Sunteți pe pagina 1din 13

Cercetare secundară

Piața evenimentelor din Cluj Napoca

Conf. Dr. Marius Bota

Studenți: Cămărășan Mihai


Rus Alexandra
Sas Alina
Piața evenimentelor din Cluj-Napoca

Cluj Napoca este al patrulea oraș ca mărime din România și este unul dintre cele mai
importante centre academice, culturale și industriale din țară. Drept urmare, se acordă o
importanță mare pieței evenimentelor din Cluj Napoca, aceasta fiind destul de vastă și de
diversă având spectacole din fiecare domeniu în parte. Lista acesteia cuprinde de la târguri și
expoziții cu diferite tematici la evenimente sportive, festivaluri de muzică, film sau teatru
precum și concerte, etc. Aici se organizează anual, foarte multe evenimente, multe dintre ele
fiind de un mare succes și căpătând o mare importanță în rândul tuturor oamenilor indiferent
de vârstă. Acestea au adus numeroase avantaje orașului Cluj, ajutând la dezvoltarea
turismului, a educației și programelor de training, la bunăstarea cetățenilor, dezvoltarea
industriilor culturale și creative, precum și o mai bună imagine a orașului. Cu toate acestea,
există și anumite riscuri pe care organizatorii evenimentelor și le asumă. Acestea înseamnă
costuri ridicate pentru siguranță și supraveghere, costuri pentru menținerea curățeniei în
locurile publice (pentru evenimentele în aer liber), precum și riscuri de natură socială, cum ar
fi conflictele care ar putea apărea între vizitatorii de pe durata festivalului.
Un factor important care ajută dezvoltarea pieței evenimentelor din Cluj, este rolul
Primăriei. Aceasta se implică activ în organizarea și desfășurarea evenimentelor prin
sprijinirea lor precum și prin investițiile aduse în spații publice și clădiri care pot fi folosite
pentru găzduirea festivalurilor. De exemplu, cei de la conducerea orașului au renovat Piața
Unirii și Parcul Central pentru ca să se poată desfășura o parte dintre spectacolele organizate
în aer liber la Jazz in the Park și la zilele Clujului.
În 2017, Bugetul Casei Municipale de Cultură a primăriei este de peste 1 milion de lei,
din care 400.000 de lei revin pentru programe culturale.Capitalul aferent evenimentelor va
acoperi activitățile curente ale structurii, iar 30% din această sumă se va direcționa către
programele noi din mapa de candidatură a Clujului la titlul european. Bugetul estimativ pentru
2017 al Centrului Cultural Clujean, care va proveni dim cotizațiile anuale ale membrilor, este
de 350.000 de euro. Suma totală solicitată de la primărie pentru proiectele culturale,
evenimentele și festivalurile care se vor organiza la Cluj este de 35.6 milioane lei.

