Sunteți pe pagina 1din 25

TESTE SIMULARE EXAMEN

ASISTENT MEDICAL GENERALIST


Notaţi cu “adevărat” sau “fals”, enunţurile de mai jos:
1.
1. Dispneea este cauzata de afecţiuni ale aparatului respirator şi cardiovascular.
2. Reducerea suprafeţei respiratorii cauzează polipneea.
3. Tahipneea apare în astmul bronşic.
4. Dispneea Cheynes-Stokes se întâlneşte în coma diabetica.
5. Dispneea Kussmaul este întâlnita în coma uremica.
6. Colapsul vascular are drept cauză dezechilibrul dintre volumul de sânge circulant şi capacitatea
vaselor.
7. Permeabilizarea căilor respiratorii în obstrucţiile supraglotice se realizează prin aşezarea victimei în
poziţie de drenaj postural.
8. Oxigenoterapia se utilizează în toate formele de insuficienţă respiratorie după permeabilizarea
căilor respiratorii.
9. Prima măsură în cazul şocului traumatic o constituie înlăturarea agentului agresor.
10. Pacientului cu traumatism craniocerebral care prezintă scurgeri de lichid cefalorahidian prin urechi
şi nas i se aplică tampoane compresive.
11. Pentru evidenţierea fracturilor feţei în cazul unor traumatisme faciale se palpează simetric faţa,
depistând denivelările osoase, mobilitatea patologică, durerea.
12. Fracturile oaselor bazinului se recunosc după poziţia caracteristică „de broască" a victimei.
13. Durerea precordială care cedează după administrarea unei tablete de nitroglicerină este
caracteristică pentru IMA.
14. Pacientul cu edem pulmonar acut prezintă spută albă, perlată.
15. Pentru a reduce dispneea, pacientul în criză de astm bronşic ia poziţia decubit dorsal.
16. Asepsia înseamnă îndepărtarea germenilor patogeni de pe piele, de pe mucoase, din plăgi, de pe
obiecte, etc.
17. Asepsia este o metoda profilactică.
18. Ulcerul gastric apare mai frecvent la vârsta de 30-50ani.
19. Localizarea durerii în ulcerul gastro-duodenal este în regiunea epigastrică.
20. Hematemeza reprezintă expectoraţia cu picături de sânge.
21. Vaccinarea antihepatita B este recomandată de OMS nu numai persoanelor cu risc mare de
îmbolnăvire, ci şi tuturor sugarilor.
22. Vaccinarea anihepatită C se face cu vaccin antihepatita C.
23. Antisepticele citofilactice nu au un efect nociv asupra ţesuturilor.
24. Rivanolul are rol cicatrizant şi este un bun bactericid.
25. Soluţia de nitrat de argint 1% este indicata în profilaxia oftalmiei gonococice la nou-născuţi.
26. Hemoptizia constituie eliminarea pe gură de masă sanguină provenită din căile aeriene superioare.
27. Hemoptizia este precedata de: senzaţie de căldura retrosternală, gust sărat uşor metalic, jenă
laringiană, tuse.
28. Expectoraţia este precedată de gust sărat uşor metalic.
29. Hemoptizia este hemoragie digestivă superioară.
30. Termenul de BPOC se referă la bolnavii cu bronşita cronică şi emfizem pulmonar.
31. Bolnavul cu BPOC are insuficienţa respiratorie cronică.
32. În astmul bronşic, bronhospasmul se datorează edemului mucoasei bronşice şi hipersecreţiei
bronşice.
33. Astmul bronşic extrinsec debutează de obicei în copilarie sau la adultul tânăr.
34. În starea de rau astmatic, tratamentul începe cu miofilin şi corticoterapie.
35. În criza de astm bronşic se administreaza eritromicină 2 g/24 ore.
36. Pneumonia pneumococică începe printr-un stadiu de congestie alveolara – hepatizaţie roşie.
37. Febra în pneumonia pneumococică atinge valori între 38,5-39 grade C.
38. Complicaţia pneumoniei pneumococice poate fi pleurezia sero-fibrinoasă.
39. Tuberculoza pulmonară este o boală infecto-contagioasă provocată de pneumococ.
40. În angina pectorala, sediul durerii este în regiunea retrosternala medie sau inferioara, mai rar
precordial sau epigastric.
41. Durerea anginoasă poate iradia în sus pana la nivelul mandibulei, maxilarului, iar în jos pana la
nivelul ombilicului.
42. Pacientul indica sediul durerii anginoase cu un singur deget.
43. Majoritatea pacienţilor acuza accesul dureros anginos timp de 20-30 minute.
44. Repausul la pat este indicat în cazul pacienţilor cu crize anginoase frecvente.
45. Cateterismul cardiac cu ventriculografie şi coronarografie, reprezintă examinări paraclinice
invazive.
46. Pentru tratamentul anginei pectorale sunt utilizate medicamentele cu efect antianginos şi
antiischemic.
47. În peste 95% din cazuri, principalul factor cauzal al I.M.A. este obstrucţia coronariana.
48. Exista şi forme nedureroase de instalare a infarctului miocardic 50% din cazuri.
49. În infarctul miocardic durerea dispare la administrarea de nitraţi.
50. Pacientul cu edem pulmonar acut prezintă spută rozată, aerată.
51.Ulcerul duodenal apare cel mai frecvent la vârsta de 20-40ani
52. Ulcerul gastric apare mai frecvent la vârsta de 30-50ani
53.Localizarea durerii în ulcerul gastro-duodenal este în regiunea epigastrica.
54.În ulcerul gastro-duodenal, perioadele dureroase apar frecvent în cursul toamnei sau al primăverii.
55. Hemoragia digestiva este complicaţia cea mai frecventa a ulcerului gastro-duodenal
56.Hematemeza reprezintă expectoraţia cu picături de sânge.
57.Varsatura cu aspectul “ zaţului de cafea “ poarta denumirea de hematemeza.
58.Melena reprezintă scaunul cu sânge digerat , de culoare neagra , lucios “ ca păcura”.
59.Varsatura este cea mai frecventa complicaţie a ulcerului gastro-duodenal.
60.În ulcerul gastro-duodenal, pofta de mâncare scade pana la anorexie.
61.În colica renala durerea este atroce, permanenta, cu intensificări paroxistice.
62.Polakiuria este o tulburare a diurezei.
63.Retentia de urina este emisia involuntara de urina.
64.Hematuria totala este de origine uretrala.
65.Edemul renal este alb, nedureros, moale.
66.Proteinuria înseamnă prezenta glucozei în urina.
67.Radiografia simpla ,“pe gol”, permite sa se studieze prezenta unor calculi radioopaci.
68.Hemodializa este o forma de circulaţie extracorporeala.
69.IRA este o suferinţa renala grava, caracterizata prin suprimarea brusca a funcţiilor renale.
70. Oliguria / anuria constituie simptomul caracteristic al insuficientei renale acute.
71.Vaccinarea antihepatita B este recomandata de OMS nu numai persoanelor cu risc mare de
îmbolnăvire, ci şi tuturor sugarilor.
72.Vaccinarea anihepatită C se face cu vaccin antihepatita C.
73.Nu toate cazurile de hepatita cronica şi de ciroza sunt urmarea infecţiei cu virusul hepatic B
74.Virusul hepatic B este prezent în saliva şi în lichidul seminal.
75.Transmiterea hepatitei B prin insecte hematofage (ţânţari, ploşniţe, etc.) constituie o eventualitate
posibila.
76.Transmiterea transplacentară este posibila mai ales când gravida face o hepatita virala acuta de tip
B în cursul sarcinii.
77.În hepatita A contagiunea se face prin contact direct sau indirect în condiţiile unor deficiente de
igiena personală, comunală şi alimentară.
Asociaţi termenii din cele 2 coloane.
I.
1.Radiografia abdominala pe gol a. necesita obligatoriu testarea sensibilităţii la iod
2.Urografia b. apreciază valoarea funcţionala a fiecărui rinichi în parte
3.Cistoscopia c. se mai numeşte “rinichi artificial”
4. Nefrogramă izotopică d. studiază prezenta unor calculi radioopaci
5.Hemodializa e. tehnica instrumentala de explorare a vezicii urinare

