E L E M E N T E DE ACUSTICA FIZICA

2-1. C O N C E P T E U T I L E P E N T R U D E S C R I E R E A
SURSELOR ACUSTICE.

Conceptul fie impedanfd.

F fazorul for^ei V fazorul vitezei, impedanfa mecanica se
noteaza cu , marimea
z =^
-"'"r [kg.s-^],[Q,] . (2.1)
Z„ = R,„ + ]X„,
Marimile §i se numesc respectiv rezistenta mecanica §i
reactanta mecanica. [ohmul mechanic], notat cu Q^^. Produsul
dintre for|a §i viteza are dimensiuni de putere.
Puterea mecanica medie se calculeaza
F F * = - F F c o s ^ = fvoosy/, (2.2)
2 2
in care (// este decalajul dintre for^a §i viteza. (Tilda reprezinta
valoarea eficace)
Puterea mecanica reactiva se calculeaza
FV_ =^FVsiny/= fvsmy/ . (2.3)

iar puterea mecanica aparentd se exprima

P = 1 FV = LFV = fv. (2.4)
map 2 2 ^
Impedanta specified, {0.^.m se defme§te prin

[kg.s-\m-^],[Q„.m-^], (2.5)

in care se nume^te rezistenta specified iar reactan^a

specicd.
Produsul dintre presiune §i viteza are dimensiuni fizice de
putere pe unitatea de suprafa^a, Puterea medie pe unitatea de
suprafatd se calculeaza
*n 1
P / m ' = i R e PV_ =—PVcosi// = pvcosy/, (2.6)
 I

in care y/ este decalajul dintre presiune §i viteza. De aici decurg,

folosind nota|ii analoage cu cele de la impedance mecanice,
urmatoarele formule
1 1
PV = - P F s i n ( / / = pvsini//,P / m = - P F = pv.(2.7)
2 ' ^ ' ' 2
in care semnifica|iile sunt acelea§i: r reactiva ap §i ap aparent.
Impedanta acusticd.
O serie de dispozitive electroacustice, precum microfoanele §i
difuzoarele, cuprind structuri caracterizate prin existen|a unui salt
de sectiune transversald. O situa^ie posibil este aratata in figura 2-1.
Ceea ce se conserva in acest caz este vitezax sectiune transversala.

(2)

Pz

— I

Figura 2-1. Elementele caracterizand conservarea debitului volumic.

Numim debit volumic (deoarece exista §i debit masic), o

marime notata cu (pentru a nu fi confundata cu sarcina electrica)
Q^=SV. [mis-'] (2.8)
Daca viteza nu este repartizata uniform, atunci se introduce
debitul mediu dat prin
Q=\v„(S)dS. (2.9)
 3

Impe danta rnec anic a

F

Impedanta speciFi'cd
6; P
2 . = -V
-n

V Irnpedanto ac u stica

^ =4-

Impedanta acustica
/T) e die

Figura 2-2. Impedanfe utilizate in acustica,

Impedanja acustica se define§te prin

2/ [kg.s-».m-4],[Q^.m-4],[QJ, (2.10)

in care se nume§te rezistenta acusticd iar reactanta acusticd.

Daca viteza nu este uniform distribuita, se introduce impedanta
acusticd medie ca raportul dintre fazorul presiunii §i eel al debitului
 4

mediu. Este evident ca in cazul in care viteza nu este distribuita

uniform, se poate introduce viteza medie, defmita prin rela|ia
Q^=SZn- (2.11)
Ilustrarea defmi|iilor mai inainte prezentate este data in figura
2-2.
Se observa ca din punct de vedere dimensional au loc
urmatoarele egalita^i
Z^=Z^S = ZX . (2.12)
Pe parcursul expunerii se va arata utilitatea fiecarei dintre cele
trei tipuri de impedan|e in diferite situa|ii. Prin utilitate se in|elege
capacitatea unei anumite reprezentari de a oferi rela^ii func|ionale
mai simple, mai compacte. Spre exemplu, daca intr-o reprezentare
se opereaza cu debite volumice §i nu cu viteze liniare, este clar ca in
reprezentarea corespunzatoare saltul de sectiune nu mai este pus in
evidenfa.

