Educație de calitate în școlile din mediul rural

Capitolul I
Principii generale
în implementarea sistemului de management al calităţii
în învăţământul rural

I. 1. FILOSOFIA CALITĂŢII

I. 1. 1. SISTEMUL NAȚIONAL DE MANAGEMENT ȘI ASIGURARE A CALITĂȚII

Sistemul național de management și asigurare a calității reprezintă totalitatea structurilor in-
stituționale, normelor, procedurilor și activităților concrete de proiectare, implementare, evaluare
și revizuire/îmbunătățire a calității la nivelul sistemului de învățământ, al subsistemelor și al
unităților școlare. La nivelul unității școlare, reprezintă totalitatea metodelor și instrumentelor ela-
borate în comun și asumate la nivel cultural de către colectivul unității școlare, grupate într-un sis-
tem curent, utilizate pentru menținerea și creșterea calității educației furnizate.

Sistemul naţional de management şi asigurare a calităţii cuprinde:

• Structuri instituţionale – ARACIP la nivel naţional, CEAC la nivel local, alte
structuri care vor fi stabilite la nivel naţional, judeţean şi local (la decizia autorităţilor centrale şi
locale);
• Documente normative stabilite la nivel naţional, judeţean şi local – legi, hotărâri
de guvern, ordine de ministru, metodologii, regulamente, decizii etc.;
• Documente reglatoare – ghiduri, manuale şi proceduri, strategii, proiecte, pro-
grame şi planuri, analize şi rapoarte etc.;
• Instrumente de evaluare – chestionare, ghiduri de interviu, fişe de observare a
activităţii, fişe de evaluare, liste de verificare, fişe de analiză a documentelor etc.;
• Activităţi specifice – reuniuni, asistenţe la activităţi educaţionale, interviuri indi-
viduale şi de grup etc.
Sistemul naţional de management şi asigurare a calităţii se constituie pe baza unor acte nor-
mative (pe care le găsiți în Anexa 1) şi a valorilor fundamentale ale educaţiei din România şi din
Europa:
• Pluralismul educaţional;
• Respectarea tradiţiei şi identităţii naţionale;
• Toleranţa;
• Libertatea de opinie;
• Demnitatea;
• Patriotismul;
• Independenţa gândirii;
5
Educație de calitate în școlile din mediul rural

• Respectarea celorlalţi;
• Cinste şi respect pentru justiţie şi pentru drepturile celorlalţi;
• Respectarea modurilor de viaţă, a opiniilor şi ideilor diferite de cele proprii, dacă
acestea le respectă, la rândul lor, pe ale altora;
• Decenţă;
• Angajament în promovarea proceselor democratice;
• Preocupare pentru bunăstarea proprie, a altor persoane şi a societăţii.
Sistemul naţional de management şi asigurare a calităţii se bazează pe un set de principii.
Prima declarație de principii a fost lansată în noiembrie 2005 și a avut rolul de a orienta struc-
turarea şi funcţionarea sistemului de calitate.
Respectând principiile asumate la nivel de sistem, ARACIP s-a angajat public să revizuiască
periodic instrumentele reglatoare. Procesul de aducere la zi a fost, deja, iniţiat prin elaborarea şi
publicarea unei noi strategii.
Strategia ARACIP pentru perioada 2011 – 2015 1, intitulată Recâştigarea încrederii în e-
ducaţie, stabilește direcțiile programatice în asigurarea calității și este o continuare firească a
strategiei pentru perioada 2007 – 2010 2.
Strategia ARACIP pentru perioada 2007-2010 a apărut într-o perioadă în care conceptul de
calitate propus şi sistemul naţional de management al calităţii erau la primii paşi, existând o ex-
perienţă limitată atât la nivel de sistem, cât şi la nivel de furnizor de educaţie: în momentul pu-
blicării acestei prime strategii a ARACIP (decembrie 2006) nu erau aprobate nici standardele, nici
standardele de referinţă şi nici metodologia de evaluare externă, iar singura experienţă de eva-
luare externă era cea obţinută în timpul pilotării standardelor. De asemenea, la aceeaşi dată, ex-
perienţa internaţională a ARACIP se limita la experienţa individuală a personalului, demersurile
de asociere la instituţii şi proiecte internaţionale fiind doar la început.
Analiza rezultatelor implementării Strategiei pentru perioada 2007-2010 – adoptarea legis-
laţiei esenţiale (standarde şi metodologii), evaluarea externă pentru autorizare şi pentru acreditare
a unui număr de circa 2000 de unităţi şcolare, experienţa internaţională obţinută de ARACIP în
urma participării la proiecte, reţele şi organizaţii internaţionale au fost la baza construirii unei noi
strategii pe rezultatele obţinute, pe un teren deja consolidat. Ca urmare, primul set de premise în
elaborarea noii strategii l-a constituit experienţa câştigată, împlinirile, dar şi nerealizările pe-
rioadei 2007-2010.
Un al doilea set de premise îl constituie documentele programatice europene pentru urmă-
torul deceniu (orizont 2020), adoptate în cursul ultimilor ani. În anii 2009 şi 2010 au fost adop-
tate mai multe documente europene, cu relevanţă generală la nivelul educaţiei, dar şi specifică,
în domeniul calităţii educaţiei şi a formării profesionale.

1
Strategia ARACIP 2011-2015 http://www.edu.ro/index.php/articles/c629/
2
Realizarea, în cea mai mare parte, a ţintelor strategice şi a programelor asociate a dovedit adecvarea ţin-
telor strategice la contextul educaţional românesc, precum şi fezabilitatea programelor de implementare.
6
 Educație de calitate în școlile din mediul rural

Principalul document european care orientează dezvoltarea europeană în următorul deceniu

îl constituie Strategia Europa 2020 2. Dintre cele trei ţinte strategice pentru 2020, două au rele-
vanţă deosebită pentru sistemele de învăţământ:
• creşterea inteligentă: dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaştere şi inovare;
• creşterea favorabilă incluziunii: promovarea unei economii cu o rată ridicată a
ocupării forţei de muncă, în scopul asigurării coeziunea socială şi teritorială.
Ca urmare a modului şi nivelului de realizare a direcţiilor şi ţintelor strategice stabilite în
Strategia ARACIP şi pornind de la documentele europene menţionate mai sus, principalele ţinte
strategice care se conturează pentru perioada următoare sunt:
1. Reclădirea încrederii în şcoala românească pe baza noului concept de calitate a ed-
ucaţiei, concept fundamentat, la rândul lui, pe valorile promovate în mod explicit în cadrul sis-
temului educaţional. Obiectivele specifice asociate acestei direcţii strategice sunt:
1.1. Dezvoltarea, în continuare a culturii calităţii pe baza valorilor naţionale şi eu-
ropene.
1.2. Implementarea cadrului comun european privind calitatea educaţiei şi for-
mării profesionale (EQAVET) – descriptori indicativi şi indicatori la nivel de sistem şi de furni-
zor.
1.3. Dezvoltarea, în continuare, a instrumentelor pentru evaluarea internă şi pen-
tru evaluarea externă a calităţii educaţiei.
1.4. Aplicarea fermă a standardelor de calitate: împiedicarea intrării în sistem a
furnizorilor de educaţie care nu îndeplinesc cerinţele minime de calitate şi evaluarea periodică,
până în 2015, a tuturor unităţilor şcolare din cadrul sistemului naţional de învăţământ.
1.5. Promovarea bunelor practici în asigurarea, evaluarea şi îmbunătăţirea cali-
tăţii educaţiei prin evidenţierea „valorii adăugate” şi „valorii create”.
1.6. Publicarea periodică a „rapoartelor de stare” şi a recomandărilor pentru îm-
bunătăţirea calităţii (la nivel naţional, la cel regional şi la nivelul fiecărui subsistem al în-
văţământului preuniversitar).
2. Dezvoltarea capacităţii instituţionale a ARACIP se va realiza prin atingerea urmă-
toarelor obiective specifice.
2.1. Dezvoltarea şi optimizarea bazei logistice şi de comunicare a ARACIP;
2.2. Consolidarea capacităţii de comunicare cu beneficiarii de educaţie şi cu cele-
lalte părţi interesate inclusiv prin promovarea elementelor de identitate vizuală proprie.
2.3. Implementarea sistemului propriu de management al calităţii. În acest scop,
va fi solicitată consultanţă şi expertiză naţională şi internaţionala în privinţa sistemelor de ma-
nagement al calităţii recunoscute pe plan internaţional.
2.4. Realizarea de parteneriate şi participări la proiecte naţionale şi internaţionale
în domeniul calităţii educaţiei.

