Universitatea de Arhitectura si Urbanism „Ion Mincu” Bucuresti

Modele globale, arhitecturi locale

Student: Mihaila S. Bogdan-Ionut

Grupa: 40

Arhitectii G.M. Cantacuzino, Henriette Delavrancea Gibory si Octav Doicescu, intre modernitate si
traditie.

Arhitectul G.M. Cantacuzino si Henriette Delavrancea Gibory

Henriette Delavrancea Gibory a facut parte dintr-o generatie de arhitecti impreuna cu Horia Creanga,
George Matei Cantacuzino si Octav Doicescu, care, impreuna au format scoala de arhitectura
moderna in Romania, fiecare dintre cei mentionati mai sus in maniera lor specifica. Henriette
Delavrancea Gibory s-a remarcat prin constructiile sale impresionante de la malul marii, in statiunea
Balcic, in perioada 1930-1940, dar si prin constructiile sale din Bucuresti.

Casele construite de Henriette Delavrancea Gibory sunt o combinatie intre doua stiluri,
traditionalismul romanesc hibridizat cu modernismul. Henriette Delavrancea afirma ca „casele mele
pe care le vedeti in poze au iz romanesc, dar sunt totodata moderne ca aspect si functie, migalos
aprofundate; ele i-au facut fericiti pe clientii mei”(„Henriette Delavrancea Gibory, arhitectura intre
1930-1940” editura Simetria). Tot Henriette Delavrancea afirma ca pastreaza in suflet casele de la
tara si cele de la malul marii.

Preocuparea esentiala a Henriettei Delavrancea Gibory a constituit-o asezarea cladirilor in cadrul

natural si arhitectural. Admirabil, vilele doamnei arhitect sunt ilustrate print-un alb stralucitor ce
definesc faleza statiunii Balcic. A dorit sa creeze o legatura cu malul marii, astfel a creat terase, ziduri
de sprijin, placate cu piatra, tocmai pentru a sublinia aceasta legatura stransa. A creat un contrast
aerat, care in opinia dumneaei era specfici pentru o constructie la malul marii. Jocuri ale logiilor si
corniselor care faceau aceste case sa semene cu niste „pasari gata sa-si ia sborul deasupra marii”.In
prezent multe dintre aceste case au disparut ca urmare a reamenajarilor constructiilor de pe litoral
din anul 1950.

Doamna arhitect Delavrancea a avut 3 principii cand a proiectat constructiile moderne de la malul
Marii Negre, simplitate, armonie si proportie, care afirma ca sunt specifice si arhitecturii traditionale
din Romania.

1
 Universitatea de Arhitectura si Urbanism „Ion Mincu” Bucuresti
Modele globale, arhitecturi locale
S-a creat o armonie si o comunicare intre spatiul interior si spatiul exterior datorita spatiului
intermediar, acesta fiind logia si tamplaria de colt care subliniau ideea de constructie la malul marii,
prin evidentierea orizontului.

Unul dintre elementele aduse se stilul modernism a fost acoperisul plat, pe care Henriette
Delavrancea l-a folosit in aproape toate casele sale de la malul marii. La constructiile sale, arhitecta a
folosit doar materiale de constructie locale, piatra la pereti de sprijin si la socluri, caramida, lemn si
olane la nivelul acoperisului. Evident toata constructia fiind zugravita intr-un alb care atragea toate
privirile.

Intr-una dintre putinele sale scrieri, afirma ca un arhitect roman trebuie sa isi caute personalitatea
daca crede ca o are, dar sa fie roman („cautati-va personalitatea daca credeti ca o aveti, dar fiti
romani”). Fiind din aceeasi perioada cu George Matei Cantacuzino, Marcel Iancu si Octav Doicescu, a
reusit totusi sa isi creeze un stil al ei, chiar daca toti cei mentionati mai sus au fost adepti ai
modernismului si ai traditionalismului romanesc, stiluri celor patru nu se aseamana intre ele, fiecare
reusind sa interpreteze si sa filtreze prin mintea lui aceste doua stiluri care au fost hibridizate.

