Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
Capitolul I
Principii generale
în implementarea sistemului de management al calităţii
în învăţământul rural
I. 1. FILOSOFIA CALITĂŢII
• Respectarea celorlalţi;
• Cinste şi respect pentru justiţie şi pentru drepturile celorlalţi;
• Respectarea modurilor de viaţă, a opiniilor şi ideilor diferite de cele proprii, dacă
acestea le respectă, la rândul lor, pe ale altora;
• Decenţă;
• Angajament în promovarea proceselor democratice;
• Preocupare pentru bunăstarea proprie, a altor persoane şi a societăţii.
Sistemul naţional de management şi asigurare a calităţii se bazează pe un set de principii.
Prima declarație de principii a fost lansată în noiembrie 2005 și a avut rolul de a orienta struc-
turarea şi funcţionarea sistemului de calitate.
Respectând principiile asumate la nivel de sistem, ARACIP s-a angajat public să revizuiască
periodic instrumentele reglatoare. Procesul de aducere la zi a fost, deja, iniţiat prin elaborarea şi
publicarea unei noi strategii.
Strategia ARACIP pentru perioada 2011 – 2015 1, intitulată Recâştigarea încrederii în e-
ducaţie, stabilește direcțiile programatice în asigurarea calității și este o continuare firească a
strategiei pentru perioada 2007 – 2010 2.
Strategia ARACIP pentru perioada 2007-2010 a apărut într-o perioadă în care conceptul de
calitate propus şi sistemul naţional de management al calităţii erau la primii paşi, existând o ex-
perienţă limitată atât la nivel de sistem, cât şi la nivel de furnizor de educaţie: în momentul pu-
blicării acestei prime strategii a ARACIP (decembrie 2006) nu erau aprobate nici standardele, nici
standardele de referinţă şi nici metodologia de evaluare externă, iar singura experienţă de eva-
luare externă era cea obţinută în timpul pilotării standardelor. De asemenea, la aceeaşi dată, ex-
perienţa internaţională a ARACIP se limita la experienţa individuală a personalului, demersurile
de asociere la instituţii şi proiecte internaţionale fiind doar la început.
Analiza rezultatelor implementării Strategiei pentru perioada 2007-2010 – adoptarea legis-
laţiei esenţiale (standarde şi metodologii), evaluarea externă pentru autorizare şi pentru acreditare
a unui număr de circa 2000 de unităţi şcolare, experienţa internaţională obţinută de ARACIP în
urma participării la proiecte, reţele şi organizaţii internaţionale au fost la baza construirii unei noi
strategii pe rezultatele obţinute, pe un teren deja consolidat. Ca urmare, primul set de premise în
elaborarea noii strategii l-a constituit experienţa câştigată, împlinirile, dar şi nerealizările pe-
rioadei 2007-2010.
Un al doilea set de premise îl constituie documentele programatice europene pentru urmă-
torul deceniu (orizont 2020), adoptate în cursul ultimilor ani. În anii 2009 şi 2010 au fost adop-
tate mai multe documente europene, cu relevanţă generală la nivelul educaţiei, dar şi specifică,
în domeniul calităţii educaţiei şi a formării profesionale.
1
Strategia ARACIP 2011-2015 http://www.edu.ro/index.php/articles/c629/
2
Realizarea, în cea mai mare parte, a ţintelor strategice şi a programelor asociate a dovedit adecvarea ţin-
telor strategice la contextul educaţional românesc, precum şi fezabilitatea programelor de implementare.
6
Educație de calitate în școlile din mediul rural
2
Comunicare a Comisiei. Europa 2020. O strategie europeană pentru o creştere inteligentă, ecologică şi fa-
vorabilă incluziunii. Bruxelles: 03.03.2010
7
Educație de calitate în școlile din mediul rural
3
http://www.edu.ro/index.php/genericdocs/c5/
8
Educație de calitate în școlile din mediul rural
Aşadar, spre deosebire de prima declaraţie de principii, întregul demers de dezvoltare insti-
tuţională este definit şi orientat mai mult pe rezultate mai bune obţinute de elevi, pe concentrarea
activităţii şcolare spre bunăstarea elevului, pe răspunderea socială şi pe buna guvernare. Găsiți
textul integral pentru A doua declarație de principii ARACIP și pe CD-ul care însoțește cursul.