2
Comunicare a Comisiei. Europa 2020. O strategie europeană pentru o creştere inteligentă, ecologică şi fa-
vorabilă incluziunii. Bruxelles: 03.03.2010
7
Educație de calitate în școlile din mediul rural

2.5. Flexibilizarea utilizării personalului ARACIP prin externalizarea unor ser-

vicii şi multiplicarea formelor de contractare a personalului.
2.6. Diversificarea surselor de finanţare şi asigurarea unor venituri suficiente
pentru funcţionarea şi dezvoltarea ARACIP..
2.7. Revizuirea periodică a Registrului ARACIP al experţilor în evaluare şi acre-
ditare.
2.8. Revizuirea periodică a Registrului Formatorilor în Asigurarea Calităţii
„Marca ARACIP”.
A doua Declarație de principii ARACIP 3 a apărut ca necesitate a îmbogăţirii şi rafinării
conceptului de „calitate a educaţiei”, precum şi a unei definiri mai clare a ţintelor evaluării
calităţii, în termeni de progres, valoare adăugată şi creată prin educaţie, la nivelul educa-
bilului, furnizorului de educaţie şi la nivel de sistem.
Principiile calităţii lansate de ARACIP vizează atât dezvoltarea instituţională, cât şi dez-
voltarea elevului. Principiile enunţate în cele două declaraţii de principii sunt următoarele:

A DOUA DECLARAŢIE DE PRINCIPII PRIMA DECLARAŢIE DE PRINCIPII

Concentrarea activităţii şcolare Educaţia de calitate:

pe promovarea bunăstării
elevului;
Concentrarea activităţii şcolare
pe îmbunătăţirea continuă
a rezultatelor învăţării;
Valorizarea resursei umane în educaţie;
Fundamentarea funcţionării şi
dezvoltării instituţiei şcolare pe dovezi;
Consolidarea dialogului și a colaborării
între şcoală, părinţi, autoritate locală şi
cu întreaga comunitate, în beneficiul
elevilor;
Promovarea răspunderii sociale
şi a bunei guvernări.
- este centrată pe clienţii şi beneficiarii
serviciilor educaţionale;
- este oferită de instituţii responsabile;
- este orientată pe rezultate;
- respectă autonomia individuală şi are la bază
autonomia instituţională;
- este promovată de lideri educaţionali;
- asigură participarea actorilor educaţionali şi
valorizarea resursei umane;
- se realizează în dialog şi prin parteneriat
cu instituţii,organizaţii, cu beneficiarii
direcţi şi indirecţi de educaţie.
- se bazează pe inovaţie şi pe diversificare;
- abordează procesul educaţional unitar,
în mod sistemic;
- înţelege interdependenţa între furnizorii şi
beneficiariiimplicaţi în oferta de educaţie;
- are ca obiectiv îmbunătăţirea continuă
a performanţelor.

3
http://www.edu.ro/index.php/genericdocs/c5/
8
 Educație de calitate în școlile din mediul rural

Aşadar, spre deosebire de prima declaraţie de principii, întregul demers de dezvoltare insti-
tuţională este definit şi orientat mai mult pe rezultate mai bune obţinute de elevi, pe concentrarea
activităţii şcolare spre bunăstarea elevului, pe răspunderea socială şi pe buna guvernare. Găsiți
textul integral pentru A doua declarație de principii ARACIP și pe CD-ul care însoțește cursul.
Ca sarcină de îndeplinit pe toată durata programului de formare, veți avea realizarea unui
glosar de termeni privind calitatea educației și evaluarea ei. Pe CD-ul atașat cursului Imple-
mentarea standardelor de referință, la sfârșitul suportului de curs, aveți un mini-glosar, dar termenii
sunt mult mai mulți și vă invităm sa-i descoperiți și să-i definiți cât mai clar și din perspectiva fap-
tului că va trebui să-i explicați și elevilor, părinților, membrilor din comunitatea locală cu care co-
laborați în demersurile de evaluare și asigurare a calității. Glosarul pe care îl veți realiza va face
parte din portofoliul dumneavoastră și va conta la evaluarea finală.

I. 1. 2. Ce facem împreună pentru asigurarea calității?

În fiecare unitate școlară funcționează un Consiliu de administrație (cu sarcini precise în
alegerea și elaborarea regulamentului de funcționare al CEAC) și Comisia pentru evaluarea și
asigurarea calității (CEAC), organisme colective organizate pentru un scop colectiv, având ca el-
ement comun pe conducătorul organizației, care, conform reglementărilor în vigoare, este direct
responsabil de calitatea educației furnizate (alin 3 din Legea nr. 87/2006 pentru aprobarea Or-
donanței de urgență a Guvernului nr. 75/12.07.2005 privind asigurarea calității educației).
Pe de altă parte, există reperele comune pentru toate unitățile care sunt standardele, despre
a căror utilitate și importanță am avut dezbateri în secvențele anterioare.
Cadrul legislativ este într-o continuă schimbare, firească, dacă ne gândim la complexitatea
sistemului și necesitatea adecvării la mediul socio economic în schimbare cu care trebuie să se
asigure corelarea. Provocarea principală la care trebuie să facă față unitățile școlare este aceea că
aceste schimbări se fac „din mers”. Dacă în mediul economic se poate închide o secție/între-
prindere pe o anumită perioadă de timp pentru restructurare, cu posibilitatea de a recalifica/forma
personalul existent sau de a face noi angajări, în mediul educațional, din motive evidente, acest
lucru nu este posibil.
În aceste condiții, avem soluția să pornim de la principiile care stau la baza sistemului de
management al calității.
Să analizăm pe rând.
Pornim de la premisa că nu există în sistem vreo unitate școlară care să-și propună, în mod
deliberat, să ofere educație de proastă calitate elevilor săi! Mecanismele de reglare ale sistemu-
lui nu permit acest lucru, iar, pe de altă parte, nu există nici un fel de dovezi că se întâmplă ast-
fel de abordări. Principiile menționate și standardele în vigoare sunt generale, aplicabile la toate
tipurile de unități din sistem.
Provocarea la care trebuie să răspundă fiecare unitate este cea de aplicare a lor în contex-
tul și în condițiile proprii în care își desfășoară activitatea, evidențiate în al doilea principiu din
cele enumerate.
9
Educație de calitate în școlile din mediul rural

Rămânând la nivel de principii, este extrem de important ca fiecare unitate să-și stabilească
clar misiunea și viziunea proprie, definirea rezultatelor așteptate menționate în primul principiu
neputându-se face coerent decât cu o misiune și o viziune clar definite și împărtășite atât de către
cadrele didactice, cât și de către beneficiari. Asemenea sistemului legislativ, și celelalte docu-
mente reglatoare sunt în continuă schimbare și adecvare la schimbări din mediul socio-economic,
o redefinire periodică a acestora fiind necesară.
Reamintim elementele cheie în formularea misiunii și viziunii unei instituții de învățământ.
Viziunea exprimă ceea ce îşi doreşte unitatea de învăţământ să realizeze în viitor și reprez-
intă condiţia de bază pentru elaborarea clară a misiunii. Viziunea unei şcoli (proiecţia vieţii şco-
lare în viitor) trebuie să dea posibilitatea tuturor celor implicaţi în viaţa şcolară să contribuie la
construcţia ei şi la realizarea misiunii stabilite.
Misiunea unității școlare exprimă cele mai înalte scopuri ale organizaţiei şi, în special, valo-
rile promovate, intenţiile fundamentale privind prezentul şi viitorul organizaţiei, tipurile de rezul-
tate şi nivelurile de performanţă considerate ca ținte. Din misiune derivă scopurile, opţiunile
strategice, precum şi finalităţile/ obiectivele proiectelor de dezvoltare instituţională sau ale pla-
nurilor operaţionale prin care sunt puse în practică proiectele de dezvoltare.
• Viziunea exprimă, în mod realist, ceea ce îşi doreşte unitatea de învăţământ să re-
alizeze în viitor;
• Misiunea prezintă sintetic (cca100-150 de cuvinte) raţiunea de a fi şi modalitățile
esenţiale de realizare a viziunii formulate.

10
 Educație de calitate în școlile din mediul rural

Aplicația 1.1

RESURSE LOGISTICE NECESARE:

- foi de flip-chart, markere.

DESCRIEREA ACTIVITĂȚII:
Se organizează grupe de lucru formate din membri din aceeași școală și/sau din școli sim-
ilare. Pe echipe, participanţii vor indica misiunea și viziunea unității/unităților de învățământ din
grup, indicând modul în care acestea răspund la întrebările: misiune – de ce?de ce existăm ca uni-
tate?, viziunea – ce?ce ne dorim să devenim?, valorile – cum ne vom comporta? şi ţintele – ce
paşi intenţionăm să facem? Vor indica modul în care au fost stabilite viziunea și misiunea și când.

Raportare și discuții, completări, comentarii. Fiecare grup își va desemna un raportor pen-
tru activitatea din plen. Urmează discuții pe marginea prezentărilor și pe marginea următoarelor
întrebări:
• Pot fi preluate ca formulări viziunea și misiunea școlii/unității de la alte școli care
le au bine, clar și atractiv formulate?
• Viziunea și misiunea școlii/unității ar trebui modificate dacă se schimbă echipa
managerială?
• Când ar trebui revizuite și reformulate misiunea și viziunea unei organizații?
• Cum ne asigurăm că viziunea și misiunea unității sunt cunoscute și asumate de toți
actorii importanți?
A doua declarație de principii este o continuare logică și firească a primei declarații, cu
principii mai puține numeric, dar mai cuprinzătoare în conținuturi. Conform acesteia, o educa-
ție de calitate este concentrată pe îmbunătățirea continuă a rezultatelor învățării și valorizarea
resurselor umane, dar cu promovarea răspunderii sociale și a bunei guvernări.

REFLECȚIE ȘI AUTOEVALUARE
Ce știam_______________________________________________________________
Ce am învățat___________________________________________________________
Ce voi aplica ___________________________________________________________
Ce termeni trec în glosar__________________________________________________

11
Educație de calitate în școlile din mediul rural

Aplicația 1.2

RESURSE LOGISTICE NECESARE:

- foi de flip-chart, markere;

DESCRIEREA ACTIVITĂȚII:
Se lucrează pe 4 grupe eterogene . Se formulează în fiecare grupă câte o definiție de lucru
pentru educația de calitate și școală bună. În plus, se identifică caracteristici/competențe
dezirabile pentru:
Grupa 1 – cadru didactic bun;
Grupa 2 – elev bun;
Grupa 3 – părinte/tutore bun;
Grupa 4 – clasă bună.

Raportări în plen, comentarii, completări, discuții în plen pe marginea definiției de lucru cu

stabilirea unei definiții de lucru comune pentru educația de calitate și școală bună.

