SCOALA POSTLICEALA SANITARA

„SF. VASILE CEL MARE”

PLOIESTI – PRAHOVA

PROIECT

EXAMENUL DE ABSOLVIRE A SCOLII POSTLICEALE

CALIFICAREA PROFESIONALA: ASISTENT MEDICAL
GENERALIST

COORDONATOR :
PROF. PANA MAGDALENA

ABSOLVENT:
BOTEZ DANIELA LILIANA
 PROMOTIA 2009

PLANUL PROIECTULUI

INGRIJIRI SPECIFICE ASISTENTEI MEDICALE

ACORDATE PACIENTILOR CU INSUFICIENTA
CARDIACA STANGA

MEMORIU EXPLICATIV

CAPITOLUL I

l.1 Noţiuni de anatomie şi fiziologie

I.2 Notiuni despre boala
I.3 Participarea asistentei medicale la acte de investigaţii
I.4 Participarea asistentei medicale la intervenţii autonome şi delegate
CAPITOLUL II
Plan de îngrijire al pacientului cu infarct miocardic acut
II.1 Culegerea datelor
II.2 Analiza şi interpretarea datelor
II.3 Planificarea îngrijirilor
II.4 Aplicarea îngrijirilor
II.5 Externarea pacientului
CAPITOLUL III
EVALUARE FINALĂ
ANEXE
BIBLIOGRAFIE
 MEMORIU EXPLICATIV

Conceptul de nursing reprezinta o treapta calitativ superioara in relatia cu

pacientul sanatos sau bolnav, in special a ingrijirii omului suferind, pentru ca in

centrul sau de preocupare se afla fiinta umana cu numeroasele si complexele

sale nevoi ( de natura organica sau somatica, psihologica, sociala, culturala si

spirituala ) , cu asteptarile sale firesti de respect si demnitate, cu temerile si

sperantele sale.

Nursingul are la baza principii precum demnitate si moralitate profesionala,

prin demnitate intelegand valoarea suprema a omului si a natiunii, cu atitudine
demna, autoritate marala si prestigiu, iar prin moralitate – insusirea a tot ceea ce
este moral, natura caracterului valoarea unui fapt, conduita unei persoane sau
unei colectivitati. Toate fiintele se nasc libere si egale in demnitate si in drepturi.
Ele sunt inzestrate cu ratiune si constiinta si trebuie sa se comporte unele fata de
altele in spiritul fraternitatii. Demnitatea umana este o masura de apreciere intre
oameni. Ea un trebuie sa depinda de culoare, de sex , varsta, nationalitate, stare
de sanatate, etc. Orice bolnav trebuie onorat, indiferent de varsta : copil, tanar
sau batran.El este o fiinta fara aparare ,care nu are alta arma de sustinere decat
apeland la stiinta si caritatea echipei de ingrijire.Suferinta modifica total omul,
de aceea asistenta medicala trebuie sa aiba calitati morale remarcabile.
Asistenta medicala trebuie sa acorde stima si atentie atat saracului , cat si
bogatului, sa respecte nuditatea, spectacolul mizeriei si al suferintei, sa se poarte
cuviincios cu bolnavii, sa nu-i speculeze, deoarece aceasta profesie ne este ca
oricare alta. Cand stiinta nu mai poate face nimic pentru bolnav, intyervine
bunatatea, sustinerea asistentei medicale, care empatizeaza cu bolnavul, printr-un
simt al datoriei izvorat din convingere, din constiinta.
Nursingul cuprinde ingrijiri autonome sau in colaborare, acordate persanei
umane de toate varstele, familiilor, grupurilor si comunitatilor sanatoase sau
bolnave, indiferent de cadrul in care se acorda.
Nursingul include promovarea sanatatii, prevenirea imbolnavirilor si
ingrijirile celor bolnavi, cu dizabilitati sau ingrijiri paleative ( a persoanelor
aflate in stadiul terminal al bolilor incurabile).
Nursingul pledeaza pentru respectarea drepturilor si libertatilor fiintei
umane, pentru promovarea politicii de sanatate, pentru educatie si cercetare.
 I.1. NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE

Sangele si limfa se afla intr-un sistem de organe a caror

totalitate formeaza aparatul cardivascular sau aparatul circulator.
In interiorul acestui aparat, sangele si limfa se gasesc intr-o
continua miscare, ceea ce se numeste circulatie. Numai datorita
circulatiei sangele si limfa pot indeplini functiile lor, prin care se
asigura viata organismului.
Desi aparatul cardiovascular reprezinta un tot unitar, el poate fi
impartit in: sistemul sanguin sistemul limfatic.
Sistemul sanguin
Sistemul sanguin este reprezentat prin: inima si vase sanguine.
Inima
Inima este considerata ca organul central al intregului aparat
cardiovascular, a carui functionare asgura circulatia sangelui, limfei si
a lichidului interstitial.
Asezarea.Inima se gaseste asezata in cavitatea toracica, in etajul
inferior al mediastinului anterior. Are o pozitie asimetrica fata de
planul sagital median, cea mai mare parte a ei(2/3) fiind in partea
stanga a mediastinului si ocupand “patul inimii” de pe fata
mediastinala a plamanului stang.
 Forma, dimensiuni.Inima are forma aproximativa a unui con
turtit antero-posterior, cu inaltimea mai mica decat diametrul bazei;
inaltimea este de aproximativ 89 mm, iar diametrul bazei de
aproximativ 105 mm.Greutatea sa este de aproximativ 300g, iar
capacitatea este cuprinsa intre 500-700 cm².
Varful este indreptat in jos, inainte si la stanga, in dreptul spatiului
V intercostal stang, iar baza este indreptata in sus, posterior si spre
dreapta.
Raporturi.Prin fata posterioara, inima vine in raport cu fata
superioara a diafragmului, iar prin fata anterioara, vine in raport cu
peretele sternocostal si cu lpamanii.
Pericardul
Inima este invelita intr-o formatiune membranoasa, numita
pericard. El inveleste si baza vaselor mari de la baza inimii. Este
format din doua parti: una fibroasa si alta seroasa.
Pericardul fibros se prezinta ca un sac, cu peretele format dintr-o
membrana conjunctiv-fibroasa care contine numeroase fibre elastice.
Are forma unui con, cu baza pe centrul tendinos al diafragmului.
Pericardul seros captuseste pericardul fibros si este format dintr-
o foita viscerala si una parietala.
Foita viscerala se mai numeste epicard si este intim legata de
peretele muscular al inimii, fiind considerata a treia tunica a acesteia.
Foita parietala se gaseste in raport cu pericardul fibros, de care
adera intim.
Intre foitele pericardului seros exista o cavitate virtuala, numita
cavitate pericardica. Foitele pericardice sunt umezite de lichidul
pericardic, care usureaza alunecarea acestora in timpul miscarilor
inimii. In cazuri patologice, cand creste cantitatea de lichid pericardic,
el ingreuneaza miscarile acesteia.
Configuratia externa a inimii
Inima prezinta: o fata anterioara, o fata posterioara, doua
margini, un varf si o baza.
Fata anterioara este orientata spre stern si coaste (fata
sternocostala).Pe aceasta fata sunt doua santuri: longitudinal anterior
(interventricular anterior), care se intinde de la varful inimii pana la
artera pulmonara si transversal, care trece pe sub originea arterei aorte
(sant coronar).
Fata posterioara (diafragmatica) .Aici sunt doua santuri: un
sant longitudinal(interventicular posterior) si unul anterior. Locul de
intalnire a celor doua santuri formeaza incizura varfului inimii.
 Marginile inimii sunt; una dreapta, in raport cu diafragmul si
alta stanga in raport cu plamanul.
Varful inimii se gaseste pe latura stanga a incizurii varfului
inimii si apartine ventriculului stang.
Baza inimii este indreptata in sus, inapoi si spre dreapta si este
acoperita in intregime de vasele mari care pornesc sau vin la inima
(artera pulmonara, aorta, vena cava superioara, vanele pulmonare.
Structura inimii
Inima este un organ cavitar musculos, cu o structura
caracteristica, potrivit functiilor pe care le indeplineste. In structura ei
studiem cavitatile inimii si peretele inimii.
Cavitatile inimii
Cavitatea inimii este impartita in doua parti de catre peretele
longitudinal, care corespundesanturilor longitudinale si anume : inima
dreapta si inima stanga.Peretele transversal, care corespunde
santurilor coronare imparte fiecare din cele doua parti in doua cavitati:
o cavitate catre baza inimii, numita atriu si o cavitate catre varful
inimii, numita ventricul.
Inima are deci patru cavitati: doua atrii si doua ventricule,
despartite prin pereti. Peretele transversal desparte atriile de ventricule
si se numeste septul atrioventricular. El are doua parti;una dreapta
pentru inima dreapta si una stanga pentru inima stanga. Peretele are si
el doua parti: una care desparte atriile si se numeste sept interatrial si
alta care desparte ventriculele, numita sept interventricular.
Cele patru cavitati ale inimii prezinta caractere diferite.

Ventriculele
Venriculele sunt cele doua cavitati care se afla spre varful inimii:
una apartine inimii drepte (ventricul drept) si cealalta apartine inimii
stangi (ventricul stang). Cele doua ventricule sunt despartite prin
septul interventricular, care neavand nici un orificiu, face ca acestea sa
nu comunice intre ele.
Ventriculele sunt cavitati cu forma piramidala, avand bazele
catre atrii si varfurile spre varful inimii.Bazele ventriculelor sunt
determinate de septul atrioventricular. Pe acest perete se gasesc
orificiile atrioventriculare, prin care fiecare ventricul comunica cu
atriul corespunzator si orificiile arteriale , pentru cale doua artere ce
pornesc din ventricule. La toate aceste orificii se gasesc niste
formatiuni membranoase, numite valvule, iar pe peretii ventriculelor
se gasesc niste ridicaturi musculare conice-muschii papilari.
 Ventriculul stang
Se caracterizeaza prin aceea ca peretele sau extern reprezinta
partea cea mai ingrosata a peretelui inimii. La baza ventriculului stang
(formata din atriventricular stang) se gasesc orificiul atrioventricular
stang si orificiul arterei aorte.
Orificiul atrioventricular stang face legatura intre atriul stang si
ventriculul stang. In jurul acestui orificiu exista un inel fibros. In
partea dinspre ventricul a acestui orificiu se gaseste valvula
atrioventriculara stanga (bicuspida), care se mai numeste si valvula
mitrala. Valvula are forma unei palnii cu varful in jos si este formata
din doua valve(interna si externa) , numite si cuspide. Baza cuspidelor
este prinsa pe inelul fibros al orificiului, iar varful lor este liber. De
peretii inferiori ai cuspidelor sunt fixate fibre tendinoase, numite
coarde tendinoase, care se prind cu celalalt capat de muschii papilari.
In timpul sistolei ventriculare muschii papilari si corzile
tendinoase opresc valvele la orizontala, inchizand orificiul
atrioventricular, asemanator unei supape. Aceasta valvula dirijeaza
circulatia sangelui in inima stanga, permitand trecereasangelui numai
din atriu in ventricul si impiedicand circulatia in sens invers.
Orificiul arterei aorte se afla anterior fata de orificiul
atrioventricular, find prevazut cu un inel fibros. La nivelul orificiului
aortic se gasesc trei pliuri membranoase(orientate doua anterior si
unul posterior) , care au forma de cuiburi de randunica, numite
valvule sigmoide sau semilunare.Fiecare valvula are o margine prinsa
de peretele arterei si o margine libera spre celelalte valvule. In
peretele arterei, la nivelul valvulelor sigmoidiene anterioare se afla
orificiile de origine ale arterelor coronare.
Valvulele sigmoide au rolul de a permite trecerea sangelui din
ventricul in aorta si de a impiedica trecerea acestuia in sens invers.
Varful ventriculului stang corespunde varfului inimii.
Ventriculul drept
Se deosebeste de cel stang prin aptul ca are o forma piramidala
mai pronuntata, iar peretele extern este mai subtire.
Pe septul atrioventricular drept care formeaza baza acestui
ventricul, se gasesc orificiul atrioventricular drept si orificiul arterei
pulmonare.
Orificiul atrioventricular drept asigura comunicarea intre atriul
drept si ventriculul drept. El este situat in acelasi plan cu orificiul
atrioventricular stang. Are un inel fibros si este prevazut cu o valvula
(atrioventriculara dreapta), care prezinta aceleasi caractere ca cea din
ventriculul stang, fiind insa formata din trei valve (cuspide) , numita
tricuspida. Membranele valvulei tricuspide sunt mai subtiri decat ale
valvulei mitrale . Are acelasi rol ca si valvula bicuspida de a dirija
circulatia sangelui in partea dreapta a inimii, numai din atriu in
ventricul si impiedicand-o in sens invers.
Orificiul arterei pulmonare este asezat mai sus si mai inainte
decat orificiul arterei aorte. El face comunicarea intre ventriculul drept
si artera pulmonara. Este prevazut cu trei valvule sigmoide, care
prezinta aceleasi caractere cu cele ale aortei. Ele indeplinesc acelasi
rol ca si valvulele sigmoide, dirijand circulatia sangelui din ventricul
in artera pulmonara si opunandu-se trecerii in sens invers.
Atriile
Atriile sunt cavitati aproximativ cubice si se gaesc asezate la
baza inimii. Ele sunt caracterizate prin aceea ca peretiilor sunt mai
subtiri decat cei ai ventriculelor si au mai multe orificii. Cele doua
atrii sunt despartite prin septul interatrial, care are o parte subtire,
numita fosa ovala, ce reprezinta locul orificiului Botallo, existent in
perioada dezvoltarii embrionare.
Atriul stang
Peretele sau inferior este format din septul atrioventricular
stang. Pe el se gaseste orificiul atrioventricular stang; pe peretele
posterior se gasesc cele patru orificii ale venelor pulmonare.
Atriul drept
Are forma cubica mai pronuntata, peretii fiind mai bine
delimitati. Pe acesti pereti sunt orificii mai mari decat pe peretii
atriului stang. Pe peretele superior se gaseste orificiul venei cave
superioare , iar pe peretele inferior orificiul venei cave inferioare, care
este prevazut cu o valvula semilunara( valvula Eustachio) .
Peretele posterior este reprezentat de septul interatrial, pe care
se gaseste fosa ovala. Peretele intern este format dinseptul
atrioventricular drept si pe el se gaseste orificiul atrioventricular drept.
Valvulele atrioventriculare(bicuspida si tricuspida) impreuna
cu valvulele semilunare de la originea arterei aorte si arterei
pulmonare alcatuiesc aparatul valvular al inimii si reprezinta
formatiuni ale endocardului.
Peretele inimii
Peretele inimii este format, de la interior spre exterior, din:
endocard si miocard. Unii cercetatori considera epicardul cea de-a
treia tunica a inimii.
Endocardul
 Endocardul sau tunica interna a inimii captuseste cavitatile
inimii si este continuarea endoteliului vaselor mari care vin sau pleaca
de la inima.
El se prezinta ca o membrana foarte neteda si transparenta,
formata dintr-un strat de celule endoteliale spre interior si o patura de
tesut conjunctiv elastic spre miocard. Se remarca lipsa vaselor
sanguine in miocard. Acestea se gasesc in stratul subendocardic.

Miocardul
Se mai numeste peretele muscular al inimii si este partea cea
mai groasa a peretelui cardiac, fiind format din tesut muscular cu
caractere speciale. In structura sa distingem doua varietati de tesut
muscular: tesut cardiac si tesut nodal.
Tesutul cardiac formeaza cea mai mare parte a miocardului.
El este format din fibre striate cardiace si alcatuieste “miocardul
adult”. Dispozitia fibrelor musculare in miocardul adult este
caracteristica. Astfel, in atrii fibrele sunt dispuse circular, iar in
ventricule sunt dispuse oblic-spiralat, spre varful inimii, formand
vartejul inimii. Nu exista continuitate intre miocardul atriilor si cel al
ventriculelor, ceea ce face independenta contractia atriilor fata de a
ventriculelor
Tesutul nodal sau miocardul embrionar, numit si aparatul de
conducere a inimii este format din fibre musculare cu multa
sarcoplasma in care se acumuleaza glicogen, dar cu putine miofibrile
dispuse in toate sensurile. Acest tesut formeaza gramajoare de fibre
numite noduli. In inima adulta exista doi noduli ;sinoatrial si
atrioventricular.
Nodulul sinoatrial (Keith-Flack) se gaseste pe peretele
atriului drept, intre deschiderile celor doua vene cave (portiunea
sinusala).
Nodulul atrioventricular (Aschoff-Tawara) se afla in partea
inferioara si posterioara a septului interatrial, mai mult spre atriul
drept. Din nodulul atrioventricular porneste in jos un muschi de fibre
nodale (fasciculul atrioventricular sau Hiss), care trece prin septul
interventricular si se divide formand doua ramuri care merg: una in
ventriculul drept si alta in ventriculul stang. La varful ventriculelor
cele doua ramuri se rmifica mai mult, formand o retea de fibre nodale,
numita reteaua Purkinje.
 Din punct de vedere functional, tesutul nodal are rol in
elaorarea si transmiterea excitatiei la miocardul adult, asigurand
automatismul inimii.

Vascularizatia inimii
Metabolismul intens al miocardului necesita un aport mare
de sange asigurat prin arterele inimii.
Arterele inimii
Inima primeste sange nutritiv prin doua artere coronare;
stanga si dreapta. Artera coronara stanga porneste de pe partea stanga
a bulbului aortei, apoi se bifurca in artera interventriculara anterioara
si artera circumflexa.
Artera coronara stanga vascularizeaza cea mai mare parte a
peretelui inimii stangi, cea mai mare parte a septului interventricular
si o foarte mica parte din peretele ventriculului drept.
Arteracoronara dreapta porneste tot din bulbul aortei si se
termina aproape de varful inimii. Pe traiectul sau da ramuri care
vascularizeaza cea mai mare parte a peretelui inimii drepte, o parte a
septului interventricular si o mica parte din peretele ventriculului
stang.
Arterele coronare sunt artere terminale.
Venele inimii
Din capilarele care iriga peretii inimii se formeaza venele ce
duc sangele in atriul drept. Acestea sunt:
1. Venele coronare, care sunt reprezentate prin: marea vena coronara,
vena interventriculara posterioara si mica vena coronara.
2. Venele cardiace accesorii- vene mici, care se deschid direct in atriul
drept.
Vascularizatia inimii este completata prin numeroase vase
limfatice si ganglioni limfatici.

Artera aorta
Este cea mai voluminoasa artera din corp, din care iau
nastere toate arterele circulatiei mari. Ea porneste din ventriculul stang
printr-o dilatatie numita bulbul aortic. Orificiul aortei este prevazut cu
trei valvule sigmoide.
De la bulbul aortic, aorta se indreapta in sus (aorta
ascendenta) si dupa un scurt traseu aorta se curbeaza spre stanga si in
jos, formand arcul aortic si apoi coboara vertical (aorta descendenta)
intre inima si coloana vertebrala pana in dreptul discului intervertebral
dintre vertebrele L1 si L5., unde se trifurca si da nastere la cele doua
artere iliace comune si arterei sacrale medii.
Aorta descendenta este impartita intr-o portiune toracala
(deasupra diafragmului) si o portiune abdominala( sub diafragm)
Bulbul aortic – din el pornesc artera coronara dreapta si
artera coronara stanga, care vascularizeaza peretii inimii.
Arcul aortei – carja aortica: de aici pornesc trei trunchiuri
arteriale importante ce vascularizeaza capul si membrele superioare.
Acestea sunt: trunchiul brahiocefalic, artera carotida comuna stanga si
artera subclaviculara stanga.
Fiziologia aparatului cardiovascular
Mediul intern al organismului, adica sangele, lichidul
interstitial si limfa nu-si pot indeplini rolul in organism decat daca se
gasesc in miscare continua, miscare cce poarta nuele de circulatie.
Circulatia este functia pe care o indeplineste aparatul
cardiovascular, prin care se realizeaza metabolismul celular si
coordonarea functionala a tuturor organelor.
Prin circulatie sanguina miscarea sangelui in interiorul
sistemului sanguin. Aceasta este asigurata prinactivitatea inimii, care
impinge sangele de-a lungul arterelor, capilarelor si venelor. Studiul
circulatiei sanguine presupune: activitatea inimii, cirvulatia arteriala,
capilara si venoasa.

Activitatea inimii
Inima este un organ musculos si activitatea sa se
caracterizeaza prin contractii si relaxari, ce se succed cu regularitate.
Contractia inimii se numeste sistola, iar relaxarea diastola.
O sistola impreuna cu diastola care ii urmeaza reprezinta o revolutie
cardiaca sau un ciclu cardiac.
Caracteristicile contractiei cardiace
Revolutia cardiaca este rezultatul contractiei miocardului.
Contractia miocardului se deosebeste de contractia celorlalti muschi
prin aceea ca are loc prin actiunea unor excitanti, care apar chiar in
miocard si nu vin dinafara, asa cum se intampla la la ceilalti muschi.
Aceasta insusire a miocardului se numeste automatism cardiac.
Aceasta insusire face ca inima scoasa din organism, care nu mai
primeste nici o excitatie prin nervii sai, daca este tinuta in anumite
conditii, continua sa se contracte ritmic.
 In legatura cu automatismul cardiac s-au elaborat doua
teorii: neurogena si miogena. Prima teorie sustine ca excitatiile apar in
elementele nervoase ale miocardului, iar cea de-a doua sustine ca apar
chiar in celulele musculare. Majoritatea cercetarilor pledeaza in
favoarea teoriei miogene. Se stie ca structura miocardului cuprinde
doua feluri de elemente musculare: celule musculare cardiace
(miocardul adult) si celulele tesutului nodal (miocardul embrionar).
Excitatiile apar si sunt conduse in tesutul nodal. Ca in orice
organ, in inima apar fenomene electrice ca rezultat al variatiilor
potentialului electric de membrana. Aceste fenomene elctrice iau
nastere in primul rand in nodulul sinusal( Keith-Flach) de la care se
propaga succesiv la intrega musculatura cardiaca. La nivelul
membranelor celulelor tesutului nodal, potentialul de repaus nu se
poate mentine intre doua potentiale de actiune, ci incepe sa scada lent
pana se ajunge la un nivel-prag, numit prepotential(-60mv), cand in
mod spontan se declanseaza un nou potential de actiune. Impulsurile
apurute in acest nodul se transmit miocardului adult din atriu, prin
intermediul unor celule de legatura, iar de la acestea la nodulul
atrioventricular(Aschoff-Tawara) , care prin fasciculul Hiss le
transmite mai departe miocardului ventriculelor prin reteaua Purkinje.
Asa se explica de ce contractia inimii incepe cu sistola atriala si este
urmata de cea ventriculara.
Cand acest sistem de conducere este lezat se produc tulburari
in conducerea excitatiei si ventriculele nu se mai contractala nivelul
cuvenit fata de contractia atriilor, stare cunoscuta sub dnumirea de
bloc cardiac.
Studiul revolutiei cardiace se face prin cateterizarea inimii
(introducerea unor sonde sau catetere in inima prin vena de la plica
cotului). S-au stabilit anumite caracteristici ale ei.
Intr-o revolutie cardiaca sistola si diastola se succed la un
interval de timp bine determinat. Numarul revolutriilor cardiace pe
minut este determinat de varsta si de starea organismului. Acestea
determina si durata revolutiei cardiace. Exemplu: la adult numarul
revolutiilor cardiace in repaus este de 60-75/min, pe cand la copil este
mult mai mare (la nou-nascut ajunge la 150/min ). Din acest numar se
poate deduce durata revolutiei cardiace. Pentru un numar de 75
revolutii cardiace pe/min durata unei revolutii este de 0,8 secunde.
Sistola si diastola nu au loc in acelasi timp in toata inima.
Revolutia cardiaca incepe cu sistola atriala, care dureaza 0,1 secunde,
timp in care sangele este impins in ventricule. Se constata ca in timpul
sistolei atriale orificiile venelor sunt putin stramtate, iar presiunea
sangelui din atrii fiind superioara presiunii din vene, curgerea sangelui
din vene in atrii este suspendata.
Dupa terminarea sistolei atriale , atriile intra in diastola-
diastola atriala, care dureaza pana la sistola urmatoare, adica 0,7
secunde. In timpul diastolei atriale presiunea in atrii scade foarte mult
si sangele trece din vene in atrii, umpandu-le din nou.
In momentul in care incepe diastola atriala incepe si contractia
ventriculelor, adica sistola ventriculara, care dureaza 0,3 secunde.
Sistola ventriculara dureaza mai mult decat cea atriala. In timpul
sistolei ventriculare distingem o faza in care presiunea sangelui din
ventricule creste pana egaleaza presiunea din artere. In a doua faza se
deschid valvulele sigmoide si sangele este impins in artere. Cand
incepe sistola ventriculara, valvulele atrioventriculare se inchid, astfel
ca sangele nu se mai poate intoarce in atrii.
Sistola ventriculara este mai puternica decat cea atriala datorita
miocardului ventricular, care este mai dezvoltat decat cel atrial.
Dupa ce se termina sistola ventriculara, incepe diastola
ventriculara, care dureaza 0,,5 secunde . Revolutia cardiaca dureaza
0,8 secunde, din care inima se gaseste in sistola 0,4 secunde si in
diastola 0,4 secunde. Acest regim in care activeaza inima explica dr ce
aceasta poate functiona toata viata fara sa oboseasca.
Daca numarul revolutiilor cardiace pe minut creste, durata
unei revolutii se micsoreaza si aceasta se face prin scurtarea diastolei,
adica a perioadei de repaus.
Pentru cercetarea activitatii cardiace se folosesc fenomenele
care insotesc activitatea inimii. Dintre acestea mentionam:
manifestarile acustice (zgomotele inimii ) , manifestarile mecanice
(bataia varfului inimii ) si manifestarile electrice (inregistrarea
potentialului de actiune al inimii).
Zgomotele sau manifestarile acustice ale inimii.
Revolutia cardiaca este insotita de doua sunete, numite
zgomotele inimii. Ele pot fi auzite cu aparatul numit stetoscop.
Primul zgomot este mai profund, de intensitate scazuta si cu o
durata mai mare. El se datoreste contractiei miocardului si inchiderii
valvulelor atrioventriculare si se produce la inceperea sistolelor
ventriculare. Se numeste zgomot sistolic.
Al doilea zgomot este mai inalt si mai scurt. El se produce la
inchiderea valvulelor sigmoide, la inceperea diastolei ventriculare. Se
numeste zgomot diastolic.
 Ascultarea zgomotelor inimii formeaza metoda auscultatiei
cardiace si este folosita pentru diagnosticarea bolilor de inima.