2
Prin urmare, Clujul este gazda numeroaselor festivaluri naționale și mai ales
festivalurilor care s-au dezvoltat tot mai mult pe plan internațional și care au avut un impact
impresionant în rândul oamenilor. Unul dintre aceste evenimente de mare avengură este
Festivatul Internațional de Film Transilvania (TIFF), care a devenit in cei 12 ani de
existenta unul dintre festivalurile majore ale filmului european si un reper in ceea ce priveste
mobilizarea si participarea comunitatii locale la activitati culturale.
Acesta este organizat de Asociația pentru promovarea filmului Românesc și este
considerat primul și cel mai mare festival dedicat filmului de lungmetraj din România.
Festivalul Internațional de Film a fost fondat în 2002, în Cluj-Napoca și treptat a reușit să
devină cel mai important eveniment dedicat filmului din România. și unul dintre cele mai
spectaculoase evenimente culturale anuale din zonă. TIFF a ajuns într-un timp foarte scurt
unul dintre cele mai spectaculoase evenimente culturale anuale din zonă, primind chiar
titulatura de membru CENTEAST. În anul 2011, a fost acreditat de către Federația
Internațională a Asociațiilor Producătorilor de Film fiind clasat ca fiind printre cele mai
importante 40 de festivaluri ale lumii. Obiectivul principal al TIFF-ului rămâne neschimbat,
în ciuda succesului deținut, acesta fiind promovarea artei cinematografice prin prezentarea
celor mai inovatoare si spectaculoase filme ale momentului care sunt caracterizate prin
originalitate si diferențiate de celelalte filme prin limbajul cinematografic unic. Pe parcursul
celor 15 ediții, premiul TIFF pentru întreaga carieră a fost oferit unor personalități de excepție
ale cinematografiei europene și mondiale precum Sophia Loren, Nastassja Kinski, Jiri
Menzel, și mulți alți. În cei 15 ani de existență, TIFF a devenit foarte cunoscut în România
atât prin calitatea programelor prezentate cât și pentru atmosfera efervescentă și pentru
multitudinea de evenimente, de la seminarii și workshopuri până la concerte și petreceri.
Un an de excepție pentru Festivalul Internațional de Film Transilvania a fost cel de
anul trecut, unde s-a marcat un nou record în istoria sa de 15 ani. Mai exact, cele 248 de filme
ecranizate din cele 64 de țări au adus peste 79.000 de plătitori de bilete în sălile de cinema
având un procentaj mai mare cu 9 % față de anul trecut. Anul 2016 este al doilea an cu o
creștere importantă a numărului de bilete vândute pentru acest festival, 25 % dintre acestea
fiind achiziționate online. Numărătoarea finală a organizatorilor a ajuns la 120.000 de
participanți, pe lângă plătitorii de bilete se mai adaugă și participanții la proiecțiile în aer liber,
masterclass-uri, workshop-uri, lansări, expoziții sau întâlniri de la TIFF Lounge. Festivalul s-a
bucurat și de prezența a 1100 de invitați printre care regizori, producători de filme, actori și
jurnaliști români și străini. Referitor la filmele ecranizate la acest Festival, au avut un impact
mare în rândul participanților, câteva proiecții și evenimente sold-out, printre care premierele
românești Sieranevada, de Cristi Puiu, Două lozuri, de Paul Negoescu și Câini în regia lui
Bogdan Mirică care a beneficiat de două proiecții suplimentare, pe 5 iunie, ambele sold-out
într-un timp foarte scurt. De asemenea biletele au fost epuizate în avans și la premiera
mondială a celui mai recent film semnat de Nae Caranfil, 6.9 pe scara Richter, care a deschis
festivalul în Piața Unirii din Cluj, în prezența a circa 3000 de spectatori, un nou record după
spusele directorului TIFF, Tudor Giurgiu.
Anul 2016 prezintă din nou un record dar de data aceasta în mediul virtual.
Organizatorii anunță că în cele 10 zile de TIFF, site-ul www.tiff.ro a înregistrat 55.280 de
vizitatori unici din diverse părți ale Europei, 106.946 de vizite și 745.138 de afișări de pagină,
cu 15% mai mult decât în 2015. Blogul oficial www.blog.tiff.ro a avut peste 27.000 de afișări

3
în perioada festivalului iar aplicația mobile Tiff 2016 a fost accesată de 190.000 de ori de
către 4300 de utilizatori activi, de patru ori mai mult față de ediția trecută. Milioane de
utilizatori au fost activi și pe pagina de Facebook a Festivalului, TransilvaniaIFF unde
clipurile postate pentru această ediție au avut un total de 1.014.746 de vizualizări.
Și voluntari au avut un rol foarte important, făcându-și simțită prezența circa 350 de
voluntari din 33 de departamente, unii venind special la Cluj din Oradea, Bacău, București sau
Tulcea. Dintre aceștia 55 au fost nominalizați pentru titlul de Voluntarul Anului La Tiff, 9
voluntari având marea șansă de a lucra și la alte festivaluri partenere.
În concluzie, referitor la impactul cultural al TIFF asupra Clujului, Ministrul Culturii,
Corina Șuteu, a declarat pentru ziarul AperiTIFF: „Cultura este un bun, o investiție al cărei
retur nu se măsoară doar din punct de vedere pragmatic. A se observa că studiul despre
impactul TIFF s-a făcut după 14 ani. Abia acum știm în ce am investit, pentru că acum putem
calcula un impact economic major. În cultură trebuie să fim conștienți că, la fel ca în educație,
în sănătate, investiția trebuie să fie pe termen lung”.

Un alt eveniment din Cluj care a devenit foarte faimos și care a avut un mare impact în
rândul tinerilor este UNTOLD.