Aplicația 1.3

RESURSE LOGISTICE NECESARE:

- foi de flip-chart, markere;

DESCRIEREA ACTIVITĂȚII:

A doua declarație de principii ARACIP pune accent pe concentrarea activităţii şcolare pe

promovarea bunăstării elevului.
Vor fi avute în vedere toate aspectele care susţin bunăstarea, cum ar fi:
• sănătatea şi siguranţa;
• respectarea drepturilor şi libertăţilor prevăzute de lege (de exprimare, de participare
la decizie, de asociere etc.);
• respectul şi valorizarea din partea celorlalţi (eliminându-se orice formă de dis-
criminare şi segregare);
• relaţiile din familie, mai ales cu părinţii, dar şi cu ceilalţi membri ai familiei;
• relaţiile cu colegii şi cu profesorii;
• stima de sine;
• încrederea în sine şi în instituţia şcolară;
• satisfacţia privind rezultatele obţinute.

12
 Educație de calitate în școlile din mediul rural

PASUL 1
Cursanții de grupează pe școli/școli similare. Din lista de aspecte care susțin bunăstarea se
alege unul de care școala s-a ocupat cel mai bine / referitor la care a avut cele mai bune rezultate.
Se prezintă pe scurt modalitățile în care au fost tratat respectivul aspect, rezultatele obținute,
dovezile pe care le pot prezenta.
Se aleg apoi trei aspecte care au fost cel mai puțin tratate și/sau rezultatele obținute nu au
fost mulțumitoare, iar lista se predă formatorului. Aceste aspecte vor fi tratate la o altă aplicație

Fiecare grup prezintă în plen aspectul ales, modalitățile de gestionare, rezultatele, dovezile
care se pot furniza. Urmează discuții, comentarii, completări la aspectele pozitive prezentate de
grupe.

REFLECȚIE ȘI AUTOEVALUARE
Ce știam_______________________________________________________________
Ce am învățat___________________________________________________________
Ce voi aplica ___________________________________________________________
Ce termeni trec în glosar__________________________________________________

I. 2. STANDARDELE NAŢIONALE DE EVALUARE

Acum, la început de drum…

De fapt, metafora călătoriei este întâlnită frecvent în lumea școlii. Pornim la drum alături
de elevi și părinți la fiecare început de an școlar, pentru copiii care vin pentru prima dată în școala
noastră începe un drum lung în călătoria cunoașterii….
Putem și noi să pornim la drum cu un exercițiu de „orientare”!

Aplicația 1.4

RESURSE LOGISTICE NECESARE:

- hartă;

DESCRIEREA ACTIVITĂȚII
Formatorul va împărți cursanților hărțile A și B (care se găsesc în Anexa 1). Fiecare dintre
participanți își alege, pe harta pe care a primit-o, un punct în care să se afle la începutul exercițiu-
lui, fără să comunice celorlalți ce alegere a făcut. Cursanții se împart aleatoriu în 4 grupe și își
aleg un lider de grup. Liderul de grup fixează, folosind harta pe care și-a ales-o, un punct de în-
tâlnire pentru participanți și îl comunică. Sarcina de lucru pentru participanți este să se întâl-
13
Educație de calitate în școlile din mediul rural

nească cu toții în punctul fixat de lider, stabilind un traseu cu puncte de întâlnire cu colegii, ast-
fel încât să ajungă împreună la punctul de întâlnire, fiecare participant folosind harta pe care
primit-o.

După epuizarea timpului fixat de formator pentru exercițiu, urmează discuții în plen despre
modul în care a fost îndeplinită sarcina de către fiecare grupă și dificultățile întâmpinate.

REFLECȚIE ȘI AUTOEVALUARE
Ce știam_______________________________________________________________
Ce am învățat___________________________________________________________
Ce voi aplica ___________________________________________________________
Ce termeni trec în glosar__________________________________________________

Aplicația 1.5

DESCRIEREA ACTIVITĂȚII:
Discutare în plen a răspunsurilor la următoarele întrebări:
• Care sunt standardele de calitate în vigoare?
• Care este structura lor?
• Care sunt avantajele utilizării standardelor?
• De ce este necesară revizuirea lor periodică?
• Care sunt diferențele între standarde și standardele de referință?
Autoevaluarea este utilizată frecvent în asigurarea calității și vă vom propune, după această
aplicație de grup, un test individual de autoevaluare. Puteți aprofunda aceste noțiuni din Ghidul
general Calitate în şcoala din România prin standarde și standarde de referință –ARACIP 2011
pe care îl găsiți în CD-ul atașat cursului. De asemenea, veți găsi pe CD și standardele în vigoare.

REFLECȚIE ȘI AUTOEVALUARE
Ce știam_______________________________________________________________
Ce am învățat___________________________________________________________
Ce voi aplica ___________________________________________________________
Ce termeni trec în glosar__________________________________________________

14
 Educație de calitate în școlile din mediul rural

Capitolul II
Evaluarea internă a calităţii educaţiei
în unităţile de învăţământ din mediul rural

II. 1. FUNCŢIONAREA CEAC

Comisia pentru evaluare şi asigurarea calităţii (CEAC) se înființează și funcționează în
fiecare unitate școlară și are atribuţiile stabilite cf. art. 11 şi art. 12 din Legea nr. 87/2006 pentru
aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 75/12.07.2005 privind asigurarea calităţii edu-
caţiei, cu modificările şi completările ulterioare:
a) coordonează aplicarea procedurilor şi activităţilor de evaluare şi asigurare a calităţii,
aprobate de conducerea organizaţiei furnizoare de educaţie, conform domeniilor şi criteriilor;
b) elaborează anual un raport de evaluare internă privind calitatea educaţiei în organi-
zaţia respectivă. Raportul este adus la cunoştinţă tuturor beneficiarilor prin afişare sau publicare;
c) formulează propuneri de îmbunătăţire a calităţii educaţiei.
Atenție! În regulamentul CEAC trebuie să existe și prevederi despre modul de gestionare
a datelor din aplicația de sprijin. Documentele încărcate în aplicația de sprijin trebuie să fie iden-
tice cu cele după care se desfășoară activitatea din școală (și aprobate conform legii). Chiar dacă
o singură persoană (numită în aplicație reprezentant al FE – furnizorul de educație) se ocupă de
gestionarea datelor școlii din aplicație, toți membrii CEAC trebuie să știe exact ce date ale școlii
conține aplicația și trebuie să se aloce sarcini precise în CEAC unei persoane care să asigure con-
formitatea.
Organizaţia furnizoare de educaţie elaborează şi adoptă strategia şi regulamentul de
funcţionare ale CEAC.
Urmăriți în Ghidul CEAC (pe care îl găsiți in CD-ul atașat acestui suport de curs) pașii care
trebuie parcurși pentru înființarea comisiei și verificați dacă ați parcurs corect acești pași.
Aplicația 2.1

RESURSE LOGISTICE NECESARE:

- foi de flip-chart, markere;

DESCRIEREA ACTIVITĂȚII:
Cursanții se împart în 4 grupe, cu participanți din școli diferite
Sarcina de lucru este prezentarea structurii unui regulament de funcționare CEAC.

Prezentare rezultate, discuții, comentarii, completări

Fiecare grupă va alege persoana care va prezenta în plen rezultatele aplicației. După prezen-
tările în plen se consultă Anexa 4 și vor urma discuții de grup.
15
Educație de calitate în școlile din mediul rural

REFLECȚIE ȘI AUTOEVALUARE
Ce știam_______________________________________________________________
Ce am învățat___________________________________________________________
Ce voi aplica ___________________________________________________________
Ce termeni trec în glosar__________________________________________________

Un regulament de funcționare bine întocmit îi permite fiecărui membru al CEAC să știe ce

are de făcut, când, sub ce formă se materializează rezultatele activității, cum și cui se comunică
ele. Cele mai multe dintre comisii își desfășoară eficient, la timp și cu rezultate concrete activi-
tatea. Există însă și reproșuri care se referă în principal la birocratizarea excesivă impusă în unele
școli și de multiplicare adesea nejustificată a unor documente solicitate. Pentru simplificare și în
sprijinul activității efective a CEAC a fost creată aplicația de sprijin. Găsiți toate elementele con-
crete privind modul de utilizare a acestei aplicații în Ghidul de utilizare a aplicației pe care îl aveți
pe CD. Atenție la două aspecte extrem de importante: pe de o parte aplicația doar ușurează ac-
tivitatea CEAC, ea reflectă activitatea de asigurare și evaluare a calității depusă de școală, iar, pe
de altă parte, pentru ca ca datele să fie introduse corect în aplicație în Regulamentul CEAC tre-
buie alocate sarcini specifice membrilor CEAC.
Alte aspecte se referă la centrarea comisiilor pe întocmirea documentelor de raportare și nu
pe inițierea de activități de asigurare sau ameliorare a calității rezultate în urma analizei acestor
documente. În următoarea aplicație vom parcurge pași pentru analiza activității comisiei din care
faceți parte.

Aplicația 2.2

RESURSE LOGISTICE NECESARE:

foi de flip-chart, markere.

DESCRIEREA ACTIVITĂȚII:

PASUL 1
Individual, fiecare membru al comisiei va face o autoanaliză a modului în care se des-
fășoară activitatea din comisie și va nota trei aspecte care ar trebui păstrate și alte trei aspecte care
ar trebui schimbate, justificând de ce.

PASUL 2
Se grupează membrii comisiei din aceeași școală și se realizează, după discuții pe baza lis-
telor individuale, o listă comună cu trei elemente care ar trebui păstrate și trei care ar trebui schim-
bate sub forma tabelului următor:

16
 Educație de calitate în școlile din mediul rural

Aspecte De ce?

De păstrat

De schimbat

Prezentări în plen, urmate de discuții.

Următorii pași vor fi realizați în unitatea școlară, după încheierea cursului.

PASUL 3
Unul din membrii comisiei va reface primii doi pași cu colegii din școală și va rezulta o listă
comună reflectând opiniile acestora.