II.
1. Polakiurie a. creşterea cantităţii de urina peste 2 l / 24 ore
2. Incontinenta de urina b. prezenţa sângelui în urina
3. Poliurie c. creşterea frecventei micţiunilor
4. Hematuria d. prezenţa puroiului în urina
5. Piuria e. emisia involuntara de urina

III.
1. Disurie a. scăderea cantităţii de urina în 24 ore
2. Retenţie de urina b. suprimarea secreţiei urinare
3. Anurie c. dificultatea sau durerea la micţiune
4 Nicturie d. imposibilitatea bolnavului de a-şi goli vezica
5 Oligurie e) situaţia în care bolnavul se şcoala noaptea pentru a urina

Asociaţi termenii din cele 2 coloane :


I.
1. astmul bronşic a. bicarbonat de sodiu
2. pneumonia pneumococică b. rifampicina
3. ulcer gastro-duodenal c. miofilin
4. tuberculoza pulmonară d. penicilina G
5. angina pectorala e. nitroglicerina

II.
1. astmul bronşic a. mucolitice
2. pneumonia pneumococică b. virajul la tuberculină
3. bronşita cronică c. hepatizaţie roşie
4. ftizia d. caverna
5. primo-infecţia tuberculoasă e. dispnee paroxistică

III.
1. tuberculoza primară a. caverna
2. pneumonia pneumococică b. dispnee paroxistica expiratorie
3. pneumotorax c. febra în platou – 40 C
4. ftizia d. şancru de inoculare
5. astmul bronşic e. aer în cavitatea pleurală

Asociaţi termenii din cele 2 coloane :


I.
1. sedativ a. Morfina
2. opiaceu b. Heparina
3. antianginos c. Diazepam
4. anticoagulant d. Aspirina
5. antiagregant plachetar e. Nitroglicerina
II.
1. Dislipidemiile (creşterea lipidelor serice) a. principalul factor cauzal al I.M.A.
2. Infarctul silenţios b. se manifesta chiar şi 1 luna înainte de I.M.A.
3. Sindrom coronarian intermediar c. manifestare clinica importanta la debutul I.M.A
4. Obstrucţia coronariana d. factor influenţabil pentru apariţia I.M.A.
5. Durerea e. lipsit de manifestările prodromale

Asociaţi noţiunile din cele două coloane


1 Pneumoencefalografie a LCR
2 EEG b Anosmie
3 Puncţie rahidiană c Afazie
4 Articularea cuvintelor d Aer
5 Lipsa mirosului e Activitate bioelectrică a creierului
Asociaţi noţiunile din cele două coloane
1 Paraplegie a Aură
2 Obnubilare b Câmp vizual
3 Epilepsie c Timp,spaţiu
4 Cecitate d Membre inferioare
5 Scotom e Pierderea vederii
Asociaţi noţiunile din cele două coloane
1 Subfebrilitate a 36-370C
2 Afebrilitate b 38-390 C
3 Febră ridicată c 37-380 C
4 Hiperpirexie d Peste 400 C
5 Febră moderată e 39-400C

Asociaţi noţiunile din cele două coloane.


1 Rubeola a Varicela
2 Febră+catar oculo nazal+ b varsături, colici abdominale, scaune diareice,
adenopatie muco-sanguinolente
3 Erupţie pruriginoasă c efect teratogen asupra produsului de concepţie
4 Dizenterie d Tetanos
5 Risus sardonicus e Rubeola

Marcaţi cu „x” răspunsul corect :


