Sunteți pe pagina 1din 31

CURS 3

VARIABILELE DE STARE PENTRU PĂMÂNTURI NESATURATE

18
2 0
M P
F
STAREA UNUI SISTEM

8
 Fung (1965) descrie starea unui sistem ca fiind
„informația necesară pentru a caracteriza complet sistemul
pentru cazul în cauză”

 Variabilele de stare trebuie să fie independente de proprietățile


0 1
fizice materialului sistemului.

P 2
 Variabilele de stare pentru un corp elastic sunt date de acele
variabile ce descriu starea de deformații specifice, starea de

08.03.2018
M
tensiune și geometria acestuia.

FASIST.DR.ING. FLORIN BEJAN >>> CURS 3 >>> FIZICA MEDIILOR POROASE >>> MASTER INGINERIE GEOTEHNICĂ 2
NOȚIUNI DE BAZĂ

8
VARIABILE DE STARE
variabile nemateriale necesare pentru caracterizarea unui sistem material

VARIABILELE STĂRII DE TENSIUNE

0 1
variabile nemateriale necesare pentru caracterizarea condițiilor de echilibru a tensiunilor

P 2
(conservarea energiei)

VARIABILELE STĂRII DE DEFORMAȚIE


variabile nemateriale necesare pentru caracterizarea condițiilor de deformație sau deviației de la
stare inițială

M
(conservarea masei)

08.03.2018
F RELAȚII CONSTITUTIVE
ecuații ce exprimă relația matematică dintre variabilele de stare
încorporează proprietățile materialului

ASIST.DR.ING. FLORIN BEJAN >>> CURS 3 >>> FIZICA MEDIILOR POROASE >>> MASTER INGINERIE GEOTEHNICĂ 3
RELAȚII CONSTITUTIVE

8
 Relațiile constitutive sunt expresii sau ecuații ce relaționează o
variabilă de stare cu alta/alte variabile de stare. Spre exemplu,
relația dintre tensiune și deformație specifică este o relație
constitutivă ce descrie comportamentul mecanic al materialului.
 Relații constitutive idealizate, simple sunt stabilite pentru fluide

0 1
elastice etc.

P 2
nevâscoase, fluide vâscoase Newtoniene și solide perfect

08.03.2018
FM
ASIST.DR.ING. FLORIN BEJAN >>> CURS 3 >>> FIZICA MEDIILOR POROASE >>> MASTER INGINERIE GEOTEHNICĂ 4
MODELE MECANICE UTILIZATE ÎN INGINERIE

18
2 0
M P
08.03.2018
FASIST.DR.ING. FLORIN BEJAN >>> CURS 3 >>> FIZICA MEDIILOR POROASE >>> MASTER INGINERIE GEOTEHNICĂ 5
MODELUL CONSTITUTIV MOHR-COULOMB

18
2 0
M P
08.03.2018
FASIST.DR.ING. FLORIN BEJAN >>> CURS 3 >>> FIZICA MEDIILOR POROASE >>> MASTER INGINERIE GEOTEHNICĂ 6
MODELUL CONSTITUTIV HARDENING SOIL

18
2 0
M P
08.03.2018
FASIST.DR.ING. FLORIN BEJAN >>> CURS 3 >>> FIZICA MEDIILOR POROASE >>> MASTER INGINERIE GEOTEHNICĂ 7
PROBLEME PRACTICE ÎN MECANICA PĂMÂNTURILOR
NESATURATE

Probleme asociate
stării de tensiuni
Probleme asociate
stării de deformații

18 Probleme asociate
curgerii fluidelor

1. Stabilitate taluzurilor în
condițiile modificărilor
climatice

2
1. Umflarea și contracția
pământurilor expansive
2. Crăparea din uscare a
0 1. Balanța apei la interfața
pământ-atmosferă
2. Viteza de reîncărcare netă

P
2. Presiunea laterală a argilelor contractile a zonei saturate sau a
pământului și stabilitatea 3. Pământuri colapsibile acviferelor
structurilor de sprijin 3. Proiectarea acoperirii
4. Consolidarea și tasarea

M
3. Stabilitatea excavațiilor și pământurilor nesaturate finale pentru depozite de
forajelor deșeuri subterane
5. Compactarea pământurilor
4. Capacitatea portantă a 4. Transportul poluanților

F
fundațiilor de suprafață
5. Propagarea tensiunilor în
pământuri nesaturate

08.03.2018
aproape de suprafață
5. Infiltrarea apei în barajele
din pământ considerând
condiții nesaturate.

