Sunteți pe pagina 1din 41

Texte importante pentru critica textuala

- Vasile Shandru

A. Neinterpolari(neintercalari) Western
a) Introducere
Teoria textuala a lui Westcott si Hort a recunoscut patru tipuri de text: neutru, alexandrin ( aceste doua intr-
adevar fiind diferite faze ale aceluiasi tip, si acum in general este numit ”alexandrin”), sirian(pe care noi il numim
bizantin), si Western (adica vestic, occidental). Din aceste tipuri, din punctul lor de vedere , cel alexandrin este
restrans, cel “Western” este marcat de parafarazari si intinderi extinse, si cel bizantin este o combinare rafinata a
celor doua. Exista o regula buna a criticismului care, atunci cand manuscrisele ajung sa se opuna tendintelor lor,
insemnatatea acestei redari creste. Astfel, de exemplu, atunci cand textul “Western” pastreaza o redare scurta, acea
redare este mult mai probabil a fi originala decat atunci cand pastreaza o redare mai lunga. Acest fapt este baza pe
care Hort a separat “neintrepolarile Western”. Daca teoria lui Hort urmeaza sa fie crezuta, “neinterpolarile Western”
sunt de fapt locuri in care redarile au fost intrecalate in textul neutru ( si de obicei textul bizantin de asemenea). Desi
Hort de obicei respinge redarile “Western”, in acest caz el le considera ca originale, plasand redarea comuna a textului
neutru in paranteze duble, [[ ]]. Neinterpolarile sunt descrise in § 240-242 din “Introduction [and] Appendix.”
“Neinterpolarile Western” de fapt se impart in doua clase. Prima clasa sunt neinterpolari complete, din care sunt noua
(toate sunt plasate in paranteze duble de Hort). Toate din acestea sunt sprijinite de D(codex Bezae Cantabrigensis) si
ms. latine vechi (itale), si in toate cazurile Hort le priveste ca cuvinte “inutile, si in anumite cazuri suspecte din punct
de vedere intrinsec” (§ 240). A doua clasa consta din redari care, datorita fie schimbarilor in dovada manuscrisului
sau diferentelor in modul in care el le evalueaza, Hort le priveste ca destul de indoielnice pentru a le plasa in paranteze
dar nu le respinge ca clar false. Forta argumentului lui Hort a fost asa de puternica incat trei sferturi de veac cele mai
multe editii si traduceri (incluzand Revised Standard Version si New English Bible) au omis aceste noua pasaje. Apoi
75
s-a gasit papirusul P (care a inclus toate “neinterpolarile” pentru care acesta exista ). Asa cum exista respect pentru
acest manuscris, astfel incat pasajele au inceput sa le fie reafirmat locul lor in editii- de notat in UBS/GNT si adepta
acesteia New Revised Standard Version. E.C.Colwell, totusi, in "Hort Redivivus:A Plea and a Program”, ofera
75
aceasta evaluare a cazului:“ [Aland] se opune lui Westcott si Hort asupra neintrepolarilor Western deoarece P nu se
potriveste cu ele in acord cu codex Vaticanus. Insa nu este nimic in acel acord incat este nou pentru teoria lui Hort.
75,
Hort nu a detinut P dar el si-a imaginat aceasta. El a insistat ca era un stramos foarte timpuriu a textului neutru,
75
astfel incat stramosul comun a lui Vaticanus si Sinaiticus a fost un stramos indepartat, nu un stramos apropiat. P
75
valideaza reconstructia teoriei lui Hort, insa P nu aduce un nou argument pentru sau impotriva acelei teorii. Sa pui
intr-un alt mod, P75 -in ciuda vechimii sale (sec. III)-- este doar o alta marturie alexandrina. Existenta acestuia nu
modifica cazul, astfel incat “neinterpolarile Western” sunt corecte. Ele sunt inca prezente in textul alexandrin si
75
lipsesc in cel “Western”. Studentul poate percepe bine ca ele apartin textului, dar existenta din P nu trebuie
influenteze aceasta hotarare. Una din caracteristiciile ale textului Western este ca omisiunea ocazionala a cunvintelor
si pasajelor care sunt prezente in alte tipuri de text, incluzand cel alexandrin. Cum trebuie cineva sa aprecieze
asemenea omisuni dintr-o forma de text care este in general mult mai complete decat orice alte tipuri de text?
Conform unei teorii, popularizate la sfarsitul secolului XIX de Westcott si Hort, asemenea redari, in ciuda faptului ca
sunt sprijinite de marturiile Western inferioare in general, trebuie sa fie de preferat mai degraba decat redariile lungi,
desi ultimele sunt atestate prin ms superioare in general, S01 si B. Noua astfel de redari au fost desemnate de W&H ca
“neinterpolari Western”, pe prezumtia ca toate marturiile existente cu exceptia celor Western (sau, in anumite cazuri,
unele si marturiile Western) au suferit interpolari in aceste pasaje. In recentele decade aceasta teorie a fost sub critica
unora. Cu aparitia a ceea ce este numit “Redaktiongeschichte” (analiza preupuneriilor teologice si literare si tenditele
care au controlat formarea si transmiterea materialelor evangheliei), invatatii au inceput sa dea o atentie noua
posibilitatii ca interesele teologice speciale auspra partii scribiilor pot fi socotite pentru stergerea anumitor pasaje in
marturiile Western. In orice caz, comitetul UBS nu a considerat intelept s-o faca, o judecata mecanica sau doctrinara
privind grupul din cele 9 neinterpolari Western, insa a cautat sa evalueze pe fiecare separat in ce priveste meritele si in
lumina atestarii complete si metodologiile mai noi.

b) Neinterpolari Western principale

1) Matei 27:49 adauga la verset (vezi Ioan 19:34)“ci unul din ostasi i-a strapuns coasta cu sulita si indata a iesit apa si
34 mss
sange” mss.: S01 B03 C04 L U  1010 minuscule-pc vg syr-pal cop-mae eth slav // este omis textul de: A D E F G
mss)
1,13
H K M S W  Byz f it (am cav ful hub tol=vg syr-cur syr-pesh syr-hark cop-sa cop-bo arm geo Origene
Ieronim Augustin.
Sprijinul pentru adaugire este bun (vechimea si calitatea mss.) De asemenea nu este un motiv imediat pentru o
adaugire secundara. Problema este discrepanta cu Ioan, unde strapungerea s-a intamplat dupa moartea lui Iesus si
aici s-a intamplat inainte John 19:33-34 33 Cînd au venit la Isus, şi au văzut că murise, nu I-au zdrobit fluierile
picioarelor; 34 ci unul din ostaşi I-a străpuns coasta cu o suliţă; şi îndată a ieşit din ea sînge şi apă. Matthew 27:49-50
49 Dar ceilalţi ziceau: ,,Lasă, să vedem dacă va veni Ilie să-L mîntuiască.`Dar unul din ostasi i-a strapuns coasta cu sulita
si a iesit apa si sange` 50 Isus a strigat iarăş cu glas tare, şi Şi-a dat duhul. Westcott&Hort au aceste cuvinte in
paranteze duble in textul lor. Ei nu doresc ca sa excluda in mod complet astfel incat aceasta propozitie era originala in
evanghelia lui Matei. Singura idee alternativa data este ca un anumit scrib s-a inspirat prin (unul)pentru a aduga
un (dar)si/sau el si-a amintit de din Ioan atunci cand el a citit in Matei si a adaugat propozitia. O
alta idee este ca cineva a scris propozitia in margine, inteleasa a fi introdusa la un alt punct si mai tarziu un scrib a
introdus-o aici in mod gresit (dar sprijinul variat al manuscriselor nerelatate face ca acest lucru sa fie improbabil).
Este posibil ca folosirea unui anumit ms lectionar vechi a influentat aceasta. Compara Burgeon (“Ultimele 12
versete...”). Ehrman argumenteaza (p.195) ca poate sa fie o corupere anti-docetica: strapungerea inainte de moarte
arata ca el avea un sange real si carne umana si a experimentat durerea si suferinta reala. Este foarte dificil sa explici
diversitatea marturiile care sprijina acest verset: marturiile alexandrine cele mai bune (S01, B03, L), grupul cu mss.
mixate (C04, 2680) si mss. bizantine in intregime (U, , 33 de minuscule). Este improbabil ca ele toate au adaugat
cuvintele dintr-o nota marginala ! Ordinea cuvintelor in Matei si Ioan:
Matei: 
Ioan:   rÅ
Matei:“ci (unul din ostasi) i-a strapuns coasta cu sulita si a iesit apa si sange” 2
Ioan: ci unul din ostaşi I-a străpuns coasta cu o suliţă; şi îndată a ieşit din ea sînge şi apă.
Ordinea este foarte diferita de Ioan si fixata surprinzator. Cineva s-ar fi asteptat la o armonizare la Ioan si la
mai multe variante. Aici nu este cazul. Doar o marturie (1416) adauga imediat)inainte(!) de a
iesitsi ordinea este schimbata de jumatate din marturii. Prima parte a propozitiilor este foarte
diferita in Matei si Ioan, dar toate marturiile au exact aceeasi ordine in Matei. Aceasta exclude originea independenta
datorita unei simple armonizari cu Ioan in mod complet. Aceasta inserare, daca este vreuna, trebuie sa mearga inapoi
la o singura sursa. Exista un comentariu scurt in MS 72 (sec. XI), care atesta prezenta propozitiei in “Evanghelie”,
conform cu parintele bisericesc care relateaza. MS 72 (British Library, London, "Harley
5647"):