Bataia varfului inimii

Este manifestarea mecanica a inimii si se numeste soc apexian.
Ea este o lovitura pe care inima, prin varful ei, o exercita asupra
peretelui toracic. Aceasta lovitura este determinata de schimbarea de
forma a inimii in timpul sistolei ventriculare si se poate simti in al IV-
lea sau al V-lea spatiu intercostal stang, pe linia medio-claviculara.
Studiul socului apexian se face cu un aparat special, numit
cardiograf.
Manifestarile electrice ale inimii
Metoda electrocardiografica se bazeaza pe inregistrarea
curentilor de actiune. Diferentele de potential care genereaza acesti
curenti, numiti curenti bioelectrici, pot fi inregistrate cu ajutorul unui
aparat numit electrocardiograf, iar curba obtinuta se numeste
electrocardiograma.
Circulatia sangelui in inima
In timpul unei revolutii cardiace sangele circula prin
cavitatile inimii intr-un sens bine deteminat. Circulatia este dirijata de
valvulele atrioventriculare si de cele sigmoide, iar sistolele si
diastolele atriale si cele ventriculare nu au loc in acelasi timp. In
timpul sistolei atriale, ventriculele fiind in diastola, sangele trece in
ele. In timpul diastolei atriale, ventriculele sunt in sistola si valvulele
atrioventriculare sunt inchise. In acest timp, sangele din vene patrunde
in atrii. Cand ventriculele sunt in sistola, valvulele atrioventriculare
fiind inchise, presiunea sangelui din ventricule ajunge mai mare decat
cea din artere si deschide valvulele sigmoide, iar sangele trece din
ventricule in artere.
Circulatia in inima este strict dirijata si schimbarea ei se face
numai in stari patologice.
Travaliul mecanic al inimii
Prin contractiile lui miocardul efectueaza un lucru mecanic
care poarta denumirea de travaliu mecanic al inimii sau activitate
cardiaca. Valoarea lui este data de produsul dintre valul de sange pe
care il expulzeaza inima la fiecare sistolo ventriculara si rezistenta pe
care o intampina inima deschiderea valvuleloe arteriale, adica de
presiunea arteriala din aorta si artera pulmonara. Prin sistola
ventriculara fiecare ventricul expulzeaza 60-70 ml sange, iar
 presiunea arteriala in aorta este de 80 mm si in cea pulmonara de 27
mm.
Notiuni privitoare la activitatea inimii
3. Frecventa cotractiilor cardiace: Contractiile cardiace sunt ritmice.
Ele se succed cu o frecventa de 60-75 contractii /min. pentru un adult
in repaus complet. Frecventa aceasta se poate schimba in anumite
conditii de functionare a organismului.
4. Debitul sistolic: cantitatea de sange pe care o expulzeaza fiecare
ventricul in timpul unei sistole. La omul normal, aflat in repaus total
este de 60-70ml.
Minut-volumul inimii: cantitatea de sange pe care o
expulzeaza ventriculu in timp de un minut. Se mai numeste debit pe
minut. La omul normal, in repaus complet este de 3 si 5 litri de sange .
Reglarea activitatii inimii
5. Reglarea reflexa :Simpaticul este accelerator al inimii, iar nervul
VAG (X) este inhibitor al inimii.
2.Reglarea umorala: se face prin actiunea unor substante pe care le
produc diferite organe si pe care sangele le aduce la inima. Cele mai
importante sunt hormonii, care pot sa determine o accelerare sau incetinire a
ritmului cardiac si o crestere sau scadere a intensitatii contractiei cardiace.
Ex: adrenalina (hormon al medulosuprarenalei) provoaca
intensificarea si accelerarea contractiilor cardiace. Aceeasi actiune o
are si tiroxina (hipertiroidism).
-acetilcolina(produs al SNP)- actiune inversa adenalinei.
-sarurile de calciu-accelereaza ritmul cardiac.
-sarurile de potasiu- incetinesc ritmul cardiac.

Presiunea arteriala
Este rezultatul raportului dintre forta muschiului cardiac si
rezistenta periferica a sistemului arterial. Presiunea arteriala variaza cu
starea functionala a organismului, in timpul activitatii musculare
intense sau sub actiunea unor stari emotionale ea poate creste iar in
timpul somnului ea scade.
Valori normale ale TA:
6. 1-3ani : TA=75-90/50-60 mmHg.
7. 4-11 ani : TA=90-110/60-65mmHg.
8. 12-15 ani: TA=100-120/60-75mmHg.
9. Adult: TA=115-140/75-90 mmHg.
10. Varstnic: maxim 140/90mmHg.
 In cazuri patologice TA poate sa scada sub valorile normale –
hipotensiune arterial;a sau poate sa creasca peste valorile normale –
hipertensiune arteriala.
Cauzele presiunii (tensiunii) arteriale:
11. Forta de contractie a muschiului ventricular, cu care sangele este
impins in artere. Daca miocardul este slab dezvoltat, forta sa de
contractie se micsoreaza si PA( TA) scade.
12. Rezistenta pe care o intampina sangele la inaintare prin vase, datorita
frecarii. Rezistenta este cu atat mai mare cu cat vasele au un calibru
mai mic. In vasoconstrictie rezistenta creste si deci creste si PA, iar in
vasodilatatie rezistenta scade , deci scade si PA.
13. Volumul de sange trimis in aorta de fiecare sistola ventriculara. Daca
acesta >80ml. trebuie sa creasca si forta de propulsie ventriculara si
deci creste si PA. De aceea se recomanda hipertensivilor sa ingereze o
cantitate mica de lichide pentru a nu creste volumul sistolic.
14. Vascozitatea sangelui( in mod normal >3-5 ori decat a apei ).
15. Elasticitatea peretilor vaselor : in ateroscleroza , cand scade
elasticitatea peretilor vaselor, PA creste, obligand inima sa faca eforturi
mari pentru lansarea sangelui in artere.
16. Distanta fata de inima: in arterele mari care pornesc din inima PA este
mai mare si ea scade pe masura departarii de inima.
Fiecare sistola ventriculara arunca in aorta un val de sange
care se izbeste de coloana de sange ce se gaseste in aorta si care a fost
dus acolo prin sistole precedente. Din aceasta ciocnire rezulta o unda
care se propaga prin toata coloana de sange, pana la periferia
organismului. Aceste unde provoaca dilatarea peretelui arterelor, care
se manifesta sub forma unor zvacnituri, a unor unde pulsatile numite
PULS si care se simt bine la arterele situate superficial pe un plan
osos. In cazuri normale sunt 60-80 pulsatii/min.
O frecventa mai mare poarta numele de tahicardie, iar o
frecventa mai mica, de bradicardie.
Marea si mica circulatie
1.Circulatia mare (sistemica)- se mai numeste si circulatia
de nutritie, ea reprezentand drumul pe care il urmeaza sangele de la
inima la tesuturi si inapoi la inima. Acest circuit este format dintr-o
portiune arteriala, reprezentata de sistemul aortic si ditr-o portiune
venoasa, reprezentata de sistemul venelor cave si sinusul coronar.
Circuitul incepe in ventriculul stang si se termina in atriul drept. In
trecerea lui prin acest circuit, sangele transporta la tesuturi nutrimente
si oxigen si ia de la el substantele de excretie, ce urmeaza sa fie
eliminate.
2.Circulatia mica- se mai numeste circulatia pulmonara si
reprezinta drumul pe care il urmeaza sangele de inima la plamani si
inapoi. Are o poriune arteriala (trunchiul arterei pulmonare ) si o
portiune venoasa (venele pulmonare). Circulatia mica incepe din
ventriculul drept si se termina in atriul stang.
Denumirile de marea si mica circulatie se refera la
lungimea acestor circuite, deci sunt notiuni anatomice . Din punctul de
vedere al cantitatii sangelui care circula prin ele, prin ambele circuite
trece in acelasi timp aceeasi cantitate de sange.

I.2 NOTIUNI DESPRE BOALA

Insuficienta cardiaca este un sindrom clinic care rezulta din

imposibilitatea de a expulza intreaga cantitate de sange primita si de a
mentine astfel un debit sanguin corespunzator nevoilor organismului,
in conditiile unei umpleri venoase satisfacatoare.
Scaderea debitului cardiac consecutiv scaderii fortei de
contractie a miocardului, duce la lipsa oxigenului in tesuturi si organe,
in special la nivelul rinichiului, glandelor suprarenale si hipofizei
posterioare, determinand scaderea filtratiei glomerulare, crestera
reabsorbtiei tubulare, hipersecretia de aldosteron si ADH- fenomene
care explica retentia de apa si aparitia edemelor. Acesta este
mecanismul anterograd.
Mecanismul retrograd intervine prin scaderea fortei de
contractie a miocardului, inima fiind in imposibilitate de a expulza
intrega cantitate de sange primita. Rezulta acumularea sangelui in
spatele ventriculului, cu staza si hipertensiune pulmonara in cazul
insuficientei ventriculului stang si cu staza si, hipertensiune venoasa si
infiltrare a tesuturilor cu apa si asre, in insuficienta ventriculului drept.
Deci I.C. exprima deteriorarea functiei de pompa a
ventriculelor, adica scaderea preformantei acestora. In mod obisnuit,
inima are o capacitate maxima de lucru din care utilizeaza doar o
anumita parte. Aceasta cota, adica lucrul efectiv( travaliul cardiac )
dezvoltat de functia de pompa a inimii este in relatie directa cu nivelul
necesitatilor curente circulatorii ale organismului.Punerea de acord in
permanenta a lucrului efectiv al inimii cu necesitatile curente se face
printr-o serie de mecanisme de adaptare ( cresterea sensibilitatii
miocardului la catecolamine, alungirea fibrei miocardice, tahicardie,
hipertrofie ).
Diferenta dintre capacitatea maxima de lucru a inimii si
nivelul lucrului efectiv, pe care pompa cardiaca o dezvolta, o
reprezinta asa- numita “ forta de rezerva a inimii”. Adaptarea lucrului
inimii la o solicitare crescuta se realizeaza prin folosirea unei cote
corespunzatoare din aceasta forta de rezerva a inimii.Exista insa o
limita a eficientei mecanismelor de adaptare reprezentata de nivelul
de solicitare, la care necesitatile curente si lucrul efectiv al inimii ating
capacitatea maxima. Orice solicitare a pompei cardiace peste aceasta
limita critica duce la scaderea eficientei travaliului cardiac si nu la
cresterea sa.
Insuficienta cardiaca este un sindrom care exprima
insuficienta miocardului ventricular, iar totalitatea simptomelor si
semnelor care alcatuiesc acest sindrom exprima si ele incapacitatea
pompei cardiace de a asigura un regim circulator adecvat necesitatilor
organismului.

ETIOPATOGENIE: CAUZE DETERMINANTE SI

FACTORI PRECIPITANTI
CAUZE DETERMINANTE:
17. cauze mecanice, care afecteaza la inceput dinamica cardiaca si ulterior
miocardul:
valvulopatii dobandite sau congenitale, hipertensiune arteriala sau
pulmonara
18. procese inflamatorii si metabolice , care afecteaza de la inceput
miocardul: cardiopatia ischemica, cardita reumatica, hipertiroidismul,
anemiile grave, avitaminozele.
FACTORI PRECIPITANTI:
19. efortul fizic
20. aportul mare de sodiu
21. absenta tratamentului digitalic
22. aritmiile cu ritm rapid
23. diferite infectii: infectia reumatica, endocardita lenta, gripa.
24. Emboliile sau trombozele pulmonare
25. Caldura sau umiditatea excesiva
26. Hemoragiile si anemiile
27. Sarcina si nasterea
28. Cardiopatia ischemica acuta sau cronica
FIZIOPATOLOGIE
Forta de contractie a miocardului creste paralel cualugirea
fibrelor miocardice. Aceasta alungire este determinata de umplerea cu
sange a inimii , deci de volumul diastolic. Alungirea fibrelor mareste
suprafata chimic- activa a miocardului, ceea ce permite eliberarea unei
cantitati mai mari de energie, care creste forta de contractie si debitul
cardiac. Daca este depasita limita fiziologica a alungirii fibrelor
miocardice, forta de contractie incepe sa scada.
In conditii normale inima are proprietatea de a se adapta
diferitelor solicitari. Aceasta proprietate se numeste rezerva cardiaca si
scade in insuficienta cardiaca.
Exista doua stadii ale insuficientei cardiace:
1.Stadiul de cardiopatie compensata , cat timp actioneaza
mecanismele de compensare : hipertrofie, dilatatie, tahicardie.
2. Stadiul de cardiopatie decompensata, cand simptomele si semnele
insuficientei cardiace apar la solicitari obisnuite si chiar in repaus.
CLASIFICARE:
1.Dupa localizare se deosebesc :
-Insuficienta cardiaca stanga
-Insuficienta cardiaca dreapta
-Insuficienta cardiaca globala
2.Dupa debut se deosebesc:
 -Isuficienta cardiaca acuta (stanga sau dreapta )
-Insuficienta cardiaca cronica (stanga sau dreapta )
3. Dupa criteriul fiziopatologic se evidentiaza :
- Insuficienta cardiaca retrograda .
Notiunea de retrograda se refera la perturbarile hemodinamice,
care apar sub forma congestiei venocapilare sistamice si pulmonare “in
mod retrograd”, adica inapoia cavitatii ventriculare insuficiente (staza
pulmonara din insuficianta inimii stangi staza sanguina din sistemul
cav superior si inferior).
-Insuficienta cardiaca anterograda
Notiunea de anterograda se refera la perturbarile care rezulta din
scaderea debitului cardiac “anterograd” , adica spre inainte in raport cu
cavitatea ventriculara insuficienta. Astfel scaderea debitului ventricular
stang insuficient este urmata de scaderea irigatiei renale si retentie
hidrosalina (edeme) , iar scaderea irigatiei musculare este urmata de
astenie si slabiciune musculara.
In functie de evolutie, se descriu :
29. Insuficienta cardiaca latenta, care se manifesta clinic numai in conditii
de efort.
30. Insuficienta cardiaca clinic manifesta, in care sindromul clinic
caracteristic este prezent atat in efort car si in repaus.
In raport cu debitul cardiac, se deosebesc doua forme:
- Insuficienta cardiaca cu debit crescut, care apare in starile
hiperkinetice ( stari morbide in care viteza de circulatie a sangelui este
mult mai mare decat normal ).
- Insuficienta cardiaca cu debit scazut, care caracterizeaza
insuficienta contractilitatii miocardice si a functiei de pompa a inimii
din bolile care afecteaza miocardul ventricular.
Notiunea de I.C. hipodiastolica se refera la instalarea
sindromului de I.C. , in acele stari patologice, in care scade mulrt
durata diastolei ventriculare si umplerea inimii cu sange in diastola
( aritmii cu frecventa ventriculara foarte rapida : peste 150 – 180
b/min., pericardite exudative sau constrictive ).
Teermenul generic de I.C. este sinonom cu cel de
decompensare cardiaca. Orice boala de inima pote ajunge la un
moment dat, intr-un stadiu decompensat, cand functia de pompa a
inimii este deteriorata si se manifesta prin sindromul de I. C. Acest
sindrom este alcatuit dintr-o multitudine de simptome si semne cauzate
de diferite boli ale inimii, aflate in stadiul de decompensare. Deci nu
I.C.propriu-zisa nu se decompenseaza, ci boala cardiaca generatoare
 de sindrom este aceea care poate sa se decompenseze sau compenseza
cand sindromul de I.C, este indepartat , fie prin masurile terapeutice
specifice acestuia, fie pe cale naturala.
Termenul de I.C. ireductibila se refera la acele cazuri la care
simptomele si semnele sindromului de I.C. persista in ciuda
tratamentului optim aplicat.
A. Insuficienta cardiaca stanga acuta
Se manifesta prin accese de dispnee cu caracter paroxistic-
astm cardiac si edem pulmonar acut si se datoreaza cresterii rapide si
intense a presiunii in capilarele pulmonare, datorita reducerii bruste a
sangelui evacuat de inima stanga (ventricul sau atriu), in conditiile
unui debit nprmal al ventriculului drept.
31. Astmul cardiac (dispnee paroxistica )
Apare de obicei noaptea , la cateva ore dupa culcare (uneori si ziua
dupa emotii sau eforturi mari ).Cauzele care declanseaza aceste crize nu
sunt cunoscute. Printre factorii implicati in declansarea acestor crize sunt
de retinut : tusea, cosmarurile, alunecarea de pe perna, schimbarea
pozitiei in decubit dorsal sau lateral in mod inconstient( pozitii in care
bolnavul are dispnee).
Debutul este brutal, cu dispnee polipneica, respiratie superficiala si
zgomotoasa, sufocare , tuse si neliniste. Bolnavul este inspaimantat, palid
si acoperit cu sudori reci. Sta pe marginea patului sau la fereastra, inclinat
inainte, rezemat in maini, cu umerii ridicati.Dupa cateva minute accesul
se termina cu cateva chinte de tuse, insotite uneori de expectoratie
spumoasa, aerata si rozata. In formele severe, criza de astm evolueaza
catre edem pulmonar acut.
32. Edemul pulmonar acut cardiogen
Acest sindrom clinic insoteste sau complica o criza de astm cardiac sau
poate sa aparapentru prima oara la subiectii care nu au prezentat niciodata
dispnee, ca urmare, spre exemplu : a unei ocluzii coronariene acute, unui
puseu de HTA, unui effort fizic la bolnavii cu stenoza mitrala in cursul
puseului hipertensiv, dupa transfuzii sau perfuzii venoase cu cantitati
excesive de lichide.
Tabloul clinic se caracterizeaza prin : dispnee intensa cu ortopnee, tuse
si anxietate extrema.Bolnavul este palid sau cianotic. Respiratia este
zgomotoasa din cauza ralurilor subcrepitante si sibilante , este frecventa si
suieratoare, cu tiraj. Bolnavul expectoreaza o sputa spumoasa, de regula
rozata, deoarece ea contine cantitati mici de sange. In formele severe
expectoratia este atat de abundenta incat aceasta se scurge din cavitatile
nazale prin narine si prin cavitatea bucala. Expectoratia contine mari
 cantitati de proteine a caror concentratie poate ajunge la 2-3%. Criza
poate ceda spontan , in cateva minute sau cateva ore, adeseori dupa un
acces de tuse cu expectoratie spumoasa sau striata cu sange.
Frecvent criza poate fi indepartata rapid , in mod spectaculos, dupa
instituirea masurilor terapeutice de baza. In formele severe, daca nu se
intervine de urgenta bolnavul poate sfarsi prin asfixie si moarte.
B. Insuficienta cardiaca stanga cronica
Este forma cea mai obisnuita si mai des intalnita in practica si se
datoreaza scaderii debitului inimii stangi, cu staza si hipertensiune in
mica circulatie.
Simptomele ce apar sunt : dispneea de efort, ortopnea, respiratia
Cheyne- Stockes, tusea, expectoratia si cianoza.

33. Dispneea
Este simptomul cel mai precoce si cel mai constant si se caracterizeaza
prin respiratii frecvente si superficiale. La inceput apare la eforturi mari, apoi
progresiv, pe masura cedarii miocardului, la eforturi din ce in ce mai mici.
O forma de dispnee de efort este dispneea vesperala. Aceasta este
minima dimineata , accentuindu-se spre seara. In forme avansate de
insuficienta stanga, dispneea apare si in repaus, bolnavul luind o pozitie
semisezanda, sprijinindu-se pe mai multe perne. Aceasta dispnee se numeste
ortopnee.
O forma particulara de dispnee, intalnita in special la bolnavii in varsta,
cu ateroscleroza sau la cei ce primesc sedative este respiratia Cheyne-
Stockes, caracterizata prin alternante de apnee (10-30 secunde) si polipnee.
34. Tusea, expectoratia si cianoza
Tusea este uneori semnul cel mai precoce, cel mai intens sau singurul
semn aparent al insuficientei ventriculare stangi. Ea se datoreaza stazei
pulmonare, apare la efort sau noaptea si este de obicei uscata sau insotita de
o cantitate mica de sputa hemoptoica.
Cianoza este de obicei discreta.
Semnele cardiovasculare constau in : marirea inimii stangi, ritm de galop,
puls alternant, suflu sistolic apical .

C .Insuficienta cardiaca globala

Este insuficienta care afecteaza atat inima stanga cat si cea
dreapta. Simptomele sunt comune insuficientei stangi si drepte,
dominand unele sau altele, dupa cum ventriculul stang sau drept este
mai afectat. Semnele si simptomele pot fi:
35. Cardiomegalia (“ cord bovin”) se pune in evidenta prin palparea
socului apexian, care este deplasat in jos si in afara liniei
medioclaviculare si prin percutia inimii care releva cresterea
matitatii precardiace. Se mai pune in evidenta prin examene ;
radiologic, electrocardiografic si ecografic.
36. Dispneea scade in intensitate cand insuficienta dreapta scade celei
stangi
37. Astm cardiac sau ortopnee cand insuficienta stanga urmeaza celei
drepte
38. Tulburari neuropsihice si digestive intense
39. Alterarea severa a starii generale
40. Polipnee si tahicardie pronuntate
41. Edeme generalizate
Probleme de dependenta ale pacientilor cu Insuficienta
cardiaca stângă:
- Dispneea
- Circulatie inadecvata
- Postura inadecvata
- Expectoratie excesiva ( EPAC )
- Eliminare urinara inadecvata cantitativ si calitativ
- Alimentatie inadecvata cantitativ si calitativ
- Insomnie
-Dificultate de a se imbraca si dezbraca
-Dificultate in acordarea ingrijirilor igienice
- Vulnerabilitate fata de pericole
- Insuficienta cunoastere a bolii
Diagnosticul pozitiv de I.C. se pune pe baza rezultatului
examenului radiologic, care indica marirea siluetei cardiace, staza
hilara si pulmonara, liniile septale ale lui Kerley. Un diagnostic
pozitiv complet cuprinde :
- recunoasterea I.C. si a formei clinice a acesteia.
-aprecierea gravitatii si incadrarea functionala.
-diagnosticul bolii de fond care a decompensat.
-determinarea factorilor precipitanti ai I.C.
In stadiile avansate, diagnosticul pozitiv se pune pe semnele
evidente de staza pulmonara, staza hepatica, edeme de tip cardiac, etc.
In stadiile incipiente ale I.C. sunt prezente semne mai putin
caracteristice: dispnee cu scaderea tolerantei la efort, tuse nocturna de
decubit, oboseala musculara, semne ce atrag atentia asupra
performantei ventriculare la bolnavii cu : valvulopatii, cardiopatie
ischemica, HTA, alte afectiuni cardiace pe cale de decompensare.
Pot sa mai apara ritm de galop sau puls alternant, ce exprima o
lezare severa a miocardului, ce pot fi insotite de instalarea tabloului
clinic complet al I.c., chiar EPAC.
Diagnosticul diferential se face cu acele stari patologice care
evolueaza cu dispnee de efort, hepatomegalie, edeme periferice si alte
semne comune cu\\
Factorii care agraveaza prognosticul: Evolutia si cauza mortii in
insuficienta cardiaca sunt deseori determinate sau modificate de boala
cardiaca de fond, care a produs I.C. In fiecare caz, evolutia si
prognosticul depind de o serie de factori, dintre care cei mai importanti
sunt :
42. Natura bolii cauzale ( cardiopatia de fond ).
43. Factorii favorizanti sau precipitanti ai I.C. ( infectiile respiratorii,
stareaarterelor coronare, aritmiile cu frecventa ventriculara
rapida, mai ale fibrilatia atriala, hipertiroidismul, anemia, efortl
fizic, sarcina, obezitatea).
44. Calitatea tratamentului
45. Stadiul avansat al bolii
46. Rapiditatea evolutiei
47. Varsta inaintata si starea generala precara a bolnavului
48. Prifesiile care presupun eforturi fizice mari
49. Asocierea unor boli favorizante
50. Recidivele
51. Complicatiile
52. Absenta raspunsului favorabil la tratament
53. Nerespectarea tratamentelor de catre bolnavi
54. Conducerea incorecta a tratamentului de catre medici( doze prea
mici de digitala sau pauza prea mare in intreruperea acesteia).
O semnificatie deosebita o au: cardiomegalia importanta, pulsul
alternant, blocurile inimii, extrasistolele polimorfe, tahicardia
ventriculara.
In I.C. ventriculara stanga ( astm cardiac, EPA cardiogen )
prognosticul vital imediat este grav, decesul bolnavului fiind posibil in
cursul atacului de dispnee paroxistica . Prognosticul de viitor este
rezervat, bolnavul fiind expus la recidive.
Daca factorul cauzal rezida chiar la nivelul inimii ( cardiopatie
ischemica , valvulopatii aortice), fenomenele de I.C. evolueaza
progresiv pana la instalarea I.C. globale biventriculare.
 Complicatiile sunt cele ale bolii de fond. Ele sunt legate de staza
sau de cresterea presiunii venocapilare din diferitele tesuturi sau
organe, de tratament si de bolile intercurente.
Printre cele mai grave complicatii se numara trombozele
venoase ale membrelor inferioare si embolia pulmonara ,
consecutiva acestora.
Embolia pulmonara poate determina un infarct pulmonar, lae
carui semne clinice sunt: durere toracica, tuse, hemoptizie, febra.
De regula I.C. se agraveaza sau nu raspunde la tratament cand
se produc embolii pulmonare repetate.
La bolnavii care se gasesc in fibrilatie atriala si I.C. ,
cheagurile care ajung in plamani pot pleca din atriul drept si mai rar de
pe peretii ventriculului drept.
In tromboemboliile circulatiei mari, sursa cheagurilor este
reprezentata de trombi care se formeaza pe peretele atriullui si
ventriculului stang.
Bolnavii cu I.C. sunt foarte susceptibili la infectiile
bronhopulmonare.
Greselile comise in terapia sindromului de insuficienta
cardiaca , atat de medic cat si de bolnav, pot atrage dupa sine tulburari
de ritm grave induse de Digitala si tulburari hidroelectrolitice grave,
legate de terapia diuretica.
I.3 PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA ACTE
DE INVESTIGAŢII

1.Explorarea radiologica a aparatului cardiovascular

Aparatul cardiovascular poate fi explorat radiologic prin
angiocardiografie, aortografie, arteriografie si flebografie.
A. Angiocardiografia
Reprezinta introducerea unei substante de contrast, pe cale
intravenoasa, substanta care se urmareste in inieriorul vaselor si al
cavitatilor inimii.
Materiale necesare: solutie concentrata de iod,
sedative(fenobarbital) , romergan sau alta substanta antialergica.
Pregatirea pacientului :
-in ziua precedenta examenului , se administreaza sedative, care
se repeta in dimineata examenului impreuna cu un medicament
antialergic.
-se efectueaza testarea sensibilitatii la iod
 -daca nu apar simptome de intoleranta la iod, se injecteaza
intravenos substanta de contrast, rapid, in decurs de cateva
secunde( cantitatea de substanta de contrast este calculata de medic, in
functie de greutatea corporala a bolnavului ).
Angiografia prin cateterism cardiac este de competenta medicului.
B.Aortografia
Reprezinta introducerea substantei de contrast prin cateter sau
punctie, intraaortic, pentru evidentierea aortei.
Pregatirea pacientului se face ca mai sus.
C.Arteriografie periferica
Reprezinta introducerea substantei de contrast prin injectie
intraarteriala pentru evidentierea arterei periferice.
Se face pregatirea si testarea la iod a pacientului la fel ca mai sus.
D. Flebografie
Reprezinta introducerea, intravenos, cu seringa automata de
presiune, a 20-30 ml de substanta de contrast, de concentratie
redusa(pentru a nu leza peretii vasului). Radiografiile se executa cu o
viteza de 24 imagini pe secunda (radiocinematografie ).