Horia Dinulescu afirma intr-un articol ca doamna arhitect Henriette Delavrancea nu se afla intre cei
patru arhitecti ce au format scoala de arhitectura modernista, ci se afla intr-un plan secund, ea
creand doar vile pe malul marii bulgaresti, nereusind sa se afirme in Bucuresti. Marcel Iancu a fost
parintele arhitecturii moderne in Romania, creand vila Jean Fuchs, cunoscuta ca „prima casa cubista
in Bucuresti” sau cum pretinde autorul, „prima casa de factura modernista din Bucuresti”. Intr-
adevar, Henriette Delavrancea nu s-a afirmat pentru constructiile sale din Bucuresti, ci pentru
constructiile sale de la malul marii, care preiau din arhitectura vernaculara a caselor bulgaresti, nu
preia principiile arhitecture traditionale din Romania, afirma Horia Dinulescu. Doamna arhitect a
creat acele constructii, combinand cele doua stiluri, dar adaptandu-se si conditiilor de mediu, care
configura volumele in sensul accentuarii inclinatiei terenului stancos, unde la casa romaneasca nu se
intalnesc astfel de rezolvari in care sa se trebuiasca „mularea” dupa teren.

Henriette Delavrancea Gibory a dus traditionalismul romanesc la un alt nivel, a facut o imbunatatire a
stilului, simtindu-se in acelasi timp si modernismul, abia aparut. In opinia mea, acest stil hibrid, intre
cele doua stiluri, a inspirat multi arhitecti precum, Grigore Ionescu, Gheorghe Petrascu, Nae
Nedelescu, Pompiliu Macovei si Anghel Marcu.

Doamna Henrietta Delavrancea Gibory a avut un interes si pentru amenajarea curtilor interioare.
Cum mare parte din casa construite de dumneaei sunt amplasate pe malul marii, putine din
constructii au avut parte de un asemenea „tratament”. Pe strada Iavorov, poate fi admirata casa
Cancicov, care este mai departata de faleza si a scapat de distrugeri. Majoritatea vilelor au disparut

2
 Universitatea de Arhitectura si Urbanism „Ion Mincu” Bucuresti
Modele globale, arhitecturi locale
ca urmare a lucrarilor de amenajare a drumului in lungul tarmului marii, dupa 1950. Amenajarea
gradinii, atent studiata, cu pergole, fantani, vegetatie bogata si variata, pastrata miraculos, sugereaza
farmecul de altadata al acestor locuri. Volumetria cladirilor este imbogatita prin utilizarea
elementului bow-window, caracteristic arhitecturii balcanice. Coronamentul este puternic subliniat
de acoperisul plat, marginit de cornisele ample, protectoare, potrivite climatului insorit al marii.
Toate aceste elemente compozitionale, logiile, consolele repetate, cornisele proeminente, creeaza
impresia de imponderabilitate a volumului construit.

Henrietta Delavrancea a proiectat intre anii 1934-1936, pentru pictorul Eustatiu Stoenescu, un conac
si anexele gospodariei de la Draghiceni-Olt si biserica satului care era in imediata apropiere. S-a
inspirat din casele specifice Valahiei, folosind elemente reprezentative: pridvorul cu intrarea in beci,
prispa, stalpii de lemn ciopliti. Rezolvarea contemporana a functiunii conacului, dimensionarea si
dispunerea diferita a golurilor, au directionat-o catre o interpretare originala a modelului initial.
Conacul a avut acele elemente traditionale romanesti, dar stilul in care a fost construit avea si
influente de factura modernista: volumul alb si simplu, logii, acoperisul acoperit de olane.

Casa Constantiniu si Casa Iunian au fost dintre cele mai inspirate lucrari ale Henriettei Delavrancea la
Balcic. Ele reprezinta o sinteza a experientei acumulate in ceea ce priveste tratarea volumetriei si
rezolvarea functiunii, ajunsa la desavarsire. Aceasta poate fi exprimata schematic astfel: primul nivel-
subsolul, incastrat partial in terenul denivelat, are in general servicii sau pivnita, al doilea nivel-
parterul, contine zona de acces la nivelul strazii si spatiile de primire (salon, sufragerie, birou, terasa
acoperita), al treilea nivel, scos intotdea-una in consola, include spatiile de dormit si poarta un
acoperis cu strasini mari, cu invelitoare din olane, logiile de colt sunt dispuse suprapus (Casa Iunian,
casa Cancicov), sau alternat (Casa Constantiniu, casa Pillat in proiectul initial), friza de ferestre spre
coltul constructiei opus logiei este prezenta la parter cat si la etaj, terasele, zidurile de sprijjin din
piatra rezolvate cu abilitate, aseaza constructia pe malul abrupt, in directa vecintatate a marii.

