INTEGRAREA TEHNOLOGIEI ÎN

PREDAREA- ÎNVĂŢAREA-EVALUAREA
LIMBILOR MODERNE

Un rol fundamental în societatea cunoaşterii îl deţine, în mod incontestabil, tehnologia.

Influenţa sa este din ce în ce mai puternic resimţită în toate domeniile, educaţia nefiind astfel omisă.
Analiza educaţiei de tip virtual duce la concluzia existenţei unei perspective noi de abordare a
procesului de învăţământ, acest tip de educaţie, care include tehnologia, având un grad ridicat de
receptivitate în rândul tinerilor. Învăţământul tradiţional avea o paradigmă de tip liniar. Informaţia,
cunoştinţele se transmit de la profesor la elev de regulă unidirecţional, profesorul are monopolul
organizării cursului şi aplicaţiilor standard. Învăţământul contemporan axat pe tehnologia digitală este
direcţionat în ambele sensuri. Apare o nouă paradigmă de învăţare prin care elevul sau studentul nu mai
este un spectator pasiv, un receptor care asimilează informaţia nerealizând un feed-back corespunzător,
aceasta reprezentând, de fapt baza unui proces educaţional eficient. Astăzi, prin intermediul noilor
tehnologii, există o diversificare a mijloacelor de acces la informaţie.
Internetul, spre exemplu, ne permite să accesăm informaţii, să împărtășim sau să interacţionăm
cu alţi utilizatori din întreaga lume, el oferind o serie de beneficii atât elevilor, cât şi cadrelor didactice.
Astfel, cadrele didactice economisesc timp, întrucât internetul le permite să stochezemateriale didactice
în format electronic, care pot fi accesate mult mai uşor, înlocuind astfel maldărul de hârtii fotocopiate.
De asemenea, utilizarea internetului poate ajuta profesorul în procesul instructiv-educativ prin creşterea
motivaţiei a elevi. Mulţi elevi învaţă mai uşor prin interacţiune, iar activităţile care au la bază utilizarea
internetului oferă oportunitatea interacţiunii cu probleme şi situaţii din viaţa reală. Un real avantaj îl
poate constitui şi comunicarea şi colaborarea cu alte cadre didactice, internetul permiţând totodată şi
accesul la educaţie, atât formală, cum ar fi cursuri online, cât şi informală, colaborarea cu colegi din
ţară şi străinătate.
Din punct de vedere al elevilor, experienţa virtuală îi pune în contact cu alte culturi, pot
colabora cu elevi din alte ţări în cadrul proiectelor internaţionale şi pot face schimb de materiale, le
oferă acces mai rapid la informaţiile din orice domeniu.
În continuare vom prezenta câteva modalităţi şi metode de utilizare a internetului ca parte
componentă a procesului instructiv-educativ. Webquest este o nouă metodă bazată pe principii
constructiviste, pe investigaţie prin care elevii interacţionează cu informaţia preluată de pe internet.
Elevii îşi fac proiectarea propriilor cunoştinţe cu ajutorul acestei metode, aceasta fiind în acelaşi timp şi
un model de căutare pe web care include elemente de învăţare prin cooperare. Aceasta tehnică a fost
utilizată pentru prima dată în 1995 în SUA de către doi profesori universitari din San Diego, Bernie
Dodge şi Tom March.
Cu toţii, fie profesori, elevi sau manageri, ne confruntăm cu prezentări de proiecte, acestea
oferind publicului o imagine de ansamblu pe o anumită temă şi cu toţii optăm pentru aplicaţia
Powerpoint, fiind deja familiarizaţi cu modul de lucru pe fiecare slide în parte. O altă alternativă o
reprezintă prezentările Prezi (www.prezi.com), care sunt mult mai atractive şi convingătoare, cu o
grafică frumoasă şi care oferă posibilitatea de a evidenţia relaţiile dintre componente.
Chiar şi metoda Ciorchinelui poate fi cu succes înlocuită cu o variantă virtuală, numită Mind
Map (www.text2mindmap.com), aceasta utilizând un software şi evidenţiind informaţia importantă,
putînd fi folosită pe calculatoare care utilizează Windows.
 Însă nu doar calculatorul ne ajută în procesul de învăţare, tehnologia este prezentă şi sub forma