2.Explorarea functionala a aparatului cardiovascular

Electrocardiograma
Este o metoda de investigatie care se ocupa cu studiul
fenomenelor bioelectrice pe care le produce inima in cursul activitatii
sale. Curentii electrici produsi de inima sunt de o intensitate foarte
slaba si se transmit la suprafata tegumentelor prin tesuturi, a caror
rezistenta le reduce si mai mult voltajul. Pentru a fi inregistrate este
necesara amplificarea lor cu aparate foarte sensibile.
Captarea curentilor se face cu doi electrozi plasati in doua
puncte diferite ale inimii sau chiar la distanta de inima.
In prezent se intrebuinteaza aparate care permit inscrierea
simultana a mai multor derivatii electrocardiografice si chiar a altor
grafice( fonocardiograma, puls venos).
Pentru studiul fenomenelor electrice ale inimii se aplica
electrozii fie direct pe cord , fie pe suprafata corpului, la diferite
distante de inima. Electrozii sunt piese metalice rotunde, ovale sau
dreptunghiulare, care se fixeaza pe membre sau torace, prin benzi de
cauciuc si sunt legati de aparat prin conductori electrici.
Dupa locul de aplicare a electrozilor fata de inima, se deosebesc
derivatii directe ( endocavitar prin cateterism),
 semidirecte( esofagiene) si indirecte, in care electrozii sunt asezati pe
membre sau pe regiunea precordiala.
In mod obisnuit se folosesc urmatoarele derivatii:
55. Derivatiile standard (bipolare) se obtin conectand cei doi poli ai
galvanometrului cu doi electrozi situati pe regiuni echidistante de
inima :antebratul drept, stang si piciorul stang. Cele trei derivatii
standard sunt:
-D1 – antebratul drept-antebratul stang
-D2-antebratul drepr-gambastanga
-D3-antebratul stang-gamba stanga
Aparatele sunt prevazute cu trei fire conducatoare, avand culori
conventionale: rosu pentru bratul drept, verde pentru piciorul stang,
galben pentru bratul stang.
56. Derivatiile unipolare ale membrelor se obtin conectand polul
pozitiv al galvanometrului cu un electrod asezat pe rand pe fiecare
din cele trei membre(electrod explorator), polul negativ fiind
conectat cu un electrod asezat cat mai departe de inima si numit
electrod indiferent:
-aVR-derivatia unipolara a bratului drept
-aVL-derivatia unipolara a bratului stang
-aVF-derivatia unipolara a piciorului stang
“a”=conducere amplificata
V=simbol ce desemneaza derivatiile unipolare ale membrelor
R=right (dreapta)
L=left (stanga)
F=foot (picior)
57. Derivatiile precordiale-sunt unipolare si inregistreaza diferentele de
potential din regiunile miocardice sub electrodul
explorator.Amplitudinea deflexiunilor este mai mare decat in
derivatiile membrelor, deoarece electrodul explorator este asezat mai
aproape de inima.
Punctele de explorare sunt in numar de sase, iar derivatiile primesc ca
simbol litera V:
V1-extremitatea interna a celui de al IV lea spatiu intercostal drept
V2-extremitatea interna a celui de al IV lea spatiu intercostal stang
V3-la jumatatea distantei dintre V2 si V4
V4-in spatiul al V lea intercostal, pe linia medioclaviculara stanga
V5-in spatiul al Vlea intercostal, pe linia axilara anterioara
V6-in spatiul al V lea intercostal, pe linia axilara mijlocie
V1 si V2 exploreaza ventriculul drept
 V3 si V4 exploreaza septul interventricular
V5 siV6 exploreaza ventriculul stang
Electrozii sunt fixati de torace cu o curea.
PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA TEHNICA:
Pregatirea pacientului:
-Se anunta pacientul si i se explica tehnica
-Se transporta in sala de inregistrare cu caruciorul
-Bolnavul va sta in decubit dorsal, relaxat fizic si psihic
-Se asigura temperatura camerei de 20grade Celsius.
-Tegumentele vor fi degresate cu alcool
-Electrozii sunt pusi in contact cu membrele pe regiuni neparoase,
prin intermediul unor fasii de panza udate cu solutie salina( clorura
de bicarbonat de sodiu).
Electrozii se vor monta conform celor prezentate anterior, patru pe
membre si sase precordiali.
Pregatirea aparatului:
-Se conecteaza aparatul la sursa de curent
-Se verifica pozitia corecta a butoanelor si clapelor
Tehnica:
-Se pune aparatul in functiune
-Se inregistreaza testul etalon apasand sacadat de 3-4 ori pe butonul
de 1 mV
-Se inregistreaza derivatiile bipolare DI, DII, DIII .
-Se schimba pozitia canalului
-Se inregistreaza derivatiile unipolare aVR, aVL, aVF.
- Se schimba din nou pozitia canalului
-Se inregistreaza derivatiile precordiale ; V1, V2, V3, V4, V5, V6.
-Se readuce comutatorul in pozitie test
-Se scoate aparatul din functiune
-Se indeparteaza electrozii de pe pacient
-Se noteaza pe EKG numele si prenumele pacientului, varsta,
inaltimea , greutatea, profesia, data inregistrarii, ora inregistrarii, viteza de
derulare, semnatura celui ce a efectuat inregistrarea si eventule medicamente
urmate de pacient si care pot influenta EKG (chinidina, digitala).
Interpretarea EKG este o problema dificila, care-l priveste
pe medic.
Electrocardiograma este o metoda grafica precisa si simpla
care reflecta fidel activitatea miocardului, pemitand uneori chiar
localizarea leziunii. In practica este foarte utila pentru diagnosticul
tulburarilor de ritm, tulburarilor de conducere( blocuri de ramura) ,
 hipertrofiilor ventriculare, cardiopatiilor ischemics coronariene,
intoxicatiei cu unele droguri(chinidina, digitala). Dar
electrocardiograma nu da indicatii asupra compensarii cordului,
asupra etiologiei si prognosticului cardiopatiilor.

Ecocardiografia
Ecografia foloseste pentru diagnostic ultrasunetele.
Principiul de baza este emiterea unui semnal de ultrasunete care
intalneste diferite tesuturi. Acestea vor reflecta semnalul, care la
randul lui va fi receptat, prelucrat si transformat in imagine alb- negru
pe ecranul monitorului.
Transductorul (sonda) emitator de ultrasunete se aplica pe
torace la nivelul zonelor in care cordul sau vasele mari, vin in contact
nemijloci cu peretele, fara interpunerea unor formatiuni osoase
(parasternal stang, apical, subcostal, suprasternal).Metoda se poate
efectua uniplan, biplan, bidimensional, tridimensional).
Ecocardiografia DOPPLER (fascicol pulsatil sau continuu)
furnizeaza informatii asupra fluxului cardiac. Aceasta metoda
confirma sau exclude diagnosticul de stenoza.
Ecocardiografia intracoronariana evidentiaza sediul si
structura placilor de aterom, evalueaza rezultatele revascularizarii si
detecteaza leziuni coronariene in segmente normale angiografic.
Fonocardiografia
Este o metoda care inregistreaza grafic zgomotele si
suflurile produse de inima, cu ajutorul unui microfon asezat pe
diferitele focare de auscultatie. Se inregistreaza de obicei simultan cu
electrocardiograma. Fonocardiograma normala prezinta grupuri de
vibratii care reprezinta zgomotele 1 si 2 , uneori chiar si zgomotele 3
si 4 .
Sfigmografia
Consta in inscrierea grafica a pulsului arterial, in special a
celui radial.

Recoltare de sange pentru examene de laborator :HLG,

VSH, colesterol, glicemie, fibrinogen, acid uric, TGO, TGP, T.
Howell, T. Quik, CK, ionograma sanguina.
 I.4 PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA INTERVENŢII
AUTONOME ŞI DELEGATE

A. INTERVENTII AUTONOME
Asistenta medicala detine o pozitie foarte importanta in
ingrijirea bolnavilor cu afectiuni cardiovasculare. Ea trebuie sa
cunoasca si sa aplice diferite tehnici de ingrijire a bolnavului , sa
cunoasca notiuni teoretice, care sa-i permita depistarea unui semn
precoce, interpretatea acestuia si interventia in situatiile in care viata
bolnavului depinde de cunostintele sale.
Asistenta medicala trebuie sa respecte principiile etice,
care sunt foarte importante in practica ingrijirii bolnavului si anume :
binefacerea, dreptatea, autonomia, veracitatea, fidelitatea.
Asistenta medicala mai are urmatoarele indatoriri:
-Sa respecte fiinta umana , ca fiind o entitate biopsihosociala, cu
valorile si principiile sale de viata. Dupa Virginia Henderson
“Individul este o entitate biopsihosociala , formand un tot
indivizibil. El are necesitati fundamentale comune tuturor, cu
manifestari specifice, pe care si le satisface singur daca se simte
bine.El tinde spre autonomie in satisfacerea necesitatilor sale“
-Sa acorde ingrijiri ce au ca scop promovarea sanatatii, prevenirea
imbolnavirilor. Satisfacerea nevoilor pacientului, in vederea
recapatarii independentei cat mai curand posibil, alinarea suferintelor,
cat si insotirea in ultimele clipe ale vietii
-Sa asigure un mediu terapeutic, care sa favorizeze starea de bine fizic
si psihic a pacientului.
-Sa planifice si sa aleaga cu pacientul metode de ingrijire in limitele
sale de competenta.
-Sa realizeze cu familia si apartinatorii o relatie functionala de
colaborare.
-Sa ofere informatii exacte pacientului si apartinatorilor, adecvate
situatiei si in limitele sale de competenta.
-Sa asigure dreptul la intimitate, sa protejeze informatiile de natura
confidentiala si sa nu le dezvaluie decat cu acordul pacientului.
-Sa respecte deciziile persoanei ingrijite, informata corect, care poate
refuza ingrijiri, tratamente si care isi asuma constient consecintele
deciziilor luate.
In ingrijirea pacientilor cu afectiuni cardiovasculare
asistenta medicala poate participa la interventii autonome , precum
urmeaza:
 -Pregateste un salon bine aerisit, curat, iluminat corespunzator,
temperatura mediului ambiant fiind de 18-25 ºC, incat pacientul sa
beneficieze de confort fizic si psihic.
-Masoara zilnic tensiunea arteriala, pulsul, temperatura, respiratia,
diureza si le noteaza in foaia de observatie.
-Linisteste bolnavul si explica acestuia importanta si necesitatea
repausului la pat, a regimului alimentar cu restrictie de sare , in functie
de gradul de severitate al bolii.
Repausul
Reprezinta baza tratamentului, cu conditia de a fi
individualizat, adeseori putandu-se reduce o insuficienta cardiaca
numai prin repaus.
Repausul absolut si prelungit la pat sau fotoliu poate
duce la complicatii , precum: trombozele venoase, urmate de regula de
embolie pulmonara, aparitia infectiilor pulmonare, iar la varstnici
infectiile urinare , osteoporoza, atrofiile musculare. De aceea
bolnavul nu trebuie imobilizat complet, cu exceptia unor cazuri
deosebite (infarct de miocard, cardita reumatica).
Cand repausul la pat se dovedeste indispensabil,
bolnavul trebuie sa stea in pozitie semisezanda.Cand spatarul patului
nu este reglabil, asistenta medicala ajuta bolnavul sa se aseze la
marginea patului, cu gambele usor atarnand si cu trunchiul sprijinit de
mai multe perne.
In general, repausul la pat dureaza una pana la trei
saptamani, apoi se trece la mobilizarea progresiva a bolnavului.
In perioada de compensare este obligatoriu un repaus de
10 ore in cursul noptii si de 2 ore dupa-amiaza, iar in restul timpului
bolnavul trebuie sa stea in fotoliu sau sa se plimbe prin camera. Se
permite bolnavului autoingrijirea (imbracarul si dezbracatul, spalatul
si barbieritul, servitul mesei la camera), precum si executarea actelor
fiziologice( mictiune si defecatie), in conditii normale, exercitii fizice
moderate, care sa nu solicite prea mult activitatea de pompa a inimii.
Asistenta medicala invata bolnavul sa execute miscari
respiratorii ample, miscari ale membrelor inferioare, sa schimbe
pozitia in pat cat mai frecvent posibil.
Repausul este un mijloc terapeutic indinspensabil in
formele severe, dar el trebuie adaptat de la caz la caz. Repausul va fi
atat fizic , cat si psihic.
Alte interventii autonome ale asistentei medicale:
58. In caz de hipertensiune arteriala:
-Asistenta medicala asigura repaus fizic si psihic pacientului
-Monitorizeaza functiile vitale ( TA, P, R, T ).
-Efectueaza bilantul hidric
-Reduce aportul de sare din alimentatia bolnavului
-Administreaza lichidele fractionat pentru a preveni cresterea brusca a
tensiunii arteriale
-Informeaza medicul despre starea pacientului
59. In caz de edem pulmonar acut cardiogen:
-In cazurile severe asistenta medicala asigura bolnavului pozitia de
ortostatism, pentru reducerea intoarcerii venoase sau se instaleaza in pozitie
sezand pe un scaun sau fotoliu, cu gambele atarnand
-AM asigura permeabilitatea cailor respiratorii, curatind cavitatea bucala,
eventual narinele , daca expectoratia spumoasa, rozata este prea abundenta.
-Aplica garouri la radacina a trei membre, fara comprimarea arterelor. Din
10 in 10 minute unul din garouri se schimba la al IV lea membru. Scoaterea
garoului se face progresiv. Astfel se reduce circulatia de intoarcere venoasa.

60. Prevenirea emboliilor:

Asistenta medicala mobilizeaza progresiv bolnavul, reduce timpul de repaus
la pat daca starea bolnavului o permite , il invata pe bolnav si efectueaza cu
acesta miscari active si pasive ale membrelor inferioare, masaj si recomanda
acestuia purtarea de ciorapi elastici.
In caz de embolie pulmonara:
Asistenta medicala imobilizeaza bolnavul imediat in pozitia decubit dorsal,
in repaus absolut si anunta de urgenta medicul.
In caz de embolie gazoasa a inimii drepte, primul gest este asezarea
bolnavului in pozitia decubit lateral stang, cu capul mai jos decat corpul.
“Sa cercetam cele ce s-au petrecut, sa cunoastem cele prezente, sa
prevedem cele ce se vor intampla. In boli sa urmarim doua fapte: sa fim de
folos sau sa nu vatamam”. ( Hipocrate)

B. INTERVENTII DELEGATE
Asistenta medicala administreaza bolnavului tratamentul prescris de
medic. Tratamentul trebuie sa fie intotdeauna individualizat, tinandu-se
seama de cardiopatia de baza care a produs deteriorarea functiei de pompa a
inimii, de severitatea decompensarii cardiace, de bolile asociate, de varsta
bolnavului, de modul lui de viata si de gradul de cooperare cu medicul
curant.
Supravegherea aplicarii tratamentului trebuie sa fie permanenta pe toata
durata acestuia, chiar daca este pe viata.
 Principalele obiective in aplicarea tratamentului sunt:
61. indepartarea bolii cardiovasculare de baza
62. indepartarea factorilor precipitanti ai I.C.
63. reducerea muncii inimii
64. cresterea contractilitatii miocardului si a performantei ventriculare
65. stoparea retentiei de apa si sare
66. grabirea eliminarii excesului de apa si electroliti din organism
67. prevenirea recidivelor decompensarii cardiace
Indepartarea bolii cardiovasculare de baza se face prin tratament
etiologic. De exemplu: - in boala Basedow, se face
tiroidectomia partiala sau se administreaza medicamente antitiroidiene
68. in cardiopatii congenitale, care evolueaza spre I.C. congestiva cronica
se fac tratamente chirurgicale
69. la bolnavii cu bloc atrioventricular complet se corecteaza prin
plantarea unui stimulator cardiac artificial (Pacemaker ).
70. In cazul unei bolnave cu cardiopatie valvulara decompensata, la
debutul unei sarcini este necesara intreruperea terapeutica a sarcinii
pentru compensarea cardiopatiei.
Indepartarea factorilor precipitanti ai sindromului de I.C. sunt
obligatorii pentru prevenirea si tratarea decompensarii cardiace. De
exemplu , tratarea unei hipotiroidii, a unei anemii grave, a unei infectii, a
unei aritmii cu frecventa ventriculara inalta pot contribui la remiterea
simptomelor si semnelor de I.C., alaturi de celelalte mijloace terapeutice.
Pentru reducerea muncii inimii se recomanda: limitarea efortului fizic,
repausul al pat, tratamentul obezitatii, tratamentul cu vasodilatatoare.
Pentru controlul retentiei excesive de apa si sodiu sunt necesare
mijloace terapeutice precum instituirea regimului hiposodat si
administrarea de diuretice.
Pentru ameliorarea functiei de pompa a inimii se administreaza
digitalice.
Deci , tratamentul in insuficienta cardiaca consta in administrare de :
diuretice, tonice cardiace, vasodilatatoare, analgezice.
TRATAMENTUL CU DIURETICE
Scopul principal al administrarii diureticelor in insuficienta cardiaca este
reprezentat de eliminarea excesului de sare si apa si prin aceasta reducerea
congestiei venocapilare si a infiltratiei edematoase a viscerelor si tesutului
celular subcutanat.
O diureza excesiva poate duce la scaderea debitului cardiac prin
diminuarea volumului sanguin circulant efectiv si a presiunii de umplere a
ventricului stang, avand drept consecinta scaderea tensiunii arteriale, colaps,
oligurie, confuzie mintala.
Unele diuretice elimina predominent apa, marind volumul urinei si
provocand o diureza apoasa, iar altele elimina o urina bogata in sare si se
numesc saluretice si sunt folosite pentru eliminarea excesului de sare si apa,
retinuta in edeme.
Diuretice folosite in tratarea insuficientei cardiace:
71. Diuretice cu actiune intensa: Furosemidul .
Furosemidul provoaca eliminarea unui volum mare de urina, cu o
cantitate crescuta de NA, K, CL. La bolnavii cu edeme cardiace o doza
de 40 mg. poate duce la o pierdere de apa pana la 8 litrii.
Poate fi utilizat in doze de 40 mg. pana la 500 mg.Tratamentul se
incepe cu o doza initiala de 40 mg. ( un comprimat) . Daca nu se obtine
efectul scontat , dupa 6 ore se pot administra inca 2 comprimate , iar la
nevoie inca 3 comprimate dupa alte 6 ore.
In administrarea orala, diureza incepe dupa 20-60 min. si se mentine 4-6
ore.
In cazul tratamentului i.v. , efectul incepe dupa 3-15 min. si se
mentine 2-6 ore.
Calea injectabila i.m. sau i.v. se foloseste in urgente( EPA) , in
insuficienta cronica congestiva cu edeme mari si in cazurile cand nu se
poate folosi calea orala.
Efecte secundare ce pot sa apara sunt dezechilibre hidroelectrolitice
( hiponatremie, hipopotasemie ), hipotensiune arteriala, hipoglicemie,
alergii, tulburari digestive.

2.Diuretice tiazidice: Nefrix

Au intensitate moderata, elimina urini concentrata in care predomina NA,
CL si K (salureza).Pot provoca : hiponatremie, hiperglicemie,
hiperuricemie.
Sunt folosite in insuficienta cardiaca usoara si moderata. Diureza incepe
la o ora si se mentine 8-12 ore.
Doze utile :25mg.- i00 mg. in 1-2 prize.
72. Antagonistii aldosteronului: Spironolactona
Actiunea diuretica este modesta, elimina apa si sarea , dar cruta potasiul.
Efectul este dependent de concentratia aldosteronului din sange . Diureza
creste cand se asociaza cu alte diuretice (furosemid, nefrix), compensand
pierderea de k , praduca de acestea.
Se prezinta sub forma de comprimate de 0,025 g (4-8/zi ) si efectul
apare dupa 24-48 ore , cu lunga durata.
4.Diuretice minore ( xantinice): Aminofilina – Miofilinul
Se prezinta sub forma de comprimate de 0,100 g si fiole de 0,240g, 10
ml. (i.v. lent).
Asistenta medicala administreaza medicatia prescrisa de medic si
urmareste efectul terapeutic al acesteia. In cazul in care apar efecte
secundare ale diureticelor administrate anunta medicul si se instituie
masurile de corectare a dezechilibrelor electrolitice produse.
Principalele efecte secundare care apar in cursul folosirii diureticelor
sunt: hipovolemia, hiponatremia, hipopotasemia, hipomagnezemia si
tendinta la tromboze si embolii.
Hipovolemia consta in scarerea volumului plasmatic si se manifesta
prin : scaderea tensiunii arteriale, tahicardie si retentie azotata
extrarenala. Nu necesita de regula tratament. ( Se exprima clinic in putine
cazuri).
Hiponatremia reprezinta scaderea concentratiei de NA din plasma si
se datoreaza printre altele si regimului sever fara sare si aportului liber de
apa la care sunt supusi bolnavii cardiaci.Cand concentratia de ioni de
NA seric < 130 mmoli/l ea trebuie corectata prin intreruperea
administrarii de diuretice in momenrul disparitiei edemelor, limitarea
ingestiei de apa si administrarea discontinua de diuretice.
Hipopotasemia reprezinta scaderea K seric < 3,5 mmoli/l si se
manifesta prin : astenie, dureri musculare, parestezii ale extremitatilor,
constipatie si rareori accentuarea edemelor ( edeme Kaliopenice).
Deasemenea creste riscul aritmiilor induse de digitala, scade eficacitatea
unor medicamente antiaritmice si poate provoca leziuni renale
tubulare( nefropatia Kaliopenica). Calea cea mai eficace de restabilire a
echilibrului este administrarea de medicamente antialdosteronice.
Suplimentarea orala cu KCl comporta riscuri deoarece tabletele de KCl ,
daca nu sunt dizolvate in prealabil in apa sau alte lichide, produc
bolnavului dureri epigastrice si uneori grave complicatii ca uceratii
gastrice sau chiar perforatii gastrice sau intestinale.Inlocuirea KCl cu sare
fara sodiu poate evita aceste complicatii.
Hipomagnezemia apare cand concentratia Mg seric < 0,6 mmoli sau
<1,5 mg. % . Aceasta creste riscul aritmiilor cardiace( extrasistola si
tahicardia ventriculara ) si creste riscul intoxicatiei digitalice. Prevenirea
si corectarea se fac printr-un regim bogat in legume si fructe si
suplimentarea pe cale orala de Mg( 1-4 g/ zi) sau i.v. sulfat de Mg 10-20
ml din solutia 20%.
Hiperuricemia reprezinta cresterea concentratiei acidului uric in ser.
Se ajunge foarte rar sa provoace un atac de guta. Nu atinge valori foarte
mari si nu este necesar tratament curativ sau preventiv care sa scada
concentratia acidului uric din sange.
Tendinta la tromboze si embolii
Dupa administrarea diureticelor tiazidice si de ansa) vascozitatea
sangelui creste, iar viteza sangelui in capilare scade. Deasemenea
concentrarea in plasma a factorilor de coagulare, care nu filtreaza la
nivelul glomerulilor renali, este crescuta. Aceste doua efecte cresc riscul
trombozelor si emboliilor , de aceea trebuie evitata diureza brutala. La
bolnavii cu stenoza mitrala, la cei cu fibrilatie atriala, la cei cu cord
pulmonar cronic si la cei cu imobilizare prelungita la pat, in terapia
diuretica trebuie sa se adauge terapia anticoagulanta cu heparina sau
trombostop.
Tratamentul cu tonice cardiace
Reprezinta medicatia de baza a insuficientei cardiace. Se administreaza
ori de cate ori insuficienta cardiaca nu se compenseaza prin repaus si
regim desodat.
Preparatele digitalice actioneaza imbunatatind metabolismul
miocardului, marind forta de contractie a inimii, scazand frecventa
cardiaca si conducerea stimulului la nivelul nodulului atrioventricular.
Datorita acestor actiuni, aceste medicamente au urmatoarele rezultate:
creste debitul cardiac, scade presiunea venoasa, se reduce volumul inimii,
creste diureza, diminua edemele.
Tonicele cardiace cele mai folosite sunt Digitala si Strofantina ,
cunoscute si sub denumirea de digitalice, deoarece au o actiune
asemanatoare.
Strofantina are o actiune rapida si de scurta durata, fiind utilizata in
formele acute, dar nu si in tratamentul cronic.
Digitala actioneaza mai lent, are o durata de actiune mai lunga si se
acumuleaza in organism. Exista si preparate digitalice injectabile , cu
actiune relativ rapida, de aceea Digitala se intrebuinteaza astazi in
aproape toate formele de insuficienta cardiaca.
Preparatele de digitala sunt extrase din Digitalis purpureea ( pulbere
de foi de digitala, digitoxina) sau din Digitalis Lanata ( Lanatosid-C,
Digoxin, Acetildigitoxina, Isolanid ), substante ce se administreaza fie pe
cale i.v., fie oral.
Se administreaza i.v., urmatoarele preparate digitalice cu actiune
rapida :
73. Lanatosid-C - 0,4mg / fiola
74. Digoxin - 0,5mg / fiola
75. Acetildigitoxina – 0,2mg/ fiola
 76. Strofantina - 0.25 mg/ fiola
Se administreaza pe cale orala, urmatoarele preparate digitalice , cu
actiune rapida si lenta:
77. Lanatosid-C - drajeuri de 0,25 mg.
78. Nidacil- comprimate de o,10 g.
79. Digitalina – solutie
80. Digoxin –comprimate de 0,25 g.
81. Digitala –comprimate de 0,10 g.
Exista doua metode de digitalizare orala:
82. Digitalizare rapida , cand doza terapeutica optima se administreaza
in 2-3 zile.
83. Digitalizare lenta,cand doza terapeutica optima se administreaza in 4-
7 zile.
Pentru tratamentul de intretinere se foloseste de obicei pulberea de foi de
Digitala, in comprimate de 0,10 g sau Digoxina, in solutie (50 picaturi= 1
ml. Digitalina cristalizata).
Efectul cel mai bun se obtine in insuficienta cardiaca cu fibrilatie atriala.
Exista doua tipuri de digitalizare: cronica si profilactica.
Digitalizarea profilactica se realizeaza prin administrare de glicozizi
digitalici, in urmatoarele situatii:
84. La bolnavii cu cardiopatie congenitala sau dobandita, care sunt
supusi la interventii chirurgicale.
85. La femeile cu cardiopatie, in cursul sarcinii si parturitiei
(nasterii).
86. In unele stari patologice, in care afectarea functiei de pompa a
inimii prin scaderea contractilitatii miocardului este in prag de
decompensare
87. Bolnavi cu pneumonii, bronhopneumonii, varstnici
88. Bolnavi cu cardita reumatismala, nefrita acuta, embolii
pulmonare repetate, forme severe de astm bronsic.
Digitalizarea profilactica se realizeaza pe o perioada limitata de timp,
iar dozele utilizate se situeaza la limita inferioara a celor terapeutice.
Totusi majoritatea cardiologilor considera ca este mai bine sa se evite
digitalizarea profilactica si sa se aplice numai daca la categoriile
amintite mai sus, apar semnele insuficientei de pompa cardiaca sau
tahiaritmii ventriculare.
Digitalizarea cronica
Administrarea Digitalei se face permanent, atat timp cat persista
diminuarea functiei de pompa a inimii si bolnavul prezintariscul
decompensarii cardiace, adica a scaderii debitului cardiac, cu punerea
in joc a mecanismelor compensatorii si a aparitiei tulburarilor
hemodinamice si a semnelor clinice de insuficienta cardiaca
congestiva.
Ritmul de administrare este conditionat de starea bolnavului si de
preparatul utilizat.
Dozele trebuie sa fie modelate sau ajustate la fiecare bolnav in
parte, tinand cont de procentul de absorbtie si de eliminare a
glicozidului folosit si de eventualele schimburi in evolutia bolnavului.
Digitalizarea poate fi intrerupta definitiv sau temporar.
Sistarea definitiva a digitalizarii se face:
89. la bolnavii, la care cauza insuficientei cardiace a fost inlaturata.
90. In miocarditele acute vindecate
91. Cand tulburarile de ritm supraventriculare sunt remise
92. Cand cardiopatiile congenitale au fost corectate chirurgical.
Intreruperea temporara a digitalizarii se face in anumite cazuri:
93. La aplicarea socului electric extern la bolnavii cu tulburari
paroxistice de ritm
94. La schimbarea preparatului digitalic administrat se recomanda
o pauza corespunzatoare administrarii stocului de glicozid
administrat anterior.(Ex: pentru Digoxina-4-5 zile, pentru
pulberea de foi de Digitala 20-25 zile).
Redigitalizarea se face in urmatoarele situatii:
95. La bolnavii care nu respecta schemele terapeutice stabilite de
medic
96. La cei care nu se prezinta la control medical periodic
97. La cei care iau Digitala prescrisa numai cand se simt rau
98. Cand administrarea Digitalei nu este insotita de efectele
terapeutice scontate de medic.
Aceste situatii impun reconsiderarea schemei terapeutice, eventual
intreruperea tratamentului pe o durata de timp corespunzatoare
eliminarii glicozidului digitalic administrat anterior si redigitalizarea
dupa critetiile obiective pentru refacerea stocului digitalic pierdut.
Insuccesul terapiei digitalice si aparitia manifestarilor de
supradozaj digitalic se datoreaza indisciplinei bolnavilor si
interventiei acestora in modificarea dozelor, a ritmului de
administrare si intreruperii definitive sau temporare a digitalizarii.
Supradozajul si intoxicatia digitalica
Intoxicatia digitalica expune bolnavul la riscuri mari.( mortalitatea
este de 40 % in cazul unei terapii adecvate si de 100 % cand terapia
digitalica este continuata fara control medical ).
 Supradozarea produce:
99. Tulburari digestive : anorexie, greata, varsaturi, diaree.
100. Tulburari neurosenzoriale: tulburari de vedere ( vedere
colorata in rosu, galben, verde , albastru, plaje de vedere
decolorata), cefalee, slabiciune musculara, stare de rau.
101. tulburari cardiovasculare : tulburari de ritm si de
conducere ( 80-90% din cazuri): blocuri AV de diferite
grade, extrasistole atriale si ventriculare, tahicardie
supraventriculara, fibrilatie atriala.
Manifestarile toxicitati digitalice dispar odata cu intreruperea
administrarii de digitalice.
Asistenta medicala trebuie sa aiba cunostintele necesare sa
identifice aceste manifestari toxice si sa ununte de urgenta medicul
pentru instituirea masurilor terapeutice de urgenta in cazurile grave.
Cand masura intreruperii administrarii de digitalice nu este
suficienta pentru indepartarea manifestarilor toxice, la
recomandarea scrisa a medicului, asistenta medicala va administra
bolnavului medicamente care antagonizeaza efectele cardiotoxice si
anume: Fenitoina, saruri de K si de Mg, betablocante( propanolol)
xilina, atropina, spironolactona.
In supradozaj si intoxicatie digitalica nu se aplica conversia
electrica , deoarece exista riscul de instalare a aritmiilor
ventriculare ireversibile.
In aritmiile ventriculare antiaritmicul de electie este
Difenilhidantoina. Acesta se administreaza i.v. 125-250
mg.Difenilhidantoina sodica , doze ce pot fi repetate in functie de
necesitati, la interval de 5-10 minute, pana la doza de 500-700 mg.
Efectul antiaritmic este rapid, se instaleaza in cateva secunde sau
minute.
Se considera ca orice drog care imbunatateste conttactia miocardului si
restabileste debitul cardiac, este tonic cardiac.
Exista droguri care scad postsarcina( rezistenta periferica vasculara
crescuta care se opune ejectiei ventriculului stang ) si sunt droguri
vasodilatatoare si droguri care cresc forta de contractie a miocardului.
A. Drogurile care cresc forta de contractie a miocardului sunt :
102. Glicozizii cardiotonici ( glicozizi digitalici) , cu urmatoarele
efecte farmacologice:
-Cresc tonusul muschiului cardiac(actiune tonotrop pozitiva ).
-cresc forta de contractie a miocardului (actiune inotrop pozitiva )
-scad frecventa cardiaca ( actiune cronotrop negativa ).
 -Cresc excitabilitatea miocardului.
In clinica se folosesc urmatoarele preparate: Digoxina, Acetildigitoxina,
Deslanozidul C si Strophantina.
103. Xantinele : Teofilina si derivatul sau Aminofilina
104. Glucagonul (secretat de celulele alfa din celulele Langerhans)-
nu este utilizat in practica clinica.
105. Catecolaminele: Noradrenalina, Dopamina, Isuprel.
B. Drogurile care scad postsarcina (vasodilatatoare) sunt indicate in
insuficienta greu reductibila, in care exista vasoconstrictie cu cresterea
rezistentei periferice, in insuficienta cardiaca din IMA sau din HTA
paroxistica si cardiomiopatiile obstructive.
Din aceasta grupa fac parte:
106. nitritii organici : Nitroglicerina, Isosorbid dinitrat
107. Fentolamina (regitine )
108. Nitroprusiatul de sodiu
109. Prazosinul (Minipress ).
Alte tratamente:
Oxigenoterapia este indicata in cazurile acute ( edem pulmonar, cord
pulmonar acut) si in insuficienta cardiaca cronica cu leziuni
pulmonare( infarct).
Emisia de sange se practica in insuficienta cardiaca acuta si in forma
cronica severa si cu edeme mari.
Anticoagulantele se administreaza in formele cu accidente
tromboembolice.
Tratamentul edemului pulmonar acut :
Asistenta medicala , la recomandarea medicului administreaza
bolnavului oxigen prin sonda nazala, morfina i.v., efectueaza sangerare
( 300-500 ml in 5minute ), administreaza diuretice ( furosemid-2 fiole-
0,40mg i.v. ) tonice cardiace (Digoxin 1 fiola), Miofilin i.v.
Daca tensiunea arteriala este scazuta se administreaza tonice cardiace-
Isuprel 2-8 fiole de 0,2 mg. in 250 ml. ser glucozat 5%, oxigen, morfina,
Hemisuccinat de hidrocortizon, dextran.
110. In EPA de origine infectioasa se face sangerare si se
administreaza Hemisuccinat de hidrocortizon si oxigen.
Tratamentul insuficientei cardiace congestive rapid instalate
implica repaus la pat (nu absolut ), oxigen, restrictie mare de sare,
furosemid, Lanatosid-C( 3-4 fiole pe zi ).
Tratamentul cordului pulmonar acut se face cu : oxigen pe cale
nazala, analgezice ( Algocalmin, Mialgin), Atropina in caz de
hipotensiune si bradicardie, Papaverina i.v. , digitalice
 injectabile( Lanatosid-C ), Furosemid i.v., anticoagulante sau
trombolitice.
Tratamentul cordului pulmonar cronic se face cu : antibiotice,
bronhodilatatoare ( Miofilin 1-2 fiole i.v. lent, Alupent), corticoterapie,
sangerare, diuretice tiazidice-Nefrix, tonice cardiace. Se urmareste
dezobstruarea cailor aeriene prin eliminarea secretiilor bronsice,
hidratare corecta .
Regimul alimentar
Consta intr-o alimentatie variata si bogata in vitamine, fractionate, regim
hipocaloric la obezi, hipertensivi si coronarieni.
Se urmareste ca greutatea bolnavului sa nu depaseasca valoarea normala.
Alcoolul, cafeaua si ceaiul sunt permise in cantitati mici, iar fumatul este
interzis.
Se asigura o cantitate suficienta de proteine( 1 g / kg.corp), se reduce
cantitatea de lipide si se administreaza in cantitati mari fructe, zarzavaturi,
sucuri si zeama de fructe.
Restrictia de sare este indicata in toate cazurile de insuficienta cardiaca.
-In formele severe se permit 1-1,5 g /zi, iar in unele cazuri 0,5 g/zi. Se
recomanda alimente proaspete care nu contin mult sodiu: legume, fructe,
orez, oua, carne, zarzavaturi.
-In stadiul compensat bolnavul poate consuma 3-5 g sare pe zi, iar daca
primeste diuretice tiazidice (Nefrix, Spironolactona), se permit pana la 7 g
sare pe zi.
- In insuficienta cardiaca restrictia de lichide este nerationala si daunatoare,
deoarece bolnavii au nevoie de lichide suficiente pentru a elimina sodiul.
Astfel ei vor avea voie sa bea zilnic 1-2,5 l lichid iarna si 2 litrii vara.
In majoritatea cazurilor ateroscleroza este cauza insuficientei cardiace si
de aceea se recomanda un regim hipocolesterolemiant si hipolipemiant,
constand in:
111. Uleiuri vegetale ( porumb, soia , floarea soarelui), care trebuie
ingerate crude sau usor incalzite, dar niciodata prajite.
112. Paine integrala (200-250 g/zi )
113. Cartofii (150-200 g/zi ) : fierti, piureuri, dar niciodata prajiti.
114. Legume din abundenta, sub forma de salate proaspete si
zarzavaturi.
115. Fructe la discretie : proaspete, compoturi, piureuri, marmelade.
116. Carne slaba de vaca, vitel, pasare, porc ( foarete slaba si rar),
vanat (iepure si caprioara).
117. Preparatele din carne se admit moderat, sub forma de
crenvursti, parizer.sunca foarte slaba , bine fiarta.
 118. Carnea se consuma numai sub forma de rasol, gratar, friptura
inabusita.
119. Preparatele de gris, fulgi de ovaz, paste fainoase se consuma cu
moderatie ( duc la ingrasare).
120. Ouale se consuma in cantitate redusa moi sau cleioase,
preferand albusul si evitand galbenusul( 3-4 / saptamana ).
121. Lapte batut, iaurt, lapte dulce.
122. Condimente : marar, patrunjel, tarhon, piper in cantitate foarte
mica.
123. Otet si lamai pentru acrit
Sunt interzise urmatoarele alimente :
124. Torturile si prajiturile cu crème
125. Sosurile de smantana , frisca
126. Pestele din speciile grase : crapul, heringul, tiparul.
127. Afumaturile, marinatele, conservele
CAPITOLUL II
PLAN DE INGRIJIRE A PACIENTEI D. J. CU
DIAGNOSTICUL MEDICAL: INSUFICIENTA CARDIACA
CRONICA STANGA ; CRIZA HIPERTENSIVA