PASUL 4
Analizarea celor două liste într-o ședință a CEAC, cu focalizare pe aspectele care ar trebui
schimbate. Pregătirea unui material comun care se va regăsi între materialele CEAC și care va fi
pus în aplicare:

Aspecte de schimbat De ce? Cum? Termen Responsabil

Identificate
de membrii
CEAC

Identificate
de cadrele
didactice

REFLECȚIE ȘI AUTOEVALUARE
Ce știam_______________________________________________________________
Ce am învățat___________________________________________________________
Ce voi aplica ___________________________________________________________
Ce termeni trec în glosar__________________________________________________

17
Educație de calitate în școlile din mediul rural

Aplicația 2.3

PASUL 1
În aceleași grupe ca la aplicația precedentă, elaborați un instrument asemănător și instruc-
țiuni de aplicare pentru a fi utilizat de cadrele didactice ale școlii.
PASUL 2
Stabiliți proceduri prin care CEAC va monitoriza aplicarea și efectele aplicării. Anticipați
care ar putea fi aceste efecte.

Prezentarea rezultatelor și comentarii privid posibilele efecte

II. 2. STRATEGIA DE EVALUARE INTERNĂ

Activitatea CEAC are ca punct de plecare Strategia de asigurare internă a calităţii şi va

lua în considerare ţintele strategice cuprinse în documentul respectiv.
„Cercul calităţii” şi evaluarea internă
Cel mai important aspect al sistemelor de calitate este necesitatea ca orice activitate de asi-
gurare sau de evaluare a calităţii să aibă ca scop îmbunătăţirea calităţii, reflectată în rezultatele
elevilor / preşcolarilor. „Valoarea adăugată” (sau progresul în reuşita şcolară, în realizarea
obiectivelor curriculare) şi „valoarea creată” (crearea de obiective şi activităţi adaptate condiţi-
ilor concrete, desfăşurate explicit la cererea sau în folosul beneficiarilor, care nu rezultă explicit
din obiectivele curriculare) trebuie să constituie scopurile fundamentale ale activităţii şcolare.
Din punct de vedere metodologic, „drumul” care trebuie parcurs pentru a adauga sau pen-
tru a crea valoare, este descris de aşa-numitul „cerc al calităţii” sau „cerc al lui Deming” 4,
evocat mai sus, de mai multe ori, şi care cuprinde patru etape esenţiale: planificare – realizare
– evaluare – revizuire. Din punctul de vedere al legislaţiei calităţii şi al practicii curente, cele
patru etape sunt concretizate prin:
• Planificarea – prin planul de îmbunătăţire a calităţii;
• Realizarea – prin activităţile de îmbunătăţire a calităţii realizate efectiv;
• Evaluarea – prin raportul anual de evaluare internă a calităţii educaţiei (RAEI);
• Revizuirea – prin judecarea rezultatelor evaluării, reflecţia asupra lor şi decizia
privind priorităţile de dezvoltare, negociată cu principalele părţi interesate (mai ales cu benefi-
ciarii de educaţie). Această decizie va fundamenta următorul plan de îmbunătăţire a calităţii şi
reintrarea în „cercul calităţii”.
Astfel, se asigură acea spirală a îmbunătăţirii continue a calităţii (prezentă şi în logo-ul
ARACIP):
Denumit după W. Edwards Deming, unul dintre promotorii conceptului „Total Quality Management” –
4

TQM – „Managementul Total al Calităţii”

18
 Educație de calitate în școlile din mediul rural

intrări 1. Planificare:
ieșiri planul de îmbunătăţire
a calităţii

4. Revizuire:
judecarea rezultatelor şi 2. Realizare:
stabilirea priorităţilor activităţi de îmbunătăţire
a calităţii

3. Evaluare:
raportul anual de evaluare
internă a calităţii

După cum se poate observa din schema de mai sus, cele patru etape pot fi parcurse numai
luând în considerare faptul că unitatea şcolară este un sistem deschis, care realizează permanent
schimburi (materiale, financiare, informaţionale, culturale etc.) cu mediul înconjurător. Ca ur-
mare, în fiecare dintre etapele enumerate trebuie să se ţină seama de influenţele, adesea neaştep-
tate, pe care mediul le exercită asupra unităţii şcolare şi, pe de altă parte, prin care activitatea
şcolii influenţează mediul în care funcţionează.
Puteți aprofunda teoretic aspectele cercului calității consultând materialele din CD – Ghidul
CEAC și Manualul de evaluare internă a calității.

Aplicația 2.4

RESURSE LOGISTICE NECESARE:

foi de flip-chart, markere

DESCRIEREA ACTIVITĂȚII:
Cursanții se grupează în patru grupe eterogene. Sarcina de lucru este prezentare, pe scurt,
a ceea ce ar trebui să facă unitatea şcolară (CEAC şi conducerea unităţii şcolare) în parcurgerea
„cercului lui Deming”.
Grupa 1 – planificarea;
Grupa 2 – realizarea;
Grupa 3 – evaluarea;
Grupa 4 – revizuirea;

Prezentări în plen și discuții

REFLECȚIE ȘI AUTOEVALUARE
Ce știam_______________________________________________________________
Ce am învățat___________________________________________________________
Ce voi aplica ___________________________________________________________
Ce termeni trec în glosar__________________________________________________
19
Educație de calitate în școlile din mediul rural

Aplicația 2.5
Discuții în plen pe marginea următoarelor întrebări:
• Cum definiți elevii în situație de risc educațional?
• Cum obțineți informații veridice despre situația lor?
• Care sunt instituțiile statului care pot să vă ofere sprijin în identificarea și, mai ales,
gestionarea unor situații care implică elevi în situații de risc educațional?

Aplicația 2.6
RESURSE LOGISTICE NECESARE:
foi de flip-chart, markere.
DESCRIEREA ACTIVITĂȚII:
Exercițiul se va realiza în perechi, formate din persoane care funcționează în școli diferite.
Dacă componența grupului nu permite acest lucru pentru toate perechile, perechea din aceeași
școală va fi formată din persoane din cicluri diferite/arii curriculare diferite. Dacă sunt prezenți
un număr impar de cursanți, în componența unui mini grup vor fi trei persoane din școli diferite.
PASUL 1
În perechile/mini-echipele stabilite se vor identifica exemple de bune practici privind activi-
tăți realizate cu elevi în situație de risc educațional, obținerea unor rezultate deosebite, valorizarea
lor, inovație/diversificare din activitatea școlii/catedrei/personală, având în vedere atât activitatea
curriculară și extracurriculară, cât și cea efectuată în comunitate. Perechea va ierarhiza exemplele
după relevanță și/sau impactul pe care l-au avut primele două exemple și le va prezenta în plen;

PASUL 2
Un voluntar din grup sau formatorul va nota pe o foaie de flip-chart exemplele prezentate
de către fiecare pereche. Dacă unul dintre exemplele selectate a fost deja prezentat de altă pereche
se va prezenta alt exemplu din lista alcătuită.

Discuții în plen pe marginea exemplelor prezentate și pe baza următoarelor întrebări:

• Fac parte exemplele din practica obișnuită sau sunt doar realizări punctuale?
• Credeți că în școala dumneavoastră este nevoie de activități suplimentare dedicate
acestor elevi sau că este suficient ca oamenii școlii să-și realizeze constant și bine obiectivele
curriculare, cu respectarea conținuturilor programelor? De ce?
• Ce exemple am putea prelua/adapta?

REFLECȚIE ȘI AUTOEVALUARE
Ce știam_______________________________________________________________
Ce am învățat___________________________________________________________
Ce voi aplica ___________________________________________________________
Ce termeni trec în glosar__________________________________________________

20
 Educație de calitate în școlile din mediul rural

Aplicația 2.7

RESURSE LOGISTICE NECESARE:

- foi de flip-chart, markere;

DESCRIEREA ACTIVITĂȚIi:
Este activitatea corelată cu A1.3 (care a vizat exemplele de bune practici în asigurarea stării
de bine a elevilor și a identificat și aspectele mai puțin tratate)

Cursanții se împart în patru grupe în mod aleator. Fiecare grupă va primi de la formator un
aspect și avea ca sarcină realizarea unui plan ameliorativ al aspectului respectiv folosind mod-
elul de mai jos.
Se vor include și obiective specifice care vizează și elevii aflați în situații de risc educațional.

Nr. Obiective Activități Instrumente/ Responsabil Termen Modalități Indicatori de

crt. specifice Resurse de evaluare a realizare
obiectivelor

Prezentări în plen urmate de discuții, completări, comentarii.

REFLECȚIE ȘI AUTOEVALUARE
Ce știam_______________________________________________________________
Ce am învățat___________________________________________________________
Ce voi aplica ___________________________________________________________
Ce termeni trec în glosar__________________________________________________

Strategia de evaluare internă a calităţii se va fundamenta, la rândul ei (şi va avea acelaşi ori-
zont temporal) pe proiectul de dezvoltare instituţională 5 (PDI). Dacă ţintele strategice din PDI
sunt formulate în termeni de creştere a calităţii, în mod firesc, ele vor deveni şi ţinte ale strate-
giei de asigurare internă a calităţii. Aceasta din urmă va putea fi completată cu planuri ope-
raţionale – anuale, semestriale lunare, în funcţie de opţiunea unităţii şcolare.

