VOLEI – SPORT ADAPTAT PERSOANELOR CU NEVOI SPECIALE

Conf. univ. dr. CROITORU Doina

UNEFS Bucureşti

Cuvinte cheie: sport adaptat, volei, reguli

Keywords: adapted sport, volleyball, rules

Abstract: The paper presents some aspects regarding volleyball as an adapted sport. We
started by pointing the early beginnings of disabled’ sport - mentioning the contribution of sir
Ludwig Guttmann - and some aspects about the history of adapted volleyball. We presented a
synthesis of the official rules mentioning the main competitions dedicated to disabled people:
Paralympics Games, Special Olympics, and Deaf Games.

Începuturile sportului pentru persoane cu nevoi speciale sunt strâns legate de numele
lui sir Ludwig Guttmann – neurolog şi neurochirurg ce a emigrat (1939) în Anglia ca refugiat
din Germania fascistă. La începutul lui 1944, pe când era implicat în cercetare la
Universitatea Oxford, i s-a cerut de către guvernul britanic să pună bazele unui centru pentru
tratarea afecţiunilor coloanei vertebrale la spitalul Stoke Mandeville. La acest nou institut,
Guttmann şi-a pus în practică ideile originale de tratament şi recuperare a pacienţilor
paralizaţi datorită afecţiunilor coloanei vertebrale, pacienţi până atunci priviţi ca neajutoraţi,
fără speranţă sau cu speranţă redusă de viaţă. Serviciul de tratament din acest nou centru
medical a devenit un model pentru întreaga lume dar un aspect aparte al filozofiei şi
clarviziunii sale a influenţat decisiv nu numai pacienţii trataţi aici ci şi multe alte persoane cu
diverse tipuri de handicap motor: introducerea activităţilor sportive.
În 1948 primele jocuri Stoke Mandeville s-au ţinut cu participarea a 16 competitori în
cărucioare la tir cu arcul. Jocurile au devenit „internaţionale” în 1952 cu participarea echipei
germane de veterani de război.
Sir Ludwig Guttmann obişnuia să spună: „Dacă am făcut un singur lucru bun în
cariera mea medicală acesta a fost introducerea sportului în tratamentele şi programele de
recuperare ale bolnavilor cu afecţiuni ale coloanei vertebrale şi a altor handicapaţi”.
Primul club sportiv pentru persoane disabilitate s-a înfiinţat în Olanda în anul 1953.
Atletismul şi sitzball (original din Germania) erau principalele sporturi. Curând s-a considerat
că sitzball, care se joacă de asemenea şezând pe podea, era mult prea pasiv şi s-a căutat ceva
mai dinamic.
În 1956 Comitetul Sportiv Olandez a introdus un nou joc sportiv numit volei şezând, o
combinaţie de sitzball şi volei. De atunci, voleiul şezând s-a dezvoltat devenind unul din cele
mai importante sporturi practicate în competiţiile olandeze, nu numai pentru disabilitaţi dar şi
pentru voleibalişti „întregi” cu traumatisme ale gleznelor sau genunchilor
Competiţii internaţionale au avut loc începând cu anul 1967 dar acest sport a trebuit să
aştepte până în 1978 când Organizaţia Sportivă Internaţională pentru Disabilitaţi (ISOD) a
acceptat voleiul şezând în programul sau.
Primul turneu internaţional – sub umbrela ISOD – a avut loc în 1979 în Haarlem
Olanda. În 1980 a fost acceptat în programul Paralimpic cu participarea a şapte echipe. După
Campionatul European din 1981 – Bonn, Germania, primul Campionat Mondial s-a disputat
la Delden în Olanda în 1983
Dezvoltarea internaţională poate fi caracterizată ca fiind tumultoasă: competiţii sunt
organizate pretutindeni în lume şi sunt organizate anual campionate mondiale, europene şi
regionale. A devenit unul din principalele sporturi de echipă în programul Paralimpic: este

303
rapid, captivant, place publicului şi reprezintă o ocazie excelentă de a admira calităţile de înalt
nivel tehnic ale sportivilor speciali.
Voleiul în stând a fost practicat de către sportivi cu disabilităţi cu mult înainte ca o
federaţie internaţională să fie creată. Rădăcinile sale se află în Marea Britanie şi, original, a
fost jucat numai de amputaţi.
Datorită varietăţii amputaţiilor a fost creat un sistem de clasificare şi jucătorii au fost
plasaţi în 9 categorii. Pentru a-i încuraja să participe pe cei cu amputaţii severe s-a introdus un
sistem de punctare – fiecare jucător primind puncte în funcţie de gradul de amputare – şi un
total de 13 puncte reprezentă minimul necesar pentru o formaţie din teren.
In 1984 s-a decis să de permită participarea şi a altor tipuri de disabilităţi. Deşi acest
lucru a creat iniţial multe probleme de clasificare, forul de specialitate WOVD (World
Organization for Volleyball Disabled - care poate fi considerată o adevărată federaţie
internaţională în domeniu), după 4 ani, a reuşit să stabilească criterii de clasificare incluzând
sportivi cu disabilităţi variate ale braţelor şi picioarelor.