Acesta înseamnă o simplă idee, o echipă uriașă în spate și un an de muncă, de pregătiri


pentru patru zile de festival. Chiar dacă se află la abia a treia ediție, UNTOLD face istorie în
lumea muzicii și adună zeci de mii de tineri din toată lumea la Cluj. Având un efect așa de
mare în rândul oamenilor de pretutindeni, festivalul a fost un adevărat succes și pentru orașul
Cluj, făcându-l mai cunoscut pe plan internațional. Acum Clujul este așezat pe harta muzicii
din toată lumea iar pentru 4 zile devine un adevărat tărâm al magiei.
După prima ediție, din 2015, UNTOLD a primit titlul de "Best Major FestivaL".
Astfel că beneficiile nu au ezitat să apară.Un prim efect pozitiv vizibil a fost în domeniul
turismului unde potrivit indicatorilor calculați de specialiștii de la Direcția Județeană de
Statistică Cluj în luna iulie 2015 numărul turiștilor străini veniți în Cluj a crescut cu 26,8 %
față de perioada precedentă din 2014. Luna iulie, a fost luna în care a început festivalul
UNTOLD, vârful de popularitate al Capitalei Europene a Tineretului și cel mai exploatat
eveniment de până acum. Atunci, Hotelurile au oferit cazare unui număr de 235.358 de turiști
în 4.239 de camere cu 8.425 de locuri. Din totalul de 235.358 de turiști, 50.123 dintre aceștia
sunt turiști străini, reprezentând 21.3% din totalul turiștilor. Cei mai mulți dintre ei provin din
Ungaria (9233), Italia (5434), Germania (5136), Franța (3498) și Polonia (2719). Indicele de
utilizare netă a locurilor de cazare în luna iulie 2015 a fost de 31.1% adică cu 1.8 puncte
procentuale mai mare față de luna iulie 2014. Drept urmare, UNTOLD a avut un efect foarte
mare în rândul hotelurile, domnul Martin Bikfalvi, proprietarul unei agenții de turism din Cluj
și reprezentantul pe Cluj al Asociației pentru Promovarea și Dezvoltarea Turismului Clujean,
afirmând faptul că hotelurile au fost ocupate în proporție de 100 %.
De asemenea, acest eveniment a reprezentat o oportunitate și pentru cetățenii români
din alte zone decât Ardealul, după cum a precizat și vicepreședintele Asociației Hotelierilor
din Cluj, Sorin Radoi : „Din păcate, foarte mulți români nu își vizitează țara cât ar trebui.
Bucureștenii, sau cei din alte părți nu prea vin pe aici și când vin la genul acesta de