II.1. CULEGEREA DATELOR

Metode de culegere a datelor: interviul, observatia, luarea de notite.
Surse de date : pacientul, familia, dosarul medical.
II.1. 1 Date privind identitatea pacientului
Date relativ stabile:
Nume : D.
Prenume : J.
Varsta : 63 ani
Stare civila : casatorita
Ocupatia : pensionara
Date variabile:
Domiciliul : Ploiesti, strada Cristianul, nr. 27
Conditii de viata si de munca : bune.
Gusturi personale si obiceiuri:
-consuma ocazional bere , vin, cafea.
-consuma dulciuri, alimente prajite, grasimi animale.
-un fumeaza.
Mod de petrecere a timpului liber :
-vizioneaza programe TV., croseteaza.
-are un mod de viata sedentar.
II.1.2. Date privind starea de sanatate anterioara
1.2.a) Date antropometrice
Greutate : 98 kg.
Inaltime : 1,65 m.
Grup sanguin : AII
Rh : pozitiv.
1.2.b) Limite senzoriale
Alergii : neaga
Proteze : nu prezinta
Acuitate vizuala si auditiva : bune
Somn : odihnitor.
Mobilitate: buna
Alimentatie : normosodata, hipercalorica ( hiperlipidica) .
Eliminari: mictiuni fiziologice ; constipatie ( un scaun la 3-4 zile ).
1.2.c) Antecedente heredo-colaterale
Mama : HTA, IMA.
1.2.d) Antecedente personale :
APF: menarha la 13 ani.
Menopauza la 56 ani.
APP : Hepatiti virala tip A – la 20 ani
HTA de 15 ani ( val. Max. 260/130 mmHg.)- HTA esentiala, std. II.
BCIN de 10 ani . IVS de 6 ani.

II.1.3. Informatii legata de boala

1.3.a) Motivele internarii: cefalee,ameteli, tuse uscata, dispnee, tulburari de vedere,
palpitatii.
1.3.b) Istoricul bolii :
-Pacienta D.J. a fost internata in sectia de cardiologie a Spitalului Judetean de Urgenta
Ploiesti, acuzand simptome de : dispnee, cefalee, ameteli, tulburari de vedere, palpitatii ,
tuse, survenite in urma unui conflict in familie.
1.3.c) Diagnosticul la internare : Insuficienta cardiaca cronica stanga , criza
hipertensiva.
1.3.d) Data internarii : 20.09.2008
1.3.e) Examenul pe aparate:
Examen clinic obiectiv:
Stare generala alterata
Facies, tegumente , mucoase : cianozate.
Tesut conjunctiv adipos: in exces
Sistem ganglionar: nepalpabil
Sistem muscular : normal reprezentat
Sistem osteo-articular: integru
Aparat respirator:
-Se constata respiratie de tip Cheyne –Stokes
-Raluri subcrepitante la baza plamanilor, unilaterale, pe partea dreapta( provocate de
staza pulmonara).
R= 30r/min., tahipnee, tuse uscata.
Aparat cardiovascular:
-Prin palparea socului apexian ( deplasat in jos si in afara liniei medioclaviculare) se
evidentiaza marirea inimii stangi- hipertrofie de ventricul stg.).
-La auscultatie: ritm de galop, puls alternanty, suflu sistolic apical.
TA=220/120 mm. Hg., AV= 90/min.
Aparat digestiv:
Abdomen marit de volum prin exces ponderal, nedureros spontan si la palpare.
-Tranzit intestinal deficitar.
Ficat: la rebord costal, in limite normale, nedureros la palpare.
Cai biliare : libere, semnul Murphy neg.
Splina : nepalpabila.
Aparat uro-genital:
-Loje renale libere: semnul Giordano neg.
-Mictiuni fiziologice.
Sistem nervos, endocrin, organe de simt: OTS.
 II.2 ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR
II.2.1. Analiza satisfacerii nevoilor fundamentale

Nevoia fundamentala Manifestari de Manifestari de Surse de dificultate

dependenta independenta
1). A respira si a avea - -alternante de apnee si -HT pulmonara cu
o buna circulatie tahipnee, T= 30r/min. staza pulmonara.
-senzatie de sufocare -stres
-cianoza usoara, -IVS
periferica
-tuse uscata
- -puls alternant, ritm de -obezitate
galop, AV= 90b/min. -anxietate
-ameteli, tulburari de -stres cauzat de
vedere, tahicardie, conflictele familiale.
cefalee -alimentatie
-TA= 220/120mm.Hg. hiperlipidica
-aritmii
2). A bea si a manca -dentitie completa, -consum excesiv de -sedentarism
ingrijita alimente hipercalorice -proaste obiceiuri
-reflex de deglutitie (grasimi animale, -anxietate
prezent dulciuri, prajeli). -cine copioase
-hidratare corecta: 2 -obezitate( greutatea
litrii./zi corporala este cu 15-
20% > greutatea
ideala ).
3). A elimina -mictiuni fiziologice -absenta scaunului 3-4 -lipsa unui orar al
( 5-6/zi) zile eliminarilor
-diureza : 1500ml. -dificultate la -stres
-urina; culoare inchisa defecatie -anxietate
( alimentatie carnata) , -balonare -alimentatie saraca in
aspect normal dpdv. legume si fructe.
macroscopic.
4). A se misca si a -miscari adecvate -greutate in mobilizare -ameteli
avea o buna postura abductie, adductie, -nu poate adopta -cefalee
flexie, extensie, pozitia de ortostatism -tulburari de vedere
pronatie, supinatie. -in decubit dorsal -senzatie de sufocarte
-sistem osteo-articular tuseste ( tuse uscata ) -obezitate
integru. -staza pulmonara
5). A dormi si a se - -insuficiente ore de --anxietate
odihni repaus, de somn -boala
-somn agitat -tuse in decubit dorsal
-oboseala datorita stazei
 pulmonare
6). A se imbraca si -poarta vesminte alese -neputinta de a se -slabiciune
dezbraca dupa gust si imbraca si dezbraca -cefalee
circumstante. singura -ameteli
-este curata si -tulburari de vedere
ordonata. -stare generala alterata
7). A-si mentine -temperatura mediului - -
temperatura corpului ambiant: 18-25ºC.
in limite normale -temperatura corporala
: 35,8ºC (Td ), 36,6
ºC. (Ts).
-transpiratie minima
8).A fi curat, ingrijit, -parul curat, pieptanat, -neputinta de a-si -boala
a-si proteja strans in coc. acorda ingrijiri -anxietatea
tegumentele si -urechile: configuratie igienice complete. -spitalizarea
mucoasele normala, ingrijite.
-nasul: fose nazale
libere, mucoase
umede.
-cavitatea bucala:
dentitie
completa{ lucrare
dentara fixa ).-
unghiile: curate, taiate
scurt.

9).A comunica -imagine pozitiva de - -

sine
-receptia obiectiva a
mesajului primit
-debit verbal usor,
limbaj clar si precis
-capacitate de a
mentine o relatie
stabila cu cei din jur.
10). A evita pericolele -temperatura mediului -risc de accidente -ameteli
ambiant : 18-25ºC. -fatigabilitate -tulburari de vedere
-umiditate: 30-60 % -risc de complicatii -cefalee
-iluminat ( IC dr., tromboze, -insuficiente ore de
corespunzator AVC). somn
-zgomot potrivit -tuse
-comportament normal -anxietate
11). A actiona conform -poseda convingeri - -
propriilor convingeri personale fata de
si valori realitatea
inconjuratoare
 -libertate in gandire
-practicarea propriilor
convingeri religioase
-participa la acte de
umanitate.
12). A fi ocupat in -este constienta de - -
vederea realizarii propria valoare.
-prezinta capacitate de
a lua decizii in
rezolvarea
problemelor.
-este capabila de a-si
exercita rolul in
familie si societate,
13). A se recreea - -nu poate efectua o --fatigabilitate
activitate preferata. -anxietate
-nu se poate concentra -boala
asupra unei activitati -spitalizarea
recreative.
14). A invata -este receptiva la - -
informatii si are
capacitate de a le
asimila.
-prezinta interes
pentru a invata lucruri
noi.
-posea o suficienta
cunoastere a bolii sale,
a tratamentului.
-un bogat bagaj de
cunostinte medicale.

II 2.2. Probleme de dependenta

128. Dispnee
129. Circulatie inadecvata
130. Alimentatie in exces
131. Tulburare de tranzit intestinal
132. Postura inadecvata
133. Insomnie
134. Dificultate in a se imbraca si dezbraca
135. Dificultate in a-si acorda ingrijiri igienice
136. Vulnerabilitate fata de pericole
137. Dificultate in a efectua activitati recreative.
 II. 2.3. Diagnostic nursing

1). Alterarea respiaratiei , din cauza stazei pulmonare, manifestata prin senzatie de
sufocare, respiratie cu alternante de apnee si polipnee, usoara cianoza periferica (nas, buze
).
2). Circulatie inadecvata din cauza stresului, obezitatii, conflictelor recente, efortului
fizic, manifestata prin cresterea valorilor tensionale peste limita maxim admisa ( 140/90
mm.Hg)., puls alternanat, tahicardie, ameteli, cefalee.
3). Alimentatie inadecvata cantitativ, din cauza proatelor obiceiuri, sedentarismului,
anxietatii, manifestata prin consum excesiv de alimente hiperlipidice, obezitate.
4). Perturbarea eliminarii intestinale, din cauza alimentatiei sarace in fibre (legume,
fructe, cereale), lipsei unui orar al eliminarilor, stresului, manifestata prin absenta
scaunului timp de 3-4 zile, balonare, dificultate la defecatie.
5). Postura inadecvata, din cauza senzatiei de sufocare, ametelilor, rulburarilor de
vedere, cefaleei, HT pulmonare, manifestata prin pozitia semisezand, incapacitate de a
adopta pozitia de ortostatism.
6). Incapacitate de a se odihni, din cauza tusei nocturne (de decubit ), spitalizarii,
anxietatii, manifestata prin somn agitat, insuficiente oer de somn, oboseala.
7). Dificultate in a se imbraca si dezbraca, din cauza ametelilor, slabiciunii, cefaleei,
manifestata prinneputinta de a se imbraca si dezbraca fafa ajutor.
8). Dificultate in a-si acorda ingrijiri igienice, din cauza bolii, anxietatii, manifestata
prin neputinta de a se ingriji singura.
9). Vulnerabilitate fata de pericole, din cauza ametelilor, tulburarilor de vedere,
dispneei, oboselii, insuficientei ventriculului stang, manifestata prin risc de complicatii,
accidente, fatigabilitate.
10). Dificultate in a efectua activitati recreative, din cauza spitalizarii, bolii, anxietatii,
manifestata prin incapacitatea de a se concentra si de a efectua activitati recreative.
 II. 3. PLANIFICAREA INGRIJIRILOR

II.3.1. Obiective

Obiectiv global:
Pacienta sa beneficieze de tratament si ingrijiri adecvate afectiunii sale pe intreaga durata
a spitalizarii pentru a-si recapata independenta in satisfacerea nevoilor la care manifesta
dependenta.

Obiective specifice:
138. Pacienta sa beneficieze de confort psihic si fizic, intr-un mediu securizant,
pe toata durata spitalizarii.
139. Pacienta sa beneficieze de conditii corespunzatoare, de respectarea
regulilor de asepsie si antisepsie la administrarea tratamentului, sa un fie expusa
riscului de infectii nosocomiale.
140. Pacienta sa poata respira linistit, cu o frecventa respiratorie normala ( 15-
25 r/min) , in decurs de 5 zile.
141. Pacienta sa prezinte valori tensionale in limite, puls ritmic, bine batut, in
decurs de 5 zile.
142. Pacienta sa aiba o alimentatie adecvata cantitativ, saraca in lipide, bogata in
fructe si legume, in decurs de5 zile.
143. Pacienta sa prezinte un tranzit intestinal normal, in decurs de5 zile.
144. Pacienta sa poata adopta pozitia de ortostatism, sa se mobilizeze usor, in
decurs de 5 zile.
145. Pacienta sa poata dormi linistita, sa fie relaxata , in decurs de 5 zile.
146. Pacienta sa se poata imbraca si dezbraca fara ajutor, in decurs de 5 zile.
147. Pacienta sa-si acorde ingrijiri igienice singura, in decursa de 5 zile.
148. Pacienta sa un mai prezinte risc de accidente si de complicatii, in decurs de
5 zile.
149. Pacienta sa poata participa la activitati recreative, in decurs de 5 zile.
 II.3.2. Interventii zilnice
150. Se masoara si se noteaza zilnic functiile vitale si vegetative.
151. Se recolteaza produse pentru examene de laborator.
152. Se insoteste pacienta , pentru a fi investigata, la serviciile de : radiologie,
ecografie.
153. Se asigura pacientei repaus fizic si psihic.
154. Se respecta regulile de asepsie si antisepsie la efectuarea tratamentului.
155. Se aeriseste corespunzator salonul si se asigura un mediu de securitate
fizica si psihica pentru pacienta.
156. Se iformeaza pacienta cu privire la necesitatea investigatiilor, eficacitatea
tratamentului, respectarea recomandarilor medicale privind regimul alimentar,
repausul fizic ( parial ).
157. Se administreaza pacientei medicatia recomandata de medic, in functie de
raspunsul terapeutic.
158. Se cantareste zilnic pacienta si se noteaza.
159. Se face bilantul ingestie – eliminare.
160. Se supravegheaza permanent pacienta si se noteaza modificarile aparute in
starea sa si se informeaza medicul.
161. Se ofera pacientei regimul prescris de medic: hiposodat, hipolipidic,
hipocaloric.
162. Se educa pacienta pentru a respecta modul de viata sanatos prin renuntarea
la obiceiurile nocive ( consum de grasimi, prajeli, dulciuri, cafea in exces),
evitarea sedentarismului, a stresului.
 II.4. APLICAREA INGRIJIRILOR
Problema I Obiective Interventii autonome
Dispneea Pacienta sa poata -Am monitorizat functiile vitale ale
respira linistit, avand pacientei ( R, P, TA, T ) si am notat
o frecventa a in foaia de temperatura.
respiratiei in limite -Am asigurat pacientei pozitia
normale ( 15-25 semisezand in pat, pentru a-I
r/min ), in decurs de favoriza respiratia.
5 zile. -Am asigurat pacientei repaus fizic
si psihic.
-Am aerisit corespunzator salonul,
incat temperatura mediului ambiant
sa fie 18-25ºC.
-Am umezit aerul din salon cu apa
alcoolizata ( 2/3 apa + 1/3 alcool ).
-Am permeabilizat caile
respiratorii ale pacientei cu ajutorul
unui tampon inmuiat in ser
fiziologic, montat pe port-tampon,
indepartand secretiile nazale.
-Am invatat pacienta sa faca
gimnastica respiratorie si sa evite
Interventii delegate
-La recomandarea medicului
am recoltat sange pentru
analize de laborator si urina
pentru examen sumar si
urocultura.
-Am administrat tratamentul
prescris de medic:
1). Diuretice cu actiune
intensa: Furosemid- la
inceput o doza de 40 mg.( 2
fiole), i.v. lentin 2 minute,
apoi am continuat
administrarea pe cale orala a
40 mg. Furosemid ( 1
comprimat) la 8 ore.
2). Inhibitori ai enzimei de
conversie: Captopryl- doza
de atac 2 comprimate de 25
mg. , apoi 1 comprimat de 25
mg. la 12 ore.
 mediul poluat. 3). Tonice cardiace
- Am invatat pacienta sa tuseasca (antiaritmice) : Digoxina ( 1
cu batista la gura, sa evite iscutiile,fiola=0,5 mg.)-1/2 fiola la 8
sa se linisteasca. ore , apoi 1 comprimat de 25
-Am administrat pacientei lichidele mg. /zi.
in mod fractionat, pentru a preveni 4). Coronarodilatator:
cresterea brusca a temperaturii. Preductal -1 comprimat
-Am efectuat bilantul ingestie- ( 20mg.) de 3 ori/zi.
eliminare. 5). Combinatii de substante
-Am cantarit zilnic pacienta. minerale (K, Mg.):
- Am participat la examenul clinic Aspacardin-1 comprimat la
medical al pacientei si am pregatit- 12 ore.
o pe aceasta fizic si psihic. 6). Antitrombotice ,
-Am ajutat pacienta sa adopte antiagregante
pozitiile necesare examinarilor. plachetare:Aspenter 75 mg.-2
-Am pregatit materialele si comprimate/zi( se inghit
instrumentarul necesare, oferindu- nesfaramate, cu o cantitate
le medicului la cerere( manusi suficienta de apa , de
sterile, tensiometru, stetoscop, p[referinta dupa mese.
spatule linguae sterile, tavita 7). Tranchilizante si
renala, sapun, prosop, etc.) miorelazante: Meprobamat_
-Am asigurat linistea necesara 1 comprimat de 400 mg.
desfasurarii examenului. seara, inainte de culcare.
-Am pregatit produsele biologice 8). Antialgice:Algocalmin-( 1
ale pacientei si le-am aratat fiola = 2ml=1gram )-1 fiola la
medicului.) nevoie( max. 2 fiole/zi).
. 9). Glucoza 5%-500 ml.in
pev., ritmul max.de perfuzare = 60 picaturi/min. ,
dupa revenirea TA in limite normale ( 135/70

Problema II Obiective Inerventii autonome Interventii delegate

 Circulatie -Pacienta sa prezinte -Am masurat : TA, P, R, T si am -Am administrat tratamentul
inadecvata valori tensionale in notat in foaia de temperatura. prescris de medic.
limite normale, puls -Am linistit pacienta si am asigurat -Am asigurat pacientei un
ritmic, bine batut, in un cadru de securitate psihica si regim hiposodat ( 2 g .
decurs de 5 zile. fizica prin aerisirea corespunzatoare sare/zi), hipolipidic.
a salonului, iluminat corespunzator,
lenjeriile de pat si de corp curate,
indepartarea obiectelor si
materialelor neplacute (urinare,
plosca, scuipatori), pastrarealinistii,
evitarea vizitatorilor, care puteau sa
agite pacienta, facilitarea
relationarii cu cei dragi.
-Am efectuat bilantul hidric.
Am invatat pacienta sa faca
exercitii fizice, mai intai exercitii
pasive la pat, apoi active la pat si
active in salon.
-Am administrat lichidele in mod
fractionat, pentru a preveni
cresterea brusa a TA.
-Am supravegheat pacienta in
permanenta si am urmarit efectul
terapeutic al medicamentelor,
masurand TA la un interval de 30
minute si am informat medicul
despre starea pacientei.