Selecţiuni din regulamentele oficiale de desfăşurare a competiţiilor dedicate

A. Criterii de eligibilitate şi clasificarea sportivilor

Jocurile Paralimpice

Sunt eligibili pentru a juca volei în cadrul Jocurilor Paralimpice sportivii cu amputaţii,
condiţii “les autres” (inclusiv nanism), paralizie cerebrală şi afecţiuni ale măduvei spinării
Volei în stând. Sunt 3 clasificări în voleiul în stând – A, B şi C
Clasa A – Un sportiv cu nivel minim de disabilitate referitoare la capacităţile/funcţiile
necesare practicării voleiului.. Exemplele includ: amputaţii ale degetelor, scurtarea unui
braţ/picior cu un anumit procent, sudarea unei glezne sau a altei încheieturi, sportivi cu
paralizie cerebrală din clasele CP7 şi CP sau alte disablităţi comparabile
Clasa B – Un sportiv cu un nivel mediu de disabilitate referitoare la capacităţile/funcţiile
necesare practicării voleiului. Exemplele includ amputaţii sub cot sau sub genunchi sau
alte disabilităţi.
Clasa C – Un sportiv cu cel mai mare nivel de disabilitate referitoare la
capacităţile/funcţiile necesare practicării voleiului. Exemplele includ amputaţii deasupra
cotului sau deasupra genunchiului precum şi amputaţii combinate braţ/picior sau altele.
Volei în şezând – Sportivii participanţi trebuie să se încadreze în criteriile de disabilitate
minimă cum au fost descrise în clasa A la voleiul în stând

În majoritatea competiţiilor adaptate se foloseşte clasificarea USA Standing Volleyball –

în care sportivii participanţi primesc clasificările A, B sau C.
Intră în categoria A sportivii care au:
- lipsă primele doua degete de la ambele mâini;
- lipsă 7 sau mai multe degete;
- amputaţie a unei mâini (Lisfranc);
- amputaţie a labei piciorului (Chopart);
- amputaţie a unui picior la nivelul gleznei;
- un braţ mai scurt cu 33%;
- un picior mai scurt cu 12-15%;
- o încheietură a pumnului sudată sau degetele de la o mână nefuncţionale.
Intră în categoria B sportivii care au:

304
 - amputaţie la nivelul antebraţului (sub cot);
- Chopart bilateral;
- Lisfranc bilateral protezat;
- amputaţie sub genunchi protezată;
- un braţ mai scurt cu 35-60%;
- un şold nefuncţional;
- un genunchi nefuncţional.
Intră în categoria C sportivii care au:
- amputaţie deasupra cotului;
- amputaţie deasupra genunchiului;
- amputaţie bilaterală sub genunchi – cu proteze;
- un braţ mai scurt cu mai mult de 60%;
- un braţ nefuncţional.

Olimpiada Specială (Special Olympics World Games)

Sportivii trebuie să aibă un diagnostic primar de retard mental. Ei sunt clasificaţi în

conformitate cu un proces de divizare în care sunt grupaţi în funcţie de nivelul de abilitate
pentru competiţie. Aceasta grupare se bazează pe scorurile jucătorilor la Testul de Estimare a
Deprinderilor pentru Volei cuprinzând serviciul, preluarea şi atacul şi pe rezultatele turneului
anterior.

Olimpiada Surzilor

Sunt admişi sportivii care au surzenie completă care implică o pierdere a auzului de
minim 55 decibeli în urechea mai puţin afectată. Jocul se desfăşoară conform regulamentului
oficial al jocului de volei „obişnuit”. Folosirea protezelor auditive este interzisă din momentul
în care sportivii intră la încălzire înainte de meci

B. Organizarea competiţiilor

Competiţiile parlimpice includ ambele forme de desfăşurare – volei în şezând şi volei în

stând
Special Olympics include:
Competiţii pe echipe – jocuri desfăşurate în conformitate cu reglementările Federaţiei
Internaţionale de Volei (FIVB) cu câteva modificări pentru adaptarea la disabilităţile
cognitive
Competiţii pe echipe cu reguli modificate – jocuri desfăşurate pe un teren mai mic
(15.24m x 7.62m) folosind o minge mai mare şi mai uşoară
Competiţii unificate – sportivi cu retard mental joacă în echipe cu sportivi care nu au
retard mental.
Competiţii de dezvoltare a deprinderilor individuale – jonglerii cu mingea, pase de volei,
atac-preluare şi alte deprinderi specifice voleiului
Olimpiada surzilor se caracterizează prin standardele FIVB atât pentru jocurile echipelor
feminine cât şi pentru cele ale echipelor masculine.