“Deoarece,in evanghelie, conform unei relatari a lui Diador si Tatian si a diferitilor alti
parinti sfinti, se adauga aceasta: “ci … sange. Chrysostom de asemenea spune aceasta.” Gregory scrie despre MS 72:
“Notele si redarile (adaugate) in Matei, doua note in Marcu, redarile in Luca si Ioan, mai multe note personale in
greaca si araba.” MS 72 a apartinut o data manastirii din Mar Simeon, aproape de Kartmin in Siria. Daca aceasta
redare era in Tatian, de ce la acest loc? Este posibil ca el de fapt citeste in al sau Matei? Burkitt scrie ("Ev. Da-
mepharreshe" la Mt.27:49):”Nu exista o dovada siriaca pentru inserarea aici a cuvintelor pentru In. 19:34.
Strapungerea sulitei este mentionata in E-259 (comentariul lui Efraem Sirul) dupa Mt. 27:55.” Vogels (BZ 10, 1912,
396-405) arata ca MS e latin in Ioan omite (imediat) si schimba ordinea in (apa si sange) ca in
Mt. El explica aceasta cu bune argumente ca o influenta dintr-o armonizare. Daca aceasta propozitie este o adaugire
secundara, de ce este inserata aici (si creaza o discrepanta) si nu la un anumit punct ulterior, de pilda dupa versetul
50? P.Comfort, in cartea sa "Encountering the manuscripts" (2005, p. 299-300), de asemenea noteaza ca redarea
“pare sa prezinte o contradictie suparatoare la ceea ce s-a descris deja: in timp ce multi din spectatori asteptau sa-l
vada pe Ilie ce ar trebui sa vina si sa-l salveze pe Iesus, un soldat roman (in opozitie completa cu acest sentiment)
infinge partea lui Iesus cu sulita sa”. Contextul este:
Matei 27:45-50 45 Dela ceasul al şaselea pînă la ceasul al nouălea s'a făcut întunerec peste toată ţara. 46 Şi pe la ceasul
al nouălea, Isus a strigat cu glas tare: ,,Eli, Eli, Lama Sabactani?`` adică: ,,Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, pentru ce
M'ai părăsit?`` 47 Unii din ceice stăteau acolo, cînd au auzit aceste vorbe, au zis: ,,Strigă pe Ilie!`` 48 Şi îndată, unul din
ei a alergat de a luat un burete, l-a umplut cu oţet, l-a pus într'o trestie, şi i-a dat să bea. 49 Dar ceilalţi ziceau: ,,Lasă, să
vedem dacă va veni Ilie să-L mîntuiască.`` 50 Isus a strigat iarăş cu glas tare, şi Şi-a dat duhul. S-a sugerat ca marturia
in Ioan 19:35 era inteleasa cu privire la timpul strapungerii (“Eu marturisesc ca s-a intamplat dupa moartea sa.”),
pentru a obiecta la celelalte relatari asemenea celei din Matei care a plasat-o inaintea mortii lui Iesus. Cu alte cuvinte,
Iesus nu moare din cauza crucificarii (cel putin nu singur), dar dintr-o injunghiere ! Acest fapt este o problema mare
si poate conduce la eliminarea cuvintelor? Imaginati-va implicatiile pe care le-ar avea aceste cuvinte in Biblia de azi.
De ce adauga 35 de mss cu desavarsire bizantine cuvintele cu o ordine a cuvintelor exact identica exact aici? Desi
atestata de mss vechi si din familii diferite, trebuie sa fie privita ca o imixtiune provenita dintr-o relatare similara in
In.19:34. Poate sa fie ideea ca cuvintele au fost omise deoarece ele reprezinta strapungerea ca precedand moartea lui
Iesus, in timp ce Ioan o face dupa aceea. Este probabil ca pasajul ioanin a fost scris de un anumit cititor in marginea
lui Matei din memorie (sunt mai multe diferente minore, precum secventa din “apa si sange”), si un copist mai tarziu
l-a introdus in mod stangaci in text. Totusi, varianta nu poate fi usor indepartata, pentru urmatoarele motive: (1)
Dovada manuscriselor pentru includerea acesteia este puternic, marturia din S01, B03, C04 a fost respinsa mai adesea
decat cea din A02, D05, W decat vice versa in textul NA27-de ce nu aici? Scribul din B03(mai ales) si S01 de obicei se
retin de la armonizarile evangheliei. (2) Daca acesta a fost luat din Ioan 19:34, de ce nu a fost luat cuvant cu cuvant?
In plus sunt folosite alte patru cuvinte in Matei care nu apar in Ioan(“”,   “”,  
Motivul pentru care scribii ar fi dorit sa-l stearga din text este deoarece injunghierea (conform cu Ioan) s-a intamplat
dupa moartea lui Iesus, in timp ca aici se intalneste chiar inainte de moartea sa (vezi 27:50). Astfel, stergerea a fost
facuta cu scopul evitarii unei discrepante intre evanghelii. O astfel de armonizare a fost facuta la dimensiuni mari in
mss ca A02, D05, W. (4) Alt motiv pentru care scribii sa stearga aceasta este ca pare sa przinte o contradictie
discordanta la ceea ce era deja descris: In timp ce multi din martorii oculari doreau sa-l vada daca Ilie ar veni si sa-l
salveze pe Iesus, un soldat roman (in opozitie completa la acest sentiment) il injunghie pe Iesus cu sulita sa. De aceea,
redarea mai lunga nu trebuie sa fie usor indepartata, de fapt, deoarece este redarea mai dificila si are sprijin
documentar excelent. Cel putin, ea trebuie sa fie inclusa in text cu paranteze simple (WH o include cu paranteze
duble).
2) Luca 22:17-20: 17 Şi a luat un pahar, a mulţămit lui Dumnezeu, şi a zis: ,,Luaţi paharul acesta, şi împărţiţi-l între
voi; 18 pentrucă vă spun că nu voi mai bea de acum încolo din rodul viţei, pănă cînd va veni impărăţia lui
Dumnezeu.`` 19 Apoi a luat pîne; şi, după ce a mulţămit lui Dumnezeu, a frînt-o, şi le-a dat-o zicînd: ,,Acesta este
trupul Meu care se dă pentru voi; să faceţi lucrul acesta spre pomenirea Mea.`` 20 Tot astfel, dupăce au mîncat, a luat
paharul, şi li l-a dat, zicînd: ,,Acest pahar este legămîntul cel nou, făcut în sîngele Meu, care se varsă pentru voi. `` (vezi
75 vid 1,13
MT. 26:26-29; MC. 14:22-25; 1 COR. 11:23-25) adauga textul mss.: P S A B C L T W f , mss.
c
minuscule. Maj. bizantine, [E G H N], it lat syr-h, pal cop-sa, bo arm Basil Augustin // omit textul mss: D it-a, d, ff2, l,
b e
r1, Didache. Mss it si it au ordinea 22:19a-17-18; syr-c are ordinea 22:19,17,18; syr-s are ordinea 22:19a-20a-17-20b-
18; syr-p are 22:19-20 Este evident ca problema principala este privita cu meritele a doua forme principale a textului,
intrucat fiecare din celelalte pot sa fie relatate pentru mai mult sau mai putin multumitor ca modificari a oricarora
din forma mai lunga. Consideratiile in favoarea originalitatii textului mai lung include urmatoarele: (a) Dovada
externa sprijina redarea mai scurta reprezinta numai o parte din tipul de text Western, in timp ce celelalte
reprezentante ale textului Western se alatura cu marturiile care apartin tuturor celorlalte tipuri de text vechi in
sprijinul redarii mai lungi. (b) Este mai usor sa presupui ca editorul Baezan, a fost nedumerit de secventa pahar-paine
-pahar, a eliminat mentionarea a doua a paharului fara sa fie interesat de ordinea inversa instituirii care s-a produs
astfel, astfel incat editorul versiunii mai lungi, pentru a corecta ordinea inversa, a produs de la Paul mentionarea a
doua a paharului, in timp ce a lasat sa stea prima mentionare. (c)Aparitia versiunii mai scurte poate fi relatata in
termenii teoriei 'disciplina arcana”, adica cu scopul de a proteja euharistia de profanare, unul sau mai multi copisti
din evanghelia dupa Luca, au pregatit -o pentru circulare printre cititorii necrestini, au omis formula sacramentala
dupa cuvintele de la inceput. Considerentele in favoarea originalitatii textului mai scurt include urmatoarele: (a) in
general in criticismul textual al NT redarea mai scurta e de preferat, (b) intrucat cuvintele in versetele 19b si 20 sunt
suspicios de similare cu cuvintele lui Paul din 1 Cor.11:24b-25, pare ca pasajul ultim a fost sursa interpolarii lor in
textul mai lung. (c) Versetele 19b-20 contin mai multe caracteristici lingvistice care sunt ne-lucane. Greutatea acestor
consideratii a fost apreciata in mod diferit de diferiti membrii ai comitetului. O minoritate a preferat textul mai scurt
ca o ne-interploare Western. Majoritatea, pe de alta parte, impresionata de preonderenta covarsitoare a dovezii
externe sprijina forma mai lunga, a explicat originea formei mai scurte ca datorita unui accident scribal sau intelegere
gresita. Similaritatiile intre versetele 19b-20 si 1 Cor.11:24b-25 apar din familiaritatea evanghelistului cu practica
liturgica printre bisericile pauline, o circumstanta care conteaza pentru prezenta expresiile ne-lucane in versetele 19b-
20. Toate mss grecesti cu exceptia lui D05 atesta prezenta textului din Luca 22:19b-20 despre relatarea ultimei cine.
Foarte probabil, editorul bezaean (D05) a fost incurcat de secventa pahar-paine-pahar, si de aceea a sters aceasta
portiune, dar a facut-o in asa fel incat textul a ramas cu seceventa pahar-paine, contrar la Matei 26:26-28; Marcu
14:22-24 si 1 Cor 11:23-26. In masura in care noi stim, ordinea din bezaeana din D05 se gaseste numai in Didache 9.2-
3 si anumite manuscrise latine vechi. Celelalte patru variante arata incercarile traducatorilor sa rezolve aceeasi
problema a ordinii pahar-paine-pahar, dar stergerile si transpunerile lor produc secventa mai obisnuita paine-pahar.
Editorul bezaean, traducatorii latini si traducatorii siriacei vechi trebuie sa nu fi realizat ca paharul mentionat in
22:17 era paharul celebrarii pastelui, de care se ocupa 22:!5-18. Mergand inapoi la 22:16, pare clar ca mancarea de
Paste este implicata atunci cand Iesus vorbeste despre faptul ca nu va mai manca din nou pana cand regatul lui
Dumnezeu este infaptuit. Apoi, conform cu 22:17-18, Iesus da din mana in mana paharul cu vin, spunand din mou ca
el nu va mai bea acesta pana cand regatul lui Dumnezeu vine. Astfel, 22:16-18 are propria secventa paine-pahar ca
parte a masei de Paste. Urmand aceasta, 22:19-20 are secventa paine-pahar a noului legamint. Toate traducerile cu
exceptia NEB si REB include aceasta portiune, desi cele mai multe furnizeza o nota marginala ca omisiune la aceasta.
Tasker (1964, 422-423) ofera o discutie foarte lunga de ce traducatorii NEB nu include Luca 22:19b-20. REB persista
in lasarea redarii mai scurte in text. Din punct de vedere a dovezilor externe forma mai lunga este clar superioara.
Faptul ca Marcion sprijina textul mai lung este un argument puternic pentru originalitatea acestuia. Schurmann
crede probabil ca Iustin si Tatian atesta forma mai lunga. Partizanii formei mai scurte argumenteaza in mod obisnuit
ca versiunea mai lunga este o adaptare la 1 Corinteni 11:24-25. Acest fapt este posibil, dar este la fel de probabil ca
cuvintele sunt atat de asemanatoare, deoarece ele sunt folosite din punct de vedere liturgic dintr-o perioada timpurie.
Secventa:
15 manca acest Paste
16 Eu nu voi manca acesta pana
17 Apoi el a luat un pahar
18 de acum eu nu voi mai bea
19 el a luat o bucata de paine
20 paharul dupa cina
Problema presupusa de unii scribi cu textul mai lung a fost posibila incat ei au combinat cele doua blocuri separate.
Daca cineva ia versetele 17+18 cu 19+20, atunci apare secventa ciudata pahar-paine-pahar. Din acest motiv ms D05 si
altele omit 19b+20 obtinand secventa pahar-paine. Cateva marturii au omis in mod asemanator versetele 17+18
pentru a scapa de problema. Aceasta este argumentarea lui Metzger. Prima problema cu aceste explicatii este ca ar fi
fost mult mai bine pentru un scrib sa omita primul pahar (versetul 17) pentru a obtine secventa paulina obisnuita
paine-pahar. Acesta este primul pahar, acesta este problematic, nu al doilea. Ar fi foarte improbabil ca un scrib a ales
acea parte a sectiunii pentru omisune pentru ca îi era mai familiar lui cuvintele lui Paul in 1 Cor. A doua problema
este, de ce a fost omis versetul 19b? Modul cel mai simplu pentru a scapa de problema secventei gresite este aratat de
b e
ms latine vechi it si it : Luand versiunea mai scurta, ele au transpus versetele 17+18 dupa 19a si a iesit formula
paulina comuna. O alta incercare era aparent mult mai cu succes: Adaugarea unei adaptari la cuvintele familiare ale
lui Paul. Redarea din ms syr-s (siriac sinaitic) este o incercare secundara de a indeparta orice repetare in secventa.
Alaturi de aceste insiruiri este argumentarea din Westcott&Hort pentru redarea mai scurta. Chadwick noteaza ca in
versetul 15 painea nu este in mod explicit mentionata ci presupusa. Poate Luca a gasit in sursa sa numai 15-18 si a
adugat 19a pentru painea trecuta cu vederea? “Rezultatul acestei operatii era sa produca confuzia extraordinara a
textului mai scurt. … acesta a fost faptul ca evangelistul al treilea insusi a initiat o lunga dezvoltare a corecturii si
extinderii.” Schurmann de asemenea argumenteaza ca versetele 15-18 sunt un intreg inchis la care 19a nu a apartinut.
Apoi un redactor a adaugat 19a. Dar 19a este un trunchi, un element primar al unei liturghii originala in doua parti.
Continuand de la 19a cu versetul 21 Dar iata... este stangaci (J. Jeremias): 19a/ Apoi el a luat o bucata de paine, si
atunci cand el a binecuvantat-o, el a frant-o si le-a dat-o, spunand: “Acesta este trupul meu”/ 21/ Dar iata, unul care
ma tradeaza este cu mine, si mana sa este la masa”. Alte observatii interne: Schurmann observa ca versetele 19b-20
contin 7 diferente fata de textul paulin din 1 Cor. Acest fapt face ca o adaptare directa de la Paul sa fie improbabila.
Este posibil ca diferentele in ordinea si topica textului reflecta diferentele existente in modul de a lua cina in diferitele
grupuri crestine timpurii. Noteaza de pilda ca Paul are paharul separat “dupa” masa si nu in decursul mesei. Steven
Notley a scris: “Binecuvantarile la orice masa evreiasca (indiferent daca aceasta este pastele sau nu) spun ca painea
(si intotdeanua in legatura cu vinul) este la inceputul mesei. Cu siguranta nu in decursul sau dupa cina. In pastele
evreiesti, inainte de 70 e.n., era de asemenea un pahar suplimentar care urma dupa cina (astfel este la Paul). Marcu si
Matei prezinta in mod clar pe Iesus inversand ordinea binecuvantarii (spre deosebire de Paul). Acest lucru este fara
precedent in istoria traditiei evreiesti in afara de Qumran. La toate masele evreiesti (incluzand pastele) exista o
binecuvantare (Qiddush) la inceputul mesei care este intotdeauna in ordinea pahar-paine. Suplimentar la paste este
un pahar suplimentar (sau pahare). Anterior anului 70 e.n. dovezile indica ca pastele avea numai un pahar
suplimentar (Kos Brachah- paharul binecuvantarii) dupa masa. Amandoua versiuniile mai scurte si mai lungi din
Luca sunt in acord cu traditia evreiasca. Cu alte cuvinte, la inceputul mesei ordinea era paine-pahar (Qiddush).
Marcu si Matei prin prezentarea impreuna a secventei paine-pahar ne dau o ordine o binecuvantarii pentru Qiddush
necunoscuta in afara de Sulurile de la Marea Moarta. Ceea ce este aproape deloc mentionat de eruditi este ca
inserarea abila a lui Paul a cuvintelor (1 Cor. 11:25):  dupa cina, arata ca el nu a urmat
prezentarea din Matei si Marcu a inversarii din Qiddush. In schimb, el acum identifica paharul cu acel care a urmat
cinei (adica Kos Brachah) nu cu paharul de la inceputul cinei (ca Matei si Marcu).” Nestle, Zahn, Dobschutz, Burkitt
si altii gandesc ca forma mai scurta este originala. Dintre eruditii mai noi acest punct de vedere este aparat de Ehrman
si Parker. Ei mentioneaza ca in forma scurta nu este nici o referinta la moartea lui Iesus. Parker scrie (“Living Text”):
“Aceasta este o ceremonie mai mult sau mai putina transmisa corecta- paharul este dat cu instructiunea scurta
'Impartiti-l printre voi'. Ei fac aceasta 'in memoria mea'. Iesus nu a luat parte la acesta. El va manca si va bea numai
in regatul lui Dumnezeu. In fond nu este o precizare liturgica si nici o referinta despre moartea lui Iesus. … Este
[aceasta] absenta pentru ca redarea mai scurta din Luca iasa in evidenta mai marcant cao contributie originala. …
Aceasta ne conduce pe noi sa concluzionam ca redarea mai scurta din Luca este de preferat. Pentru ca redarea mai
lunga din Luca se armonizeaza cu cele doua relatari: in formularea din 1 Cor., si in legatura cu Marcu (ce este aici in
gandire paulin).”
75
3) Luca 24:3 :”(trupul) Domnului Isus” adauga textul mss:P S01 A02 B03 C04 L W mss. minusculeMaj.
27
bizantine lat syr-h, pal cop-sa, bo Eusebiu ½; TR NA NASB NIV TNIV NJB etc. // adauga numai: “(trupul) lui
Isus” 579 1071 1241 syr-c,s,p // omit textul mss.: D it-a, b, d, e, ff2, l, r1 Eusebiu1/2; [WH] RSV NRSV NEB. Westcott si
Hort gandesc ca Codex Bezae a continut cuvintele originale ale evangheliei lui Luca in 24:3,6,12,36,40,51 si 52. (Toate
aceste portiuni sunt in paranteze duble in WH pentru a arata indoielile puternice ale editorilor despre includerea lor
in text.) Invocand omiterile in D05 ca “Ne-interpolari Western”, ei au afirmat teoria ca toate celelalte mss contin
26
interpolari in aceste versete. Aceasta teorie a afectat textul Nestle pana la editia 26 (NA ) , in care moment aceasta
teorie a fost abandonata. Aceasta teorie de asemenea a afectat mai multe traduceri engleze moderne- mai ales RSV,
NRSV si NEB, care aproape in fiecare din acest capitol 24 pasajele au urmat marturia din D. NASB a fost de
asemenea afectata de aceasta teorie, dar nu asa de mult ca RSV si NEB. Dupa ce toate trei din aceste traduceri au fost
75 75
publicate, s-a descoperit papirusurul P (datat la inceputul secolului al III-lea). In fiecare caz, P atesta redarile
mai lungi. Acest papirus a avut un impact asupra textului Nestle, care acum in fiecare verset mentionat mai sus
75.
urmeaza marturia din P Acesta de asemenea a influentat traducerile cele mai recente (NIV, NJB, NAB, NLT), care
in fiecare caz a urmat a urmat marturia acestui papirus pentru a include aceste portiuni excluse de traducerile
27
anterioare. NRSV a deviat de la textul NA prin adoptarea aici a redari mai scurte, dar a mers dupa redarile mai
27 27
lungi din NA in 24:6,12,36,40,51 si 52. La fel de curios este faptul ca REB a mers aici alaturi de NA dar a urmat
toate asa numitele “ne-interpolari Western” in 24:6,12,36,40,51 si 52. In plus la aceasta, NASB (prima editie) a urmat
27 ,
aici redarea mai lunga din NA dar a mers cu “ne-interpolari Western” in 24:36,51 si 52. Unii se intreaba de ce
Westcott si Hort s-au luat dupa marturia din D05 numai in ultima parte din Luca, atunci cand peste tot in Luca ms
D05 afiseaza multe omisiuni. In Luca , D05 afiseaza cel putin 75 omisuni care sunt doua cuvinte sau mai multe- si
frecvent excluderea este a unei fraze, propozitii, sau o propozitie intreaga. In capitolul 24, D05 are 13 astfel de
omisuni. In ce priveste aceste omisuni, D05 se afla singur printre marturii, sau are un sprijin subtire de la un ms latin
vechi sau siriac. In aproape fiecare caz, omisiunea nu poate fi expicata de departe ca o eroare de transcriere; mai
degraba, stergerile sunt munca atenta a unui editor care a avut o inclinatie pentru scurtare. Revizorul de obicei
afiseaza o inclinatie opusa in cartea Faptelor- aceea a extinderii- dar nu intotdeauna. Ideea principala pentru a ne da
seama despre revizorul D05 este ca el a fost un redactor care atat a taiat cat si a marit [textele]. In versetul de fata,
textul mai lung se potriveste cu stilul lui Luca (vezi Fapte 1:21; 4:33; 8:16). Textul mai scurt este o excludere Western,
poate influentata de 24:23. Ceea ce este mult mai surprinzator este ca NRSV a urmat aici textul D05.
WH:”Combinatia expresiei – Domnul Iesus- nu se gaseste in textul original al evangheliei, desi poate in Marcu 16:19”.
Dar termenul se gaseste in Fapte de 15 ori! In epistole el apare de 37 de ori si de doua ori in Revelatia, in total de 54 de
ori, Astfel, chiar este mai degraba surprinzator ca termenul nu este in evanghelii, cu exceptie aici. Este posibil ca titlul
'Domnul Iesus' a fost destinat numai pentru Iesus cel inviat si de aceea a fost omis aici. Daca termenul nu este aici
original, trebuie sa fie o adaugire foarte timpurie. De ce sa fi fost omis? Vezi Ehrman, “Orthodox Corruption”, p.219:
“Poate sa fie 'corupere orthodoxa' pentru a se asigura ca era intr-adevar trupul Domului Iesus care era in mormant.
Atunci cand versetul se termina cu (trup), poate sa insemne ca Christos cel ceresc a parasit trupul (fizic) a lui
Iesus inainte ca el sa fi murit.” Este de asemenea foarte posibil ca varianta din 579 si celelalte mss. este probabil
influentata de 23:52. Concluzie: Dupa greutatea marturiilor textul din editia Nestle-Aland 27 este foarte probabil
original.
75
4) Luca 24:6 :”Nu este aici, ci a fost înviat.” adauga textul mss: P S01 A02 B03 L mss. minusculeMaj.
mss 27
Bizantine lat syr-c,h,s,p,pal cop-sa,bo arm Eusebiu Chiril Augustin; TR NA ; NKJV NRSV NASB etc. // omit
mss B
textul mss.:D it-a, b, d, e, ff2, l, r1 arm geo Marcion; [WH] RSV NEB REB. In favoarea variantei este
argumentul ca textul mai lung poate fi rezultatul armonizarii pasajelor paralele, Mat. 28:6 si Mar. 16:6 (Westcott si
Hort). Dar ordinea in Luca nu copiaza exact Matei si Marcu si pare in intregime lucana. In plus, Sprijinul textual
pentru omisiune provine numai de la marturiile Western, D05 si it, care greu depaseste in valoare marturia diversa si
timpurie pentru redarea mai lunga. Asa cum s-a notat inainte (punctul 3), traducatorii versiunilor RSV si NEB au
adoptat teoria “ne-interpolarilor Western” a lui Westcott&Hort. Toate versiunile moderne, cu exceptia lui REB,
urmeaza atestarea superioara. Este dificil sa-ti imaginezi de ce cuvintele ar fi fost sterse. Aland (NT Papyri II)
sugereaza ca   , “nu este aici”, a fost omisa ca inutila, deoarece este foarte clar ca Iesus nu este
acolo. Problema este ca fara aceste cuvinte, textul nu are realmente un sens. Ordinea nu este aceeasi ca in synopsele
paralele. Cu toate acestea “” poate fi o armonizare la pasajele paralele (asa cum zice Weiss). Redarea
din C* “nu este aici, a inviat” este clar o armonizare la Matei. Cuvintele poate au fost adaugate pentru a clarifica si
intari realitatea invierii. Weiss in comentariul sau noteaza ca cuvintele nu sunt necesare, deoarece deja in versetul 3
27
femeia a mentionat ca el nu este acolo: NA “”=”si
c
venind nu au gasit trupul Domnului Iesus”. O sugestie buna a venit de la Jim Snapp. Daca redarea din it a fost
redarea originala (Western), atunci omisiunea poate fi datorata homoeoteleuton (omitere datorita terminarii a doua
propozitii apropiate cu acelasi cuvant):
versetul 5: …  
versetul 6:   
Luca 24:12 :”Dar Petru s'a sculat, şi a dat fuga la mormînt. S'a plecat, şi s'a uitat înlăuntru, dar n'a văzut decît făşiile
de pînză, cari stăteau pe pămînt; apoi a plecat acasă, mirat de cele întîmplate.” (vezi In. 20:3-10) adauga versetul mss.:
75 1,13
P S01 A02 B03 L W  f mss. minuscule Maj. Bizantine lat syr--c,h,s,p,pal cop-sa,bo arm Augustin; TR
27
NA ; NKJV NRSV NASB NIV etv. // omit textul mss: D it-a,b,d,e,l,r1; [WH]; RSV NEB REB. Westcott si Hort
75
argumenteaza ca versetul este o interpolare consolidata din Ioan 20:3-10. Totusi, scribul din P a interpolat rar din
paralele izolate/indepartate, iar scribul din B03 doar ocazional a facut-o. In timp ce multi alti scribi (recunoscand
1,13
asemanarea dintre acest verset si Ioan 20:5-6) au adaugat (“jos/intinse pe jos”- vezi mss A02 L f
75 c,s
Maj- la fel TR), acest lucru nu a fost facut in P S01 A02 B03 W syr cop. Astfel, mult mai probabil ca acesta este o
excizie Western intentionata pentru a usura orice impresie rea despre Petru (Ms D05 are o tendinta in Fapte pentru a-
l promova pe Petru). Acest verset nu poate fi o compunere din Ioan 20:3-6,10 (asa cum zice Weiss). Dar aceasta ar fi
mai degraba o compunere creativa, care a fost straina pentru scribii ulteriori. Lui Luca îi lipseste un alt discipol. De
asemenea reactia discipolilor este descrisa diferit: in Ioan este credinta, in Luca este uimire. Luca 24:12 ar fi un
rezumat stangaci din Ioan 20:3-10, pentru ca textului din Luca 24:12 îi lipseste ideea esentiala din Ioan 20:3-10. Astfel
fie acest verset este o adaugire foarte timpurie sau amandoi evanghelistii au extras-o dintr-o sursa comuna. Aland (NT
Papyri II) scrie :”Daca este o legatura intre Luca si Ioan, atunci Luca este primar iar Ioan este secundar”. Acest verset
are o caracteristica ne-lucana, prezentul istoric Din 93 de intalniri ale prezentului istoric in Marcu, Luca l-a
schimbat de 92 de ori (Ehrman, “Orthodox Corruption”. p.212-217). Compara de asemenea prezentul in Luca 24:36:
o alta ne-interpolare Western. Luca are 12 cazuri de prezent istoric in evanghelia sa, in principal verbe de
vorbire. Alte cuvinte sau fraze nefolosite de Luca altundeva sunt:
Toate aceste caracteristici apar in paralele ioanine. Pe de alta parte
sunt anumite caracteristici tipice lucane precum:1-: apare de 28 de ori in Luca/Fapte. Altundeva apare de 2
ori in Matei si de 6 ori in Marcu. 2-Mt-Mc-Lc-Fap: 7-4-13-5 ori 3-Mc-Lc-Fap: 1-5-3 ori
Neirynck spune ca:”Insotirea verbului si intr-o expresie creaza un exemplu valid al stilului
lucan.” Daca versetul este o adaugire secundara bazat pe Ioan, originea acestuia este dificil de explicat. M. Matson (“I
n Dialogue with another Gospel”, SBL, 2001, p.207) scrie: “Scribul trebuie ca: 1-sa se fi intors la o copie din Ioan 20:3-
10, sau sa fi cunoscut-o destul de indeaproape; 2-sa fi modificat relatarea prin stergera referintei la celalat discipol (in
ciuda prezentei unei referinte la alt discipol in 24:24; 3-sa fi adaugat forma stilistica lucana a pleonasticului
sa fi modificat termenul in car trebuie ca in mod clar se refera la alergarea dintre
Petru si ceilalti dsicipoli, pentru totusi; 5-sa fi lasat termenul necorectat, si 6-a adaugat termenii
lucani si ). Cu alte cuvinte, interpolarea nu ar fi fost doar o simpla armonizare a variantei
versiunii din Ioan. Ceea ce este necesar pentru reconstructia acestuia este o editare destul de sofisticata a textului sau a
traditiilor prin ochii stilului Lucan.” Este foarte dificil sa gasim un motiv pentru omiterea versetului, cu exceptia unui
accident. In Ioan sunt 2 discipoli, in Luca este doar unul, poate aceasta discrepanta a fost un motiv pentru sterger?
Ehrman sugereaza ca versetul a fost omis pentru a evita presentimentul ioanin in cadrul sinopticelor intrucat era o
opozitie insemnata la evanghelia lui Ioan in secolele II si III. Noteaza ca Ehrman scrie in nota de subsol 129
(p.254/255):”Franz Neirynck s-a aratat convins ca Marcion, Diatessaron, si versiunea siriaca palestineana, nu pot fi
citate aici in sprijinul textului Western, in ciuda intalnirii lor in cele mai multe din aparatele critice.” Weiss noteaza ca
atunci cand apostolii in versetul 11 au gasit “aceste cuvinte... o poveste desarta, si ei nu i-au crezut” nu sunt intr-
adevar logici pentru ca Petru sa se scoale si sa fuga imediat la mormant. De asemenea din versetul 13 se
refera direct inapoi la versetele 10/11 (). Versetul nu poate fi omis fara scindarea sensului si a cursului narativ.
De asemena pare ca versetul 24 este in contradictie cu versetul 12, deoarece in 24 se spune ca mai mult decat unul a
venit la mormant. Aceasta contradictie nu poate fi un argument pentru originalitatea redarii mai scurte, dar de
asemenea poate fi cauza omiterea versetului12.
75 1,13
6) Luca 24:36:”şi le-a zis: ,,Pace vouă!” (In. 20:19,20) adauga textul mss: P S01 A02 B03 L  f mss.
minuscule Maj. Bizantine lat syr--c,h,s,p,pal cop-sa,bo eth Augustin Ambrozie Chiril Chrysostom; TR NA; NKJV
NRSV NASB NIV etc.// omit textul mss: D it-a,b,d,e,l; [WH]; RSV NEB REB. Omiterea a fost considerata originala
de Westcott si Hort; ce au crezut ca textul mai lung a fost o interpolare imprumutata din Ioan 20:19. (WH au inclus
cuvintele, desi in paranteze duble). Insa Luca si Ioan probabil au obtinut relatarile lor despre inviere din multe ale
aceleasi surse; astfel, aceasta echivalenta verbala nu este obisnuita. Trei traduceri sunt consecvente in urmarirea
textului-D05 de-a lungul capitolului 24- adica RSV NEB REB. Traducatorii versiunii NASB de asemenea au exclus
textul aici si in 24:51-52, apoi au adaugat textul din nou in versiunea lor actualizata. Mai multe marturii au armonizat
chiar mai mult prin adaugarea cuvintelor lui Iesus “Nu va fie frica”, “  W
Fara cuvintele adaugate povestea este mai coerenta, deoarece atunci cand Iesus îi saluta, ar fi mai dificil sa intelegem
de ce ei apoi ar gandi, ca el este o fantoma. Pe de alta parte este posibil ca scribii tocmai pentru acest motiv, pentru a
face povestea mai dramatica, au omis cuvintele. Noteaza ca din ms D05 in versetul care urmeaza. Mai
noteaza prezentul istoric ne-lucan ca in 24:12. In timp ce apare de mai multe ori in Luca, nu este
obisnuit. 7) Luca 24:40:”Şi după ce a zis aceste vorbe, le-a arătat mînile şi picioarele Sale.” (vezi
75 1,13
In.20:20)adauga textul mss.: P S01 A02 B03 L W  f mss. minuscule Maj. Bizantine lat syr--h,p,pal cop-
sa,bo arm eth slav Atanasie Augustin Chiril Chrysostom Ieronim; TR NA; NKJV NRSV NASB NIV et, // omit textul
mss.: D it-a,b,d,e,ff2,l,r1 syr-c,s; [WH]; RSV NEB REB. Este posibil ca cuvintele au fost omise ca fiind redundante (se
repeta)(asa cum spune Aland). Mainile si picioarele au fost deja mentionate in versetul 39. Pe de alta parte este posibil
ca cuvintele au fost adaugate ca o armonizare fie pentru contextul imediat fie la Ioan 20:20 (astfel cred
Westcott&Hort, Weiss, Zahn, si D.Parker). Vezi Ehrman,“Orthodox/Corruption”,/paginile217-219
75 1,13
8) Luca 24:51:”şi a fost înălţat la cer” adauga textul mss.: P A02 B03 C04 L W  f mss. minuscule Maj.
Bizantine lat syr—h,p,pal cop-sa,bo arm eth geo2 slav Augustin2/3; TR NA; NKJV NRSV NIV etc. // omit textul
mss.:S01 D it-a,b,d,e,ff2,l geo1 Augustin1/3; [WH] RSV NEB REB. Majoritatea comitetului, totusi, a favorizat redarea
mai lunga pentru urmatoarele motive. (1) Ritmul propozitiei pare sa ceara prezenta unei asemenea clauze (compara
cele doua clauze coordonate insotite cu “”(si) in vers.50 si in versetele 52-53). (2) Afirmatia de deschidere din Luca
in Fapte(“In prima carte, o Teofile, eu m-am ocupat cu tot ceea ce Iesus a inceput sa faca si sa invete, pana in ziua
cand el a fost luat sus”) implica ca el a considerat ca el a facut o anumita referinta, totusi scurta, la inaltarea de la
sfarsitul primei sale carti. (3) Daca textul mai scurt era original, este dificil sa justifici prezenta cuvintelor “ şi a fost
înălţat la cer.” in asa de multe si diversificate marturii, incepand cu P75 din 200 d.Chr. (4) Omiterea clauzei in cateva
marturii pot fi justificate fie (a) printr-o neglijenta scribala accidentala prilejuita de homoeoarcton (kaia..kaia..) sau
(b) printr-o excizie deliberata. fie (I) cu scopul de a usura aparenta contradictie intre aceasta relatare (care aparent
plaseaza inaltarea mai tarziu de noaptea de Pasti ) si relatarea din FA.1:3-11 (care dateaza inaltarea 40 de zile dupa
Pasti), sau (ii) cu scopul de introduce o diferentiere teologica subtila intre Evanghelii si Fapte (adica, redactorul
Western, neaproband mentionarea inaltarii duble a lui Luca, prima sa incheie lucrarea pamanteasca a lui Iesus, si din
nou, in Fapte, sa inaugureze epoca bisericii, a preferat sa impinga toate reprezentariile doxologice ale lui Iesus la un
timp dupa inaltarea din Fapte, si de aceeea a sters clauza in chestiune precum si cuvintele “După ce I s'au închinat”
din vers.52-pentru ca atunci cand relatarea inaltarii a fost eliminata, mentionarea despre Iesus ca i s-a inchinat pare
mai putin potrivita.) Westcott si Hort au argumentat ca redarea mai lunga “a fost evident introdusa dintr-o prezumtie
ca o despartire de discipoli la finalul evangheliei trebuie sa fie Inaltarea. Inaltarea in mod aparent nu s-a aflat in
cadrul scopului adecvat al evanghelilor, asa cum se vede in textele lor autentice; locul corect era la inceputul Faptelor
Apostolilor, ca pregatire pentru ziua Pentecostei, si astfel inceputul istoriei Bisericii.” Intr-adevar despartirea lui Iesus
de disicipoli nu inseamna ca el s-a inaltat, deoarece dupa invierea lui Iesus a aparut cu intreruperi la discipolii sai in
forma vizibila, apoi a disparut. In aceasta privinta, textul mai scurt este din punct de vedere exegetic usor de aparat.
Dar urmatorul argument al lui Westcott si Hort este slab deorece, de fapt, ei spun ca textul mai lung este rezultatul
incercarilor scribilor de-a armoniza Luca 24 cu Fapte 1 prin adaugarea unei referiri la inaltare. Dar este mult mai
probabil ca alti scribi au sters referinta la inaltare in Luca astfel incat nu ar fi intrat in conflict cu cronologia Inaltarii
inregistrata in Fapte 1:3,9-11. Acest fapt este in intrgime mai mult aparent atunci cand noi intelegem ca editorul din
Codex Bezae (poate urmat de alti scribi ai tipului Western) a fost determinat sa elimine orice mentionare a inaltarii
trupesti a lui Iesus atat in Luca cat si in Fapte (vezi Eldon Epp 1981, 131-145). In Fapte 1:2 si 1:9 (vezi notele), ms
gig,t, p
apartinand textului Western (D, it syr ) omit cuvantul “el a fost ridicat”. In Fapte 1:11 inaltarea
este retinuta, dar este modificata in terxtul Western din “a fost ridicat la cer” in simplu “a fost ridicat”; iar in Fapte
1:22 textul Western (cu toate celelalte marturii) se refera la Iesus ca fiind “ridicat”. Niciunde textul Western nu
infatiseaza o inaltare reala fizica. Sa luam in considerare o idee in plus: Daca cineva ar fi acceptat redarea mai scurta
ca originala, aceasta inseamna ca nu este nici o mentionare a inaltarii in evanghelii, asa cum este argumentat de
Westcott si Hort? Pentru Matei acest fapt este adevarat. Pentru Marcu este de asemenea adevarat, daca noi acceptam
ca textul original se termina cu 16:8. Pentru Ioan acest fapt nu este adevarat, deoarece Iesus vorbeste in mod clar de o
inaltare la Tatal in dimineata invierii (Ioan 20:17). Intrucat aceasta inaltare s-a intamplat inainte de cea inregistrata in
Fapte 1:3,9-11, de ce nu este posibil pentru Luca sa vorbeasca totusi de o alta inaltare- sau, si mai bine, sa fi vorba de
aceeasi inaltare ca in Fapte dar in termeni generali (lipsind cronologia specifica)? Intr-adevar, in Fapte 1:2 Luca arata
clar ca evanghelia sa a ascuns(?) intregul scop al lucrarii lui Iesuus pana la inaltare. Astfel, este foarte probabil ca
Luca vorbeste de inaltarea lui Iesus in evanghelia sa si apoi din nou in Fapte. La fiecare eveniment, trei traduceri
moderne (RSV,NEB,REB) arata textul mai scurt. Aceste traduceri sunt consecvente in urmarea textului D05 de-a
lungul capitolului 24. Traducatorii NASB la inceput au ales sa faca acest lucru numai pentru 24:36, 51-52, afisand o
s
inconsecventa metodologica. Apoi ei au corectat acest lucru in versiunea actualizata. Aland noteaza ca ms syr are
27 s
sau o fraza sinonima. In NA syr este listat pentru omitere completa. Burkitt are: “el a fost ridicat
c
dintre ele”. Syr are o lacuna in ms. Cu sau fara aceste cuvinte sta sau cade clasificarea pericopei (pasajului) ca o
poveste a inaltarii. Este posibil ca aceste cuvinte au fost omise datorita homoioarcton (... ).
Acest fapt este posibil in cazul omiterii in ms S01*. Faptul ca omiterea in textul Western este accidentala este putin
probabila, desi, deoarece este legat de schimbari similare in Fapte 1:2,9. Dovada marcheaza aici clar pentru o
schimbare deliberata. Luca merge inapoi la inaltarea din Fapte 1:1-2:”Eu am scris tot ca facut si invatat de la inceput
pana in ziua[] cand el a fost ridicat []...” Nu este clar daca fraza “pana in ziua”
gig
inseaman, ca inaltarea insasi a fost deja istorisita. Exista o traditie Western (it , Augustin) care omite cuvintele “el a
gig
fost ridicat”[] in 1:2. Codexul D are cuvantul dar pare sa fie o combinare a codexului it si textul
normal. Este posibil ca cuvintele au fost sterse in mod voit pentru a indeparta o inaltare dubla in Luca-Fapte: Prima
in Luca, imediat duap inviere (recapitulata in Fapte 1:2), a doua in Fapte 1:9, la 40 de zile mai tarziu. Pe de alta parte
este posibil ca cuvintele au fost adaugate, atunci cand Luca si Fapte au fost despartite de una sau mai multe evanghelii
in canon, pentru claritate. Streeter (“Four Gospels”, p.142) scrie privind-o ca o asimilare la Fapte:”Daca este asa, este
o asimilare a unui mod incredibil de stangaci; pentru ca face ca Inaltarea sa aiba loc in ziua Pastelui in loc de 40 de
zile mai tarziu asa cum relateaza Fapte.” Insa nu este in intregime clar ca evenimentele din 24:44-53 urmeaza imediat
acelora din 24:36-43.Vezi de asemenea Ehrman (“Orthodox Corruption”, p.227-232), care argumenteaza ca cuvintele
au fost sa intareasca accentuareaz orthodoxa a inaltarii trupesti a lui Iesus. Acest argument poate fi inversat desigur.
Este la fel de posbil ca cuvintele au fost omise pentru a nega o inaltare trupeasca a lui Iesus. Weiss (Textkritik, p.180)
vede fraza ca amintire independenta de Fapte 1:9-10. El in plus noteaza (Luke Commentary) ca ar fi putut fi adaugata
pentru a explica expresia neclara “”,”el a fost despartit de ei”. apare numai de 3 ori in
evanghelii, aici si in Mc.9:2/ Mt.17:1. Dar in pasajul paralel Lc.9:28 la Mc.9:2/Mt.17:1, Luca schimba in
Dar este posibil ca Luca a schimbat cuvantul pentru a scapa de prezentul istoric. Noteaza ca Luca in Fapte 1:2
foloseste poate astfel sa fie etichetat ca “ne-lucan”. Exista probabilitatea ca aceasta omitere
este legata de omiterea din versetul 52 Nu este intr-adevar de conceput ca ambele omiteri
sunt accidentale. Per ansamblu o omitere deliberata pentru a armoniza Luca cu Fapte pare sa fie explicatia cea mai
probabila. Luand activitatea editoriala din Lc.24:51-52 si Fapte 1:2+9 impreuna, se potriveste bine cu alte schimbari
din textul Western. Zwiep concluzioneaza: “Concluzia care reiese din analiza precedenta, este ca in toate trei pasajele
(Lc.24:50-53; Fapte 1:1-2; si 1:9-11) o dezvoltare din textul B03 la textul Western, ofera o explicatie mult mai
convingatoare (desi mai consecventa) a dovezii, decat invers. Recenzorul Western in mod foarte consecvent
indeparteaza obstacolele stilistice, cronologice si teologice de-a lungul intregii povestiri si in consecinta creaza o
imagine narativa nou “demitologizata”, conform cu propria sa perspectiva teologica (sau mai precis, christologica): el
indeparteraza orice sugestie ca Iesus s-a inaltat fizic- cu un trup din carne si oase- la cer.[...] acest lucur apare in
secolele II si III cand controversele christologice (gnostice si docetice) au furnizat o pozitie mai plauzibila in care o
reinterpretare radicala a povestirii inaltarii precum cea intreprinsa de scribul 'Western' a putut sa aiba loc. [Din
punctul de vedere al caracteristicii unui manuscris, in acest caz ms D05-codex Bezae Cantabrigensis, faptul ca omite
un cuvint sau cuvinte de un nr extrem de mare, sau dimpotriva adauga de un nr extrem de mare de ori; este din tipul
de text Western, acesta fiind un text cu reprezentare putina printre mss; plus ca este din secolul V-VI; arata un fapt
destul de clar (chiar daca ridica probleme importante de critica textuala) ca acest ms este lucrarea cel putin a unui
editor/recenzor care a scos si a bagat in ms conform cu opiniile sale teologice, de aceea urmarea acestui tip de text de
catre traduceriile RSV NEB REB este in opinia mea gresita.]
75 1,13
9) Luca 24:52:“După ce I s'au închinat” adauga textul mss.: P S01 A02 B03 C04 L W  f mss. minuscule
Maj. Bizantine lat syr—h,p,pal cop-sa,bo arm eth slav; TR NA; NKJV NRSV NASB NIV etc. // omit textul mss.:D it-
a,b,d,e,ff2,l syr-s geo2 Aug. ; [WH]; RSV NEB REB. Luca a asteptat pana sfarsitul evangheliei sale pentru a vorbi de
Iesus ca fiind venerat, pentru ca invierea lui a oferit discipolilor ca el era intr-adevar Dumnezeu, demn de inchinarea
lor. Aceasta omitere este probabil legata de omiterea din versetul 51. Ar parea posibil ca nepotrivit sa se inchine lui
Iesus fara ca o inaltare sa fie mentionata. G.Lohfink mentioneaza ca in rapirea helenistica istorisirile elementului de
inchinaresunt strans legate de o inaltare.
c)Alte-posibile-neinterpolari Urmatoarele redari sunt omise in anumite autoritati (mai ales cele latine) care pot fi
considerate “Western”, si sunt plasate in paranteze simple de Westcott&Hort ca posibile “neinterpolari Western”. Ca
si mai inainte, sprijinul pentru redarea scurta este insirat, asa cum sunt lacune in anumite marturii majore “Western”
(D, ms. siriace vechi-sinitic si curetonian, a b e k si uneori altele din cele latine; reamintim ca it-k contine numai Matei
si Marcu, asa cum nu este mentionat pentru Luca sau Ioan).
13
1) Matei 6:15 :”greşelile lor”, adauga acest text mss.:B03 L W  0233 f mss. minuscule Maj. Bizantine [E G ] it-
1 10
(b), f,q syr—c,h,pal cop-sa arm eth slav Basil; TR [WH]; NKJV RSV NIV etc. // omit textul mss.: S01 D f pc lat
syr-p cop-meg Augustin; NA; NASB NEB REB NJB NAB. Dovada textuala este chiar impartita aici, precum si dovada
interna. Pe de o parte, poate fi argumentat ca expresia “greselile lor” a fost transferata din 6:14; pe de alta parte,
poate fi argumentat ca a fost retrasa de scribii care au socotit-o ca redundanta(care de repeta)(noteaza ca expresia
apare din nou in 6:15b). Deciziile textuale din versiunile engleze afiseaza ambiguitatea. Sprijinul este foarte bun
13
pentru redarea mai lunga. Retine ca L si f adauga cuvintele si in versetul 14! Probabil o adaugire din contextul
imediat (versetul 14, asa cum zice Weiss) pentru a face textul mai simetric. Faptul ca B03 sprijina redarea lunga nu
este intr-adevar problematic, deoarece este una din erorile tipice de neatentie, pur si simplu care repeta cuvintele din
versetul 14.
13
2) Matei 6:25: “sau ce veţi bea“, (vezi Lc.12:22) adauga acest text mss.: B03 L W  f mss. minuscule Maj.
mss
Bizantine it-aur,c, f,g1,h,q cop-bo,meg arm Augustin 1/3 Basil Origene; TR WH NA; NKJV RSV NRSV NIV etc.//
mss
omit textul: S01 f1 22 892 1582 lat syr-c,pal arm Diatessaron-syr Atanasie Augustin 2/3 Chiril Chrysostom Ieronim
Ilarie; NJB. Redarea pe care TR WH NA si traducerile o urmeaza poate fi o asimilara de la 6:31; Adesea o varianta in
doua forme arata lucrarea unei adaugiri scribale. Sensul si evaluarea poetica a pasajului
”ceea ce voi mancati...cu ce voi sunteti imbracati”sunt toate mai bune fara
  sau ceea voi beti ca in varianta a doua, care a fost urmata de NJB. Omiterea se poate datora
homoeteleuton (asa cum afirma Weiss), pe de alta parte adugirea poate fi o armonizare la Mt.6:31 sau la Lc. Tot Weiss
(Textkritik, p.184) crede ca adaugirea expresiei este prea diferita fata de pasajul paralel lucan si de aceea
trebuie sa fie original. Retine varianta in Luca 12:29 ! Este acesta o armonizare la originalul din Matei?
Editia critica IQP are expresia lucana pentru sursa Q: 
3) Matei 9:34:”Dar Fariseii ziceau: ,,Cu ajutorul domnului dracilor scoate El dracii!``(vezi Mt.12:24; Mc.3:22;
1,13
Lc.11:15) adauga versetul mss: S01 B03 C04 L W  f mss. minuscule Maj. Bizantine [E F G N ] lat syr-
h,p,pal cop-sa,bo,meg arm eth slav Augustin Chrysostom Ieronim; TR WH NA; NKJV RSV NASB NIV etc. // omit
versetul mss.: D it-a,d,k syr-s Ilarie; NEB REB. Mai multi eruditi afirma omiterea acestui verset, argumentand ca este
o asimilare din Mt.12:24 si paralela acestuia in Lc.11:15 (Tasker 1964, p.412). Altii au argumentat ca 10:25 presupune
aceasta declaratie (Carson 1984, p.234), pentru ca in 10:25 Iesus mentioneaza ca liderii evrei deja l-au calomniat pe el
prin asocierea lui cu Beelzebul(alte ms. Baal' Zebub). Cauza pentru omitere in marturiile 'Western' mentionate mai
sus, nu poate fi atribuita unei erori de transcriere. Poate a fost scoasa deoarece versetul anterior ofera un sfarsit mai
poztiv pericopei. Insa atunci cand se spun toate despre dovada interna, verdictul pentru includerea lui in text este
determinata de atestarea documentara puternica. Pasajul este inclus in toate versiunile engleze in afara de NEB si
REB. Acest pasaj da impresia ca pregateste terenul pentru Mt. 10:25. Tranzitia de la versetul 34 la 35 este mai
degraba abrupta. Posibil ca a fost indepartat pentru atenua/rafina (“smooth out”) [diferentele]. Zahn retine
(Einleitung II ) ca cele doua istorii 9:33 si 12:22 pot fi privite ca similare si pot sa fie identice, mai ales din cauza
aceleasi propozitii cu Beelzebul. Omiterea aici ar fi prevenit aceasta identificare. Weiss (Textkritk, p.183) retine ca
cuvintele au fost probabil omise deoarece povestea la care cuvintele se refera nu s-a intamplat. Streeter (“Four
Gospels”, p.170) scrie: “[versetul] este o asimilare textuala la pasajul aproape identic cuvant cu cuvant din Lc.11:15;
este o 'ne-interpolare Western' cu mai mult decat mss bune in mod obisnuit il sprjina. Citit fara acest verset, istoria
din 9:32-33 este privita ca o versiune prescurtata din Mc. 7:32.(cu detaliile 'care jignesc' scoase), transferat dupa
modul lui Matei la alt context.” Versetul este omis in Diatessaronul arabic (Burkitt).
4) Matei 13:33:”Le-a spus lor ” (vezi 13:31)adauga textul: S01 C L M U X mss. minuscule Maj. Bizantine it-g2,h,l arm
syr-p// omit textul: D 76 it-d,(k) syr-c,s cop-meg2. WH au termenul in paranteze. Weiss (Textkritk , p.183) spune ca
este :”o scapare din vedere”. In esenta cuvintele poate au fost aduagate din 13:31. In principiu este de asemenea
mae-2
posibil faptul ca omiterea completa (“apoi le-a spus o alta parabola”) asa cum e in ms cop este originala si altii
au adaugat partial sau complet din versetul 31.
5) Matei 21:44:”Cine va cădea peste piatra aceasta, va fi zdrobit de ea; iar pe acela peste care va cădea ea, îl va spulbera.”
adauga versetul : S01 B03 C04 L W ( lat syr-c,s,h cop arm eth slav Augustin Chrysostom Ieronim; TR [NA]
104
[WH]; NKJV NRSV NASB NIV TNIV NAB HCSB NET etc. // omit versetul:P ? D 33 it-a,b,d,e,ff1,ff2,r1 syr-s
Origene Irineu-lat; RSV NEB REB NJB. Acest verset este inclus in WH si NA dar este pus in paranteze pentru
semnala editorilor [traducerilor] indoielile in ce priveste faptul ca este o parte a compozitiei originale a lui Matei.
Includerea verstului are un sprijin documentar bun , modul prin care trebuie in mod obisnuit sa se afirme
104
legitimitatea pentru cele mai multe variante textuale. Totusi, este provocator faptul ca marturia din P , unul din
cele mai vechi manuscrise (inceputul secolului II; vezi discutia in Comfort 2005, p.160-163), il omite. Desi acest
papirus nu este citat in NA-27 si UBS-4, reconstructia acestui text poate fi facuta numai cu excluderea din v.44(vezi
“Text of Earliest MSS”, p.644). Marturia adaugata de D 33 it-a,b,d,e,ff1,ff2,r1 syr-s Origene Eusebiu sugereaza in mod
puternic ca versetul a fost imprumutat din Lc. 20:18. [Daca] versetul a fost la origine in Matei, este dificil de explicat
de ce s-ar fi sters atat de rapid. Aceste considerente trebuie fi oferit mai multor traducatori motivul pentru referirea
vrsetului in margine ('note mg'). Primul citat, in Mt.21:42, este luat din ps.118:22-23; el este citat in toate evanghelile
pentru a sublinia realitatea ca Iesus, desi respins de evrei, ar fi devenit piatra unghiulara a Bisericii. Versetul urmator
afirma acest adevar cand spune: “Regatul lui Dumnezeu va fi luat de la voi si v-a fi dat unui popor care va produce
roade”. Apoi urmeaza 21:44:”Cel ce va cadea pe aceasta piatra va fi rupt in bucati, dar cel peste care va cadea va fi
zdrobit” (Luat din Isaia 8:14-15 si Daniel 2:34-35,44-45). Aceasta profetie il zugraveste pe Christos atat ca piatra de
care evreii s-au poticnit cat si de care au fost zdrobiti (cf. Rom. 9:30-33; 1 Cor. 1:23) si piatra care va izbi toate
104
regatele in procesul stabilirii regatului lui Dumenezeu. Papirusul P (sec. Al II-lea, P Oxy 4404): Conform cu
editorii este posibil ca acest papirus sa omita versetul 44. Niciuna din litere nu este foarte sigura desi ,”se creaza un
hazard in a folosi acest papirus ca dovada”(J.D.Thomas, editor). Barbara Aland (Festchrift Deolbel, 2002):”[o
varianta de redare a papirusului este] extraordinar de importanta. Papirusul da impresia ca omite complet v.44”. Din
imaginea publicata ('online') se poate reconstrui urmatoarele:
[ 
CKARC
CCC
C



Reconstructia lui este extrem de nesigura. Insa urmatoarele doua linii se potrivesc foarte bine cu
reconstructia. Singurul alt caz cu combinatia de litere Csi C este in versetul 21:23, dar acesta este prea
indepartat pentru a se potrivi pe aceeasi pagina (ar fi rezultat aproape 50 de linii per pagina.) P.Comfort
104
(“Encoutering the MSS”, p.330) scrie: “”Excluderea versetului este sigura deoarece textul pe verso din P poate fi
doar reconstruit cu versetul care lipseste.” Reconstructia este foarte probabila nu in intregime sigura. Noi putem
reconstrui cele doua pagini dupa cum urmeaza:
recto: 





























verso:












Poate ca versetul a fost omis datorita parablepsis: fie sau 
43:...