ASIST.DR.ING. FLORIN BEJAN >>> CURS 3 >>> FIZICA MEDIILOR POROASE >>> MASTER INGINERIE GEOTEHNICĂ 8
STAREA DE TENSIUNE DIN PĂMÂNTURI

8
Ce este tensiunea?
 În cea mai simplă formă tensiunea poate fi definită ca

1
fiind raportul

FORȚĂ/ARIA UNITARĂ
Ce este aria unitară?
 În mecanica pământurilor este aria brută a secțiunii
transversale

2
 Reprezintă planul ce taie particulele solide și porii dintre
acestea și orice este în acei pori
0
P
De ce se folosește aria brută a secțiunii transversale?
 În multe aplicații din ingineria geotehnică (în particular
proiectarea fundațiilor) este necesar să se identifice

M
variabilele măsurabile ale stării de tensiune ce
controlează deformația și rezistența la forfecare a

F
pământului
 Permite măsurarea tensiunii
 Considerarea pământului mediu continuu
 Abordare la nivel macroscopic

08.03.2018 ASIST.DR.ING. FLORIN BEJAN >>> CURS 3 >>> FIZICA MEDIILOR POROASE >>> MASTER INGINERIE GEOTEHNICĂ 9
FORȚE CE ACȚIONEAZĂ ASUPRA PĂMÂNTULUI

8
FORȚE EXTERNE FORȚE INTERNE

Greutatea proprie a pământului și acțiunile


transmise de construcții

0 1
PRESIUNEA APEI DIN PORI
(𝒖𝒘 )

2
Aceste forțe distribuite pe unitatea de
suprafață conduc la (în mod normal pozitivă sau egală cu zero)

P
TENSIUNI TOTALE
𝛔 = 𝐅/𝐀
PRESIUNEA AERULUI DIN

M
(în mod normal de tip compresiv)
PORI (𝒖𝒂 )

F
(poate fi pozitivă sau negativă, dar în mod
normal, pentru pământuri nesaturate este
negativă)

08.03.2018 ASIST.DR.ING. FLORIN BEJAN >>> CURS 3 >>> FIZICA MEDIILOR POROASE >>> MASTER INGINERIE GEOTEHNICĂ 10
STAREA DE TENSIUNE PENTRU PĂMÂNTURI NESATURATE
 Tensiunea normală totală (𝝈) tinde să împingă particulele una

8
spre alta

 Presiunea pozitivă a aerului din pori (𝒖𝒂 ) tinde să îndepărteze

0 1
2
particulele

M P
 Presiunea negativă a apei din pori ( 𝒖𝒘 ) tinde să tragă
particulele una spre alta

08.03.2018
FASIST.DR.ING. FLORIN BEJAN >>> CURS 3 >>> FIZICA MEDIILOR POROASE >>> MASTER INGINERIE GEOTEHNICĂ 11
PĂMÂNTUL – MEDIU CONTINUU

8
 Proprietățile pământului nu se  Elementul de pământ trebuie să fie mai
determină la nivel microscopic (la nivel mare decât dimensiunile particulelor și

1
de particulă) ale porilor
 Elementul cubic conține un număr

0
 Totuși, este util să înțelegem și să reprezentativ de particule solide, apă și
discutăm ce se întâmplă la nivel aer,

2
microscopic

 Se consideră un element mic de

P
pământ ( 𝑑𝑥 × 𝑑𝑦 × 𝑑𝑧 ) localizat la
adâncimea z față de suprafața terenului.
Acesta se numește volumul elementar

M
reprezentativ (VER)

08.03.2018
FASIST.DR.ING. FLORIN BEJAN >>> CURS 3 >>> FIZICA MEDIILOR POROASE >>> MASTER INGINERIE GEOTEHNICĂ 12
REPREZENTAREA TENSIUNILOR PE VER