5
Indiferent care este formatul utilizat – PDI, PAS sau PDŞ – unitatea şcolară va avea un singur document
strategic şi un singur plan operaţional / de implementare. Ca urmare, în continuare vom folosi abrevierea „PDI”
pentru documentul strategic şi PO pentru plan operaţional / de implementare, indiferent de formatul acestora.
21
Educație de calitate în școlile din mediul rural

Aplicația 2.8

DESCRIEREA ACTIVITĂȚIi:
Se grupează cursanții pe școli. Se aplică listele de verificare a PDI și a strategiei de evalu-
are internă a calității, bifându-se în fiecare listă calificativul corespunzător.
Lista de verificare a PDI / PAS / PDS:

Aspecte ale PDI / PAS / PDS Modul de realizare 6

FB B S NS

Sunt stabilite clar viziunea, misiunea,

ţintele și valorile promovate de şcoală

Printre ţintele stabilite sunt unele care se referă

explicit la îmbunătăţirea calităţii,
la îmbunătăţirea rezultatelor elevilor

Rezultă clar pe ce se va pune accent

Sunt stabilite rezultatele așteptate de școală

Sunt stabilite modalități de îmbunătăţire

a rezultatelor elevilor

Sunt stabilite etapele de implementare

Sunt stabilite modalități de monitorizare,

evaluare și îmbunătăţire a predării-învăţării

Este avută în vedere măsurarea progresului

fiecărui elev

Sunt incluse măsuri de asigurare și continuă

ameliorare a factorilor care vizează
bunăstarea elevilor

6
FB foarte bine, B bine, S satisfăcător, NS nesatisfăcător
22
 Educație de calitate în școlile din mediul rural

Lista de verificare a strategiei de evaluare a calității

Aspecte ale strategiei de evaluare internă Modul de realizare

a calității
FB B S NS

Există formulată motivaţia

Proiectarea şi planificarea activităţii

de evaluare a calităţii (ţintele strategice ale
evaluării calităţii, abordările strategice, terme-
nele, rolurile şi responsabilităţile, avantajele)

Modalităţile de implementare
a strategiei de evaluare a calităţii

Instrumente şi proceduri de evaluarea internă

(autoevaluare) a calităţii

Modalităţi şi proceduri de îmbunătăţire

a calităţii

Este elaborată pe baza PDI, urmărindu-se

atingerea ţintelor strategice stabilite în proiect

Are același orizont de timp

ca şi PDI / PAS / PDS

Rezultă din PDI / PAS / PDS

Prezentări și discuții în plen pe baza următoarelor întrebări:

• Ce alte aspecte ar mai putea fi luate în considerare la cele două liste?
• Când se aplică listele de verificare?
• Când se stabilesc rezultatele elvilor se fac referiri și la competențele de bază, așa
cum sunt ele definite de Legea Educaţiei Naţionale Nr. 1/2011 7.
7
Competențele cheie, pe care școala trebuie să le dezvolte la toți elevii, sunt, conform Art. 68 din:
a) competenţe de comunicare în limba română şi în limba maternă, în cazul minorităţilor naţionale;
b) competenţe de comunicare în limbi străine;
c) competenţe de bază de matematică, ştiinţe şi tehnologie;
d) competenţe digitale de utilizare a tehnologiei informaţiei ca instrument de învăţare şi cunoaştere
e) competenţe sociale şi civice;
f) competenţe antreprenoriale;
g) competenţe de sensibilizare şi de expresie culturală;
h) competenţa de a învăţa să înveţi
23
Educație de calitate în școlile din mediul rural

• Ce se întâmplă când se obțin calificative NS la unele aspecte?

• Ce se reface, PDI sau strategia de evaluare a calității?
• Cum și când se realizează încărcarea celor două documente în aplicația de sprijin?
• Cum se asigură conformitatea documentelor încărcate cu cele existente în școală?

REFLECȚIE ȘI AUTOEVALUARE
Ce știam_______________________________________________________________
Ce am învățat___________________________________________________________
Ce voi aplica ___________________________________________________________
Ce termeni trec în glosar__________________________________________________

Strategia de evaluare internă a calităţii se va fundamenta, la rândul ei (şi va avea acelaşi ori-
zont temporal) pe proiectul de dezvoltare instituţională 8 (PDI). Dacă ţintele strategice din PDI
sunt formulate în termeni de creştere a calităţii, în mod firesc, ele vor deveni şi ţinte ale strate-
giei de asigurare internă a calităţii. Aceasta din urmă va putea fi completată cu planuri opera-
ţionale – anuale, semestriale lunare, în funcţie de opţiunea unităţii şcolare.
Cele două documente programatice (strategia şi planul operaţional) vor fi elaborate
conform formatelor recomandate şi vor orienta demersul CEAC astfel încât acesta să
răspundă întrebărilor fundamentale (la care răspunde orice demers de proiectare): De ce?
Cine? Ce? Cum? Unde? Când? Cu ce rezultate?
Trebuie pusă și o altă întrebare clară: DE CE? Obiectivele din documentele proiective nu
apar prin „revelaţie”, ele trebuie să fie consecinţa unor date concrete și relevante pentru școală.
Se bazează pe studii şi pe aplicarea unor instrumente. Astfel, finalităţile stabilite în PDI vor de-
riva din punctele slabe rămase după ciclul de autoevaluare anterior, sau vor fi stabilite în urma
aplicării unor metode şi instrumente specifice de investigare (chestionare, interviuri etc.), pentru
a identifica punctele (presupuse) slabe. Chiar dacă CEAC poate avea idee, în mare, privind ce
anume trebuie să se îmbunătăţească la nivelul şcolii, punctul de plecare în demersul de îm-
bunătăţire trebuie să fie dat de interpretarea unor date rezultate din aplicarea unor instru-
mente de investigaţie, nu doar de impresia că este ceva care „nu merge”.
În ultima parte a acestui curs vom urmări pas cu pas acest demers, în mod unitar pentru
școlile implicate, putând fi exemplificat concret. Veți avea la dispoziție două instrumente de in-
vestigație, un chestionar pentru elevi și unul pentru părinți (aveți aceste chestionare și în CD),
conținând itemi ce vizează diverse aspecte importante din viața școlii. Veți aplica aceste ches-
tionare conform planului pe care îl veți stabili, respectând regulile de eșantionare și procedurile
de aplicare stabilite la aplicația practică respectivă. Pe baza datelor colectate, veți putea identi-
fica, concret, aspecte vizând calitatea care trebuie îmbunătățită în școala dumneavoastră.

8
Indiferent care este formatul utilizat – PDI, PAS sau PDŞ – unitatea şcolară va avea un singur document
strategic şi un singur plan operaţional / de implementare. Ca urmare, în continuare vom folosi abrevierea „PDI”
pentru documentul strategic şi PO pentru plan operaţional / de implementare, indiferent de formatul acestora.
24
 Educație de calitate în școlile din mediul rural

Veți putea stabili de comun acord care este aspectul cel mai important/prioritar ce necesită
soluționare/ameliorare și veți întocmi un plan operațional clar de îmbunătățire a calității respec-
tivului aspect identificat ca deficitar.
Ca orice plan operaţional, planul de îmbunătăţire a calităţii va cuprinde obiective, resurse,
termene, responsabilităţi, indicatori de realizare şi instrumentele de evaluare care vor fi utilizate.
Activităţile preconizate vor fi corelate atât cu PDI, cât şi cu strategia de îmbunătăţire a calităţii
şi vor urmări, cu precădere, îmbunătăţirea calităţii activităţii de la clasă şi creşterea nivelului de
satisfacţie a beneficiarilor.
În mod obligatoriu, planul de îmbunătăţire a calităţii va cuprinde activităţi referitoare la
acei descriptori şi indicatori care nu sunt îndepliniţi la nivel de „funcţionare” (deci în domeniile
în care nu sunt îndeplinite standardele de acreditare).
Următoarele două aplicații privind aspecte de vizează planul de îmbunătățire a calității se
vor referi la rezultatele elevilor.

25
Educație de calitate în școlile din mediul rural

Capitolul III
Utilizarea aplicaţiei de sprijin
privind evaluarea internă a calităţii

III. 1. APLICAȚIA INFORMATICĂ

ARACIP a elaborat un Manual de evaluare internă a calităţii şi o aplicaţiei informatică

aferentă acestuia, menite să ușureze semnificativ munca de planificare, realizare, evaluare şi re-
vizuire a activităţilor de îmbunătăţire a calităţii educaţiei şi de elaborare a RAEI anuale. Ghidul
de utilizare a aplicaţiei informatice aferente manualului de evaluare internă a calităţii îl găsiți pe
CD-ul ce însoțește acest suport de curs.

Scopul aplicaţiei:
 Informatizarea evaluării interne/autoevaluării şi a procesului de îmbunătăţire a ca-
lităţii:
 înregistrarea furnizorilor de educaţie;
 înregistrarea reprezentanţilor FE desemnaţi;
 completarea şi depunerea RAEI;
 monitorizarea desfăşurării procesului de evaluare.
 Realizarea bibliotecii metodologice
 librărie electronică de documente;
 soluţie de asistenţă metodologică.
Atenție! Aplicaţia suportă browserele: Internet Explorer7+, Firefox 7.0+, Safari 5.1+,
Chrome 13+
Autentificare – pentru a avea accesul la funcţionalităţile sistemului:
• se realizează online pe bază de cont Microsoft pe care utilizatorul îl creează și îl ges-
tionează;
• Un utilizator neînregistrat are acces doar la pagina publică principală şi la cererea
de înregistrare;
• După trimiterea unei cereri de înregistrare, înainte ca aceasta să fie aprobată, uti-
lizatorul va putea doar să îşi modifice cererea de înregistrare existentă.

Aplicația poate fi accesată on-line pe site-ul ARACIP. Pentru a vă înscrie în aplicație (dacă
nu v-ați înscris până acum) aveți instrucțiunile de înscriere prezentate în cele 8 tutoriale pe
Youtube (se poate face un link către ele http://www.youtube.com/user/ARACIP2013).

După aprobarea cererii de către un administrator, utilizatorul va avea acces în aplicaţie con-
form rolului solicitat.
26
 Educație de calitate în școlile din mediul rural

1. Extensii şi funcţionalităţi
 RFE – componenţa comisiilor CEAC;
 Actualizarea profilului personal;
 Actualizarea profilului FE pentru propria şcoală/grădiniţă;
 Documentele şcolii;
 Instrumente de sprijin – Biblioteca Metodologică;
 Noi roluri in sistem – reprezentant MECTS, ISJ, UNICEF;
 Chestionare obligatorii elevi şi părinţi;
 Secţiunea „Caută o şcoală”;
 Secţiunea „Întreabă un expert”;
 Secţiunea „Help”.