Unele dintre lucrarile arhitectului Octav Doicescu, contemporan cu Henriette Delavrancea, „au
rezontante comune, apropieri stilistice de arhitectura Henriettei Delavrancea.”

Doamna Delavrancea a pretuit cu deosebire un mare arhitect: taranul roman. Fie in constructia
locuintei sale sau a celei boieresti in care stie sa raspunda cerintelor beneficiarului, fie in edificarea
lacasurilor sfinte satesti sau domnesti, aceasta a transmis din generatie in generatie o experienta
tehnica si artistica, care s-a reflectat in tipuri caracteristice constituite de-a lungul timpului. Prin
intuitie si apoi prin studiu, Henriette Delavrancea Gibory asimileaza creator acecste modele in
proiectele de conace la tara realizate in perioada 1934-1943.

3
 Universitatea de Arhitectura si Urbanism „Ion Mincu” Bucuresti
Modele globale, arhitecturi locale
Locuintele pe care arhitecta le proiecteaza in mediul urban reflecta un demers atat in materie de
interpretare a traditiei cati si de apropiere a principiilor modernismului. Transpunerea stilizata din
primii ani a vernacularului local va lasa loc unei geometrii, in care volumetria obiectului arhitectural
capata o importanta deosebita. Cele doua exemple de locuinte se situeaza la extremele spectrului
investit de Henriette Delavrancea. Vila Cantuniari este tipica pentru interesul constant al arhitectei
de a integra formele traditionale, aici, casa balcanica, motiv recurent in opera sa, intr-o viziune
moderna, in timp ce vila Gavrila ilustreaza, prin cubismul sau, atasamentul fata de valorile
modernismului.

Octav Doicescu este, si el, preocupat de felul in care traditia poate fi integrata in realizarea unei
arhitecturi moderne romanesti. Ca si Delavrancea, privilegiaza tipologia casei balcanice, altfel
interpretata, alegere justificata de dorinta de a gasi o formula de continuitate pentru locuinta
urbana. Inspirandu-se din fondul vernacular al oraselor romanesti, persistent cel putin pana la
sfarsitul secolului al XIX-lea, arhitectul il traduce intr-o serie de variante. Rezultatul poate fi uneori
eclectic, precum in cazul cesei Caranfil, ce asociaza culoarea evocatoare a interioarelor istoriciste cu
rationalismul mobilierului modern.

„Sunt traditionalisti, modernisti si ceilalti. In categoria din urma se situeaza acei arhitecti care cred ca
e necesar de gasit un echilibru pe bazele disciplinelor clasice, fara a nesocoti nimic nici una din temele
moderne si fara a intoarce spatele traditiei.”

(George Matei Cantacuzino, Despre o Estetica a Reconstructiei,1947)

Societatea romaneasca din perioada interbelica a manifestat un interes pentru ideea stilului modern.
Scopul acestui interes a fost de a recupera acea perioada istorica, referitoare la sincronizarea cu
Zeitgeist-ul european, cu civilizatia occidentala. Arhitectura moderna s-a adresat in mare parte
clientilor bogati sau excentrici sau non-conformisti, care doreau sa isi arate statutul social aflat in
ascensiune. Astfel arhitectura moderna s-a bucurat de o crestere si un interes foarte mare in
Romania acelei epoci, devenind foarte populara, vizibila in adoptarea ei la nivelul vernacularului
urban.

George Matei Cantacuzino afirma la conferinta „Orasele de maine” din anul 1933, „pe bazele
modernismului. (...) vom construi o noua estetica, proprie, care se va armoniza si va face cauza
comuna cu civilizatia moderna.” Marii arhitecti ai secolului al XX-lea au abordat in viata lor
profesionala doua sau chiar trei stiluri arhitecturale si chiar o combinatie hibrida intre elementele a
doua stiluri, in aceasta categorie se incadreaza George Matei Cantacuzino. George Matei Cantacuzino

4
 Universitatea de Arhitectura si Urbanism „Ion Mincu” Bucuresti
Modele globale, arhitecturi locale
a abordat in prima parte a carierei sale, doua stiluri, clasicismul si modernismul, teoretician al unui
tip specific de modernism romanesc.