8
 Valorile tensiunilor se reprezintă sub forma
unui tensor

1
𝛔𝐱𝐱 𝛕𝐱𝐲 𝛕𝐱𝐳
𝐓𝛔 = 𝛕𝐲𝐱 𝛔𝐲𝐲 𝛕𝐲𝐳
𝛕𝐳𝐱 𝛕𝐳𝐲

 Fluidele din masa pământului nu pot prelua


tensiuni tangențiale semnificative.
𝛔𝐳𝐳

2 0
P
Tensiunile generate de presiunile aerului și
apei din pori sunt egale în toate direcțiile

M
𝒖𝒂 𝟎 𝟎
𝟎 𝒖𝒂 𝟎

F
𝟎 𝟎 𝒖𝒂
𝒖𝒘 𝟎 𝟎
𝟎 𝒖𝒘 𝟎
𝟎 𝟎 𝒖𝒘

08.03.2018 ASIST.DR.ING. FLORIN BEJAN >>> CURS 3 >>> FIZICA MEDIILOR POROASE >>> MASTER INGINERIE GEOTEHNICĂ 13
PLANURILE ȘI TENSIUNILE PRINCIPALE

Pe trei planuri particulare reciproc perpendiculare tensiunile


tangențiale sunt egale cu zero și aceste planuri se numesc
planuri principale.

18
0
Tensiunile normale pe aceste planuri se numesc planuri
principale:
𝝈𝟏 = tensiunea principală
maximă

𝝈𝟐 = tensiunea principală
P 2
08.03.2018
FM intermediară

𝝈𝟑 = tensiunea principală
minimă
ASIST.DR.ING. FLORIN BEJAN >>> CURS 3 >>> FIZICA MEDIILOR POROASE >>> MASTER INGINERIE GEOTEHNICĂ 14
TENSIUNILE PRINCIPALE

8
 Tensiunile principale sunt ordonate algebric 𝛔𝟏 > 𝛔𝟐 > 𝛔𝟑
 Tensiunile principale reprezintă rădăcinile ecuației:

𝟑 𝟐
𝛔 − 𝐈𝟏 ∙ 𝛔 + 𝐈𝟐 ∙ 𝛔 − 𝐈𝟑 = 𝟎

0 1
expresiile
𝐈𝟏 = 𝛔𝐱 + 𝛔𝐲 + 𝛔𝐳

P 2
unde 𝐼1 , 𝐼2 , 𝐼3 sunt invarianții tensorului stării de tensiune, cu

M
𝐈𝟐 = 𝛔𝐱 ∙ 𝛔𝐲 + 𝛔𝐲 ∙ 𝛔𝐳 + 𝛔𝐳 ∙ 𝛔𝐱 − 𝛕𝟐𝐱𝐲 − 𝛕𝟐𝐲𝐳 − 𝛕𝟐𝐳𝐱
𝐈𝟑 = 𝛔𝐱 ∙ 𝛔𝐲 ∙ 𝛔𝐳 + 𝟐 ∙ 𝛕𝐱𝐲 ∙ 𝛕𝐲𝐳 ∙ 𝛕𝐳𝐱 − 𝛔𝐱 ∙ 𝛕𝟐𝐲𝐳 − 𝛔𝐲 ∙ 𝛕𝟐𝐳𝐱 − 𝛔𝐳 ∙ 𝛕𝟐𝐱𝐲

08.03.2018
FASIST.DR.ING. FLORIN BEJAN >>> CURS 3 >>> FIZICA MEDIILOR POROASE >>> MASTER INGINERIE GEOTEHNICĂ 15
CAZUL SUPRAFEȚEI ORIZONTALE

8
 Evaluarea tensiunilor principale este relativ simplă atunci când suprafața
terenului este orizontală și nu există construcții care să transmită încărcări

1
 Pentru acest caz special,

0
𝛔𝟏 = 𝛔𝐳 = 𝛔𝐯 = 𝐳 ∙ 𝛄
unde 𝛾 este greutatea volumică a pământului în stare umedă ce include

2
greutatea volumică a particulelor solide și a apei prezente în porii pământului
și

P
𝛔𝟐 = 𝛔𝟑 = 𝐊 ∙ 𝛔𝟏
unde K este coeficientul presiunii laterale a pământului în stare de repaos