104
B.Aland (“Festschrift Delobel”, 2002) retine:”Deorece P a fost copiat asa de precis si corect, este improbabil ca
scribul a facut aceasta citiand temeinic, dar gasita deja in exemplarul sau.Astfel omiterea este foarte timpurie. V.44
poate fi chiar o adaugire secundara din Lc.20:28, adaugata la locul gresit.” Trebuie sa retinut totusi, ca redarea din
papirus nu este sigura. Cuvintele sunt asemanatoare in Lc.20:18, dar nu identice. Aceasta ordine diferita, care este
sigura in ambele evanghelii, face mai degraba improbabil faptul ca versetul este doar o armonizare din Luca. Daca
acesta este o inserare timpurie o inserare mai buna ar fi fost dupa 21:42. Se poate si ca v.43 a fost inserat de matei in
text din sursa sa, vezi Luca, unde este omis (20:17-18). Weiss ('Commentary Matthew'):”v.44 este original fara
indoiala. Daca el ar fi provenit din Luca ar fi fost plasat dupa v.42”. El crede (“Textkritk”, p.183) ca versetul a fost
probabil sters pt ca nu s-ar fi potrivit dupa concluzia discursului din v.43. Textul din NA este probabil original, deci
omiterea este gresita.
2
6) Matei 23:26:”si a blidului” adauga cuvintele mss.: B S01* C E*L W mss. minuscule Maj. Bizantine [F H O ] syr-
p,h,pal cop-sa,bo eth Basil Chrysostom Origene-lat Ambrozie Ieronim; TR WH; NKJV RSV NASB NIV NJB etc. //
1 1 lat
omise de: D  1 118 205 209 700 1582 700 it-a,d,e,ff ,r syr-s geo Irenaeus Clement; NA; NRSV NEB REB NAB
13
HCSB NET. Cateva ms neinsirate mai sus (B* E* G f 28 157 1424) redau neobisnuitul chiar daca ele au
adaugat expresia si blidul care necesita pluralul Acest lucru arata ca textul a fost
la origine singulara; varianta este o adugire luata din versetul precedent. Desi redarile si apartin
impreuna (deorece pluralul este necesar), sprijinul nu este acelasi pt ambele. B03* si restul retin singularul
chiar daca ele au adaugat Intrucat uneori neutru plural ia un verb singular acest fapt totusi nu
este hotaritor. Sprijinul pentru omiterea lui nu este foarte bun, desi impreuna cu varianta este o
dovada suficienta de a suspecta aduagirea lui , pentru a fi o armonizare cu v.25 (asa cum sustine Weiss).
NA probabil original. .
88 ,2
7) Marcu 2:22:”ci vinul nou [este pus] în burdufuri noi.”(vezi Lc. 5:38; Mt.9:17) adauga textul: P S01* B03 A02
1,13
C04 L f mss. minuscule Maj. Bizantine [E F G H ] lat syr-h,pal arm slav; TR WH NA; RSV NEB etc. //
2 1 ms
omit textul:D 2427 it-a,b,d,e,ff ,i,r ,t cop-bo ; RSVmg NRSVmg. Scribii (precum traducatorii moderni) au suplinit
unul din cele doua verbe pentru a completa o afirmatie in care lipseste predicatul (“este pus”). Astfel, redarea din
S01* B* probabil afiseaza textul original dar vinul nou [este] pentru
burdufuri noi/recente). Omiterea textului in D nu este probabil un accident , ci rezultatul ajustarii editoriale.
Sprijinul pentru redarea din text este foarte subtire. Cu toate acestea acesta explica originea celorlalte.
'' se priveste ca gand tardiv. Rearanjarea facuta de D si it da impresia a unei imbunatatiri timpurii a
acestei structuri stangace (adaugand un verb la ). In general multe variante de redare indica ca scribii s-
au simitit neconfortabili cu ceva. Multi dintre ei au armonizat la Matei. Ms 579 a armonizat cu Luca. Atat Matei cat si
Luca folosesc o forma a lui care constituie una din asa numitele acorduri minore. Retine ca D omite
in Matei !Poate acesta este o armonizare la Marcu (astfel sustine Guting, Textual Commentary Mark, 2005,
p.169)
8) Marcu 10:2:”Au venit la El Fariseii;” adauga textul: S01 B03 A02 C04 L W F G H N mss. minuscule
mss 1
Maj. Bizantine [E F G H ] lat syr-h,p,pal acop-sa arm slav // omit textul: D1661 it-a,b,d,k,r syr-s; SBL; [WH].
Redarea din text poate fi (partial) o armonizare la Matei. Dar sustinerea pentru omitere este foarte subtire. Omiterea
din D da impresia a fi accidentala. Scribul a repetat prima data ultima parte a versetului 1 Dupa
stergerea corecturii termenul nu a mai fost inserat.
1,13
9) Matei 14:39:”zicînd aceleaşi cuvinte.” adauga textul: S01 B03 A02 C04 L W F G Hf mss.
sa,bo 2
minuscule Maj. Bizantine [E F G H ] lat syr-s,p,pal cop arm slav// omit textul: D it-a,b,c,d,ff ,k
10) Luca 5:39“Şi nimeni, după ce a băut vin vechi, nu voieşte vin nou, căci zice: ,Este mai bun cel vechi” (vezi Mt.5:17)
4,75 1,13
adauga versetul: P S01 A B C L W Majf it-aur, f, q vg; syr-p,h,pal cop-sa,bo arm eth geo slav//
2, 1
omit versetul:D a,b,c,d,e,ff l,r Eusebiu. Toate trei editiile TR WH NA retin acest verset, asa cum ofac toate
versiuniile engleze. Dovada documentara sustine includerea acestui verset este impresionanta. Totusi versetul este
exclus in urmatoarele marturii: D it Marcion Eusebiu Irineu. Marcion poate l-a sters deoarece el a gandit ca validata
autoritatea VT. Este de asemenea posibil ca a fost sters pentru a conforma pericopa la pasajele paralele din Matei si
Marcu, care nu au un asemenea verset. Sau este posibil ca a fost sters de scribi care au luat ca o ofensa la Iesus care a
vorbit despre vin-bautura cu asemenea sinceritate si detaliu bine informat. Westcott si Hort au pus acest verset in
paranteze, poate gandindu-se ca poate fi o “ne-interpolare Western”(desi ei nu au lasat nici o nota la aceasta).
Documentele care favorizeaza textul este atat de impresionanta incat toate indoieliile trebuie sa fie indepartate, la fel si
parantezele.
11) Luca 10:41-41:”pentru multe lucruri te îngrijorezi şi te frămînţi tu, 42dar un singur lucru trebuieşte.” adauga intreg
45,75
textul cu mici modificari:~P S A B C* W  mss. minuscule Maj. Bizantine [E F G H] lat syr-c,p,h cop-sa
(Origene) (Basil) Chiril // adauga doar:”te frămînţi tu” D // omit intreg textul: it-a,b,e,ff2,i,l,r1 syr-s Ambrozie
12) Luca 12:19:”strînse pentru mulţi ani; odihneşte-te, mănîncă, bea” adauga aceste cuvinte: S01 A B E G H K L M Q S
U V X it-f,g1,g2,q cop-sa Origene Chiril Ambrozie Augustin // omit aceste cuvinte: D it-a,b,c,e,(ff2)
13) Luca 12:21:”Tot aşa este şi cu cel ce îşi adună comori pentru el, şi nu se îmbogăţeşte faţă de Dumnezeu. ”adauga
45,75
intreg versetul: P S A B L W  f1 mss. minuscule Maj. Bizantine [E F G H Q] lat syr-c,p,h,s,pal cop-sa,bo
arm eth slav Augustin Basil // omit textul: D it-a,b,d
1
14) Luca 12:39 “ar veghea” (vezi Mt.24:43)cuvintele se gasesc in: S01 A B E L Q W f1,13 mss. minuscule Maj.
75
Bizantine [E H N P] lat syr-p,h,pal eth Basil// omite cuvantul P S01* (D) it-(d),e,i syr-c,s arm
75
15) Luca 22:62:”Şi (Petru) a ieşit afară, şi a plîns cu amar.” (vezi Mt.26:75)adauga versetul: P S A B D L T W 
0233 0750 f1,13 mss. minuscule Maj. Bizantine lat syr-c,p,h,s,pal cop-sa,bo arm eth slav Augustin Ambrozie Chiril//
2, 1
omit versetul: 0171 it-a, b, e, ff i, l, r .
2 1
16) Luca 24:9:”dela mormînt,” omit cuvintele: D it-a, b, c, d, e, ff ,l, r arm geo // adauga P75
36vid,66c
17) Ioan 3:31:”este mai mare decat de toţi” adauga P A B L W Q  033 086 0141 fmss. minuscule Maj.
75 2,
Bizantine [E F G H] lat syr-s,p,h,pal cop-bo,fay (eth) Chiril Chrysostom // omit: P S01* D f1 565 it-a, b, d, e, ff j, l,
1 (2) part
r , arm geo syr-c cop-sa Origin Eusebius Tertulian Ambrosiater Ilarie
63,66,75,76 1
18) Ioan 4:9:”Iudeii, în adevăr, n'au legături cu Samaritenii” adauga textul: P S01 A B C L itc,f,ff2,g,q
vg Chiril Chrysostom Origene // omit textul: S01* D it-a, b, d, e, j cop-fay

d) In afara evangheliilor
Westcott&Hort nu si-au extins conceptul de “neinterploari” in afara evangheliilor. O astfel de precautie a fost
probabil justificata in cazul Faptelor, unde textul codex Bezae este extraordinar de primitiv (salbatic si avand multe
adaugiri singulare). Insa textul “Western” a lui Paul (fiind reprezentat de D F G mss.latine vechi cu anumit sprijin de
la ms. 629 si cele ale vulgatei) este mult mai restrans. Posibilitatea unor astfel de “neinterpolari” trebuie sa fie admisa.
Cateva candidate sunt insirate mai jos (aceasta lista nu este cuprinzatoare, si include atat candidate slabe cat si
puternice. Cele mai multe din acestea merita sa fie respinse, desi cel putin doua au cazuri foarte puternice. Eu las pe
cititor sa judece.) Eu am listat numai redarile care au cel putin doua cuvinte grecesti si care nu au sprijin de la de la
46
marturiile uniciale principale P SA B C sau din textul bizantin. Daca B este omis din aceasta lista, noi gasim cateva
alte candidate, de pilda Rom.5:2, Ef. 6:1.
10
1) Rom. 1:7 :”In Roma” sunt adaugate de :P S A B C mss. minuscule Maj. Bizantine [K L P] lat syr-p,h,pal cop-
margin
sa,bo eth geo slav Augustin Ambrosiaster Chrysostom Origene Pelagius Theodoret// sunt omise de: G g 1739
2) Rom. 5:2 :”prin credinţă” adauga cuvintele :S A C  1962 mss. minuscule Maj. Bizantine [K L P] lat syr cop-bo
arm eth Origene-lat2/5 Chiril Chrysostom //omit:B D F G 0220 it-d,f,g cop-sa Basil Ambrosiaster Augustin Origene3/5
mss
3) Rom. 6:16:”care duce la moarte” adauga cuvintele : vg cop-bo syr-p arm eth Basil Chrysostom Teodoret // omit
cuvintele: D 1739* it-d, r am syr-p cop-sa arm mss Ambrosiaster
4) Rom. 10:21:”şi împotrivitor la vorbă.` adauga cuvintele: (D* E06 :vorbitor) it-d,e // omit cuvintele F G it-f,g Ilarie
5) Rom.16:25-27:”25 Iar Aceluia care poate să vă întărească, după Evanghelia mea şi propovăduirea lui Isus Hristos,
-potrivit cu descoperirea tainei, care a fost ţinută ascunsă timp de veacuri, 26 dar a fost arătată acum prin scrierile
proorocilor, şi, prin porunca Dumnezeului celui vecinic, a fost adusă la cunoştinţa tuturor Neamurilor, ca să asculte de
credinţă, - 27 a lui Dumnezeu, care singur este înţelept, să fie slava, prin Isus Hristos, în vecii vecilor! ” adauga versetele:
61vid
P S B C D mss. minuscule Maj. Bizantine lat syr-p cop-sa,bo eth Ilarie Augustin Ieronim Pelagiu Origene-lat //
omit versetele: F G 629 it-d,g goth? Ireronim-mss (Observatie foarte importanta: multe mss. importante pun vers.
46
dupa 14:23, iar in P la sfarsitul versetului 15:33 !! ) O discutie completa a problemelor sfarsitului “Epistolei catre
romani” implica chestiuni privind autenticitatea si integritatea ultimului capitol (sau din ultimele doua capitole),
incluzand posibilitatea ca Paul poate a avut doua copii ale epistolei, una cu si una fara cap.16 (cap.1-15 fiind
trimise la Roma si cap.1-16 la Efes.) Doxologia variaza in localizare; in mod traditional a fost pusa la sfarsitul
cap.16 (ca vers.25-26) , dar in anumite marturii se intalneste la sfarsitul cap.14, si in alte marturii (P46) la sfarsitul
cap.15. In plus, mai multe marturii o au la sfarsitul cap.14 si 16, si in altele nu se intalneste deloc. In continuare
trebuie sa fie observat ca binecuvantarea “”Harul Domnului nostru Iesus Christos sa fie cu voi” se gaseste dupa
16:20 ,uneori dupa 16:23, si uneori in ambele locuri. In acest ultim caz se gaseste sub trei conditionari: (1) inaintea
doxologiei, (2) fara ea, (3) dupa ea. In discutarea acestor probleme, comitetul s-a interesat principal de fenomenul
textual, si nu a facut vreo incercare sa formuleze o teorie literara cuprinzatoare indreptandu-si semnele de intrebare
asupra autenticitatii, integritatii si destinatiile epistolei. Prin modul de explicare a citarii dovezii pentru secventa
desemnata (d), trebuie sa fie spus ca codexul G, un ms grec cu o versiune interlinear latina, lasa un spatiu gol de
sase linii intre 14:23 si 15:1, adica destul de mare pentru a gazdui doxologia. Acest fapt sugereaza ca scribul G a
avut motiv sa gandeasca ca dupa 14:23 era locul unde doxologia trebuia sa se intalneasca, da lipsea in ms din care
el l-a copiat. In codexul F, textul grec dincare pare sa fi fost copiat din acelasi exemplar ca si G, a fost copiat
insotind 15:1, imediat dupa 14:23, si numai in textul latin ( scris intr-o coloana) prezinta :
(a) 1.1–16.23 + doxologie P61vid S01 B C D 81 1739 itd, 61vg syrp copsa, bo
eth
(b) 1.1–14.23 + doxologie + 15.1–16.23 A P 5 33 104 arm
+ doxology

(c) 1.1–14.23 + doxologie + 15.1–16.24 L Y 0209vid 181 326 330 614 1175 Byz syrh mssacc.
to Origenlat

(d) 1.1–16.24 Fgr G (poate archetipul lui D) 629 mssacc. to


Jerome

(e) 1.1–15.33 + doxologie + 16.1-23 P46

(f) 1.1–14.23 + 16.24 + doxologie vgmss Latine vechiacc. to capitula

Doxologia dupa 16:24, in timp ce in textul grec din F lipseste doxologia. Aparent doxologia lipsea de asemenea in
exemplarul din care codexul D a fost copiat, pentru ca D este scris colometric (in sens de linii) de-a lungul epistolei
catre Romani pana la 16:24 si doxologia este scrisa stichometric (in linii drepte in latul paginii).Aceasta diferenta in
format a fost luata pentru a implica ca sectiunea lipsea intr-un stramos al codexului D. Pentru secventa desemnata (f)
sunt titlurile, sau sumare scurte ale sectiunii, care sunt adaugate la inceputul epistolei in multe ms Vulgata. In
evaluarea dovezii complicate, comitetul a fost pregatit sa recunoasca (1) pentru probabilitatea ca Marcion, sau urmasii
lui, a circulat o forma mai scurta a epistolei, lipsind capitolele 15 si 16, si (2) pentru posibilitatea ca Paul insusi a
expediat o forma a epistolei mai lunga si una mai scurta a epistolei (o forma cu, si una fara, capitolul 16). In plus, s-a
recunoscut ca, multiplicitatea locatiilor in care doxologia apare in mai multe marturii, precum si intalnirea in mai
multe expresii care au fost privite ca nepauline, ridica suspiciuni ca doxologia poat fi nepaulina. In acelasi timp, totusi,
pe baza unei dovezi bune si diversificate care sprijina readarea (a), comitetul a decis sa includa doxologia in locul
traditional la sfarsitul epistolei, dar incadrata de paranteze patrate duble pentru a indica un grad de nesiguranta {C}
6) 1 Cor. 15:3:”aşa cum am primit ” adauga cuvintele: rell Origene Eusebiu Chrysostom Augustin Pelagiu // sunt omise
de: it-b Ambrosiaster Ambrozie Ilarie Irineulat Tertullian
mss
7) 1 Cor. 15:15:”dacă este adevărat că morţii nu înviază.” adauga textul: F G it-f,g,r vg syr-p cop arm Chiril
mss
Chrysostom Pelagiu// omit textul: D E 327 it-ar,b,r vg syr-p Irineu Ambrosiaster Teodoret Tertulian
13
8) 2 Cor. 10:12-13:”sînt fără pricepere. Noi, însă,” adauga textul: S B E K L P 429 vg cop arm eth goth Chrysostom
Euthalius Teodoret Augustin// omit textul: D* F G 460 it-a, b, d, e, f, g Ambrosiaster
pt
9) Efeseni 4:13:”(cunostiintei) Fiului ” adauga cuvantul: Clement Origene Ambrozie Ieronim// omit cuvantul:F G it-
pt
b,f,g Clement Lucifer
46
10) Efeseni 4:16:”potrivit cu lucrarea ” adauga cuvintele:P 33 rell // omit cuvintele: F G it-b,d,e,f,g arm Irenaeus lat
Ambrosiaster Lucifer
11) 1 Timotei 5:19”de cît din gura a doi sau trei martori. ” adauga cuvintele: F G it-d,f,g vg// omit cuvintele: b
Ambrosiaster Pelagius
12) Tit 3:10:”şi a doua (mustrare)” adauga cuvintele: S A C K L P it-f vg cop arm eth// omit cuvintele: it-b 1739*
Irineulat Tertulian Ciprian Ambrosiaster Speculum

B) Texte comparative intre tipul de text bizantin si cel alexandrin

a) Introducere la Textus Receptus


Textus Receptus, sau “textul primit(receptat)” (prescurtat TR) este numele pe care noi il folosim pentru primul
text grec publicat al NT. Pentru multe secole, acesta era textul standard al bibliei grecesti. Numele a fost pus din
lucrarea lui Bonaventura si Abraham Elzevir, care a spus la editia lor din 1633 “Textum ergo habes, nunc ab omnibus
receptum”, adica “Astfel [cititorul] are textul pe care toti l-am primit acum.” Ironia este ca TR nu este de fapt o
singura editie, ci un gen al tipului de text propriu acestuia constand din sute de editii extrem de similare dar nu
identice ! Nici astfel nu este nevoie, atunci cand ne referim la TR, sa specificam la care text primit ne referim. Daca
toate acestea suna complicat, este din cauza istoriei complicate a TR.
b) Originea lui TR
Desi tiparirea cu caractere mobile era in folosinta nu mai tarziu de 1456, au fost multi ani in fata ca NT grec sa
fie tiparit. Acest fapt nu este asa de surprinzator cum suna; ms. minuscul de mana grec din sfarsitul secolului al XV-
lea a fost extrem de complicat, cu multe diverse litere duble si simboluri obisnuite. Decupajul unui corp de litera a
cerut crearea a sute de simboluri- mult mai mult decat un corp de litere latin.Tipografii probabil nu au savurat ideea.
(Complutesian Polyglot a inventat un nou tip de tipar grec pentru editia aceasta). La inceputul sec. al XVI-lea
cardinalul Ximenes a decis sa investeasca intr-o editie greaca ai latina a NT- faimosul Complutesian Polyglot. Volumul
NT al acestei lucrari a fost tiparit in 1514- dar nu a fost publicat pana in 1520. Aceasta a ramas o reala oportunitate
pentru un tipograf intreprinzator ce putea sa scoata repede o editie. Un asemenea tipograf a fost John Froben din
Basel. In mod evident a auzit de editia Complutesian Polyglot, el a fost determinat sa-l bage la tipar. Din fericire, el a
avut contactele pentru a resusi sa faca acest lucru. Froben a hotarat sa-l abordeze pe Desiderius Erasmus, unul din cei
mai remarcabili (chiar daca mai degraba umanist) invatati ai generatieie sale. Propunerea pare sa fi fost transimsa pe
17 aprilie 1515. Lucrarea a inceput la sfarsitul acelui an, si lucrarea a fost trecuta prin tiparire in februarie in anul
1516. Pentru ca un proiect care a luat 50 de ani de la momentul cand a inceput, sucesul editiei lui Erasmus (care a
continut textul grec in paralel cu propria sa versiune latina) a fost uimitor. Prima tiparire curand s-a epuizat, si prin
anul 1519 s-a solicitat o noua editie. Este trist sa relatam ca precum o initiativa nobila a fost asa de rau
administrata (cu atat mai mult astfel incat a ajuns baza traducerii germane a lui Luther, si mai tarziu-cu anumite
putine modificari-a bibliei English King James Version). Viteza cu care cartea a trecut prin tiparire a insemnat ca a
continut in mod literar mii de erori tipografice. Ceea ce este si mai mult, textul a fost editat in graba si defectuos, din
doar cateva manuscrise tarzii !
c) Istoria lui TR
Prima editie a lui Erasmus a avut un mare succes; 3300 de copii ale primelor doua editii s-au vandut.(Daca acest lucru
suna ca un numar mic, reamintim ca au fost probabil mai putin de 300 de copii ale Vulgatei Mainz, si editiile au fost de
obicei limitate la 1000 de copii, la fel de tarziu ca in vremea elizabetana si dupa.) Succesul editiei lui Erasmus curand a
aparitia a noi testamente grcesti, toate din ele fiind bazate in mare masura pe aceasta editie.Prima din acestea a fost
publicata de Aldus Manutius in 1518-- chiar daca a continut un text independent a Septuagintei (fiind prima care a
fost astfel tiparita), textul NT a fost luat aproape cuvant cu cuvant de la Erasmus, incluzand chiar erori tipografice. De
aici prima cu adevarat noua publicare a fost editia lui Erasmus din 1519. Aceasta a fost caraterizata prin aproape
acelasi text ca editia din 1516, dar cu majoritatea (desi nu se intelege toate!) a eroriilor de tipar corectate. De asemenea
eap
prezinta anumite noi redari, pe care Scrivener a crezut ca provin de la 3 (XII; clasificat de von Soden ca fiind in
x
e(pistole): K f(aptele apos.): I [K]; c(atolice): K). A III-a editie a lui Erasmus a continut o noutate cu adevarat
nefericita: “Trei martori ceresti” in 1 Ioan 5:7-8 (n.tr.: adaugire care se regaseste doar im ms. latine tarzii!). Aceste
lucruri au provenit din codexul 61 scris recent, si (asa cum povestea faimoasa a circulat) au fost incluse de Erasmus
“de dragul juramntului sau.” In mod trist, ele au fost gasite de atunci in aproape orice editie TR. Au urmat un numar
mare de editii haotice, toate putin diferite (ar parea ca editiile lui TR in mod tipic variaza intre 100 si 200 de locuri,
desi foarte putine din aceste diferente sunt mai mult decat ortografice). Nici una din aceste editii nu au fost de vreo
nota particulara (desi textul din 1534 a lui Simon Colinaeus este uneori mentionat ca insemnat, intrucat a inclus
anumite variante de redari). Nu a fost (o astfel de editie) pana in 1550 cand urmatoarea editie mare a TR a fost
publicata. Aceasta a fost lucrarea lui Robert Stephanus (Estienne), a carui a III-a editie a ajuns una din cele doua texte
“standard” a TR. (Intr-adevar, este numele lui Stephanus care a aparut pentru simbolul comun pentru TR.)
Stephanus a inclus variantele a peste un nr. mare de mss.-incluzand codexurile Bezae(D) si Raegius(L)-in margine. In
editia sa a IV-a (1551), el de asemenea el adaugat un nr. de versete care sunt inca folosite in toate editiile moderne.
Editia Stephanus a ajuns standardul a Textus Receptus din Britania, desi desigur nu era inca cunoscut prin acel nume.
(Stima in care TR a fost sustinut deja,totusi, este aratat de relatarea lui Scrivener unde sunt 119 locuri unde toate ms.
a lui Stephanus redau impotriva lui TR, dar Stephanus inca a ales sa tipareasca redarea gasita in editiile TR
anterioare.) Editiile lui Stephanus au fost urmate de acelea ale lui Teodore de Beza (1515-1605), reformator protestant
care l-a sucedat pe Calvin. Aceste editii in nici un caz nu au avut un mare avans fata de cele care au fost inainte, desi
Beza a avut acces la codexul care-i poarta numele sau, precum si la codex Claromontanus, el pare ca a facut puţin
chiar daca le-a folosit pe ele. Cateva din redarile sale au fost acuzate de inclinatie teologica; restul par in mare masura
intamplatoare. Editiile lui Beza, publicate intre 1565 si 1611, sunt reamintite mai mult de dragul editorului (si faptul
ca ele au fost folosite de traducatorii King James Bible) decat pentru textul lor. Urmatoarea editie mare a TR este
textul Elzevir deja mentionat in introducere. Publicat prima data in 1624, cu schimbari minore pentru editia din
1633,a avut variante minore obisnuite din Stephanus(din care Scrivener a numarat 287), dar nimic substantial. Textul
Elzevir, care a ajuns editia primara TR pe continent, a fost ultima versiune insemnata pentru textul sau. Din acest
moment, editiile au fost marcate mai mult prin materialele lor marginale, invatati precum Mill, Wettstein, si mai
tarziu Griesbach au inceputi examinarea si aranjarea manuscriselor. Nici una din acestea nu au capabile sa se
ineparteze de TR, dar toate au scos in evidenta modul pentru textele libere de influenta acestuia. Numai o editie in
plus fata TR are nevoie de mentionare aici- editia Oxford 1873, care formeaza baza multor comparari moderne.
d)Textul lui TR
Erasmus, avand putin timp pentru a pregati editia sa, a putut sa examineze doar manuscrisele care au ajuns la
mana lui. Graba lui a fost asa de mare, de fapt, incat el chiar nu a scris noi copii pentru tipograf, mai degraba, el a
luat manuscrisele, le-a corectat, si le-a propus acestea tipografului. Nici nu au fost mss. care sa ajunga la mana sa de o
e ap r eap ap p
valoare particulara. Pentru terxtul sau el al ales 2 , 2 , si 1 . In plus, el a putut sa consulte 1 , 4 , si 7 . Din
eap
acestea, numai 1 a avut text independent de traditia bizantina (n.tr. Un lucru foarte important de mentionat!) - si
Erasmus l-a folosit relativ putin datorita presupusa “corupere” a textului sau. Erasmus de asemenea a consultat
vulgata, dar numai din cateva manuscrise tarzii. Chiar daca acele mss. care favorizeaza textul bizantin nu pot fi peste
r
masura sa fi impresionat alegerea lui Erasmus; ele sunt toate mai degraba tarzii. Nu numai 1 este un manuscris
Andreas mai degraba decat bizantin pur, insa este scris intr-un astfel de mod incat Erasmus nu intotdeauna relateaza
r
textul din comentariu si si-a bazat redarea sa pe Vulgata. De asemenea, 1 este defectiv pentru ultimele versete din
Apocalipsa. Pentru a completa textul , Erasmus a facut propria traducere greaca din latina. Insa resultatul a fost un
text grec continand redari negasite in vreun ms. grec- dar care a fost retinut in mod credincios de-a lungul secolelor de
editiile lui TR. Acesta a inclus chiar anumite redari care nu au fost chiar corecte in greaca (Scrivener ofera ca un
exemplu Rev. 17:4 Rezultatul este un text care, desi este clar bizantin, nu este un reprezentativ
bun si pur a formei. Sunt plin de redari extravagante- unele “cezareene”(Scrivener atribuie Mt. 22:28, 23:25, 27:52,
28:3, 4, 19, 20; Mc. 7:18, 19, 26, 10:1, 12:22, 15:46; Lc 1:16, 61, 2:43, 9:1, 15, 11:49; In 1:28, 10:8, 13:20 influentei din
eap
1 ), unele “Western” sau alexandrine (un bun exemplu a acestuia este doxologia din Romani, pe care Erasmus a
plasat-o dupa capitolul 16 conform cu Vulgata, mai degraba decat dupa capitolul 14 alaturi de textul bizantin), unlel
pur si simplu primirive (ca, de pilda, includerea din 1 Ioan 5:7-8). Daniel B.Wallace a numarat 1.838 diferente intre
TR si textul bizantin din Hodges&Farstad ( vezi Wallace “"The Majority Text Theory: History, Methods, and
Critique," in Ehrman & Holmes, The Text of the New Testament in Contemporary Research, Studies & Documents,
Eerdmans, 1995” Imginea este data in nota 28 la pagina 302.)Acesta , trebuie sa fie notat, este un numar mai mare
decat numarul diferentelor dintre textele UBS,Bover si Merk - chiar daca aceste trei editii sunt in intregime eclectice si
bazate in mare masura pe tipul de text alexandrin, care este mult mai variat decat tipul de text bizantin! Astfel va fi
admis de toti invatatii respecatbili—chiar aceia care favorizeaza textul bizantin-- ca TR, in toate formele lui variate,
nu are nici o autoritate textuala. Ceea este o tragedie, apoi, este faptul ca a fost biblia crestinatatii protestante pentru
aproape patru secole!
Adenda 1: Versiunea King James
Biblie autorizata in 1604 si publicata in 1611, KJV este bazata in mod firesc pe TR. Atunci cand a fost creata, nu se
cerea pentru editiile critice.(Desi de fapt originalul KJV contine anumite note textuale, acestea, asemenea prefatei,
sunt de obicei scoase in editiile moderne, facand versiunea mai rea decat este. In plus, editiile KJV nu afiseaza precis
acelasi text. Dar acest fapt este o alta problema.) Chiar acceptand ca KJV provine din TR, si are multe din greselile
acesteia, este rational sa intrebam pe care TR este bazat. (n.tr. Si NT Cornilescu 1921 este bazat tot pe un anumit TR!)
Raspunsul de obicei simplist este ca pe Stephanus sau Beza. F.H.A.Scrivener, totusi, ce a studiat problema in detaliu, a
concluzionat ca nu este nici unul din acestea. Mai degraba, este un text mixat, mai apropiat de Beza, cu Stephanus pe
locul al II-lea, insa nu clar asociat cu vreo editie. (Fara indoiala influenta Vulgatei, si a traduceriilor englezesti
timpurii, este de asemenea atinsa aici.) Scrivener a reconstruit textul din KJV in 1894, gasind 250 de diferente fata de
Stephanus. Jay P. Green, totusi, afirma ca chiar aceasta editie nu se acorda in intregime cu KJV, insirand diferente la
Mt. 12:24, 27; In 8:21, 10:16; 1 Cor. 14:10, 16:1; compara de asemenea Mc. 8:14, 9:42; In 8:6; Fapte 1:4; 1 In 3:16,
unde Scrivener include cuvintele gasite in KJV in italice ca lipsind din textul primar. Intrucat sunt oameni care inca,
pentru anumite motive ignorante, folosesc KJV pentru studiu biblic, noi poate avem nevoie sa adaugam cateva cuvinte
despre defectele acesteia (defecte admise de toti criticii textuali legitimi, plus multi oameni care cunosc ceva despre
traduceri). Prin acest fapt nu negam ca este o lucrare stralucitoare a prozei engleze. Insa nu este o Biblie engleza
potrivita. Primul motiv este unul evident textual: este tradusa din TR. Nu erau alternative bune la acel timp, dar noi
cunoastem ca pur si seimplu un text rau. Acesta este proba adevarata daca cineva accepta textul bizantin ca original,
TR nu este un reprezentativ bun a acelei forme de texte, si este chiar mai rau daca cineva accepta orice alta forma de
text, sau daca una este eclectica. VT sufera aceeasi problema-- in anumite moduri, mai rau. Textul ebraic cu greu a
fost editat cat de cat, atunci cand KJV a fost tradus. Astazi, cu mult mai multe manuscrise ebraice, sulurile de la
Marea Moarta, traduceri diferite, mai multe comentariu vechi, si o intelegere mai buna a criticismului textual, noi
putem sa stabilim un text ebraic mult mai bun. Lipsa invatatiilor evrei la acea vreme a contribuit chiar la o mai mare
problema cu VT. Traducatorii nu cunosteau ceea ce a vrut sa spuna. Dauna textuala a cauzat anumite greutati; altele
au aparut din ignoranta ebraicii clasice. Traducatorii adesea s-au indreptat la traduceriile din LXX(Spetuaginta) si
Vulgata-care adesea au creat in mod just la fel de multa stricare ebraicii. Astazi, noi avem mai multe mostre a ebraicii
pentru a ne da noua referinte pentru cuvinte; noi avem cunostiinta de limbi inrudite ca ugarita si acadiana, si noi
avem unelte de lingvistica. In plus, este stilul traducerii. KJV a fost creata de 6 comitete separate, cu un relativ efort
comun mic si un relativ corp al lucrarii anterioare . In totalitate simplu, in timp ce KJV a fost o lucrare briliant, si un
monument frumos a englezei din secolul al -XVI-lea, nu este potrivita a fi folosita ca o Biblie in lumea de azi.
Adenda II: “Noul TR”
Fraza “noul TR” este uneori aplicat editiilor care ameninta sa domine campul criticismului textual. Astfel editia lui
W&H a fost un gen de “nou TR” in ultima parte a secolului al XIX-lea, si in secolul XX numele este aplicat editiei
United Bible Societies. In termenii numarului de copii tiparite aceasta descriere a textului UBS poate fi justificat insa
nici un invatat textual respectabil nu ar considera-o ca “cuvantul final”. Alt gen de “nou TR” se gaseste in editiile
textului majoritar ale lui Hodeges&Farstad si Robinson&Pierpont. Acestea sunt incercari de a crea text bizantin
adevarat (ca alternativa pentru TR, este un text bizantin foarte rau), dar ele au primit primit o atentie critica relativa
mica- mai putin, probabil, decat ca ele merita( desi cativa critici le considera ca contin textul original). Astfel ele nu
pot fi considerate in intregime texte cu adevarat “primite”.
Bibliogarafie pentru textul bizantin
1) The New Testament in the original Greek : Byzantine textform / compiled and arranged by Maurice A.
Robinson and William G. Pierpont. 2005 (pag.565-586)
2) Plain Introduction to the Criticism of the New Testament, by F.H.Scrivener, Cambridge 1861,pag.288-313
3) The Text of the New Testament in Contemporary Reserach Essays on the Status Quaestionis Edited by Bart D.
Ehrman and Michael W. Holmes 1995 Eermands pag. 297-321
4) Aland, Kurt, and Barbara Aland.Text of the New Testament: An Introduction the Critical Editions and to the
Theory and Practice of Modem Textual Criticism. Trans. Errol F. Rhodes. 2d ed. Grand Rapids: Eerdmans;
Leiden: Brill, 1989.
5) Burgon, John W. The Revision Revised. London: John Murray, 1883.
6) Burgon, John W., and Edward Miller. The Causes of the Corruption of the Traditional Text of the Holy Gospels.
London: George Bell and Sons, 1896.
7) Burgon, John W., and Edward Miller. The Traditional Text of the Holy Gospels Vindicated and Established.
London: George Bell and Sons, 1896
8) Carson, Donald A. The King James Version Debate: A Plea for Realism. Grand Rapids: Baker. 1979.
9) Epp, Eldon Jay, and Gordon D. Fee. Studies in Theory and Method of New Testament Texlunl Criticism. SD 45.
Grand Rapids: Eerdmans, 1993.
10) Fuller, David Otis, cd. Counterfeit or Genuine: MarK 16? John 8? 2d eel. Grand Rapids: Grand Rapids
International, 1978
11) Fuller, David Otis True or False? The Westcott-Hort Textual Theory Exammined. Orand Rapids: Grand Rapids
International, 1973.
12) Fuller, David Otis.. Which Bible? Grand Rapids: Grand Rapids International, 1970; 5th ed., 1975
13) Greenlee, J. Harold Introduction to New Testament Textual Criticism. Orand Rapids: Eerdmans, 1964
14) Hodges, Zane C., and Arthur L. Farstad, eds. The Greek New Testament According to the Majority Text.
Nashville: Nelson, 1982; 2d ed., 1985.
15) Metzger, Bruce The Text of the New Testamtnt: it Transmission, Corruption, and Restoration. New York and
Oxford: Oxford University Press, 1964; 3d ed., 1992.
16) Pickering, Wilbur N.The Identity of lhe New Testamtnt Text. Nashville: Nelson, 1977; rev ed., 1980
17) Soden. Hermann von. Die Schriften des Neuen Testaments in ihrer ihrer altesten erreichbaren Textgestalt
hergestellt auf Grund ihrer, Textgeschichte.. Part 1: Untersuclumgen. 3 vols. Berlin. 1902-10; 2d ed., Gotingen:
Vandenhoeck & Ruprecht, 1911. Part 2: Text mit Apparat. Gotingen: Vandenhoeck & Ruprecht. 1913.
18) Sturz, Harry A. The Bizantine Text-Type and New Testament Textual Criticism. Nashville: Nelson. 1984
19) Vaganay Leon and C.-B. Ampboux. An Introduction to New Testament TextualCriticism. 2d ed. rev. and
updated by Amphoux. Trans. Jenny Heimerdinger. English ed. amplified and updated by Ampboux and
Heimerdinger. Cambridge: Cambridge University Press, 1991.