2. Disfagia reprezintă:
a. greutate la înghiţire
b. dificultate în digestie
c. lipsa poftei de mâncare
3. Dispneea Kussmaul se manifesta prin:
a. bradipnee
b. respiraţie în 4 timpi: inspiraţie – pauza - respiraţie – pauza
c. respiraţie deficitara permanenta
4. Eupneea reprezintă:
a. respiraţie deficitara
b. respiraţie normala
c. cicluri de respiraţie inversata
5. Anuria reprezintă:
a. creşterea numărului de micţiuni
b. absenta urinei în vezica urinara
c. scăderea numărului de micţiuni
6. Absenta micţiunii înseamnă:
a. retenţia completa de urina
b. oligurie
c. insuficienta renala cronica
7. Este tulburare de micţiune:
a. polakiuria
b. poliuria
c. hematuria
8. Nicturia este:
a. inversarea raportului dintre numărul micţiunilor şi cantitatea de urina emisa în timpul zilei şi cea
emisa în cursul nopţii
b. senzaţia de micţiune
c. lipsa urinei în vezica urinara
9. Incontinenta urinara reprezintă:
a. incapacitatea vezicii urinare de a-şi goli conţinutul
b. eliminarea inconştienta, involuntara a urinei
c. micţiuni involuntare nocturne
10. Polakiuria este definita ca:
a. micţiuni frecvente în cantităţi mici
b. creşterea diurezei peste 3000 ml
c. imposibilitatea de a urina
11. Poliuria reprezintă:
a. creşterea concentraţiei acidului uric în sânge
b. tulburare de micţiune
c. tulburare a diurezei
12. Tulburările de emisie urinara sunt:
a. disuria, Nicturia, polakiuria
b. poliuria, anuria, hematuria
c. polakiuria, izostenuria, glicozuria
14. Reducerea diurezei sub 100 – 150 ml în 24 ore se numeşte:
a. poliurie
b. anurie
c. oligurie
15. Micţiunea dureroasa se numeşte:
a. disurie
b. oligurie
c. anurie
16. Pentru a reduce febra, asistenta medicala poate sa:
a. aplice comprese reci la extremităţi
b. administreze un regim alimentar bogat în proteine
c. administreze un regim alimentar bogat în lipide
17. Diareea se manifesta prin:
a. accelerarea tranzitului intestinal şi eliminarea de multiple scaune moi
b. scăderea tranzitului intestinal şi eliminarea de multiple scaune lichide
c. accelerarea tranzitului intestinal şi eliminarea a doua scaune moi
18. Diareea poate fi determinata de:
a. consum de antibiotice
b. consum de mucilagiu de orez
c. consum de zeama de morcovi
19. În timpul diareei creste:
a. reabsorbţia tubulara
b. secreţia tubulara
c. peristaltismul intestinal
20. În enterocolita numărul de scaune este de:
a. 10 – 20/zi
b. 25 – 35/zi
c. 3 – 6/zi
21. În constipaţie, pacientul are scaun :
a. zilnic
b. la 2 zile
c. la 3 – 4 zile
22. În constipaţie, pacientul poate prezenta :
a. cefalee şi astenie
b. apetit crescut
c. ambele
23. Una din cauzele constipaţiei poate fi:
a. consumul crescut de lichide
b. consumul crescut de laxative
c. carenţa de lichide
24. Comunicarea deficitară la nivel senzorial, este dată de:
a. creşterea funcţiei vizuale
b. deficitul funcţiei auditive
c. creşterea funcţiei tactile
25. Comunicarea deficitară la nivel motor, este dată de:
a. creşterea sensibilităţii cutanate
b. creşterea sensibilităţii osteo-tendinoase
c. tulburări de motilitate
26. Paralizia unei jumătăţi de corp se numeşte:
a. hemiplegie
b. paraplegie
c. monoplegie
27. Paralizia celor patru membre se numeşte:
a. pareza
b. tetraplegie
c. parapareza spastica
28. Una dintre sursele de dificultate de ordin psihic, ce duce la o comunicare deficitara, este:
a. afectarea aparatului locomotor
b. autoizolarea
c. neglijarea faţă de propria persoana
29. Paloarea pielii este cauzată de:
a. anemii şi deficit de irigarea pielii
b. transpiraţii excesive
c. erupţii cutanate
30. Cianoza reprezintă:
a. coloraţia galbena a tegumentelor şi sclerelor
b. coloraţia albăstruie a tegumentelor şi mucoaselor
c. coloraţia maronie a tegumentelor şi mucoaselor
31. Micşorarea suprafeţei respiratorii produce:
a. roşeaţa pielii
b. paloarea pielii
c. cianoza pielii
32. În pneumonie, aspectul roşu congestionat este caracteristic pentru:
a. jumătatea feţei de partea plămânului afectat
b. toata faţă
c. pielea toracelui
33. Coloraţia icterica a pielii şi mucoaselor indica :
a. o boală respiratorie
b. o boală infecţioasa
c. o boală renala
34. Anasarca este:
a. edemul feţei
b. edemul localizat
c. edemul generalizat
35. Descuamaţia reprezintă:
a. îndepărtarea celulelor cornoase din epiderm
b. îndepărtarea celulelor cornoase din derm
c. îndepărtarea celulelor cornoase din hipoderm
36. Excoriaţia este:
a. o leziune a corneei
b. o leziune a pielii
c. o leziune a unghiei
37. Erupţia cutanata este prezenta în:
a. bolile venerice
b. bolile sângelui
c. bolile infecţioase acute
38. Vezicula este o formaţiune cutanata plina cu un lichid:
a. clar/ gălbui
b. roşiatic
c. violaceu
39. Pustula este o formaţiune cutanata plina cu:
a. plasma
b. puroi
c. sânge
40. Acneea juvenila survine în perioada:
a. preşcolara
b. adulta
c. pubertară
41. Hemoragia cutanata poate fi cauzata de:
a. tulburări de coagulare a sângelui
b. carenta de igiena tegumentara
c. carenta de vitamine
42. Furunculoza este produsa de:
a. streptococ ß hemolitic
b. stafilococ auriu
c. gonococ
43. Intertrigo este localizat la:
a. faţă
b. palme
c. interdigital
44. Escara apare în urma:
a. deficitului alimentar
b. deficitului de nutriţie locala
c. deficitului hidric