2-2. D O U A P R O B L E M E D E B A Z A A L E C A M P U L U I
ACUSTIC.

Deducerea solutiilor generale pentru ecua^ia undelor este o

problema foarte dificila. Deaceea, sunt studiate doua cazuri
particulare importante.
Problema la limitd interna consta in determinarea campului
acustic (moduri de oscilatie, frecven|e proprii, etc.) intr-un volum
finit marginit de o suprafa^a inchisa §i simplu conexa, cunoscand
proprieta|ile suprafe|ei limitatoare.
Spre exemplu, daca volumul este marginit de o suprafa|a
perfect rigida, atunci condi|ia la limita este aceea de anulare a
vitezei normale la sprafa^a, adica
v„|,=0. (2.13)
Condi|ia corespunde spre exemplu comportarii unui volum de
aer cuprins intr-o incinta metalica cu pere|ii gro§i.
U n alt exemplu este constituit campul acustic intr-un volum
limitat de o suprafa|a perfect moale (perfect elastica). Condi|ia la
limita corespunzatoare este aceea de anulare a presiunii pe suprafa|a
corespunzatoare, adica
 5

PI=0. (2.14)
Conditia corespunde spre exemplu comportarii unui volum de
apa limitat de o suprafa^a libera (contact cu aerul).
Problema la limitd externa consta in determinarea campului
acustic i n exteriorul unei suprafe^e S (inchisa §i simplu conexa)
cunoscand distribu^ia de viteza normala pe suprafata
corespunzatoare care constituie sursa campului acustic. Uneori,
spunem in loc de sursa radiator acustic. Cel mai adesea campul
acustic este produs de vibra^ia (oscila|ia) unui corp solid (placa,
membrana, etc.) avand o fa^a, fa}a activd, in contact cu aerul.
Ipoteza de baza pentru descrierea radia^iei produse este ca viteza
normald a fe}ei active este egald cu viteza normald din cdmpul
acustic in imediata vecindtate a suprafefei active. Aceasta ipoteza
(valabila in condi^iile uzuale de producere a campului audibil)
inseamna ca mediul §i fa^a activa raman in contact, nu se deslipesc,
de§i pot aluneca unui fa|a de celalalt. Ipoteza in cauza este un caz
particular al condi|iei de continuitate a vitezei normale..
Determinarea campului acustic in exteriorul unei suprafe^e
oscilante, se poate exprima sub forma compacta pentru o serie de
radiatoare ideale (cu o forma geometrica cu forma analitica relativ
simpla). Apoi vom arata in ce masura radiatoarele reale pot fi
aproximate de cele ideale.
2-3. S F E R A P U L S A N T A .
Sfera pulsantd este un radiator constituit de o suprafata
sferica, de raza a, ale carei puncte oscileazd sinfazic radial cu viteza
repartizatd uniform, notata cu Fq (o constants complexa). Debitul
asociat acestei viteze este defmit prin Q^^ = ^7i;a V_Q. Pentru
campului acustic se obtine

^^('^> = 4 ^ 7 | ? ) - p H A - « ) ] .
Mai putem scrie folosind Z\ ZJ
 6

(2.15-)

Dispunand de formulele (2,15'), putem calcula expresia

intensita^ii acustice (in func^ie de distan|a)

Precizam urmatorul fapt important: dependen|ele deduse in

func^ie de r sunt valabile pentru domeniul r>a (adica in exteriorul
sferei de raza d).
Puterea acustica medie se exprima

p, = ATtr^iir) - , _ 7 ' ; ^ / ; ° -. • (2-17)

Sunt de observat doua fapte importante:
a) expresia puterii nu depinde de de raza r pe care s-a efectuat
evaluarea, situatie decurgand din absen|a pierderilor in mediu;
b) factorul numeric de la numitor, anume ATT, reprezinta
unghiul solid al spafiului (ATT sterradiani) in care se propaga campul
acustic.
Expresiile deduse pentru presiune §i viteza permit sa se poata
raspunde la urmatoarea problema importanta: care trebuie sa fie
marimea vitezei (sau a debitului) pentru a transmite in aer (in
exteriorul sferei pulsante) o anumita putere? Raspunsul se poate
formula definind doua marimi de tip impedanta, a§a cum se arata in
continuare.
Intensitatea acustica este partea reala a unei marimi complexe
care s-ar putea numi intensitatea acusticd complexd, avand expresia
= (2.18)
§i care prin partea reala furnizeaza intensitatea medie mai inainte
defmita iar prin partea imaginara puterea reactiva pe unitatea de
suprafa|a. Notam pentru mai departe cu SQ = ATT aria sferei
pulsante in cauza.
Jinand seama de caracterul uniform al radiafie sferei pulsante
putem scrie expresi puterii complexe
 7