III. 2 UTILIZAREA APLICAȚIEI INFORMATICE

Această ultimă parte a cursului este dedicată realizării sarcinilor de lucru pentru pregătirea
datelor și a documentelor de analiză rezultate în urma aplicării chestionarelor pentru elevi și
părinți conținute de aplicația informatică.
 Acestea se găsesc în meniul Documente -> Chestionare părinţi şi elevi.
 Reprezentantul FE culege de la părinţi respectiv de la elevi chestionarele individuale
(anonime) şi însumează rezultatele pe ani de studiu.
 Se constituie astfel câte un centralizator pentru fiecare an de studiu.
 Se poate exersa în modul SIMULARE.
 Au acces la rezultatele centralizate, pe toată şcoala, atât reprezentanţii FE cât şi uti-
lizatorii care au acces la profilul complet al unităţii de învăţământ.
 Chestionarele pentru completare individuală se pot descărca accesând meniul Colabo-
rare -> Biblioteca metodologică, secţiunea „Modele de instrumente şi proceduri”.

Dumneavoastră le aveți deja descărcate în CD-ul ce însoțește suportul de curs.

Aplicația următoare se va desfășura pe grupe formate din persoane din aceeași unitate de
învățământ și va avea mai mulți pași care se vor desfășura atât în secvența de curs, cât și la nivelul
fiecărei unități; întregul demers va fi inclus în portofoliul cursanților și va conta la evaluarea fi-
nală.

27
Educație de calitate în școlile din mediul rural

Pregătirea investigației

PASUL 1
Pe baza instrucțiunilor privind eșantionarea din Anexa 5, se va stabili eșantionul de elevi și
părinți din școala dumneavoastră la care se aplică chestionarele.
Unitatea de învățământ______________________________________

Ciclul de Nr elevi înscriși EȘANTION Obs.

învățământ Nr. elevi Nr. părinți

Primar

Gimnazial

Liceal

Șc. profesională

Total

PASUL 2
Se realizează un plan concret privind desfășurarea investigației, centralizarea datelor și
încărcarea rezultatelor în aplicație:
Unitatea de învățământ_______________________________
PLAN DE REALIZARE A INVESTIGAȚIEI
Nr. Activitate Termen Responsabil Obs.

1. Stabilirea procedurilor
de aplicare;

2. Anunțarea cadrelor didactice,

a elevilor și părinților despre
scopul și modalitățile de
realizare a investigației;

3. Multiplicare chestionare;

4. Aplicare chestionare elevi;

5. Aplicare chestionare părinți;

28
 Educație de calitate în școlile din mediul rural

6. Centralizare date elevi;

7. Centralizare date părinți;

8. Încărcare date;

9. Anunțarea rezultatelor

PASUL 3
Stabilirea structurii raportului de analiză
Cursanții se împart în 5 grupe, având în componență persoane din școli diferite
• Se analizează itemii din chestionarele din aplicație aflate în CD-ul anexat cursului;
• Se identifică grupurile de itemi similari din cele două chestionare;
• Se grupează itemii pe domenii vizate (de exemplu modul de alegere al școlii, im-
plicarea în organismele de conducere sau alte domenii importante pe care le vor stabili membrii
grupei);
• Pe baza domeniilor identificate se propune o structură de raport de analiză a datelor
colectate.

Prezentări în plen a propunerilor de structură a raportului urmate de discuții în urma cărora

se va conveni o formă comună de raport.
Eșantionul realizat (conform tabelului), Planul de desfășurare a investigației și struc-
tura de raport vor intra în portofoliul cursanților.

REFLECȚIE ȘI AUTOEVALUARE
Ce știam________________________________________________________________
Ce am învățat____________________________________________________________
Ce voi aplica ____________________________________________________________
Ce termeni trec în glosar___________________________________________________

Următorii pași se vor desfășura după încheierea cursului, înainte de desfășurarea cursului
de formare privind utilizarea aplicației. În prima parte a acestui curs, se vor prezenta datele colec-
tate și raportul realizat, urmând ca o primă aplicație să fie introducerea datelor colectate pe plat-
formă.

PASUL 4
Se va desfășura în fiecare școală, prin punerea în aplicare a planului realizat

PASUL 5
Interpretarea datelor colectate și centralizate – se va realiza un raport la nivel de școală,
care va intra în copie în portofoliul fiecărui participant.
29
Educație de calitate în școlile din mediul rural

Anexa 1

Harta A

Harta B

30
 Educație de calitate în școlile din mediul rural

Anexa 2

Cadrul legislativ pentru asigurarea calității

• Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 75/12.07.2005 privind asigurarea calităţii
educaţiei, aprobată cu completări şi modificări prin Legea nr. 87/13.04.2006, cu modificările ul-
terioare;
• H.G. nr. 1258/18.10.2005 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi
funcţionare al Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar;
• H.G. nr. 21/18.01.2007 pentru aprobarea Standardelor de autorizare de funcţionare
provizorie a unităţilor de învăţământ preuniversitar, precum şi a Standardelor de acreditare şi de
evaluare periodică a unităţilor de învăţământ preuniversitar;
• H.G.nr. 22/25.01.2007 pentru aprobarea Metodologiei de evaluare instituţională în
vederea autorizării, acreditării şi evaluării periodice a organizaţiilor furnizoare de educaţie;
• H.G. nr. 320/28.03.2007 privind aprobarea tarifelor de autorizare, acreditare şi eva-
luare periodică a unităţilor de învăţământ preuniversitar;
• O.M. 5337/11.10.2006 privind aprobarea Codului de etică profesională al experţilor
în evaluare şi acreditare ai Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniver-
sitar;
• O.M. 5338/11.10.2007 pentru aprobarea Metodologiei privind criteriile de selecţie
şi de formare a experţilor înscrişi în Registrul Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în În-
văţământul Preuniversitar, a experţilor în evaluare şi acreditare şi a Programului de formare pen-
tru experţii în evaluare şi acreditare ai Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul
Preuniversitar;
• H.G. nr. 1534/2008 privind aprobarea Standardelor de referinţă şi a indicatorilor de
performanţă pentru evaluarea şi asigurarea calităţii în învăţământul preuniversitar.

31
Educație de calitate în școlile din mediul rural

Anexa 3

Standardele: principii de realizare şi funcţionare; standardele de acreditare;

standardele de referinţă (de calitate); structură; tablou numeric; aplicabilitate

Principii de realizare şi funcţionare a standardelor din România:

1. standarde naţionale;
2. standarde cu caracter general;
3. standarde identice pentru subsistemul public şi particular;
4. standarde unice pentru evaluarea internă (autoevaluare) şi evaluarea externă;
5. standarde comune pentru toate autorităţile educaţionale cu rol de evaluare,
monitorizare, control

Prin urmare, nivelurile de realizare a calităţii în şcoală sunt „jalonate” prin standarde, în
modul următor:
– Satisfăcător: standardele de acreditare, cu descriptori evaluabili binar (da / nu);
obli-gatorii; reprezintă minimul de calitate;
– Foarte bine: standardele de referinţă (de calitate), cu descriptori ilustrativi ai ca-
lităţii ca progres, valoare adăugată; reprezintă nivelul optimal, pe baza bunelor practici („bench-
marks”) naţionale şi internaţionale.

Standardele „normative” şi excelenţa:

O şcoală excelentă îndeplineşte toate standardele obligatorii (de acreditare), atinge toţi des-
criptorii ilustrativi din standardele de referinţă (de calitate) şi inovează cel puţin într-una din
cele 43 de zone măsurate de indicatorii de performanţă, creându-şi propriul standard.

Standardele de evaluare: standardele de acreditare şi de referinţă (de calitate):

Tipuri:
Standardele de acreditare: standarde de autorizare, standarde de acreditare şi de evaluare pe-
riodică;
Standardele de referinţă (de calitate).

32
 Educație de calitate în școlile din mediul rural

Standardele au o structură comună, fiind realizate în mod unitar şi în continuitate, evi-

denţiindu-se, pentru fiecare domeniu, criteriu, subdomeniu şi indicator, un progres clar de la
descriptorii pentru autorizare, la cei pentru acreditare şi la aceia din standardele de referinţă.
Domeniile (3) şi criteriile (15) prevăzute de lege sunt generale şi, ca urmare, ele sunt operaţio-
nalizate în subdomenii, în conformitate cu bunele practici existente şi cu structura modelelor
de calitate aplicate la ora actuală. Pentru fiecare subdomeniu, sunt precizaţi indicatori cores-
punzători (43), pentru a evalua „gradul de realizare a unei activităţi desfăşurate de o organiza-
ţie furnizoare de educaţie”. Indicatorul de performanţă reprezintă un instrument de măsurare
a gradului de realizare a unei activităţi desfăşurate de o organizaţie furnizoare de educaţie prin
raportare la standarde, respectiv la standarde de referinţă. Pentru fiecare indicator, sunt formu-
laţi descriptori.

Diferenţierea între standarde (de autorizare şi de acreditare) şi standardele de refe-

rinţă este realizată prin modul de definire a descriptorilor specifici:
– Pentru standard (de autorizare şi acreditare) ca descriere a cerinţelor, formulate în ter-
men de reguli sau rezultate, care definesc nivelul minim obligatoriu de realizare a unei activităţi
în educaţie.
– Pentru standardul de referinţă, ca descriere a cerinţelor care definesc un nivel optimal
de realizare a unei activităţi de către o organizaţie furnizoare de educaţie, pe baza bunelor prac-
tici existente la nivel naţional, european sau mondial.