Ca sarcină de îndeplinit pe toată durata programului de formare, veți avea realizarea unui
glosar de termeni privind calitatea educației și evaluarea ei. Pe CD-ul atașat cursului Imple-
mentarea standardelor de referință, la sfârșitul suportului de curs, aveți un mini-glosar, dar termenii
sunt mult mai mulți și vă invităm sa-i descoperiți și să-i definiți cât mai clar și din perspectiva fap-
tului că va trebui să-i explicați și elevilor, părinților, membrilor din comunitatea locală cu care co-
laborați în demersurile de evaluare și asigurare a calității. Glosarul pe care îl veți realiza va face
parte din portofoliul dumneavoastră și va conta la evaluarea finală.
Rămânând la nivel de principii, este extrem de important ca fiecare unitate să-și stabilească
clar misiunea și viziunea proprie, definirea rezultatelor așteptate menționate în primul principiu
neputându-se face coerent decât cu o misiune și o viziune clar definite și împărtășite atât de către
cadrele didactice, cât și de către beneficiari. Asemenea sistemului legislativ, și celelalte docu-
mente reglatoare sunt în continuă schimbare și adecvare la schimbări din mediul socio-economic,
o redefinire periodică a acestora fiind necesară.
Reamintim elementele cheie în formularea misiunii și viziunii unei instituții de învățământ.
Viziunea exprimă ceea ce îşi doreşte unitatea de învăţământ să realizeze în viitor și reprez-
intă condiţia de bază pentru elaborarea clară a misiunii. Viziunea unei şcoli (proiecţia vieţii şco-
lare în viitor) trebuie să dea posibilitatea tuturor celor implicaţi în viaţa şcolară să contribuie la
construcţia ei şi la realizarea misiunii stabilite.
Misiunea unității școlare exprimă cele mai înalte scopuri ale organizaţiei şi, în special, valo-
rile promovate, intenţiile fundamentale privind prezentul şi viitorul organizaţiei, tipurile de rezul-
tate şi nivelurile de performanţă considerate ca ținte. Din misiune derivă scopurile, opţiunile
strategice, precum şi finalităţile/ obiectivele proiectelor de dezvoltare instituţională sau ale pla-
nurilor operaţionale prin care sunt puse în practică proiectele de dezvoltare.
• Viziunea exprimă, în mod realist, ceea ce îşi doreşte unitatea de învăţământ să re-
alizeze în viitor;
• Misiunea prezintă sintetic (cca100-150 de cuvinte) raţiunea de a fi şi modalitățile
esenţiale de realizare a viziunii formulate.
10
Educație de calitate în școlile din mediul rural
Aplicația 1.1
DESCRIEREA ACTIVITĂȚII:
Se organizează grupe de lucru formate din membri din aceeași școală și/sau din școli sim-
ilare. Pe echipe, participanţii vor indica misiunea și viziunea unității/unităților de învățământ din
grup, indicând modul în care acestea răspund la întrebările: misiune – de ce?de ce existăm ca uni-
tate?, viziunea – ce?ce ne dorim să devenim?, valorile – cum ne vom comporta? şi ţintele – ce
paşi intenţionăm să facem? Vor indica modul în care au fost stabilite viziunea și misiunea și când.
Raportare și discuții, completări, comentarii. Fiecare grup își va desemna un raportor pen-
tru activitatea din plen. Urmează discuții pe marginea prezentărilor și pe marginea următoarelor
întrebări:
• Pot fi preluate ca formulări viziunea și misiunea școlii/unității de la alte școli care
le au bine, clar și atractiv formulate?
• Viziunea și misiunea școlii/unității ar trebui modificate dacă se schimbă echipa
managerială?
• Când ar trebui revizuite și reformulate misiunea și viziunea unei organizații?
• Cum ne asigurăm că viziunea și misiunea unității sunt cunoscute și asumate de toți
actorii importanți?
A doua declarație de principii este o continuare logică și firească a primei declarații, cu
principii mai puține numeric, dar mai cuprinzătoare în conținuturi. Conform acesteia, o educa-
ție de calitate este concentrată pe îmbunătățirea continuă a rezultatelor învățării și valorizarea
resurselor umane, dar cu promovarea răspunderii sociale și a bunei guvernări.