M
𝟎, 𝟓 ≤ 𝐊 ≤ 𝟎, 𝟖𝟓

F
 De asemenea, pentru acest caz, tensiunile tangențiale sunt zero pe toate
planurile verticale, indiferent de orientare

08.03.2018 ASIST.DR.ING. FLORIN BEJAN >>> CURS 3 >>> FIZICA MEDIILOR POROASE >>> MASTER INGINERIE GEOTEHNICĂ 16
CAZUL SUPRAFEȚEI ÎNCĂRCATE CU O PRESIUNE
UNIFORM DISTRIBUITĂ

8
𝟑 ∙ 𝐩 ∙ 𝐳𝟑 𝐲 𝐱 𝟏
𝛔𝐳 = න න 𝐝𝐱𝐝𝐲
𝟐 ∙ 𝛑 𝟎 𝟎 𝐱𝟐 + 𝐲𝟐 + 𝐳𝟐 𝟓/𝟐

𝛔𝐱 =
𝟑∙𝐩∙𝐳 𝐲 𝐱
න න
𝐲𝟐
𝟐 ∙ 𝛑 𝟎 𝟎 𝐱𝟐 + 𝐲𝟐 + 𝐳𝟐 𝟓/𝟐
𝐝𝐱𝐝𝐲

0 1
𝛔𝐲 =

𝛕𝐱𝐲
𝟑∙𝐩∙𝐳 𝐲 𝐱

=
න න

𝟑∙𝐩∙𝐳 𝐲 𝐱
න න
𝐱𝟐
𝟐 ∙ 𝛑 𝟎 𝟎 𝐱𝟐 + 𝐲𝟐 + 𝐳𝟐

𝐱∙𝐲
𝟐 ∙ 𝛑 𝟎 𝟎 𝐱𝟐 + 𝐲𝟐 + 𝐳𝟐

P 2 𝟓/𝟐

𝟓/𝟐
𝐝𝐱𝐝𝐲

𝐝𝐱𝐝𝐲

𝛕𝐲𝐳

𝛕𝐲𝐳
=

08.03.2018
FM
𝟑 ∙ 𝐩 ∙ 𝐳𝟐 𝐲 𝐱
න න

𝟑 ∙ 𝐩 ∙ 𝐳𝟐 𝐲 𝐱
න න
𝐱
𝟐 ∙ 𝛑 𝟎 𝟎 𝐱𝟐 + 𝐲𝟐 + 𝐳𝟐

𝐲
𝟐 ∙ 𝛑 𝟎 𝟎 𝐱𝟐 + 𝐲𝟐 + 𝐳𝟐
𝟓/𝟐

𝟓/𝟐
𝐝𝐱𝐝𝐲

𝐝𝐱𝐝𝐲

ASIST.DR.ING. FLORIN BEJAN >>> CURS 3 >>> FIZICA MEDIILOR POROASE >>> MASTER INGINERIE GEOTEHNICĂ 17
VARIABILELE STĂRII DE TENSIUNE

8
 Tensiunea totală, 𝛔 – valoarea lui 𝜎 este întotdeanuna mai mare
decât zero și întotdeauna mai mare decât 𝑢𝑎 . Astfel (𝛔 − 𝐮𝐚 ), numită

1
tensiunea normală netă este întotdeauna pozitivă

0
 Presiunea aerului din pori, 𝐮𝐚 - când gradul de saturație este mic și
aerul din pori este continuu, atunci 𝑢𝑎 va fi în echilibru cu atmosfera

2
de deasupra suprafeței terenului. Pentru că 𝑢𝑎 este evaluată ca o
presiune manometrică (i.e. relativă la presiunea atmosferică) în aceste
condiții valoarea este zero sau aproape de zero.

P
 Presiunea apei din pori, 𝐮𝐰 - valoarea lui 𝑢𝑤 poate fi negativă, zero

M
sau pozitivă – dar pentru pământuri nesaturate este aproape
întotdeauna negativă.