e) Textele dificile
1 rd
1)Mt. 1:16:a)”Iosef,bărbatul Mariei, din care s-a născut Isus, cel numit Christos” -NA 27: P (3 CE), S01, B, C, K,
 L, W, 33, 579, 892, mss. Maj. Bizantine it-aur, f, ff1; vg syr-p,h,pal cop-sa,(bo) geo eth Augustin (Didymus) (Chiril)
Nestorius (Tertulian) (Ieronim); TR WH NA; toate traucerile.
b)“Iosef, bărbatul Mariei, din care s-a nascut cel numit Christos” -f1, pc-12 mss.
c)“Iosef bărbatul Mariei, din care s-a născut Isus, cel numit Christos” -2670
d)“Iosef, care fiind logodit cu fecioara Maria, a nascut pe Isus, cel numit Christos”- , f13, l547, it-a, b, c, d,
g1, k, q, (Ambrosiaster) Gaudentius; NEB mg NJBmg
e)“Iosef , care era logodit cu fecioara Maria, care ea l-a nascut pe Isus Christos”-syr-c, arm
f)“Iosef , care era logodit cu fecioara Maria, a fost tatal lui Isus cel numit Christos”-syr-s; NEBmg NJBmg
Mss. latine descriu:
cui desponsata virgo Maria genuit Iesum- it-a, g1, k
cui desponsata virgo Maria peperit Christum Iesum- it-d
cui desponsata Maria genuit Iesum- it-q
cui desponsata virgo Maria, Maria autem genuit Iesum- it-c
cui desponsata erat virgo Maria, virgo autem Maria genuit Iesum- it- b
virum Mariae de qua natus est Iesus (= txt) it-aur, f, ff1; vg
c
Varianta din e) syr este o parafraza a variantei d), si ambele reprezinta incercarile unor scribi ulteriori de a accentua
s
virginitatea Mariei si in consecinta se afirma nasterea din fecioara. Varianta f) syr , totusi, prezinta o redare complet
s
diferita. NJBmg spune ca redarea din ms siriac sinaitic (syr ) trebuie sa fi aparut ca rezultat a intelegerii gresite a
s
primei variante. Dar acest lucru nu este corect, deoarece in 1:25 syr are o schimbare textuala “ea [Maria] i-a nascut
s
lui [Iosef] un fiu”, in loc de “ea a nascut un fiu”. Acest lucru arata o schimbare intentionata. De aceea, redarea din syr
in 1:18 il face pe Iesus fiul lui Iosef, nu fiul Mariei. Acest fapt nu este o negare fara valoare?) a nasterii din fecioara,
desi poate fi privita in acest fel la o prima vedere; mai degraba, pare sa fie o incercare de-al face pe Iosef tatal legitim
al lui Iesus, nu tatal sau biologic (Brown 1977. 62-64). Cu toate ca diferiti eruditi au incercat sa arate ca alte
s
documente istorice coincid cu varianta f) din syr , Metzger (TCGNT) a contrat multumitor asemenea incercari.
Aceasta redare nu are sprijin documentar din partea vreunei marturii grecesti si contrazice ceea ce pasajul
intentioneaza, care arata ca nasterea lui Iesus este direct legata de Maria, si nu de Iosef. De aceea redarea din textele
1
TR WH NA sprijinite de papirusul timpuriu P (sec. Al III-lea) si celelalate marturii importante (S01 B03 C04 W),
urmeaza sa fie acceptata ca originala. Compara cu textele: Matei 1:18 “...Maria, mama Lui, era logodită cu Iosif...” si
Matei 1:19“Iosef, bărbatul ei... ”Acest verset este faimos pentru redarea “eretica” din syr-s(ms. Siriac sinaitic) care
indica pe Iosef ca tatal lui Iesus! Este probabil o eroare de traducere, de intelegere, provenind din redarea , f13, care
este neindemanatica, deoarece subiectul din nu este clar la prima privire. Redarea syr-s incearca sa
continue modelul din versetele precedente. P.Williams noteaza ca din punct de vedere gramatical/sintactic
traducatorul siriac a furnizat un subiect pentru Altfel propozitia este ambigua, lasand deschisa
chiar posibiltatea ca Iakob a fost tatal lui Iesus. Scribul a ales din orice alt motiv pe Iosef ca subiect si nu Maria.
Compara cu ce a scris Streeter in “"Four Gospels", p. 87:”Pentru mine redarea din syr-s arata ca si cand a fost
tradusa dintr-un ms grec a tipului  f13 in care printr-un accident numele a fost scris de doua ori...Redarea
din syr-c va fi explicat apoi ca una din multe alte incercari de a corecta aces MS printr-un MS a tipului D.” Burkitt
(Evangelion Da-Mepharreshe II, p. 262-4) spune: “Dar redarea din syr-s insasi eu am ajuns sa o privesc ca nimic mai
mult decat o parafraza a redarii grupului Ferrar, traducatorul siriac luandcarepentru a se referi
lapreccum si la  Compara de asemenea discutia de Bruce Metzger in:"The text of Mt
1:16" in "Studies in the NT and Early Christian Literature", Festschrift Allen P. Wikgren, Leiden 1972, p. 16-24.
Metzger discuta mai multe referinte din literatura apocrifa pretinse a sprijini redarea syr-s, insa el concluzioneaza:
“nu este nici o dovada astfel incat redarea din syr-s a existat vreodata intr-un ms. grec al primei evanghelii. A aparut
fie ca o parafraza a redarii d)-acesta a fost punctul de vedere a lui Burkitt- sau ca o imitare pur mecanica a modelului
care precede in genealogie. Intrucat fiecare nume in genealogie pana la Iosef este scrisa de doua ori in sucesiune, poate
sa fie astfel incat scribul din siriac sinaitic (sau un stramos al acestui ms) fiind neglijent a urmat modelul stereotipizat
si in vers.16, facand greseala initiala a repetarii cuvantului 'Ioesf', continunad sa produca redarea f).” Pete Williams
de asemenea se indoieste ca syr-s reprezinta o redare independenta:”Astfel redarea din syr-s, asa cum este reconstruita
de NA27, difera formal in numai trei privinte de aceea din redarea d)  f13. Diferenta ordinii cuvintelor este
procedura de traducere normala, adaugirea subiectului ar fi obligatorie, si prezenta lui  a fost in mare masura pusa
la indoiala. Parsimony sugereaza ca, desi credinta intr-o redare speciala din syr-s a fost raspandita printre invatatii
moderni, trebuie sa fie abandonata numai daca o noua dovada este facuta. (Din nou, trebuie sa acceptam ca NA 27 in
sfarsit este cea mai buna din spectrul metodologic in manipularea unei asemenea variante. Von Soden, pe de alta
parte, introduce o reconstructie greaca imaginara bazata pe syr-s in textul sau principal.)” P. Williams "Early Syriac
Translation Technique and the textual criticism of the Greek Gospels", Gorgias Press, 2004, p. 240-44. Astfel, pentru a
concluziona, cineva poate probabil sa adauge syr-s ca o marturie pentru redarea  f13. Originea din redarea d)
[f13 ms. latine vechi] a fost posibil motivata de fraza problematica frazei “barbatul(sotul) Mariei”
Pare posibil ca redarea a fost la origine numai o redare latina. Textul din  f13 atunci este o
traducere inapoi/retraducere din latina veche.(Dar este desigur de asemenea posibil ca redarea deja a existat in
prototipul [Vorlage] din latina veche/itala.) Noi trebuie sa retinem ca partea greaca din codex D05 nu mai esista, dar
partea latina este, ca reda alaturi de  si celelalte. Este de aceea foarte sigur ca D reda astfel ! Este o varianta
c c
caracteristica “Western”. Retine o schimbare similara in 1:19 in syr ! Redarea din syr da impresia sa fie o
compilare/combinare a redarii latinei vechi/itala si redarea din text. Diatessaronului ai lispeste genealogiile, in masura
in care noi cunoastem, dar trebuie sa fie interesant sa cunoastem ca Aphraates (“Homilies” ) reda aici exact la fel,
deoarece el are aceeasi genealogie stranie ca cea data in D. Trebuie sa fie retinut ca doar pe baza argumentelor interne,
s
redarea syr este cu siguranta una mai dificila din punct de vedere dogamatic. Apoi celelalte redari trebuie sa fie
incercat sa depaseasca aceasta dificulate. In ciuda protestelor lui Conybeare, pare clar ca aceste cuvinte nu sunt o
citare secunda adaugata la prima, ci sunt o interpretare a textului primit comun la Mt.1:16. Alte marturii care este
uneori sprijina redarea din ms siriac sinaitic este un scriitor sirian iacobit din secolul XII, Dionysius Barsalibi, episcop
de Amida. Hermann von Soden, de exmplu, citeaza in aparatul sa numelel lui Barsalibi ca atestare patristica in
intregime paralela cu cea din syr-s. Dovada, totusi, este departe de a fi clara, asa cum relatarea care urmeaza din
principalele puncte o va face evidenta. Dovada externa in sprijinul (a) este extrem de bun; este citit de toate ms
uniciale grecesti cunoscute cu exceptia lui , si de toate celelate si versiuni cu exceptia unui nr limitat care sprijina (d)
si (f). Probabiltatiile transcriptionale sugereaza ca redarea (d) a aparut (poate in Cezareea ) din cauza expresii “”sotul
Mariei” a fost considerata ca conducand pe o cale gresita in contextul genealogic. Pe de alta parte, daca redarea (d) a
fost presupusa a fi originala, este foarte dificil sa imaginezi de ce vreun scrib ar fi substituit redarea (a) pentru o
asemenea declaratie clara si neambigua a virginitatii Mariei. Nu este dovada ca redarea (f) a existat intr-un ms grec a
primei evangheli. Intrucat orice nume in genealogie pana la Iosef este scris de doua ori in succesiune, poate fi ca
scribul al ms siriac sinatic (sau un stramos al acestui ms) a urmat neatent modelul stereotipizat si in ver.16 au facut
greseala initiala a repetarii cuvantului “Iosef”, a condus la redarea (f)
2) Mt. 1:25 “un fiu [al ei cel intai nascut]” adauga textul: C, D, L, W, D, 087, f1,13, 892, 1071, mss Maj bizantine, it-
mss syr
aur, d,f, ff1,q; vg, syr-p,h,pal , arm eth Chiril Epifanie Chrysostom Ieronim Augustin (Diatessaron ), Basil(4th
vid vid mss
CE) TR; KJV NKJV // omit textul: S01, B, Z , 071 , f1, 788(=f13), 33, 1192, it, syr-s,c,pal cop-meg,(sa),( bo)
Ambrozie WH NA27 GNT4; RSV NRSV ESV NASB NIV TNIV NEB REB NJB NAB NLT HCSB NET. Intrucat
cuvantul “primul-nascut” poate implica ca a urmat un alt descendent, poate fi argumentat ca “primul-nascut” a fost
scos din original de scribii care au dorit sa sprijine punctul de vedere al virginitatii perpetuee a Mariei. Totusi, daca
acesta a fost motivul, noi ar trebui sa ne asteptam sa vedem, in aceleasi mansucrise, aceeasi stergere in Luca 2:7
(pasajul sinoptic paralel ), insa noi nu gasim acest lucru. Astfel, este mult mai probabil ca redarea varianta in 1:25
reflecta conformitate de copiere la Luca 2:7, care are “primul-nascut” in fiecare ms cu exceptia lui W. TR (urmate de
KJV si NKJV) reflecta aceasta armonizare. Nu exista nici un motiv pentru a omite aceasta expresie importanta.
T.Baarda ofera declaratia care urmeaza (Lille Colloq. 2000):”Ca o consecinta cineva poate sa faca o
conjectura/ipoteza ca in istoria textuala timpurie erau doua redari rivala : (1) si (2)
Noi putem sa mergem chiar mai departe si sa afirmam punctul de vedere ca redarea ultima
'primul ei nascut' a fost originala si corectata in 'un fiu'. Pentru ca concluzia sa poate fi extrasa din cuvantul 'primul-
nascut' este ca Maria a avut si altii copii, un punct de vedere care nu a fost foarte binevenit in Biserica.” Concluzie:
Omiterea este corecta.

3) Mt.4:4 “cu paine, ci cu orice cuvînt [care iese din gura] lui Dumnezeu.” omit textul din paranteze :D it-a,b,g1; Dr.
Walter Veith nu are dreptate, deoarece textul se regaseste in: NA27 GNT4 Tis8; NIV RSV ! Conform cu TR WH NA
sprijinite de S01 B03 C04, Iesus ai da replica lui Satan, “omul nu traieste numai cu paine ci cu orice cuvant care
provine din gura lui Dumnezeu ”. Tot textul se gaseste in: WH Tis8 NA GNT4; ASV ESV NAB NIV NJB NRSV RSV
a,b
NLT NASB NKJV. Cateva mss, in principal D it , scurteaza citatul prin scoaterea expresiei
“” “care provine din gura”, rezultand in aceasta formulare:”omul nu traieste numai
cu paine ci prin orice cuvant al lui Dumenzeu”. Un scrib trebuie sa fi crezut ca este prea straniu ca orice cuvant ar
proveni prin gura lui Dumnezeu si a sters aceast portiune pentru a-l face mai usor de inteles. Morris (1992, 74) ofera o
explicatie buna a formularii dificila a originalului:”'prin' este asa de neobisnuit intr-o asemenea legatura; poate sa
indica ca ceea ce s-a spus este mai mult decat un enunt ocazional.”
4) Mt.5:44 “Dar Eu vă spun: Iubiţi pe vrăjmaşii voştri, [binecuvîntaţi pe cei ce vă blastămă, faceţi bine celorce vă
urăsc], şi rugaţi-vă pentru [ceice vă asupresc şi ] vă prigonesc,” (vezi Lc.6:27-28) adauga textele :D, [E], L, W, 
047, f13, 33, 118S, 700, 892, mss Maj bizantine, lat, syr-p,h,pal, cop-meg, goth,slav Eusebiu (Chrysostom) (Lucifer)
TR; KJV NKJV Young DOUAY // omit textele: S01, B, f1, 22, 205, 279, 660*, 1192, 2786*, ot-k, syr-s,c, cop-sa, bo, meg2,
lat
Irineu , Origene, Ciprian Teofilus Adamantius Faustus-Milevis; WH NA; RSV NRSV ESV NASB NIV TNIV NEB
NJB NAB etc. Dovada textuala fovrizeaza redarea mai scurta din trei motive: (1) Mss grecesti sunt cu secol mai
devreme (IV) pentru redarea mai scurta decat acelea pentru cea mai lunga (V si dupa); (2) citatele din parintii
bisericesti pentru redarea mai scurta provin de la parintii mai timpurii; (3) cuvintele suplimentare in redarea mai
lunga trebuie sa fi fost imprumutate din relatarea lui Luca a Predicii de pe munte (Lc. 6:27-28), pentru daca ca ele la
origine ar fi fost in evanghelia lui Matei, nu este nici o explicatie buna de ce ele au fost scoase. Iesus a spus ca noi
trebuie sa-i binecuvantam pe cei care ne bleastama si sa facem bine celor ce ne urasc, dar aceste cuvinte ale sale nu au
fost inregistrate de Matei. Aceste cuvinte au fost inregistrate de Luca. In mod aparent, Iesus a oferit mai multe predici
similare folosind un limbaj similar si diferit asa cum a dorit; de aceea, 'Predica de pe munte' in ,Matei nu este copie
cuvant cu cuvant a 'Predicii de pe campie' a lui Luca. Diversi scribi, totusi, au gandit ca este datoria lor sa faca o
armonizare a evangheliei cu cealalta in pasaje pe care ei le-au perceput ca cuprinzand acelasi eveniment. TR cuprinde
multe din aceste armonizari , care apoi au fost traduse in KJV. Marea majoritate din versiunile moderne nu include
aici armonizarea.
5) Mt.16:2-3: “[Cînd se înserează, voi ziceţi: ,Are să fie vreme frumoasă, căci cerul este roş. 3 Şi dimineaţa, ziceţi: ,Astăzi
are să fie furtună, căci cerul este roş-posomorît.` Făţarnicilor, faţa cerului ştiţi s'o deosebiţi, şi semnele vremurilor nu le
pt mss
puteţi deosebi? ]” omit textul : S01, B, X, Y, f13, 2*, 157, pc, syr-s,c cop-sa, meg,bo , arm Origene, Ieronim ;
NEB REB //(vezi LC. 12:54-56) adauga textul: C, D, L, W, , [E F G H N P ] f1, 22, 33, (579), mss Maj bizantine, lat,
pt,
syr-p,h, cop-bo erh slav Augustin Chrysostom Ilarie Ieronim Eusebiu, TR [WH], [NA27], [Tis8], Boismard, Weiss.
Desi textul lipseste din bibliile NEB REB , el este prezent in majoritatea editiilor importante! NKJV RSV NRSV ESV
NASB NIV TNIV NJB NAB NLT HCSB NET. Daca cuvintele suplimentare au fost originale, nu exista nici un motiv
corect pentru a explica de ce scribii din S01 si B03 le-ar fi sters in mod itentionat, si nu este nici cale pentru a explica
omiterea ca un accident de transcriere. Astfel, este mult mai probabil ca aceasta portiune, pusa in paranteze simple de
NA si in paranteze duble de WH, a fost intercalate mai tarziu de un scrib care fie imprumutat conceptul de la Luca
12:54-56 (ca o metafora pentru “semnele timpului”) sau dintr-o traditie orala sau una scrisa, in consecinta oferind un
exemplu real din care s-a inteles pentru antici cum interpreteaza aspcetul cerului (vezi Westcott&Hort 1882, p.13).
Dintre cuvintele adaugate, sunt multe care nu sunt folosite niciodata de Matei sau (in doua cazuri) de nici un alt
scriitor in NT: (1) (apare numai aici in NT), (2) (apare numai aici in NT si a fost folosit numai de
scritorii bizantini; BADG 899), (3) (apare numai aici si in Mc. 10:22). Acestea sugereaza in mod puternic
ca un scrib a adaugat cuvintele care apar in redarea TR WH NA (vezi Hirunuma 1981, 39-45). Insa problema ramane:
De ce au fost adaugate? O privire apropiata asupra contextului furnizeaza raspunsul. Conform relatarii lui Matei,
lideii evrei au ajuns la Iesus de doua ori, de fiecare data i-au cerut sa le dea un semn pentru a dovedi ca el era intr-
adevar Mesia cel trimis de Dumnezeu. In Mat.12:38, liderii doar i-au cerut un semn. Ca raspuns, Iesus le-a spus ca nu
le v-a fi dat nici un semn in afara de semnul lui Iona, care zugraveste moartea lui Christos, ingroparea si invierea
(12:39-40). Ulterior, liderii evrei i-au cerut lui Iesus un semn “din cer” (Mt. 16:1). Din nou, Iesus le-a spus ca nu le va fi
dat nici un semn in afara de semnul lui Iona (16:4)-conform cu redarea versiunii mai scurte. Insa interogarea pentru
“un semn din cer” nu da impresia sa fi raspuns de Iesus scotand in evidenta pe Iona. Acest fapt a creat o deceptie
pentru diversi cititori- un gol in text ce a apelat pentru un anumit fel de implinire. De aceea, un scrib a decis sa umple
golul si astfel a imprumutat ideea din Lc. 12:54-56 si o alta sursa necunoscuta (poate informatia proprie scribului.) El
a adaugat semnele in “cer” ca sa completeze cererea unui semn din “cer”. Lc. 12:54-56 este un pasaj interesant, cu un
décor diferit fata de relatarea din Matei. In Luca nimeni nu-i cere lui Iesus un semn din cer. Mai degraba Iesus este
zugravit ca condamnand acea generatie de evrei pentru ca nu si-au dat seama ceea ce se intampla in vietile lor- ca
chiar Mesia, fiul lui Dumezeu, era printre ei, si ei nu au realizat acest lucru. Astfel el le-a spus ca ei pot sa discearna
vremea uitandu-se la diferite semne in cer si pe pamant, dar ei nu pot sa discearna “semnele timpurilor”. Semnul din
cer care era norii vestici semnala venirea ploii; semnul de pe pamant era un vant sudic care semnala venirea caldurii.
Redarea mai lunga in Matei vorbeste doar de semnele din cer; cerul rosu seara semnaleaza o vreme buna pentru ziua
urmatoare; cerul rosu dimineata semnala o vreme rea pentru acea zi. In aceasta privinta Matei 16:2b-3a si Luca
12:54-55 sunt diferite, insa Matei 16:3b si Luca 12:56 sunt aproape identice, cu exceptia faptului ca relatarea mateana
se refera doar la semnele din cer. Oricine a umplut golul din Matei trebuie sa fi facut pe la mijlocul secolului IV,
deoarece noi stim ca in jurul anului 380 Iernonim a vazut masnuscrise cu si fara cuvintele suplimentare. De fapt,
Ieronim a indicat ca cuvintele suplimentare nu erau prezente in multe din mss cunoscute de el. Cu toate acestea, el le-a
inclus in traducerea sa latina. Cele mai multe traducerii engleze au facut exact ce a facut Ieronim: ele au inclus
cuvintele, stiind ca este o indoiala insemnata asupra autenticitatii lor.Doar doua versiuni moderne exclud pasajul,
anume NEB si REB. Unicul motiv pt Metzger ofera o omitere este ca posibil scribii in anumite zone climatice, de pilda
Egipt, unde un cer rosu nu indica ploaia, au omis aceste cuvinte. Dar este foarte improbabil. Poate sa fie o intercalare
dintr-o alta sursa sau inspirata din paralela lucana, insa Weiss invoca ideea ca versetele au fost adaptate din Luca ca
“imposibil”. Marturia in ambele cazuri este buna. Retine distributia ciudata a marturiilor pentru ambele cazuri (3-4
tipuri de texte amestecate). Zahn crede ca sursa este Papias. Weiss (Textkritik, p.184) retine ca omiterea este posibila
ca conformarela Mt. 12:38-39, vezi Tregelles (“Account”). In comentariul sau Weiss scrie ca cuvintele sunt o adaugire
a unui evanghelist dintr-o sursa mai veche. Editia critica IQP are cuvintele lui Matei in paranteze duble [[ ]](= indoiala
daca textul era prezent). In ce priveste limbajul Zahn retine folosirea neobisnuita a lui , care este unic in
acest fel in NT, unde este folosit in schimb.
6) Mt. 17:21: “[Dar acest soi de draci nu iese afară decît cu rugăciune şi cu post.]” omit versetul: S01*, B, , 0281,
pt
788(f13), 33, 579, 892*, 1604, 2680, it-e, ff1, syr-s,c,pal cop-sa,bo ,meg, NA27 GNT4 WH; RSV NRSV NEB NAB NIV
C2 mg,
etc.// adauga versetul: S01 , C, D, L, W, [E F G H N O ] f1, f13, 22, 892 mss Maj bizantine, lat, syr-p,h, cop-
pt
meg,bo , arm, Origene, Basil(4th CE), Ambrozie Augustin Ieronim Ilarie TR; KJV NKJV NASB HCSB. Dovada
externa impotriva includerii acestui verset este considerabila, incluzand S01* B(IV), 0281 (VII), si marturii timpurii
din latina veche, copta si siriaca. Daca acest verser ar fi fost o parte originala din evanghelia lui Matei, nu este nici un
motiv veritabil pentru a explica de ce a fost scos din asa de multe si diverse marturii timpurii. Astfel, este mult mai
probabil ca acest verset adaugat a fost asimilat din Mc. 9:29 in forma sa lunga, care are cuvintele suplimentare “si
2 1,13
post”. De fapt, aceleasi mss (S01 C D L W f ms.Maj Biz.) care au forma lunga in Mc. 9:29 au aici versetul
suplimentar. Astfel, un scrib a luat versetul intreg din Mc. 9:29 asa cum este prezentat in ms sau si l-a intercalat aici;
mai multe alte mss au mentinut aceasta intercalare in transmiterea textului. (Forma scurta in Mc. 9:29 apare in S01*
B). Versetul este inclus in KJV si NKJV si exclus in toate celelalte versiuni moderne in afara de NASB si HCSB care
include versetul in paranteze. In Marcu este doar raspunsul lui Iesus privitor la spiritul necurat. In Matei raspunsul
sau este la intrebarea: “De ce noi nu am reusit sa-l scoatem?” Mt: “Din cauza credintei voastre mici” Mc: “Acest fel
poate fi scos doar prin rugaciune.” Problema principala este sa gasim un motiv pentru omiterea propozitiei. In Mt.
Versetul 21 urmeaza ca un gand tardiv, el nu este intr-adevar necesar. Este posibil ca a fost omis deoarece a parut ca se
contrazice cu v. 20a. Este interesant de retinut ca 17:21 ai paralela din Mc. 9:29 sunt doua din trei versete (altul fiind
Lc. 2:37) in care cuvintul este mentionat in evanghelii. In Mt propozitia este omisa in intregime, in Mc
este omis de anumite marturii. In mod voit? Exista trei singularitati: 1- Aici in Mt nici o marturie nu
omite singura . Astfel , daca adaugirea din verset este secundara, atunci trebuie sa fie o armonizare la
textul marcan bizantin. Acest fapt poate fi explicat cu sprijinul limitat al textului scurt din Mc. Este posibil ca redarea
fara nu a fost foarte raspandita. Daca pe de alta parte acest verset este original in Mt, atunci adaugirea
lui in Mc este o armonizare fireasca la Mt. 2- Nici o marturie in Mt nu foloseste cuvantul marcan
care este in esenta sigurdar mss au (de asemenea sigur). Nici o alta varianta textuala nu se
intalneste, nici chiar in D. Acest fapt este neobisnuit pentru un text secundar. Cineva s-ar fi asteptat la mai multe
armonizari la Mc. Acest lucru este de asemenea dificil de explicat. Este posibil sa fie motive stilistice? 3-In Mc. Doua
minuscule 33 si 579 redau expresia mateana in Mc, dar ele omit propozitia in Mt ! Astfel ele depun
marturie in mod indirect la versetul matean. Eusebiu (in tabelele canonului) nu a vazut vreo similiaritate intre Mt.
17:-19-20(21) si Mc. 9:28-29. El pune 17:19-20 alaturi de Lc. 17:5-6. Noi nu cunoastem de ce Eusebiu a ales sa faca
aceasta atribuire, insa pare probabil ca Eusebiu nu a cunoscut Mt.17:21. Altfel el ar fi dat acestei propozitii un nr in
plus in canonul VI. S-a argumentat ca versetul a fost omis pentru a conforma pasajul 17:19-21 mai apropiat de Lc si
se justifica atribuirea lui Eusebiu. Insa acest lucru pare imrpobabil.
C C, C
7) Mt.18:11:”[Fiindcă Fiul omului a venit să mîntuiască ce era pierdut]” adauga versetul: D, L , W,  1 , mss Maj-
pt
1360, [E F H N ] lat, syr-c,p,h cop-bo arm Chrysostom Ilarie TR R&P Scr; KJV NKJV NASB HCSB // omit
9
versetul:S01, B, L*, Q*, f1, f13, 33, 788, 892*, 2680, pc (1* 9, 146, 556, 837, 899*, 929*, 1294, 1502, 2317), it-e, ff1, syr-
pt 2A
s,pal cop-sa,meg,bo , geo , Origene, Eusebiu, Ieronim NA27 GNT4 Tis8 W&H; NIV RSV NRSV NIV TNIV NEB
REB NJB etc. Absenta acestui verset in marturii diverse si importante atesta faptul ca nu a fost parte a textului
original din Matei. Acesta a fost imprmutat din Lc.19:10, un pasaj care are deloc paralela la acesta. Mult mai probabil
adaugirea a aparut prima data in forma scurta    , si
a fost ulterior extinsa la forma mai
lunga     care coincide exact cu Luca
c mg
19:10. Ms L demostreaza toate trei fazele : L* omite versetul: L are forma mai scurta a adaugirii; si L are forma
mai lunga (). Foarte probabil ca acest verset a fost intercalat in Mt 18 pentru a oferi un anumit fel de punte intrre
versetele 10 si 12. Cu alte cuvinte, un scrib a perceput ca exista un gol care trebuia umplut. Luca 19:10 a folosit pentru
a introduce ilustratia unui pastor care cauta oaia pierduta (forma mai lunga vorbeste de “cautare”, care face legatura
chiar mai clara). Totusi, textul trebuie sa fie citit fara puntea pe care 18:11 o ofera. Versetul 12 urmeaza versetului 10
in original in asa fel incat oferea un alt motiv de ce “micutii care cred in Iesus” trebuie sa nu fie desconsiderati:
Pastorul este interesat de fiecare oaie din turma. Intr-o turma de 100 de oi, chiar daca una se pierde, el o va cauta si o
va gasi. Adaugire a fost probabil intercalata din Lc (Aland si Weiss) pentru a pregati povestea oii pierdute care
urmeaza. Nu exista nici un motiv pentru o omitere daca ea ar fi originala. Hoskier retine (Codex B, I, p.22):”Observa
spatiul fol.65 in W.” Nu este sigur ceea ce el a inteles prin aceasta. Bruce Prior relateaza ca trei linii relevante a lui W
redau:



Insa asemenea spatii nu sunt neobisnuite in codexul W si se poate crede ca indica mai mult decat doar o anumita linie.
pt
8) Mt.19:16:redarea”invatatorule” este sustinuta de mss.: S01, B, D, L, f1, 1, 22, 892*, 1010, pc, it-a, d, e, ff1, cop-bo ,
pt
geo1, eth, Origene Ilarie NA27 GNT4 W&H; RSV NIV NRSV NASB NIV NEB REB NJB etc.// (vezi MC. 10:17-18,
LC.18:18) redarea “bunule invatator” este sustinuta de: C, K, W,  f13, 28, 33, 118, 565, 579, 700, 1071, 1241, mss Maj
pt, pt
bizantine, lat, syr, cop-sa,meg,bo arm, geo2, Justin, Irineu, Origen , Chrysostom, Ieronim, Augustin, Basil(4th CE)
TR R&P Scr; KJV NKJV . Varianta de redare este produsul unei armonizari de copiere la celelalate evanghelii
paralele, Mc.10:17 si Lc.18:18.
9) Mt.19:17 redarea “El i-a răspuns: ,,De ce mă întrebi: ,Ce bine?` Binele este Unul singur. Dar dacă vrei să intri în
C1 mg,
viaţă, păzeşte poruncile.`” este sustinuta de: S01, B , D, L, , f1, 22, 700, 892, 1192*, 1424 pc5, lat, syr-c,s,hmg,
cop-meg,bo, arm, geo, eth, Origene NA27 GNT4 W&H; RSV NRSV NIV NASB NEB REB NJB etc.// (vezi MC. 10-17-
18) redarea “Pentru ce Mă numeşti bun?`` i-a zis Isus. ,,Nimeni nu este bun decît Unul singur: Dumnezeu.Dar dacă vrei
să intri în viaţă, păzeşte poruncile.`` ” este sustinuta de: C, W, [E F G H K M S U V ] f13, 28, 33, 118, 565, 1071,
C,
1241, 1582 mss Maj bizantine, it-f, q, syr-p.h, cop-sa, Chrysostom, Basil(4th CE) TR R&P Scr; KJV NKJV. A doua
varianta este o extindere fireasca de traducere a redarii WH NA in care se suplineste ceea ce este implicit- adica, ca
c
Dumenezeu este singurul care este bun. Varianta “”este unul ce este bun-Dumnezeu”(it syr ) urmeaza varianta
textuala din versetul precedent, care reda “bunule invatator”. De fapt, aceleasi mss. sprijina aceleasi variante in 19:!6
ca si in 19:!7. Dar este o armonizare limpede la Mc. 10:18 si Luca 18:19. Redarile din WH NA permit intrpretarea ca
Iesus s-ar fi putut referi la sine insusi atunci cand el spune, “este unul ce este bun.” Prima parte (versetul 16) poate sa
fie gasit in “Evanghelia evreilor”. Versiunea latina a comentariului lui Origene pe Matei 15:14 are:” Scriptum est
in evangelio quodam, quod dicitur secundum Hebraeos, si tamen placet suscipere illud,
non ad auctoritatem sed ad manifestationem propositae quaestionis: Dixit, inquit, ad
eum alter divitum: Magister, quid bonum faciens vivam? dixit ei: Homo, leges et
prophetas fac. respondit ad eum: Feci. dixit ei: Vade vende omnia quae possides et
divide pauperibus, en veni, sequere me." “Este scris intr-o anumita evanghelie care este numita dupa
evrei (daca in cele din urma cineva cu grija o accepta, nu ca o autorizata, insa sa arunce lumina asupra intrebarii
dinaintea noastra ):'Al doilea din oamenii bogati i-a spus lui: Invatatorule, ce lucru bun pot sa fac si sa traiesc? El i-a
raspuns lui; O omule, implineste legea si profetii.' ”Nu este clar daca acest text este intr-adevar din Origen, deoarece
este prezent doar intr-o traducere latina a comentariului, in textul grec, care de asemenea exista, acest text lipseste ! S-
a sugerat ca acest extras a fost gasit de traduatorul comentariului lui Origene in aceesi lucarare a lui Ieronim (astfel
de aici etichetarea pseudo-Origene). Atat in v.16 cat si in v.17 redarea bizantina pare ca o armonizare clara la Matei si
Luca. Redarea din text (WH NA) vorbeste de “ fapta buna”, dar raspunsul este ,ca “este doar unul ce este bun”, astfel
raspunsul nu se potriveste intr-adevar intrabarii. In varianta bizantina Iesus asuma expresia “Bunule invatator” si in
acest fel raspunsul se potriveste mai bine intrebarii. Problema este, redarea din text a fost schimbata intr-o redare
biznatina ca o armonizare la Mt si Lc, si pentru a face intelegerea mai buna? Sau redarea bizantina a fost schimbata
pentru ca redarea din text sa scape de intrebarea “De ce ma numesti bun?”, care poate sa ridice intrebarea daca Iesus
atunci nu este bun.In acest caz redarea din text poate fi o incercare deliberata a scribiiloe de a corecta redarea
bizantina “mai dificila”. Dar incercarea nu este in intregime reusita deoarece ramane expresia “Este numai unul ce
este bun”, care nu potriveste. Retine ca atat textul din Mc cat si cel din Lc este sigur. Sau poate era deja Matei ce a
schimbat sursa marcana pentru a evita problema? Dar el a lasat o constructie putin cam stangace care a fost apoi
s c
schimbata ulterior inapoi la paralela marcana. Este interesant de retinut ca 700 Lat syr syr au textul bizantin in
versetul 16, dar sprijina redarea din text in 17. Este posibil ca aceasta varianta in 16 a fost doar o armonizare
independenta, partiala la Mc si Lc? Iustin are aceste cuvinte de doua ori in A Apol. 16:7 si B.Dial.101:2 : “Kai.
proselqo,ntoj auvtw/| tinoj kai. eivpo,ntoj\ dida,skale avgaqe( avpekri,nato le,gwn\
ouvdei.j avgaqo,j\ eiv mh. mo,noj o` Qeo,j( o` poi,hsaj ta. pa,ntaÅ” si “le,gontoj auvtw/|
tinoj\ dida,skale avgaqe( avpekri,nato\ ti, me le,geij avgaqonÈ ei-j evstin avgaqo,j( o`
path,r mou o` evn toi/j ouvranoi/j” Nu este clar din care evanghelie citeaza Iustin. Ambele citate sunt
semnificativ diferite, astfel ca este posbil ca iustin a folosit doua surse diferite. Ambele nu se potrivesc cu evangheliile
noastre canonice. Clement are:

ouvdei.j avgaqo,j\ eiv mh. o` path,r o` evn toi/j ouvranoi/j (Paed I ch. 8)
ouvdei.j avgaqo,j\ eiv mh. o` path,r h`mw/n (Paed I ch. 8)
ei-j evstin avgaqo,j( o` path,r (Strom V ch. 10)
Mai multi parinti bisericesti timpurii (Iustin, Irineu, Origen, Epiphanie, Hippolit) au versetul 17 intr-o combinatie
curioasa din Mc si Lc pe de o parte si Mt pe de alta parte, care nu este sprijinita de nici un mss: ti, me le,geij
avgaqonÈ (Mk/Lk) ei-j evstin avgaqo,j( o` path,r mou o` evn toi/j ouvranoi/j (Mt) Este foarte
dificil sa dezi din care evanghelie au citat parintii sau daca ei au citat din memorie. Cu toate acestea cateva din ele se
potrivesc cu prima parte din Mc si Lc si restul dim Mt. Este interesant mai ales ca multi parinti bisericesti se potrivesc
in fraza ultima “”, care nu este prezenta in nici una din cele trei evanghelii:
Diatessaron: ei-j evstin avgaqo,j( o` path,r o` evn toi/j ouvranoi/j
Irenaeus: ei-j evstin avgaqo,j( o` path,r evn toi/j ouvranoi/j
Hippolytus: ei-j evstin avgaqo,j( o` path,r o` evn toi/j ouvranoi/j
Justin: ei-j evstin avgaqo,j( o` path,r mou o` evn toi/j ouvranoi/j
Pseudo-Cl: o` ga.r avgaqo,j ei-j evstin ( o` path,r o` evn toi/j ouvranoi/j
Clement: ei-j evstin avgaqo,j( o` path,r
OLat MS e: ei-j evstin avgaqo,j( o` path,r (in Mt)
O astfel de adaugire este fireasca, deoarece forma mateana fara specificare este data ca pentru ceea ce este bun: “Si el
i-a spus :'De ce ma intrebi despre ceea ce este bun' Este doar unul ce este bun. Daca tu doresti sa ajungi la viata,
pazeste poruncile. ” Ceea ce este interesant este faptul ca multi parinti bisericesti se potrivesc in fraza specifica “ o`
path,r o` evn toi/j ouvranoi/j” . W.Petersen crede realmente ca este originala (“What text can NT TC
ultimately reach?” in J.Delobel “NT TC, Exegesis and Church History”, 1994, p.136-151). El argumenteaza ca fraza a
fost suprimata pentru a evita vederile adoptioniste si subordinationiste (adica Iesus este inferior Tatalui). Intrucat
fraza nu este prezenta in nici un ms , trebuie sa ne abtinem in a o folosi si sa o atribuim unei surse extracanonice
(catehism?).
10) Mt.20:22 “şi să fiţi botezaţi cu botezul cu care am să fiu botezat Eu?” (vezi la MC. 10:38) adauga textul: C, W, X,
pt
, f13, 33, 579, mss Maj bizantine, it-f, h, q, syr-p,h, cop-bo arm slav TR R&P Scr; KJV NKJV// omit textul: S01,
pt
B, D, L, Z,  085, f1, 788(f13), 22, pc, lat, syr-s,c, cop-sa,meg, cop-bo Diatessaron Ambrozie Ieronim
Augustin NA27 GNT4 Tis8 W&H; RSV NIV NRSV ESV NASB TNIV NEB REB NJB NAB NLT HCSB NET. Varianta
de redare este extindere de copiere imprumutata cuvant cu cuvant din Mc.10:38-39. Ms C si W sunt celebre pentru
armonizari de copiere ale evanghelilor sinoptice; textul majoritar bizantin le-a urmat. Varianta din text(omiterea) este
sustinuta de mai multe tipuri de text:alexandrin, western,cezareean.
11) Mt. 20:16:”pentrucă mulţi sînt chemaţi, dar puţini sînt aleşi.” (vezi 22:14)adauga textul:C, D, W, , f1, f13, 33, mss
pt
Maj bizantine, latt, syr, cop-meg, bo , arm eth slav Chrysostom Ieronim TR R&P Scr; KJV NKJV // omit textul:S01,
B, L, Z, 085, 892*, 1342, 1424, 1675*, pc14(4, 5, 36, 75*, 141, 278, 423*, 571,797, 1093, 1243*, 1403, 1574, 2418*), cop-
pt
sa,bo ,meg Diatesaron; WH NA; RSV NRSV ESV NASB NIV TNIV NEB REB NJB NAB NLT etc. Desi poate fi
argumentat ca aceasta propozitie a fost in mod accidental scoasa din text datorita homoeoteleuton (prima propozitie
se termina cu si a doua cu ), pare mult mai probabil ca sribii au adaugat din 22:14. Insa in timp
ce afirmatia se potriveste in mod perfect cu concluzia parabolei de la nunta in 22:1-14 (unde multi sunt invitati insa
numai cativa insotiti), este o adenda disparata la parabola de aici. Exegetii care folosesc textul cu adaugire vor avea o
dificultate in a explica cum afirmatia “multi sunt chemati dar cativa sunt alesi” are de-a face cu parabola in care toti
sunt chemati si alesi pentru a lucra in vie. Ideea principala a acestei parabole este surprins de redarea mai scurta,
“ultimul va fi primul si primul, ultimul”, deorece acesta anuleaza stradania de a depasi pe altii si inalta suveranitatea
lui Dumnezeu in a oferi har asa cum doreste. Weiss sustine ca este o adugire din 22:14, care se aseaman foarte mult cu
finalul acestei parabole. Din punct de vedere intern aceasta nu are vreun sens aici., este neadecvata. Acesta spune
ataragator ca a fost adaugat dupa Lc.14:24. Cu toate acestea poate sa fie omitere datorita homoeoteleuton
Retine ca minusculele bizantine le-au corectat! Acest verset este sfarsitul unui lectii. Poate de aceea a fost
motivul adaugarii.
mss
11) Mt. 24:36 :”...[nici Fiul]...” (vezi Mc.13:32) adauga cuvintele: S01*,2, B, D, , f13, 28, 2680, al-90mss, it, vg ,
1,b
syr-pal, arm, geo , eth Diatessaron Abrozie Augustin Irineu, Ilarie (Origene), Dydimus, Chrysostom, Chiril,
C1
Basil(4th CE) NA27 W&H Tis8; RSV NRSV NIV NAB NASB etc. // omit cuvintele: S01 , L, W, [E G H , f1, 22, 33,
892, Maj-1500mss bizantine, it-g1, l, vg, syr-s,p,h, cop Ieronim TR R&P H&F Scr Vulgata; KJV NKJV NET Young
Darby . Aceeasi omitere “nici Fiul” se intalneste si pasajul paralel MC.13:32 dar in cateva mss (X, 983, 1689, pc,
mss
vg ). Sprijinul documentar in favoarea acestei includerii este impresionant in ambele evanghelii. Unii au
argumentat ca cuvintele au fost adugate de mss S B D etc. cu scopul dea armoniza Matei si Marcu, dar este mult mai
c1 1
probabil ca cuvintele au fsot omise in S L W f Maj deoarce scribii au gasit ca dificil sa-si imagineze ca Iesus nu
cunoastea asa cum Tatal cunoastea- mai specific, timpul celei de-a doua veniri. Cum putea Iesus sa nu stie timpul
reintoarcerii sale atunci cand el a prezis toate evenimentele care vor pregati terenul la aceasta? Acestui fapt este greu
de raspuns. Ceea ce poate fi spus este ca Fiul, dupa intruparea sa, a luat o pozitie de aparare a Tatalui sau. Fiul, care
era una cu Tatal, a actionat si a vorbit in apararea Tatalui. Daca Tatal nu i-a revelat un anumit lucru lui, nu a fost
revelat. Calculul timupului celei de-a doua veniri era prerogativa Tatalui.(vezi Fapte 1:7) Cuvintele “nici Fiul” sunt
absolut sigure in text din cel putin doua motive:1. Primul motiv e se gaseste in textul paralel sinoptic din Marcu; si 2.
Al doilea motiv sunt greutatea, vechimea ms. si existenta lor in 3 tipuri de dfierite de text:alexndrin, cezareean si
western. De asemenea din punct de vedere gramatical este mai probabil ca fraza a fost originala.   nici
… nici este necesar, insa la sfarsit pare sa implice mai mult decat cineva a mentionat inainte. De ce trebuie sa fi
adugat daca nu este original? O armonizare la Mc este mai degraba improbabil. S-a mai argumentat ca ambii Mt si
Lc au omis cuvintele (Lc completeaza propozita) din Mc. Clayton Stiriling Bartholomew a scris :”A.Plummer
(Exegetical Commentary Gospel of Matthew, p.339) ” este de acord ca fraza gasita in MC. 13:32 a cauzat
consternare asupra implicatiilor christologice in biserica timpurie. De fapt foarte timpurie. Plummer (pp.XIV-XVI)
demonstreaza cum Matei in mod obisnuit le-a sters pentru ca I s-au parut material indoielnic in Marcu incat ar putea
sa arunce o umbra a indoielii despre Mesia.(vezi nota de subsol a lui B.Ehrman # 221 page 117). H.Alford are o nota
textuala in care Athanasius relateaza discutie din Mc.13:32 la Niceea, dar  nu a fost cunoscuta in
Mt.24:36.(Pseudo-Athanasius disputed 170, 'en men tw matq. ou feretai oude o uioj oide thn hm.
ek.- monwtatoj de Markoj efh\ oude o uioj oide thn hmeran')
13) Mt. 23:14 “Vai de voi, cărturari şi Farisei făţarnici! Pentrucă voi mîncaţi casele văduvelor, în timp ce, de ochii lumii,
faceţi rugăciuni lungi; de aceea veţi lua o mai mare osîndă. ” omit versetul:S01, B, D, L, Z, , f1, 33, 892*, pc, it-a, aur,
mss pt,
d, e, ff1, g1, vg, syr-s,pal , ,cop-sa, meg, bo arm, geo, Origene, Eusebiu NA27 GNT4 W&H Tis8; RSV NRSV NIV
etc. //(vezi Mc.12:40) adauga versetul inainte de v.13: W,  0102, 0107, [E F G H , 22, 28, 157, 565, 579, 700, 892C,
pt 13 c;
1071, 1241, 1424, mss Maj bizantine, it-f, syr-p,h, cop-bo // adauga dupa v.13: 0233 f it syr R&P; KJV NKJV
NASB HCSB. Acest verset , care nu este prezent in mss cele mai timpurii si cateva alte marturii, a fost luat din Marcu
12:40 sau Luca 20:47 si a fost intercalat in mss mai tarzii fie inainte sau dupa 23:13. Acest fel de armonizare a
evangheliei a devenit mai ales raspandita dupa secolul IV. Este demn de remarcat KJV si NKJV nu urmeaza TR in
plasarea versetului inainte de v.13, ci dupa el. Versetul este mentionat in versiunile moderne din respect pentru locul
sau in istoria bibliei engleze. Fara indoiala, HCSB include acest verset din respect pentru KJV- si NKJV- cititorii
prietenosi, dar acest lucru nu-i ajuta pe acesti cititori sa inteleaga ca KJV este bazat pe o sustinere documentara
inferioara. Sprijinul pentru verset nu este foarte buna. De asemenea apare in locuri diferite. Acest fapt este un indiciu
puternic pentru o interpolare. Paralele din Mc. si Lc. sunt foarte similare, dar nu identice. Expresia mateana
poate fi o conformare la contextul imediat, insa pentru modificarea la nu exista
un motiv care sa fie recunoscut. Pe de alta parte este desigur posibilitatea omiterii datorita homoeteleuton
In acest caz atunci, este evident ca versetul poate sa fi fost adaugat in locul gresit mai tarziu. Este
interesant de retinut ca NA27 adauga versetul dupa v.13 in aparat si nu dupa v.12. Robinson mentioneaza ca ordinea
versetelor NA este cea din Elzevir TR(standardul continental european ) si ordinea versetelor din textul majoritar
bizantin este cel din Stephanus (standardul englez/ american)
C3 mg c,
14) Mt.25:13: “...ceasul [în care va veni Fiul omului]” (vezi Mt.24:44) adauga textul:C , Y , [E F G H], f13, 1 579,
C 1500 mss mss 35
700, 1424 , mss Maj bizantine, vg slav TR R&P Scr; KJV NKJV// omit textul: P (3rd CE), S01, A, B, C*,
150
D, L, W, X, Y*, , 047, 0136, 0211, f1, 174(f13), 22, 33, 372, 565, 892, 1424*, 2737, al , lat, syr,
sa,bo,meg mss lat
cop slav arm Augustin Atanasie Ilarie Ieronim Chrysostom Origene NA27 GNT4 W&H Tis8; RSV
NRSV NIV ESV NASB TNIV NEB REB NJB NAB HCSB NET. Dovada mss pentru WH NA este impresionanta.
Aduagarea este extindere de copiere fireasca imprumutata din 24:44. Declaratia fara adaugare pedanta este o
concluzie puternica pentru pericopa 25:1-13. In acest pasaj din cauza criteriului intern(contextul,stilul
autorului,logica frazei) textul al trebui adaugat, insa deoarece criteriul extern(dovada din mss. din toate
tipurile:alexandrin,cezarean,western si o parte bizantine-150 de mss, plus vechimea unora) ar cantari in favoarea
omiterii lui, altfel nu se explica omiterea lui in asa de multe mss vechi, textul fiind prezent doar in ramura
C3 mg c, C 1500
bizantina(C , Y , [E F G H], 1 579, 700, 1424 , mss Maj bizantine), e drept, cu un sprijin de 1.500
mss.Aceasta intercalare apartine categoriei de adaugare interpretativa sau explicativa asa de dragi pentru textul
imperial bizantin.
15) Mt.27:35 :”pentru ca să se împlinească ce fusese vestit prin proorocul care zice: ,,Şi-au împărţit hainele Mele între ei,
şi pentru cămaşa Mea au tras la sorţi.” (vezi Ps.22:19; In.19:24) adauga textul: 0250, f1, f13, 22, 517,
mss,
954, 1071, 1243, 1424, 1675, , it-a, aur, b, c, h, q, vg syr-h, cop-meg, arm geo Eusebiu TR Scr; KJV NKJV Young
Geneva1599 // omit textul: S01, A, B, D, L,W mss Maj bizantine, [E F G H] syr-s,p,pal, it-d, f, ff1, ff2, g1, l, v; vg eth
slav Augustin Ieronim Origene R&P NA27 GNT4 W&H Tis8 Vulgata; Darby RSV NRSV NIV ESV NASB TNIV NEB
REB NJB NAB NLT HCSB NET. Din cauza sprijinului excelent pentru redarea mai scurta, trebuie sa fie apreciat ca
adaugarea mai lunga a provenit din Ioan 19:24, cuplat cu introducerea tipica mateana pentru un citat profetic (vezi
4:14). A fost un lucru natural pentru scribi, care au dorit sa concureze cu stilul lui Matei, pentru a face aceasta
adaugare, deorece Matei a avut o inclinatie pentru a scoate in evidenta cum diferite evenimente din viata si lucrarea
lui Iesus s-a implinit scripturile VT (in acest caz PS.22:18, din capitolul cel mai citat in NT in ce priveste crucificarea).
1,13 p,h,pal
Unii din aceasi scribi K L P f Maj lat syr got Eusebiu  de asemenea au facut aceasta
adaugare in Marcu 15:28. Este posibil ca propozitia s-a desprins datorita homoeteleuton , insa
sustinerea este rea (in principal doar “cezareana”). Deoarece textul este omis in tipurile alexandrin, Western si chiar
bizantin(chiar si textul bizantin Robinson&Pierpont il omite), si prezenta lui este intr-un nr. relativ mic de ms. si doar
in tipul cezareean si o parte din traditia latina, este foarte probabil o armonizare cu textul paralel din Ioan 19:24, pur
si simplu Matei nu a redat implinirea profetiei, acest fapt nu insemana ca profetia nu s-a implinit, ci s-a implinit
conform cu textul din Ioan.( Evangheliile nu trebuie sa corespunda 100% in toate pasajele paralele (sinoptice), asa si
cum se poate vedea daca se consulta o sinopsa. Fiecare autor a avut libertate de la Spiritul sfant sa redea,sa se exprime
cum a dorit el, Marcu este cea mai scurta, Ioan este cea mai diferita, iar intre Matei si Luca exista totusi diferente in
folosirea altor cuvinte sau verbe cu privire la un pasaj paralel sinoptic.)
16) Mc. 2:17:”să chem [la pocăinţă]” adauga cuvintele: C04 E F G H M S U V al-8 mss minuscule it-
1 1 88
a,c,ff ,g TR R&P Scr KJV NKJV// omit cuvintele: P S A B D K L 1* 22 28 102 118 157 209 238 299* 435
al-30 mss minuscule it-b,e,f,ff2,g2,i,l,q; vg cop goth eth arm Augustin Euthalius (NA27) (GNT4) SQE W&H
Tis8 Vulgata; Darby RSV NRSV NIV etc. Redarea mai lunga demonstreaza o umplere scribala, ca sa intercaleze
ceea ce anumiti scribi au gandit-adica, ca pacatosi au fost chemati la cainta . Ideea din text , totusi, este ca
mg
Iesus a venit sa-i cheme pe pacatosi- adica, sa-i invite pe ei sa fie cu el. TR (retine redarea in ms 1 , un ms
folosit de Erasmus) afiseaza textul mai lung, urmat de KJV si NKJV.
17) Mc.6:11:”Adevărat vă spun că, în ziua judecăţii, va fi mai uşor pentru pămîntul Sodomei şi Gomorei decît pentru
cetatea aceea.” adauga textul: A E F G H K M S U V (33) (131) f1,13 mss. Maj bizantine it-a,f,g2 syr-p,h cop-
pt
bo goth eth TR R&P Scr; KJV NKJV// omit textul: S01 B C D L W 17 28* 565 892* 2427 2542 pc it-
pt
b,c,ff2,g1,i,l; vg syr-s cop-sa,bo arm NA27 GNT4 W&H Tis8 Vulgata Darby RSV NRSV NIV NASB NEB REB
NJB NAB HCSB. Redarea din WH NA are un sprijin documentar timpuriu si divers. Redarea extinsa este fara
indoiala o intrepolare scribal luata aproape cuvinat cu cuvint din pasajul paralel Matei 10:15. (Aceasta
adaugare ai lipseste doar un cuvant matean , adica -”pamint”).