Problema III Obiective Interventii autonome Interventii delegate Evaluare

Alimentatie Pacienta sa aiba o -Am informat pacienta despre -Am administrat medicatia Ziua I
in exces alimentatie modul de a manca sanatos, despre recomandata de medic.
adecvata cantitativ, valoarea energetica a alimentelor -Am asigurat pacientei regim Pacienta prezinta un
hipocalorica , si necesarul in functie de hiposodat ( 2 grame pe zi ) si deficit de alimentatie
hipolipidica, activitatea fizica si de varsta hipolipidic ( hipocaloric), din cauza
hiposodata, in ( glucide – principala sursa de constand in : simptomelor bolii,
decurs de 5 zile. energie a organiosmului: 4-6 -scaderea aportului in dar pe masura ce
g/kg. corp; proteinele – rol plastic grasimi ( permise 40-60 g. acestea se
si energetic: 1-1,5 g/kg.corp ; uleiuri vegetale : soia, diminueaza pacientei
lipidele – rol energetic, valoare floarea soarelui, porumb ). ii revine
calorica mare: 1-2 g/kg.corp.) -grasimile ingerate crude sau apetitulexagerat de a
-Am explorat gusturile pacientei abia incalzite consuma alimente
la diferitele categorii de alimente. -cartofii ( 150-200 g./zi ): nesanatoase .
-Am remarcat apetitul exagerat al fierti, copti, piureuri. -In urma discutiilor
pacientei pentru alimentele grase, -cantitati mari de legume si purtate cu echipa de
prajite, dulciuri, fainoase. fructe proaspete. ingrijire, pacienta
-Am cantarit zilnic pacienta. -sucurile de fructe si de accepta sa incapa un
-Am facut bilantul ingestie – legume. regim care sa o
eliminare. -carne slaba de vitel, de ajute sa-si recapete
-Am hidratat corespunzator pasare: fiarta, la gratar. independenta in
pacienta cu lichidele administrate -pestele slab satisfacerea nevoii
treptat, pentru a nu-I creste brusc -supe si ciorbe asezonate cu de a se alimenta si
TA, cu 2-2,5 litrii lichide pe zi patrunjel, marar, leustean. hidrata
dupa normalizarea valorilor --carnea cundimentata cu corespunzator.
tensionale.( sucuri de fructe, de cimbru, usturoi.
legume, ceaiuri, compoturi, apa -salatele asezonate cu
plata, supe). lamaie, otet, chimen.
- Am informat pacienta despre Sunt interzise: Zilele II si III
necesitatea respectarii intocmai a -prajelile Pacienta coopereaza
cantitatilor de alimente ce se -afumaturile in respectarea
consuma zilnic, conform -conservele regimului si a
regimului recomandat. -dulciurile celorlalte mijloace
-Am stabilit impreuna cu -fainoasele de recuperare,
pacienta, in functie de capacitatile -fructele uscate prezentand o stare de
sale fizice, un program de -fructele oleaginoase ameliorare a
exercitii fizice, executate -stugurii apetitului excesiv
progresiv, pentru adaptarea -prunele pentru alimente.
organismului sau la eforturi. -paine in cantitate mare
-Am constientizat pacienta de -cafea Zilele IV si V
importanta cooperarii sale cu -alcool Pacienta prezinta o
echipa de ingrijire, pentru ca stare amelirata,
rezultatele acestor interventii sa incepe sa se
fie benefice pentru pacienta, sa obisnuiasca sa
aduca o imbunatatire substantiala manance sanatos,
a starii sale de sanatate. respectand orarul
-Am recomandat apartinatorilor meselor si cantitatea
sa-i procure pacientei numai de alimente
 alimente dietetice, conform recomandate.
regimului, sa o incurajeze si sa o -Participa cu placere
sustina moral pe durata la sedintele de
tratamentului. psihoterapie de grup.
-Am recomandat pacientei -Este mai optimista
psihoterapie de grup.In acest si satisfacuta de
scop, am instalat-o intr-un salon rezultatele acestor
impreuna cu alte paciente afectate masuri terapeutice
de obezitate si am facilitat aplicate.
discutiile, schimburile de pareri, -Greutatea corporala
de experiente anterioare, astfel a scazut cu 1,5 kg
incat sa-si insufle dupa 5 zile de regim.
reciprocoptimismul si dorinta de ( 96,5 kg.)
vindecare.

Problema IV Obiective Interventii autonome Interventii delegate

Tulburare de Pacienta sa aiba un -Am supravegheat permanent -Am administrat tratamentul
tranzit tranzit intestinal pacienta, am observat si am notat in prescris de medic.
intestinal normal, cu scaun foaia de observatie consistenta si - La recomandarea medicului
zilnic, in decurs de 5 frecventa scaunelor ( scaune rare, la 3 am efectut pacientei clisma
zile. zile, cantitate redusa, consistenta evacuatoare.
uscata crescuta).
-Am facut bilantul ingestie –
eliminare.
-Am hidrata corespunzator pacienta
cu 2-2,5 litrii lichide pe zi.
-Am stabilit impreuna cu pacienta un
program regulat de eliminare
( dimineata imediat dupa trezire ).
-Am recomandat [pacientei sa
consume alimente bogate in reziduuri
( legume, fructe, cereale).
-Am informat pacienta despre
importanta activitatii fizice, in functie
de capacitatile sale ( mers pe jos
timp de 30 minute pe zi, exercitii
fizice usoare ), pentru un tranzit
intestinal mai bun.
-Am invatat pacienta sa evite
consumul alimentelor constipante:
carne grasa, unt, dulciuri, prajeli,
fainoase ).

Problema V Obiective Interventii autonome Interventii delegate

Postura Pacienta sa poata sta -Am instalat pacienta intr-o pozitie Am administrat medicament
inadecvata in ortostatism, sa se care sa-i favorizeze respiratia, pozitia recomandate de medic.
mobilizeze usor, in semisezand in pat. -La recomandarea medicului
decurs de 5 zile. -Am asigurat aerisirea aplicat pacientei oxid de zinc
corespunzatoare a salonului, iluminat vitaminele A si D2.pe zonele
corespunzator, curatenie, liniste predispuse la escare
pentru a creea un climat de securitate si am efectuat masaj.
fizica si psihica.
-Am masurat si notata in foaia de
temparatura : TA, P, T, R.
-Am invatat pacienta sa execute
miscari active ale membrelor
inferioare si sa poarte ciorapi elastici.
-Am invatat pacienta sa faca exercitii
de respiratie profunda , sa evite
discutiile inutile care o obosesc.
-Am planificat impreuna cu pacienta
un program de exercitii fizice, in
functie de posibilitatile ei fizice.
-Am mobilizat progresiv pacienta
pentru a preveni eventualele
complicatii ( trombozele venoase si
emboliile consecutive acestora ).
-Am asigurat igiena tegumentelor
pacientei, a lenjeriei de pat si de corp.
-Am aplicat mijloacele de prevenire a
escarelor , astfel:
-am schimbat pozitia pacientei la 2
ore.
-am verificat ca lenjeria de pat si de
corp sa un prezinte cute.
-am spalat zilnic regiunile predispuse
la escare ( scapula, sacrul, ischionul )
cu apa si sapun, le-am masat, le-am
frictionat cu alcool, le-am pudrat cu
talc si am aplicat oxid de zinc cu
vitaminele A si D2.
-am hidratat si alimentat
corespunzator pacienta .
Problema VI Obiective Interventii autonome Interventii delegate
Insomnie Pacienta sa poata -Am supravegheat pacienta, am Am administrat medicatia
dormi linistita, sa fie observat si notat orarul somnului. recomandata de medic.
odihnita, in decurs de -Am discutat cu pacienta si am
5 zile. identificat cauzele insomniei
sale( tuse, anxietate, spitalizare ).
-Am aerisit corespunzator salonul si
am asigurat un iluminat potrivit,
confort fizic si psihic.
-Am facilitat pacientei legatura cu
apartinaorii.
-Am informat pacienta cu privire la
evolutia bolii sale, la eficacitatea
tratamentului, pentru a indeparta
nelinistea si tema acesteia.
-Am invatat pacienta ca inainte de
culcare sa faca exercitii respiratorii
pentru relazare si i-am oferit o cana
cu lapte cald indulcit cu miere.
-Am supravegheat pacienta pentru a
observa eficacitatea tratamentului
administrat la recomandarea
medicului si pentru a observa
eventualele complicatii survenite in
timpul somnului ( edem pulmonar
acut cardiogen, infarct acut de
miocard ).
Problema VII Obiective Interventii autonome Interventii delegate
Dificultate de a se Pacienta sa se -Am observat pacienta pentru a _Am administrat medicatia
imbraca si imbrace si identifica limitele fizice ale acesteia. prescrisa de medic.
dezbraca dezbrace fara -Am ajutat pacienta sa se imbrace si
ajutor, in decurs de dezbrace ori de cate ori a fost nevoie.
5 zile. -Am rugat apartinatorii sa-i procure
imbracaminte lejera, cu mod de
incheiere simplu.
-Am incurajat pacienta ca odata cu
ameliorarea starii sale, sa se imbrace
si dezbrace in pozitie sezand la
marginea patului, un in ortostatism,
din cauza tulburarilor de vedere ,
cefaleei, amatelilor.
-Am pregatit pacientei lenjeria si am
asezat-o la indemana acesteia ,am
asezat obiectele in camera in aceeasi
ordine tot timpul, iar hainele in
ordinea folosirii lor.
-Am solicitat pacientei ca la
dezbracarea hainelor, sa le puna in
ordine inversa.
-Am supravegheat-o permanent pe
pacienta.
Problema VIII Obiective Interventii autonome Interventii delegate
Dificultate in a-si Pacienta sa-si -Am supravegheat pacienta, urmarind Am administrat tratamentul
acorda ingrijiri acorde ingrijiri ca aceasta sa aiba in permanenta recomandat de medic.
igienice igienice, fara ajutor lenjerie curata atat de pat si de corp.
, in decurs de 5 -Am facut pacientei toaleta pe
zile. regiuni, dupa ce in prealabil am
protejat patul cu paravan si am
asigurat temperatura mediului
ambiant de 18-25 ºC, iar a apei de 37-
38ºC.
-Am aiutat pacienta sa se imbrace, i-
am pieptanat parul, i l-am strans intr-
o basmaluta, i-am taiat unghiile si am
asezat-o intr-o pozitie cat mai
confortabila.
-Cand starea fizica s-a mai ameliorat,
am incurajat pacienta sa inceapa sa se
ingrijeasca singura, eu pregatindu-I
 materialele pentru baie si oferindu-le
dupa caz.
-Am inspectat tegumentele pacientei
pentru ca acestea sa fie integre,
normal colorate, caldute.
-Am observat zonele predispuse la
escare( scapula, sacrul, ischionul ) si
am ajutat pacienta sa se spele cu aa si
sapun, am masat aceste zone, le-am
frictionat si am aplicatpudra de talc.

Problema IX Obiective Investigatii autonome Investigatii delegate

Vulnerabilitate Pacienta sa un mai -Am asigurat un mediu linistit, Am administrat medicatia
fata de pericole prezinta risc de securizant. prescrisa de medic.
accidente si -Am respectat regulile de aspsie si
complicatii, in decurs antisepsie pe tot parcursul
de 5 zile. investigatiilor si tratamentului.
-Am aplicat masuri de prevenire a
infectiilor nosocomiale:
* Am izolat pacientii cu infectii
grave.
* Am respectat regulile de igiena la
aplicarea tratamentului.
* Am utilizat materiale sterile:
seringi, ace, manusi, perfuzoare,
pansamente, solutii perfuzabile,
masti de tifon, etc.
-* Am asigurat pacientilor urinare,
plosti, scuipatori curate, individuale
si le-am inlocuit ori de cate ori a fost
cazul.
* Am aerisit corespunzator salonul si
am urmarit respectarea mesurilor de
dezinfectie a salonului ( pereti, usi,
ferestre, pardoseala, mobilier,
chiuvete, becuri).
- Am mobilizat progresiv pacienta, la
inceput prin executarea de exercitii
pasive la pat (mai ale cu membrele
inferioare, datoritariscului de
tromboze venoase si embolii
consecutive pulmonare acestora ) ,
apoi prin efectuarea de exercitii
active la pat si in afara acestuia.
-Am insotit pacienta in timpul unor
plimbari scurte, usoare, in functie de
starea sa fizica.
-Am facilitat legatura cu
apartinatorii.
-Am suplinit pacienta in tot ceea ce
un putea face singura, pentru a
preveni posibile accidente ( caderi,
loviri ).
Problema X Obiective Interventii autonome Interventii delegate
Dificultate in a Pacienta sa poata -Am explorat gusturile pacientei Am administrat
efectua activitati participa la activitati pentru activitati recreative. tratamentul prescris de
recreative recreative, in decurs -Am evaluat capacitatile fizice ale medic.
de 5 zile. pacientei.
-Am discutat cu pacienta si i-am
explicat necesitatea unei activitati
recreative, chiar si pe timpul
spitalizarii, pentru depasirea starii de
anxietate, pentru o buna relaxare
psihica si fizica.
-Am sugerat pacientei lecturarea unor
carti cu teme relaxante, placute,
citirea Bibliei, care fiind Cuvantul lui
Dumnezeu ii poate aduce pace, liniste
si bucurie in suflet.
-Am antrenat pacienta in discutii pe
teme preferate de aceasta , facilitand
comuniocarea cu ceilalti pacienti din
salon.
-Am recomandat apartinatorilor sa-i
procure anumite materiale utile in
desfasurarea unei activitati recreative
( reviste, carti, ate diverse pentru
crosetat ).
-Am supravegheat permanent
pacienta , am incurajat-o si am
indrumat-o spre participarea la
activitati recreative, in limitele
conditiilor de spital.

TRATAMENTUL
Denumire Forma Actiune Doza zilnica Doza unica
medicament de
administ
rare
Furosemid 20 i.v. -diuretic cu actiune intensa 2 fiole 1
mg. -provoaca eliminarea unui volum ( 40 mg. )
mare de urina, cu o cantitate crescuta Fiol
de Na, K, Cl. e
-efectul incepe dupa 3-15 min. Si se ( 40 mg.
mentine 2-6 ore. )

Furosemid 40 oral -diureza incepe dupa 20-60 min. Si 160 mg. 40 mg.
mg. se mentine 4 - 6 ore. (4 ( 1 compr.)
comprim.)
Captopryl 25 oral -inhibitor al enzimei de conversie 50 mg. 25 mg.
mg. -actiune hipotensoare. ( 2 compr. ) ( 1 compr.)
Digoxina 0,5 ml. i.v. -tonic cardiac 0,75 mg. 0,25 mg.
( 1 fiola ) -mareste forta de contractie a inimii ( 1 ½ fiola ) ( ½ fiola )
-scade frecventa cardiaca
-creste debitul cardiac
-scade presiunea venoasa
-reduce edemele, favorizeaza
diureza.
Digoxina 25 mg. oral -idem 25 mg. 25 mg.
( 1 compr.) ( 1 compr.)
Preductal 20 mg. oral -vasodilatator cu actiune 60 mg. 20 mg.
coronariana. ( 3 compr. ) ( 1 compr.)
Aspacardin oral -este o combinatie de substante 2 1
minerale : K , Mg. comprimate comprimat
-medicatie adjuvanta in boala
coronariana, aritmii ectopice,
profilaxia aritmiilor digitalice.
Aspenter 75 mg. oral -actiune antitrombotica, 150 mg. 75 mg.
antiagreganta plachetara. ( 2 compr.) (1 compr.)
Meprobamat 400 oral -este un dicarbamat al 400 mg. 400 mg.
mg. propandiolului ( 1 compr.) ( 1 compr.)
-tranchilizant cu efect de durata
medie (6ore)
-actiune moderata de inductie
enzimatica
-poate favoriza aparitia somnului
-indicat in stari de anxietate si
tensiune psihica si in tratamentul
spasmului muscular.
Algocalmin 2 i.m. -actiune analgezica, antipiretica 2 fiole 1 fiola
m/fiola -slab antiinflamator, antispastic. ( 2 grame ). ( 2 grame ).
1 gram/ 2 ml.
Glucoza 5 % Pev. -solutie perfuzabila 500 ml. 500 ml.
500 ml./ flacon -solutie vehicul pentru concentrate
electrolitice si medicamente
compatibile.

EXAMENE PARACLINICE

Analiza ceruta Mod de recoltare Valori normale Valoare

obtinuta
HLG -punctie venoasa , din 5- 10 ml.
Leucocite Sange. 4 200 -8 000 / mm³ 7 500/ mm³
Hematii - 4 500 000-5 500 5 000 000/mm³
Trombocite 000/mm³ 405 000/mm³
- 150 000/mm³-400
- 000/mm³
VSH - punctie venoasa, 1,6 ml. sange 2 -3 mm/h. 7 mm/ h.
+ 0,4 ml.citrat de Na 3,8 %. 12-17 mm /2 h. 15 mm /2 h.
Uree -pv.,din 5-10 ml. sange. 0,20 -0, 40 g ‰ 0,46 g ‰
Creatinina -idem 0,6-1,2 mg.% 0,84 mg.%
Acid uric -idem 2-6 mg % 5,4 mg. %
Glicemie -pv, 2 ml. sange pe 4 mg. 70 -110 g. ‰ 115 g. ‰
fluorura de Na.
Colesterol -pv, 5-10 ml. sange. 1,2- 2,2 g. ‰ 2,56 g. ‰
Lipemie -idem 600-800 mg. % 812 mg. %
TGO -idem 2- 20 ui. 35,8 ui.
TGP -idem 2- 16 ui. 54,2 ui.
Ionograma -pv, 5-10 ml. sange in sticlute Na : 135-150 mEq/l Na : 165 mEq/l.
sanguina heparinizate. K : 3,5-5 mEq/l K : 2,5 mEq/l.
Ca : 4,5-5,5 mEq/l Ca : 5 mEq/l.
Cl : 95-110 mEq/l. Cl : 128 mEq/l.

Examen sumar -din urina emisa in 24 de ore se Ph = 4,5-7 Ph = 6,8

urina trimit la laborator 100-150 ml., δ = 1010-1015 δ = 1010
precizand volumul total pe 24 de -rare epitelii,
ore . rare leucocite.

Alte examene de specialitate

Examen radiologic-20 09 2008
-minima staza hilara si pulmonara
-hipertrofie de ventricul stang ( marirea umbrelor hilare ).

EKG.-20.09.2008
-hipretrofie atriala si ventriculara stanga.
-modificari ischemice ale segmentelor ST si T.
-extrasistole ventriculare.

Ecocardiografia-21.09.2008
-confirma hipertrofia ventriculului stang al inimii.

Examenul fundului de ochi-21.09.2008

-artere in “fir de argint”, cu comprimarea venelor la locul incrucisarii ( semnul Salus-
Gun, arata HTA in stadiul II de evolutie).
 II.5. EXTERNAREA PACIENTEI

Data externarii : 25.09.2008

Starea la externare : ameliorata.
Bilantul autonomiei

Pacienta C.J. , in varsta de 63 de ani , a fost binternata in sectia de cardiologie a

Spitalului Judetean de Urgenta Ploiesti, cu diagnosticul Insuficienta cardiaca stanga
cronica , criza hipertensiva.
In urma tratamentului administrat pacienta prezinta o stare ameliorata.

Functii vitale: Ta = 140/90mmHg., P = 85p/min., R = 170r/min., T = 36,8 ºC.

Alimentatie si hidratare :
-pacienta este echilibrata hidroelectrolitic
-regim hipocolesterolemiant, hiposodat.
Eliminari:
-mictiuni fiziologice ( 5-6/zi ).
-tranzit intestinal prezent, normal.
Mobilizare : usoara, se deplaseaza fara ajutor.
Somnul : suficiente ore de somn ; este odihnita.
Tegumente si mucoase : normal colorate, integre.

Recomandari la externare

-Evitarea efortului fizic, a emotiilor, a sterilor conflictuale.

-Regim hiposodat, hipolipidic ( hipocaloric : restrictie a consumului de grasimi animale-
unt, smantana, untura) ; hidratare cu 1,5 litrii lichide/zi.
-Evitarea cunsumului de alcool, cafea, ceaiuri tari, afumaturi, conserve,n condimente.
-Combaterea constipatiei prin consum de alimente bogate in fibre ( legume, fructe,
cereale, paine graham) , iaurt si prin exercitii fizice moderate.
-Combaterea sedentarismului prin plimbari in aer liber min. 30 minute pe zi si efectuarea
unor exercitii fizice moderate.
-Evitarea frigului, umezelii, infectiilor cailor respiratorii.
-Terapie balneoclimaterica - Govora.
-Se continua tratamentul cu:
163. Preductal 35 mg.-2 comprimate / zi.
164. Captopryl 25 mg.- 2 comprimate / zi.
165. Aspacardin – 2 comprimate /zi.
 166. Digoxina 25 mg.- 1 comprimat /zi.
167. Aspenter 75 mg. – 1 comprimat / zi.
-Se recomanda control periodic la 3 luni.

PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI G.I.

CU DIAGNOSTICUL MEDICAL :
INSUFICIENTA CARDIACA STANGA ACUTA –
EDEM PULMONAR ACUT CARDIOGEN
 II.1. CULEGEREA DATELOR

Surse de date: pacientul, familia, dosarul medical.

Metode de culegere a datelor: interviul, observatia , luarea de notite.

II.1.1. Date privind identitatea pacientului:

Date relativ stabile:
Nume: G.
Prenume: I.
Varsta : 50 ani
Stare civila : casatorita
Ocupatia : profesor limba romana
Date variabile:
Domiciliul : Ploiesti, strada Cristianul, nr. 26.
Conditii de viata si de munca : bune.
Gusturi personale si obiceiuri :
-consuma zilnic cafea.
-fumeaza 4-5 tigari pe zi.
-consuma preparate “ fast-food”.
Mod de petrecere a timpului liber:
-citeste, vizioneaza programe TV.
-plimbari in aer liber ( mai rar ).

II.1.2.Date privind starea de sanatate anterioara:

1.2.a) Date antropometrice:
Greutate : 85 kg.
Inaltime : 1,62 m.
Grup sanguin : A II.
Rh: pozitiv.
1.2.b) Limite senzoriale:
Alergii: praf , polen.
Proteze : nu prezinta.
Acuitate vizuala si auditiva : bune.
Somn: agitat.
Alimentatie : hipercalorica ( hiperlipidica).
 Eliminari: mictiuni fiziologice, scaun normal.
1.2.c) Atecedente heredo-colaterale:
Mama: HTA, BCID.
Tata: RAA.
1.2.d)Antecedente personale:
APF : menarha la 14 ani.
APP : HTA- 2002 ( max. 200/110 mmHg. )
BCIN- 2004.
II.1.3. Informatii legate de boala:

1.3.a) Motivele internarii:

- dispnee severa, inspiratorie, tahipne, tahicardie, tuse cu expectoratie spumoasa,

rozata, anxietate, agitatie, cianoza periferica, transpiratii reci, jugulare
turgescente, HTA ( TA= 220/110)

1.3.b) Istoricul bolii:

Pe fondul unor emotii puternice, datorate unui deces in familie, pacienta

G.I. prezinta de aproximativ 2 ore : senzatie de sufocare ( greutate in inspiratie ),
tuse uscata, care de aproximativ 20 minute este insotita de o expectoratie
spumoasa, anxietate, transpiratii reci, fapt pentru acre se prezinta la serviciul de
cardiologie a Spitalului Judetean de Urgenta Ploiesti, unde ramane internata.

1.3.c) Diagnosticul la internare:

- Insuficienta cardiaca stanga acuta – Edem pulmonar acut cardiogen

1.3.d) Data internarii: 22.09.2008

Examenul pe aparate:

Examen clinic obiectiv:

Stare generala: alterata.
Facies : anxios, cianozat.
Tegumente: palide- cianotice, transpiratii reci.
Mucoase : palide.
Tesut conjunctiv adipos : in exces.
Sistem ganglionar : nepalpabil.
Sistem muscular: normal reprezentat.
Sistem osteo-articular : integru.
Aparat respirator :
-Dispnee inspiratorie, cu wheezing prezent atat in inspir cat si in expir.
-Hiperpnee
-Tahipnee (40 r/min).
 -Raluri “ montante” crepitante si subcrepitante, apoi ronflante si sibilante
( datorate transudatului din lumenul bronhiilor).
La percutia toracelui: hiposonoritate si submatitate la baza plamanilor.
Aparat cardiovascular:
TA= 200/110mmHg , AV= 120b/min.
Aparat digestiv:
-Abdomen mobil cu respiratia, nedureros la palpare.
-Tranzit intestinal prezent.
-Ficat: in limite normale, nedureros la palpare.
Cai biliare : libere, semnul Murphy –negativ.
-Splina : nepalpabila.
Aparat uro-genital:
Loje renale libere, semnul Biordano –pozitiv, mictiuni fiziologice.

II.2. ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR

II.2.1. Analiza satisfacerii nevoilor fundamentale
Nevoia fundamentala Manifestari de Manifestari de Surse de dificultate
independenta dependenta
1) . A respira si a - -senzatie de sufocare -IVS acuta
avea o buna -tahipnee, hiperpnee -staza pulmonara
circulatie. -tuse, cianoza -acumulare de
Raluri subcrepitante sputa spumoasa in
“buloase”( sesizate de cei arborele bronhic
aflati i apripierea -emotii
pacientei ). -stres
-whezing in inspir si
expir
-obstructie mecanica a
cailor respiratorii.
- - -TA= 200/110 mmHg. -emotii
-AV= 120 b/min. -ateroscleroza
-agitatie, anxietate. -obezitate

2). A bea si a manca -reflex de deglutitie -obezitate ( greutatea -sedentarism

prezent corporala depaseste cu 20 -stres
-dentitie completa, % greutatea ideala) -obiceiuri gresite de
ingrijita. -consum excesiv de a se alimenta.
-hidratare corecta -2 alimente hiperlipidice.
litrii lichide pe zi.
3). Aelimina -mictiuni fiziologice- 5- -tuse cu ezpectoratie -anxietate
6/zi spumoasa, rozata, -agitatie
-diureza : 1600 ml./zi. abundanta. -staza pulmonara
-scaun normal (zilnic, -transpiratii reci. ( cresterea rapida si
dimineata dupa trezire ). intensa a presiunii
din capilarele
 pulmonare.
4). A se misca si a -sistem osteo-articular -Pozitia sezand si -staza pulmonara
avea o buna postura. integru semisezand. -senzatia de
sufocare
-expectoratia
abundenta.
5). A dormi si a se - -oboseala -anxietate
odihni -insuficiente ore de somn -boala
-spitalizare
6). A se imbraca si -este curata, ordonata. -neputinta de a se -oboseala
dezbraca -poarta vesminte alese imbraca si dezbraca -anxietate
dupa gust si singura. -stare generala
circumstante. alterata
7). A-si mentine -Temperatura mediului -- -
temperatura ambiant 18-25ºC
corporala in limite -temperatura corporala (
normale. axila) : D =35,9ºC ,
S=36,8ºC.
8). A fi curat, ingrijit, -este preocupata de -neputinta de a-si acorda -anxietate
a-si proteja ingrijirile igienice. ingrijiri igienice fara -oboseala
tegumentele si -parul : lung, curat, ajutor. -senzatie de
mucoasele pieptanat. -sputa spumoasa ce se sufocare
Urechile: configuratie elimina prin tuse, prin -insuficienta
normala, ingrijite. cavitatea buvala respiratorie
-nasul: fose nazale -cianoza.
libere.
-dentitie completa,
ingrijita.
-unghiile: curate.
9).A comunica -Debit verbal usor - -
-limbaj clar, precis.
-receptia obiectiva a
mesajului primit.
-capacitate de a mentine
o relatie stabila cu
semenii.
10). A evita -temperatura mediului -fatigabilitae -senzatie de
pericolele ambiant 18-25ºC -risc de complicatii sufocare
-umiditate:30-60 % ( agravarea insuficientei -ex[ectoratia
-zgomot potrivit respiratorii cu spumoasa
-iluminat corespunzator hipercapnie, acidoza -agitatie
-comportament normal, respiratorie si -anxietate
echilibrat. metabolica, sare de soc, -ore insuficiente de
deces ). somn.
11). A actiona -libertate in gandire, in - -
conform propriilor exprimare, in
convingeri si valori practicarea propriilor
convingeri personale.
-participa la acte de
umanitate.
12. A fi ocupat in -este constienta de - -
vederea realizarii propria valoare.
-este capabila de a lua
decizii in rezolvarea
problemelor sale.
-este capabila sa-si
exercite rolul in familie
si societate.
-este implicata in
proiecte umanitare,
culturale, educationale
in cadrul activitatii sale
didactice.
13). A se recreea -este interesata de - -
activitatile recreative, in
limita conditiilor de
spitalizare.
-lectureaza materiale de
specialitate.
-citeste presa cotidiana.
-comunica cu placere cu
colegele de salon.
14). A invata -poseda un vocabular -cerere de informatii cu -deficit de
ales, corect, un bogat privire la tratament si cunostinte medicale
bagaj de cunostinte evolutia bolii sale. referitor la
generale. tratamentul,evolutia
-este receptiva la si prognosticul
informatii si prezinta afectiunilor
interes pentru a invata aparatului
lucruri noi. cardiovascular.

II.2.2.Probleme de dependenta

1). Dispnee
2). Circulatie inadecvata
3). Alimentatie inadecvata calitativ.
4). Expectoratie excesiva
5). Postura inadecvata
6). Insomnie
 7). Dificultate ina se imbraca si dezbraca
8). Dificultate in acordarea ingrijirilor igienice
9). Vulnerabilitate fata de pericole
10). Insuficienta cunoastere a bolii.