Arhitectul George Matei Cantacuzino a elaborat un sistem estetic propriu care asimila valentele
moderne in „corpul viu al traditiei”. Asadar George Matei Cantacuzino nu doreste sa renunte la
traditie, dar doreste sa se aproprie si de stilul european, modernismul. Solutia sa propune
infruntarea traditiei cu modernismul si reconamda adaptarea dimensiunii moderne la ceea ce este
semnificativ in traditie, dar acest lucru nu reprezinta copierea formelor vechi. Astfel Cantacuzino nu
se inscrie in nici una dintre cele doua tabere de „stiluri” create in Romania, arhitectii ce aparau stilul
lui Ion Mincu si adeptii modernismului.

Arhitectii din Franta au afirmat despre Cantacuzino ca are un rol important in arhitectura interbelica
din Romania. Casele sale sunt „sincronizate” cu arhitectura moderna, „prevalenta constructiilor
private cu functiune de locuinta particulara individuala, extrem de elegante, absenta totala a pietrei
ca material de constructie care favorizeaza utilizarea betonului armat, a cimentului, a marmurei si a
granitului pentru fundatii”. Toate aceste cautari ale stilului modern, au fost efortulrile arhitectilor
romani de a se afirma si de a-si depasi limitele.

Proiectele lui George Matei Cantacuzino sunt de o mare diversitate din punct de vedere functional,
locuinte individuale, vile, imobile de raport de tip Blockhaus, banci, hoteluri, hale industriale, un
imobil de birouri, pavilioane de expozitii, sedii de institutii, biserici, un mausoleu etc.

Constructiile hoteliere, amplasate in mediul urban sau in cadrul natural montan sau maritim,
deservesc functiuni considerate ca activitati de factura moderna, precum si turismul si loisir-ul.
Acestea isi gasesc exprimarea in proiecte interesante, cu solutii deosebite, cu privire la arhitectura
internationala. Un exemplu semnificativ este proiectul hotelului Bellona de la Eforie Nord, care
utilizeaza eficient capacitatile sitului, asigura o orientare optima a camerelor destinate clientului.
Limbajul cladirilor realizate de George Matei Cantacuzino la malul Marii Negre prezinta particularita
de factura modernista, ferestre lungi orizontale, ferestre de tip hublou, camere de tip cabina
impartite dupa un partiu modern.

Volumetria arhitecturala este marcata de relatia dintre directia orizontala (logii desfasurate pe
orizontala) si directia verticala accentuata printr-un sir de copertine ce protejeaza golurile ferestrelor,
corespunzatoare casei scarii. Ca un alt element de accentuare a compozitiei, se adauga raportul
echilibrat dintre plin si gol. Plinul corespunde parterului si ultimului nivel, iar golul celor trei niveluri
de camere (Hotel Bellona). Camerele sunt dotate cu balcoane, astfel incat vizitatorii sa beneficieze de
maximul de lumina.

5
 Universitatea de Arhitectura si Urbanism „Ion Mincu” Bucuresti
Modele globale, arhitecturi locale
Vila George V. Bibescu, Eforie Nord, construita intr-o factura modernista, din structura de beton si
zidarie de caramida, situata pe faleza Marii Negre, beneficiaza de volumul rectangular incadrat de o
scara laterala care permite accesul la etaj. Compozitia fatadei este simpla, punctata de doua registre
de ferestre cu obloane si o copertina minimalista sprijinita in console laterale care face trecerea spre
ultimul nivel retras, cu terasa.

„George Matei Cantacuzino (...) suita sa de vile simple, moderne, varuite in alb, cu cadrele ferestrelor
si usilor albastre, sunt foarte placute privirii.”