18) Mc. 7:19:a) ”Fiindcă nu ce intră în inima lui, ci în pîntece, şi apoi este dat afară în latrina, [astfel] curatind toate
bucatele?” redau astfel mss:K017 M021 U030 V031 036  33 700 2542 pm TR R&P Scr; Darby Douay KJV
Geneva1599 Young[.] NKJV // b) “Fiindcă nu ce intră în inima lui, ci în pîntece, şi apoi este dat afară în latrina?
``( [Astfel] a declarat curate toate bucatele.)”(vezi Romani 14:14,17,20) redau astfel mss.: S01 A B E F G H L S X W
1 13 28 124 565 al-15 mss Origene Chrysostom NA27 GNT4 W&H Tis8; RSV NRSV NIV // c) “Fiindcă nu ce intră în
i,r1
inima lui, ci în pîntece, şi apoi este dat afară în hazna, si curata toate bucatele.” redau astfel: D goth it- arm geo
a) '…  ' participiu prezent activ nominativ neutru singular
b) '…   ' participiu prezent activ nominativ masculin singular
c) '…  ' indicativ prezent activ nominativ singular
Origene are :”kai. ma,lista epei. kata. to.n Ma,rkon e;legen tau/ta o` Swth,r( kaqari,zwn
pa,nta ta. brw,mataÈ (Comentariu la Marcu 11:12). Chrysostom are: “~O de. Ma,rkoj fhsi,n( o[ti
kaqari,zwn ta. brw,mataÈ” (omilii la Marcu); poate sa fie a-un anacoluthon...(='Astfel el a
declarat curate toate bucatele') ca o adaugare la Marcu. In acest caz este problematic faptul ca se refera la un subiect
(Iesus) care nu apare in contextul imediat. Posibilitatea cea mai apropiata este din v.18, care este cu
35 de cuvinte mai departe. Burgon a scris, faptul ca cu aceasta interpretare “pasajul nu ar avea categoric nici o
paralela in propozitiile simple si transparente din Marcu. ” In paralela din Matei se omite aceasta fraza. b- se refera la
masculinul : “si iese in latrina, (care) curata toate bucatele.” Insa acesta este de asemenea foarte dificil
de inteles. C-Albert Pietersma sugereaza (Bgreek, 1 nov.2009):”Intrucat  este clar subiectul tematic al
pasajului, poate  sa justifice participiul masculin? Procesul digestiv este cel care “curata” adica separa
rezidurile de nutrienti. Pentru a fi siguri, comentariul este o remarca (un comentariu al cvuintelor lui Iesus), si nu in mod
strict un contrast intre ceea ce merge in  spre deosebire de ceea ce iese din  Totusi, fara aceasta remarca,
textul poate fi citit pentru a sugera ca ceea ce o persoana manca intra in gura, trece prin intestine, si este apoi excretat?
Cu siguranta anticii au stiut mai bine ! Se poate explica  ca :'...vazand ca el
 curata toate produsele alimentare'. “ Neutrul este chiar mai dificil. Nu este clar la ce se
refera, singura posibilitate gramatical este dar aceasta nu are nici un inteles. Carl
Conrad (Bgreek, 31 oct.2009) a spus:”Neutru nominativ plural care construieste cu un verb singular finit este un lucru,
dae un substantiv neutru plural care construieste cu un participiu singular neutru este greu de conceput, un solecism de
prima mana(cf.Blass Debrunner Funk §136)”. Este posibil ca intelegerea intentionata a lui se refera la
intreg procesul descris de Iesus? “el (=acest proces) face curate toate bucatele” (vezi Caragounis mai jos). Despre acest
lucru Carl Conrad a comentat (7 nov 2003):”Participiul neutru nu poate fi folosit independent (acuzativ absolut) in
afara de verbele impersonale; acuzativul absolut, desi nu este neobisnuit in atica clasica, este extrem de rar in Koine.
Participiul neutru trebuie sa potriveasca cu un substantiv implicit sau explicit sau el insusi sa fie folosit ca un
substantiv.” Caragounis: “Eu niciodata nu am fost capabil sa inteleg cum redarea din TR sau MT(Textul majoritar
bizantin) poate avea un sens cu  in 7:19; in timp ce  este destul de dificila pentru a interpreta pe
Iesus ca subiect implicit a lui  in mod firesc nu poate explica prin nici o regula sintactica
cunoscuta in acest context. Eu presupun ca a fost interpretat ca avand intelesul pe care voi il sugerati si ca fiind un alt caz
din incompetenta presupusa a lui Marcu in greaca. ”Intelesul lui poate fi: “a curati”, dar poate sa insemne
“a face curat, a purifica”, si dand traducerile posibile: “(Acesta) curata toate bucatele”; “(Acesta) face curate toate
bucatele”; “(Acesta) declara toate bucatele curate” ;”Astfel el a declarat toate bucatele curate”. Impotriva intelegerii
lui ca referindu-se la Iesus, A.Pietersma retine ca versetul urmator 20 incepe cu NA27 Mark
7:20 e;legen de. o[ti to. evk tou/ avnqrw,pou evkporeuo,menon( evkei/no koinoi/ to.n
a;nqrwponÅ “Ceea ce ma izbeste ca demn de mentionat, totusi, este ca v.20 reda In timp ce dupa
comentariul autorului () cineva s-ar astepta ca verbul de vorbire sa fie specificat din
nou, folosirea lui pare surprinzatoare daca se refera la Iesus. Pentru in acest caz subiectul gramatical
in v.20 este acelasi ca inv.19, si topica se continua, aparent fara o mutare in centru. Pentru comparatie vezi, 7:9.”
s
Retine interpretarea din syr :”si iasa in latrina si toate bucatele sunt curatite.” Acesta presupune pasivul
Insa P.Williams comenteaza:”Pentru ca din textul UBS4 reconstruieste varianta greaca
s
pentru care syr se afla ca o marturie izolata. NA27 citeaza ms 1047 si syr-s impreuna ca sprijind
corect Indiferent daca participiul din syr-s sprijina prezentul pasiv waw-ul este
obligatoriu pentru coordona participiul cu actiunea anterioara. De aceea nu poate fi folosit pentru a sustine pe
Ms 1047, din secolul XII ai lipseste Din punct de vedere sintactic ms 1047 probabil reda
ca o propozitie distincta, care este foarte diferita de syr-s, unde fraza echivalenta
functioneaza mai mult ca un apodosis. De aceea este mai degraba probabil ca potrivirea dintre 1047 si syr-s rezulta din
constrangeri independente ”(P. Williams "Early Syriac Translation Technique and the textual criticism of the Greek
Gospels", Gorgias Press, 2004, p. 154-55. ) Chrys Caragounis (Development of Greek, 2004, p.538-541) scrie:”Pe de
alta parte, redarea alternativa ar constitui ultima dintr-un sir lung de forme verbale
((eivsporeuo,menon, du,natai, koinw/sai, ouvk eivsporeu,etai, evkporeu,etai ) ” care au
ca subiect al lor. In acest caz, intelesul ar fi :”orice inra intr-un om din afara nu poate sa-l pangareasca,
intrucat nu patrunde in inima sa, ci in stomacul sau, si iasa in latrina curatind toate produsele alimentare'. Acest mod
de intrpretare a lui este din punct de vedere sintactic fara cusur. Aceasta pare sa fie intelesul celorlalte
alternative (D it syr-s) mentionate mai sus. Expresia se refera la necuratia imaginata pe care cineva o primeste
atunci cand manca cu mainile nespalate. Iesirea reziduirilor din trup a fost inteleasa in antichitate ca o curatire sau
purificare. Trebuie sa fie scos in evidenta ca verbul exact alaturi de un nr de alte cuvinte a
provenit din aceeasi tulpina, erau folosite in medicina antica pentru purificarea stomacului  … Limbajul
folosit aici ar fi , in consecinta, in mod natural de exprimare al punctului de vedere in care ceva necurat a intrat intr-
un om si a iesit impreuna cu celelalte bucate, si astfel a fost curatit de ele toate. … Dar in mod exact deoarece
aceasta redare a oferit un sens bun poate ca a fost o corectie deliberata (desi nu necesara) pentru redarea dificila a
participiului masculin. Pe de alta parte , participiul masculin poate ca a fost o greseala inconstienta cauzata de o
pronuntare identica a cuvintelor. O data ce aceasta redare a ajuns in mss, a fost gasita prin insotirea cu
Astfel, in timp ce schimbarea intentionata produce un sens mai bun nu poate fi exclus- in care caz
ar fi redarea corecta- si posibilitatea schimbarii neintentionate trebuie sa fie distrasa, in care caz
ar fi redarea originala. Toate aceste lucruri fiind spuse, starea prezenta a (mai ales externa) a redarilor,
redau alternativa mai buna, cu toate ca nu este in intregime satisfacatoare.” Per ansamblu este corect ceea ce Iver
Larsen a scris (Bgreek, 1 nov 2009):”Redarea [] nu ofera un sens bun. Este improbabil sa fie o corectie
deliberata, ci mai degraba o greseala de neatentie a unui copist care nu a putu sa vada padurea () de copaci
(discurs introdus de la la  ).” a aparut din (a) sunetul neperceptibil si/sau (b)
plauzibilitatea redarii in contextul imediat al cuvintelor din v.18,19. din acest motiv trebuie sa fie inteles
ca un comentariu facut de evanghelist. Retine din nou ca Matei il omite.
19) Mc.10:21:”Apoi vino, [ia-ţi crucea,]”adauga textul: A E F G H K M N S U V W Xf 13 69 124 205 238
mss
346al-80mss Maj bizantine it-q (syr-h,s,p) (cop-sa (arm) goth geo1 TeofilTR R&P Scr; Darby KJV Geneva1599
Young NKJVMt.19:21 si Lc.18:22)omit textul: S01 B C D   406 565 579 892 1071 1542 2427 it-b,c,f,ff2,g1,2,k,l;
vg cop-samss,bo geo2 Augustin Ambrozie Clement Ilarie NA27 GNT4 W&H Tis8; RSV NRSV NIV etc. Expresia este
sustinuta de nr. foarte mare de ms. bizantine si un nr. de versiuni timpurii, insa lipseste in pasajele paralele din Matei
si Luca, precum si in intreaga traditie aleaxandrina si Western, precum si in cateva ms. bizantine. Probabil ca a fost
copiat din Mc.8:34 (asa afirma Weiss) sau alte pasaje paralele. Cele doua intercalari diferite arata clar spre o sursa
secundara. Este interesant ca relatarile paralele nu au adaugarea, exceptie fiind syr-c in Matei. Pe de alta parte
cuvintele poate au fost omise ca o armonizare la paralele directa din Mt. 19:21/ Lc.18:22. Este demn de remarcat ca
textul majoritar are cuvintele la final, contrar pozitiei in toate celelalte paralele.
20) Mc.10:24:“cît de dificil este [pentru ceice se încred în bogăţii]” redau astfel: A C D E F G H K M N S U V X 
pt
0233 f1,13 al-100ms Maj bizantine it-a,b,f.ff2; vg syr-s,p,h cop-bo arm eth geo slav Diatessaron Clement TR R&P
pt 
Scr ;Darby KJV Geneva1599 Young NKJV// omit textul din [ ]: S01 B it-k cop-sa,bo NA27 GNT4 W&H Tis8;
RSV NRSV NIV etc. Diatessaron are forma bizantina (forma araba si Ephraem.) Contextul din Mc:10:17-27 arata ca
se refera la oamenii care tin mai mult la bogatii decat la Dumnezeu. Crestinii pot sa fie bogati, (cum a fost Abraham),
insa nu au voie sa se increada in bogatiile lor ci in Dumnezeu. Textul este sustinut de mss cu greuatate ca: A,C,D f1 si
f13,intreaga traditie bizantina aproape intreaga traditie Western, versiuni vechi ca syr-s,p; Diatessaron si Clement.
sa
Doar un nr,destul de mic. de ms. de tip alexandrine importante omit textul: S01 B cop . Compara versetul
urmator 25: “”Este mai usor pentru o camila/ o franghie marinareasca sa intre in ochiul unui ac decat careva care este
bogat sa intre in regatul lui Dumnezeu.” Pe de alta parte poate fi o adaugare tarzie pentru a slabi afiramtia ma I
degraba riguroasa. Pe de alta parte poate a fost omis accidental datorat homoeteleuton (). Este interesant ca
atat Matei 19:23-24 cat si Luca 18:24-25 omit Marcu 10:24. Retine ca ms D05 are versetele in ordinea 23,25,24,26 !
Propozitia este una foarte tare. Este firesc pentru a o slabi. Solutia cea mai usoara ar fi sa fie omisa complet (cum fac
Matei si Luca). Adaugarea din A, D, si restul trebuie sa fie una foarte timpurie. “In mod evident a fost intercalata
pentru a aduce versetul intr-o legatura mai apropiata cu contextul prin limitarea generalitatii ei”(Hort). Celelalte
adaugari independente sunt acelea din W si 1241. In lumina versetului 26 (“Atunci cine poate fi salvat ?”) este necesar
sa avem aici o afirmatie “tare”. Weiss (Comentariu la Marcu) retine ca poate a fost adaugat pentru a intari legatura
cu v.25.
21) Mc.11:26: “Dar dacă nu iertaţi, nici Tatăl vostru care este în ceruri nu vă va ierta greşelile voastre” (vezi Mt.6:15)
adauga versetul: A C D E F G H K M N U V X  f1,1333 al-10 mssvg goth eth slav Ciprian TR R&P Scr; Darby
KJV Geneva1599 Young NKJV NASB HCSB // omit versetul: S01 B L S W 2 27 63 64 121 157 258 it-g2,k,l syr-
pt
s,pal arm cop-sa,bo arm geo NA27 GNT4 W&H Tis8; RSV NRSV NIV TNIV NEB REB NJB NAB NLT NET. Desi
poate fi argumentat ca v.26 a fost scos printr-o greseala scribal (atat 11:25 cat si 11:26 se termina cu aceleasi trei
cuvinte), redarea din WH NA are o documentare mai buna decat varianta. Astfel, este mult mai probabil ca v.26 este o
extindere scribala naturala a versetului 25, imprumutat din Mt.6:15, un verset paralel (cf.Mt.18:35). Conform cu
textul original al lui Marcu, Iesus a incurajat oamenii sa-i ierte pe altii pentru incalcarile lor impotriva lor inainte ca
sa caute iertarea de la Dumnezeu pentru incalcarile lor proprii. Adaugarea face ca iertarea lui Dumnezeu sa fie
conditionata. O omitere datorita homoeteleuton este desigur posibil si de fapt cel putin in parte foarte probabila,
mentioneaza minusculele biazntine. Pe de alta parte poate fi o armonizare la Mt, dar formulare nu este aceeasi. Este
posibil o aluzie la Matei, folosind cuvintele din versetul anterior. Cuvintele este sigur in
Marcu. Nici o armonizare la Matei nu se intalneste. Dar anumite marturii au omis probabil
pentru a armoniza cu Matei. Pare posibil ca versetul a fost adaugat ca o continuare a v.25, adoptand formularea
mateana la Marcu (pentru si pentru ). Weiss crede din contra, si anume ca cuvintele din Matei
sunt bazate pe sursa marcana. Unii comentatori au sugerat ca v.25 nu este original (Bultmann, Blass, Klostermann,
Strecker). Este posibila urmatorul arbore: 1. La origine nu exista versetul; 2.Versetul a fost adaugat ca armonizare la
Matei; 3.Omitere daorita homoeteleuton.
22) Mc.13:14: “despre care a vorbit proorocul Daniel,” (Mt.24:15)insereaza textul : A E F G H K M S U V X  1 28
91 al-5mss it-c,k eth TR R&P Scr; KJV Geneva1599 Young NKJV// omit textul: S01 B D L 565 it-a,ff2,g2,i,n,q; vg cop-
sa arm Augustin NA27 GNT4 W&H Tis8; Darby RSV NRSV NIV Textul a fost foarte probabil inserat pentru a se
armoniza cu textul paralel din Mt.24:15. Redarea din WH NA are o sustinere documentara mai timpurie S01 B03
alaturi de D si L. Extinderea in varianta este o armonizare cuvint cu cuvint din Mt.24:15. De-a lungul cursului
transmiterii textuale, multe armonizari din evangheliile din Marcu si Luca au fost facute pentru a fi in acord cu
matei , evanghelia initiala.
23) Mc.15:28:”Astfel s'a împlinit Scriptura, care zice: ,,A fost pus în numărul celor fărădelege.`” (vezi Is.53:12; Lc.22:37)
adauga versetul: E F G H K L M P S028 U V   083 0250 f1,13 Maj bizantineit-c,ff2,g1,l,n; vg cop-sa syr-
p,h,pal geo slav goth arm eth (Diatessaron) Eusebiu Ieronim; TR; KJV NKJV NASB HCSB // omit versetul: S01 A B
C* D X  157 2427 al-45 mss it-d,k syr-s cop-sa,bopt NA27 GNT4 W&H Tis8; RSV NRSV NIV TNIV NEB REB NJB
NAB NLT NET. Dovada documentara arata intr-un mod decisiv ca versetul nu a fost prezent in nici un ms grec
anterior secolului VI (adica 083- un ms descoperit in 1970 la manastirea St. Catherine). Imprumutand dintr-un pasaj
paralel , Lc.22:37 (care este un citat din Isaia 53:12), scribii au intercalat ulterior acest verset ca o dovada profetica
pentru fenomenul mortii Iesus alaturi de nelegiuiti. Din toti scriitorii evangheliei, Marcu a fost de departe cel mai
putin interesat de aratarea implinireii profetice in evenimentele din viata lui Iesus. Fara indoiala, asistenta romana
(informata aproape deloc de scripturile VT ) a influentat aceasta abordare literara. In ce priveste pe Eusebiu s-a
dedus din tabelele canonului sau , care atribuie acest verset canonului VIII, potriviri cu Lc. / Mt. (pentru alte cazuri
din tabelul canonului compara Mt.17:21, Lc.5:39; 22:43-44; 23:34 ). Eusebiu din Emesa (decedat la c.359 e.n.), un
copil al lui Eusebiu din Cezareea , a scris in “Omilie despre suferintele si moartea Domnului nostru”: “Petru a scos
sabia lui, pe care Domnul a poruncit lui sa o ia cu el cu scopul de a implini fiecare legata de umanitatea sa: conform cu
ceea ce sfantul Luca declara, aceasta afirmatie trebuie sa se fi implinit 'El a fost socotit printre infractori', o afirmatie
pe care celalat evanghelist [nota bene Marcu] o aplica lui Christos pe cruce. ” Severus din Antiohia (prima jumatate a
secolului VI) scrie intr-o scrisoare lui Eupraxius Sambelanul :”Astfel el a spus ca a devenit pacat, deorece el a indurat
moartea care a fost datorita pacatosilor; pentru ca, in timp ca el este insusi justitia pura a Tatalui, el este crucificat
intre doi talhari; dar acestea pe socoteala ofenselor lor, si conform cu pasajul din evanghelia lui Marcu care spune ,'Si
cu el au fost crucificati doi talhari, unul la dreapta si unul la stanga, si s-a implinit Scriptura care zice: 'El a fost
numarat cu cel nedrpet.' ”[compara E.W.Brooks , Patrologia Orientalis, 14,p.32] Doar partea secunda a versetului
este identica cu Luca. Este foarte interesant de retinut ca acest citat se potriveste perfect aici, dar este foarte ciudat in
Luca 22:35-38 “Luke 22:35-38 35 Apoi le-a mai zis: ,,Cînd v'am trimes fără pungă, fără traistă, şi fără încălţăminte,
aţi dus voi lipsă de ceva? ,,De nimic``, I-au răspuns ei. 36 Şi El le-a zis: ,,Acum, dimpotrivă, cine are o pungă, s'o ia;
cine are o traistă, deasemenea s'o ia; şi cine n'are sabie, să-şi vîndă haina, şi să-şi cumpere o sabie. 37 Căci vă spun că
trebuie să se împlinească cu Mine aceste cuvinte scrise: ,El a fost pus în numărul celor fărădelege.` Şi lucrurile
privitoare la Mine, sînt gata să se împlinească.`` 38 ,,Doamne``, I-au zis ei, ,,iată aici două săbii.`` Şi El le-a zis:
,,Destul!``”. Citatele etichetate din LXX sunt foarte rare in Marcu. Fraza apare numai de doua ori in
evanghelii (Mt. 13:14 si Ioan 19:24, ultima nu este sigura). Nu exista nici un motiv pentru o omitere, deoarece
cuvintele se potrivesc perfect. Singurul motiv ar fi o armonizare la Matei 27:38. Greeven (TC Mark, 2005, p.717)
noteaza interesant faptul ca cuvintele au fost transmise foarte uniform. El mentioneaza o adaugire secundara similara
dupa Mt.27:35 (compara comentariul la Matei). Aceasta varianta mateana pare sa provina din Ioan 19:24, care de
asemenea are redarea Sprijinul extern pentru omitere este extrem de puternic (S01 B03+A02+D05+it-
k+Syr-s)
24) Mc.7:16:” Dacă are cineva urechi de auzit, să audă.`” (Vezi 7:14)adauga versetul: A D E F G H K M S U V XW
c2
  f1,13 Maj bizantineit vg goth Euthalius TR R&P Scr; KJV Geneva1599 Young NKJV NASB NJB HCSB //
mss pt
omit versetul S01 B L 0274 28 102 2342 2427 cop-sa ,bo syr geo1 arm eth geo2 slav NA27 GNT4 W&H Tis8;
RSV NRSV NIV etc.Redarea din WH NA are sprijin mai timpuriu printre mss. Versetul suplimetar a fost adaugat de
scribi, fiin imprumutat direct din 4:23 (vezi si 4:9) pentru o oferi un final la o pericopa foarte scurta, 7:14-15. Aceasta
adaugare a fost inclusa in TR si facuta populara de KJV NKJV NASB NJB si HCSB. Trebuie sa fie mentionat ca
aceasta propozitie a fost folosita in mare masura ca remarca care concluzioneaza dupa redarea lectiei evangheliei.
Aceasta a fost adesea adaugata la finalul pericopei in mss lectionare (cel care contin invataturi, comentarii). Aceasta
propozite apare sigura in: Mt 11:15; 13:9, 13:43; Mk 4:9, 4:23; Lk 8:8; 14:35. Ms 579 are aceasta adaugare la LC.8:15
c
(cu multe mss), 12:21(cu multe mss), 15:10 (numai cu ms  ), 16:18(doar singur) si 18:18 (doar singur) ! Adaugarea
apare si in Mt 13:23, Mt 25:30, Lk 21:4.
NA27 Mat 11:15 o` e;cwn w=ta avkoue,twÅ
BYZ Mat 11:15 o` e;cwn w=ta avkou,ein( avkoue,tw
NA27 Mat 13:9 o` e;cwn w=ta avkoue,twÅ
BYZ Mat 13:9 o` e;cwn w=ta avkou,ein( avkoue,tw
NA27 Mat 13:43 o` e;cwn w=ta avkoue,twÅ
BYZ Mat 13:43 o` e;cwn w=ta avkou,ein avkoue,tw
NA27 Mc 4:9 kai. e;legen\ o]j e;cei w=ta avkou,ein avkoue,twÅ
NA27 Mc 4:23 ei; tij e;cei w=ta avkou,ein avkoue,twÅ
NA27 Luc 8:8 o` e;cwn w=ta avkou,ein avkoue,twÅ
NA27 Luc 14:35 o` e;cwn w=ta avkou,ein avkoue,twÅ
Nu exista nici un motiv de ce ar fi putut fi omisa. Formularea versetului este identica cu 4:23 si probabil a fost
derivata de acolo. Greeven (TC Mark, 2005, p.370) crede ca cuvintele au fost omise ca o armonizare la Mt, unde
cuvintele de asemenea nu apar (dupa Mt 15:11). Compara Mt 15:11-12 si Mc 7:15-17. Per ansamblu, o armonizare
prin omitere nu este foarte probabila. Sustinerea facuta de un nr de minuscule bizantine pentru omitere este curioasa
si scoate in evidenta o omitere secundara. Greeven de asemenea sugereaza ca cuvintele poate au fost omise deoarece
ele intrerupt firul naratiunii. O intercalare mai buna ar fi fost dupa 7:23. Insa retine ca lectia in Synaxarion incepe de
la 7:5-16. Ziua urmatoare lectia incepe de la 7:14-23.