REFLECȚIE ȘI AUTOEVALUARE
Ce știam_______________________________________________________________
Ce am învățat___________________________________________________________
Ce voi aplica ___________________________________________________________
Ce termeni trec în glosar__________________________________________________
11
Educație de calitate în școlile din mediul rural
Aplicația 1.2
DESCRIEREA ACTIVITĂȚII:
Se lucrează pe 4 grupe eterogene . Se formulează în fiecare grupă câte o definiție de lucru
pentru educația de calitate și școală bună. În plus, se identifică caracteristici/competențe
dezirabile pentru:
Grupa 1 – cadru didactic bun;
Grupa 2 – elev bun;
Grupa 3 – părinte/tutore bun;
Grupa 4 – clasă bună.
Aplicația 1.3
DESCRIEREA ACTIVITĂȚII:
12
Educație de calitate în școlile din mediul rural
PASUL 1
Cursanții de grupează pe școli/școli similare. Din lista de aspecte care susțin bunăstarea se
alege unul de care școala s-a ocupat cel mai bine / referitor la care a avut cele mai bune rezultate.
Se prezintă pe scurt modalitățile în care au fost tratat respectivul aspect, rezultatele obținute,
dovezile pe care le pot prezenta.
Se aleg apoi trei aspecte care au fost cel mai puțin tratate și/sau rezultatele obținute nu au
fost mulțumitoare, iar lista se predă formatorului. Aceste aspecte vor fi tratate la o altă aplicație
Fiecare grup prezintă în plen aspectul ales, modalitățile de gestionare, rezultatele, dovezile
care se pot furniza. Urmează discuții, comentarii, completări la aspectele pozitive prezentate de
grupe.
REFLECȚIE ȘI AUTOEVALUARE
Ce știam_______________________________________________________________
Ce am învățat___________________________________________________________
Ce voi aplica ___________________________________________________________
Ce termeni trec în glosar__________________________________________________
Aplicația 1.4
DESCRIEREA ACTIVITĂȚII
Formatorul va împărți cursanților hărțile A și B (care se găsesc în Anexa 1). Fiecare dintre
participanți își alege, pe harta pe care a primit-o, un punct în care să se afle la începutul exercițiu-
lui, fără să comunice celorlalți ce alegere a făcut. Cursanții se împart aleatoriu în 4 grupe și își
aleg un lider de grup. Liderul de grup fixează, folosind harta pe care și-a ales-o, un punct de în-
tâlnire pentru participanți și îl comunică. Sarcina de lucru pentru participanți este să se întâl-
13
Educație de calitate în școlile din mediul rural
nească cu toții în punctul fixat de lider, stabilind un traseu cu puncte de întâlnire cu colegii, ast-
fel încât să ajungă împreună la punctul de întâlnire, fiecare participant folosind harta pe care
primit-o.
După epuizarea timpului fixat de formator pentru exercițiu, urmează discuții în plen despre
modul în care a fost îndeplinită sarcina de către fiecare grupă și dificultățile întâmpinate.
REFLECȚIE ȘI AUTOEVALUARE
Ce știam_______________________________________________________________
Ce am învățat___________________________________________________________
Ce voi aplica ___________________________________________________________
Ce termeni trec în glosar__________________________________________________
Aplicația 1.5
DESCRIEREA ACTIVITĂȚII:
Discutare în plen a răspunsurilor la următoarele întrebări:
• Care sunt standardele de calitate în vigoare?
• Care este structura lor?
• Care sunt avantajele utilizării standardelor?
• De ce este necesară revizuirea lor periodică?
• Care sunt diferențele între standarde și standardele de referință?
Autoevaluarea este utilizată frecvent în asigurarea calității și vă vom propune, după această
aplicație de grup, un test individual de autoevaluare. Puteți aprofunda aceste noțiuni din Ghidul
general Calitate în şcoala din România prin standarde și standarde de referință –ARACIP 2011
pe care îl găsiți în CD-ul atașat cursului. De asemenea, veți găsi pe CD și standardele în vigoare.
REFLECȚIE ȘI AUTOEVALUARE
Ce știam_______________________________________________________________
Ce am învățat___________________________________________________________
Ce voi aplica ___________________________________________________________
Ce termeni trec în glosar__________________________________________________
14
Educație de calitate în școlile din mediul rural
Capitolul II
Evaluarea internă a calităţii educaţiei
în unităţile de învăţământ din mediul rural
DESCRIEREA ACTIVITĂȚII:
Cursanții se împart în 4 grupe, cu participanți din școli diferite
Sarcina de lucru este prezentarea structurii unui regulament de funcționare CEAC.