33
Educație de calitate în școlile din mediul rural

Anexa 4

Propunere de model de Regulament de funcţionare a CEAC

Regulamentul de funcţionare a CEAC este, în esenţă, o procedură de lucru şi va trebui să
răspundă la întrebările puse oricărei proceduri: cine face un anumit lucru ? ce anume face ?
cum? când ? unde? cu ce rezultate ?
Considerăm următoarele conţinuturi ca necesare oricărui Regulament al CEAC:
• Obiectivele CEAC şi locul ei în organigrama unităţii şcolare;
• Calitatea de membru CEAC şi procedură de selecţie a membrilor CEAC –
diferenţiată pentru fiecare categorie de membri prevăzută de lege;
• Înfiinţarea şi completarea CEAC;
• Roluri şi responsabilităţi specifice ale membrilor;
• Drepturile şi obligaţiile membrilor, recompense şi sancţiuni;
• Documentele elaborate de CEAC şi modul de comunicare cu organismele de con-
ducere – Consiliul de administraţie şi direcţiunea şcolii, cu personalul şcolii şi cu celelalte părţi
interesate.
Regulamentul poate avea structura şi complexitatea care sunt considerate cele mai
convenabile pentru unitatea de învăţământ. De exemplu, la o grădiniţă, regulamentul poate să
nu depăşească două pagini. În schimb, la un grup şcolar care are şi clase de liceu, clase gimna-
ziale, primare şi grupe de învăţământ preşcolar, regulamentul va trebui, în mod obligatoriu, să
cuprindă mult mai multe prevederi care să se adreseze tuturor acestor niveluri, forme, tipuri şi fili-
ere de învăţământ. În acest din urmă caz, considerăm că această Comisie va trebui să cuprindă şi
un reprezentant al angajatorilor din domeniile în care unitatea şcolară realizează pregătirea pro-
fesională.
În regulament se pot prevedea toate situaţiile particulare ale unităţii de învăţământ şi
se pot oferi răspunsuri la întrebări cum ar fi:
• Pot membrii Comisiei efectua asistenţe la ore sau această activitate rămâne, ca şi
până acum, în sarcina directorilor şi a responsabililor de catedre şi de comisii metodice ?
• Care este procedura de culegere a datelor privind activitatea cu elevii a cadrelor di-
dactice ?
• Care este numărul de membri ai CEAC, corespunzător unităţii de învăţământ res-
pective ?
• Care este durata mandatului unui membru? Aici, recomandăm ca durata manda-
tului membrilor comisiei să nu coincidă cu durata de viaţă a proiectului de dezvoltare insti-
34
 Educație de calitate în școlile din mediul rural

tuţională, tocmai pentru a favoriza continuitatea în activitatea de planificare. În acest fel, CEAC
va putea juca un rol consultativ în elaborarea noului proiect de dezvoltare, iar tranziţia de la un
proiect de dezvoltare la altul se va realiza cu consultarea CEAC, care va avea grijă ca ţintele
strategice, programele şi activităţile prevăzute să vizeze în mod explicit creşterea calităţii educaţiei
oferite.
• Care este modalitatea de evaluare a activităţii membrilor CEAC ?
• Care sunt modalităţile de remunerare a membrilor CEAC ?
• Care este spaţiul de lucru alocat CEAC ?
• Care sunt echipamentele la care membrii CEAC au acces sau sunt în folosinţă ex-
clusivă ?
• Etc.

Anexa 5

Extras din Manualul de evaluare internă a calităţii educaţiei –ARACIP 2013 – realizat
în cadrul programului POSDRU/85/1.1/S/55668.

Aspecte metodologice generale: dimensiunea optimă a eşantionului

Avându-se în vedere dimensiunile majorităţii unităţilor şcolare („mici”, din punct de vedere
statistic), ideală ar fi aplicarea instrumentelor de investigare (chestionare, ghiduri de interviu,
ghiduri de observare) la toată populaţia investigată (cadre didactice, elevi, părinţi, respectiv ac-
tivităţi observate sau produse ale activităţii analizate). Dar, din motive de cost, timp sau de lipsă
de resurse, nu este, de regulă, posibilă o cercetare exhaustive la nivelul întregii populaţii inves-
tigate (toţi elevii, profesorii, părinţii, toate lecţiile şi activităţile extracurriculare, toate docu-
mentele şi alte produse ale activităţii). În acest caz, se face apel la cercetarea selectivă, care
presupune culegerea şi prelucrarea datelor la nivelul unei părţi a colectivităţii generale, în
condiţiile în care rezultatele obţinute se pot extinde, cu un grad rezonabiul de încredere, la
nivelul întregii populaţii ţintă.
Condiţia unei generalizări corecte este ca eşantionul să reproducă cât mai corect ca-
racteristicile de bază ale întregii colectivităţi reprezentate.
Eşantionarea are ca principal scop obţinerea unui maxim de informaţii cu resurse mini-
me de cost, timp etc., oferind informatii suficient de corecte cu eforturi minime şi într-un timp
relativ scurt.

35
Educație de calitate în școlile din mediul rural

Eşantionul fiind realizat numai pe o parte a colectivităţii generale, se impune precizarea a

două elemente: numărul minim necesar de subiecţi în eşantion (volumul eşantionului) din în-
treaga colectivitate şi reprezentarea cât mai fidelă a principalelor trăsături ale acesteia.
În privinţa dimensiunii, cu cât volumul populaţiei generale este mai mic, ponderea de
reprezentare creşte, astfel încât, în cazul unei colectivităţi de volum mic, ar trebui să se ajungă la
investigarea întregii colectivităţi.
În ceea ce priveşte reprezentativitatea, aceasta nu se referă la toate caracteristicile popu-
laţiei ţintă (deci nu este vorba de o reprezentativitate generală), ci de reprezentarea caracteristi-
cilor care fac obiectul cercetării. De exemplu, o analiză a rezultatelor şcolare în funcţie de mediul
de rezidenţă a şcolii va avea ca obiect selecţia unui eşantion reprezentativ de elevi pentru cele
două medii (rural şi urban), dar nu are, neapărat, importanţă, de exemplu, numărul de băieţi sau
de fete selectaţi, pentru că nu ne interesează în această situaţie. Subliniem faptul că, în alte situ-
aţii, ne-ar putea interesa proporţia de băieţi şi de fete, dar nu şi mediul de rezidenţă.
Cele două elemente (dimensiunea şi reprezentativitatea) sunt strâns legate, problema con-
stând în alegerea unui volum optim care să asigure reprezentativitatea populaţiei din punc-
tul de vedere al obiectivului cercetării, asigurând, în acelaşi timp o anumită precizie pentru
rezultatele obţinute (cunoscut fiind faptul ca în afara caracteristicii studiate, asupra rezultatelor
acţionează, de regulă, şi diferiţi alţi factori).
Sub aspect statistic, pentru exprimarea cantitativă a gradului de reprezentativitate a
unui eşantion se utilizează două entităţi de natură diferită:
• o eroare maximă – care exprimă diferenţa cea mai mare care este acceptată să
apară între valoarea găsită în eşantion şi valoarea corespunzătoare din populaţie, un interval mai
restrâns permiţând localizarea mai precisă a valorilor. De exemplu, în situația în care, ca urmare
a analizei rezultatelor la nivelul eşantionului, se constată o promovabilitate de 80%, o marjă de
eroare de ±5% ne conduce să estimăm că, la nivelul şcolii, promovabilitatea este cuprinsă în in-
tervalul 76-84%.
• un nivel de încredere care arată ce şanse sunt ca eroarea reală să nu depăşească
limita admisă; valoarea minimă acceptată a acestui nivel de încredere (probabilitate) este de 0,95
(sau 95%), respectiv riscul maxim de a greşi estimarea este sub 0,05 (sau 5%).
Folosirea expresiei de eşantion reprezentativ este justificată dacă prin aceasta se înţelege că,
în raport cu caracteristicile cercetate, eroarea este sub o limită acceptabilă iar riscul este sub
pragul de 5%. Deci, e recomandată o eroare maximă de eşantionare de 5%. Respectând acest
nivel al erorii maxime, pentru populaţiile mici, caracteristice majorităţii unităţilor şcolare, volu-
mul eşantionului se poate stabili conform tabelului de mai jos (pentru erori de eşantionare de
5%, 8% şi 10% ):

36
 Educație de calitate în școlile din mediul rural

Volum populaţie Volum eşantion pentru eroarea: Volum populaţie Volum eşantion pentru eroarea:

N Er=5% Er=8% Er=10% N Er=5% Er=8% Er=10%

40 36 32 28 500 217 115 81

50 44 38 33 600 234 120 83
60 52 43 37 700 248 124 84
70 59 48 40 800 259 126 86
80 66 52 44 900 269 129 87
90 73 56 46 1000 277 130 88
100 79 60 49 1200 291 133 89
125 94 68 54 1400 301 135 90
150 108 75 59 1600 310 137 91
175 120 81 62 1800 316 138 91
200 132 86 65 2000 322 140 92
250 151 94 69 2200 327 140 92
300 168 100 73 2400 331 141 92
350 183 105 75 2600 335 142 93
400 196 109 77 2800 338 142 93
450 207 113 79 3000 340 143 93
Notă: Se constată că, pe măsura creşterii erorii de sondaj, se diminuează cu mult volumul eşantionului. Deşi
eroarea recomandată pentru cercetările sociale este de 5%, implicând un volum mai ridicat al eşantionului, în cazul
erorii de 8% şi cu atât mai mult în cazul unei erori de 10%, după un volum de 2000 de subiecţi al populaţiei ţintă,
volumul eşantionului înregistrează o oarecare stabilitate.

Diminuarea suplimentară a volumului eşantionului ar conduce la o creştere a erorii de

sondaj. Este posibil ca unele analize din cadrul şcolii să nu aibă nevoie de respectarea unor res-
tricţii statistice, dar trebuie să fim conştienţi că, în acest caz, prin creşterea erorii de sondaj, va
scădea drastic posibilitatea de a generaliza datele investigaţiei de la eşantion la întreaga populaţie.
De exemplu, pentru situaţia prezentată, cea a unei unităţi cu 100 cadre didactice, înjumătăţirea
eşantionului, respectiv selecţia unui număr de 40 de subiecţi în loc de 80, ar conduce la o creştere
de peste două ori a erorii de sondaj, la 12%. Dacă, de exemplu, constatăm că, din cele 40 de cadre
didactice întrebate, 75% sunt satisfăcute faţă de activitatea directorilor, procentul real al cadrelor
didactice satisfăcute din totalul de 100, ar varia între 64% şi 86%. Suntem sau nu mulţumiţi cu
această marjă de eroare ? Răspunsul poate fi “da” (dacă ne interesează doar opinia majorităţii)
sau “nu” (dacă dorim să vedem dacă satisfacţia a crescut într-o anumită perioadă de timp).