sub formele echivalente

P =-7 v^ = 7 v'^ =
acorn ^t^mr' r ±=Lmr^Q
(2.19)

care permit sa introducem urmatoarele marimi:

- impedanta mecanica de radiajie, definita prin
F P{a)S,
^ ^ r = ^ = ^ = ^ [QJ,[kg.s-'], (2.20)

§i impedanta acusticd de radiape

[ Q J , [kg.s-\m-1. (2.21)
^vO
Daca |inem seama de (1.53) §i (1.54), putem scrie
Z
ZLmr ~ Z^Z^SQ , Z^^ = Z^

in care {P^ITTI/I)

reprezinta la o anumita scara (raportare) impedan|a mecanica

(acustica) de radia^ie. Pentru compararea celor doua efecte (eel
rezistiv §i eel reactiv), in figura 2-3 am reprezentat cele doua
componente la scara logaritmica, atat in abscisa cat §i in ordonata.
Se observa ca pentru frecven^e joase efectul preponderent este eel
reactiv, in timp ce pentru frecven^ inalte efectul preponderent este
eel rezistiv.
Este util sa' prezentam formulele aproximative ale celor doua
componente:
 8

- pentru partea reala

(2.23)
Pa«h
An 3

Z '5 2 5 2 5 2 5

10r1
5-

2
-2

10-3

-If )3c
10

Figura 2-3. Graficele rezisten^ei §i reactantei specifice normate

pentru sfera pulsanta.
- pentru partea imaginara

Pa»\ (2.24)

Marimea M,„, intrand in (2.23) se nume§te masa de radia}ie

sau masa atrenata. E a este o masa virtuala care avand viteza egala
cu cea a sferei pulsante inmagazineaza o energie cinetica (energie
reactiva) egala cu energia cinetica din campul creat de sfera
pulsanta. E a este egala cu de trei ori masa de aer cuprinsa in sfera de
raza a.
 9

Se observa ca sfera pulsanta este un radiator de micd

eficacitate in domeniul frecven^elor joase, pa«\, deoarece
rezistenta sa de radia|ie este mica in raport cu reactanta de radia|ie.
Dependen^a rezisten^ei de radiatie in func^ie de raza este foarte
accenuata (puterea a patra). i n func|ie de frecven|a dependen^a este
de tip patratic; se spune ca se produce o deaccentuare a
componentelor de frecvenfe joase.

2-4. S U R S E P U L S A N T E M I C I .

A m subliniat faptul ca sfera pulsanta este un radiator ideal

(ipotetic), el fiind realizat aproximativ in anumite condi^ii. In uncle
situa|ii particulare, sfera pulsanta, sau combina^ii de sfere pulsante,
reprezinta aproximari utile pentru radiatoare reale.
Mai intai, introducem un concept util. Se nume§te monopol, o
sfera pulsanta de dimensiuni mici (in raport cu lungimea de unda),
adica are loc inegalitatea pa«\. Forma ob|inuta nu este sugestiva
decat daca se impun doua condi|ii suplimentare: distan|a la punctul
de observare r este mare fa|a de raza sferei a iar evaluarea campului
se face i n campul indepartat pr»\. I n aceste ipoteze, campul
generat de monopol este dat de

' ]PZO p(r\

P{r) = -^^-^^M-]Pr), V,{r) = ^ . (2.26)

Se observa ca, in conditiile indicate, presiunea este in faza cu

viteza, ceea ce simplified mult calculul de evaluare a puterii radiate.
In adevar, daca in formula (2.17) ^inem seama de inegalitatile
situatiei considerate, ob^inem
p^=±cP_^ (2.27)
ATT
Pentru generalizarea formulelor mai inainte deduse,
consideram o sfera pulsanta de raza a pe care este cunoscuta viteza
radiala VQ. Rescriem (2.26) sub forma (scriind explicit viteza
radiala)