Modulul 16 : Tehnici şi investigaţii de nursing


Marcaţi cu „x” răspunsul corect :
1. Recoltarea urinei pentru urocultura se face:
a. concomitent cu administrarea antibioticelor
b. după administrarea antibioticelor
c. înainte de administrarea antibioticelor
2. Sondajul vezical efectuat în scop explorator se face pentru:
a. recoltarea unei cantitatea de urina pentru examenul de laborator
b. depistarea unor modificări patologice ale uretrei şi vezicii urinare
c. administrarea medicamentelor
3. Sunt sonde uretrale :
a. Faucher, Kocher
b. Nelaton, Thieman.....
c. Einhorn, Faucher
4. Accidentele posibile în sondajul gastric sunt:
a. greaţa, senzaţie de vărsături, pătrunderea sondei în laringe, bronhopneumonii de aspiraţie
b. imposibilitatea drenării bilei cauzata de spasmul sfincterului Oddi
c. lezarea traumatică a mucoasei uretrale.
5. Scopul explorator al sondajului duodenal este:
a. realizarea hemostazei în hemoragia digestivă
b. extragerea conţinutului duodenal, bila ( A,B,C. , suc pancreatic, secreţie proprie.
c. evacuarea conţinutului stomacal toxic.
6. Scopul explorator al sondajului vezical este:
a. recoltarea urinei pentru examen de laborator
b. evacuarea conţinutului când acesta nu se face spontan
c. executarea unor procedee terapeutice prin sonda.
7. Prin spălătura oculara se înţelege:
a. introducerea unui curent lichid în sacul conjunctival.
b. spălarea conductului auditiv extern.
c. introducerea unei soluţii medicamentoase prin sonda în vezica.
8. Spălătura oculară este indicată în:
a. tratamentul otitelor cronice.
b. în procesele inflamatoare ale conjunctivei , îndepărtarea corpilor străini.
c. pregătirea pentru cistoscopie.
9. Spălătura gastrică reprezintă:
a. evacuarea conţinutului stomacal şi curăţirea mucoasei de exsudate şi substanţe străine.
b. introducerea unei substanţe medicamentoase prin sonda sau cateter în vezica
c. introducerea unui curent de lichid în vagin.
10. Scopul terapeutic al clismei este:
a. alimentarea sau hidratarea pacientului.
b. evacuarea conţinutului intestinului gros.
c. pregătirea pacientului pentru rectoscopie.
11. Tubul de gaze se introduce pentru :
a. administrarea de medicamente.
b. intervenţii chirurgicale asupra rectului.
c. eliminarea gazelor din colon în caz de meteorism abdominal.
12. Scopul explorator al puncţiei venoase este:
a. administrarea unor medicamente sub forma injecţiei i.v.
b. recoltarea sângelui pentru examene de laborator.
c. sângerare 300-500ml în hipertensiunea arteriala.
13. Zonele de elecţiune ale puncţiei venoase sunt:
a. venele plicii cotului, antebraţului, venele de pe faţă dorsala a mâinii,venele jugulare şi epicraniene.
b. artera femurală, jugulara, poplitee.
c. artera cubitala, radiala, humerala.
14. Recoltarea VSH se efectuează :
a. 2ml sânge pe cristale de EDTA.
b. 1,6 ml sânge cu 0,4 ml citrat de Na 3,8%
c. 5ml sânge simplu.
15. Recoltarea hematocritului prin puncţie venoasa se efectuează astfel:
a. 1,6 ml sânge cu 0,4 ml citrat de Na 3,8%.
b. 2 ml sânge cu 0,4 ml citrat de Na 3,8%
c. 2 ml sânge pe cristale de EDTA
16. Hemocultura reprezintă;
a. viteza de sedimentare a hematiilor .
b. introducerea sângelui pe un mediu de cultura pentru examen bacteriologic.
c. identificarea anticorpilor în serul bolnavului.
17. Fibrinogenul se recoltează:
a. 0,5 ml citrat de Na 3,8% cu 4,5 ml sânge.
b. 2 ml sânge cu fluorura de Na 4 ml.
c. 0,5 ml oxalat de K cu 4,5 ml sânge.
18. Timpul de protrombina se prelevează astfel:
a. 4,5 ml sânge cu 0,5 ml oxalat de K.
b. 5 ml sânge simplu.
c. 1,6 ml sânge cu 0,4 ml citrat de Na 3,8%
19. Scopul recoltării sputei este:
a. explorator pentru examinări macroscopice , citologice ,bacteriologice , parazitologice în vederea
stabilirii diagnosticului
b. depistarea unor germeni patogeni responsabili de îmbolnăvirea tubului digestiv.
c. pentru examinări virusologice.
20. Exsudatul faringian este:
a. lichid rezultat în urma unui proces inflamator faringian
b. totalitatea secreţiilor expulzate din căile respiratorii prin tuse.
c. conţinut gastric eliminat spontan.
21. Spălătura gastrica este contraindicata în următoarele situaţii, cu excepţia:
a. cancer gastric.
b. intoxicaţii cu substanţe caustice.
c. staza gastrica.
22. Paracenteza se efectuează pentru a evidenţia:
a. colecţii închistate de lichid
b. ascita
c. lichid pleural
23. Complicaţiile posibile din timpul puncţiei abdominale sunt:
a. paralizii prin lezarea nervului sciatic.
b. hemoragii digestive superioare
c. infecţii ale mediastinului.
24. Paracenteza se efectuează :
a. în fosa iliaca stânga , linia Monroe – Richter.
b. în fosa iliaca dreapta.
c. pe linia mediana abdominala la 2 cm deasupra simfizei pubiene
25. Alimentarea artificiala este recomandata pacienţilor:
a. inconştienţi, comatoşi, cu tulburări de deglutiţie, hemoragii digestive.
b. adinamici, cu deficit motor la membrele inferioare
c. astenici, cu deficit motor la membrele superioare

Marcaţi cu X răspunsul corect


1. Antisepsia este:
a. o metoda profilactica de lupta împotriva infecţiilor
b. o metoda curativa de lupta împotriva infecţiilor
c. o metoda de îndepărtare şi distrugere a microbilor de pe obiecte, din încăperi
2. Sterilizarea urmăreşte:
a. dezinfectarea instrumentelor chirurgicale, a băilor, ploştilor
b. profilaxia infecţiilor plăgilor
c. distrugerea germenilor, inclusiv a formelor sporulate şi a virusurilor.
3. Autoclavarea este o metoda de sterilizare:
a. prin căldura umeda
b. prin căldura uscata
c. prin mijloace chimice
4. La poupinel sterilizarea se va face la temperatura de:
a. 128 ˚C
b. 180 ˚C
c. 100 ˚C
5. Pentru a evita oxidarea instrumentelor metalice supuse fierberii:
a. acestea se pun la fiert în apa rece
b. acestea se menţin în apa pana ce se răceşte
c. se adaugă în apa bicarbonat sau borat de sodiu
6. Cloramina se foloseşte ca antiseptic în concentraţie de:
a. 1-2%
b. 5-6%
c. 10%
7. Dezavantajele tincturii de iod sunt următoarele, cu excepţia:
a. poate produce arsuri chimice
b. este un foarte bun antiseptic al câmpului operator (al pielii)
c. fiind foarte caustica nu se va aplica pe plăgi
8. Care din următoarele antiseptice este un bun hemostatic:
a. alcoolul
b. apa oxigenata
c. tinctura de iod
9. Materialul moale se sterilizează la:
a. 128˚ şi 1,5 atm. prin fierbere
b. 133˚ şi 2 atm. la autoclav, în mediu de vapori
c. 180˚ şi 2 atm. la poupinel
10. Termenul de valabilitate al sterilizării la autoclav a instrumentelor chirurgicale, este:
a. 24 de ore de la efectuarea sterilizării
b. 10 zile daca nu s-au deschis cutiile cu instrumente
c. 48 de ore de la efectuarea sterilizării

Marcaţi cu „x” răspunsul corect :