37
Educație de calitate în școlile din mediul rural

Volumul prezentat al eşantionului se referă la o populaţie omogenă din punctul de

vedere al caracteristicii analizate. În cazul în care se doresc analize din diferite perspective,
numărul subiecţilor selectaţi va creşte pe măsura acoperirii reprezentativităţii tuturor caracteris-
ticilor, în aşa fel încât procentele de mai sus să fie aplicate pentru fiecare caracteristică analizată.

Selecţia eşantionului la nivel de unitate şcolară

În cazul unităţii şcolare, populaţia investigată este formată, de regulă, din cadre didactice,
elevi şi părinţii acestora. Pentru fiecare categorie, în funcţie de obiectivul investigaţiei, se poate
opta pentru un anumit procedeu de selecţie. Celor trei segmente implicate, având particularităţi
diferite în participarea la cercetare, li se adaugă şi caracteristicile unităţii şcolare, întrucât în-
văţământul preuniversitar cuprinde o diversitate de tipuri de şcoli. Tipul şcolii influenţează, şi
el, proiectarea eşantionului de cercetare din şcoală.
Caracteristicile unităţilor de învăţământ care trebuie luate în considerare sunt:
• distribuţia pe niveluri de studiu;
• responsabilitatea în reţea a unităţii – distincţia dintre unitatea cu personalitate
juridică, cu sau fără structuri (în acest din urmă caz interesându-ne situaţia globală, cu toate
structurile, făcând sau nu distincţie între situaţiile diferitelor structuri), şi structurile fără per-
sonalitate juridică (dacă ne interesează situaţia specifică a unei anumite structuri).
În ceea ce priveşte nivelurile de învăţământ, în reţeaua şcolară se regăsesc unităţi cu un
singur nivel de învăţământ (precum: grădiniţele, şcolile cu clasele I-IV, licee etc.) sau unităţi cu
două sau mai multe niveluri, cuprinzând combinaţii diferite între mai multe niveluri: antepre-
şcolar, preşcolar, primar, gimnazial, liceal, postliceal. În funcţie de scopul investigaţiei, selecţia
eşantionului va depinde şi de nivelurile de învăţământ din unitate. De exemplu, dacă ne intere-
sează nivelul satisfacţiei părinţilor faţă de oferta educaţională, iar unitatea are trei niveluri de în-
văţământ (preşcolar, primar, gimnazial), eşantionul va respecta şi proporţia dintre cele trei
niveluri. Sau, un alt exemplu, la un liceu tehnologic, eşantionul va respecta proporţia elevilor
cuprinşi în diferite calificări din numărul total de elevi.
În privinţa responsabilităţii în reţea a unităţii, dacă unitatea şcolară are mai multe struc-
turi, eşantionul va respecta, în plus, şi proporţia elevilor care învaţă în diferite structuri (res-
pectiv a părinţilor lor sau a cadrelor didactice care predau în respectivele structuri).
Ca mod de selecţie, se recomandă o ordonare a subiecţilor după un criteriu stabilit de şcoală
(de exemplu, alfabetic, pe nivel de predare, în ordinea claselor la care predau etc.) şi selecţia prin
parcurgerea listei cu un pas de eşantionare până la acoperirea numărului de subiecţi vizat.
Pasul de eşantionare este cel mai uzual procedeu de selecţie aleatoare, acesta fiind
obţinut ca raport între numărul de subiecţi din populaţie şi valoarea calculată pentru volu-
mul eşantionului. De exemplu, dacă o populaţie este alcătuită din 80 de subiecţi, iar cercetarea
38
 Educație de calitate în școlile din mediul rural

se va realiza pe un lot de 10 (valorile utilizate în exemplu sunt alese pentru claritatea mesajului!),
pasul de eşantionare va fi egal cu 80/10=8.

Tehnici de eşantionare a elevilor

În cadrul unităţii pot fi demarate diferite cercetări pe populaţia şcolară, de la investigaţii
referitoare la rezultatele şcolare sau participarea elevilor, până la aspecte motivaţionale, cauzele
diferitelor tipuri de comportament, violenţa în şcoală, opţiunile şcolare şi profesionale etc. An-
chetele la nivelul acestui segment sunt cel mai puternic influenţate de diferiţii factori educaţio-
nali din şcoală, dar şi din afara şcolii.
Este important de subliniat că anchetele / cercetările pe bază de eşantion se referă la as-
pecte care vizează caracteristici ale unităţii şcolare, ale clasei sau ale unor colectivităţi de
subiecţi din şcoală. Numai atunci vom face apel la evaluări pe eşantion. Performanţele şcolare
ale elevilor se evaluează individual, fiind o caracteristică a elevului.
După stabilirea obiectivelor investigaţiei şi a aspectelor reţinute, se va proceda la definirea
populaţiei implicate, de cele mai multe ori, aceasta fiind selectată în funcţie de nivelul de studiu.
În continuare sunt prezentate modalităţi de eşantionare pentru câteva obiective posibile de in-
vestigaţie.
Prezentăm mai jos câteva variante de selecţie a eşantionului de preşcolari / elevi, în cazul
colectivelor de elevi / preşcolari paralele (clase / grupe):
• Abordarea grupelor/claselor paralele ca unităţi de eşantionare de tip „cluster”
(număr egal de elevi din fiecare clasă), urmată de stabilirea dimensiunii unei unităţi de eşan-
tionare (volum eşantion raportat la număr de clase). Noţiunea de „cluster” se referă la colectivi-
tăţi identificate pe baza unui anumit criteriu, din care se vor extrage grupuri de de subiecţi de
volum egal şi care prezintă caracteristici asemănătoare din punctul de vedere al caracteristicii
studiate. De exemplu, dacă într-o şcoală se doreşte o comparare a performanţei la matematică pe
clase, într-o primă etapă se va stabili anul de studiu la care se va face referire, iar în ce priveşte
clusterul, pot fi fie clasele paralele din care se vor extrage, de exemplu câte 5 elevi – caracteris-
tica comună fiind disciplina evaluată. După stabilirea numărului de elevi pe clasă, selectarea
subiecţilor ar trebui făcută prin parcurgerea catalogului cu pasul de eşantionare respectiv. Pasul
de eşantionare se determină prin raportarea numărului de elevi din clasă la numărul de elevi nece-
sar a fi selectaţi şi poate fi diferit de la o grupă / clasă la alta, dacă dimensiunea clasei diferă. Pro-
cedeul prezentat permite, pe lângă analiza generală, şi o comparaţie la nivelul şcolii între clase /
grupe în ce priveşte obiectivului realizat.
• Realizarea unei liste exhaustive a elevilor cuprinşi în toate clasele / grupele para-
lele, ordonarea acestora pe baza unor criterii stabilite (de regulă, alfabetic) şi selectarea elevilor
din listă pe baza pasului de eşantionare.

39
Educație de calitate în școlile din mediul rural

• Gruparea prealabilă a elevilor după anumite criterii, obţinând alte colectivităţi

paralele cu clasa / grupa în care sunt înscrişi, şi selectarea elevilor asemănător metodologiei
pentru „cluster”. Se pot stabili grupe în raport cu diferiţi factori potenţiali de influenţă. O ast-
fel de metodă poate fi exemplificată prin compararea performanţei copiilor din clasa I care au
frecventat grădiniţa cu cea a elevilor care nu au fost la grădiniţă, evaluarea elevilor în clasă de
început de ciclu (clasa a V-a, a IX-a) – grupaţi în raport cu unitatea în care a absolvit clasa prece-
dentă (a IV-a / a VIII-a), gruparea în funcţie de situaţia familială (dacă locuiesc cu ambii părinţi
sau nu) etc.

Evaluări ale unor aspecte motivaţionale sau atitudinale se adresează, de cele mai multe
ori, întregii colectivităţi şcolare. În aceste condiţii, ale unei cercetări longitudinale, structura
eşantionului va trebui să respecte structura populaţiei ţintă, vizate de tema abordată.
Pentru respectarea reprezentativităţii, cea mai bună selecţie este cea proporţională, din
fiecare categorie selectându-se acelaşi procent de elevi. Metoda preferată de selecţie este cea
a parcurgerii listei cu pasul de eşantionare obţinut prin raportarea numărului total de subiecţi din
listă la numărul de subiecţi calculat pentru volumul eşantionului. În acest caz, lista ar trebui să
cuprindă toţi elevii şcolii (ordonaţi, de exemplu alfabetic), oferind şanse egale de reprezentare în
eşantion a tuturor anilor de studiu implicaţi (clase).

Tehnici de eşantionare a părinţilor

De regulă, părinţii participă la viaţa şcolii din interes pentru dezvoltarea copilului.
Cercetările derulate la nivelul acestui segment vor acoperi probleme de natură cauzală şi moti-
vaţională privind participarea la viaţa şcolară a copilului şi rezultatele şcolare ale acestuia.
Ca urmare, astfel de studii vor respecta condiţiile de eşantionare prezentate pentru
elev. În legătură cu tematica studiului, organizarea cercetării, incluzând şi proiectarea eşan-
tionului, se va baza pe o selecţie a părinţilor după lista realizată pentru elevi. În funcţie de prob-
lemele abordate, poate fi necesară includerea în eşantion a unor părinţi ai elevilor pe ani de studiu
şi niveluri diferite de învăţământ.

40