II.2.3.Diagnostic nursing

1). Perturbarea respiratiei, din cauza satazei pulmonare, a IVS acute, manifestata
prin senzateie de sufocare, tahipnee, hiperpnee, tuse, cianoza.
2). Circulatie inadecvata, din cauza aterosclerozei coronariene, anxietatii,
manifestata prin cresterea valorilor tensionale, puls rapid si filiform .
3). Alimentatie inadecvata calitativ, din cauza stresului, sedentarismului,
obiceiurilor gresite de a se alimenta, manifestata prin consum de alimente hipercalorice
( hiperlipidice) in exces, obezitate.
4). Eliminare inadecvata de sputa din caile respiratorii inferioare, din cauza IVS
acuta cu cresterea rapida si intensa a presiunii din capilarele pulmonare , manifestata prin
eliminareaprin cavitatea bucala( prin tuse) a unei spute spumoase si rozate.
5). Postura inadecvata , din cauza senzatiei de sufocare si a expectoratiei
abundente, manifestat prin adoptarea pozitiei sezand si semisezand.
6). Incapacitatea de a se odihni, din cauza bolii, anxietatii, manifestata prin
oboseala si insuficiente ore de somn.
7). Dificultate de a se imbraca si dezbraca, din cauza oboselii, anxietatii,
manifestata prin neputinta de a se imbraca si dezbraca singura.
8). Dificultate in a-si acorda ingrijiri igienice, din cuza bolii, anxietatii,
manifestata prin neputinta de a se ingriji singura, sputa abundenta eliminata prin cavitatea
bucala, cianoza.
9). Vulnerabilitate fata de pericole, din cauza oboselii, anxietatii, bolii,
manifestata prin fatigabilitate, risc de complicatii.
10). Insuficienta cunoastere a bolii, din cauza deficitului de cunostinte medicale
specifice bolii sale, manifestata prin cerere de informatii.
 II.3.PLANIFICAREA INGRIJIRILOR

II.3.1. Obiective

Obiectiv global
Pacienta sa beneficieze de conditiile optime de tratament si ingrijiri adecvate
afectiunii sale, pe toata durata spitalizarii, pentru ca rezultatul tuturor actiunilor
intreprinse de personalul medical in colaborare cu apartinatorii pacientei sa il
constituie recapatarea independentei in satisfacerea nevoilor fundamentale ale
pacientei la care aceasta manifeste dependenta.

Obiective specifice:
168. Pacienta sa beneficieze de un mediu securizant, asigurandu-i confortul fizic
si psihic, atat de necesar recuperarii starii sale de sanatate.
169. Pacienta sa beneficieze de tratamente si ingrijiri in conditii de igiena
corespunzatoare, de respectare a regulilor asepsie si antisepsie.
170. Pacienta sa aiba o respiratie normala, linistita, cu o frecventa respiratorie
de 16-18 r/min., in decurs de 5 zile.
171. Pacienta sa prezinte valori tensionale normale ( TA= 140/90mmHg.) si puls
ritmic, bine batut( 60-80 b/min.), in decurs de 5 zile.
172. Pacienta sa consume alimente corespunzatoare din punct de vedere
calitativ , hipocalorice, in decurs de 5 zile.
173. Pacienta sa un mai elimine sputa prin cavitatea bucala, in decurs de 5 zile.
174. Pacienta sa poata adopta pozitiile normale de decubit, sa aiba o buna
postura, in decurs de 5 zile.
175. Pacienta sa fie odihnita, sa aiba suficiente ore de somn, in decurs de 5 zile.
176. Pacienta sa se poata imbraca si dezbraca fara ajutor, in decurs de 5 zile.
177. Pacienta sa-si poata acorda ingrijiri igienice, in decurs de 5 zile.
178. Pacienta sa un mai fie vulnerabila fata de pericole, in decurs de 5 zile.
179. Pacienta sa fie bine informata cu privire la investigatiile efectuate, la
tratamentul si evolutia bolii sale, in decurs de 5 zile.

II.3.2. Interventii

180. Se masoara si se noteaza zilnic functiile vitale si vegetative.

181. Se recolteaza produse biologice si patologice pentru examene de laborator.
182. Se cantareste zilnic pacienta si se noteaza.
183. Se face bilantul ingestie- eliminare.
184. Se ofera pacientei regimul alimentar recomandat de medic si se urmareste
respectarea orarului meselor, a cantitatii si calitatii alimentelor , a moduluii de
servire.
185. Se informeaza pacienta cu privire la necesitatea investigatiilor si a
procedurilor aplicate.
186. Se asigura repausul fizic si psihic al pacientei.
187. Se insoteste pacienta la diferite servicii de specialitate: radiologie,
ecografie,m EKG.
188. Se incurajeaza pacienta si toate tehnicile se executa cu blandete.
189. Se respecta regulile de asepsie si antisepsie la efectuarea tratamentului.
190. Se iau masuri pentru prevenirea infectiilor nosocomiale, prin izolarea
pacientilor cu risc ( susceptibili la infectii ).
191. Se administreaza pacientei medicatia recomandata de medic si se urmareste
efectul terapeutic al acesteia.
192. Se informeaza medicul despre orice schimbare aparuta in starea pacientei.
193. Se face educatie sanitara privind modul de a trai sanatos, print-o
alimentatie rationala, exercitii fizice in limita capacitatilor sale fizice,
psihoterapie.
 II.4. APLICAREA INGRIJIRILOR
Problema Obiective Interventii autonome Interventii delegate Evaluare
I
Dispneea Oacienta sa -Am monitorizat functiile La recomandarea Ziua I
aiba o vitale ale pacientei si le- medicului: Dupa
respiratie am notat in foaia de -Am recoltat sange pentru aplicarea
normala, temperatura: R, P, TA, T. examene de laborator. garoului si
linistita, cu o -Am asigurat pacientei -Am recoltat urina pentru administrarea
frecventa de pozitia sezand in pat, cu examen sumar si tratamentului
16- gambele atarnand, pentru urocultura. prescris de
18r/min. ), reducerea circulatiei de -Am recoltat sputa pentru medic,
in decurs de reantoarcere ( venoasa), examene bacteriologice si pacienta
5 zile. pentru reducerea
hipertensiunii
pulmonare , deci pentru
a-i favoriza respiratia.
-Am asigurat pacientei
repaus total atat fizic , cat
si psihic.
-Am permeabilizat caile
respiratorii ale pacientei
cu un tampon inmuiat in
ser fiziologic, montat pe
port-tampon, indepartand
secretiile nazale.
-Am aerisit salonul
corespunzator, asigurand
o temperatura a mediului
ambiant de 18-25 ºC.
-Am umezit aerul din
salon cu apa alcoolizata
( 2/3 apa+ 1/3 alcool ).
-Am invatat pacienta sa
tuseasca cu batista la gura
si sa se linisteasca.
-Am cantarit zilnic
pacienta si am notat.
-Am efectuat bilantul
ingestie- eliminare.
-Am pregatit psihic si
fizic pacienta pentru
investigatiile ce I s-au
efectuat si am participat
la examenul clinic
medical, ajutand pacienta
sa adopte pozitiile
necesare examinarilor si
oferind medicului
materialele necesare
examenului respactiv.
-Am verificat frecvent
sonda nazo-faringiana,
am mobilizat-o periodic
( am scos-o o data pe zi si
am introdus-o in cealalta
nara).
-Am verificat barbotorul
ca acesta sa contina apa
biochimice. prezinta o
-Am administrat ameliorare a
tratamentul prescris de respiratiei,
medic: expectoratia
1).Aplicare de garouri la fiind
extremitati ( afluxul de diminuata.
sange catre inima dreapta Zilele II si
poate fi redus prin III
aplicare de garouri la Pacienta
radacinile membrelor). respira usor
Am aplicat 3 garouri pe sub
radacinile membrelor, la administrare
o presiune ce o depaseste de oxigen si
pe cea venoasa, dar care expectoratia
nu este sub presiunea este mult
arteriala diastolica, fara redusa.
comprimarea arterelor. Zilele IV si V
Din 10 in 10 minute unul Pacienta are o
din garouri l-am schimbat respiratie
la al 4-lea membru. Am linistita, cu o
scos garoul progresiv. frecventa
2). Oxigenoterapie normala de
Am administrat oxigen pe 18 r/min.,
sonda nazo-faringiana, cu fara sonda
debit de 8-10 l/min.. nazo-
concentratia oxigenului in faringiana
aerul inspirat fiind de 40 -Prezinta o
%.( pentru corectarea tuse usoara,
hipoxemiei si hipoxiei fara
grave). expectoratie.
3). Morfina
Medicul a investigat atent
si corect pacienta pentru
a elimina diagnostice
precum: BPOC, criza de
astm bronsic, hemoragie
cerebrala, cazuri in care
Morfina este
contraindicata pentru ca
deprima centrul respirator
.
-Am administrat Morfina
i.v., in doza initiala de 5
mg. la intervale de 3
minute, observand atent
pacienta, apoi am repetat
sterila si o substanta doza de 5 mg. la intrevale
antiseptica si un de 15 minute , de 3 ori.).
antispumigen, ce poate fi 4). Furosemid
alcool etilic 50% sau 2 -i.v. lent( in 2 minute), in
etil -1 hexanol. doza initiala de 40 mg.( 2
-Am observat reactia fiole) + 1 fiola Diazepam
pacientei la tratamentul repetat la 2 ore., apoi i.m.
digitalic pentru a detecta 20 mg. ( 1 fiola)
eventuale semne de Furosemid la 8 ore.
intoxicatie degitalica, -tratament oral
tinand seama de faptul ca 40mg.Furosemid ( 1
pacienta un a mai fost compr ). De 2 ori pe zi.
digitalizata anterior. 5).Nitroglicerina
-doza de 5 mg. ( 1
tableta) sublingual,
repetata la 4 ore, de 3 ori.
-Se continua cu Isodinit,
20mg.( 1 compr) la 12
ore.
6). Aminofilina
-Miofilin i.v.lent, 1 fiola (
240mg.) la 6 ore.( doza
totala=960 mg. /24ore ).
7). Digoxin
-i.v. foarte lent, ½ fiola de
0,5 mg, de 3 ori pe zi.
Problema Obiective Interventii autonome Interventii delegate Evaluare
II
Circulatie Pacienta sa -Am masurat functiile Dupa iesirea pacientei Ziua I
inadecvat prezinte vitale si am notat din criza de EPAC, Pacienta prezinta
a valori rezultatele in foaia de medicul valori tensionale
tensionale temperatura ( R, T, TA, recomanda( din a2-a zi ridicate :
normale P ). de internare): TA=200/110mmHg
( TA= 115- -Am asigurat pacientei - si puls rapid si
140/75-90 confort fizic si psihic. Oxigenoterapie( ochela filiform., P=100
mmHg ) si -Am linistit pacienta si ri), numai la nevoie. b/min.
un am solicitat -Miofilin ifiola -Seara, dupa
pulsritmic, apartinatorilor un ( 240mg ) la 8 orei.v. instituirea
bine batut, comportament calm, de lent. tratamentului de
cu frecventa sustinere morala, de -Isodinit20 mg. -1 tb. la urgenta,
normala :60- incurajare pentru 12 ore. TA=170/90
80 b/min. pacienta. -Furosemid 40 mg.-2 mmHg. Si
-Am efectuat bilantul compr./zi P=85b/min.
ingestie- eliminare. -Digoxin25 mg. -1 Zillele II si III
-Am am administrat compr./zi Pacienta prezinta o
pacientei lichidele in mod -Meprobamat 400mg. stare ameliorata,
fractionat pentru a -1 compr. seara. TA=
preveni cresterea brusca a -Captopryl 25 mg. -1 140/90mmHg,
TA. compr. la12 ore. P=80b/min.
-Am redus aportul de sare -Glucoza 5% in pev. Zilele IV si V
din alimentatia pacientei. ( 60 picaturi/min) – Pacienta prezinta
-Am invatat pacienta sa dupa normalizarea TA=
execute exercitii fizice , valorilor tensionale. 135/80mmHg, ,
mai intai pasive, apoi -Aspacardin-2 P=75 b/min.
active la pat si la salon. compr. /zi-oral.
-Am supravegheat atent
pacienta si am informat
medicul despre starea
acesteia.

Problema Obiective Interventii autonome Interventii Evaluare

III delegate
Alimentati Pacienta sa -Am cantarit zilnic pacienta - La Ziua I
e consume si am notat . recomandarea Pacienta prezinta
inadecvata alimente -Am facut bilantul ingestie – medicului am o stare generala
calitativ sanatoase, sa eliminare. oferit pacientei alterata si din
aiba o -Am observat ca greutatea un regim cauza eliminarii
alimentatie pacientei depaseste cu mai hipocaloric, sputei prin
adecvata din mult de 20 % greutatea hipolipidic, cavitatea bucala,
punct de ideala si deci prezinta astfel: un se poate
vedere obezitate. -Ratia calorica alimenta natural,
calitativ, in -Am discutata cu pacienta globala : 1000- dar este hidratata
decurs de 5 cand starea de sanatate i-a 1300 calorii fractionat intre
zile. permis si am informat-o ( proteine: 1-1,5 accesele de tuse.
despre necesitatea unei g/kg. corp Zilele II si III
alimentatii sanatoase, bazata greutate ideala, Odata cu
pe legume si fructe, carne lipide : 40-50 ameliorarea
slaba si renuntarea la g/zi, glucide: simptomelor
consumul de alimenta 120-140g./zi). bolii, pacienta
hipercalorice( hipercolesterol -Ratia de glucide incepe sa
emiante), tip “fast-food”, pe se consume mici
care aceasta le prefera. suplim,enteaza cantitati de
-Am facut educatie sanitara cu legume, fructe alimenta
atat pacientei cat si si putina paine. dietetice.
apartinatorilor, privind rolul - Regim
alimentatiei in prevenirea si hiposodat. Zilele IV si V
combaterea aterosclerozei, Alimente Pacienta respecta
un factor important ce sta la interzise: regimul
baza unor afectiuni -carne grasa, alimentar permis
cardiovasculare. In peste gras, de medic si
combaterea aterosclerozei smantana, efectueaza
sunt necesare si combaterea slanina, exercitii fizice
sedentarismului, fumatului, branzeturi grase usoare, in salon.
obezitatii. si sarate,
-Am stabilit impreuna cu leguminoasele
pacienta un orar al meselor si uscate, cartofi,
un program de exercitii fizice fainoase, fructele
in limita capacitatilor sale foarte dulci,
-Am educat apartinatorilor produsele
sa procure pacientei numai zaharoase.
alimentele dietetice Alimente
recomandate de medic, sa o permise:
incurajeze si sa o sustina -carne slaba,
moral pe durata pestele slab,
tratamentului si regimului. lapte degresat,
-Am supravegheat cu atentie branza degresata
pacienta pentru ca aceasta sa si sarata, uleiuri
respecte regimul alimentar, vegetale, fructe
atat cantitativ cat si calitativ cu continut
si orarul de distributie a glucidic mic.,
meselor. ouale tari,
-Intre accesele de tuse cu zarzavaturi,
 eliminare de sputa prin legume.
cavitatea bucala, am
administrat pacientei lichide ,
cu lingurita, pentru a preveni
cresterea brusca a TA.

Problema Obiective Interventii autonome Interventii Evaluare

IV delegate
Expectorati Pacienta sa -Am asigurat pacientei -Am administrat Ziua I
a excesiva prezinte cai repaus fizic si psihic. medicatia Pacienta prezinta
respiratorii -Am aerisit corespunzator prescrisa de o criza de EPAC,
permeabile, sa salonul , creand un mediu medic, o complicatie a
nu mai elimine securizant. observand IVS acute, cu
sputa prin -Am asigurat pacientei efectul eliminare de
cavitatea pozitia sezand in pat, cu terapeutic al sputa spumoasa ,
bucala, in gambele atarnanad. acesteia. rozata,
decurs de5 -Am permeabilizat caile -Am aplicat la abundenta, prin
zile. respiratorii ale pacientei ori recomandarea cavitatea bucala ,
de cate ori a fost nevoie, cu medicului, prin tuse,
un tampon inmuiat in ser garouri la Zilele II si IIII
fiziologic, montat pe port- radacinile In urma instituirii
tampon, indepartand membrelor terapiei de
secretiile nazale si cu alte pacientei, pentru urgenta, pacienta
tampoane am curatat a reduce elimina o
mucoasa bucala si dintii. circulatia de cantitate mai
-Am invatat pacienta sa un intoarcere redusa de sputa.
inghita sputa, sa o colecteze ( venoasa ) Zilele IV si V
in vasul dat si sa nu arunce avand grija ca Pacienta tuseste
corpuri straine in vas. din 10 in 10 usor, dar un mai
-Am luat masuri pentru minute sa elimina sputa prin
prevenirea infectiilor schimb unul din cavitatea bucala.
 nosocomiale, prin respectarea garouri la al IV -Prezinta o stare
regulilor de asepsie si –lea membru, ameliorata.
antisepsie la aplicarea scoterea
tratamentului, indepartarea garoului
obiectelor folosite facandu-se
( scuipatori, urinare, plosca ). progresiv.

Problema Obiective Interventii autonome Interventii Evaluare

V delegate
Postura Pacienta sa -Am asigurat pacientei o Am administrat Ziua I
inadecvat poata adopta pozitie care sa-i favorizeze medicatia Pacienta nu poate
a pozitii respiratia si care sa-i reduca recomandata de adopta alta
normale de aportul de sange venos la medic. pozitie decat
decubit, sa inima dreapta, pentru a un-i aceea de sezand
aiba o buna agrava hipertensiunea in pat cu gambele
postura, in pulmonara- pozitia sezand atarnand, din
decurs de 5 in pat, cu gambele atarnand. cauza
zile. -Am masurat : TA, P, R, T si insuficientei
le-am notat in foaia de respioratorii si a
temperatura. fluxului de sange
-Am invatat pacienta sa venos catre
execute miscari active ale inima, cu
membrelor inferioare si sa cresterea
poarte ciorapi elastici. tensiunii
-Am planificat impreuna cu pulmonare.
pacienta un program de Zilele II si III
exercitii fizice in functie de Pe masura ce
capacitatea ei fizica. pacienta a inceput
-Am mobilizat progresiv sa respire mai
pacienta, in functie de usor si
evolutia bolii sale, pentru a expectoratia a
evita complicatii precum fost mult
tromboze venoase si diminuata,
embolii consecutive aceasta a adoptata
acestora. pozitii de decubit,
-Am asigurat igiena ajutata de
tegumentelor, a lenjeriei de membrii echipei
pat si de corp. de ingrijire.
-am suplinit pacienta in Zilele IV si V
satisfacerea nevoilor la care Pacienta se
aceasta manifesta mobilizeaza
dependenta. singura, adoptand
pozitii de decubit,
 ortostatism,
delplasare in
salon si pentru
satisfacerea
nevoilor
fiziologice.

Obiective Interventii autonome Interventii Evaluare

Problema delegate
VI
Insomnie Pacienta sa -am supravegheat pacienta, Am administrat Ziua I
aiba suficiente am obervat si am notat tratamenrul Pacienta este
ore de somn, orarul somnului. prescris de anxioasa, un
sa fie odihnita, -am aerisit corespunzator medic. reuseste sa
relaxata , in salonul, avand o -La adoarma pe
 decurs de 5 temperatura de 18-25ºC si recomandarea timpul noptii.
zile. am asigurat un climat de medicului am -Zilele II si III
securitate pentru pacienta. administrat Pacienta prezinta
-Am discutat cu pacienta si pacientei, seara , o usoara
am identificat cauzele ininte de culcare ameliorare a
insomniei . un comprimat de simptomelor bolii
-Am recomandat pacientei Meprobamat. si doarme 4 ore
ca inainte de culcare sa pe noapte.
lectureze un material Zilele IV si V
relaxant si i-am oferit o Pacienta are un
cana cu lapte cold, indulcit somn odihnitor, 8
cu miere. ore pe noapte.
-am informat pacienta cu Este relaxata.
privire la investigatiile
facute, la tratament, pentru
a indepartand sentimentele
de teama si de nesiguranta
ale acesteia.
-Am facilitat legatura cu
apartinatorii si am interzis
vizitele persoanelor care ar
putea sa o agite pe pacienta,
sa o nelinisteasca.

Problema Obiective Interventii autonome Interventii Evaluare

VII delegate
Dificultat Pacienta sa se -Am identificat capacitatea Am administrat Ziua I
e in a se poata imbraca si limitele fizice ale medicatia Pacienta prezinta
imbraca si si dezbraca , pacientei. recomandata. o stare generala
dezbraca fara ajutor, in -Am ajutat pacienta sa se alterata, fapt ce
decurs de 5 imbrace si dezbrace, un-i permite
zile. executand manevrele cu imbracarea si
multa atentie si blandete. dezbracarea
-Am solicitat apartinatorilor hainelor singura.
sa procure pacientei Am suplinit-o in
imbracaminte lejera, cu satisfacerea
mod de incheiere simplu. acestei nevoi ori
-am invatat pacienta ca de cate ori a fost
odata cu ameliorarea starii cazul.
sale de sanatate, sa se Zilele II si III
imbrace si dezbrace Pacienta se
singura , in pozitia sezand la imbraca si
marginea patului, dezbraca singura,
 supravegheata permanent. sezand la
-Am pregatit lenjeria marginea patului.
pacientei si am asezat-o la Zilele IV si V
indamana acesteia . Pacienta se
-Am asezat obiectele din imbraca si
camera in aceeasi ordine tot dezbraca
timpul si hainele in ordinea singura , fara
folosirii lor. ajutor.
-Am solicitat pacientei ca la
dezbracarea hainelor , sa le
aseze in ordine inversa
folosirii lor.
-Am incurajat pacienta si
am ajutat-o pana ce a reusit
sa se imbrace si dezbrace
singura.

Problema Obiective Interventii autonome Interventii Evaluare

VIII delegate
Dificultat Pacienta sa-si -Am asigurat pacientei o Am administrat Ziua I
e in poata acorda igiena riguroasa prin tratamentul Pacienta este
acordarea singura efectuarea zilnica a toaletei prescris. suplinita in
ingrijirilor ingrijiri pe regiuni. satisfacerea
igienice. igienice, in -Am insistat asupra toaletei acestei nevoi
decurs de 5 cavitatii bucale, curatind-o pentru ca prezinta
zile. cat mai des posibil cu o stare generala
ajutorul tampoanelor, de alterata.
sputa spumoasa, eliminata Zilele II si III
din caile respiratorii Pacienta
inferioare. coopereaza, isi
-Cand starea fizica a acorda ingrijiri
pacientei a fost ameliorata, igienice, cu
am incurajat-o si ajutat-o ajutor.
sa-si acorde ingrijiri Zilele IV si V
igienice, astfel: Pacienta isi
-am asigurat temperatura acorda ingrijiri
mediului ambiant 20-º 25ºC igienice ( toaleta
si a apei de 37 -38 ºC. pe regiuni,
-am pregatit materialele pieptanatul
pentru baie. parului, taierea
-am ajutat pacienta sa se unghiilor ).
imbrace, sa se pieptene, sa-
si faca toaleta bucala,
oferindu-i materialele
necesare.
 -Am inspectat tegumenrele
pacientei pentru ca acestea
sa fie integre, normal
colorate, caldute.
-In timpul crizei de EPAC,
cand pacienta prezenta
transpiratii reci, am asigurat
o igiena riguroasa,
stergandu-i corpul cu un
prosop uscat, moale si
schimbandu-i lenjeria de
corp si de pat , ori de cate
ori a fost nevoie; am invelit-
o cu paturi pentru a un
prezenta risc de hipotermie.
-Am supravegheat atent
pacienta si am observat
diminuarea cianozei
concomitent cu ameliorarea
respiratiei.

Problema Obiective Interventii autonome Interventii Evaluare

IX delegate
Vulnerabil Pacienta sa un -Am asigurat un climat de Am administrat Ziua I
itate fata mai fie liniste, de siguranta. medicatia Pacienta este
de vulnerabila -Am asigurat un salon bine recomandata de foarte obosita din
pericole fata de aerisit, un iluminat medic. cauza senzatiei de
pericole, in corespunzator, zgomot sufocare si a
decurs de 5 potrivit. celorlalte
zile. -Am luat mesuri pentru simptome ale
prevenirea infectiilor bolii, fapt pentru
nosocomiale, prin selectarea care prezinta risc
si izolarea pacientilor cu de accidente
risc, respectarea regulilor de ( caderi, loviri) si
asepsie si antisepsie la risc de
efectuarea tratamentului. complicatii( agra
- vare a
Am asigurat ore de repaus insuficientei
suficiente pentru pacienta, respiratorii, cu
urmarind respectarea acidoza
programului de somn. respiratorie ).
-Am insotit pacienta pe Zilele II si III
timpul unor plimbari scurte, Pacienta prezinta
cand starea de sanatate i-a o stare
permis. ameliorata,
-Am suplinit pacienta in reducandu-se
satisfacerea tuturor nevoilor astfel si riscul
la care aceata manifesta complicatiilor.
dependenta. Zilele IV si V
-Am supravegheat atent Pacienta este in
pacienta si am urmarit afara oricarui
efectul terapeutic al pericol, evolutia
tratamentului administrat, starii sale de
pentru a sesiza eventuale sanatate fiind
complicatii si a anunta de favorabila
urgenta medicul( agravarea redobandirii
insuficientei respiratorii, independentei in
stare de soc.). satisfacerea
nevoilor la care
aceasta a
manifestat
dependenta.
Problema Obiective Interventii autonome Interventii Evaluare
X delegate
Insuficient Pacienta sa fie -Am discutat cu pacienta Am administrat Ziua I
a bine informata pentru a evalua bagajul de medicatia Pacienta avand o
cunoastere despre cunostinte medicale al recomandata de stare generale
a bolii investigatii, acesteia. medic. alterata, un prezinta
tratament, -Am informat pacienta interes pentru noi
evolutie, in despre necesitatea informatii legate de
decurs de 5 investigatiilor efectuate si a boala sa.
zile. tratamentului administrat. Zilele II si III
-Am explicat pacientei cat Pacienta cere
de importanta este informatii cu privire
respectarea administrarii la tratamentul
tratamentului conform cu administrat, dar un
recomandarile medicului intelege unele
pentru un efect terapeutic proceduri aplicate
maxim, pentru o buna anterior ( aplicare de
evolutie a bolii sale. garouri) si nici
-Am informat pacienta importanta unor
despre actiunea unor medicamente
medicamente si despre ( Digoxina,
posibilele reactii adverse ale Morfina).
acestora ( Miofilin, Zilele IV si V
Digoxina). Pacienta este
-Am informat pacienta informata corect
 despre importanta modului despre tratament,
de viata sanatos, tradus investigatii, evolutie
printr-un orar echilibrat a bolii si din
repausului si al activitatii discutiile purtate
fizice si intelectuale, o reiese ca si-a insusit
alimentatie bogata in cunostintelemedical
legume, fructe, lactate e referitoare la
degresate, cereale, carne afectiunea sa.
slaba, evitarea grasimilor,
prajelilor, conservelor,
renuntarea la fumat, alcool,
reducerea consumului de
cafea, psihoterapie.

TRATAMENTUL

Ziua I

Denumirea Forma Actiune Doza zilnica Doza unica

medicamentului de
adminis
trare
Morfina 5 mg. -1 i.v. -actiune narcotica 30 mg. 5mg.
fiola. -elimina anxietatea si starea de
disconfort sever.
-reduce travaliul ventilator.
-scade constrictia arteriolara.
-venodilatatie.
Nitroglicerina 5 Subling. -venodilatatie, determinand 15 mg. 5 mg.
mg. – 1 tb. scaderea umplerii ventriculare.
-permite restabilirea echilibrului
intre nevoile de oxigen ale
miocardului si cantitatea de oxigen
disponibila efectiv.
Furosemid 20 i.v. -diuretic cu actiune intensa 80 mg. 40 mg.
mg.-1 fiola. -provoaca eliminarea unui volum ( 4 fiole). (2 fiole )
mare se urina, cu o cantitate
crescute de Na, K, Cl.
-efectul incepe dupa 3-15 minute si
se mentine 2-6 ore.
Furosemid 20 mg. i.m. - idem. 60 mg. 20 mg.
(3 fiole). ( 1 fiola).
Miofilin 240 mg. i.v. -actiune bronhodilatatoare 960 mg. 240 mg.
-1 fiola. -stimuleaza centrii respiratori din (4 fiole). ( 1 fiola ).
bulb.
-produce coronarodilatatie
-efect diuretic slab.