F
 Presiunea netă a fluidului (𝐮𝐚 − 𝐮𝐰 ) numită sucțiunea pământului sau
sucțiunea matriceală este aproape întotdeauna pozitivă și corespunde
unei presiuni nete ce tinde să tragă particulele unele spre altele
08.03.2018 ASIST.DR.ING. FLORIN BEJAN >>> CURS 3 >>> FIZICA MEDIILOR POROASE >>> MASTER INGINERIE GEOTEHNICĂ 18
VARIABILELE STĂRII DE TENSIUNE

8
 Dacă combinăm cele trei tensiuni în două variabile ale stării de tensiune
„nete”, vom obține două variabile măsurabile, ambele având tendința de

1
menține particulele grupate atunci când pământul este nesaturat

1. TENSIUNEA NORMALĂ NETĂ (𝝈 − 𝒖𝒂 )


2. SUCȚIUNEA MATRICEALĂ (𝒖𝒂 − 𝒖𝒘 )

2 0
P
 Cercetările au arătat că aceste două variabile ale stării de tensiune
controlează deformarea pământului și rezistența la forfecare
 Aceste variabile ale stării de tensiune pot fi exprimate sub formă tensorială
𝝈𝟏 − 𝒖𝒂
𝟎
𝟎

08.03.2018
FM 𝟎
𝝈𝟐 − 𝒖𝒂
𝟎
𝟎
𝟎
𝝈𝟑 − 𝒖𝒂
și
𝒖𝒂 − 𝒖𝒘
𝟎
𝟎
𝟎
𝒖𝒂 − 𝒖𝒘
𝟎
𝟎
𝟎
𝒖𝒂 − 𝒖𝒘

ASIST.DR.ING. FLORIN BEJAN >>> CURS 3 >>> FIZICA MEDIILOR POROASE >>> MASTER INGINERIE GEOTEHNICĂ 19
VARIABILELE STĂRII DE TENSIUNE

8
 TENSIUNEA NORMALĂ NETĂ (𝝈 − 𝒖𝒂 ) împinge particulele de
pământ una spre alta; reprezintă diferența dintre tensiunea
normală totală (𝜎) și presiunea aerului din pori (𝑢𝑎 )
 La creșterea tensiunii normale nete pământul devine mai rigid și
mai rezistent

0 1
P 2
 SUCȚIUNEA MATRICEALĂ ( 𝒖𝒂 − 𝒖𝒘 ) trage particulele de
pământ una spre alta; reprezintă diferența dintre presiunea
aerului din pori (𝑢𝑎 ) și presiunea apei din pori (𝑢𝑤 )

08.03.2018
FM
 La creșterea sucțiunii (i.e. presiunea apei devine mai negativă),
pământul devine mai rigid și mai rezistent

ASIST.DR.ING. FLORIN BEJAN >>> CURS 3 >>> FIZICA MEDIILOR POROASE >>> MASTER INGINERIE GEOTEHNICĂ 20
CASTELUL DIN NISIP

8
Un castel din nisip reprezintă un
exemplu simplu al modului în care
sucțiunea matriceală trage particulele
una spre alta
Atunci când construim un castel din

0 1
nisip, sucțiunea matriceală (apa
tensionată) tinde să tragă particulele
de nisip una spre alta, furnizând
rezistență și rigiditate

P 2
M
Nu se pot realiza castele din nisip
complet uscat (nu există apă în pori)

F
Când se adaugă apă (dar nu prea
multă) nisipului, apare sucțiunea
matriceală în masa nisipului.
08.03.2018 ASIST.DR.ING. FLORIN BEJAN >>> CURS 3 >>> FIZICA MEDIILOR POROASE >>> MASTER INGINERIE GEOTEHNICĂ 21
PROCESE CE CONDUC LA MODIFICAREA SUCȚIUNII
PĂMÂNTULUI

UMEZIREA PĂMÂNTULUI – creșterea umidității pământului


 Dacă pământul este umezit, presiunea apei din pori devine mai puțin
negativă

18
 Particulele de pământ vor fi mai puțin atrase una spre alta

2
 Poate să apară o creștere a volumului pământului
-
0
În cazul pământurilor granulare această creștere este relativ mică dar pentru multe pământuri
argiloase creșterea este mare și le numim pământuri expansive.

P
- În cazul anumitor pământuri granulare cu densități inițiale mici umezirea conduce la îndesarea
acestora și le numim pământuri colapsibile.