REFLECȚIE ȘI AUTOEVALUARE
Ce știam_______________________________________________________________
Ce am învățat___________________________________________________________
Ce voi aplica ___________________________________________________________
Ce termeni trec în glosar__________________________________________________
Aplicația 2.2
DESCRIEREA ACTIVITĂȚII:
PASUL 1
Individual, fiecare membru al comisiei va face o autoanaliză a modului în care se des-
fășoară activitatea din comisie și va nota trei aspecte care ar trebui păstrate și alte trei aspecte care
ar trebui schimbate, justificând de ce.
PASUL 2
Se grupează membrii comisiei din aceeași școală și se realizează, după discuții pe baza lis-
telor individuale, o listă comună cu trei elemente care ar trebui păstrate și trei care ar trebui schim-
bate sub forma tabelului următor:
16
Educație de calitate în școlile din mediul rural
Aspecte De ce?
De păstrat
De schimbat
PASUL 3
Unul din membrii comisiei va reface primii doi pași cu colegii din școală și va rezulta o listă
comună reflectând opiniile acestora.
PASUL 4
Analizarea celor două liste într-o ședință a CEAC, cu focalizare pe aspectele care ar trebui
schimbate. Pregătirea unui material comun care se va regăsi între materialele CEAC și care va fi
pus în aplicare:
Identificate
de membrii
CEAC
Identificate
de cadrele
didactice
REFLECȚIE ȘI AUTOEVALUARE
Ce știam_______________________________________________________________
Ce am învățat___________________________________________________________
Ce voi aplica ___________________________________________________________
Ce termeni trec în glosar__________________________________________________
17
Educație de calitate în școlile din mediul rural
Aplicația 2.3
PASUL 1
În aceleași grupe ca la aplicația precedentă, elaborați un instrument asemănător și instruc-
țiuni de aplicare pentru a fi utilizat de cadrele didactice ale școlii.
PASUL 2
Stabiliți proceduri prin care CEAC va monitoriza aplicarea și efectele aplicării. Anticipați
care ar putea fi aceste efecte.
intrări 1. Planificare:
ieșiri planul de îmbunătăţire
a calităţii
4. Revizuire:
judecarea rezultatelor şi 2. Realizare:
stabilirea priorităţilor activităţi de îmbunătăţire
a calităţii
3. Evaluare:
raportul anual de evaluare
internă a calităţii
După cum se poate observa din schema de mai sus, cele patru etape pot fi parcurse numai
luând în considerare faptul că unitatea şcolară este un sistem deschis, care realizează permanent
schimburi (materiale, financiare, informaţionale, culturale etc.) cu mediul înconjurător. Ca ur-
mare, în fiecare dintre etapele enumerate trebuie să se ţină seama de influenţele, adesea neaştep-
tate, pe care mediul le exercită asupra unităţii şcolare şi, pe de altă parte, prin care activitatea
şcolii influenţează mediul în care funcţionează.
Puteți aprofunda teoretic aspectele cercului calității consultând materialele din CD – Ghidul
CEAC și Manualul de evaluare internă a calității.
Aplicația 2.4
DESCRIEREA ACTIVITĂȚII:
Cursanții se grupează în patru grupe eterogene. Sarcina de lucru este prezentare, pe scurt,
a ceea ce ar trebui să facă unitatea şcolară (CEAC şi conducerea unităţii şcolare) în parcurgerea
„cercului lui Deming”.
Grupa 1 – planificarea;
Grupa 2 – realizarea;
Grupa 3 – evaluarea;
Grupa 4 – revizuirea;
REFLECȚIE ȘI AUTOEVALUARE
Ce știam_______________________________________________________________
Ce am învățat___________________________________________________________
Ce voi aplica ___________________________________________________________
Ce termeni trec în glosar__________________________________________________
19
Educație de calitate în școlile din mediul rural
Aplicația 2.5
Discuții în plen pe marginea următoarelor întrebări:
• Cum definiți elevii în situație de risc educațional?
• Cum obțineți informații veridice despre situația lor?
• Care sunt instituțiile statului care pot să vă ofere sprijin în identificarea și, mai ales,
gestionarea unor situații care implică elevi în situații de risc educațional?
Aplicația 2.6
RESURSE LOGISTICE NECESARE:
foi de flip-chart, markere.