Zilele : II, III, IV, V.

Isodinit 20 mg.-1 oral -vasodilatator cu actiune 40 mg. 20 mg.

tb. coronariana. (2 tb. ) ( 1 tb. )
Furosemid 40 mg. oral -diuretic 80 mg. 40 mg.
-1 tb. ( 2 tb.) ( 1 tb.)
Digoxina 25 mg. oral -tonic- crdiac 25 mg. 25 m,g.
(1 tb.) (1 tb.)
Captopryl 25 mg. oral -inhibitor al enzimei de conversie. 50 mg. 25 mg.
-actiune hipotensoare. (2 tb.) (1 tb.)
Meprobamat 400 oral -tranchilizant si miorelaxsant cu 400 mg. 400 mg.
mg.-1 tb. efect de durata medie( 6 ore ). ( 1 tb.) ( 1 tb.)
-pote favoriza aparitia somnului.
-indicat in stari de anxietate si
tensiune psihica.
-tratamentului spasmului muscular.
Glucoza 5 %- 500 Pev. -solutie perfuzabila 500 ml. 500 ml.
ml -solutie vehicul pentru concentrate ( 1 flacon) ( 1 flacon).
electrolitice si medicamente
compatibile.
Aspacardin oral -combinatie de substante 2 2
minerale : K si Mg. comprimate. comprimate.
-medicatie adjuvanta in boala
coronaroiana, aritmii ectopice,
profilaxia aritmiilor digitalice.

EXAMENE PARACLINICE
Analiza ceruta Mod de recoltare Valori normale Valori obtinute
HLG -p.v. , din 5-10 ml.
sange.
Hematii -idem. 4 500 000-5 500 4 000 000/mm³
000/mm³
Leucocite -idem. 4 200 -8 000 /mm³ 5 500/mm³
Limfocite -idem. 20 – 40 % 21 %
Monocite -idem. 4–8% 3%
Trombocite -idem. 150 000-400 000/mm³ 395 000/mm³
HB. -idem. 11 -15 g % 14 g/%
Ht. -2 ml. sange pe 36 – 46 % 48 %
cristale de EDTA.
VSH pv, din 1,6 ml. sange 2- 3 mm/h 14 mm/h
+0,4 ml. citrat de Na 12 -17 mm/2 h. 20 mm/2 h
3,8 %.
Acid uric Pv., din 5-10 ml. 2-6 mg. % 5 mg.
sange.
Uree -idem. 0,20 – 0,40 g.‰ 0,25 g.‰
Glicemie -pv, din 2 ml. sange pe 70 – 110 g.‰ 115 g.‰
4 mg. fluorura de Na.
Colesterol -pv, din 5 -10 ml. 1,2 – 2,2 g.‰ 2,9 g.‰
sange
Lipemie -idem. 600 – 800 mg. % 850 mg.%
TGO -idem. 2 – 20 ui. 31 ui.
TGP -idem. 2 – 16 ui. 42 ui.
CPK -idem. < 170 150
Ionograma sanguina -pv, din 5 -10 ml.
sange, in sticlute
Na heparinizate. 135 - 150 mEq/l 140 mEq/l
K - 3,5 – 5 mEq/l 3 mEq/l
Ca - 4,5 -5,5 mEq/l 4,8 mEq/l
Cl - 95 – 110 mEq/l 99 mEq/l.
-

Examen sumar urina Din urina emisa in 24 Ph= 4,5 – 7 Ph= 6

de ore se trimit la δ = 1010 - 1015 δ = 1015
laboprator 100 -150 -rare epitelii plate, rare
ml. , precizand leucocite, rar acid uric.
volumul total pe 24
ore.

ALTE EXAMENE DE SPECIALITATE

Examen radiologic-23.09.2008
-opacitati cu limite estompate, confluente, dispuse in regiunile perihilare,
care contrasteaza cu claritatea persistenta a periferiei plamanilor.
-imaginea este simetrica, bilaterala, aspect de “ aripi de fluture”.
Ecocardiografie- 23.09.2008
-indica boala coronariana ( CIN ), placi de aterom.
-valava mitrala cu morfologie kinetica nrmale.
-valve Ao tricuspide, pulmonare- normale.
-exclus diagnostic de stenoza mitrala.
 EKG- 23.09.2008
-modificari ischemice ale segmentuluin ST si T.
-aritmie ventriculara.
Examen bacteriologic- sputa.
-negativ pentru bacilul Koch.
-s-au dezvoltat germeni fara semnificatie patogena.
Examen biochimic sputa :
-prezente proteine : 3 %.

II.5.EXTERNAREA PACIENTEI

Data externarii : 27.09.2008

Starea la externare: ameliorata.
Bilantul autonomiei

Pacienta G.I. , in varsta de 50 de ani a fost internata pe sectia de

cardiologie a Spitalului de Urgenta Ploiesti, cu diagnosticul : Insuficienta cardiaca
stanga acuta- Edem pulmonar acut cardiogen.
In urma tratamentului administrat, paienta prezinta o stare ameliorata
Functii vitale: T= 36,5ºC, P= 75 b/min., R= 18 r/min., TA = 130/75
mmHg.
Alimentatie si hidratare :
-echilibrare hidroelectrolitica
-apetit bun.
-regim hipocaloric, hipolipidic ( hipocolesterolemiant ).
Eliminari:
-mictiuni fiziologice : 5-6 /zi ; diureza= 1500 ml. /zi.
-tranzit intestinal normal
-un mai expectoreaza, un mai tuseste.
Somnul: suficiente ore de somn.
Mobilizare: buna.
 Tegumente si mucoase: normal colorate, transpiratie minima.

Recomandari la externare:

-Evitarea starilor emotionale, a efortului fizic si psihic.

-Regim hipocaloric, hipolipidic, hiposodat si hidratare corecta ( 1500 – 2000 ml.
/zi) .
-Evitarea consumului de alcool, grasimi, prajeli, conserve, condimente si
reducerea consumului de cafea.
-Combatera sedentarismului prin plimbari in aer liber si exercitii fizice usoare.
-Psihoterapie
-Evitarea frigului, umezelii.
Se continua tratamentul cu :
-Captopryl 25 mg. – 2 comprimate /zi.
-Isodinit 20 mg.- 2 comprimate /zi.
-Digoxina 25 mg.- 1 comprimat /zi.
-Aspacardin -2 comprimate/zi.
-Aspenter 75 mg.-1 comprimat/zi.

= EVALUAREA FINALĂ =

CAZ I CAZ II
Nume : D. Nume: G.
Prenume : J. Prenume: I.
Varsta : 63 ani Varsta : 50 ani
Stare civila : casatorita Stare civila : casatorita
Ocupatia : pensionara Ocupatia : profesor limba romana
Conditii de viata si de munca : bune. Conditii de viata si de munca : bune.
Gusturi personale si obiceiuri: Gusturi personale si obiceiuri :
-consuma ocazional bere , vin, cafea. -consuma zilnic cafea.
-consuma dulciuri, alimente prajite, grasimi animale. -fumeaza 4-5 tigari pe zi.
-un fumeaza. -consuma preparate “ fast-food”.
Mod de petrecere a timpului liber : Mod de petrecere a timpului liber:
-vizioneaza programe TV., croseteaza. -citeste, vizioneaza programe TV.
-are un mod de viata sedentar. -plimbari in aer liber ( mai rar ).
DATA INTERNARII DATA INTERNARII
20.09.2008
 22.09.2008
DIAGNOSTIC MEDICAL DIAGNOSTIC MEDICAL
Insuficienta cardiaca cronica stanga , criza Insuficienta cardiaca stanga acuta – Edem pulmonar
hipertensiva. acut cardiogen
MOTIVELE INTERNARII MOTIVELE INTERNARII
·1 cefalee ·1 dispnee severa
·2 ameteli ·2 inspiratorie
·3 tuse uscata ·3 tahipne
·4 dispnee ·4 tahicardie
·5 tulburari de vedere ·5 tuse cu expectoratie spumoasa, rozata\
·6 palpitatii ·6 anxietate
·7 agitatie
·8 cianoza periferica
·9 transpiratii reci
·10jugulare turgescente
·11HTA ( TA= 220/110)

ISTORICUL BOLII ISTORICUL BOLII

Pacienta D.J. a fost internata in sectia de cardiologie a
Spitalului Judetean de Urgenta Ploiesti, acuzand
simptome de : dispnee, cefalee, ameteli, tulburari de
vedere, palpitatii , tuse, survenite in urma unui
conflict in familie.
Pe fondul unor emotii puternice, datorate unui deces
in familie, pacienta G.I. prezinta de aproximativ 2 ore :
senzatie de sufocare ( greutate in inspiratie ), tuse
uscata, care de aproximativ 20 minute este insotita de o
expectoratie spumoasa, anxietate, transpiratii reci, fapt
pentru acre se prezinta la serviciul de cardiologie a
Spitalului Judetean de Urgenta Ploiesti, unde ramane
internata.

PROBLEME DE DEPENDENTA PROBLEME DE DEPENDENTA

11. Dispnee
12. Circulatie inadecvata
13. Alimentatie in exces
14. Tulburare de tranzit intestinal
15. Postura inadecvata
16. Insomnie
17. Dificultate in a se imbraca si dezbraca
18. Dificultate in a-si acorda ingrijiri igienice
19. Vulnerabilitate fata de pericole
20. Dificultate in a efectua activitati recreative.
DIAGNOSTIC NURSING
1).Alterarea respiaratiei , din cauza stazei pulmonare,
manifestata prin senzatie de sufocare, respiratie cu
alternante de apnee si polipnee, usoara cianoza
periferica (nas, buze ).
2).Circulatie inadecvata din cauza stresului, obezitatii,
conflictelor recente, efortului fizic, manifestata prin
1).Dispnee
2).Circulatie inadecvata
3).Alimentatie inadecvata calitativ.
4).Expectoratie excesiva
5).Postura inadecvata
6).Insomnie
7).Dificultate ina se imbraca si dezbraca
8).Dificultate in acordarea ingrijirilor igienice
9).Vulnerabilitate fata de pericole
10).Insuficienta cunoastere a bolii.
DIAGNOSTIC NURSING
1). Perturbarea respiratiei, din cauza satazei pulmonare,
a IVS acute, manifestata prin senzateie de sufocare,
tahipnee, hiperpnee, tuse, cianoza.
2). Circulatie inadecvata, din cauza aterosclerozei
coronariene, anxietatii, manifestata prin cresterea
valorilor tensionale, puls rapid si filiform .
cresterea valorilor tensionale peste limita maxim
admisa ( 140/90 mm.Hg)., puls alternanat, tahicardie,
ameteli, cefalee.
3).Alimentatie inadecvata cantitativ, din cauza proatelor
obiceiuri, sedentarismului, anxietatii, manifestata prin
consum excesiv de alimente hiperlipidice, obezitate.
4).Perturbarea eliminarii intestinale, din cauza
alimentatiei sarace in fibre (legume, fructe, cereale),
lipsei unui orar al eliminarilor, stresului, manifestata
prin absenta scaunului timp de 3-4 zile, balonare,
dificultate la defecatie.
5).Postura inadecvata, din cauza senzatiei de sufocare,
ametelilor, rulburarilor de vedere, cefaleei, HT
pulmonare, manifestata prin pozitia semisezand,
incapacitate de a adopta pozitia de ortostatism.
6).Incapacitate de a se odihni, din cauza tusei nocturne
(de decubit ), spitalizarii, anxietatii, manifestata prin
somn agitat, insuficiente oer de somn, oboseala.
7).Dificultate in a se imbraca si dezbraca, din cauza
ametelilor, slabiciunii, cefaleei, manifestata
prinneputinta de a se imbraca si dezbraca fafa ajutor.
8).Dificultate in a-si acorda ingrijiri igienice, din cauza
bolii, anxietatii, manifestata prin neputinta de a se
ingriji singura.
9).Vulnerabilitate fata de pericole, din cauza ametelilor,
tulburarilor de vedere, dispneei, oboselii, insuficientei
ventriculului stang, manifestata prin risc de complicatii,
accidente, fatigabilitate.
10).Dificultate in a efectua activitati recreative, din
cauza spitalizarii, bolii, anxietatii, manifestata prin
incapacitatea de a se concentra si de a efectua activitati
recreative.
OBIECTIVE
Obiectiv global:
Pacienta sa beneficieze de tratament si ingrijiri adecvate
afectiunii sale pe intreaga durata a spitalizarii pentru a-
si recapata independenta in satisfacerea nevoilor la care
manifesta dependenta.
Obiective specifice:
-52 Pacienta sa beneficieze de confort psihic si fizic,
intr-un mediu securizant, pe toata durata spitalizarii.
-53 Pacienta sa beneficieze de conditii corespunzatoare,
de respectarea regulilor de asepsie si antisepsie la
administrarea tratamentului, sa un fie expusa
riscului de infectii nosocomiale.
-54 Pacienta sa poata respira linistit, cu o frecventa
3). Alimentatie inadecvata calitativ, din cauza stresului,
sedentarismului, obiceiurilor gresite de a se alimenta,
manifestata prin consum de alimente hipercalorice
( hiperlipidice) in exces, obezitate.
4). Eliminare inadecvata de sputa din caile respiratorii
inferioare, din cauza IVS acuta cu cresterea rapida si
intensa a presiunii din capilarele pulmonare ,
manifestata prin eliminareaprin cavitatea bucala( prin
tuse) a unei spute spumoase si rozate.
5). Postura inadecvata , din cauza senzatiei de sufocare
si a expectoratiei abundente, manifestat prin adoptarea
pozitiei sezand si semisezand.
6). Incapacitatea de a se odihni, din cauza bolii,
anxietatii, manifestata prin oboseala si insuficiente ore
de somn.
7). Dificultate de a se imbraca si dezbraca, din cauza
oboselii, anxietatii, manifestata prin neputinta de a se
imbraca si dezbraca singura.
8). Dificultate in a-si acorda ingrijiri igienice, din
cuza bolii, anxietatii, manifestata prin neputinta de a se
ingriji singura, sputa abundenta eliminata prin cavitatea
bucala, cianoza.
9). Vulnerabilitate fata de pericole, din cauza
oboselii, anxietatii, bolii, manifestata prin fatigabilitate,
risc de complicatii.
10). Insuficienta cunoastere a bolii, din cauza
deficitului de cunostinte medicale specifice bolii sale,
manifestata prin cerere de informatii.
OBIECTIVE
Obiectiv global
Pacienta sa beneficieze de conditiile optime de
tratament si ingrijiri adecvate afectiunii sale, pe toata
durata spitalizarii, pentru ca rezultatul tuturor actiunilor
intreprinse de personalul medical in colaborare cu
apartinatorii pacientei sa il constituie recapatarea
independentei in satisfacerea nevoilor fundamentale ale
pacientei la care aceasta manifeste dependenta.
Obiective specifice:
-64 Pacienta sa beneficieze de un mediu
securizant, asigurandu-i confortul fizic si
psihic, atat de necesar recuperarii starii sale de
sanatate.
 respiratorie normala ( 15-25 r/min) , in decurs de 5
zile.
-55 Pacienta sa prezinte valori tensionale in limite, puls
ritmic, bine batut, in decurs de 5 zile.
-56 Pacienta sa aiba o alimentatie adecvata cantitativ,
saraca in lipide, bogata in fructe si legume, in
decurs de5 zile.
-57 Pacienta sa prezinte un tranzit intestinal normal, in
decurs de5 zile.
-58 Pacienta sa poata adopta pozitia de ortostatism, sa
se mobilizeze usor, in decurs de 5 zile.
-59 Pacienta sa poata dormi linistita, sa fie relaxata , in
decurs de 5 zile.
-60 Pacienta sa se poata imbraca si dezbraca fara ajutor,
in decurs de 5 zile.
-61 Pacienta sa-si acorde ingrijiri igienice singura, in
decursa de 5 zile.
-62 Pacienta sa un mai prezinte risc de accidente si de
complicatii, in decurs de 5 zile.
-63 Pacienta sa poata participa la activitati recreative, in -72 Pacienta sa se poata imbraca si dezbraca fara
decurs de 5 zile.
INTERVENŢII INTERVENŢII
-76 Se masoara si se noteaza zilnic functiile vitale
si vegetative.
-77 Se recolteaza produse pentru examene de
laborator.
-78 Se insoteste pacienta , pentru a fi investigata,
la serviciile de : radiologie, ecografie.
-79 Se asigura pacientei repaus fizic si psihic.
-80 Se respecta regulile de asepsie si antisepsie la
efectuarea tratamentului.
-81 Se aeriseste corespunzator salonul si se
asigura un mediu de securitate fizica si psihica
pentru pacienta.
-82 Se iformeaza pacienta cu privire la necesitatea
investigatiilor, eficacitatea tratamentului,
respectarea recomandarilor medicale privind
regimul alimentar, repausul fizic ( parial ).
-83 Se administreaza pacientei medicatia
-65 Pacienta sa beneficieze de tratamente si
ingrijiri in conditii de igiena corespunzatoare,
de respectare a regulilor asepsie si antisepsie.
-66 Pacienta sa aiba o respiratie normala, linistita,
cu o frecventa respiratorie de 16-18 r/min., in
decurs de 5 zile.
-67 Pacienta sa prezinte valori tensionale normale
( TA= 140/90mmHg.) si puls ritmic, bine
batut( 60-80 b/min.), in decurs de 5 zile.
-68 Pacienta sa consume alimente corespunzatoare
din punct de vedere calitativ , hipocalorice, in
decurs de 5 zile.
-69 Pacienta sa un mai elimine sputa prin cavitatea
bucala, in decurs de 5 zile.
-70 Pacienta sa poata adopta pozitiile normale de
decubit, sa aiba o buna postura, in decurs de 5
zile.
-71 Pacienta sa fie odihnita, sa aiba suficiente ore
de somn, in decurs de 5 zile.
ajutor, in decurs de 5 zile.
-73 Pacienta sa-si poata acorda ingrijiri igienice, in
decurs de 5 zile.
-74 Pacienta sa un mai fie vulnerabila fata de
pericole, in decurs de 5 zile.
-75 Pacienta sa fie bine informata cu privire la
investigatiile efectuate, la tratamentul si
evolutia bolii sale, in decurs de 5 zile.
-89 Se masoara si se noteaza zilnic functiile vitale
si vegetative.
-90 Se recolteaza produse biologice si patologice
pentru examene de laborator.
-91 Se cantareste zilnic pacienta si se noteaza.
-92 Se face bilantul ingestie- eliminare.
-93 Se ofera pacientei regimul alimentar
recomandat de medic si se urmareste
respectarea orarului meselor, a cantitatii si
calitatii alimentelor , a moduluii de servire.
-94 Se informeaza pacienta cu privire la
necesitatea investigatiilor si a procedurilor
aplicate.
-95 Se asigura repausul fizic si psihic al pacientei.
-96 Se insoteste pacienta la diferite servicii de
specialitate: radiologie, ecografie,m EKG.
-97 Se incurajeaza pacienta si toate tehnicile se
 recomandata de medic, in functie de raspunsul
terapeutic.
-84 Se cantareste zilnic pacienta si se noteaza.
-85 Se face bilantul ingestie – eliminare.
-86 Se supravegheaza permanent pacienta si se
noteaza modificarile aparute in starea sa si se
informeaza medicul.
-87 Se ofera pacientei regimul prescris de medic:
hiposodat, hipolipidic, hipocaloric.
-88 Se educa pacienta pentru a respecta modul de
viata sanatos prin renuntarea la obiceiurile
nocive ( consum de grasimi, prajeli, dulciuri,
cafea in exces), evitarea sedentarismului, a
stresului.
EXTERNAREA PACIENTULUI
Data externarii : 25.09.2008
Starea la externare : ameliorata.
Bilantul autonomiei
Pacienta C.J. , in varsta de 63 de ani , a fost
binternata in sectia de cardiologie a Spitalului Judetean
de Urgenta Ploiesti, cu diagnosticul Insuficienta
cardiaca stanga cronica , criza hipertensiva.
In urma tratamentului administrat pacienta prezinta
o stare ameliorata.
Functii vitale: Ta = 140/90mmHg., P = 85p/min., R =
170r/min., T = 36,8 ºC.
Alimentatie si hidratare :
-pacienta este echilibrata hidroelectrolitic
-regim hipocolesterolemiant, hiposodat.
Eliminari:
-mictiuni fiziologice ( 5-6/zi ).
-tranzit intestinal prezent, normal.
Mobilizare : usoara, se deplaseaza fara ajutor.
Somnul : suficiente ore de somn ; este odihnita.
Tegumente si mucoase : normal colorate, integre.
Recomandari la externare
-Evitarea efortului fizic, a emotiilor, a sterilor
conflictuale.
-Regim hiposodat, hipolipidic ( hipocaloric : restrictie a
consumului de grasimi animale- unt, smantana,
untura) ; hidratare cu 1,5 litrii lichide/zi.
-Evitarea cunsumului de alcool, cafea, ceaiuri tari,
afumaturi, conserve,n condimente.
-Combaterea constipatiei prin consum de alimente
bogate in fibre ( legume, fructe, cereale, paine graham) ,
executa cu blandete.
-98 Se respecta regulile de asepsie si antisepsie la
efectuarea tratamentului.
-99 Se iau masuri pentru prevenirea infectiilor
nosocomiale, prin izolarea pacientilor cu risc
( susceptibili la infectii ).
-100 Se administreaza pacientei medicatia
recomandata de medic si se urmareste efectul
terapeutic al acesteia.
-101 Se informeaza medicul despre orice
schimbare aparuta in starea pacientei.
-102 Se face educatie sanitara privind modul
de a trai sanatos, print-o alimentatie rationala,
exercitii fizice in limita capacitatilor sale
fizice, psihoterapie.
EXTERNAREA PACIENTEI
Data externarii : 27.09.2008
Starea la externare: ameliorata.
Bilantul autonomiei
Pacienta G.I. , in varsta de 50 de ani a fost
internata pe sectia de cardiologie a Spitalului de Urgenta
Ploiesti, cu diagnosticul : Insuficienta cardiaca stanga
acuta- Edem pulmonar acut cardiogen.
In urma tratamentului administrat, paienta prezinta
o stare ameliorata
Functii vitale: T= 36,5ºC, P= 75 b/min., R= 18 r/min.,
TA = 130/75 mmHg.
Alimentatie si hidratare :
-echilibrare hidroelectrolitica
-apetit bun.
-regim hipocaloric, hipolipidic ( hipocolesterolemiant ).
Eliminari:
-mictiuni fiziologice : 5-6 /zi ; diureza= 1500 ml. /zi.
-tranzit intestinal normal
-un mai expectoreaza, un mai tuseste.
Somnul: suficiente ore de somn.
Mobilizare: buna.
Tegumente si mucoase: normal colorate, transpiratie
minima.
Recomandari la externare:
-Evitarea starilor emotionale, a efortului fizic si psihic.
-Regim hipocaloric, hipolipidic, hiposodat si hidratare
corecta ( 1500 – 2000 ml. /zi) .
-Evitarea consumului de alcool, grasimi, prajeli,
conserve, condimente si reducerea consumului de cafea.
-Combatera sedentarismului prin plimbari in aer liber si
iaurt si prin exercitii fizice moderate. exercitii fizice usoare.
-Combaterea sedentarismului prin plimbari in aer liber -Psihoterapie
min. 30 minute pe zi si efectuarea unor exercitii fizice -Evitarea frigului, umezelii.
moderate. Se continua tratamentul cu :
-Evitarea frigului, umezelii, infectiilor cailor -Captopryl 25 mg. – 2 comprimate /zi.
respiratorii. -Isodinit 20 mg.- 2 comprimate /zi.
-Terapie balneoclimaterica - Govora. -Digoxina 25 mg.- 1 comprimat /zi.
-Se continua tratamentul cu: -Aspacardin -2 comprimate/zi.
·6 Preductal 35 mg.-2 comprimate / zi. -Aspenter 75 mg.-1 comprimat/zi.
·7 Captopryl 25 mg.- 2 comprimate / zi.
·8 Aspacardin – 2 comprimate /zi.
·9 Digoxina 25 mg.- 1 comprimat /zi.
·10Aspenter 75 mg. – 1 comprimat / zi.
-Se recomanda control periodic la 3 luni.
 ANEXE

PUNCTIA VENOASA

Definitie:
Punctia venoasa reprezinta crearea unei cai de acces intr-o vena prin intermediul unui
ac de punctie.
Scop:
194. Explorator : recoltarea sangelui pentru examene de laborator ( biochimice,
serologice si bacteriologice).
195. Terapeutic:
196. administrarea unor medicamente sub forma injectiei si perfuziei
intravenoase.
197. recoltarea sangelui in vederea transfuzarii sale
198. executarea transfuziei de sange sau derivate ale sangelui
199. sangerare 300 – 500 ml. in edemul pulmonar acut, hipertensiune arteriala.
Locul punctiei :
200. venele de la plica cotului ( bazilica si cafalica ), unde se formeaza un “M”
venos prin anastomozarea lor.
 201. venele antebratului
202. venele de pe fata dorsala a mainii
203. venele subclaviculare
204. venele femurale
205. venele maleolare interne
206. venele jugulare si epicraniene ( mai ale la sugar si copilul mic).
Pregatirea punctiei:
Materiale:
207. de protectie – perna elastica pentru sprijinirea bratului, musama, aleza
208. pentru dezinfectia tegumentului tip I ( cu tampon imbibat cu alcool se
badijoneaza tegumentele timp de 30 secunde).
209. Instrumentar si materiale sterile- ace de 25-30 mm., diametrul 6/10, 7/10,
10/10 mm. In functie de scop, seringi de capacitate in functie de scop, pense,
manusi chirurgicale, tampoane.
210. alte materiale : garou sau banda Esmarch, epribete uscate si etichetate,
cilindru gradat, fiole cu solutii medicamentoase, solutii prefuzabile, tavita renala
( in functie de acopul punctiei ).
Pacientul:
-pregatirea psihica- se informeaza aupra scopului punctiei.
-pregatirea fizica- pentru punctia la venele bratului, antebratului:
- se aseaza intr-o pozitie confortabila atat pentru pacient cat si pentru persoana
care executa punctia ( decubit dorsal ).
- se examineaza calitatea si starea venelor avand grija ca hainele sa un impiedice
circulatia de intoarcere la nivelul bratului.
- se aseaza bratul pe prenita si musama in abductie si extensie maxima.
- se dezinfecteaza tegumentele
- se aplica garoul la o distanta de 7-8 cm. Deasupra locului punctiei, strangandu-l
astfel incat sa opreasca circulatia venoasa fara a comprima artera
- se recomanda pacientului sa stranga pumnul, venele devenind asfel turgescente.
Executia punctiei:
Asistenta imbraca manusile sterile si se aseaza “ vis-a`-vis” de bolnav:
- se fixeaza vena cu policele mainii stangi, la 4-5 cm sub locul punctiei, exercitand o
usoara compresiune si tractiune in jos asupra tesuturilor vecine
- se fixeaza seringa, gradatiile fiind in sus, acul atasat cu bizoul in sus, in mana
dreapta, intre police si restul degetelor
- se patrunde cu acul traversand, in ordine, tegumentul- in directie oblica ( unghi de
30º ), apoi peretele venos- invingandu-se o rezistenta elastica, pana cand acul
inainteaza in gol.
- se schimba directia acului 1-2 cm. In lumenul venei
- se controleaza patrunderea acului in vena prin aspiratie cu seringa.
- se continua tehnica in functie de scop (injectarea medicamentelor, recoltarea
sangelui, perfuzie ).
- in caz de sangerare, se prelungeste acul de punctie cu un tub de polietilena care se
introduce in vasul colector, garoul ramanand legat de brat.
- se indeparteaza staza venoasa dupa executarea tehnicii prin desfacerea garoului si a
pumnului.
- se aplica tamponul imbibat in solutie dezinfectanta in locul de patrundere a acului
si se retrage brusc acul.
- se comprima locul punctiei 1-3 minute, bratul fiind in pozitie verticala.
Ingrijirea ulterioara a pacientului:
211. se face toaleta locala a tegumentului
212. se schimba lenjeria daca este murdara
213. se asigura o pozitie comoda in pat
214. se supravegheaza pacientul
Pregatirea sangelui pentru trimiterea la laborator:
- se face imediat- eprubetele se eticheteaza, se completeaza formularele de trimitere.
Reorganizarea:
215. materialele refolosibile se dezinfecteaza, se spala, se pregatesc pentru o
noua sterilizare
216. deseurile se indeparteaza.
Accidente:
217. hematom( prin infiltrarea sangelui in tesutul perivenos ).- se retrage acul si
se comprima locul punctiei 1-3 minute.
218. strapungerea venei ( perforarea peretelui opus) – se retrage acul in lumenul
venei.
219. ameteli, paloare, lipotimie – se intrerupe punctia, pacientul se aseazain
decubit dorsal fara perna, se anunta medicul.