P(r)-J^?£^exp(-j;^r).
 10

Daca radiatia unei porfiuni din suprafa|a sferei, de deschidere

conica y/^ (masurata in sterradiani), se produce intr-o deschidere
conica de acela§i unghi solid §i se ^ine seama ca debitul asociat
aceste situa^ii este = y/^a', rezulta ca putem rescrie expresia
presiunii create la distant)e mari sub forma
]pzo
P{r)-'-^^-^^M-]Pr). (2.28)

Fie acum situa^ia aratata in figura 2-4. O membrana, avand

debitul mediu g^, radiaza printr-o deschidere comunicand cu un con
de unghi solid y/^. Folosind ecua^ia de continuitate a debitului,
putem scrie forma fmala a campului acustic creat la distan|a r sub
forma

P(r) ^ =^ exp(-jy^ r ) , V,.{r)^ (2.29)

k\

\
1

/
/
/

Figura 2-4. Radiatia unei membrane intr-un spa^iu de deschidere

unghiulara spa^iala y/^, exprimat in sterradiani.
Rezulta ca puterea transmisa in mediu de structura considerata
este data de formula

P.-\RM, (2-30)
in care R^^ este rezistenta acusticd medie de radiafie, data de

K - ^ - [kg-s-^] [^a] (2.31)

 11

Formula dedusa se dovede§te utila in multe cazuri in care se

studiaza radiatia corpurilor de dimensiuni mici.

2-5. D I P O L U L A C U S T I C .

Sfera pulsanta studiata in paragrafele precedente, reprezinta in

mod evident radiatorul sferic elementar. S-a mai aratat ca radia|ia
unei structuri de dimensiuni mici §i de debit mediu fixat (nenul) se
poate aproxima printr-un monopol echivalent. Asemenea situa|ii
corespund difuzoarelor capsulate, sau situate intr-un ecran infinit.
O situa|ie deosebita se produce atunci cand difuzorul nu mai
este capsulat, ambele fe^e fiind active fa^a de exterior. I n acest caz,
debitul mediu al sursei este nul, astfel ca aproximarea printr-un
monopol nu mai este posibild. Este deci util sa se introduca o
structura elementara pentru care debitul mediu este nul. Este vorba
de dipolul acustic care va fi analizat in continuare.
Consideram o structura radianta constituita de doi monopoli
identici, in antifaza, situa^i la distan|a d. Situa^ia este aratata in
figura 2-5. Urmarim sa determinam campul creat de structura
considerata i n urmatoarele ipoteze:
- distan^a dintre monopoli d este mica in raport cu lungimea de
unda, adica are lor inegalitatea ^d «l;
- evaluarea campului se face la o distan^a r mult mai mare
decat distanta d, adica are loc inegalitatea r»d;
- evaluarea campului se face in zona de camp indepartat.
In aceste ipoteze se deduce expresia presiunii (conform
nota^iilor din figura 2-4)
exp(-j;5rj exp(-j;^r)
An
Folosind ipotezele de descriere, ob^inem, dupa re|inerea
termenilor semnificativi, de ordinul intai, expresiile descriind
campul acustic
 12

P'dZ Q p(r\
- ^ e x p H / ? r ) c o s ^ , 0(r)= ^ ,
(2.32)
P(r) 1 ]j3dQ
V, (r) = -a^O s ^ , (r) = - i = exp(-j.^ r) sin ^ .

Figura 2-5. Dipolul acustic.