DESCRIEREA ACTIVITĂȚII:
Exercițiul se va realiza în perechi, formate din persoane care funcționează în școli diferite.
Dacă componența grupului nu permite acest lucru pentru toate perechile, perechea din aceeași
școală va fi formată din persoane din cicluri diferite/arii curriculare diferite. Dacă sunt prezenți
un număr impar de cursanți, în componența unui mini grup vor fi trei persoane din școli diferite.
PASUL 1
În perechile/mini-echipele stabilite se vor identifica exemple de bune practici privind activi-
tăți realizate cu elevi în situație de risc educațional, obținerea unor rezultate deosebite, valorizarea
lor, inovație/diversificare din activitatea școlii/catedrei/personală, având în vedere atât activitatea
curriculară și extracurriculară, cât și cea efectuată în comunitate. Perechea va ierarhiza exemplele
după relevanță și/sau impactul pe care l-au avut primele două exemple și le va prezenta în plen;
PASUL 2
Un voluntar din grup sau formatorul va nota pe o foaie de flip-chart exemplele prezentate
de către fiecare pereche. Dacă unul dintre exemplele selectate a fost deja prezentat de altă pereche
se va prezenta alt exemplu din lista alcătuită.
REFLECȚIE ȘI AUTOEVALUARE
Ce știam_______________________________________________________________
Ce am învățat___________________________________________________________
Ce voi aplica ___________________________________________________________
Ce termeni trec în glosar__________________________________________________
20
Educație de calitate în școlile din mediul rural
Aplicația 2.7
DESCRIEREA ACTIVITĂȚIi:
Este activitatea corelată cu A1.3 (care a vizat exemplele de bune practici în asigurarea stării
de bine a elevilor și a identificat și aspectele mai puțin tratate)
Cursanții se împart în patru grupe în mod aleator. Fiecare grupă va primi de la formator un
aspect și avea ca sarcină realizarea unui plan ameliorativ al aspectului respectiv folosind mod-
elul de mai jos.
Se vor include și obiective specifice care vizează și elevii aflați în situații de risc educațional.
REFLECȚIE ȘI AUTOEVALUARE
Ce știam_______________________________________________________________
Ce am învățat___________________________________________________________
Ce voi aplica ___________________________________________________________
Ce termeni trec în glosar__________________________________________________
Strategia de evaluare internă a calităţii se va fundamenta, la rândul ei (şi va avea acelaşi ori-
zont temporal) pe proiectul de dezvoltare instituţională 5 (PDI). Dacă ţintele strategice din PDI
sunt formulate în termeni de creştere a calităţii, în mod firesc, ele vor deveni şi ţinte ale strate-
giei de asigurare internă a calităţii. Aceasta din urmă va putea fi completată cu planuri ope-
raţionale – anuale, semestriale lunare, în funcţie de opţiunea unităţii şcolare.
5
Indiferent care este formatul utilizat – PDI, PAS sau PDŞ – unitatea şcolară va avea un singur document
strategic şi un singur plan operaţional / de implementare. Ca urmare, în continuare vom folosi abrevierea „PDI”
pentru documentul strategic şi PO pentru plan operaţional / de implementare, indiferent de formatul acestora.
21
Educație de calitate în școlile din mediul rural
Aplicația 2.8
DESCRIEREA ACTIVITĂȚIi:
Se grupează cursanții pe școli. Se aplică listele de verificare a PDI și a strategiei de evalu-
are internă a calității, bifându-se în fiecare listă calificativul corespunzător.
Lista de verificare a PDI / PAS / PDS:
FB B S NS
6
FB foarte bine, B bine, S satisfăcător, NS nesatisfăcător
22
Educație de calitate în școlile din mediul rural
Modalităţile de implementare
a strategiei de evaluare a calităţii
REFLECȚIE ȘI AUTOEVALUARE
Ce știam_______________________________________________________________
Ce am învățat___________________________________________________________
Ce voi aplica ___________________________________________________________
Ce termeni trec în glosar__________________________________________________
Strategia de evaluare internă a calităţii se va fundamenta, la rândul ei (şi va avea acelaşi ori-
zont temporal) pe proiectul de dezvoltare instituţională 8 (PDI). Dacă ţintele strategice din PDI
sunt formulate în termeni de creştere a calităţii, în mod firesc, ele vor deveni şi ţinte ale strate-
giei de asigurare internă a calităţii. Aceasta din urmă va putea fi completată cu planuri opera-
ţionale – anuale, semestriale lunare, în funcţie de opţiunea unităţii şcolare.