FM
USCAREA PĂMÂNTULUI – scăderea umidității pământului
 Dacă pământul este uscat, presiunea apei din pori devine mai negativă
 Particulele de pământ sunt atrase mai mult una spre alta
 Poate să apară o scădere a volumului pământului

08.03.2018 ASIST.DR.ING. FLORIN BEJAN >>> CURS 3 >>> FIZICA MEDIILOR POROASE >>> MASTER INGINERIE GEOTEHNICĂ 22
CONSECINȚE ALE MODIFICĂRII VARIABILELOR STĂRII
DE TENSIUNE

8
Se așteaptă un răspuns al pământului dacă:

1. se modifică presiunea apei din pori, cauzând o modificare a


sucțiunii pământului;

0 1
normale nete;

P 2
2. Se modifică tensiunea totală, cauzând o modificare a tensiunii

3. Se modifică simultan ambele variabile ale stării de tensiune.

08.03.2018
FM
ASIST.DR.ING. FLORIN BEJAN >>> CURS 3 >>> FIZICA MEDIILOR POROASE >>> MASTER INGINERIE GEOTEHNICĂ 23
RELAȚIA TENSIUNE-DEFORMAȚIE SPECIFICĂ

8
 Relația constitutivă tensiune – deformație specifică pe direcție
verticală pentru pământuri nesaturate liniar elastic, izotrop și
omogen

𝛆𝐯 =
𝛔𝐯 − 𝐮𝐚 𝟐𝛍
𝐄

𝐄
𝛔𝐡 − 𝐮𝐚 +
𝐮𝐚 − 𝐮𝐰
𝐇

0 1
unde

P 2
𝜀𝑣 = deformația specifică normală pe direcție verticală
𝜎𝑣 = tensiunea normală totală pe direcție verticală
𝜎ℎ = tentriunea normală totală pe direcție orizontală

M
𝜇 = coeficientul lui Poisson
𝐸 = modulul de elasticitate referitor la modificarea 𝜎 − 𝑢𝑎

F
𝐻 = modulul de elasticitate referitor la modificarea 𝑢𝑎 − 𝑢𝑤
𝑢𝑎 = presiunea aerului din pori
𝑢𝑤 = presiunea apei din pori

08.03.2018 ASIST.DR.ING. FLORIN BEJAN >>> CURS 3 >>> FIZICA MEDIILOR POROASE >>> MASTER INGINERIE GEOTEHNICĂ 24
RELAȚIA TENSIUNE-DEFORMAȚIE SPECIFICĂ

8
 Relația constitutivă tensiune – deformație specifică pe direcție
orizontală pentru pământuri nesaturate liniar elastic, izotrop și
omogen
𝛆𝐡 =
𝛔𝐡 − 𝐮𝐚 𝛍
𝐄
− 𝛔𝐯 + 𝝈𝒉 − 𝟐 ∙ 𝐮𝐚 +
𝐄
𝐮𝐚 − 𝐮𝐰
𝐇

0 1
 Coeficientul presiunii laterale
𝛍 𝐄
2
 Relația de mai sus se aplică pentru ambele direcții orizontale

P
𝐮𝐚 − 𝐮𝐰

M
𝐊𝟎 = − ∙
𝟏−𝛍 𝟏 − 𝛍 ∙ 𝐇 𝛔𝐯 − 𝐮𝐚

08.03.2018
FASIST.DR.ING. FLORIN BEJAN >>> CURS 3 >>> FIZICA MEDIILOR POROASE >>> MASTER INGINERIE GEOTEHNICĂ 25
18
2 0
M P
08.03.2018
F
ASIST.DR.ING. FLORIN BEJAN >>> CURS 3 >>> FIZICA MEDIILOR POROASE >>> MASTER INGINERIE GEOTEHNICĂ 26
STAREA DE TENSIUNI PENTRU P. NESATURATE

18
2 0
M P
08.03.2018
FASIST.DR.ING. FLORIN BEJAN >>> CURS 3 >>> FIZICA MEDIILOR POROASE >>> MASTER INGINERIE GEOTEHNICĂ 27
INVARIANȚII TENSIUNII