Remarcam doua fapte importante: a) viteza radiala V_^{r), care

este totodata viteza normala este in faza cu presiunea din camp; b)
exista §i viteza tangenpald V^ir), dar aceasta este in cuadraturd cu
presiunea. Este primul exemplu de structura radianta care este
directivd (presiunea depinde de directia de evaluare) iar
directivitatea are simetrie de rota}ie. Se poate scrie
- ^ = cos^.
P{r)[0 = 0]
Intensitatea acustica se exprima sub forma

" .2Z^ 2
Integrarea pe suprafata sferei de raza r furnizeaza puterea
acustica
 13

r 1 P'd'Z^
2..2
2 16;rV
0
care se se mai scrie

P.=^^..ev, (2-33)
in care i?^,este rezistenta acusticd de radia}ie avand expresia

Kr=k/^df^, (2.34)
3 47r
Se observa ca prin trecerea de la radiafia monopolului la cea a
dipolului, se constata prezenta termenul multiplicativ 1/3 datorat
reparti^iei neuniforme (directivita^ii) a presiunii, precum §i termenul
ipdf datorat efectului de dipol.
Acest simplu exemplu arata ca, in domeniul frecven|elor
joase, radiatia unei membrane necapsulate (libera in spa|iu) este
mult mai slaba decat radiaJDia acelea§i membrane capsulate
(prezen|a termenului (j3df care este subunitar).
A m prezentat pana acum doua radiatoare sferice de baza, sfera
pulsanta §i dipolul acustic. Se pot concepe structuri radiante mai
complexe avand in comun faptul ca forma lor analitica se prezinta
ca un produs cuprinzand func^ii fiecare depinzand de o singura
variabila dintre coordonatele sferice: raza vectoare, unghiul conului
avand ca ax axa Oz §i unghiul meridianului ce trece prin acela§i ax.
Asemenea structuri se numesc surse sferice generalizate. Pentru ele
este elaborate o teorie analitica depa§ind cerin|ele expunerii de fa^a.
De aceea vom prezenta in continuare o descriere generala a surselor
de sunet apta sa furnizeze solu^ii practice in numeroase cazuri.

2-6. D E S C R I E R E A G E N E R A L A A S U R S E L O R D E
SUNET.

in aplica^ii se opereaza cu (sunt folosite) radiatoare a caror

forma geometrica nu are un inalt grad de simetrie. De aceea, este
important sa fie cunoscute o serie de metode de descriere, de
caracterizare a radiatoarelor pe baza unor masurari efectuate asupra
acestora.
 1

ACUSTICA INCAPERILOR

Probleme de baza

Absorbtia sunetului
Structura campului acustic in spafii inchise
Izolafia sonora

Absorbfia sunetului

Unda plana
K-'^ coeficientul de reflexie (in presiune)

ki=— coeficientul de transmisie (in presiune)

4-
2
s = raportul impedan|elor caracteristice

5+1 ' ' 5+1

A'
/,,=(l/2)Re{i^^} = (l/2) = a-I

Coeficientul de absorb^ie
a = l-\k^f de la mediul (1) la mediul (2), 0<a<l
Interferometrul acustic

Condifii reale
Numeroase reflexii dupa diferite incidence
Coeficient mediu de absorb^ie
Camera de reverberafie incapere cu absorb|ie foarte mica,
este folosita pentru masurarea indirecta a coeficientului mediu de
absorb^ie
 2

Fig. A - 1 . Diferite raze acustice intr-o incapere.

Tabelul 5.1

Coefidentil de abgorbfle ai unor materlale

Nr. Matetialul 125 Hz 250 m 500 Hz 1 000 Hz 2 000 Hz 4 000 Hz

1 Beton 0.01 0.012 0.015 0,019 0,023 0,035

2 Parchet 0,05 0,03 0,06 0.09^ 0,10 0,22
3 Covor persan 0,09 0,08 0.21 0,27 0,27 0,37
4 Vati de sticia
(9 cm grosime) 0,32 0,40 0,51 0,60 0,65 0,60
5 Plsia (25 cm) 0,18 0,36 0,71 0,79 0,82 0,85

Date pana la 4000 H z peste aceasta freven|a absorb|ia prin

viscozitatea aeriana este preponderenta!
Materlale absorbante de sunet
materiale omogene elastice
caucius spongios cu incluziuni de aer
materiale poroase
•pori, viscozitate // = 1,86 • 10"^kg/m.s
legea lui Poiseuille
- cu schelet rigid: placi agglomerate (insulit,
acuston
- elastice ,vata minerala
- oscilante: rips, perdele
structuri perforate rezonatori singulari
rezonatori grupa|i
placi oscilante