Cele două documente programatice (strategia şi planul operaţional) vor fi elaborate
conform formatelor recomandate şi vor orienta demersul CEAC astfel încât acesta să
răspundă întrebărilor fundamentale (la care răspunde orice demers de proiectare): De ce?
Cine? Ce? Cum? Unde? Când? Cu ce rezultate?
Trebuie pusă și o altă întrebare clară: DE CE? Obiectivele din documentele proiective nu
apar prin „revelaţie”, ele trebuie să fie consecinţa unor date concrete și relevante pentru școală.
Se bazează pe studii şi pe aplicarea unor instrumente. Astfel, finalităţile stabilite în PDI vor de-
riva din punctele slabe rămase după ciclul de autoevaluare anterior, sau vor fi stabilite în urma
aplicării unor metode şi instrumente specifice de investigare (chestionare, interviuri etc.), pentru
a identifica punctele (presupuse) slabe. Chiar dacă CEAC poate avea idee, în mare, privind ce
anume trebuie să se îmbunătăţească la nivelul şcolii, punctul de plecare în demersul de îm-
bunătăţire trebuie să fie dat de interpretarea unor date rezultate din aplicarea unor instru-
mente de investigaţie, nu doar de impresia că este ceva care „nu merge”.
În ultima parte a acestui curs vom urmări pas cu pas acest demers, în mod unitar pentru
școlile implicate, putând fi exemplificat concret. Veți avea la dispoziție două instrumente de in-
vestigație, un chestionar pentru elevi și unul pentru părinți (aveți aceste chestionare și în CD),
conținând itemi ce vizează diverse aspecte importante din viața școlii. Veți aplica aceste ches-
tionare conform planului pe care îl veți stabili, respectând regulile de eșantionare și procedurile
de aplicare stabilite la aplicația practică respectivă. Pe baza datelor colectate, veți putea identi-
fica, concret, aspecte vizând calitatea care trebuie îmbunătățită în școala dumneavoastră.
8
Indiferent care este formatul utilizat – PDI, PAS sau PDŞ – unitatea şcolară va avea un singur document
strategic şi un singur plan operaţional / de implementare. Ca urmare, în continuare vom folosi abrevierea „PDI”
pentru documentul strategic şi PO pentru plan operaţional / de implementare, indiferent de formatul acestora.
24
Educație de calitate în școlile din mediul rural
Veți putea stabili de comun acord care este aspectul cel mai important/prioritar ce necesită
soluționare/ameliorare și veți întocmi un plan operațional clar de îmbunătățire a calității respec-
tivului aspect identificat ca deficitar.
Ca orice plan operaţional, planul de îmbunătăţire a calităţii va cuprinde obiective, resurse,
termene, responsabilităţi, indicatori de realizare şi instrumentele de evaluare care vor fi utilizate.
Activităţile preconizate vor fi corelate atât cu PDI, cât şi cu strategia de îmbunătăţire a calităţii
şi vor urmări, cu precădere, îmbunătăţirea calităţii activităţii de la clasă şi creşterea nivelului de
satisfacţie a beneficiarilor.
În mod obligatoriu, planul de îmbunătăţire a calităţii va cuprinde activităţi referitoare la
acei descriptori şi indicatori care nu sunt îndepliniţi la nivel de „funcţionare” (deci în domeniile
în care nu sunt îndeplinite standardele de acreditare).
Următoarele două aplicații privind aspecte de vizează planul de îmbunătățire a calității se
vor referi la rezultatele elevilor.
25
Educație de calitate în școlile din mediul rural
Capitolul III
Utilizarea aplicaţiei de sprijin
privind evaluarea internă a calităţii
Scopul aplicaţiei:
Informatizarea evaluării interne/autoevaluării şi a procesului de îmbunătăţire a ca-
lităţii:
înregistrarea furnizorilor de educaţie;
înregistrarea reprezentanţilor FE desemnaţi;
completarea şi depunerea RAEI;
monitorizarea desfăşurării procesului de evaluare.
Realizarea bibliotecii metodologice
librărie electronică de documente;
soluţie de asistenţă metodologică.