De stiut:
Pentru evidentierea venelor:
220. se fac miscari in sensul circulatiei de intoarcere cu partea cubitala a mainii
pe fata anterioara a antebratului;
221. se introduce mana si antebratul in apa calda;
222. pentru evidentierea venelor la care un se poate aplica garoul se face o
presiune digitala pe traiectul venei, deasupra locului punctiei( in sensul
circulatiei venoase).
Pentru punctionarea venelor jugulare, pacientul se aseaza in decubit dorsal,
transversal pe pat, cu capul lasat sa atarne.
Prin punctia venoasa se pot fixa, pe cale transcutanata, catetere din materil plastic-
ace Braunulen sau Venflos ( cateterul este introdus in lumenul acului cu care se face
punctia; dupa punctionarea venei, acul se retrage ramanand numai cateterul). Se
utilizeaza numai materiale de unica folosinta.
De evitat:
223. punctionarea venei din lateral;
224. punctionarea venei cu acul avand bizoul in jos;
225. manevrarea incorecta a instrumentarului steril ;
226. atingerea prodului recoltat ( punctia creand o legatura directa intre mediul
exterior si sistemul vascular, pot intra si iesi germeni patogeni);
227. flectarea antebratului pe brat cu tamponul la plica cotului, deoarece
impiedica inchiderea plagii venoase, favorizand revarsarea sangelui.
 RECOLTAREA SANGELUI CAPILAR PENTRU EXAMENE
HEMATOLOGICE

228. hemoleucograma, hemoglobina, timp de sangerare, timp de coagulare,

examen parazitologic
229. grup sanguin.
Pregatire:
Materiale:
230. de protectie- manusi de cauciuc
231. sterile- ace , tampoane de vata, seruri test
232. nesterile : tava medicala, camera umeda, lame uscate, curate, degresate,
slefuite, pipete Potain.
233. Solutii dezinfectante- alcool 90º
Pacient:
Pregatire psihica : se anunta sa un manance, i se explica necesitatea tehnicii.
Pregatire fizica : se aseaza in pozitie sezand cu mana spijinita.
Executie:
234. se aseptizeaza pielea degetului inelar sau mediu cu un tampon cu alcool
90º.
235. se evita congestionarea printr-o frecare puternica si prelungita
236. se asteapta evaporarea alcoolului
237. cu o miscare brusca se inteapa pielea pulpei degetului in partea laterala a
extremitatii, perpendicular pe straturile cutanate
238. se sterge cu un tampon uscat prima picatura, se lasa sa se formeze o alta
picatura de sange din care se recolteaza cu pipeta sau cu lama.
239. Se sterge cu un tampon cu alcool.
Pregatirea produsului pentru laborator- efectuarea frotiului:
240. la extremitatea unei lame se pune o picatura de 3-4 mm. diametru.
241. se aseaza o lamele cu marginile slefuite in unghi de 45º cu lama
( picatura se intinde prin capilaritate ).
242. lamela se trage catre partea libera a lamei, pastrand aceeasi inclinatie si
antrenand toata picatura fara sa o fragmenteze.
243. se agita lama pentru uscare
244. se eticheteaza, se trimite la laborator.
245.
1). Determinarea timpului de sangerare

T.S. reprezinta perioada scursa din momentul inteparii pulpei degetului sau lobului
urechii si pana la oprirea sangerarii.
Materiale necesare: ace sterile, alcool, tampoane de vata, hartie de filtru,
cronometru sau ceas cu secundar.
Tehnica:
246. se dezinfecteaza lobul urechii sau pulpa degetului
247. se executa untepatura la o adancime de aproximativ 4 mm.
248. se porneste cronometrul
249. se absoarbe cu hartia de filtru picatura care se formeaza spontan.
Valori normale : 2 -4 minute.

2). Determinarea timpului de coagulare

T.C. reprezinta perioada scursa de la recoltarea sangelui si pana la coagularea lui.

Materiale necesare: ace sterile, lame de sticla, tampoane de vata, alcool, ceas cu
secundar, o camera umeda ( realizata prin punerea intr-o cutie Petri, unei rondele de
hartie de filtru imbibata cu ser fiziologic, pe care se aseaza 2 baghete de sticla si se
acopera cu capac).
Tehnica:
250. pe lama de sticla se recolteaza o picatura de sange din pulpa degetului si
se da drumul cronometrului exact in momentul in care picatura a atins lama .
251. se pune in camera umeda si se inchide cu capac
252. se observa continuu picatura, inclinandu-se la stanga si la dreapta camera
cu lama, avand grija sa un se scurga picatura de pe lama.
253. Cand picatura de sange un se mai deformeaza, sangele este coagulat.
Valori normale : 5 – 8 minute.

RECOLTAREA SANGELUI VENOS PENTRU EXAMENELE

HEMATOLOGICE

Sedimentarea: asezarea progresiva a elementelor figurate spre fundul eprubetei , din

sange necoagulabil lasat in repaus.
Viteza de sedimentare a hematiilor ( VSH )- rapiditatea cu care se produce depunerea
lor.
1). Pregatire pentru VSH:
Materiale:
254. sterile : seringa de 2 ml uscata, solutie de citrat de Na 3,8 %, ace pentru
punctia venoasa
255. nesterile : stativ si pipete Westergreen, pernuta, musama, eprubete, tavita
renala, garou, vata.
256. Solutii dezinfectante : alcool 70º.
Pacient:
257. pregatire psihica: i se explica cu 24 ore inainte necesitatea efectuarii
examinarii.
258. pregatire fizica : se anunta sa nu manance, sa pastreze repaus fizic.
Executie:
- asistenta se spala pe maini cu apa si sapun
- imbraca manusi de cauciuc sterile
- aspira in seringa 0,4 ml. citrat de Na 3,8 %
- punctioneaza vena fara garou si aspira sange pana la 2 ml. ( 1,6 ml.)
- retrage acul si aplica tampon cu alcool
- scurge amestecul sange-citrat in eprubeta si omogenizeaza lent.
- aseaza eprubeta in stativ
- ingrijeste pacientul .
 Pregatirea produsului pentru laborator:
259. se completeaza buletinul
260. se eticheteaza produsul
261. se aspira cu pipeta Westergreen pana la gradatia 200 si se aseaza in stativ
pe dopul de cauciuc, in pozitie strict verticala( cand examenul se face la patul
bolnavului ).
Valori normale : femei =2 – 13 mm/h, 12-17 mm/ 2h; barbati= 1-10 mm/h, 7-15
mm/ 2h.
2). Hematocrit
Recoltarea sangelui se face prin punctie venoasa. Se recolteaza 2 ml. sange pe cristale
de EDTA – 0,5 ml. solutie, uscata prin evaporare.
Valori normale: femei= 36-46 %, barbati = 36-52 %.
3). Rezistenta globulara
- se recolteaza sange pentru obtinerea globulelor rosii.
- se evita hemoliza si coagularea sangelui.
- sangele recoltat ( 5-6 ml )se trece imediat intr-un balon Erlenmeyer de 100 ml in care
s-au pus 5-10 perle de sticla.
- se agita usor balonul timp de 5-10 minute cu miscari circulare
- sangele se defibrineaxza si nu se mai coaguleaza.
- se trimite imediat la laborator.
Valori normale : 0,34 – 0 42 %.
4). Hemoleucograma
- se recolteaza sange prin inteparea pulpei degetului sau prin punctie venoasa.
Interpretarea rezultatelor:
Eritrocite : 4 500 000/mm³- 5 500 000/mm³
Reticulocite : 10-15%
Leucocite : 4 200- 8 000/mm³
262. polinucleare neutrofile nesegmentate : 0-5 %
263. polinucleare neutrofile segmentate : 45-70 %
264. eozinofile : 1-3 %
265. bazofile : 0-1 %
Limfocite : 20-40 %
Monocite : 4-8 %
Trombocite : 150 000- 400 000 /mm³
Hemoglobina : femei- 11- 15 g % , barbati – 13 – 17 g %.

RECOLTAREA SANGELUI VENOS CU SISTEMUL

VACUUMTAINER

Avantaje:
Utilizarea acestei metode de prelevare asigura:
-confortul pacientului
-calitatea probei de sange
-securitatea personalului medical.
Pregatire:
Materiale:
266. holder- un tub de material plastic care prezinta la partea superioara
amboul la care se ataseaza acul de punctie prin infiletare, iar la partea inferioara
doua aripioare.
267. acul de punctie protejat de carcasa bicolora
268. tuburi vacuumtainer cu dopuri de diferite culori conventionale
269. materiale necesare efectuarii punctiei venoase.
Pacient:
Pregatirea psihica : se anunta si i se explica necesitatea si inofensivitatea tehnicii.
Pregatirea fizica:
270. recoltarea se face dimineata pe nemancate.
271. Se aseaza pacientul in decubit dorsal, confortabil, cu membrul
superior in abductie, extensie si supinatie.
Executie:
Asistenta:
272. se spala pe maini cu apa si sapun;
273. imbraca manusi sterile;
274. verifica banda de siguranta a acului ( integritate, valabilitate);
275. indeparteaza carcasa de culoare alba a acului prin miscari de
rasucire;
276. infileteaza capatul liber al acului in folder;
277. alege locul punctiei si il aseptizeaza;
278. indeparteaza carcasa colorata a acului.
Executa punctia venoasa:
279. introduce tubul in holder apucand aripioarele cu indexul si mediul,
iar cu policele impinge tubul in holder si astfel va fi strapunsa diafragma gumata
a dopului;
280. dupa prelevarea sangelui se scoate tubul din holderprin miscari de
impingere asupra aripioarelor laterale si i se imprima miscari usoare de
inclinare- rasturnare pentru omogenizare cu aditivul;
281. se introduce tubul urmator;
282. se retrage acul din vena si se face o compresiune asupra locului
punctiei timp de 1-3 minute, fara a flecta antebratul pe brat.
Pregatirea probelor pentru laborator:
283. se eticheteaza tuburile;
284. se trimit la laborator.
Reorganizare:
285. se reorganizeaza locul de munca;
286. acele utilizate se depun in containerul destinat.

De stiut:
Tuburile vacuumtainer se utilizeaza in functie de codul de culoare a dopului, astfel:
- Rosu si portocaliu ( pentru chimie clinica ) : teste de disproteinemie,
electroforeza, transaminaze, amilazemie, fosfataza, uree sanguina, glicemie, acid
uric, creatinina, bilirubinemie, calcemie, fosforemie, sideremie, lipemie, rezerva
alcalina, imunograma, proteina “C” reactiva, Latex, Helicobacter; antigen Australia;
Waler-Rose, Rh., Grup sanguin; ASLO, RBW.
287. Negru : pentru determinarea VSH-ului ( se agita dupa recoltare
printr-o miscare lenta).
288. Bleu ( pentru determinari de coagulare ) : fibrinogen; timp de
protrombina( se agita dupa recoltare cu miscari lente ).
289. Mov ( pentru determinari hematologice EDTA-K3 ) : hematocrit,
HLG cu formula leucocitara ; indici eritrocitari ( VEM, HEM, CHEM );
rezistenta globulara.
-se agita dupa recoltare cu miscari lente.
- Verde: vacuumtainer cu litiu heparina pentru analize biochimice.
- Cand se recolteaza mai multe probe de la acelasi pacient, umplerea tuburilor se
face in urmatoarea ordine:
- tuburi fara aditivi;
- tuburi pentru probe de coagulare;
- alte tuburi cu diversi aditivi.
Atentie: nu se pune niciodata capacul cu mana pe un ac deja utilizat pentru
recoltare . In cazul in care holderul este contaminat, se arunca.
290. Nu se scoate acul din vena decat dupa ce a fost scos din holder
ultimul tub ce trebuie umplut.

ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR
PE CALE PARENTERALA

Definitie:
Calea parenterala, in intelesul strict al cuvantului, este calea care ocoleste tubul
digestiv. Dat fiind faptul ca in afara injectiilor si alte cai ocolesc tubul
digestiv( calea respiratorie ), notiunea de cale parenterala a fost reconsiderata,
pastrand in sfera ei numai calea injectabila de administrare a medicamentelor.
Injectia consta in introducerea substantelor medicamentoase lichide in organism,
prin intermediul unor ace care traverseaza tesuturile, acul fiind adaptat la seringa.
Avantajele caii parenterale:
291. dozarea precisa a medicamentelor;
292. obtinerea unui efect rapid;
293. posibilitatea administrarii medicamentelor la pacientul inconstient,
cu hemoragie digestiva, varsaturi.
Scopul injectiilor :
Explorator – consta in testarea sensibilitatii organismului fata de diferite substante.
Terapeutic – administrarea medicamentelor.
Locul injectiilor il constituie tesuturile in care se introduc medicamentele:
294. grosimea dermului- ijectie intradermica;
295. sub piele, in tesutul celular subcutanat – injectia subcutanata;
296. tesutul muscular – injectia intramusculara;
297. in vasele sanguine – injectia intravenoasa si intraarteriala;
298. in inima – injectia intracardiaca;
299. in interventia de urgenta – in maduva rosie a oaselor;
300. injectia intraosoasa – in spatiul subarahnoidian.
Asistenta efectueaza injectiile: intradermica, subcutanata, intramusculara,
intravenoasa.
Alegerea caii de executare a injectiei este facuta de catre medic, in functie de scopul
injectiei, rapiditatea efectului urmarit si compatibilitatea tesuturilor cu substanta
injectata.
Pregatirea injectiei:
Materiale: seringi sterile ( cu o capacitate in functie de cantitatea de solutie
medicamentoasa ); pentru i.d. – seringa de 0,5 ml. , gradata in sutimi de ml., pentru
i.v. – seringa cu amboul situat excentric .
Se utilizeaza seringile de unica folosinta, in ambalaj individual, sterilizate, care
prezinta urmatoarele avantaje:
301. conditii maxime de sterilitate
302. risc redus de contaminare a pacientului
303. economie de timp
304. economie de personal ( pentru pregatirea in vederea refolosirii)
305. manipulare usoara.
Acele se gasesc impreuna cu seringa in acelasi ambalaj sau in ambalaje separate: se
pregateste un ac cu diametrul mai mare pentru aspirarea solutiilor si altul pentru
injectare.
Medicamentul prescris se pote prezenta:
306. ca medicament injectabil, in fiole sau flacoane cu doza unica sau
mai multe doze, in seringa gata pregatita de intrebuintare.
307. Ca medicamente indirect injectabile- pudre sau produse liofilizate
in fiole sau flacoane cu dop de cauciuc, insotite sau un de solvent. Fiolele ,
flacoanele sunt etichetate, mentionandu-se numele medicamentului, calea de
administrare, termenul de valabilitate.
Alte materiale : tampoane sterile din vata si tifon, solutii dezinfectante( alcool),
lampa de spirt, tavita renala, garou din cauciuc, pernita, musama.

Pregatirea pacientului pentru injectie:

Pregatire psihica:se informeaza privind scopul si locul injectiei si eventualele
reactii pe care le va prezenta in timpul injectiei.
Pregatire fizica : se aseaza in pozitie confortabila, in functie de tipul si de locul
injectiei.
Incarcarea seringii:
308. se spala mainile cu apa curenta, se verifica seringa si acele-
capacitatea, termenul de valabilitate al sterilizarii
309. se verifica integritatea fiolelor sau flacoanelor, eticheta, doza,
termenul de valabilitate, aspectul solutiei
310. se indeparteaza ambalajul seringii, se adapteaza acul pentru aspirat
solutia, acoperit cu protectorul si se aseaza pe o compresa sterila.
311. Aspirarea continutului fiolelor:
312. se goleste lichidul din varful fiolei prin miscari de rotatie
313. se dezinfecteaza gatul fiolei prin flambare sau prin stergere cu
tamponul imbibat cu alcool
314. se flambeaza pila de otel si se taie gatul fiolei
315. se deschide fiola astfel: se tine cu mana stanga, iar cu policele si
indexul mainii drepte protejate cu o compresa sterila, se deschide partea subtiata
a fiolei.
316. Se trece gura fiolei deschise deasupra flacarii
317. Se introduce acul in fiola deschisa, tinuta intre policele, indexul si
degetul mijlociu al mainii stangi, seringa fiind tinuta in mana dreapta.
318. Se aspira solutia din fiola, retragand pistonul cu indexul si policele
mainii drepte si avand grija ca bizoul acului sa fie permanent acoperit cu solutia
de aspirat; fiola se rastoarna progresiv cu orificiul in jos.
319. Se indeparteaza aerul din seringa, fiind in pozitie verticala cu acul
indreptat in sus, prin impingerea pistonului pana la aparotia primei picaturi de
solutie prin ac.
320. Se schimba acul de aspirat cu cel folosit pentru injectia care se
face.
321. Dizolvarea pulberilor:
322. se aspira solventul in seringa
323. se indeparteaza capacelul metalic al flaconului, se dezinfecteaza
dopul de cauciuc, se asteapta evaporarea alcoolului
324. se patrunde cu acul prin dopul de cauciuc si se introduce cantitatea
de solvent prescrica
325. se scoate acul din flacon si se agita pana la completa dizolvare.
326. Aspirarea solutiei din flaconul inchis cu dop de cauciuc:
327. se dezinfecteaza dopul de cauciuc , se asteapta evaporarea
alcoolului
328. se incarca seringa cu o cantitate de aer egala cu cantitatea de
solutie ce urmeaza a fi aspirata
329. se intriduce acul prin dopul de cauciuc in flacon , pana la nivelul
dopului si se introduce aerul
330. se retrage pistonul sau se lasasa se goleasca singur continutul
flaconului in seringa, sub presiunea din flacon
331. acul cu care s-a perforat dopul de cauciuc se schimba cu acul
pentru injectie.
De stiut:
332. fiolele neetichetate sau de pe care s-a sters inscriptia un se
folosesc.
333. daca in timpul deschiderii fiolei cad cioburi in interior, continutul
un se mai utilizeaza.
334. fiolele deschise se administreaza imediat.
335. subatantele precipitate se vor agita ininte de aspirarea lor in
seringa.
336. substantele uleioase se pot incalzi usor in apa calda, pentru a putea
fi aspirate cu usurinta.
De evitat:
-alterarea continutului fiolei in timpul flambarii gatului ei in vederea deschiderii.

INJECTIA INTRADERMICA

Executarea:
337. asistenta isi spala mainile
338. dezinfecteaza locul injectiei
339. se intinde si mobilizeaza pielea cu policele si indexul mainii stangi
340. se prinde seringa in mana dreapta ( intre policele si mediul mainii
drepte )si se patrunde cu bizoul acului indreptat in sus in grosimea dermului.
341. se injecteaza lent solutia prin apasarea pistonului
342. se observa , la locul de unjectare, formarea unei papule, cu
aspectul cojii de portocala, avand un diametru de 5-6 mm si inaltimea de 1-2
mm.
343. Se retrage brusc acul, un se tamponeaza locul injectiei.
Ingrijirea ulterioara a pacientului:
344. este informat sa un se spele pe antebrat, sa un comprime locul
injectiei.
345. se citeste reactia in cazul intradermoreactiilor, la intervalul de timp
stabilit.
Incidente:
346. revarsarea solutiei la suprafata pielii, avand drept cauza
patrunderea partiala a bizoului acului in grosimea dermului.
347. lipsa aspectului caracteristic( papula cu aspectul cojii de
portocala), cauza- patrunderea solutiei sub derm.
348. lipotimie, stare de soc, cauzate de substanta injectata.
349. necrozarea tegumentelor din jurul injectiei.
De stiut:
350. i.d. se poate face pe orice suprafata a corpului , in scop anestezic.
351. asistenta pregateste adrnalina, efedrina, hemisuccinat de
hidrocortizon( HHC ), cand injectia are drept scop testarea sensibilitatii
organismului la diferite alergene.
De evitat:
352. dezinfectia pielii cu alcool in cazul intradermoreactiei la
tuberculina.

INJECTIA SUBCUTANATA

Executarea:
353. asistenta isi spala mainile
354. dezinfecteaza locul injectiei
355. pentru injectia pe fata externa a bratului, pozitia pacientului este
sezand, cu bratul sprijinit pe sold.
356. se prinde seringa pregatita, ca pe un creion, in mana dreapta.
357. se face o cuta a pielii intre indexul si policele mainii stangi, care se
ridica de pe planurile profunde
358. se patrunde brusc, cu forta, la baza cutei, longitudinal 2-4 cm.
359. se verifica pozitia acului prin retragerea pistonului, daca un s-a
patruns intr-un vas sanguin.
360. se injecteaza lent solutia medicamentoasa, prin apasarea pistonului
cu policele mianii drepte.
361. se retrage brusc acul cu seringa si se dezinfecteaza locul injectiei,
masandu-se usor, pentru a favoriza circulatia si deci resorbtia medicamentului.

Accidente:
362. durere violenta prin lezarea unei terminatiuni nervoase – se retrage
acul putin spre suprafata.
363. ruperea acului – extragerea manuala sau chirurgicala a acului.
364. hematom, prin lezarea unui vas mai mar – se previne prin
verificarea pozitiei acului inainte de injectare.
De stiut:
365. locurile de electie ale injectiei vor alterna, pentru a asigura
refacerea tesuturilor in care s-a introdus substanta medicamentoasa.
De evitat;
366. injectia in regiunile infectate sau cu modificari dermatologice.

INJECTIA INTRAMUSCULARA

Locul injectiei:
Il constituie muschii voluminosi, lipsiti de trunchiuri importante de vase si nervi,
a caror lezare ar putea provoca accidente.
In muschii fesieri se evita lezarea nervului sciatic:
367. cadranul superoextern fesier- rezulta din intretaierea unei linii
orizontale, care trece prin marginea superioara a marelui trohanter, pana
deasupra santului interfesier, cu alta verticala , perpendiculara pe mijlocul celei
orizontale.
368. cand pacientul este culcat, se cauta ca repere punctele Smirnov si
Barthelmy ( punctul Smirnov este situat la un alt de deget deasupra si inapoia
marelui trohanter; punctul Bathelmy e situat la unirea treimii externe cu cele
doua treimi interne a unei linii care uneste spina iliaca antero-superioara cu
extremitatea santului interfesier).
369. cand pacientul este in pozitie sezand, injectia se poate face in toata
regiunea fesiera, deasupra liniei de sprijin.
Pregatirea injectiei:
Materiale: vezi-generalitati, se incarca seringa.
Pacientul: se informeaza
se recomanda sa relaxeze musculatura
se ajuta sa se aseze comod in pozitie decubit ventral, decubit lateral,
ortostatism, sezand( pacientii dispneici).
se dezbraca regiunea.
Executarea:
370. asistenta isi spala mainile
371. dezinfecteaza locul injectiei
372. se intinde pielea intre indexul si policele mainii stangi si se inteapa
perpendicular pielea cu rapiditate si siguranta, cu acul montat la seringa.
373. se verifica pozitia acului prin aspirare
374. se injecteaza lent solutia
375. se retrage brusc acul cu seringa si se dezinfecteaza locul
376. se maseaza usor locul injectiei pentru a activa circulatia,
favorizand resorbtia.
Ingrijirea ulterioara a pacientului:
377. se aseaza in pozitie comoda, ramanand in repaus fizic 5-10
minute.
Incidente si accidente:
378. durere vie, prin atingerea nervului sciatic sau a unor ramuri ale
sale – retragerea acului, efectuarea injectiei in alta parte.
379. paralizia, prin lezarea nervului sciatic – se evita prin respectarea
zonelor de electie a injectiei.
380. hematom, prin lezarea unui vas –
381. ruperea acului – extragerea manuala sau chirurgicala.
382. supuratie aseptica – se previne prin folosirea unor ace suficient de
lungi pentru a patrunde in masa musculara.
383. embolie, prin injectarea accidentala intr-un vas a solutiilor
uleioase – se previne prin verificarea pozitiei acului.
De stiut:
384. injectia se poate executa si cu acul detasat de seringa, respectandu-
se masurile de asepsie.
385. Pozitia acului se controleaza, in cazul solutiilor colorate, prin
detasarea seringii de la ac, dupa introducerea acului in masa musculara.

INJECTIA INTRAVENOASA
Executia injectiei:
386. asistenta isi spala mainile
387. se alege locul punctiei
388. se dezinfecteaza locul punctiei
389. se executa punctia venoasa
390. se controleaza daca acul este in vena
391. se indeparteaza staza venoasa prin desfacerea garoului
392. se injecteaza lent, tinand seringa in mana stanga, iar cu policele
mainii drepte se apasa pe piston
393. se verifica periodic, daca acul este in vena.
394. Se retrage brusc acul, cand injectarea s-a terminat; la locul
punctiei se aplica tamponul imbibat cu alcool, compresiv.
Ingrijirea ulterioara a pacientului:
395. se mentine compresiunea la locul injectiei cateva minute.
396. se supravegheaza in continuare starea generala.
Incidente si accidente:
- injectarea solutiei in tesutul perivenos, manifestata prin tumefierea tesuturilor,
durere – se incearca patrunderea acului in lumenul vasului, continuandu-se injectia
sau se incearca in alt loc.

397. flebalgia produsa prin injectarea rapida a solutiei sau a unor

substante iritante – injectare lenta.
398. valuri de caldura, senzatie de uscaciune in faringe – injectare
lenta.
399. hematom, prin strapungerea venei – se intrerupe injectia.
400. ameteli, lipotimie, colaps – se anunta medicul.
De stiut:
401. in timpul injectarii se va supraveghea locul punctiei si starea
generala ( respiratia, culoarea fetei ).
402. vena are nevoie de 24 de ore de repaus pentru refacere, de aceea
un se vor repeta injectiile in aceeasi vena la intervale scurte.
403. daca pacientul are o singura vena accesibila si injectiile trebuie sa
se repete, punctiile se vor face totdeauna mai central fata de cele anterioare.
404. daca s-au revarsat in tesutul perivenos, solutiile hipertone ( calciu
clorat, calciu bromat ), va fi instiintat medicul pentru a interveni, spre a se evita
necrozarea tesuturilor.
De stiut:
- incercarile de a patrunde in vena dupa formarea hematomului, pentru ca acesta,
prin volumul sau, deplaseaza traiectul obisnuit al venei.

BIBLIOGRAFIE
 1. ANATOMIA SI FIZIOLOGIA OMULUI ( editia a IV-a ).
I.C. VOICULESCU SI I.C. PETRICU
Editura medicala – Bucuresti 1971.

2. MICA ENCICLOPEDIE DE BOLI INTERNE

GHEORGHE MOGOS
Editura stiintifica si enciclopedica- Bucuresti 1988.

3. MEDICINA INTERNA PENTRU CADRE MEDII

CORNELIU BORUNDEL
Editura BICC – ALL – 2006

4. MEDICINA PENTRU FAMILIE

Redactia: MARIN VOICULESCU
Editura medicala – Bucuresti 1986.

5. GHID DE NURSING
Redactia : LUCRETIA TITIRCA
Editura: Viata Medicala Romaneasca – 2002.

6. TEHNICI DE EVALUARE SI INGRIJIRI ACORDATE DE

ASISTENTI MEDICALI
Coordonator lucrare: LUCRETIA TITIRCA
Editura : Viata Medicala Romaneasca.