25) Lc.2:14:”...şi pace pe pămînt , buna placere printre oameni ”(do,xa evn u`yi,stoij qew/| kai. evpi. gh/j
C2 C2
eivrh,nh evn avnqrw,poij euvdoki,aÅ) redau astfel: S01 , B , E G H K, L, M P S U V ,
pt
f1, f13, 372, 724, 2737 892, 1241, Maj bizantine , l-1043, syr, cop-bo, arm eth geo slav Origene , Eusebiu, Basil Chiril
Epifanie Chrysostom Theodoret TR R&P Scr; KJV Darby Geneva1599 Young NKJV// “...Si pace pe pamant printre
oamenii bunei placeri ” (do,xa evn u`yi,stoij qew/| kai. evpi. gh/j eivrh,nh evn avnqrw,poij
euvdoki,ajÅ)(gloria in altissimis Deo et in terra pax in hominibus bonae voluntatis) redau
astfel: S01* A B* D W it vg goth cop-sa Augustin Chiril Irineu Ambrozie Ieronim NA27 GNT4 W&H Tis8 Boismard;
RSV NRSV NIV etc.Redarea din WH NA are o sustinere documentara excelenta. Westcott si Hort (1882, p.54) au scris:
“Potrivirea/acordul, nu numai al lui S01 cu B03, dar al lui D05 ci toate mss latine cu ambele, si al lui A02 cu toate,
sustinuta de Origene in cel putin una din lucrari, permite o presupunere specifica puternica in favoarea cuviantului
” Diferenta ortografica dintre cele doua redari este doar de o litera Prima este
genitiv, a doua este nominativ. Expresia gentiva reflecta o expresie semitica inteleasa ca “”buna placere a lui
Dumnezeu.” Expresia intreaga inseamna ca pacea este oferita pe pamint acelora pe care Dumnezeu ai favorizeaza
dupa voia Sa. Un alt mod de a spune aceasta este pacea lui Dumnezeu se odihneste peste cei pe care el i-a ales- adica, a
fost voia buna a lui Dumnezeu sa selecteze anumiti oameni pentru a fi destinatarii pacii sale care a venit odata cu
venirea Salvatorului Iesus Christos. Diferite documente printre care Sulurile de la Marea Moarta afirma
aceasta expresie semitica, precum “fii voii buna a lui Dumnezeu”((lQHa 4:32-33)) si “'alesul voii bune a lui
Dumnezeu”((1QH11:9)). Traducerea copta sahidica din Luca 2:14 de asemenea sustine aceasta redare: “pace printre
oamenii placerii lui”. Neinformati de acest semitism sau fiind incomodati de scribii au corectat pentru
Intr-adevar, cei doi corectori diferiti au corectat S01 si B03 in acest mod. (In aceasta lumina, este foarte
improbabil ca sigma final a fost scos in mod accidental). Textul rezultat produce bine cunoscutul triplet:”gloria lui
Dumnezeu in inaltimi, si pace pe pamint , voie buna printre oameni”. Chiar daca acesta suna poetic, cupletul (insotit
de ) este de departe o poezie mai echilibrata. In plus, expresia “voie buna printre oameni” poate fi inteleasa gresit,
deoarece Iesus nu a venit sa promoveze un anumit fel de voie buna printre fiintele umane (adesea ascociata cu veselia
Craciunului). Iesus a fost trimis de Dumnezeu la cei pe care Dumnezeu i-a ales conform cu buna sa placere. Aceasta
idee este apropiata de Ef.1:3-6,9, (Ef 1:5 5 proori,saj h`ma/j eivj ui`oqesi,an dia. VIhsou/ Cristou/
eivj auvto,n kata. th.n euvdoki,an tou/ qelh,matoj auvtou/)(Ef 1:9 9 gnwri,saj h`mi/n to.
musth,rion tou/ qelh,matoj auvtou/ kata. th.n euvdoki,an auvtou/ h]n proe,qeto evn
auvtw/| ) unde Paul reveleaza ca alegera lui Dumnezeu a fost motivata de buna sa placere. Genitivul, din redarea a
doua, este redarea mai dificila, se gaseste si in sulurile de la Qumran. Este dificil sa explici cu redarea aceasta a putut
aparea accidental. Harnack spune ca solutia poate doar sa vina dintr-o corecta intelgere a frazei. Fraza poate fi
construita fie ca: “Slavă lui Dumnezeu în locurile prea înalte [,] şi pace pe pămînt între oamenii plăcuţi Lui.” fie:
“Slavă lui Dumnezeu în locurile prea înalte şi pe pămînt [,] pace între oamenii plăcuţi Lui”. Multi comentatorii
favorizeaza prima versiune. Harnack si Hort merg cu a doua versiune. Dar ce inseamna (trad.literala)“oamenii bunei
placeri”? Hort mentioneaza ca se poate intelege: “pacea favorii [lui Dumnezeu] printre oamenii.” Metzger
scrie:”Intelesul pare sa fie, nu acea pace divina care poate fi acordata numai unde vointa umana buna este deja
prezenta, ci aceea la nasterea Salvatorului pacii lui Dumnezeu ce se odihneste peste aceia pe care i-a ales conform cu
buna sa placere. Trebuie sa fie notat ca versiunea sahidica intrebuinteaza pronumele posesiv 'si pace pe pamant
printre oamenii dorintei sale'(vezi 1 Qumran Hyms IV:32f; XI:9 ca si o constructie semitica). Vezi discutia detaliata in
Westcott&Hort (NT in original greek; vol II-Introduction ) si Scrivener (A Plain Introduction to Criticism). Scrivener
retine un citat din dr. Field, care scoate in evidenta ca “oamenii bunei placeri” ar fi in acord cu usajul biblic grec, nu
ci  Este dificil sa explici de ce redarea din text a aparut accidental. Omiterea
lui se poate datora evitarii hiatului: Harnack (in NT Textkritk, 1931, p.153-179): “Solutia poate doar
sa vina dintr-o inteleger corecta a propozitiei. Propozitia poate fi construita fie ca:
Do,xa evn u`yi,stoij qew/|(
Kai. evpi. gh/j eivrh,nh avnqrw,poij euvdoki,ajÅ
fie ca :
Do,xa evn u`yi,stoij qew/| kai. evpi. gh/j(
Eivrh,nh avnqrw,poij euvdoki,ajÅ
Cei mai multi comentatori favorizeaza prima versiune. Harnack si Hort o sustin pe a doua. Prima linie este directa,
este echivalentul la si a fost probabil aleasa din ratiuni poetice (Harnack). Dar ce inseamna
Nu are nici o paralela.” Hort retine ca o transmitere (hyperbaton) este posibila, astfel ca
apartine de cu intelesul :”pacea favorii [lui Dumnezeu] in oameni.” Aceasta este in mod aparent
intrepretarea lui Origene ! El scrie: “eiv eivrh,nhn le,gei o` swth.r mh. dido,nai evpi. gh/j( ouvk
e;stin euvdoki,aj eivrh,nh\ ouv ga.r avrnei/tai dido,nai th.n eivrh,nhn( avllV avplw/j
le,gei\ ouvk h=lqon balei/n eivrh,nhn evpi. th.n gh/nÅ ouvk ei=pe de. euvdoki,aj
eivrh,nhn( avlla. tau/ta, ge ei=pon para. toi/j poime,sin oi` a;ggeloiÅ” Origene face diferenta
intre si 
Acesta trebuie sa fie o pace speciala “prin intermediul harului”. In acest fel , Origene a aflat cuvintul din LXX si crede
ca LXX l-a creat. Nu a fost in mod aparent parte a grecii koine care exista in acel timp. Ideea de hyperbaton este
intarita de faptul ca prima linie o contine de asemenea. Harnack mentioneaza suplimentar ca cele doua propozitii nu
sunt legate, pare sa fie cerut. El explica ca aceasta structura ca cele doua propozitii sunt doua exclamatii imnice si
retine contrastul intre  si  Expresia este probabil o constructie semitica ai a
fost gasita de cateva ori in imnuri ebraice si aramaice in formele urmatoare: “Fii bunei sale placeri” ;”alesul bunei
sale placeri”;”printre oamenii bunei sael placeri”(vezi J.A.Fitzmyer, Theological Studies 19 (1958), p.225-227) . Textul
bizantin apare in LXX Ode 14:1-3. Adaugarea din Ode la LXX este realtiv tarzie (sec V), dar nu s-a gasit nici un
detaliu despre acest lucru. Forma mai timpurie din Ode 14 poate fi gasita in Constitutile Apostolice (sec IV, cartea 7,
“Rugaciuni zilnice- O rugaciune de dimineata,” XLVII). Kilpatrick revizuieste dovada si scrie :”Indiferent daca Luca
a scris genitivul sau nominativul la 2:14, noi trebuie sa ne asteptam sa gasim un idiom bun si sensul”. Dupa analizarea
dovezii interne el concluzioneaza :”Nominativul 'receptat' nu sufera de nici o ambiguitate nici de vreo
neadecavare fie in context fie in forma. ”
C1
26) Lc.2:33:”Tatăl şi mama Lui ” redarea se gaseste in: S01 ,(S01* L vg-mss syr-s Tatal lui si mama lui) B, D, W, f1, 1
pt
130 131, 700, 1241, it-d,g2; vg, cop-sa,bo , arm geo1,2 slav Augustin Origene Ieronim NA27 GNT4 W&H Tis8; Darby
RSV NRSV NIV// “Iosef si mama lui” redarea se gaseste in: A, E G H K M S U V  , f13, 33 892, Maj
mss pt
bizantine, it-a,aur,b,c,e,f,ff2,l,q,r1; vg , syr-p,h,pal, cop-bo , goth Ilarie.TR R&P Scr; KJV Geneva1599 Young
NKJV ]] Vezi si Luca 2:43 unde NA27 reda “parintii lui” iar BIZ reda”Iosef si mama lui”. Sunt implicate motive
stilistice: fie sunt date amandoua numele sau nici unul. De aceea “Iosef” a fost schimbat in “tatal”. Descrierea fireasca
a lui Iosef si Maria ca tatal si mama lui Iesus a cauzat ofense pentru diversi scribi si a condus la aceasta modificare
(Marshall, 1978, p.121) in TR. Schimbarea cu Iosef este in mod clar secundara pentru a evita numirea lui ca tata a lui
Iesus. Poate fi argumentat ca nu era implicata ratiuni doctrinale, ci doar stilistice. De aceea a fost schimbat in
 Compara varianta din 2:43.
27) Lc.4:4:”[ci cu orice cuvînt al lui Dumnezeu.]” (Mt.4:4) adauga textul fara []: A, D, E G H K M S U V  
, 0102 0233 f1, f13, 33, 579, 892, Maj bizantine, latt, syr-p,h, cop-bopt, goth, arm geo Origene1/2 (adauga si
mss
“care iese din gura ” 115 157 205 209 1071 1424 al-118 mss eth cop-bo Diatessaron) TR R&P Scr; KJV Darby
pt
Geneva1599 Young NKJV// omit textul: S01, B, L, W, 788(=f13), 264, 1241, syr-s, cop-sa,bo Origene1/2 NA27 GNT4
W&H Tis8; RSV NRSV NIV etc. . Este o armonizare cu textul din Matei 4:4, este probabil ca adaugirea nu a fost in Q
(sursa pe care s-au bazat evangheliile). Daca oricare din formele mai lungi a textului a fost originala, omiterea acesteia
din mss de mai sus ar fi inexplicabila. Adaugarea este bine cunoscuta din Matei ai este natural intercalata aici. Pe de
alta parte sustinerea omiterii este foarte buna. Insa nu exista nici un motiv pentru omitere. Probabil ca adaugarea nu
exista in sursa Q si faptul ca exista in Matei care a intercalat-o aici. Editia Critica IQP nu o are in Q.
Lc.4:8:”[departeaza-te inapoia Mea, Satano!]” (vezi Mt.4:10) adauga textul:A E F G H K M S U V  , 0102,
pt pt
f13, 157, 1071, Maj bizantin, it-b, e, l, q, r1, syr-h, cop-sa,bo , goth arm Justin1/2 Origene Chiril TR R&P Scr; KJV
Geneva1599 Young NKJV // omit textul: S01, B, D, L, W, , f1, 788(f13), 1 8 22, 33, 118 131 251 579, 700, 892*, 1241,
2542, 372, 903, 1005, 1210, 1365, 2372, L854, it-a, aur, c, d, f, ff2,g1,g2; vg syr-s,p, cop-sa, bopt, arm, geo, goth,
pt
Justin1/2 Origene NA27 GNT4 W&H Tis8; Darby RSV NRSV NIV etc. Varianta de redare este rezultatul
conformarii scribale la Mt.4:10 (pasajul paralel), extins mai departe de Mt.16:23. Este interesat sa retinem ca aici nu
se intalneste nici o omitere a lui Textul este adaugat in intreaga forma bizantina. Forma lunga trebuie sa
fie veche deoarece apare deja o data din doua intalniri la Iustin1/2 (Dial.103:6) (mort 165 d.Chr.) !
28) Lc. 9:55,56: “55b şi le-a zis: ,,Nu ştiţi de ce duh sînteţi însufleţiţi! 56a Căci Fiul omului a venit nu ca să piardă
sufletele oamenilor, ci să le mîntuiască.`` adauga numai 55b: D, 669, 1675, it-d; Marcion Chrysostom Epifanie
mss
Didimus / adauga numai 56a:cop-bo ;/ adauga 56a inainte de 55b: 33 de mss / (vezi Mc.8:30-33;
Lc.19:10)adauga 55b+56a: K, P, M, U,, f1, f13, 1 2, 11 13 22 69 579, 700, Maj-1300 mss, it-a, aur, b,
pt
c, e, f, q, r1; vg, syr-c,p,h,pal cop-sa,bo , arm, goth, Chrysostom Clement Ambrosiaster Ambrozie(4th CE)
TR R&P Scr; KJV Geneva1599 Young NKJV NASB// omit textul:P45, P75, S01, A, B, C, L, W, X, , 047,
0211, 28, 33, 59 71 157, 565, 892, 1010 1071, 1241, 1342, 1424, 1675, 2786, Maj-430 mss [E, G, H, S, V, ], it-
mss
g1,g2 l; fu gat, syr-s, cop-sa, eth , Basil Ieronim NA27 GNT4 W&H Tis8; Darby RSV NRSV NIV. Redarea
din WH NA ,sprijinte de o multime de marturie excelente, afirma ca Iesus doar i-a mustrat pe ei; cuvintele
mustrarii nu sunt inregistrate. Nemultumiti cu acest gol in naratiune, scribii au furnizat doua adaugari- una
scurta si una lunga. Cel mai probabil, redarea mai lunga a fost daptata din Luca 19:10. Exista o adaugare
similara in Matei 18:10, care sugereaza ca aceasta era o glosa populara. In acest , s-a folosit sa descrie difernta
dintre spiritul discipolilor si spiritul lui Iesusu. Iacob si Ioan, cu un spirit de razbunare, au dorit sa-i distruga
pe samariteni pentru neprimirea lui Iesus. Spiritul lui Iesus, prin contrast, a fost indreptat pentru salvarea
vietii oamneilor, nu ca sa-i distruga. De fapt acesta a fost motivul pentru care el s-a hotarit sa mearga la
Ierusalem (9:51-53)., si de ce samaritenii l-au primit- pentru ca ei l-au perceput ca el era un om cu o misiune.
Astfel, cuvintele aditionale-desi nu sunt scrise de Luca-sunt compatibile cu textul si teologia lui Luca. Toate
versiunile moderne urmeaza autoritatile mai bune, si toate include varianta de redare in margine. Din
nefericire, notele marginale nu specifica ca mss care sprijina varianta sunt toate mss tarzii sau ca redarea din
text este sustinuta de mss mai timpurii si mai credibile.Chrysostom (sec IV) mentioneaza ca afirmatia de 5 ori:
Omilii la Matei 29:56; Omilli la Ioan 51; Omilii la Romani 22; Omilii la 1 Cor 33.Adesea s-a presupus (de pilda
Zahn, WH) ca pasajul apartine impreuna cu adaugarea din 54. Zahn crede ca cuvintele au fost omise deoarece
ele sunt sustinute de Marcion. Dar de ce acele mss bizantine sprjina textul care in mod normal este considerat
cel mai “catolic”? WH cred ca adaugarea din 55-56 este mai veche decat cea din 54b, deoarece este “mai
indrazneata”, chiar daca sprijinu; nu este asa de bun. In redarile respinse sectiunea are 56a in paranteze,
deoarece este omis de D. Absenta din mss. timpurii sugereaza ca ele sunt glose din surse externe scrise sau
orale vechi. Sprijinul divers si de asemenea continutul marcheaza redarile ca vechi. Pentru 55b nu exista nici o
paralela in Evanghelii. Este o foarte proeminenta afirmatie, chiar chiar in ziua de azi bine cunsocuta de fiecare
prin intermediul lui TR. Poate foarte bine sa meraga inapoi la [cuvintele originale ale lui] Iesus, insa daorita
sprijinului limitat este improbabil ca la origine au apartinut evangheliei lui Luca. Sprijinul pentru cuvinte este
Western (D lat+syr) plus o parte din textul bizantin. Dintre mss alexandrine mai bune numai ms 579 dprijina
cuvintele, dar acest ms arata semne de corpupere a textului. Ms Siriace vechi sunt divizate. Syr-c are cuvintele,
in timp ce syr-s le omit. Poate fi argumentat ca la origine textul Western pur a patruns intr-o parte a textului
bizantin cu tendinta sa fie mai complet. Este posibil ca cuvintele au fost adaugate pentru a explica si extinde
formularea scurta “dare el s-a intors si i-a mustrat”. Astfel, Weiss crede ca cuvintele din 55b au fost adaugate
de D pentru a explica redarea scurta Adaugarea in v56 provine din Lc. 19:10. Pe de alta
parte Zahn retine ca fara aceste cuvinte pasajul ar parea “curios de saracacios/insuficient”in randul celor 6
episoade scurte 9:46-62. In toate Iesus are un raspuns profund. Exista o catena de Macariu Chrysocephalus
care poate sa mearga inapoi la Clement, care citeaza 55b. Din Tischendorf;”Clem teste Macar.
Chrysoceph agnoscere videtur. Cf Clem fragment ap Mac Chrysoc or. 8 in Mt cap 8
etc (ed. Mign. 2,765.) At mihi dubium vdtr, extrema eius loci verba sintne et ipsa
ex Clem. excerpta: tauta toi kai o kurioj proj touj apostolouj eipontaj en puri kolasi
touj mh dexamenouj autouj kata ton hlian\ ouk oidate( fhsi( poiou pneumatoj
este)” Din nefericire noi nu stim nimic despre Diatessaron in acest pasaj. Harnack (Marcion, p.204*) crede
ca Marcion a inventat cuvintele. De asemenea Harris (Codex Bezar, p.233). Tertulian nu mentioneaza acestea
desi, si el pare sa fi avut cuvintele in textul sau (vezi Zahn, Comm.Lk, Exc. VIII) Tertulian nu ar fi ezitat sa
retina astfel de intrepolari nerafinate.
 Lc.6:48: “pentrucă era zidită pe stîncă. ” (vezi Mt.7:25) sprijina redarea: A, C, D,E H X  , f1, f13,
pt
Maj, latt, syr-p,h, cop-bo , goth arm geo slav TR R&P Scr; KJV Geneva1599 Darby Young NKJV // “pentru ca
mg pt
era zidita bine” sprijina redarea:P75vid S01 B L W  33 157 579, 892, 1241, 1342, pc, syr-h , cop-sa,bo
vid
NA27 GNT4 W&H Tis8 RSV NRSV NIV etc. // omit textul: P45 , 700*, syr-s. Varianta din P-45 este probabil
neoriginala deaorece scribul al P-45 este cunoscut pentru conzcizie. Varianta bizantina este rezultatul
armonizarii de copiere la Mt.7:25, un paralalel pasaj. Redarea alexandrina a fost alegerea pentru editorii din
WH NA si traducerile moderne engleze.Nu ar exista nici un motiv pentru schimbarea redarii din text. In
principal este posibil ca omiterea a fost originala. Amandoua adaugirile sunt secundare , ele umplu golul. Iar
sprijinul este prea subtire. Este mult mai probabil ca omiterea a fost cauzata de homoeoteleuton din redarea
textului 
31) Lc. 22:43,44 “43 Atunci I s'a arătat un înger din cer, ca să-L întărească. 44 A ajuns într'un chin ca de moarte, şi a
început să Se roage şi mai fierbinte; şi sudoarea I se făcuse ca nişte picături mari de sînge, cari cădeau pe pămînt. ”
*,c2
adauga versetele dupa 22:42 : S01 , D, K, P, L, Q, X, , 0233 f1, 174, 230(=f13), 157, 565, 700, 892*,
mg mss arm
1071 , 1241, Maj bizantine , latt , syr-c,p,h,pal cop-bo , eth slav Diatessaron Epifanie(in “Ancoratus” 31.5)
Augustin Ilarie(in “De Trinitate” X:41) Hipolit Iustin, Irineu, Julian(sec.II ! in “Dialog cu Trifo”,cap.103),
mss
Chrysostom, Didimus, Hippolit, Eusebiu, Ieronim TR R&P Scr [[NA27]] [[GNT4]] [[W&H]] KJV; Geneva1599
Darby Young NKJV NRSV NIV ESV NASB NIV TNIV NEB REB NJB NAB NLT HCSB NET //adauga dupa Mt.26:39:
c3 mg
C , 713, f13=(13*, 69, 124, 346*, 543, 788, 826) // adauga dupa Mt.26:39 si dupa Lc.22:42:E, M , S, V, , 
C, 26 mg mg C, C
118 131(=f1), 1241, pc , syr-pal f13=(13 , 346 , 828, 983, 1689) // adauga cu obeli:   , 230(=f13), 0171,
mg, 34, mss C1
892 1424, pc cop-bo /// omit complet: P69 P75, S01 , A, B, N, R, T, W, 0211, 579, 1071*, 158, 512*, 552, 1128,
mss
it-f, syr-s, cop-sa, bo, arm, geo, Marcion Clement Origene Ambrozie Ieronim ; RSV . Papirusul P69-vid nu a fost
citat in UBS3 in sprijinul omiterii acestui pasaj, insa este acum este notat in UBS4 in paranteze. Editorii lui P69
(P.Oxy.2383) au fost destul de siguri ca considera dimensiunea lacunei din P69 (Lc.22:41-45) astfel incat exemplarul
copistului nu a continut acest pasaj 22:43-44 si privirea copistului s-a mutat de la in 22:41 la
in 22:45. Editorii au calculat ca aceste doua versete nu ar fi fost la finalul liniilor, patru linii deoparte. Ms
0171 trebuie sa fi listat ca “vid” (ca in UBS4) in masura in care arata numai o portiune a 22:44; totusi nu exista nici un
obeli sau asterix asa cum este notat in UBS4. (Pentru reconstructiile din P69 si 0171 respectivm vezi “Text of Earliest
MSS, 471-472, 687-691”). Dovada ms pentru varianta textuala este decisa in favoarea excluderii din 22:43-44. Mss
1
grecesti (datind din sec V) care favorizeaza o lista impresionanta: P69vid P75 S B T W. (Primul corector din S01 a
fost un contemporan al scribului care a produs ms din Luca; intr-adevar , el a fost corector care a lucrat pe acest ms
inainte parasirea scriptoriumului [locul unde se scriau mss]. Alte semne ale indoielii apar in ms in mss care marcheaza
pasjul cu obeli sau care sterg pasajul (asa cum a facut primul corector din S01). Transpunerea in Mt 26 in anumite
mss si lectionare indica ca era un pasaj care a circulat liber, incat poate fi intercalat in orice naratiune despre patimire
(vezi Mt 26:39). Mss care sprijina pentru includerea versetelor implica mai multe marturii, din care cel mai tipuriu
vid
este 0171 ( ca. 300). Niciunul din celelalte mss nu sunt mai timpurii de sec V. Totusi, cativa parinti bisericesti
(Iustin,Irineu, Hipolit, Dionisus, Eusebiu) au confirmat aceasta portiune ca parte a evangheliei lui Luca. Atunci cand
noi ne intoarcem la scrierile celorlalti parinti bisericesti timpurii, noi aflam ca multi au mentionat atat prezenta cat si
absenta pasajului “”transpiratiei cu sange”in mss cunsocute de ei. Noi avem note despre acest lucru de la Ieronim,
Ilarie, Anastasius si Epifanie. De exemplu, Epifanie (Ancoratus, 31:4-5) a indicat ca versetele se gaseau in anumite
“copii necorectate” din Luca (vezi Westcott si Hort 1882, 65-66). Acest fapt ne spune ca in cursul transmiterii textuale
timpurii, evanghelia lui Luca (in acest capitol) a fost copiata in doua forme – una in care lipseste pasajului cu
“transpiratia cu singe” (ca in P69vid P75 T W) si una in care era inclus (ca 0171vid). Problema este atunci: A scris
Luca aceste versete, care au fost sterse ulterior, sau cineva le-a adaugat mai tarziu? Metzger afirma acest punct de
vedere: “”Pe baza probabilitatii transcriptionale este mai putin probabil ca versetele au fost sterese in diferite zone ale
bisericii prin care cei ce au simtit ca relatarea despre Iesus este coplesita de slabiciunea umana era incompatibila cu
comuniunea omnipotentei divine a Tatalui, decat ca ele au fost adaugate dintr-o sursa timpurie”(TCGNT). Westcott si
Hort de asemenea au considerat ca pasajul este o interpolare timpurie (sec II), adaugat dintr-o sursa a traditiei orale
privind viata lui Iesus. Cineva s-ar gandi, apoi, ca editorii WH si NA nu ar fi inclus versetele in textul grec
intentionand sa reprezinte scrierile originale. Atat WH si NA include pasajul, desi in paranteze duble. Chiar daca
ambele grupuri de editori au considerat acest pasaj ca fiind o adaugare tarzie la text, a fost retinut din cauza
importantei traditiei textuale. WH :”aceste versete... pot sa fie etichetate ca cele mai pretioase printre ramasitele
traditiei evanghelice care au scapat de uitare prin scribii din sec II.” Cuvintele lui Metzger repeta aceasta:”aceste
versete sunt adaugate dintr-o sursa timpurie, orala sau scrisa, din traditiile extra-canonice in ce priveste viata si
patima lui Iesus. Cu toate acestea, in timpp ce recunoasterea pasajului este o adaugare ulterioara la text, din punct de
vedere al antichitatii evidente si importantei in traditia textuala, o majoritate din comitetul editorial au decis retina
cuvintele in text dar incadrindu-le cu paranteze duble patrate.”(TCGNT). Pasajul in consecinta impartaseste o pozitie
unica cu un alt pasaj, pericopa femeii adulterine (Ioan 7:53-8:11). Ambele se afla in textul NA din cauza pozitiei lor in
traditie. Insa niciunul din texte nu este parte a scrierilor originale si de aceea nu trebuie sa fie incluse in vreo editie a
GNT. Refuzul de a trimite aceste texte in amrgine- intr-adevar, persistenta de a le pastra in text (chiar daca ele sunt in
paranteze duble) ofera traducatorilot Bibliei bazele de a persista in pastrarea lor in traducerile lor, care perpetueaza
autenticitatea lor in mintiile multor crestini care depind exclusiv numai de traduceri. Traducatorii RSV au fost
singurii care au exclus pasjele. Cei mai mult crestini considera acest detaliu despre patima lui Iesus a fi autentica-
pentru ca a provenit din scrierea lui Luca asa cum el a primit de la martorii oculari ai Lui Iesus.(Luca 1:14) Totusi,
adesea interpretat in mod incorect sa spui ca Iesus a fost intr-o asmenea agonie incat el a transpirat sange (numita
tehnic hematidrosis).. Dar textul ne soune ca el a transpirat astfel incat “”in mod abundent a fost privit asemenea
sangelui ce a picurat dintr-o rana”(Liefeld 1984, 1032), nu ca transpiratia lui a devenit sange care a picurat. Este
posibil ca omiterea in marturile tarzii are de-a face cu usajul lectionar. Hoskier (Codex B, I, P.407ff) crede ca pasajul a
fost etichetat cu anumite semne fie sa indice transferul din Mt sau pur si simplu sa indice ca pasajul pentru utilizarea
lectionarului. Aceste semne apoi i-au condus in mod gresit pe unii scribi sa-l omita. Discutia lui P69: Conform cu
Aland (Festschrift Ramon Roca-Puig,1987) aceasta omitere scoate in evidenta o excizie deliberata a rugaciunii. Atunci
cand v.43-44 nu sunt prezente, nu este nevoie sa adaugi dupa In
editia princeps (Poxy 2383) este sugerat ca aceasta omitere este un caz de parablepsis fata de scribul care a scris
apoi a urmat in v 45 si a continuat cu nu este in text ci in cadrul lacunei,
iar noteaza ca 0171, pc, syr (care au intregul text) de asemenea au adaugat inainte de  Atunci exista
cateva posibilitati: 1-Redarea din P69 este originala. Acest fapt este in esenta posibil, dar necesita un proces in doi
pasi, primul P75, A,B etc. au adaugat v.42 si pentru a crea o tranzitie mai lina.
Apoi ulterior adaugarea v.43-44. Sau , prima data redarea intreaga 42-45a si ulterior excizia partiala 43-44. Per
ansamblu , mai degraba improbabil. 2-Redarea P75, A etc este originala. Apoi scribul din P69a sters v.42-45a, fie
datorita parablepsis sau in mod voit s-a debarasat de afirmatia problematica in egala masura a paharului pentru ca
sa treaca de la el. 3-S01* S etc. (care include vers.) este originala. Atunci scribul din P69 a sters cuvintele fie accidental
fie deliberat, similar pct.2. Punctele 2 si 3 sunt la fel de posibile. De aceea cineva nu poate atribui P69 ca o marturie
pentru omiterea v.43-44, doar dar, ca o “a treia cale”, pentru omiterea v.42-45a. Clivaz sugereaza ca P69 poate fi “un
fragment al redactarii lui Marcion a evangheliei lui Luca”. Excizia doar da un sens “intr-un tip de crestinatate care a
pastrat o singura evanghelie, asa cum a facut Marcion”, deoarece propozitia despre pahar este prezenta si in Mt.26:39
si in Mc.14:36. Noi nu cunoastem sigur, dar nu exista nici o dovada ca aceste versete au fost in evanghelia lu Marcion.
P69 nu este mentionat in NA , iar in SQE este mentionat incorect (pentru omiterea doar a v.43-44). Doveziile parintilor
bisericesti sunt: Iustin (sec II)- “Dialog cu Trypho”, cap.103 “en gar toij apomnhmoneumasin –
[gegraptai] oti idrwj wsei qromboi kateceito autou eucomenou kai legontej\
parelqetw( ei dunaton( to poterion touto)” “Pentru ca in memorii -[este inregistrat] faptul ca
transpiratia asemenea picaturilor l-a acoperit, in timp ce El s-a rugat, si a spus. 'Daca este posibil , indeparteaza acest
pahar.' ” Irineu (sec II)- “Impotriva ereziilor“, III, cap.22:”...nici nu l-ar fi fi plans pe Lazar, nici nu a transpirat
picaturi mari de sange (oudV an idrwse qrombouj aimatoj); nici nu a declarat , 'Sufletul meu este extrem de
trist', nici, atunci cand a fost strapuns, ar fi iesit sange si apa. Pentru ca toate acestea sunt indicii ale carnii care au
provenit din pamint, pe care el le-a recapitulat in sine insusi, aducand salvarea prin propria sa lucarare.” Ilarie (ca.
350 ), “De Trinitate, X:41 (text din CCSL 62A asa cum este gasit in CLCST): “Nec sane ignorandum a
nobis est, et in graecis et in latinis codicibus conplurimis uel de adueniente angelo uel
de sudore sanguinis nihil scribtum repperiri. Ambigentes, utrum hoc in libris uariis aut
desit aut superfluum sit incertum enim hoc nobis relinquitur de diuersitate librorum;
Certe si quid sibi ex hoc heresis blanditur, ut infirmum adfirmet cui opus fuerit angeli
confortantis auxilio, meminerit creatorem angelorum creationis suae non eguisse
praesidio; tum deinde necessario eo modo eum confortari, quo modo et tristem esse.
Nam si nobis tristis est, id est propter nos tristis est, necesse est ut et propter nos sit
confortatus et nobis: quia qui de nobis tristis est et de nobis confortatus est, ea
confortatus est condicione qua tristis est. Sudorem uero nemo infirmitati audebit
deputare: quia et contra naturam est sudare sanguinem, nec infirmitas est, quod
potestas non secundum naturae consuetudinem gessit.Neque ad heresim infirmitatis
pertinere ullo modo poterit, quod aduersum heresim fantasma mentientem proficiat per
sudorem sanguinis ad corporis ueritatem””Cu siguranta noi nu putem trece cu vederea ca in foarte
multe mss grecesti si latine nu este nimic inregistrat despre venirea ingerului si transpiratia asemenea sangelui. Astfel,
cineva poate s-ar indoi, daca acesta, in diferite carti, fie lipseste sau este socotit redundant- acesta este lasat
nedeterminat, din cauza diferentelor din carti. Anumite erezii folosesc cuvintele, pentru a afirma slabiciunea lui Iesus,
care a avut nevoie de ajutorul unui inger, insa imi place sa consider ca creatorul ingerilor nu a avut nevoie de aceasta
protectie. […] Transpiratia insangerata este o marturie impotriva ereziei, care vorbeste de falsitatea iluziei [al
corpului lui Iesus, docetism], transpiratia demonstreaza adevarul despre corp.” Epifanie , “Ancoratus” 31.5 si 37.1
(374 e.n.) scrie (din Harnack, NT Textkritik, 1931): “avlla. kai. "e;klausen" kei/tai evn tw/| Louka/n
euvaggeli,w| evn toi/j avdiorqw,toij avntigra,foij( kai. ke,crhtai th/| marturi,a o` a[gioj
Eivrhnai/oj evn tw/| kata. ai`re,sewn pro.j tou.j dokh,sei to.n Cristo.n pefhne,nai
le,gontajÅ ovrqo,doxoi de. avfei,lanto to. r`hto.n fobhqe,ntej kai. mh. noh,santej auvtou/
to. te,loj kai. to. ivscuro,taton\ "kai. geno,menoj evn avgwni,a| ivdrwsen( kai. evge,neto
o` i`drw.j auvtou/ w`j qro,mboi ai[matoj kai. w;fqh a;ggeloj evniscu,wn auvto,n” Pentru
comparatie NA27 :”43 w;fqh de. auvtw/| a;ggeloj avpV ouvranou/ evniscu,wn auvto,n44 kai.
geno,menoj evn avgwni,a| evktene,steron proshu,ceto\ kai. evge,neto o` i`drw.j auvtou/
w`sei. qro,mboi ai[matoj katabai,nontej evpi. th.n gh/nÅ Å” Harnack crede ca Epifanie a redat
cuvintele in ordine inversa, dar acest fapt se poate datora citarii nexacte. Ieronim :”In quibusdam ["certain"]
exemplaribus tam Graecis quam Latinis invenitur scribente Luca: Apparuit illi angelus
…” Testamentul lui Abraham 20:5 (probabil fiind la origine evreiesc , sec. I sau II e.n.): “kath/lqe o` i`drw,j
evk th/j o;yewj auvtou/ w`sei. qro,mboi ai[matoj” “Transpiratia s-a prelins din ochii asemenea
picaturilor de sange.” Acest text este cel mai apropiat textual de Lc 22:44, poate o interpolare crestina? Acest ms
prezinta tema paharului (ca “paharul amar al mortii”), confruntarea dintre vointa lui Abraham si vointa lui
Dumnezeu, si tripla cerere a lui Abraham pentru ca Moartea sa fie indepartata. Iustin Apostatul (331-363 ) este citat
de Theodor din Mopsuestia, posibil din (acum pierduta) cartea Imparatului impotriva galilaeniilor (=crestinilor):
“avlla. kai. toiau/ta proseu,cetai o` Vihsou/j( oi-a a;nqrwpoj a;qlioj sumfora.n fe,rein
euvko,lwj ouv duna,menoj( kai. u`pV avgge,lou w'n evniscu,etai )” “Si chiar astfel Iesus se roaga,
precum un om mizerabil incapabil sa suporte nenorocirea in mod calm, si fiind intarit de un inger .” “Historia passionis
Domini (Latin, 14th CE)” citata de Clivaz si SQE: “Sequitur Luc. 22. Apparuit autem ei angelus de
celo confortans eum.Qualiter autem angelus Christum in agonia sue oracionis
confortaverit dicitur in Evangelio Nazareorum. Et idem ponit Anselmus in planctu suo.
Constans esto domine modo enim venit tempus quo per tuam passionem redimendum
est genus humanum in Adam venditu ” “Conform cu Luca 22. Astfel i-a aparut Lui un inger, intarindu-l.
Si cuvintele prin care ingerul l-a intarit pe Christ in lupta in rugaciune, sunt relatate in evanghelia nazareniilor. Si
acelasi lucru este de asemenea invocat de Anselm in plangerea sa: 'Fii fidel Doamne, pentru ca acum vin timpul in care
prin patima ta omenirea vanduta de Adam va fi rascumparata.' ”Absenta acestor versete in anumite marturii vechi si
diversificate in mod raspandit precum si marcarea lot cu asterix si obeli in alte (insemnand contrafacerea) marturii, si
transferul lor in evanghelia lui matei in familia 13 si mai multe lectionare ,sugereaza puternic ca ele nu sunt parte a
originalului lui Luca. Prezenta lor in multe manuscrise, unele vechi, precum citarea lor de Iustin (sec. II !), Irineu,
Hippolit, Eusebiu, si multi alti parinti bisericesti, este o dovada a antichitatii relatarii. Pe baza probabilitatii
transcriptionale este putin probabil ca versetele au fost sterse in diferite zone ale bisericii de aceia care au considerat
ca relatarea lui Iesus care fiind covarsit de slabiciunea umana era incompatibila cu impartasirea omnipotentei divine a
Tatalui, astfel incat au fost adaugate dintr-o sursa timpurie, orala sau scrisa, din traditii extra-canonice privind viata
si pasiunea lui Iesus. Cu toate acestea, in timp ce s-a recunoscut ca pasajul este o adaugire tarzir la text, din punctul de
vedere al antichitatii evidente si importanta acestuia in traditia textuala, o majoritate a comitetului (Greeek New
Testament4 1971) sa retine cuvintele in text dar sa le incadreze cu paranteze patrate duble. Este posibil ca omiterea in
marturii tarzii are de-a face cu folosirea lectionarelor. Motivul pentru includerea versetelor in Matei este clar o
folosire lectionara. Raymond Brown scrie (("The Death of the Messiah" p. 181, n. 4):”Luca 22:43-45a era citit in Joia
sfanta (intre Matei 26:21-39 si Matei 26:40-27:2); atunci a ajuns un obicei sa citesti Luca 22:39-23:1 ca o pericopa pe
joia din ultima saptamana inainte de Lent, Luca 22L43-44 era omis dintr-o evitare a duplicarii.” Hoskier (Codex B, I,
p. 407ff.) gandeste ca pasajul a fost etichetat cu anumite semne fie pentru a indica transferul la Matei sau pur si
simplu pentru a indica pasajul pentru folosirea lectionara. Aceste semne apoi au dus pe o cale gresita pe anumiti scribi
ca sa-l omita. W&H:”Aceste versete si prima propozitie din 23:34 pot sa fie cu siguranta numite cele mai pretioase
printre ramasitele acestei traditii evanghelice care au fost salvate de la uitare prin scribii din secolul al II-lea. Cu toate
sugestiile intamplatoare ale nesabuintei sau manipularii incorecte de a scoate prin polemisti, nu este o dovada
palpabila pentru scoaterea unei portiuni substantiale a naratiunii pentru motive doctrinale in orice perioada a istoriei
textuale.” Harnack si Blass gandesc ca cuvintele sunt originale: ele au savorea tipic lucana. Compara : NA 27 Lc
1:11“w;fqh de. auvtw/| a;ggeloj kuri,ou”. apare de 10 ori in Luca/Fapte, insa doar o data in MC. 9:4
si o data in paralela Mt 17:3. Hapax legomena : apar numai aici in NT. Dar acest nu este
intr-adevar surprinzator, Luca avand un vocabular vast.. R.Brown scrie: “in stil si vocabular acest pasaj este apropiat
de Luca decat oricare al autor al NT.” Cuvintele au fost cunoscute din vremuri timpurii. Iustin si Irineu din sec. Al II-
lea le citeaza si ele apar, deja intr-un forma marita, in Evanghelia nazareniilor. Este posibil ca versetele au fost
eliminate, deoarece erau nepotrivite pentru ca Iesus arata o astfel de slabiciune umana (agonia si intarirea ingerului.)
Oriunde in Luca, Iesus este totdeauna calm si in control. Acest fapt este sprijinit de Epifanie, care gandeste ca pasajul
a fost reprimat de ortodocsi anxiosi (anti-ebioniti). Pe de alta parte s-a sugerat ca cuvintele au fost adaugate pentru a
arata ca Iesus era o fiinta umana reala si nu un super-om Dumnezeu (anti-docetic, ebionitic). Vezi Bart Ehrman,
“Orthodox Corruption of the Scripture”, p.187-194:”..trei scriitori din secolul al II-lea: Iustin, Irineu si Hipolit, De
remarcat, in toate trei cazurile versetele sunt citate la acelasi sfarsit, pentru a se opune oricarei notiuni ca Iesus nu era
din carne reala si o fiinta umana care avea sange”. Insa este imbarbatarea unui inger intr-adevar necesara sa arate
aceea? Agonia si transpiratia ar fi fost suficiente. Hoskier retine ca folosirea lui in
poate fi un limbaj medical, cel putin un limbaj tipic pentru
Luca. Compara:
NA27 Acts 10:4 e;mfoboj geno,menoj "devenind infricosat"
NA27 Acts 12:11 evn e`autw/| geno,menoj "dupa ce si-a venit in fire"
NA27 Acts 16:27 e;xupnoj de. geno,menoj “dupa ce s-a trezit”
NA27 Acts 16:29 e;ntromoj geno,menoj "tremurand"
NA27 Acts 15:25 genome,noij o`moqumado.n “au ajuns la o intelegere”
NA27 Acts 28:8 evge,neto de. ... puretoi/j kai. dusenteri,w| “zăcea atunci în pat, bolnav de friguri şi
de dizenterie”.
Aceste pasaje arata ca formularea pare sa fie tipica pentru Luca. Pe de alta parte nu apare
nicaieri in Luca nici in NT. Luca foloseste etc. Compara si Ioan 12:27-30: “Acum sufletul meu este
necajit. Si ce ar trebui sa spun 'Tata, salveaza-ma de aceasta ora?' Nu, pentru ca din acest motiv am venit 28. Tata,
glorifica-ti numele. ” Apoi s-a auzit o voce din cer : 'L-am glorificat , si-l voi glorifica din nou' “ 29. Poporul care
statea acolo a auzit si a spus ca a fost un tunet. Altii au spus 'Un inger i-a vorbit lui ' 30.Iesus i-a raspuns ''Aceasta
voce a fost in folosul vostru , nu pentru mine.“ Conform lui Harnack aceste cuvinte au fost adaptate din Luca. Dar
Ioan le-a schimbat in mare masura: ingerul si sangele au fost indepartate, imbarbatarea nu este pentru Iesus, ci
pentru ceilalati. Astfel, daca Ioan s-a inspirat din Luca, el trebuia sa fi citit versetele in editia lui Luca. Este posibil ca
veresetele au fost eliminate din text , deoarece s-a perceput ca inadecvat ca Iesus sa arate o asemenea slabiciune
umana ( si fiind intarit de un inger). Oriunde in Luca Iesus este totdeauna calm si controlat. Acest fapt este
sustinut de Epifanie, care crede ca pasajul a fost suprimat de orthodocsii nelinistiti (anti-ebionitici). De asemenea
Ilarie indica acest lucru. Astfel: a- fie cineva a omis cuvintele deoarece ele posibil ca au indicat ca Iesus nu era in
totalitate divin b-fie cineva le-a adaugat pentru a arata ca Iesus era din carne reala si fiinta umana cu sange. Ambele.
adaugarea si omiterea sunt explicabile pe motive doctrinale, astfel nu sunt hotaritoare. In favoarea omiterii este nota
lui Epifanie. Ilarie noteaza ambele argumente (ebionitic si docetic), Sustinerea patristica foarte timpurie si motivatiile
stilistice sprijina originalitatea cuvintelor. Sustinerea externa pentru omiterea lor este puternic, insa si sprijinul in
*,c2,
favoarea cuvintelor nu este deloc rau: S01 D, K, P, L, Q, X,   , 0233 f1, 174, 230(=f13), 157, 565, 700, 892*,
mg, mss, arm
1071 1241, Maj bizantine , latt , syr-c,p,h,pal cop-bo eth slav Diatessaron Epifanie(in “Ancoratus” 31.5)
Augustin Ilarie(in “De Trinitate” X:41) Hipolit Iustin, Irineu, Julian(sec.II ! in “Dialog cu Trifo”,cap.103),
mss
Chrysostom, Didimus, Eusebiu, Ieronim
c3
32) Lc. 23:45: “Soarele s'a întunecat” redau astfel: A, C , D, E G H Q, R, X W, , f1, f13, 157, Maj
mss, E
bizantine, latt, syr, arm geo eth Diatessaron Origene Marcion TR R&P Scr; KJV Geneva1599 Darby Young NKJV
vid
// redau astfel: “Soarele s-a eclipsat (lit. a cazut)”:P75 S01 B C* L 070 7 9 10 12 13 15 17 48 49 150 579 597 2542 syr-
mg mss
h cop-sa Origene NA27 GNT4 W&H Tis8; RSV NRSV NIV etc. // redau astfel: “Soarele s-a eclipsat si soarele s-a
c2 ms.
intunecat”: 19 manuscrise // omit textul: C , 33, 159, 443*, 1137, 1195*, 1373*, vg Intrucat o eclipsa de-a lungul
Pastelui este foarte improbabila, posibil ca se refera la lumina soarelui ca fiind intunecata de intuneric. Dar pentru ea
evita posibilitatea acestuia ca fiind interpretat ca o eclipsa, textul a fost schimbat in “soarele s-a intunecat”. Origene
(Comentariu la Matei, 134), este constient de aceasta problema textuala, el a preferat vairanta de redare (cea din TR)
si in consecinta a promovat-o. Redarea din text este un genitiv absolut. Intelesul ei nu in intregime clar. Poate sa
insemne “lumina soarelui a cazut” sau “soarele s-a eclipsat”. Redarea bizantina este redarea mai usoara. Este posibil
ca profetiile din Isaia 13:10 si Amos 8:9 ofera o baza pentru redarea verbului Ms 33 omite datorita
homoioarcton Este posibil ca redarea din text indica o eclipsa (la luna o eclipsa completa este
imposbila). Atunci o schimbare este doar naturala. Evreii si altii in Orientul apropiat antic au urmat un calendar
lunar in care fiecare luna avea in medie 29.5 zile in durata. Ei aveau 12 luni in cei mai multi ani, fiecare luna incepind
cu o luna noua. VT specifica ca Pastele urma sa fie tinut in ziua a 14-a a fiecarei luni.
participiu aorist activ genitiv masculin singular “a cadea, a emite; a inceta, a pune capat”
indicativ aorist pasiv persoana a 3-a singular. Zahn crede ca redarea din text este o
incercare de a explica intunecimea intr-un mod fizic ca o eclipsa. El tinde sa adopte redarea bizantina. Conform lui nu
soarele este cel care a provocat intunericul, ci intunericul era asa de complet incat soarele era intunecat.
33) Lc. 17:36:”Doi bărbaţi vor fi la cîmp: unul va fi luat şi altul va fi lăsat.” (vezi MT.24:40) adauga textul: D, U, f13,
180 579, 700, 1071, 1243 2766, al, it-a,b,c,f,ff2,l,q; vg syr, arm Ambrozie Augustin Victorinus Scr; KJV Geneva1599
[Darby] Young NKJV NASB HCSB // omit textul:P75 S01 A B E G H K L M Q R S V X f1 Maj bizantine
mss
it-g1 vg goth cop-sa,bo geo eth Basil TR NA27 GNT4 W&H Tis8; R&P RSV NRSV NIV. Desi este posibil ca
versetul sa fi fost omis datorita homoeoteleuton, este destul de greu ca greseala sa se fi intalnit in asa de multe mss din
tr-o asa de mare diversitate. De aceea, este mult mai probabil ca versetul este o interpolare de copiere fiind
imprumutat din Mt 24:40, deoarece se gaseste in ms putine,desi este in toata ramura latina, siriaca, insa doar cateva
din ramura bizantina, cu armonizare la stilul din Luca 17:35. Desi versetul nu este prezent in TR, a fost inclus in
KJV(poate sub influenta latinei vulgata), NKJV si HCSB.
34) Ioan 5:39: “Cercetaţi Scripturile! Pentru că socotiţi că în ele aveţi viaţa vecinică, dar tocmai ele mărturisesc despre
c2
Mine” redau: A B D L TR R&P Scr; KJV Geneva1599 // “Voi cercetaţi Scripturile, pentru că socotiţi că în ele aveţi
viaţa vecinică; dar tocmai ele mărturisesc despre Mine.” redau: S01 B* NA27 GNT4 W&H Tis8; Darby Young NKJV
RSV NRSV NIV. Papirusul Egerton 2 (datat 140-160 e.n) contine acest verset intr-o forma putin diferita, care poate fi
tradus :”Si introcandu-se catre conducatori, el le-a spus acest cuvant,'Voi cerecetati Scripturile, in care voi ganditi ca
aveti viata; acestea sunt care ma atesta privitor la mine.'” Cateva mss latine vechi it-a,b si un ms siriac syr-c redau in
esenta :”Voi cercetati Scripturile; aceste scrieri in care voi credeti ca aveti viata sunt acele care aduc marturie mie”.
Astfel patru marturii ofera aceasta varianta textuala la 5:39, toate exclud cuvantul (“etern”) care apare in
toate celelalte marturii dupa (“viata”). Poate cuvantul “etern” a fost scos de scribul din papirusul Egerton
deoarece era ceva normal sa crezi ca Iesus ar fi considerat ca redarea din Scriptura va imbogati viata spirituala a
cuiva de pe pamint, nu sa ofere viata eterna. Dar cativa rabini au pretins viata eterna nu poate fi gasita studiind
Scripturile. S-a potrivit perfect pentru Iesus ca a folosit “viata eterna” in reprosul sau fata de liderii religiosi care au
gandit ca studiile bibilice le pot da lor intrare in eternitate. Singura problema care se ridica cu aceasta varianta este
una de punctuatie. Fie este : a-”Voi cercetati scripturiile, in care voi ganditi ca aveti viata eterna; ele sunt cele care
aduc marturie despre mine” fie b- “Cercetati scripturiile: Acestea in care voi ganditi ca au viata eterna, ele sunt care
aduca marturie despre mine”. Este o afirmatie (a) sau o porunca (b) ? In Egerton avem o porunca. In Egerton exista
un punct dupa , dar si un spatiu liber dupa . Curios un ms bizantin 27 sprijina redarea din papirusul
Egerton. Anumite marturii Western combina ambele forme! Analizele T&T nu au gasit nici o sustinere greaca pentru
aceasta combinatie.
c2
35) In.6:47: “crede [in Mine]” adauga cuvintele: A, C D, E G H N,   , 0141, 0233 f1, f13, 33, 213, 397, 565, 579,
799, 821, 1241, Maj bizantine , lat, syr-p,h cop-sa,pbo,bo geo2 goth eth slav Didimus Chiril5/6 Ilarie Augustin TR R&P
Scr; KJV Geneva1599 [Darby] Young NKJV // adauga “in Dumnezeu”: syr-c,s // omit cuvintele: P66, S01, B, C*, L, T,
W, , 892, 1071, it-j,cop-ach2, arm, geo1 Chiril1/6 NA27 GNT4 W&H Tis8; RSV NRSV NIV
36) In.7:8: ”Eu [încă] nu Mă sui la praznicul acesta” omit cuvantul: S01, D, K, M, 1071, 1241, it-a,b,c,e,ff2;
vg syr-s,c, cop- bo, arm eth geo slav Diatessaron Epifanie Chrysostom Chiril Augustin Ambrosiaster NA27 GNT4
Tis8; Darby RSV NRSV ESV NASB TNIV NEB REB NJB NAB NLT NET // adauga cuvantul: P66, P75, B, E F G H L,
mss
N S T, U V W, X,   , 070, 0105, 0141 0250, f1, f13, 1071, Maj bizantine, it-f, q, vg syr-p,h,pal cop-
sa,pbo,ac2, goth, Basil TR R&P Scr W&H Tis8; Geneva1599 KJV Young NKJV RSV NIV HCSB. Editorii NA au
selecatat prima redare pe baza probabilitatii intrinseci impotriva dovezii documentare, care favorizeaza puternic
cuvintul (“inca nu”). Dat fiind contextul din Ioan 7, in care Iesus face o afirmatie fratilor sai si apoi merge mai
tarziu la sarbatoare, ar fi fost un inteles mai mare daca el ar fi spus ca inca nu merge la sarbatoare decat daca el nu ar
fi mers la sarbatoare. Dupa evalurea mss, rezulta ca aproape intreaga familie alexandrin, bizantina, cezareana si
partial Western sustin adaugarea cuvantului “inca” la text. Doar majoritatea mss Western, cateva bizantine si S01,
sustin omiterea cuvantului. Afirmatia ultima pare sa fie in contradictie cu actiunea sa (pentru ca 7:10 ne spune ca el a
mers la sarbatoare. ) Astfel, prima redare este vazuta a fi mai dificila si de aceea mult mai probabila ca originala.
Trebuie totusi sa fie mentionat ca redarea NA nu prezinta in mod necesar o contradictie, deoarece formularea “Eu nu
ma urc la festival” poate fi inteleasa fie ca (1)”Eu nu ma urc la festival in modul in care voi [fratii mei] doriti ca eu sa
merg”(adica, in demonstratie deschisa, proclamandu-se a fi Christos -vezi 7:10); fie ca (2) “Eu nu ma urc la festival
pana ce Tatal nu-mi spune sa o fac”- care este tacit in afirmatia urmatoare:”deoarece pentru mine timpul nu a sosit
inca.” De fapt Iesus nu este gasit in primele cateva zile ale festivalului (vezi 7:11 si 14). In 7:6 Iesus a spus (“timpul
meu inca nu a sosit”.) Aceast pare sa indice ca Iesus a cunoscut ca nu era inca timpul pentru el sa mearga la Ierusalem
si sa moara. El a asteptat porunca Tatalui asa ca atunci cand el a trebuit sa mearga la Ierusalem si ar fi fost ultima
vizita care s-a terminat la crucificare.. Astfel a argumenta pentru prima redare pe baza ca este mai dificila este doar o
superficialitate corecta. Dovada documentara, care este timpurie si diversa, sprijina varianta a doua. Este posibil ca
scribii au schimbat in pentru indeparta inconsecventa dintre v 8 si v 10. Este de asemenea posibil ca
a fost schimbat in pentru a imbunatatii stilul, deoarece nu mai exista ulterior in verset. Porfiriu
filozoful (sec III) retine ca cu noi am avea un Iesus “nestatornic.” Ieronim in “Impotriva pelagienilor 2:17” scrie:
“"Ut autem ascenderunt fratres ejus, tunc et ipse ascendit ad solemnitatem, non
manifeste, sed quasi in abscondito (Joan. VII, 10). Iturum se negavit, et fecit quod prius
negaverat. Latrat Porphyrius, inconstantiae ac mutationis accusat, nesciens omnia
scandala ad carnem esse referenda. Moyses, inquit, dedit vobis legem, et nemo ex vobis
facit legem, utique possibilem, et tamen quod erat possibile, nemo impleverat, neque
enim culpa imperantis est, sed fragilitas audientis, ut omnis mundus subditus fiat Deo. "”
Pseudo-Ambrosius (sec IV, latina) a pastrat o obiectie similara la schimbarea intentiei lui Iesus (Quaestiones Vet. Et
T.Test. 74). Weiss sugereaza ca indica ca Iesus nu a dorit sa mearga la acest ( ) festival , insa numai
pentru mai tarziu. Acest lucru, crede el, este de asemenea ceruta din context (astfle nu exista o diferenta reala intre
si ). Weiss crede ca Iesus s-a schimbat datorita unui indiciu de la Dumnezeu pe care nu-l vom cunoaste
nicioadata. Versiunile latine (latina veche si vulgata) pot fi intrepretate ca si cum Iesus nu ar fi urcat doar in acea zi
speciala. Compara Augustin (Predica LXXXIII=CXXXIII. Editia benedictina). “Benedictine Edition) "Ipsa
verba solvunt quaestionem. Multis diebus agebatur ille dies festus. 'Ad istum', utique
hodiernum 'diem', inquit, 'festum', istum utique hodiernum quando illi sperabant, non
ascendit; sed quando ipse disponebat. Denique attende quod sequitur: 'Haec cum
dixisset, ipse mansit in Galilaea.' Ergo non ascendit 'ad istum diem festum.' … ... Non
ascendo, inquit, ad diem festum. Dixit: Non ascendo, ut occultaretur; addidit: istum, ne
mentiretur. Aliquid intulit, aliquid abstulit, aliquid distulit; nihil tamen falsi dixit, quia
nihil falsi de eius ore procedit."”Cuvintele solutioneaza dificultatea. Acest festival era respectat pentru
multe zile. '' Despre aceasta, adica .aceasta prezinta 'ziua festivalului', a spus El, aceasta zi, adica, atunci cand ei au
sperat, El nu a urcat; ci atunci cand El insusi s-a hotarit sa mearga. Acum noteaza ceea ce urmeaza, 'Atunci cand El a
spus aceste cuvinte, El insusi a ramas in Galilea' Astfel apoi El nu a urcat la ''acea zi festiva'... El a spus 'Eu nu urc' ,
pentru ca El a putut sa ascunda; El a daugat 'aceasta', pentru ca El nu putea sa minta. ...”
37) In. 9:35:”,Crezi tu în Fiul lui Dumnezeu?`` redau astfel: A, E F G L, X, G , 070, 0141 0233 0250 0252 , f1,
mss
f13, 33, Maj bizantine, lat, syr-p,h,pal cop-bo, arm, geo slav goth, Origene Augustin Ilarie Chrysostom Chiril
Tertulian TR R&P Scr; KJV Geneva1599 Darby Young NKJV// ”,Crezi tu în Fiul omului?` redau astfel: P66, P75, S01, B,
mss
D, W, 397, it-d, syr-s, cop-sa, pbo,ach2 eth Origene NA27 GNT4 W&H Tis8; RSV NRSV NIV etc.Este mult mai
probabil ca (“omului”) a fost schimbat in (“lui Dumnezeu”) decat invers. Mai tarziu in decursul
istoriei, biserica a cercetat confesiunii a calitatii de fiu divin a lui Iesus- de aici schimbarea din “fiul omului” in “fiul
lui Dumnezeu” in mss ulterioare. Cititorii continua sa fie mult mai confortabili cu “fiul lui Dumnezeu” decat cu “fiul
omului” deoarece termenul “fiul lui Dumnezeu” pare sa fie ceruta dupa verbul “crede”. Intr-adevar, “Fiul Omului”
nu este niciodata altundeva folosit in Ioan ca obiect al verbului “crede”. (Aceasta neutilizare poate oferi unul din
motive de ce textul a fost schimbat). In zilele lui Iesus, era important ca oamenii sa-L recunoasca ca “fiul Omului”, si
sunt cateva motive corecte de ce “fiul omului” se potriveste perfect in text. In primul rand, acest pasaj se termina cu
Iesus afirmand rolul sau ca judecator (9:39-41), si astfel survine ca titlul “fiul omului” este folosit pentru Iesus ca
judecator al tuturor oamenilor (5:27; Dan 7:13-14; Fapte 17:31). In al doilea rand, Fiul Omului este de asemenea cel
care ofera viata eterna (6:27), pe care orbul a primit-o cand el a crezut in Iesus. In al treilea rand, intrucat teremenul
“Fiul Omului” era un inlocuitor pentru titlul de “Mesia”, Iesus la- intrebat pe omul orb (acum vindecat) daca el a
crezut in Mesia- stiind extrem de bine ca aceasta confesiune ar afirma excluderea sa din sinagoga (9:22). In al patrulea
rand, pentru ca omul orb sa realizeze ca Iesus era “Fiul Omului” era ca el sa realzieze ca Iesus era revelatia lui
Dumnezeu pentru om. Acest lucru este important pentru cap IX, care ni se prezinta noua cu luminare spirituala
graduala a orbului, culminand cu aceasta realizare. Cel mai mult fariseii l-au intrebat pe om cum a primit vederea.
Orbirea lor persistenta a crescut claritatea sa. In primul rand, omul l-a recunsocut pur si simplu ca “omul chemat de
Iesus(9:11)”, apoi ca “un profet(9:17)”, apoi ca unul ce era “de la Dumnezeu” si care nu a infaptuit nici un miracol
inainte (9:32-33), si apoi in final, cand s-au confruntat cu Iesus, ca “fiu al omului” (9:35)
38) FA. 8:37:”Filip a zis: ,,Dacă crezi din toată inima, se poate.`` Famenul a răspuns: ,,Cred că Isus Hristos este Fiul
47,74 c
lui Dumnezeu.” omit versetul:P S01 A B C H L P  33 81 103 614 629 1175 1642* 1739 2344 al-80 mss
mss
vg cop-sa,bo syr-p eth Chrysostom Ambrozie NA27 GNT4 W&H Tis8; Darby RSV NRSV NIV etc.// adauga
versetul: E 4 36 307 322 323 385 429 453 610 97 103 242 464 101 945 1678 1739* 1891 latt syr-h* cop-meg arm
geo slav Irineu Ciprian Ambrosiaster Pacian Augutin TR R&P Scr; KJV Geneva1599 [Young] NKJV NASB
HCSB . Daca versetul ar fi fost o parte originala a textului lui Luca, nu exista nici un motiv corect pentru
explicatia de ce a fost omis in asa de multe mss si versiuni antice. Mai degraba, acest verset este un exemplu
clar de umplere a golului prin copiere, in ceea ce a suplimentat aparentul gol lasat de intrebarea fara raspuns
din versetul anterior (“Eunucul a spus ,'Iata, aicic este apa! Ce ma impiedica sa fiu botezat?' ”). Aceasta
intercalare pune pe buzele lui Filip un raspuns care provine din practicile baptismale crestine vechi/antice.
Inainte sa fie botezat, credinciosul nou trebuia sa faca o confesiune a credintei sale in Iesus ca Fiu al lui
Dumnezeu. O adaugire similara de asemenea lucrata in acest mod este in textul din Ioan 9:38-39.Nu este nimic
din punct de vedere doctrinar gresit cu aceasta intercalare; se afirma credinta prin intermediul inimii (in
acord cu versetele din Ro 10:9-10) si scoate in relief raspunsul credintei in Iesus Christos ca Fiu al lui
Dumnezeu (in acord cu versetele din Ioan 20:31). Insa nu este important ca cineva face o asemenea confesiune
cuvint cu cuvint inainte de a fi botezat. De fapt, eunucul nu a facut o asemenea confesiune, ci a fost clar pentru
Filip ca el a crezut ca Iesus era Mesia atunci eunucul a spus ,'Iata, aicic este apa! Ce ma impiedica sa fiu
botezat?'” Aceasta este o parte a frumusetii din cartea Faptelor: Multe caracteristici provin pentru credinta in
Christos intr-o varietate de moduri. Biserica de-a lungul istoriei a avut o particularitate de standardizare a
modului in care oamenii isi exprimau credinta lor in Christos. Este dificil de cunoscut cand aceasta intercalare
a intrat prima data in text, dar poate a fost inca din sec II. Intrucat Irineu (Haer. 3.12.8) a citat o parte din ea.
Ms grec cel mai timpuriu existent care il include este E, din sec Vi. Erasmus l-a inclus in editia sa deoarece-
chiar daca nu era prezent in multe mss pe care el le-a cunoscut- el l-a considerat ca au fost omise din cauza
neatentiei scribiilor. El s-a bazat pentru includerea unei redari marginale in codexul 4 (vezi TCGNT). Din
editia lui Erasmus a fost preluat de TR si ulterior de KJV. Versetul 37 este o adaugire Western, se gaseste in cu
multe variatii minore in mss. Nu este nici un motiv de ce scribii sa fi omis materialul, daca a stat la origine in
text. Formula “Cred că Isus Hristos este Fiul lui Dumnezeu.” a fost folosit fara nici o indoiala de biserica
timpurie in ceremoniile baptismale, si au fost scrise multe in marginea unei copii din Fapte. Desi ms NT cel
mai timpuriu care contin cuvintele dateaza din secolul al VI-lea (E), traditia confesiunii de credinta etiopiana
era la curent la data timpurie a secolului al II-lea, pentru ca Irineu citeaza o parte din ea.((Against Heresies,
III.xii:8)
39) FA. 9:5,6:”Ţi-ar fi greu să arunci înapoi cu piciorul într'un ţepuş. 6 Tremurînd şi plin de frică, el a zis: ,,Doamne,
mss
ce vrei să fac?`` ,,Scoală-te,`` i-a zis Domnul, ” aduga acest text: 629 it-gig,h,p, vg syr-p cop-meg eth geo
mss
Teofil TR Scr KJV Geneva1599 Young NKJV. // omit textele: P45vid P 74 S01 A B C D E H L P vg cop-sa,bo
R&P NA27 GNT4 W&H Tis8; Darby RSV NRSV NIV. Desi P45 este citat ca vid, conform cu spatiul alocat P45
poate sa nu fi continut cuvintele suplimentare. (vezi reconstructia in Text of Earliest MSS., 192). Versiunea
extinsa, negasita in vreun mss grecesc (in afara de ms 629 din sec XIV- dar numai partial), este rezultatul
infrumusetarii textului traducatorilor antici cu propria lor culoare (precum adaugand “tremurand si plin de
frica”) ai al armonizarii acestei relatari cu celelalte inregistrari ale experientei convertirii lui Paul(adica 22;10
si 26:14). Ceea ce este demn de remarcat despre aceasta varianta este ca intercalarea intreaga a devenit parte a
TR fara sa fie in vreo marturie greceasca ! Conform lui Metzger (TCGNT), Erasmus a tradus aceasta
adaugire din latina vulgata si a introdus-o in prima editie a Noului Testament Grec in 1516. Din aceasta editie
a devenit parte a TR, si a fost inclusa in KJV. Clar ca textul este o adaugire din ramura Western, si anume
Vulgata si ms itale.
mss
40) FA. 15:34: “Totuşi Sila a găsit cu cale să rămînă acolo. ” adauga textul: C D 33 36 it-c vgmss cop-sa,bo syr-
h* arm eth geo slav TR Scr; KJV Geneva1599 Young NKJV NASB.// omit textul: P74 S01 A B E H L P  81 al-
mss
60mss it-dem,e,p vgmss syr-p cop-bo Chiril Teofil R&P NA27 GNT4 W&H Tis8; Darby RSV NRSV NIV.
Versetul suplimentar, desi contrazice 15:33, a fost adaugat pentru a evita dificultatea in 15:40, care arata ca
Silas era inca in Antiohia. Astfel, in incercarea de-a solutiona problema, revizorul a creat o alta problema.
Versetul in forma lunga a fost intercalat de Erasmus in textul sau grec, chiar daca el l-a gasit numai in
marginea mss grecesti pe care le le-a folosit. El probabil fiind constient de includerea acestuia in latina
vulgata, a presupus ca a fost omis in msss grecesti printr-o eroare a scribiilor (WH 1882,p 96). NASB retine
acest verset cu o nota care spune ca mss timpurii nu il contin
c2 ms mss
41) FA.15:23:”Apostolii, presbiterii şi fraţii:” redau astfel:S01 E H L P Maj bizantine it-e syr-p,h cop-bo s arm
eth geo slav Chiril Chrysostom TR R&P Scr; KJV Geneva1599 Darby Young NKJV. /// “Fratii, atat apostolii cat si
33,74 mss
batranii” redau astfel:P S01* A B C D 33 81 latt arm cop-bo Irineu Atanasie Pacian NA27 W&H Tis8; RSV
NRSV NIV. Dificultatea sensului (“fratii”) care urmeaza imediat dupa (“presbiterii”) in
identificarea autorilor din Ierusalem au ordonat doua schmbari: una care a facut ca “fratii” sa fie o identificare
suplimentara, si alta care a scos-o complet. Prima varianta permite oentru intreaga biserica din Ierusalem sa fie
coparticipanti in autoritatea decretului, insa autorii au exclusiv apostolii si batrinii. Redarea din WH NA , care are o
marturie excelenta, este redata cel mai bine de NIV si NLT ”apostolii si batrinii, fratii vostrii”.
42) FA.16:7:”Spiritul” redau astfel: H L P 81 945 1891 cop-sa arm Chrysostom Teofil TR R&P Scr; KJV Geneva1599
c2
Young NKJV // redau astfel: “Spiritul lui Iesus”:P74 S01 A B C D E 33 307 69 326 36 181 81 436 610 1175 1407
mss mss
1678 1739 2344 it-ar,c,d,e,l,p; vg syr-p,h cop-sa,fay arm eth slav Didimus Origene Ieronim NA27 W&H Tis8;
Darby Douay RSV NRSV NIV. Expresia “Spiritul lui Iesus”, care nu apare nicaieri altundeva in NT, este asa de
neuzuala incat variate incercari au fost facute pentru a o modifica, precum inlocuirea lui “Iesus” cu “Domnul”, cu
“sfant”, sau omitand toate acestea. Redarea din WH NA este sprijnita atat de dovezi timpurii cat si diverse. Unicitatea
expresiei “Spiritul lui Iesus,” a provocat 2 variante. De fapt, acesta este primul si singurul loc unde in NT fraza
“Spiritul lui Iesus” se intalneste. Oriunde altndeva, Spiritul este numit “Spiritul lui Christos” (Ro 8:9; 1 Pet 1:11) si
“Spiritul lui Iesus Christos”(Fil 1:19). Utilizarea titlului “Spiritul lui Iesus” in Fapte arata unitatea actiunii intre Iesus
si Spiritul care patrunde aceasta carte. De-a lungul lucrarii pamintesti a lui Iesus, discipolii au fost indreptati de Iesus,
acum dupa invierea si inaltarea sa , ei au fost ghidati de “Spiritul lui Iesus.”
43) FA.28:29:”Cînd a zis aceste vorbe, Iudeii au plecat, vorbind cu aprindere între ei. ” adauga versetul: H L P 242 38
mss
104 383 614 452 it-gig,p vg syr-h* arm Chiril TR R&P Scr; KJV [Darby] Geneva1599 Young NKJV // omit versetul:
mss
S01 A B E 33 181 81 vg cop arm eth NA27 W&H Tis8; RSV NRSV NIV. Versetul suplimentar a trecut din textul
Western in textul Bizantin. A fost adaugat pentru a umple un gol in naratiune intre 28:28 si 30.
44) 1 In.4:3:”care nu mărturiseşte pe Isus” redau astfel: S01 A B K L Maj bizantine it-l,q vgmss syr-p,h
cop-sa,bo arm geo slav Origene Chiril Teodoret Ciprian Priscilian Ambrozie Augustin // “”care nu il imparte pe Isus ””
redau astfel: it-ar,z vg(et omnis spiritus qui solvit Iesum) Irineu Clement Origene Tertulian Priscilian.
Varianta a II-a este o corupere ortodoxa impotriva ebionitiilor, docetistilor si nestorienilor.
45) 1 In. 4:3 :”[venit in carne]” adauga cuvintele: S01 K L  33 2344 81 436 1067 1175 1243 1292 1844 1846 1409 1505
mss
1611 1852 2138 3464 it-l vg syr-p,h arm geo eth slav Augustin Ciprian Teodoret Ambrozie TR R&P Scr; KJV Darby
Geneva1599 Young NKJV // omit cuvintele: A B 322 323 945 1241 1739 1881 2298 it-q,r vg cop-bo Irineu Clement
Origene Chiril Tertulian NA27 W&H Tis8; RSV NRSV NIV. O majoritate din comitetul USB-GNT4 a considerat ca
probabil ca redarea mai scurta, este sprijinita de reprezentante bune atat din tipurile de text alexandrin si tipurile
Western, a fost extinsa de copistii cu adaugirile provenite din versetul anterior. Totusi parerea mea este deoarece
cuvintele se gasesc in trei ms importante alexandrine S01, L si  , in multe mss bizantine, cateva in ramura Western, si
traduceri timpurii, ar trebui sa fie in text. Iar contextul legat de versetul 2, arata ca pe baza principiilor interne,
cuvintele ar trebui sa fie in text, intelesul fiind foarte clar. Exista alte cateva variante in minoritate in aceasta parte a
versetului, insa doar patru redari insirate mai sus sunt primare. Redarea WH NA, care are un sprijin documentar
timpuriu, a fost extins in doua moduri. In primul rand, cuvintele “care a venit in carne” fie a fost in mod pedantic a
fost transmis din 4:2 sau adaugat intentionat pentru a asigura ca marturia a inclus o intercalare a pozitiei orthodoxe
despre intrupare. In al doilea rand, numele “Iesus a fost largit la “Domnul Iesus” sau “Iesus Christ”. Acestea pot sa
fie extinderi normale ale numelui sacru, sau scribii poate a intentionat sa clarifice orthodoxia marturisirii. Nu a fost
faptul ca Iesus cel care a venit la viata in carne-intrucat el nu a avut un nume uman pana dupa intruparea sa- ci era
“Christosul” sau “Domnul care a venit in carne si a luat umanitatea in omul Iesus. Cu alte cuvinte, toate aceste
schimbari sunt incercari de a face mai clar ca Ioan a respins vederea eretica ca 'Christosul' era un aeon divin ce a
descins din Iesus la vremea botezului sau si apoi s-a retras de la el inainte ca el sa moara pe cruce. Stott (1988, p.159) a
spus bine ca:”Adevarul nu este ca Christos a venit 'in' carnea lui Iesus, ci ca Iesus a fsot Christos care vine 'in' carne.”
Acesta este probabil motivata de traducatorii latini antici pentru a face ca textul sa-i condamne pe acei ce l-au separat
pe Iesus de Christos. “Afirmatia lui Ioan esre indrepatata impotriva erorii gnostice promulgata de Crinthus, care
spunea ca Christos a descins intr-un om care deja exista”(Vine 1970, p.75)
46) Ap. 22:14: “ Ferice cei ce îşi spală hainele” redau astfel: S01 A 104 1006 1841 2020 2050 2053 2062 it-ar vg cop-sa
eth arm Atanasie Primasius Fulgentius Ambrozie NA27 W&H Tis8; Darby RSV NRSV NIV // “Ferice de cei ce pazesc
porunciile” redau astfel:046; 205 209 1611 1854 2039 2329 2377 it-gig syr-ph,h cop-bo Andrew Tertulian Ciprian TR
R&P Scr; KJV Geneva1599 Young NKJV. Aceasta afirmatie are consecinte importante soteriologice deoarece
activitatea descrisa asa permite sa “ai drept la copacul vietii”. Este posibil ca unii scribi si traduceri antice au citit
gresit (“care spala”) ca (“care actioneaza”), si (“hainele”) ca
(“porunciile”). Este mult mai probabil ca schimbare reflecta o influenta pelagiana- adica, viata eterna
poate fi obtinuta prin fapte bune. Redarea originala reflecta directia opusa: Salvarea provine in urma celui care “isi
spala hainele” in sangele Mielului (7:14).In loc de “cei ce îşi spală hainele ”  , TR,
urmarind 046 si celelalte mss, reda oarecum similar sonor cuvintele “Redarea
ultima pare sa fie o imbunatatire scribala, pentru ca in alte parti autorul foloseste expresia “ cari păzesc
poruncile”,”j”(12:17; 14:12)