305
C. Reguli generale de desfăşurare

Voleiul este un sport dinamic jucat de două echipe a şase jucători fiecare pe un teren .
Spaţiu de joc este împărţit în două de un fileu. Mingea este pusă în joc de către o echipă care
serveşte celeilalte. Din acest moment, echipa la primire are la dispoziţie trei lovituri pentru a o
trimite înapoi peste fileu. Jocul continuă până când mingea atinge podeaua, iese afară sau este
ilegal lovită. Când o echipa câştigă o faza de joc acumulează un punct şi 1) continuă să
servească sau 2) câştigă şi serviciul. Seturile se câştigă cu o diferenţă de minim 2 puncte.
Schimbările regulamentare internaţionale includ şi folosirea jucătorului „libero”.

Modificări pentru volei în stând Paralimpic. În orice moment al desfăşurării jocului o

echipa poate avea în teren maximum un jucător din clasa A şi minimum un jucător din
clasa C
Modificări pentru volei şezând Paralimpic. Terenul mai mic şi fileul mai jos fac ca voleiul
în şezând să aibă o succesiune de executare a acţiunilor de joc mai rapidă. Poziţia unui
jucător în teren este determinată de poziţia şezutei iar braţele şi picioarele se pot găsi în
zona liberă înconjurătoare în afara tuşelor laterale. Jucătorul nu-şi poate ridica şezuta de pe
suprafaţa de joc când executa un atac sau un serviciu. În apărare este permisă o pierdere
momentană a contactului cu suprafaţa de joc.
Voleiul în cadrul Olimpiadei Speciale se joacă în conformitate cu regulile FIVB.
Nu sunt modificări ale regulilor FIVB pentru Jocurile Olimpice ale Surzilor.

D. Echipament

Mingiile oficiale aprobate de FIVB au o circumferinţa de 65-67 cm şi o greutate de 260-

280g. O minge mai mare şi mai uşoară este folosită în cadrul Olimpiadei Speciale în
competiţia pe echipe adaptată.
Alte precizări privind echipamentul, inclusiv uniforma sportivilor sunt cele specificate de
către FIVB.

Ca să sintetizam în câteva cuvinte diferenţele dintre voleiul şezând şi cel în stând

menţionam:
- se stă pe podea;
- se folosesc mâinile pentru jucarea mingii şi pentru deplasare;
- teren mai mic (6x10m);
- fileu mai coborât (1,15m bărbaţi, 1,10, femei);
- este permisă blocarea serviciului;
- nu este permisă ridicarea de pe podea;
- nu este permisă purtarea protezelor sau ortezelor;
- poziţia şezutei determina poziţia jucătorului.

306
E. Terenul de joc şi înălţimea fileului

Terenul de joc
Dimensiunile terenului
de joc Paralimpic în stând,
Special Olympics şi Olimpiada
Surzilor sunt în conformitate cu
reglementările Federaţiei
Internaţionale de Volei (FIVB).
Terenul este de 18m x 9m, cu
zone libere de 8m în spatele
terenului, 5m în lateral şi un
spaţiu liber de 12,5m deasupra
terenului. Tusele, liniile de atac
şi cea de centru sunt marcate
conform regulamentului FIVB.
Voleiul în şezând
paralimpic este jucat pe un teren
mai mic, de 10m x 6m, cu o
zona liberă de 3m de jur
împrejur şi cu un spaţiu de 7m
deasupra terenului. Pe când la
voleiul în stând liniile de atac
sunt trasate la 3m de linia de
centru, la voleiul în şezând
acestea sunt la 2m.

Înălţimea fileului pentru Paralimpic

stând, Olimpiada Specială şi Olimpiada
Surzilor este 2.43m pentru bărbaţi şi 2.24m
pentru femei - în concordanţă cu
reglementările FIVB.
Înălţimea fileului pentru Paralimpic
şezând este 1.15m pentru bărbaţi şi 1.05m
pentru femei.

307
Bibliografie

1. Amputee Magazine Online. http://amputee-online.com/amputation

2. Athlete Eligibility and Classification. www.abc.net.au/paralympics/sports/classification
3. Croitoru D, Volei în kinetoterapie. Ed. Semne, Bucureşti, 2002
4. Croitoru D, Volei în kinetoterapie. Ediţia a II-a. Ed. Alpha MDN, Buzău, 2009
5. Disabled Volleyball Education. www.usavolleyball.org/disabled/international.htm
6. History of volleyball for disabled. www.wovd.com
7. History of sitting volleyball. www.sittingvolleyball.org.au
8. Oficial Volleyball Rules. www.fivb.ch/rules
9. Réglés de jeu de volley-ball. Comités International des Sports des Sourds (CISS)
www.ciss.org, http://www.deaflympics.com/sports/index.asp?SC=Volleyball
10. Standing Volleyball USA. www.usavolleyball.org/disabled
11. Volleyball. www.paralympic.org/sports
12. Volleyball Eligibility www.specialolympics.org

308