aparaturii utilizate la clasa: cameră video, proiectoare, CD- player etc. Utilizarea metodelor video
reprezintă o unealtă des folosită în predarea şi învăţarea limbilor moderne, avantajul acestora fiind
faptul ca elevii intră în contact nu numai audio cu limba modernă, ci şi observă expresii faciale, gesturi
şi alte indicii vizuale, iar atunci când ei înşişi utilizează camera video pentru a crea un proiect, au
sentimentul ca fac ceva memorabil şi totodată plăcut.
Multe edituri produc astăzi manuale însoţite de CD pentru a putea fi utilizate atât pentru
exerciţii bazate pe audiţie, cât şi pentru utilizare în combinaţie cu calculatorul, ele fiind, o culegere
virtuală de exerciţii. Avantajul acestora este faptul că ele au fost create pentru un anumit nivel, fiind
astfel potrivite pentru elevi, cu un design pe placul acestor şi conţinând subiecte de interes.
Tabla interactivă este un alt instrument folosit în educaţie în perioada modernă, înlocuind cu
succes tabla tradiţională şi creta şi combinând astfel tradiţionalul cu modernul. Cel mai mare avantaj al
tablei interactive este posibilitatea conectării la internet, ea funcţionând ca un veritabil calculator, însă
oferind vizibilitate maximă.
În ceea ce priveşte instrumentele audio, putem aminti câteva dintre ele: Audacity, Vocaroo,
AudiPal, Chirbit, Cinch, Voki, VoiceThread şi altele. Audacity este un editor audio care poate fi folosit
cu succes în cadrul orelor de limba modernă pentru a crea proiecte audio, cum ar fi: reclame audio,
buletine de ştiri, pod casts, înregistrări de discursuri sau poveşti etc. Cu excepţia instrumentului Chirbit,
care necesită înregistrarea utilizatorului, Vocaroo şi AudioPal nu solicită acest lucru, la ultimul fiind
necesară doar oferirea unei adrese de e-mail.
Am observat că tehnologia poate fi integrată în predare şi învăţare, fiind de un real ajutor atât
profesorului, cât şi elevilor, ne vom referi în continuare la utilizarea ei în procesul de evaluare.
Evaluarea este demersul prin care educatorul apreciază, realizează diagnoza sau sancţionează achiziţiile
elevului pentru a observa în ce măsură sunt realizate obiectivele prevăzute – devine parte integrantă a
procesului educaţional. În acest scop, evaluarea trebuie să reflecte diversitatea şi specificitatea
obiectivelor disciplinare, iar instrumentele ei să fie fiabile şi să reflecte specificitatea disciplinei.
Putem aminti aici Rubistar (www.rubistar4teachers.org), un instrument care ajută cadrul didactic să
elaboreze o schemă de evaluare şi notare în câteva minute, având de ales dintre mai multe şabloane
gata elaborate, avantajul acestora fiind economia de timp şi efort.
Clasa virtuală (www.engrade.com) reprezintă şi o modalitate de evaluare, nu numai de învăţare,
ea presupunând crearea unui cont şi introducerea numelui şi adreselor de e-mail ale tuturor elevilor
dintr-o clasă. Cadrul didactic poate trimite informaţia, tema şi chiar acorda note sau calificative
elevilor, aceştia fiind înştiinţaţi de fiecare dată prin primirea unui e-mail.
Tehnologia în instruire poate stimula şi dezvolta potenţialul cognitiv multiplu al elevilor, poate
dezvolta abilităţi necesare în viaţă, poate contribui la dezvoltarea abilităţilor de gândire şi orientează
procesul instructiv-educativ către interesele elevilor.

Bibilografie:

1. Harmer, Jeremy, The practice of English Language Teaching, Longman, Essex, 2001;
2. Vizental, Adrana, Metodica predării limbii engleze, Polirom, Bucureşti, 2014;
3. Integrating Technology in English Language Instruction, curs oferit de Pearson Educational,
Londra, 2013;
4. Impactul noilor tehnologii asupra educaţiei, www.razvidiaco.wordpress.com
5. www.prezi.com
6. www.text2mindmap.com
7. www.rubistar4teachers.org
8. www.engrade.com