4.000.000, rambursabil peste 4 ani.
Rata dobânzii pe piaţă este de 7%. Evaluaţi consecinţele unei creşteri
şi ale unei scăderi de 2% ale ratei de piaţă.
5. Se dau două credite în valoare de 8.000.000 fiecare, rambursabile
în întregime peste 4 ani, având o dobândă anuală de 1.000.000, respectiv
1.500.000 cel de-al doilea.
Se cere:
a) Determinaţi durata şi sensibilitatea creditelor pentru o rată de
dobândă pe piaţă de 6%.
b) Pe baza rezultatului de la punctul a), previzionaţi valorile actuale
ale creditelor pentru rate de dobândă de 5% şi 7%.
6. Considerăm un bilanţ bancar constituit din:
- o creanţă de 5.000.000 scadentă peste trei ani şi având o rată a
dobânzii anuale de 6%;
- o datorie de 2.000.000 rambursabilă în trei ani, cu dobânzi anuale de
50.000, 60.000, respectiv 20.000.
Se cere să se calculeze:
a) valoarea activului, pasivului şi activului net la o rată a dobânzii de
piaţă de 5%;
b) durata şi sensibilitatea activului, pasivului şi activului net.
7. Presupunem că o societate bancară prezintă pentru perioada N 1, N2,
N3, următoarea situaţie:
Nr. Indicatori N-2 N-1 N

1. Venituri din dobânzi 50 80 150


2. Cheltuieli cu dobânzile 30 70 100
3. Active fructificate 1000 800 1500
4. Resurse împrumutate 900 700 1300
Se cere să se calculeze pentru cei trei ani consecutivi:
a. marja absolută a dobânzii;
b. marja procentuală brută a dobânzii;
38

c. marja procentuală netă a dobânzii.


8. Durata, ca metodă de analiză a riscului ratei dobânzii, măsoară:
a. rata medie a dobânzii;
b. fluxurile de venituri;
c. scadenţa medie;
d. discrepanţele temporale;
e. ecartul nerambursării.

9. O societate bancară prezintă următoarea structură a bilanţului:

< 3 luni între 3 luni şi 1 > 1 an


an
Active 200 0 70
Pasive 150 0 120

Estimaţi:
a. modificarea veniturilor nete din dobânzi, pentru un trimestru, în
cazul creşterii cu 1 punct procentual a ratelor de dobândă în piaţa
financiar-bancară;
b. modificarea veniturilor nete din dobânzi, pentru un an, în cazul
creşterii cu 1 punct procentual a ratelor de dobândă în piaţa
financiar-bancară;
c. modificarea veniturilor nete din dobânzi, pentru un trimestru, în
cazul scăderii cu 2 puncte procentuale a ratelor de dobândă în
piaţa financiar-bancară.

3) TEME PROPUSE PENTRU REFERATE ŞI STUDII DE CAZ

1. Rolul ratei dobânzii în fundamentarea deciziei de investiţii pe piaţa


financiară
2. Aspecte stochastice în studiul ratei dobânzii şi modele de evaluare
şi gestiune a portofoliilor de credite
3. Managementul riscului ratei dobânzii. Cazul băncii...
4. Gestiunea riscului de rată a dobânzii utilizând produsele derivate
39

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE IV

RISCUL DE SOLVABILITATE

1) APLICAŢII ŞI STUDII DE CAZ


1. Se cunosc următoarele informaţii referitoare la o bancă europeană:
ACTIVE PASIVE
Depozite la banca centrală 5.200 Împrumuturi interbancare 725
Credite interbancare 4.800 Depozite ale clienţilor 10.520
Credite acordate clienţilor 3.500 Titluri emise 7.615
Portofolii de titluri 4.400 Capital 1.000
Active imobilizate 2.300 Rezerve din reevaluări 340
TOTAL ACTIV TOTAL PASIV
20.200 20.200
Operaţiunile extrabilanţiere degajă un risc total de credit de 5000, iar
activele imobilizate un risc de 1000.
Să se calculeze raportul de solvabilitate european (RSE)
40

Rezolvare
Fonduri proprii
RSE 
 [( Active bilantiere  Active extrabilantiere)  coeficient de risc]
Riscurile se calculează astfel:
 depozite la Banca Centrală 5.200 0% 0
 credite interbancare 4.800 20% 960
 credite acordate clienţilor 3.500 100% 3.500
 portofolii de titluri 4.400 100% 4.400
 active imobilizate 1.000
 riscuri extrabilanţiere 5.000
TOTAL 14.860
Fonduri proprii = 1.000 + 340 = 1.340
1.340
RSE   100  9,01%  8%
14.860
Un RSE de 9,01% reprezintă un nivel satisfăcător al solvabilităţii.