4
evenimente descoperă că orașul Cluj e altfel decât au auzit, sunt fascinați de curățenie, de
civilizație, de modul în care se comportă clujenii, de terase, restaurante, etc.”
Dacă prima ediție a festivalului UNTOLD a avut un efect foarte mare pentru orașul
Cluj, anul 2016 a avut un mai mare succes, Clujul fiind căutat acum de artiști din toată lumea.
Asta înseamnă reputație, bani pentru comunitate și un plus de imagine pentru România.
Pentru cele 4 zile de Untold 2016, cifrele totale de audiență arată că au participat peste
300.000 de oameni atât din țară cât și din străinătate.Mai exact, în prima zi, au intrat 70.000
de fani la Dimitri Vegas&Like Mike. A doua zi a venit cu o surpriză din partea DJ-ului
Hardwell care a intrat pe Cluj Arena îmbrăcat în tricoul echipei naționale de fotbal a
României, lăsând în total de 75.000 de oameni impresionați. În a treia zi peste 80.000 de
festivaliști l-au ascultat aproape 5 ore pe regele muzicii trance Armin Van Buuren Day.
Ultima zi a festivalului a fost dominată de AFROJACK și Martin Garrix care au fost ascultați
și întâmpinați de 75.000 de oameni.
De acest mare eveniment, pe lângă publicul numeros, au profitat și comercianții.
Astfel că se estimează că în numai 4 zile cei trei sute de mii de participanți, au cheltuit în
orașul Cluj-Napoca aproape 25 de milioane de euro. Acești bani au fost cheltuiți de către
oaspeții orașului Cluj pe mâncare, băutură, pe biletul de intrare care a fost în medie 300 de lei,
cazare, 150 de euro, dar și pe alte distracții. Oricum, o mare parte din acești bani au mers către
economia locală. Un bun exemplu, fiind barurile, cafenelele, restaurantele sau cofetăriile din
incinta festivalului care au vândut în patru zile cât vând în mod normal în câteva luni. Un caz
concret este cel al lui Răzvan Rus, un comerciant din Cluj care afirmă că: „Sunt și eu surprins
câte am putut să fac într-un timp scurt. Am vândut 6000 de clătite. Am avut 17 oameni, fie
ziua sau noaptea. Undeva la 800 de kilograme de făină, totul a fost cu sute de kilograme, la o
alta dimensiune, un pic greu de gestionat”. Un alt comerciant, de data aceasta de sex feminin,
Ioana Lazăr declară bucuroasă că: „Suntem o locație de tip to go.Am avut peste 1500 de
clienți pe zi. S-au vândut peste 40 de kilograme de cafea din primele date pe care le am.”De
asemenea un studiu organizat de Doctorul Universitar, Ovidiu Moisescu de la Universitatea
Babeș-Bolyai Cluj arată că un participant din Cluj Napoca a cheltuit în jur de 100 de lei/zi iar
o persoană din afara Clujului undeva la 180 de lei/zi.
Pe de altă parte costurile evenimentului au fost pe măsura distracției și reputației
primite de către orașul Cluj după finalizarea festivalului. Drept urmare, în 2015, pentru prima
ediție a evenimentului UNTOLD pentru rezervarea a doi artiști Avicii și David Guetta,
Primăria Cluj Napoca a contribuit cu 1.800.000 lei. Bugetul total al festivalului a fost de
4.500.000 euro. De organizarea celei de a doua ediții s-a ocupat entitatea juridică SC
UNTOLD SRL, înființată în octombrie 2015. Bugetul a fost estimat la suma de 5.000.000
euro, însă nu se cunoaște contrbuția financiară exactă a investitorului privat.
Fiind vorba de un eveniment așa măreț fiecare detaliu contează. Astfel că, în 2016, au
fost 10 scene, peste 200 de puncte din care s-au cumpărat băuturi, peste 60 de locuri din care
se putea lua mâncare și zeci de mii de locuri de cazare. În total, 5.000 de oameni au stat în
spatele acestei povești, dintre aceștia includem paza, curățenia, aprovizionare, decoruri și
multe altele
Toate ca toate, însă acesta este doar începutul deoarece a treia ediție se anunță a fi una
incendiară, până acum primele 5.000 de bilete au fost puse în vânzare pentru anul 2017, acest
an și s-au dat în doar 3 minute. În concluzie, după doar două ediții, UNTOLD a devenit un

5
nume în lumea muzicii. Artiști de renume cer să cânte aici și oameni de peste tot din lume vin
să trăiască această experiență unică. O poveste plină de magie care se realizează doar cu multă
muncă. Timp de 4 zile , Clujul parcă se schimbă, se umple de voie bună și de culoare iar
oamenii descoperă o altfel de Românie.

Un alt eveniment care are un rol important în dezvoltarea Clujului este Târgul de
cariere.