Atat Henriette Delavrancea Gibory, cat si George Matei Cantacuzino au dezvoltat o pasiune pentru
doua stiluri, modernism si traditionalismul romanesc. Insa operele lor de la malul marii sunt diferite,
intrucat chiar daca cei doi au abordat si impreunat cele doua stiluri, au facut-o intr-o maniera
proprie. In operele doamnei Delavrancea se observa intr-o masura mai mare traditionalismul.
Aceasta a incercat sa se plieze pe teren, pe sit, sa ii preia formele si sa creeze pe acel teren
accidentat, de la Balcic, o constructie care sa ne trimita cu gandul la mare. Operele lui George Matei
Cantacuzino au o simplitate mai mare decat a celor apartinand Henriettei Delavrancea. Volumetria
operelor lui Cantacuzino au forme simple in plan si in elevatii, acoperisul este terasa (la constructiile
realizate de Doamna Delavrancea, acoperisul are o usoara panta), constructia este asezata la
orizonatala, nu preia ca in cazul constructiilor de la Balcic, formele terenului si in operele lui
Cantacuzino nu este folosita piatra ca material de constructii. Doamna Delavrancea in schimb,
abordeaza si o tratare a gradinilor constructiilor pe care le proiecteaza (doar la cladiri care nu se aflau
pe faleza malului marii). Ambii arhitecti au preluat intr-o oarecare masura principiile arhitecturii
moderniste a lui Le Corbusier, volumul intr-un alb stralucitor, ferestre lungi, in banda, logii, terase,
balcoane si nu in ultimul rand, acoperisul terasa. Arhitectura moderna insemna sa simplifici foarte
mult volumul. Constructiile de la malul marii folosesc clar metafora vaporului, caracteristica
modernismului, iar malul marii devine locul potrivit pentru acest tip de arhitectura. De exemplu,
hotelul Bellona are cateva detalii care nu sunt specifice modernitatii, soclul voluminos din piatra,
capatul in forma de cap de nava inconjurat de scari si rampe. Cladirea da impresia unei fortarete care
aminteste de fortaretele si orasele grecesti precum Histria sau Tomis.

Multi arhitecti stapanesc doar prin imitare arhitectura moderna, putini ii inteleg spiritul. Henriette
Delavrancea Gibory si George Matei Cantacuzino au fost doi dintre cei mai mari arhitecti moderni ai
secolului al XX-lea. Acestia nu au reprodus principiile arhitecturii, nu au copiat, ci au trecut prin
propriul filtru si au creat un stil hibrid, intre modernism si traditionalism. Chiar daca Henriette
Delavrancea a lucrat in „planul secund” (a lucrat doar la imobile de locuit), a reusit cumva sa se

6
 Universitatea de Arhitectura si Urbanism „Ion Mincu” Bucuresti
Modele globale, arhitecturi locale
impuna si sa transmita mai departe stilul sau, iar impreuna cu Cantacuzino au facut o echipa ce a
transformat fata Bucurestiului, dar si a litoralului Marii Negre.

1.1. Una dintre primele case construite de Henriette 1.2. Vila Constantiniu, construita in anul
Delavrancea Gibory in statiunea Balcic 1935 de Doamna Delavrancea, Balcic

1.3. Palatul Reginei

Maria de la Balcic.
Henriette
Delavrancea a
construit un corp al
Palatulu Regal.

7
 Universitatea de Arhitectura si Urbanism „Ion Mincu” Bucuresti
Modele globale, arhitecturi locale

1.4. Pavilionul Granicenilor, Balcic 1.5. Casa profesorului

Balcic, anul 1936 Valcovici, Bucuresti,
1937

2.1. Ansamblul de vile construite in stil modernist, la malul marii, statiunea Eforie Nord

8
 Universitatea de Arhitectura si Urbanism „Ion Mincu” Bucuresti
Modele globale, arhitecturi locale

2.2. Vila Aviana, construita in statiunea Eforie Nord in anul 1933, in stil modernist impletit cu
traditionalismul, de catre arhitectul George Matei Cantacuzino

2.3. Imagini ale epocii cu Vila Aviana, Eforie Nord, 1933

9
 Universitatea de Arhitectura si Urbanism „Ion Mincu” Bucuresti
Modele globale, arhitecturi locale

2.4. Imagini actuale cu Vila Aviana, Eforie Nord

Bibliografie: Henriette Delavrancea Gibory in anii 1930-1940, editura Simetria

George Matei Cantacuzino (1899-1960): arhitectura ca tema a gandirii, Mirela Duculescu
George Matei Cantacuzino- A Hybrid Modernist

10