1.Soluţiile hipertone se administreaza pe cale:
a. intravenoasă
b. intramusculară
c. intradermică
2.”Coaja de portocală” este caracteristica pentru injecţia:
a. intradermică
b. subcutanată
c. intravenoasă
3.Pe care din următoarele căi de administrare a medicamentelor, absorbţia se face lent:
a. calea orală
b. calea intravenoasă
c. calea intramusculară
4.Soluţiile injectabile uleioase se administrează:
a. intravenos
b. intramuscular
c. intradermic
5.În cazul IDR dezinfecţia locală se face cu:
a. ser fiziologic
b. soluţie dezinfectantă
c. nu se dezinfectează
6.Introducerea accidentală de aer intr-un vas de sânge produce:
a. hematom
b. paralizie
c. embolie gazoasa
7.Medicamentele administrate pe cale orala pot avea efect:
a. general
b. doar local
c. general sau local
8.Care din următoarele sunt considerate accidente ale injecţiei intramusculare:
a. flebalgia şi tromboza
b. embolia gazoasa
c. lezarea sau paralizia nervului sciatic
9.Calea percutanată presupune administrarea medicamentelor:
a. pe tegumente
b. intramuscular
c. intraarterial
10.Inhalaţia este:
a. modalitatea prin care se inspira în scop terapeutic diferite gaze, lichide sau substanţe
medicamentoase fin pulverizate
b. metoda prin care se foloseşte în scop terapeutic aer comprimat sau rarefiat
c. starea de dispersie foarte fina a unei substanţe lichide sau solide intr-un mediu gazos
11.Primul lucru pe care trebuie să-l avem în vedere atunci când se pregăteşte o injecţie, pentru care se
utilizează ace şi seringi de unică folosinţa este:
a. anunţarea bolnavului şi a aparţinătorilor acestuia
b. verificarea integrităţii ambalajului şi a termenului de valabilitate a sterilizării
c. anunţarea urgenta a medicului
12.Dupa dezinfecţia locului unde se va face puncţia venoasă
a. se mai palpează odată locul puncţiei şi se introduce acul
b. se sufla puternic în locul puncţiei pentru a diminua durerea
c. nu se mai palpează
13.Insulina se administrează cu:
a. orice seringă
b. seringa de 2 ml
c. seringă marcată special pentru concentraţia specifică a insulinei
14.Fraxiparine se administrează:
a. subcutanat
b. strict intravenos
c. intramuscular
15.Pacientul operat de 3 zile va avea o dieta:
a. HZL
b. completa
c. sucuri carbogazoase
16. După intervenţia chirurgicală bolnavii vor fi aşezaţi în:
a. saloane intens luminate
b. saloane încălzite la 32ºC
c. saloane cu lumina redusa şi temperatura în jur de 20ºC

Modulul 23 : Pneumologie şi nursing specific


Marcaţi cu „x” răspunsul corect :
1. Vomica reprezintă:
a. senzaţie de vărsătura
b. vărsătura alimentara
c. eliminarea unei colecţii de puroi sau exsudat din căile respiratorii inferioare.
2. Eliminarea sângelui provenita din arborele bronşic reprezintă :
a. hematurie
b. hematemeza
c. hemoptizie
3. Eupneea reprezintă:
a. respiraţie deficitara
b. respiraţie normala
c. cicluri de respiraţie inversate.
4. Pentru prevenirea afecţiunilor respiratorii pacientul este sfătuit:
a. sa întrerupă fumatul şi sa evite mediul poluat
b. să - şi păstreze greutatea corporala în raport cu vârsta
c. sa evite practicarea sporturilor de iarna.
5. Obiectivele de îngrijire în BPOC vizează:
a. combaterea obstrucţiei, inflamaţiei, spasmului
b. administrarea penicilinei G
c. administrarea de lichide calde
6. BPOC –ul este complicaţia :
a. pneumoniei pneumococice
b. astmului bronşic
c. bronşitei cronice
7. Termenul de BPOC reprezintă:
a. pneumotorax spontan
b. bronhopneumopatie obstructiva cronica
c. astm bronşic
8. În BPOC combaterea obstrucţiei vizează :
a. drenaj postural, aspiraţie bronşică, spălătura bronşică
b. administrarea corticoizilor
c. tratament antibiotic.
9. Astmul bronşic în criza se caracterizează prin:
a. dispnee paroxistica expiratorie
b. dispnee inspiratorie şi expiratorie
c. dispnee paroxistica inspiratorie
10. Criza de astm bronşic are durata variabila:
a. 15 min - 3 ore
b. 30 min
c. 2 ore
11. Sputa din astmul bronşic este:
a. mucopurulentă
b. ruginie
c. alb - sidefie cu aspect perlat.
12. Conduita de urgenta în astmul bronşic vizează:
a. administrarea de bronhodilatatoare, antispastice, simpaticomimetice
b.administrarea de antitusive
c. drenaj postural.
13. Definiţia: “ inflamaţie cronică a mucoasei bronşice, evoluând progresiv către prinderea bronhiilor
terminale” corespunde :
a. astmului bronşic
b. tuberculozei pulmonare
c. bronşitei cronice
14. Etiologia bronşitei cronice cuprinde:
a. infecţii rino-faringiene sau bronşite acute repetate, fibroze pulmonare
b. bacilul Koch
c. pneumococul
15. Complicaţiile bronşitei cronice pot fi:
a. edemul pulmonar acut
b. emfizemul pulmonar, insuficienta respiratorie
c. pneumotoraxul
16. Tratamentul bronşitei cronice vizează:
a. reducerea iritaţiei bronşice , tratamentul infecţiilor rino-faringiene, tratamentul bronhodilatator
b. chimioprofilaxia contacţilor
c. administrarea miofilinului şi corticoterapiei i.v.
17. Astmul bronşic este un sindrom caracterizat prin:
a. dispnee paroxistica inspiratorie
b. febra şi junghi toracic
c. dispnee paroxistica expiratorie şi bradipnee
18. Aspectul sputei din astmul bronşic este:
a. mucopurulentă
b. roşie ruginie
c. alb – sidefie
19. Disfuncţia respiratorie din astmul bronşic este:
a. restrictivă
b. obstructivă
c. mixtă
20. Tratamentul crizei astmatice vizează:
a. administrarea de bronhodilatatoare şi corticoterapie
b. administrarea de antibiotice
c. drenaj postural
21. Tabloul clinic al pneumoniei pneumococice cuprinde următoarele simptome:
a. vomica, febra 37,5 – 38 grade, greaţa
b. expectoraţie mucopurulentă, febra în platou
c. frison unic, febra 39-40, junghi toracic
22. Complicaţia pneumoniei pneumococica poate fi :
a. pleurezia sero-fibrinoasa
b. emfizemul pulmonar
c. edemul pulmonar acut
23. În perioadele febrile din pneumonia pneumococică se recomandă:
a. repaus la pat, regim hidro-zaharat bogat în vitamine
b. regim alimentar desodat
c. consum excesiv de lichide
24. Expectoraţia în pneumonia pneumococică este :
a. roşie – ruginie, vâscoasa, aderentă
b. sidefie - perlata
c. spumoasa, aerata
25.Dispneea, în bolile pulmonare, este datorata:
a. scăderii aportului de oxigen, creşterii cantităţii de CO2 şi obstrucţiei cailor respiratorii
b. contaminării cu pneumococ
c. comprimării organelor abdominale
26.Declansarea hemoptiziei este precedata de:
a. senzaţie de vomă
b. căldura retrosternală şi jena respiratorie
c. vărsătura
27.Durerea toracica poate avea drept cauze:
a. afecţiuni cardiovasculare
b. afecţiuni pleuropulmonare
c. ambele
28.Spirografia exploreaza:
a. volumele pulmonare după efort
b. arborele traheo-bronşic, folosind substanţa de control
c. volumele şi capacităţile pulmonare
29. Accidentele toracocentezei pot fi următoarele, cu excepţia:
a. lipotimie, colaps
b. pneumotorax
c. hematemeza
30. Creşterea eliminării secreţiilor bronşice se obţine prin:
a. hidratarea corecta, mucolitice, expectorante
b. întreruperea fumatului
c. medicaţie simpaticomimetica
31. Expiraţia în astmul bronşic este însoţita de:
a. suflu amfonic
b. suflu tubar
c. wheezing
32. Procesul inflamator în pneumonia pneumococica se desfăşoară în următoarele studii:
a. şancru de inoculare, adenopatii traheobronşice, leziuni condensate
b. congestie, hepatizaţie roşie, hepatizaţie cenuşie, rezoluţie
c. leziuni infiltrative, cazeoase, fibrioase
33. Profilaxia tuberculozei cuprinde următoarele, cu excepţia:
a. ameliorarea condiţiilor de viata
b. depistarea precoce a bolii
c. vaccinarea antigripala
34. În hemoptiziile mijlocii, cantitatea de sânge eliminata de pacient după tuse este de:
a. 50 – 100 ml
b. 100 – 300 ml
c. 500 – 1000 ml