Acesta este cel mai mare eveniment de joburi din țară care are ca scop atât oferirea de
locuri de muncă cât și educația participanților în ceea ce privește oferta pieței forței de muncă.
Prima ediție a târgului de Cariere a avut loc în anul 2006, în Cluj, proiect organizat la
standarde ridicate care s-a dovedit viabil, acum desfăsuraâdu-se în toate marile orase ale țarii.
Publicul tintă al evenimentului este format din tineri educați, cu studii superioare între
20-35 de ani, iar de cealaltă parte sunt vizate companii active, multinaționale care vor să aiba
cei mai buni angajați. Acestia interacționează direct, pe baza CV-urilor, candidații având
posibilitatea să descopere oportunitățile de pe piata forței de muncă și să aplice la joburile,
internship-urile sau programele de voluntariat disponibile, iar recrutorii să selecteze într-un
timp scurt și eficient candidatul potrivit.
În anul 2015, Târgul de Cariere a sarbatorit realizarea a 100 de editii de la înfiintare,
iar în martie 2017, Clujul a găzduit a 22-a editie a evenimentului. S-au reunit peste o suta de
companii si organizații, peste 60 dintre ele recrutând pe domenii precum piața Alimentară,
Auto & Automotive, Bănci, finanțe si asigurări, ONG, Producție și Tehnică sau Publicitate și
Marketing, Retail & FMCG, Servicii & BPO, iar 40 de companii au fost dedicate industriei de
IT. Peste 8.000 de clujeni au ales să participe la acest eveniment, 5.000 dintre aceștia fiind
interesați de editia globală iar peste 3.000 de candidați pasionați și specialiști IT au ales să
descopere oportunitățile de carieră oferite de târgul specializat în tehnologia informației. În
total, au fost puse la dispoziție circa 7700 de joburi sau internship-uri în cadrul Târgului de
Cariere.
Ariile de recrutare cele mai active au fost, ca și în anii anteriori, IT-ul, ingineria și
limbile straine care însumează un procent de 50-60% din oferta locurilor de muncă. Celelalte
3500 de joburi au fost desinate industriei famaceutice, serviciilor de consultanța, în domeniul
finanțelor, în marketing și publicitate, în vanzări și în comerț. De asemenea, au fost
numeroase companii cu oferte pentru munca necalificată în țara și în străinatate.
Potrivit unui studiu realizat în 2016 în rândul candidaților de la Târgul de Cariere
Global, 66.26% dintre respondenții din Cluj declara că sunt dispuși să se mute în alt oraș
pentru un job mai bun. După rezultatele cercetării făcute și candidaților Clujeni de la IT,
putem observa că disponibilitatea de relocare a acestora este mai mare comparativ cu cea a
candidatilor de la Târgul Global, procentul fiind de 70.59%.
Alte date din analiza organizatorilor TdC-ului arată că tinerii din Cluj sunt interesați
de voluntariat. Aproape 59% dintre respondenții din Cluj spun că au facut voluntariat ori au
facut parte dintr-un ONG pentru mai mult de 6 luni. În cazul tinerilor IT-iști din Cluj,
procentul este chiar mai mare, de 73.33%. Dintre candidații clujeni care au raspuns studiului,
41,18% au afirmat ca reputația companiei este foarte importantă pentru ei, 53.99% consideră

6
că este destul de importantă, în timp ce pentru 15% dintre respondenți reputația companiei
este putin sau deloc importantă.
De asemenea, și posibilitățile de promovare în cadrul companiei reprezintă un criteriu
de alegere pentru tinerii clujeni care se află în căutarea unui loc de munca, 64,42% sustinand
că pentru ei acest aspect este foarte important, pe când 31,29% spun că este destul de
important. La polul opus, 4,29% dintre candidații clujeni care au răspuns cercetării, considera
că posibilitatea de promovare este putin importantă pentru ei.
Studiul a fost efectuat în 6 orașe (Brasov, Oradea, Iași, Sibiu, Cluj-Napoca si Târgu-
Mureș) în lunile octombrie si noiembrie 2016, pe un eșantion de 1160 de persoane, dintre care
326 de clujeni care au participat la Târgul de Cariere Cluj Global și 111 de IT-iști participanți
la Târgul de Cariere în IT.
La cluj, în cele 4 zile în care s-a desfăsurat târgul, s-au adunat peste 4.300 lei, bani
care vor fi transferați către Campania Cutting-Edge-Research pentru a incuraja tinerii talentați
și pasionați de fizică să iși construiască o cariera în tară. Aceasta iși propune inființarea unei
școli de vaăa destinată elevilor olimpici la Fizică, unde vor primii sfaturi pentru dezvoltarea
pasiunii lor și vor fi îndrumați catre noi oportunități disponibile în țară.
În concluzie, din perspectiva companiilor, „Târgul de Cariere” este evenimentul care
produce cele mai bune rezultate din punct de vedere al recrutării și este considerat un
eveniment de referință în România. Din punctul de vedere al candidaților, TdC reprezintă o
mare oportunitate ca ei să iși gasească locul de munca potrivit.

Al patrulea eveniment prezentat de noi este JAZZ IN THE PARK.