Camp difuz (nu se poate percepe directia de

sosire a unei unde sonore)
Ipoteze toate direc^iile de inciden|a sant egal probabile
 3

adunarea efectelor se face patratic,

efecte necorelate
marimi de caracterizare
densitatea medie de energie
presiunea medie patratica
V - Volumul incaperii
S - Aria pere^ilor

Durata medie intre doua incidente

4V
c,S
Numarul de incidente pe S in unitatea de timp

T4V
Numarul de incidente pe 5^ c 5 in unitatea de timp

' 4V
Coeficientul mediu de absorbtie, absorbfia globala

•J k
Procesul de stabilire a sunetului
1
w{t) = Wo 1-exp - ^ I n
\-a
Procesul de declin al sunetului

w{t) - Wq • exp

Fig. A-2. Procesul de stabilire §i de declin al sunetului,

incidence relative rare
 4

Stobilirea
sunefuful

Fig. A - 3 . Procesul de stabilire §i de declin al sunetului,

incidence foarte dese (anvelopa), scara liniara

Fig. A-4. Procesul de stabilire §i de declin al sunetului,

incidente foarte dese (anvelopa), logaritmica

Densitatea de energie in regim sta^ionar

4]^

P^ este puterea acustica furnizata de sursa

Densitatea de enegie de referin|a

Formula de calcul

10-log w = 106 +10 • log [P„ (^iW)] -10- log(^)

w.ref
 5

0-

•20-

•SQ-
-80

Fig. A - 5 . Grafic ilustrand semnificafia duratei de reverbera|ie

(curbele izofone !)

Durata de reverberafie
Formula lui Eyring
^^_0,161-F 0,07-r
1 1
S-\n S-
\-a_ l-a
Formula lui Sabine
^^0,161-F
A
Efectul prezentei unor obiecte absorbante
A, 1
a
S S
Ap absorbtia globala (m^)obiecte de genul ,p numarul de
obiecte de genul p,
! coeficientul de absorb|ie este evaluat in camp difuz
! exista o rela^ie de trecere de la a in unda plana §i a in
camp difuz
 6

Sensibilitatea unui microfon in camp difuz

= - 1 = . (importan|a relatiei, factorul de concentrare sonora

nu trebuie sa depinda de frecven|a)

Durata optima de reverberatie deduse experimental cu
ascultatori calificati
I

1- Cinema; 2- Tea/re; 3- Muzico u^oarSi

k-MuzicS de camerd; 5- Muzfca simFonicd

Fig. A-6. Durata optima de reverberatie

Fig. A - 7 . Diferite forme de incaperi (sectiuni verticale)

 7

a) b)
Fig. A-8.Solu|ii constructive a) conduce la apari^ia de unde
sta|ionare; b) produce dispersia sunetului

Unde stationare in spa^ii inchise

(pere^i perfect rigizi)
*3'-

/
u

/
Fig. A-9. Incapere rectangulara

I, l^=lbh
f \2 2

\ + +

Moduri degenerate situafia in care mai multe triplete disticte

furnizeaza aceea§i frecven^a proprie
Evitarea producerii de moduri degenerate: evitarea, prin
construc|ie, a unor paralelisme
 8

Fig. A-10. Solu|ie constructiva care evita perefii

paraleli

Izolatia sonora
D„=10-log , D^UA-\og{M^\m

Solufii constructive

Fig. A - 1 1 . Fundatii diferite §i interstitiul umplut cu vata de

sticia
 9

Ferestre vizoare intre studiouri geamuri duble cu interstitiu

de aer
Tambur accesul in studio se face printr-o camera de
dimensiuni mici tratata acustic

Clasificarea incaperilor din punct de vedere acustic

Cinematografele
primul element important este eel optic; elemental
acustic este legat de sonorizarea salii §i de obtinerea unei
bune audi^ii in toate punctele din sala;
Studiourile de radiodifuziune
Studiourile de vorba sau de crainic
§tiri, ponferin|e, referate
Studiourile pentru muzica de camera (2-8 persoane)
Studiourile de muzica mici (20-30 persoane)
Studiourile de concert (60-80 persoane)
Studiouri de teatru (25-40 persoane)
Studiourile de televiziune
Elementul optic §i eel sonor trebuie imbinate armonios