Atenție! Aplicaţia suportă browserele: Internet Explorer7+, Firefox 7.0+, Safari 5.1+,
Chrome 13+
Autentificare – pentru a avea accesul la funcţionalităţile sistemului:
• se realizează online pe bază de cont Microsoft pe care utilizatorul îl creează și îl ges-
tionează;
• Un utilizator neînregistrat are acces doar la pagina publică principală şi la cererea
de înregistrare;
• După trimiterea unei cereri de înregistrare, înainte ca aceasta să fie aprobată, uti-
lizatorul va putea doar să îşi modifice cererea de înregistrare existentă.
Aplicația poate fi accesată on-line pe site-ul ARACIP. Pentru a vă înscrie în aplicație (dacă
nu v-ați înscris până acum) aveți instrucțiunile de înscriere prezentate în cele 8 tutoriale pe
Youtube (se poate face un link către ele http://www.youtube.com/user/ARACIP2013).
După aprobarea cererii de către un administrator, utilizatorul va avea acces în aplicaţie con-
form rolului solicitat.
26
Educație de calitate în școlile din mediul rural
1. Extensii şi funcţionalităţi
RFE – componenţa comisiilor CEAC;
Actualizarea profilului personal;
Actualizarea profilului FE pentru propria şcoală/grădiniţă;
Documentele şcolii;
Instrumente de sprijin – Biblioteca Metodologică;
Noi roluri in sistem – reprezentant MECTS, ISJ, UNICEF;
Chestionare obligatorii elevi şi părinţi;
Secţiunea „Caută o şcoală”;
Secţiunea „Întreabă un expert”;
Secţiunea „Help”.
Această ultimă parte a cursului este dedicată realizării sarcinilor de lucru pentru pregătirea
datelor și a documentelor de analiză rezultate în urma aplicării chestionarelor pentru elevi și
părinți conținute de aplicația informatică.
Acestea se găsesc în meniul Documente -> Chestionare părinţi şi elevi.
Reprezentantul FE culege de la părinţi respectiv de la elevi chestionarele individuale
(anonime) şi însumează rezultatele pe ani de studiu.
Se constituie astfel câte un centralizator pentru fiecare an de studiu.
Se poate exersa în modul SIMULARE.
Au acces la rezultatele centralizate, pe toată şcoala, atât reprezentanţii FE cât şi uti-
lizatorii care au acces la profilul complet al unităţii de învăţământ.
Chestionarele pentru completare individuală se pot descărca accesând meniul Colabo-
rare -> Biblioteca metodologică, secţiunea „Modele de instrumente şi proceduri”.
Aplicația următoare se va desfășura pe grupe formate din persoane din aceeași unitate de
învățământ și va avea mai mulți pași care se vor desfășura atât în secvența de curs, cât și la nivelul
fiecărei unități; întregul demers va fi inclus în portofoliul cursanților și va conta la evaluarea fi-
nală.
27
Educație de calitate în școlile din mediul rural
Pregătirea investigației
PASUL 1
Pe baza instrucțiunilor privind eșantionarea din Anexa 5, se va stabili eșantionul de elevi și
părinți din școala dumneavoastră la care se aplică chestionarele.
Unitatea de învățământ______________________________________
Primar
Gimnazial
Liceal
Șc. profesională
Total
PASUL 2
Se realizează un plan concret privind desfășurarea investigației, centralizarea datelor și
încărcarea rezultatelor în aplicație:
Unitatea de învățământ_______________________________
PLAN DE REALIZARE A INVESTIGAȚIEI
Nr. Activitate Termen Responsabil Obs.
1. Stabilirea procedurilor
de aplicare;
3. Multiplicare chestionare;
28
Educație de calitate în școlile din mediul rural
8. Încărcare date;
9. Anunțarea rezultatelor
PASUL 3
Stabilirea structurii raportului de analiză
Cursanții se împart în 5 grupe, având în componență persoane din școli diferite
• Se analizează itemii din chestionarele din aplicație aflate în CD-ul anexat cursului;
• Se identifică grupurile de itemi similari din cele două chestionare;
• Se grupează itemii pe domenii vizate (de exemplu modul de alegere al școlii, im-
plicarea în organismele de conducere sau alte domenii importante pe care le vor stabili membrii
grupei);
• Pe baza domeniilor identificate se propune o structură de raport de analiză a datelor
colectate.