“Fapte” este o activitate care a început în 2006 cu organizarea de evenimente de


carieră și a continuat cu dezvoltarea mai multor evenimente culturale și de tineret menită să
ofere comunităților perspective noi. Alături de “Târgul de Cariere”, Fapte organizează și
“Jazz in The Park”, un proiect cultural cofinanțat de Administrația Fondului Cultural
Național, în parteneriat cu Pimăria municipiului. Activitatea a primit finanțare și printr-un
grant oferit de Norvegia, Islanda, Liechenstei, și Guvernul României, precum și de FDSC,
Primăria și Consiliul Local Cluj-Napoca.
Festivalurile organizate în aer liber au o mare importanță pentru oraș, crescând
vizibilitatea noilor spații verzi sau chiar revitalizând unele zone uitate ale orașului. Acest
lucru își propun și organizatorii evenimentului Jazz in The Park, care au ales ca una din zilele
festivalului să se desfășoare în “Parcul Armatura” un loc care nu a mai fost folosit nicioadată
pentru un eveniment. Ei speră că prin acest lucru să se ofere mai multă importanță zonelor
frumoase ale orașului, cu toate că fiind vorba de un regim democratic relativ tânar, cetățenii
nu sunt înca îndeajuns de constienți de rolul și funcționarea spațiilor verzi. Oamenii nu sunt
obișnuiți cu sărbatorile și activitățile în aer liber, și prin urmare se asumă riscul neprotejării
zonelor publice care găzduiesc anumite evenimente. În această privintă, se derulează un
proiect de informare a cetățenilor cu privire la spațiile verzi și folosirea acestora care
urmareste să ofere cetățenilor o noua perspectivă a orașului.
Locuitorii Clujului se arată deschiși către noi activități pentru petrecerea timpului
liber, diferite de cele obișnuite desfăsurate în stil classic, la Casele de Cultură sau Sala
Polivalentă. Jazz in The Park a reușit să aducă ideea anilor ’70 nascută în America, idee care

7
dă tuturor posibilitatea de a asculta muzica live într-un mod cât mai relaxant, nefiind
constranși de timp sau spațiu. Deși a ales o amplasare neconvenționala, evenimentul s-a
dovedit a fi unul de success, cucerind locuitorii Clujului și atrăgând turiștii doritori de muzică
bună.
În 2015, numarul participanților s-a dublat față de anul anterior, ajungând la peste 50
de mii de persoane. Cei mai mulți spectatori au fost în zilele de weekend în numar de 16.000-
17.000 iar vineri, în Parcul Central au participat aproximativ 12.000 de persoane. Concertele
de pe malul Someșului au strans peste 4.500 de spectatori, în timp ce la serile de jam session
din Colin’s Gastro Pub au participat aproximativ o mie de persoane.
Fondul Jazz in the Park este o inițiativă prin care organizatorii evenimentului susțin
implicarea în comunitate și ajută la promovarea tinerelor talente. Clujenii s-au arătat interesați
de susținerea vieții culturale a orașului, contribuind la inițiativa evenimentului prin
cumpărarea biletelor neobligatorii sau prin donațiile făcute către Fondul Jazz in the Park.
Astfel, în prima zi a campaniei, s-au vândut 887 de bilete neobligatorii, a cate 10 lei fiecare,
rezultând un total de 8.870 lei. La finalul evenimentului din 2015, banii care s-au adunat au
însumat un total de 9.100 de euro, iar apoi în 2016, s-au strans peste 15.000 de euro, suma
care a fost peste asteptările organizatorilor. Aceștia vor fi distribuiți catre cel puțin trei
proiecte destinate susținerii tinerelor talente muzicale, care dau dovada de excelență în munca
lor. Fiecare proiect va beneficia de o finantare de câte 9.000 lei și se vor accorda minim trei
burse de excelență de câte 2.000 lei. Prin această activitate, organizatorii vor să determine
comunitatea clujeana să iși susțină artiștii locali.
Ca în fiecare an, organizatorii festivalului își propun să creeze o varietate de genuri și
influențe muzicale, optând atât pentru trupe românești cât și pentu artiști străini. Ei sunt
convinși că, anul acesta, pentru cea de-a cincea ediție a festivalului, au reușit să inițieze cel
mai bun line-up unde vor cânta trupe din 15 țări și de pe 3 continente. Sunt așteptați peste 100
de artiști care ne vor cucerii prin energia pozitivă pe care o transmit iar străzile orașului vor fi
animate de sute de reprezentații artistice. Ediția de anul acesta se anunță a fi cea mai
spectaculoasă de până acum, datorită extinderii de care va da dovadă, atât prin numărul
participanților, gama diversificată de muzică cât și prin impactul pe care îl va avea în
comunitate.

Un alt mare eveniment, dar de această dată din domeniul sportiv este MARATONUL
FĂGETULUI.

