Sunteți pe pagina 1din 4

DEFINITIE

Cea mai utila definitie moderna este cea folosita de Asociatia Americana pentru
Deficienta Mintala : "functionare intelectuala generala semnificativ sub medie,
care a inceput in timpul perioadei de dezvoltare si se asocieaza cu o deficienta
a comportamentului adaptativ."
CAUZE

Etiologia deficientelor mintale impune o sistematizare a categoriilor de factori care


influenteaza aparitia tulburarilor organice si functionale ale sistemului nervos central
(SNC) si stabilirea unor corelatii intre sindroamele clinice si cauzele care le produc.

Deficientele mintale pot fi de natura ereditara (transmise prin gene), organica


(urmare a unor leziuni ale SNC), sau pot fi cauzate de carente educative, afective, socio-
culturale.

Pornind de la factorul cauzal, deficientele mintale pot fi impartite in :

 deficiente mentale primare (determinate de factori ereditari)


 deficiente mentale secundare (determinate de factori exteriori, din mediu)
 deficiente mentale mixte (determinate de combinarea factorilor ereditari cu cei
de mediu)
 deficiente mentale fara cauze direct decelabile
Factorii care determina prin actiunea lor asupra SNC deficienta mentala pot actiona
in momente diferite, dand nastere la patologii diferite:
 in etapa de progeneza (cand are loc maturizarea celulelor sexuale si fecundatia)
dand nastere la gametopatii
 in etapa de blastogeneza (embriogeneza: 0-3 luni) (cand are loc formarea
foitelor germinative si se desavarseste formarea organelor primitive), dand nastere la
embriopatii
 in etapa de organogeneza (fetogeneza:4-9 luni) (cand au loc procesele de
morfogeneza si histogeneza), dand nastere la fetopatii
Factorii endogeni (din interiorul organismului) pot provoca 3 tipuri de deficiente
mintale:

 prin mecanism poligenic (Cazuri de deficienta mentala pura, fara patologie


asociata, determinate de dominanta genelor nefavorabile inteligentei.)
 prin transmitere mendeliana (Cauzate de gene majore mutante aparute in urma
tulburarii metabolismului enzimatic, sau fara un substrat biochimic.)
 prin anomalii cromozomiale (Anomalii are numarului si morfologiei cromozomilor,
determinand un dezechilibru genic responsabil de variate malformatii somatice,
encefalopatii, dismorfii, etc. Din aceasta categorie fac parte sindroamele Down,
Lejeune, Edwards, Patau, Klinefelter, Turner.)
Factorii exogeni (ce actioneaza din exteriorul organismului) au o influenta cu atat mai
mare in producerea deficientelor mintale cu cat actioneaza mai de timpuriu in viata
copilului (in perioada uterina sau in primii 3 ani de viata). In functie de momentul in care
actioneaza se pot distinge mai multe categorii de factori:

 prenatali (inainte si in timpul sarcinii)