Modulul 24 : Cardiologie şi nursing în cardiolologie


Marcaţi cu X răspunsul corect
1. În HTA cu valori mari, medicaţia de urgenta constă în administrarea de:
a. anticoagulante
b. antiaritmice
c. diuretice
2. În peste 95% din cazuri, principalul factor cauzal al I.M.A. este:
a. obstrucţia coronariana
b. fumatul
c. sedentarismul
3. În angina pectorala majoritatea pacienţilor acuza accesul dureros timp de:
a. 20-30 minute
b. 3-5 minute
c. cel puţin 2-3 ore
4. În hipertensiunea arteriala benigna, complicaţiile mai frecvente sunt, cu excepţia:
a. tromboza cerebrala
b. glomerulonefrita hipertensiva
c. infarctul miocardic
5. Dieta în angina pectorala va fi:
a. hipercalorica, hiperglucidică
b. hipocalorică, hipolipemiantă
c. hipercalorică, hiperlipidică
6. Conduita de urgenta în angina pectorala presupune:
a. administrarea de Heparina
b. mobilizarea precoce pentru a preveni complicaţiile
c. administrarea de Nitroglicerina sublingual
7. Cei mai importanţi factori de risc pentru I.M.A. sunt:
a. stresul, infecţii ale tractului urinar
b. diabetul zaharat, HTA, fumatul
c. hipotensiunea arteriala, infecţii ale tractului respirator
8. Cateterismul cardiac este:
a. un examen scintigrafic
b. un examen radiologic
c. o metoda invaziva de diagnostic
9. Simptomul principal în angina pectorala este:
a. durerea
b. insuficienta respiratorie
c. edemul
10. În angina pectorala durerea este:
a. brusca, violenta ca „o lovitura de pumnal” , în etajul abdominal superior
b. localizata în regiunea retrosternala medie sau inferioara
c. localizata în regiunea lombara, unilateral
11. În HTA, cefaleea:
a. apare de obicei dimineaţa, la trezire
b. apare spre seara, accentuata de schimbări de poziţie
c. se însoţeşte de paloare a feţei
12. Complicaţiile HTA la nivelul aparatului cardiovascular sunt următoarele, cu excepţia:
a. insuficienta cardiaca globala
b. encefalopatie hipertensiva
c. infarct miocardic
13. HTA esenţiala se caracterizează prin:
a. apare de obicei după 30 de ani, cu maxim de frecventa între 40-50 de ani
b. incidenta este mai mare la bărbaţi
c. formele mai grave apar la femei
14. În hipertensiunea arteriala, regimul alimentar trebuie sa fie:
a. hipersodat
b. normosodat
c. hipo sau desodat
15. Regimul de viata în HTA consta în următoarele, cu excepţia:
a. limitarea eforturilor fizice
b. respectarea orelor de somn şi de masa
c. implicarea în situaţii conflictuale
16. Regimul hiposodat conţine:
a. mai puţin de 0,5 g sare/zi
b. 10-14 g sare/zi
c. 2-5 g sare/zi
17. Gradul de evolutivitate al HTA se apreciază prin:
a. tubajul gastric şi duodenal, ex. radiologic
b. EKG, fundul de ochi şi probele funcţionale renale
c. EKG de efort, ex. sputei
18. În IMA, durerea se caracterizează printr-o durata de:
a. 15 – 30 de minute şi cedează la administrarea de nitraţi
b. 30 minute pana la câteva ore sau zile şi nu cedează la administrarea de nitraţi
c. 10 – 15 minute şi cedează la administrarea de tonicardiace
19. Infarctul miocardic este produs de:
a. scăderea contracţiilor ventriculare
b. diabetul zaharat
c. obliterarea unei ramuri coronariene, având drept urmare necroza porţiunii respective a miocardului
20. În IMA conduita de urgenta vizează:
a. oprirea hemoragiei
b. întreruperea efortului fizic
c. calmarea durerii şi prevenirea morţii subite
21. Intervenţiile cele mai indicate ale echipei medicale la un bolnav cu IMA în primele ore sunt:
a. ameliorarea durerii şi reducerea anxietăţii
b. supravegherea dietei şi tranzitului intestinal
c. asigurarea confortului
22. Eficacitatea tratamentului anticoagulant se controlează prin:
a. ionograma sanguina
b. hemoleucograma
c. probe de coagulare
23. Sunt analize biochimice următoarele:
a. ureea, glicemia, bilirubinemia
b. reacţia Bordet – Wasserman, hemocultura
c. hemoleucograma, VSH
24. La bolnavii cardiaci, masa de seară trebuie:
a. să fie servită cu 30 de minute înainte de culcare
b. să fie săracă în lichide
c. să conţină alimente greu digerabile
25 Analiza gazelor din sânge este cel mai bun mijloc de apreciere a funcţiei pulmonare şi se referă la:
a. determinarea amestecului de gaze din sânge
b. gradul de saturare cu oxigen al sângelui arterial
c. determinarea cantităţii de hemoglobină