8
𝐈𝟏𝟏 = 𝛔𝟏 + 𝛔𝟐 + 𝛔𝟑 − 𝟑𝐮𝐚
I12 = 3 ua − uw

𝐈𝟐𝟏 = 𝛔𝟏 − 𝐮𝐚 𝛔𝟐 − 𝐮𝐚 + 𝛔𝟐 − 𝐮𝐚 𝛔𝟑 − 𝐮𝐚 + 𝛔𝟑 − 𝐮𝐚 𝛔𝟏 − 𝐮𝐚

0 1
2
2
I22 = 3 ua − uw

P
𝐈𝟑𝟏 = 𝛔𝟏 − 𝐮𝐚 𝛔𝟐 − 𝐮𝐚 𝛔𝟑 − 𝐮𝐚
I32 = ua − uw 3

08.03.2018
FM 𝐈𝟑𝟐 =
𝟏
𝟑
∙ 𝐈𝟏𝟐
𝟑
𝟏
= ∙ 𝐈𝟏𝟐 ∙ 𝐈𝟐𝟐
𝟗

ASIST.DR.ING. FLORIN BEJAN >>> CURS 3 >>> FIZICA MEDIILOR POROASE >>> MASTER INGINERIE GEOTEHNICĂ 28
SIMPLIFICĂRI PENTRU PĂMÂNTURI SATURATE

Pe măsură ce un pământ nesaturat devine mai umed, o parte


mai mare din pori este umplută cu apă și mai mică de aer
Pe măsură ce apa este adăugată unui pământ nesaturat și

18
0
pământul devine foarte umed, aerul din pori devine discontinuu
– apar bule

P 2
Pe măsură ce presiunea aerului devine discontinuă și spațiul
aerului din pori se apropie de zero, presiunea aerului din pori se
apropie de presiunea apei din pori. Asta înseamnă că (𝑢𝑎 − 𝑢𝑤 )
se apropie de zero.

FM
Pe măsură ce bulele de aer dispar, dispare 𝑢𝑎 - cel puțin efectul
acesteia dispare.
Astfel, pentru pământuri saturate, rămân doar tensiunile 𝛔 și
𝐮𝐰 .
08.03.2018 ASIST.DR.ING. FLORIN BEJAN >>> CURS 3 >>> FIZICA MEDIILOR POROASE >>> MASTER INGINERIE GEOTEHNICĂ 29
SIMPLIFICĂRI PENTRU PĂMÂNTURI SATURATE

8
 Când spațiul porilor din pământ este umplut cu apă și pământul
este saturat, starea de tensiune este o funcție de două tensiuni:
1. Tensiuni totale
2. Presiunea apei din pori

0 1
Să ne amintim:

P 2
 Tensiunea totală tinde să împingă particulele de pământ una spre alta
 Presiunea negativă a apei din pori tinde să tragă particulele de pământ una spre alta
 Presiunea pozitivă a apei din pori tinde să îndepărteze particulele una față de alta

FM
 Presiunea apei din pori este negativă pentru pământuri
saturate și nesaturate aflate deasupra nivelului apei subterane
 Presiunea apei din pori este pozitivă pentru pământuri saturate
aflate sub nivelul apei subterane
08.03.2018 ASIST.DR.ING. FLORIN BEJAN >>> CURS 3 >>> FIZICA MEDIILOR POROASE >>> MASTER INGINERIE GEOTEHNICĂ 30
SIMPLIFICĂRI PENTRU PĂMÂNTURI SATURATE

8
 În cazul pământurilor saturate este posibilă combinarea
tensiunii totale cu presiunea apei din pori într-o tensiune „netă”
ce controlează deformarea și rezistența la forfecare a
pământurilor saturate. Această tensiune „netă” este numită
tensiune efectivă, 𝝈′ (Teraghi, 1943)

0 1
𝛔′ = 𝛔 − 𝐮𝐰

P 2
 Starea de tensiune pentru pământuri saturate poate fi
reprezentată prin tensorul tensiunii efective

08.03.2018
FM 𝛔𝐱 − 𝒖𝒘
𝛕𝐲𝐱
𝛕𝐳𝐱
𝛕𝐱𝐲
𝛔𝐲 − 𝒖𝒘
𝛕𝐳𝐲
𝛕𝐱𝐳
𝛕𝐲𝐳
𝛔𝐳 − 𝒖𝒘

ASIST.DR.ING. FLORIN BEJAN >>> CURS 3 >>> FIZICA MEDIILOR POROASE >>> MASTER INGINERIE GEOTEHNICĂ 31