Simbolurile si abrevierile principale


// - simbolul doua linii inclinate desparte variantele de redare;
{ } - Incadreaza o litera A,B,C,D, care indica gradul relativ de siguranta pentru redarea adoptata in text;
[ ] - parantezele simple patrate in text incadreaza cuvinte a caror prezenta sau pozitie in text este privita ca disputata;
in aparatul critic urmeaza imediat dupa simbolul Byz, incadreaza simbolurile pentru anumite marturii bizantine;
[[ ]]- incadreaza pasaje care sunt privite ca adaugiri tarzii la text, dar care sunt de o improtanta si antichitate
evidenta;
( ) - - in aparatul critic indica ca o marturie sprijina redarea pentru care este citat, dar cu diferente minore;
[( )]- indica diferente neglijabile in marturiile mss bizantine selectate pentru redarea atesta;
* - redarea originala a ms;
? - indica ca o versiune timpurie este probabila in sprijinul unei redari, dar sunt anumite dubii;
1/2, 2/3, 5/7 etc. -- indica statistica pentru variante de redare in cazuri multiple ale unui pasaj; nr al doilea indica de
cate ori pasajul se intalneste intr-un ms lectiona al unui parinte bisericesc; primul nr arata de cate ori redarea atestata
este sustinuta;
1,2 , etc.
– simbolul deasupra unui ms arata a catea corectura este in ms;
01 la 0300 – nr indica un ms uncial
‫ א‬S01-(Codex Sinaiticus); sec IV
c2
‫ א‬S01 - desemneaza corectorul care a lucrat pe ms
c2
‫ א‬S01 -desemneaza un grup de corectori din Cezareea din sec VI sau VII, care a corectat ms conform textului
bizantin;
A02 (Codex Alexandrinus) sec V
B03(Codex Vaticanus) sec IV.
c1
B03 - desemneaza un corector care a fost aproape contemporan cu scribul original;
c2
B03 -desemneaza un corector din sec X sau XI, care a retusat scrierea si a adugat accentele si semnele de punctuatie;
C04 (Codex Ephraemi Rescriptus) cu multe lacune; sec V
D05 (Codex Bezae Cantabrigensis) Evangheliile, Fapte; sec V sau VI
D06(Codex Claromontanus); sec VI (un ms diferit de codex Bezae)
E08 (Codex Laudianus 35) sec VI
F09(Augensis) sec IX
G011(Boernerianus) sec IX
H013 (Coislinianus) sec VI
I016 (Freerianus or Washington) sec V
K017 (Cyprius) sec IX
K018 (Mosquensis) sec IX
L019(Regius) sec VIII
M (Campianus) sec IX
N022 (Petropolitanus Purpureus) sec VI
P024 (Porphyrianus) sec IX
Q026 (Guelferbytanus B) sec V
S (Vaticanus 354) 949 e.n
T029 (Borgianus) sec V
U (Nanianus) sec IX
W032 (Washingtonianus or the Freer Gospels) sec IV sau V
X (Monacensis) sec X
Z035 (Dublinensis) sec VI
(036) sec X
 (037) sec IX
(038) sec IX
(040) sec VI
(041) sec IX
(042) sec VI
(043) sec VI
(044) sec IX X
1 la 3000 - cand este trecut in cadrul mss nr indica un ms minuscul
acc. to- indica sursa citatului-conform cu parintele bisericesc;
al- alte marturii sustin ;
arm- versiunea armeena sec XII
Byz -redarea majoritatii marutriilor bizantine (versiunea lui Maurice Robinson)

Byzpt -- o parte din traditia ms bizantina;


com(m) txt)
- citate in comentariul textului cand difera de textul ms( pe care comentariul este bazat;
ach
cop (Akhmimica) sec IV
ach2
cop (Subakhmimica) sec IV V
bo(
cop Bohairica- Egipteana de nord) sec IX
fay
cop (Fayyumica- Egipteana centrala) sec IV-V
G67-mf
cop (un ms egiptean mediu) sec IV V
mae-meg
cop (egipteana medie) sec IV-V
pbo
cop (Proto-bohairica) sec IV V
sa
cop (Sahidic -Egipteana sudica) sec IV-V
arm syr
Diatessaron – citatele lui Tatian pastrate in comentriul lui Efraem cand traducerile si concorda;
Diatessaronarm-citat din textul siriac al comentariului lui Efraem cand el difera de versiunea siriaca;
Diatessaronsyr- citat din textul siriac al comentariului lui Efraem cand el difera de versiunea armeana;
dub- un citat din lucrarea unui parinte bisericesc cand atribuirea lui este indoielnica;

Eth – versiunea etiopiana sec VI

Eusebiu- indica ca pasajul este sustinut de un parinte bisericesc;

f1 (o familie de mss includzand 1,118,131,209 -cunoscute ca grupul Lake) sec XII-XIV


f13 (o familie o de mss incluzand 13,69,124,174,230,346,543,788,826,828, 983,1689,1709-cunoscute ca grupul Ferrar)
sec XI-XV
Geo – versiunea georgiana sec V-X

gr- un citat dintr-un fragment al lucrarii unui parinte bisercesc care este pastrata numai intr-o traducere;

it- indica ca redarea este sprijinita de intreaga familie latina veche it;

a
it (Vercellenis) sec IV
aur
it (Aureus) sec VII
b
it (Veronensis) sec V
d
it (Cantabrigiensis- text latin din Bezae D05) sec V
e
it (Palatinus) sec V
f(
it Brixianus) sec VI
ff2
it (Corbeiensis II) sec V
g1
it (Sangermanensis) sec VIII-IX
gig
it (Gigas) sec XIII
h
it (Fleury palimpset) sec V
j
it (Vindobonensis) sec V
k
it (Bobbiensis) ca. 400 e.n.
l
it (Rehdigeranus) sec VIII
q
it (Monacensis) sec VI-VII
r
it (Usserianus) sec VII
w
it (Wernigerodensis) sec VI; XIV
lat - traducerea in latina a unui parinte bisericesc grec;
lat- indica o redare sprijinita de vulgata si anumite mss latine vechi;
latt- inidca ca redarea este sprijinita de intreaga familie latina, atat it cat si vg;
l- un ms lectionar;
LXX- Septuagint sau tradcuerea greaca a VT
Maj – Textul Majoritar (bizantin); adica grupul care este constituit din mii de mss minsucule care afiseaza un text
similar;
mg - indica ca redarea se gaseste in marginea unui ms. Aceasta redare poate reprezinta corectii sau redari alternative
sugerate de scrib;
ms, mss-indica ms dintr-o versiune timpurie sau din textul unui parinte bisericesc atunci cand difera de textul editat;

P25 – indica papirusul (un document in general fragmentar) si nr lui;


pc – aceasta abreviere din altina arata ca redarea se gaseste in cateva mss care se indeparteaza de redarea textului
Majoritar
pt- indica partial;
rell- celealte mss care au ramas sustin varianta de redare;
s (upp)- indica ca redarea se gaseste intr-un supliment- o adaugire tarzie intr-un ms;
[sic] -o anormalitate reprodusa exact dupa orginal;
c
syr (Siriaca Curetoniana) sec IV V.
h
syr (Siriaca Harcleana) Tot NT; 616 e.n.
h*
syr - acesta sigla arate o redare in versiunea harcleana cu asterix, ce indica anume probleme despre originalitatea ei;
h-mg
syr acesta sigla arata o redare din marginea ms;
p
syr (Siriaca Peshitta) Tot NT in afara de Revelatia si ami scurt la epistolele general sec IV-V
pal
syr (Siriaca Palestiniana ) sec V-VI
ph
syr -(Siriaca Filoxeniana) sec 507 e.n
s
syr (Siriaca Sinaitica) sec IV
Slav – versiunea slavona sec X-XII
Theodotion- text lui Thoedotion al VT grec.
txt - indica ca redarea se gaseste in text atunci cand difera de o redare data in margine mg, sau o varianta de redare
v.r.,
sau in comentariul sectiunii comm care insoteste textul unui parinte bisericesc;
vg- indica ca redarea este sprijinita de intreaga familie vulgata vg sec IV;
cl
vg (Clementina) Biblia Sacra Vulgatae Editionis Sixti Quinti Pont. Max. iussu recognita atqueedita; 1592
st
vg (Stuttgartensia) Biblia sacra iuxta Vulgatam versionem; 1969-1994
ww
Vg (Wordsworth and White) Novum Testamentum Domini nostri Iesu Christi latine secundum editionem Sancti
Hieronymi; 1889-1954
variant-unit- un loc de dezacord printre marturiile unui text, unde redari variate trebuie sa fie comparate si evaluate;
Versiune- Traduceri ale textelor antice in alte limbi
vid -indica (din latina videtur “pare sa fie) ca redarea pare sa fie in marturii, dar din cauza pastrarii ms cu anumite
lacune sau alte deteriorari, astfel redarea este oarecum nesigura sau chiar imposibila; sprijunul aparent al unui
parinte bisericesc pentru redarea citata, unde din cauza factoriilor stilistci sau contextuali nu se permite o siguranta
completa;
v.r.- redari diferite pentru o sectiune a textului, asa cum ele apar ca marturii diferite
Traduceri, aparate critce si comentarii
ASV- American Standard Version 1901 -traducere literala bazata pe WH;
Bois(mard)-Textul Boismard Synopsis 1898
Darby- English Darby Literal Bible 1890 – traducere literala bazata pe Griesbach;
Douay- Douay Rheims Version 1899 American Edition – traducere catolica
ESV- English Standard Version 2001- trad literala;
Geneva – Biblia de la Geneva 1599
GNT4 – Greek New Testament editia a IV-a =UBS4 1994-text preponderent bizantin;
HCSB-Holman Christian Standard Bible 2004
H&F- Textul Hodges&Farstad – text majoritar bizantin;
IQP- International Q Project
IGNTP International Greek NT Project
KJV-King James Version 1611; 1769 traducere formala bazat pe TR
NA27 -Novum Testamentum Graece; Nestle-Aland editia a 27-a 1993- text preponderent alexandrin;
NAB -New American Bible 1970; 1984 -traducere catolica literal-dinamica bazata pe NA;
NASB -New American Standard Bible(1964) 1995 (unele note marginale au fost modificate fata de editiile anterioare)-
traducere protestanta/neoprotestanta, literala;
NEB -New English Bible 1961- traducere dinamica, parafrazare bazata pe textul Tasker;
NET -New English Translation 1996
NIV- New International Version (1978; 1983)-traducere dinamica;
NJB-New Jerusalem Bible (1986)-traducere dinamica, catolica
NKJV-New King James Version 1982-revizuirea lui KJV;
NLT -New Living Trnaslation 2004- traducere parafrazata;
NRSV-New Revised Standard Version (1990) -traducere formal-literala bazata pe NA;
P.Oxy. Egyptian Exploration Society, “The Oxyrhynchus Papyri.” 71 vols. London, 1898- 2007.
REB-Revised English Bible (1989)- traducere dinamica/parafrazare bazata pe textul Tasker;
R&P-Aparatul&Textul Robinson Pierpont Majority Text GNT 2005 -text majoritar bizantin;
RSV-Revised Standard Version (1946; 1973)- traducere formala bazata pe WH
Scr -Aparatul&Textul Scrivener 1894 (revizuire textului Beza 1598)- text bizantin
th
SQE- Synopsis Quattuor Evangeliorum (15 ed.) -text alexandrin
TCGNT Metzger, Bruce. “A Textual Commentary on the Greek New Testament”. 2nd ed. New York: United Bible
Societies, 1994.
“Text of Earliest MSS” de Comfort, Philip W., and David P. Barrett. The Text of the Earliest New Testament Greek
Manuscripts. Carol Stream: Tyndale House Publishers, 2001.
Tis8- Aparatul critic&Textul Tischendorf editia a VIII-a (Octava) Maior 1869-1872- text alexandrin;
TNIV- Today New International Version 2005-revizuirea traducerii NIV
TR-Textus Receptus (Oxford, 1889) (are la baza textul Stephanus 1550)-text bizantin specific;
T&T Text und Textwert, Muenster
Vulgata- Biblia Sacra Iuxta Vulgata Versionem 1983 -Textul Vulgata Ieronim;
nd
Weiss-Textul Weiss Bernhard Weiss ("Die vier Evangelien", 2 ed. 1905)
W&H-Aparatul critic&Text-Westcott and Hort GNT , The New Testament in the Original Greek (1881)-text
alexandrin
Young -English Young Literal Translation 1898-traducere ultraliterala