Modulul 25 : Gastroenterologie şi nursing în gastroenterologie


Marcaţi cu „x” răspunsul corect :
1. Ulcerul gastro-duodenal este:
a. pierderea de substanţa a peretelui gastric sau duodenal
b. inflamaţie a mucoasei duodenale
c. inflamaţie a intestinului subţire
2. Complicaţia cea mai frecventa a ulcerului gastro-duodenal este:
a. hemoragia
b. stenoza
c. malignizarea
3Ulcerul gastro-duodenal impune tratament chirurgical în caz de:
a. hematemeza,stenoza
b. stenoza,perforaţie ,hemoragii masive ,cancer gastric
c. dureri mari şi repetate, vărsături
4 Colecistita acuta este:
a. inflamaţia acuta a peretelui colecistic
b. pierderea de substanţa a peretelui gastric
c. inflamaţie a mucoasei duodenale.
5. Spălătura gastrica este contraindicata în:
a. cancer gastric
b. intoxicaţii cu substanţe caustice
c. staza gastrica
6. Ulcerul gastro-duodenal impune tratamentul chirurgical în caz de:
a. hemoragie digestiva superioara, hematurie
b. stenoza, perforaţie, hemoragii masive, cancer gastric
c. dureri mari şi repetate, vărsături
7. HDS se exteriorizează prin:
a. hematemeza, hemoptizie
b. hematemeza, melena
c. hematemeza, hematurie
8. Melena reprezintă hemoragia digestiva exteriorizata prin:
a. scaun acoperit cu sânge roşu
b. scaun negru ca păcura
c. vărsătura alimentara
9. Vărsăturile ce conţin alimente ingerate cu 1-2 zile înainte sunt caracteristice pentru:
a. ulcerul gastro-duodenal necomplicat;
b. varice esofagiene;
c. stenoza pilorică.
10. Durerea ca şi manifestare în ulcerul gastric apare :
a. la 3-4 ore după masă;
b. la 30 minute după masă ;
c. nu are legătură cu alimentaţia .
11. Spălătura gastrică este contraindicată în:
a. cancer gastric;
b. intoxicaţii cu substanţe caustice ;
c. stază gastrică însoţită de procese fermentative.
13.Paracenteza abdominală se efectuează :
a. în fosa iliacă draptă;
b. în fosa iliacă stângă , linia Monroe-Richter;
c. la mijlocul liniei dintre ombilic şi simfiza pubiană.

Modulul 26 : Nefrologie, urologie şi nursing în afecţiunile renale


Marcaţi cu X răspunsul corect:
1. Pentru examene bacteriologice, recoltarea urinei se face:
a. prin urinarea directa intr-o eprubeta
b. din urina recoltata 24 de ore intr-un recipient steril
c. direct din mijlocul jetului urinar, după toaleta riguroasa a meatului urinar
2. Manifestările urinare din cadrul sindromului de insuficienta renala sunt următoarele, cu excepţia:
a. oligurie, pana la anurie
b. HTA
c. hipostenurie, izostenurie
3. Daca bolnavul cu IRA are vărsături frecvente, va fi alimentat:
a. prin sonda duodenala sau intestinala
b. numai pe cale parenterala
c. prin clisme alimentare
4. Conduita terapeutica pentru stadiul anuric consta în:
a. administrarea de lichide în cantitate crescuta
b. administrarea de diuretice care nu elimina potasiul
c. dializa în caz de hiperkaliemie care pune viata pacientului în pericol
5. Complicaţiile IRA pot fi următoarele, cu excepţia:
a. supraîncărcare sodica şi hidrica
b. hipokaliemie şi hipercalcemie
c. HTA,insuficienta cardiaca
6. Regimul alimentar va fi întotdeauna desodat:
a. în perioada de formare a edemelor
b. în perioada de formare şi menţinere a edemelor
c. în perioada de menţinere a edemelor
7. Edemul renal este:
a. roşu, nedureros, moale
b. alb, dureros, tare
c. alb, nedureros, moale
8. Oliguria apare în următoarele cazuri, cu excepţia:
a. transpiraţii abundente
b. constipaţie
c. diaree sau vărsături
9. În colica renala, asistenta medicala instituie de urgenta:
a. administrarea de diuretice
b. repaus la pat şi aplicaţii calde pe regiunea lombara
c. punga cu gheata pe regiunea lombara
10. Calculii uratici sunt:
a. duri, galben-bruni
b. albicioşi, moi şi sfărâmicioşi
c. neregulaţi şi cenuşii
11. În oligurie, excreţia urinei în 24 de ore poate fi:
a. sub 1000 ml
b. între 1000 ml şi 1500 ml
c. sub 100 m
12. Prezenta puroiului în urina se numeşte:
a. proteinurie
b. hematurie
c. piurie
13. În insuficienta renala acuta, halena are miros:
a. amoniacal
b. de acetona
c. dulceag – greţos
14. În stadiul de reluare a diurezei, din IRA, conduita terapeutica prevede:
a. repaus absolut la pat
b. reducerea raţiei calorice
c. introducerea proteinelor de mare valoare nutritiva în alimentaţie
15. Pentru examenul sumar de urina se recoltează:
a. urina din 24 de ore
b. prima urina de dimineaţa
c. 5 ml urina din mijlocul jetului urinar
16. În cursul fazei de vindecare a IRA, volumul de urina:
a. scade progresiv
b. rămâne constant
c. creste progresiv
17. Complicaţiile litiazei renale cele mai obişnuite sunt următoarele, cu excepţia:
a. poliuria
b. anuria
c. infecţia urinara
18. Cauzele organice ale colicii renale sunt următoarele, cu excepţia:
a. calculi mobili în bazinet sau angajaţi în ureter
b. obstrucţia unilaterala a cailor urinare
c. compresiunea ureterelor prin uterul gravid
19. În stadiul compensat al IRA, cantitatea de apa permisa este:
a. 1500-2000 ml/zi
b. 600-700 ml/zi
c. 500-1000 ml/zi
20. Hipokaliemia din IRA se corectează prin următoarele, cu excepţia:
a. aport alimentar de fructe, legume, sucuri
b. lactat de sodium
c. săruri de potasiu
21. Proteinuria înseamnă:
a. prezenta glucozei în urina
b. prezenta albuminei în urina
c. prezenta sângelui în urina
22. Hematuria de natura renala apare în:
a. adenom de prostata
b. litiaza renala
c. uretrite
23. Pentru efectuarea testului Addis-Hamburger se recoltează urină:
a. după 180 minute de la prima micţiune de dimineaţă;
b. din 24-48 h;
c. după ingestia a 1,5-2 1 de lichide.