Pentru început, maratonul Făgetului este o competiție de ciclism, unde pot concura
toate persoane indiferent de vârstă. Acestea se vor împărții pe mai multe categorii, astfel că
grila de start va avea un cod de culoare pentru fiecare categorie în parte. Concurenții pot să
aleagă între două trasee: Traseul lung de 60 de km și cel scurt de 26 de km. Indiferent de
traseul ales sau de categoria din care fac parte, concurenții își vor începe startul de la Centrul
Comercial Polus.
Acest eveniment este organizat de clubul sportiv „CLUJUL PEDALEAZĂ” fondat in
2011 de către Levente Kertesz. În acel an s-a organizat primul campionat local „Clujul
Pedalează”. Prin această inițiativă s-a descoperit câți localnici doresc să participe la astfel de
evenimente, iar pentru început și fără nici un pic de reclamă, numărul celor care au fost

8
prezenți a fost destul de mare, mai exact 128 printre care numeroși copii. După șase etape și
trei concursuri de copii, membrii clubului s-au decis să impresioneze publicul și să ridice
ștacheta pentru anul 2012. Atunci a luat naștere Maratonul Făgetului, fiind mai mult un
eveniment organizat la insistențele fondatorului, Levente, deoarece acesta dorea în mod
special organizarea unei competiții în Cluj, orașul său natal. Acest eveniment a fost un mare
succes, participanți neezitând să apară. În anul 2012, fiind și prima ediție a maratonului, au
fost 411 de participanți, în 2013 -515, în 2014 -806, în 2015 s-a ajuns la 1000 de participanți,
pentru ca în 2016 și în anul 2017, să se depășească numărul de 1000 de oameni ce au dorit să
ia parte la competiție. Astfel, treptat acest eveniment a ajuns să devină al doilea maraton ca
amploare, în România și pe locul patru în Europa de Est.
Anul 2015, a fost unul destul de important pentru acest eveniment, deoarece în acest
an, maratonul Fărgetului a fost singura cursă românească de mountain bike televizată. Acest
fapt a adus un avantaj mare evenimentului care fiind filmat în direct a avut peste 3.000 de
vizualizări pe youtube. Participanții au fost și din străinătate, mai exact din Marea Britanie,
Italia, Germania, Republica Moldovă dar și din Ungaria, de exemplu a participat câștigătorul
lor la concursul național de maraton. Cu toate acestea, dintre cei 1000 de participanți, 300
dintre aceștia au fost din Cluj iar în proporție de 80% concurenții au fost din România. Drept
urmare, putem observa dorința românilor de a adopta un stil de viață sănătos și de-a fii mai
buni deoarece această competiție este organizată și în scop caritabil. Banii strânși sunt folosiți
și pentru donații persoanelor care chiar au nevoie. De exemplu, în anul 2014, clubul „Clujul
pedalează” împreună cu autoritățile județene au cumpărat o imprimantă specială în valoare de
4000 de euro pentru elevii de la liceul special pentru deficiențe de vedere pentru a îi ajuta în
folosirea unei noi platforme online.
Și anul 2016 a însemnat un adevărat succes pentru această competiție, cei 1300 de
concurenți fiind dovada vie. Aceștia au participat la această competiție unde au fost încadrați
în mai multe categorii după cum urmează: la categoria BĂRBAȚI CROSS 11 KM au
participat 58, la cea a FEMEILOR CROSS 11 KM- 25, la categoria BĂRBAȚI între 18-29 de
ani- 36, la FEMEI între 18-29 de ani s-au înscris 10, în rândul BĂRBAȚILOR între 30-39 de
ani au fost 58, în rândul FEMEILOR între 30-39 de ani- 17, la BĂRBAȚI între 40-49 de ani
s-au întrecut 38 de participanți, la FEMEI 40+ani - 15 și nu în ultimul rând la categoria
BĂRBAȚILOR 50+ani au fost 8 concurenți. Dintre toți aceștia pe podiumul bărbaților s-au
calificat Mariusz Michalek, Luis Leao Pinto și Adrian Brzozka, un polonez de 29 de ani care
a și câștigat primul loc. Maratonul Făgetului anul 2016 a ieșit în evidență și cu participarea
feminină, învingătoarea din acest an fiind Charlotte Davies.
La acest eveniment și-au pus amprenta și voluntarii, astfel că în anul 2014 au participat
220 de voluntari iar în anul 2016 au fost prezenți și au ajutat la organizarea competiției 200.
Putem să subliniem faptul că acest eveniment se remarcă și atrage multe persoane atât prin
originalitate cât și prin relaxarea pe care o transmite. Această competiție nu se va opri aici, ea
fiind deschisă la o mulțime de modificări tocmai pentru a mulțumi pe toți participanții. Astfel
că în anul 2017, acest maraton a încadrat și categoria pentru persoanele cu dizabilități pentru a
le oferi și lor șansa de a socializa și de a se simți bine fără să remarce o urmă de marginalizare
sau discriminare.