2. Pentru societatea bancară ALFA se cunosc următoarele categorii de


active pe clase de risc:

Categoria de risc Active bilanţiere


0% 35.650
20% 243.540
50% 124.650
100% 35.100
Total 438.940

Fondurile proprii constituite de bancă sunt de 16.000.


În condiţiile în care se urmăreşte respectarea normei de solvabilitate:
a. Să se determine fondurile proprii adecvate
b. Cu cât trebuie să crească fondurile proprii efective pentru a fi
respectată norma de solvabilitate?
c. Cu cât trebuie micşorate activele aflate în categoria de risc 50%
în contextul diminuării activului, respectiv a bilanţului?
d. Care este valoarea care ar trebui mutată din categoria de risc
100% în cea de 50%, în contextul modificării doar a structurii
activului bilanţier?
e. Cunoscând că valoarea cu care se reduc activele cu grad de risc
100% este de două ori, respectiv de trei ori mai mare decât
41

sumele cu care cresc activele de risc 50% şi 20%, aflaţi structura


finală a activului bilanţier.

Rezolvare
a. Determinarea fondurilor proprii adecvate:
Categoria de Active bilanţiere Valoarea ponderată

risc
0% 35.650 0
20% 243.540 48.708
50% 124.650 62.325
100% 35.100 35.100
Total 438.940 146.133
Fondurile proprii adecvate = 146.133  12% = 17.536
b. Fondurile proprii ar trebui să crească cu:
17.536 – 16.000 = 1.536

c. În condiţiile în care fondurile proprii nu se modifică (rămân


16.000), activele ponderate cu riscurile corespunzătoare trebuie să devină
16.000
133.333 ( 0,12 ).

Categoria de Active bilanţiere Valoarea ponderată

risc
0% 35.650 0
20% 243.540 48.708
50% X 0,5 × X
100% 35.100 35.100
Total 133.133

Avem 0 + 48.708 + 0,5×X + 35.100 = 133.333


0,5 × X = 49.525  X = 99.050
Deci, activele aflate în categoria de risc 50% au scăzut cu 25.600
(124.650 – 99.050).

d. Activele ponderate cu gradul de risc trebuie să devină 133.333, în


condiţiile în care totalul activului nu trebuie să se modifice.
42

Categoria de risc Active bilanţiere Valoarea ponderată


0% 35.650 0
20% 243.540 48.708
50% 124.650 + X (124.650 + X) × 50%
100% 35.100 – X (35.100 – X) × 100%
Total 438.940 133.333

Avem: 48.708 + (124.650+X) × 50% + (35.100–X) × 100%= 133.333


 X=25.600
e. Activele ponderate cu gradul de risc trebuie să devină 133.333, în
condiţiile în care totalul activului nu trebuie să se modifice, iar valoarea cu
care se reduc activele cu grad de risc 100% este de două ori, respectiv de trei
ori mai mare decât sumele cu care cresc activele de risc 50% şi 20%.
Categoria de Active bilanţiere Valoarea ponderată
risc
0% 35.650 0
20% X X
243.540 + (243.540 + ) ×20%
3 3
50% X X
124.650 + (124.650 + ) ×50%
2 2
100% 35.100 – X 35.100 –X
Total 133.133
Avem:
X X
(243.540 + ) × 20% + (124.650 + ) × 50% + (35.100 – X) =
3 2
133.333
 X = 4.683

3. O bancă înregistrează la sfârşitul anului următoarea structură a


activelor din bilanţ şi din afara bilanţului:

Structura activelor din bilanţ


Active Grad de Grad de Grad de Grad de risc Total
risc de risc de risc de de credit
credit 0% credit 20% credit 50% 100%
Operaţiuni de trezorerie 100 50 0 0 150
şi operaţiuni asimilate
Operaţiuni cu clientela 50 150 100 75 375
Operaţiuni cu titluri şi 30 45 65 50 190
43

operaţiuni diverse
Valori imobilizate 30 0 50 100 180
Acţionari sau asociaţi 0 0 0 0 0
Total 210 245 215 225 895

Structura activelor din afara bilanţului


Elemente din Grad de Grad de risc Grad de risc Grad de risc Tota
risc de de credit de credit de credit
afara credit 0% 20% 50% 100%
bilanţ
ului
 Categoria 0% de 100 150 0 50 300
trans- formare în
risc de credit
 Categoria 50% 0 50 0 0 50
de trans- formare în
risc de credit
 Categoria 100% 35 85 75 0 195
de transformare în
risc de credit
Total 135 285 75 50 545
Ştiindu-se valoarea capitalului propriu de 60 şi cea a fondurilor proprii
de 8, determinaţi indicatorii de solvabilitate în conformitate cu prevederile
normei B.N.R. nr. 8/1999.
Rezolvare
Calculăm mai întâi expunerea netă din elemente bilanţiere:
210  0%  245  20%  215  50%  225  100%  381,5
Expunerea netă din elemente din afara bilanţului:
0%  (100  0%  150  20%  0  50%  50  100%)  50%  (0  0%  50  20%  0  50%  0  100%) 
 100%  (35  0%  85  20%  75  50%  0  100)  59,5
Expunerea totală este 381,5 + 59,5 = 441
Total fonduri proprii
Indicator de solvabilitate1   100
Expunere netă
60
Indicator de solvabilitate1   100  13,6 %  12%
441
Total capital propriu
Indicator de solvabilitate2   100
Expunere netă
39
Indicator de solvabilitate2   100  8,84 %  8%
441
44

Banca analizată înregistrează indicatori de solvabilitate ce depăşesc


nivelurile minime impuse de normele prudenţiale ale B.N.R.

4. La nivelul băncii comerciale „ALFA”, volumul total al activelor


este de 393.000, aceasta fiind structurat, în funcţie de gradul de risc, astfel:
o risc 0% = 55.000
o risc 20% = 73.000
o risc 50% = 130.000
o risc 100% = 135.000
Capitalul băncii este de 18.000.
Care este nivelul capitalului adecvat pentru banca în cauză?

Rezolvare
Activele ponderate cu gradul de risc:
Categoria de Active bilanţiere Valoarea ponderată

risc
0% 55.000 0
20% 73.000 14.600
50% 130.000 65.000
100% 135.000 135.000
Total 393.000 214.600
8
Capitalul adecvat este: 214.600   17.168
100

2) PROBLEME PROPUSE
1. La o bancă se constată că mărimea capitalului adecvat este mai
mare decât cea a capitalului efectiv. Se afirmă, ca posibile, următoarele
măsuri:
a. majorarea capitalului prin subscrierea de acţiuni;
b. diminuarea activelor;
c. majorarea resurselor prin noi împrumuturi;
d. modificarea structurii activelor în funcţie de risc;
e. emisiunea de obligaţiuni.
Una dintre afirmaţii nu este corectă. Care anume?
2. O bancă prezintă următorul bilanţ, în cadrul căruia sunt exprimate
şi riscurile reglementate pentru elementele de activ corespunzătoare:
Activ Pasi
v
45

Numerar 1.000 Capital 2.000


Depozite la alte bănci 4.000 Rezerve 5.600
Credite ipotecare 5.600 Depozite 11.000
Titluri de stat 3.500
Imobilizări 4.500

Total 18.600 Total 18.600


Să se determine dacă banca respectă norma Cook de 8% .
3. Care dintre raporturile de mai jos determină norma COOK?
resurse permanente
a. active ponderate în funcie de risc ;
rezerva min imă obligatorie
b. ;
active
resurse permanente
c. pasiv total
;
fonduri proprii
d. active sensibile la rata dobânzii ;
fonduri proprii
e. active ponderate în funcţunde risc .

3) TEME PROPUSE PENTRU REFERATE ŞI STUDII DE CAZ


1. Soluţii de evitare a stării de insolvabilitate
2. Noul Acord de la Basel asupra capitalului bancar