 progenetici (Actioneaza asupra conditiilor si proceselor de aparitie si
dezvoltare a gametilor, determinand gametopatiile. Cei mai frecventi sunt: iradieri
cu radiatii alfa, beta, gama Rontgen, neutroni, protoni, etc; procese involutive la
nivelul ovarului; afectiuni cronice ale parintilor, in special ale mamei: diabet
zaharat, inanitii cronice, etc.; socuri psihice grave suportate de catre parinti.)
 embriopatici (Actioneaza in primele trei luni de sarcina si pot produce o
serie de modificari ale nidatiei, tulburari ale metabolismului mamei si embrionului,
nutritiei si circulatiei placentare. Cei mai frecventi sunt: fizico-chimici: iradieri cu
raze X, substante radioactive, intoxicatii cu diferiti compusi chimici (oxid de
carbon, saruri de nichel, mercur, cobalt, plumb), consumul unor medicamente
teratogene ce pot actiona inca din primele zile , fie distrugand oul fie determinand
mutatii genetice si tulburari metabolice; boli infectioase virotice (rubeola, rujeola,
gripa); boli casectizante ale mamei (tuberculoza, febra tifoida, avitaminoze, etc.);
traumatisme ale gravidei; tulburari endocrine ale mamei (diabet, tulburari
tiroidiene, etc.); incompatibilitate Rh intre mama si fat.
 fetopatici (intervin asupra dezvoltarii intrauterine a fatului, intre luna a 4-
a si a 9-a de sarcina, favorizand unele procese necrotice, inflamatorii, tulburari
vasculare, respiratorii, distrofii, etc. Cei mai frecventi sunt: intozicatii cu alcool,
monoxid de carbon, plumb, mercur; carente alimentare, avitaminoze, infectii
materne (lues, listerioza, toxoplasmoza, boala incluzilor citomegalice, etc.);
traumatisme fizice; placenta praevia cu microhemoragii)
 perinatali (in timul nasterii)
 Scorul APGAR este principalul indicator care ofera informatii despre
starea clinica a nou nascutului. Se apreciaza la 1 minut, 5 minute si 10 minue
dupa nastere. sunt urmarite culoarea pielii, tonusul muscular, respiratia, frecventa
cardiaca, raspunsul la stimuli. Informatiile culese pentru stabilireascorului final au
semnificatie prognostica pentru noul nascut. Principalele cauze care determina
tulburari perinatale sunt:
 prematuritatea noului nascut (greutate la nastere egala sau mai mica
de 2500g, indiferent de durata sarcinii). Exista 3 categorii de prematuri: nascuti
inainte de termen (sarcina mai mica de 37 saptamani), la termen, dar cu o
greutate mai mica de 2500g (distrofie prenatala), nou nascuti proveniti din sarcini
gemelare.
 postmaturitatea noului nascut determina hipoxia cronica a fatului, cu
efecte asupra structurilor nervoase superioare concretizate in sechele
encefalopatice care se manifesta prin retard mental si psihomotor, tulburari
comportamentale, convulsivitate accentuata.
 traumatismele obstetricale (aplicarea forcepsului la extragerea fatului si
operatia cezariana pot produce diferite leziuni ale scoartei cerebrale sau pot
favoriza aparitia unor staze in sistemul circulator cerebral al fatului, insotite de
anoxie sau simfize ale meningelui si determinand astfel hidrocefalie; hipoxia din
timpul nasterii determinata de prelungirea excesiva a nasterii, compresiunea
cordonului ombilical, ruptura de placenta, contractiile uterine foarte slabe,
disproportiile cefalo-pelviene ale fatului, fatul prea mare, etc, toate acestea
favorizeaza scaderea aportului de oxigen la nivelul tesuturilor nervoase, urmate de
edeme , hemoragii punctiforme, procese de necroza la nivel cortical, alterarea
procesului de mielinizare si emitere de dendrite care vor conduce mai tarziu la
tulburari senzoriale si psihomotorii; encefalopatia bilirubinica 9boala hemolitica a
noului nascut) este determinata de invazia anticorpilor de la mama la fat , prin
placenta, urmata de cresterea acidozei la nivelul celulei nervoase datorita
excesului de bilirubina neconjugata cu actiune citoxica care provoaca alterari
functionale si morfologice in special la nivelul nucleilor de la baza creierului.
 postnatali (dupa nastere)
 boli inflamatorii cerebrale - encefalite (intalnite in rujeola, rubeola,
varicela, tuse convulsiva, gripe, etc.), meningoencefalite (streptococica,
stafilococia, meningococica, TBC), viroze, abcese cerebrale
 boli infectioase cu complicatii cerebrale - gripa, hepatita edemica,
scarlatina, variola, varicela, tuse convulsiva, etc.
 boli parazitare cerebrale - chist hidatic, cisticercoza
 boli cu efecte degenerative la nivel cerebral - acidoze, hipoxii,
hipoglicemii, tulburari hidroelectrolitice
 intoxicatii acute si cronice cu plumb, oxid de carbon, alcool, fungicide,
etc.
 traumatisme cranio-cerebrale ce pot duce la traumatisme sau
hemoragii cerebrale soldate cu manifestri neurologice sistematizate si sechele
neuropsihice de grade diferite
 tulburari cronice de nutritie (mai ales in perioada 0-3 ani) - carente
prelungite de vitamine, electroliti, alimentatie hipoproteica, ce pot culmina cu stari
distrofice, edem cerebral, disfunctii cerebrale
 tulburari metabolice - in special hipoglicemiile la copil pot determina
aparitia unor encefalopatii manifestate prin accese convulsive, pareze, reatrdare
intelectuala
 tulburari circulatorii la nivel cerebral - tromboze venoase sau la nivelul
sinusurilor, arterite ce pot culmina cu embolii sau leziuni cerebrale grave
 factori psihosociali - reprezentati prin natura relatiilor afective
intrafamiliale, mediul si conditiile economice ale familiei, calitatea influentelor
culturale si educationale care actioneaza asupra copilului, carentele afective ale
copilui, etc. (Teoria psihanalista si psihosociologica explica aparitia deficientei
mentale ca un efect al lipsei de afectivitate (in special din partea mamei) in primii
ani de viata ai copilului , favorizand instalarea unei inhibitii accentuate la nivel
talamic, prin lipsa unor stimuli afectivi care pot produce o nedezvoltare structural-
functionala a scoartei datorita suprimarii aportului de stimuli la acest nivel. Se stie
ca , prin programul genetic, in primii ani de viata, dezvoltarea legaturilor nervoase
, prin cresterea numarului de sinapse, are la baza tocmai un aport ridicat de
stimuli la nivel cerebral si aparitia concomitenta a structurilor anatomo-fiziologice
neuronale (circumvolutiuni cerebrale) raspunzatoare de achizitia informatiilor
respective; altfel spus, cu cat aportul de stimuli exogeni in primii ani de viata este
mai mare, cu atat creierul copilului va avea un grad mai ridicat de dezvoltare , sau
cu cat stimularea timpurie a copilului este mai intensa, cu atat sansele de
dezvoltare intelectuala optima a copilului vor fi mai ridicate.)
FORME

 Retardare mintala usoara (QI 55-70, varsta mintala 9-12 ani)


 infatisare comuna si deficiente motorii sau senzoriale abia sesizabile
 obtin rezultate scolare ce le permite sa ajunga in clasa a VI-a (VIII-a)
 ca adulti isi gasesc loc de munca, isi formeaza o familie dar au nevoie de
ajutor in rezolvarea unor probleme de viata mai complexe
 majoritatea reusesc sa traiasca independent
 Retardare mintala moderata (QI 40-55, varsta mintala 6-9 ani)
 probleme neurologice, motorii, de locomotie
 pot invata sa comunice si sa se ingrijeasca dar sub supraveghere
 ca adulti pot incerca sa desfasoare o munca de rutina
 Retardare mintala severa (QI 25-40, varsta mintala 3-6 ani)
 au o dezvoltare foarte incetinita in perioada prescolara
 necesita supraveghere atenta si ingrijire specializata
 Retardare mintala profunda (QI sub 25, varsta mintala mai mica de 3 ani)
 deficiente multiple cognitive, motorii, de comunicare
 au nevoie de instruire intensiva pentru a capata independenta in
efectuarea celor mai rudimentare activitati zilnice (mancat, toaleta)
 necesita supraveghere pe parcursul intregii vieti