9
În conluzie, putem spune că festivalurile joacă un rol important în viața cetățenilor
clujeni, oferindu-le acestora diverse activități pentru petrecerea timpului liber, atât din
domeniul culturii, al muzicii cât și al sportului. Evenimentele au adus numeroase avantaje în
termeni de educație, învățământ, dezvoltarea orașului dar și pentru promovarea afacerilor.
Multe firme au reușit să se facă cunoscute în urma festivalurilor, dezvoltându-și afacerea și
atrăgând noi clienți. Bineînțeles că, organizarea evenimentelor implică și anumite costuri, atât
in sensul propriu al cheltuielilor, cât și în ceea ce privește alte posibile efecte negative. Cu
toate acestea, în urma evenimentelor, Capitala Europeană a Tineretului a ieșit în evidență atât
pe plan națioal cât și internațional, atrăgând numeroși turiști din toată țara dar și din
străinătate.
Astfel că, putem spune faptul că această piață a evenimentelor din Cluj Napoca joacă
un rol important și în câștigarea titlului de Capitală Culturală Europeană, titlu pe care Clujul
speră că îl poate câștiga în anul 2021.

10
Bibliografie:

1. http://tiff.ro/stiri/un-nou-record-de-spectatori-la-
tiff-2016-peste-79000

2. http://www.ziardecluj.ro/cu-cat-sporit-untold-
turismul-la-cluj-hotelierii-spun-ca-la-editia-
viitoare-vor-fi-mai-bine-pregatiti

3. http://www.clujulpedaleaza.ro/news/showNews/0/1
/10

4. https://cluju.ro/peste-8-000-de-participanti-la-
targul-de-cariere-cluj-si-targul-de-cariere-in-it/

5. http://www.jazzinthepark.ro/fond/

11
Motivația alegerii celor 5 articole
Echipa noastră a decis să aleagă 5 evenimente care considerăm noi că au avut
un impact mai mare asupra pieței evenimentelor din Cluj Napoca. Noi am
demonstrat prin cele 5 site-uri alese faptul că desfășurarea acestor evenimente a
dus la dezvoltarea orașului Cluj și la recunoașterea lui pe plan național și
internațional. Am ales site-urile de mai sus deoarece analizându-le pe toate ne-
am dat seama că doar acestea prezintă anumite informații relevante și de
încredere care ne-au ajutat în realizarea acestei cercetări. Prin urmare pe baza
acestor site-uri am ajuns la următoarele concluzii: Festivalurile Untold și Tiff au
ajutat la extinderea turismului în acest oraș, Evenimentul Târgul de Cariere a
încurajat și orientat tinerii spre obținerea unor locuri de muncă iar Jazz in the
Park și Maratonul Fărgetului au adus un plus de relaxare pentru toți participanții.

Greutățile întâmpinate în realizarea proiectului


O greutate întâmpinată în realizarea acestui proiect a constat în validarea
înformațiilor găsite pe site-uri și în alegerea articolului cu datele cele mai
corecte și mai reale. De exemplu am găsit pentru evenimentul MARATONUL
FĂRGETULUI informații diferite despre traseul parcurs de concurenți. Pe un
site apărea traseul de 30 de km iar pe altul de 24. În cazul acestui eveniment,
bineînteles am căutat informația de pe site-ul lor oficial de unde am preluat și
celelalte date. Astfel că a fost un pic mai mult de lucru până la alegerea
articolului potrivit, fiind nevoiți să le verificăm pe toate.

O altă problemă a fost și alegerea celor 5 evenimente. Astfel că am găsit


evenimente însă nu am găsit informații destule sau pe cele pe care ne erau cu
adevărat de folos. De exemplu am vrut să scriem și despre Colour Run sau
despre Festivalul Luminilor însă nu am găsit detalii referitoare la câți
participanți au fost în fiecare an, sau la bugetul alocat pentru aceste evenimente.

Vrem să specificăm faptul că spre mirarea noastră nu am întâmpinat


probleme între noi, adică neînțelegeri, fiecare a știut ce să facă.Una peste alta, în
ciuda acestor greutăți sperăm că am putut realiza o cercetare secundară conform
așteptărilor dumneavoastră. Vă Mulțumim!

12
13