REFLECȚIE ȘI AUTOEVALUARE
Ce știam________________________________________________________________
Ce am învățat____________________________________________________________
Ce voi aplica ____________________________________________________________
Ce termeni trec în glosar___________________________________________________
Următorii pași se vor desfășura după încheierea cursului, înainte de desfășurarea cursului
de formare privind utilizarea aplicației. În prima parte a acestui curs, se vor prezenta datele colec-
tate și raportul realizat, urmând ca o primă aplicație să fie introducerea datelor colectate pe plat-
formă.
PASUL 4
Se va desfășura în fiecare școală, prin punerea în aplicare a planului realizat
PASUL 5
Interpretarea datelor colectate și centralizate – se va realiza un raport la nivel de școală,
care va intra în copie în portofoliul fiecărui participant.
29
Educație de calitate în școlile din mediul rural
Anexa 1
Harta A
Harta B
30
Educație de calitate în școlile din mediul rural
Anexa 2
31
Educație de calitate în școlile din mediul rural
Anexa 3
Prin urmare, nivelurile de realizare a calităţii în şcoală sunt „jalonate” prin standarde, în
modul următor:
– Satisfăcător: standardele de acreditare, cu descriptori evaluabili binar (da / nu);
obli-gatorii; reprezintă minimul de calitate;
– Foarte bine: standardele de referinţă (de calitate), cu descriptori ilustrativi ai ca-
lităţii ca progres, valoare adăugată; reprezintă nivelul optimal, pe baza bunelor practici („bench-
marks”) naţionale şi internaţionale.
O şcoală excelentă îndeplineşte toate standardele obligatorii (de acreditare), atinge toţi des-
criptorii ilustrativi din standardele de referinţă (de calitate) şi inovează cel puţin într-una din
cele 43 de zone măsurate de indicatorii de performanţă, creându-şi propriul standard.
Tipuri:
Standardele de acreditare: standarde de autorizare, standarde de acreditare şi de evaluare pe-
riodică;
Standardele de referinţă (de calitate).
32
Educație de calitate în școlile din mediul rural
33
Educație de calitate în școlile din mediul rural
Anexa 4
tuţională, tocmai pentru a favoriza continuitatea în activitatea de planificare. În acest fel, CEAC
va putea juca un rol consultativ în elaborarea noului proiect de dezvoltare, iar tranziţia de la un
proiect de dezvoltare la altul se va realiza cu consultarea CEAC, care va avea grijă ca ţintele
strategice, programele şi activităţile prevăzute să vizeze în mod explicit creşterea calităţii educaţiei
oferite.
• Care este modalitatea de evaluare a activităţii membrilor CEAC ?
• Care sunt modalităţile de remunerare a membrilor CEAC ?
• Care este spaţiul de lucru alocat CEAC ?
• Care sunt echipamentele la care membrii CEAC au acces sau sunt în folosinţă ex-
clusivă ?
• Etc.
Anexa 5
Extras din Manualul de evaluare internă a calităţii educaţiei –ARACIP 2013 – realizat
în cadrul programului POSDRU/85/1.1/S/55668.
35
Educație de calitate în școlile din mediul rural
36
Educație de calitate în școlile din mediul rural
Volum populaţie Volum eşantion pentru eroarea: Volum populaţie Volum eşantion pentru eroarea:
37
Educație de calitate în școlile din mediul rural
se va realiza pe un lot de 10 (valorile utilizate în exemplu sunt alese pentru claritatea mesajului!),
pasul de eşantionare va fi egal cu 80/10=8.
39
Educație de calitate în școlile din mediul rural
Evaluări ale unor aspecte motivaţionale sau atitudinale se adresează, de cele mai multe
ori, întregii colectivităţi şcolare. În aceste condiţii, ale unei cercetări longitudinale, structura
eşantionului va trebui să respecte structura populaţiei ţintă, vizate de tema abordată.
Pentru respectarea reprezentativităţii, cea mai bună selecţie este cea proporţională, din
fiecare categorie selectându-se acelaşi procent de elevi. Metoda preferată de selecţie este cea
a parcurgerii listei cu pasul de eşantionare obţinut prin raportarea numărului total de subiecţi din
listă la numărul de subiecţi calculat pentru volumul eşantionului. În acest caz, lista ar trebui să
cuprindă toţi elevii şcolii (ordonaţi, de exemplu alfabetic), oferind şanse egale de reprezentare în
eşantion a tuturor anilor de studiu implicaţi (clase).
40