Modulul 27 : Chirurgie generala şi nursing în chirurgia generala


Marcaţi cu „x” răspunsul corect:
1.Preoperator unui bolnav cu stenoză pilorică i se va efectua:
a. urografie
b. esofagoscopie
c. evacuarea conţinutului gastric şi spălaturi gastrice repetate
2.Care din complicaţiile postoperatorii sunt mai frecvente la obezi:
a. hiperhidratarea
b. insuficienţa renală
c. boală tromboembolică
3.O complicaţie de temut a rahianesteziei este:
a. cefalee persistenta
b. tuse cu expectoraţie sangvinolenta
c. greţuri şi vărsături
4.Mobilizarea pacientului după intervenţia chirurgicala se face:
a. cat mai precoce
b. după 2 săptămâni
c. după 1 săptămâna
5.Durerea postoperatorie atinge maximum de intensitate:
a. la 3 zile după intervenţia chirurgicala
b. în prima ora după intervenţie
c. în seara intervenţiei
6.Dupa intervenţia chirurgicala tranzitul intestinal se reia:
a. în prima zi
b. după 7 zile
c. după 48-72 ore
7. La ce arsura găsim flictene cu conţinut serocitrin?
a. arsuri gr I
b. arsuri gr II
c. arsura gr III, arsura gr IV
8. Cum sunt durerile si arsurile de gr II si cele de gr III ?
a. sunt de aceeasi intensitate
b. durerile si arsurile de gr III sunt mai mici decat cele in arsurile de gr II
c. durerile si arsurile de gr III sunt mai mari decat cele in arsurile de grII
9. Bolnavii operaţi, cu anestezie locală, vor fi aşezaţi în poziţia:
a) decubit dorsal, cu capul pe pernă, dar putând schimba în anumite limite poziţia în pat, după dorinţă
b) decubit dorsal, fără pernă
c) poziţie Trendelemburg
10. Mobilizarea postoperatorie a pacientului trebuie să înceapă:
a) cât mai precoce
b) după 24 de ore
c) după 48 de ore
11. Termenul de „monitorizare” face referire la:
a) înregistrarea în foia de observaţie a valorilor funcţiilor vitale
b) racordarea la un monitor pentru înregistrarea tensiunii arteriale
c) supravegherea continuă a parametrilor funcţiilor vitale
12. Care din următoarele antiseptice sunt citofilactice?
a) apa oxigenată, cloramina, nitratul de argint
b) rivanol, albastru de metilen, soluţie Dakin
c) alcool rectificat, permanganat de potasiu, tinctura de iod
13. La bolnavul chirugical vârstnic se urmăreşte:
a) scăderea tensiunii arteriale
b) îmbunătăţirea constantelor biologice
c) creşterea tranzitului intestinal
14. Vărsăturile în cazul HTIC au următoarele caracteristici:
a. au totdeauna conţinut alimentar;
b. sunt spontane,în jet,neprecedate de greţuri;
c. sunt precedate de greţuri.
15. În comoţia cerebrală, pacientul prezintă:
a. stare comatoasă profundă;
b. pierderea conştienţei pentru scurt timp;
c. pareze,paralizii.
16. În traumatismele craniocerebrale în care se scurge LCR prin nas,urechi,plagă craniană, se va
proceda astfel:
a. aplicarea unui pansament compresiv;
b. dezinfecţia plăgii craniene şi tamponarea ei;
c. nu se efectueaza tamponare.
Modulul 32 : Ortopedie, traumatologie şi nursing specific
Încercuiţi răspunsul corect din enunţurile de mai jos:
1. Imobilizarea la pat predispune pacientul la:
a. greţuri
b. vărsături
c. escare
2. În cazul bolnavilor imobilizaţi, salteaua patului trebuie sa fie:
a. antidecubit
b. relaxa
c. de paie
3. Imobilizarea favorizează:
a. diareea
b. constipaţia
c. vărsăturile
4. Regimul alimentar al unui bolnav imobilizat va fi:
a. bogat în proteine
b. bogat în glucide
c. bogat în celuloza şi lichide
5. La bolnavul imobilizat, trombozele venoase se previn prin:
a. masaj uşor al membrelor
b. tapotaj toracic
c. pudraj cu talc
6. Pneumonia de decubit se previne prin:
a. gimnastica respiratorie de mai multe ori pe zi
b. administrare de antibiotice
c. administrare de chimioterapice
7. La bolnavul imobilizat, stimularea circulaţiei cutanate se face prin:
a. fricţionarea zilnica cu alcool diluat
b. fricţionarea săptămânala cu alcool diluat
c. fricţionarea lunara cu alcool diluat

Modulul 35 : Boli infecto-contagioase şi nursing specific


Marcaţi cu „x” răspunsul corect :
1.Hepatita virala A (HAV) se transmite pe cale:
a. fecalo-orala
b. contact sexual
c. parenterala
2.Virusul hepatitei B este prezent:
a. în saliva, lichidul seminal şi sânge
b. pe tegumente
c. pe regiunile păroase
3.Rujeola se manifesta clinic in perioada de debut prin:
a. febra moderata, catar (nazal, bronsic, ocular), enentem
b. catar nazal, febra inalta, diaree
c. febra+catar+semnul koplick
4. Perioada eruptiva din rujeola se caracterizeaza prin:
a. cresterea mare a febrei
b. eruptia maculopapuloasa incepe la fata si se generalizeaza descendent in 3 zile
c. eruptie micropapuloasa cu fond congestiv, aspra la pipait
5. Patognomonic pentru rujeola este:
a. semnul Barsieri
b. semnul Koplick
c. catar ocular, nazo-bronsic
6.În perioada de ascensiune a icterului este indicat în toate cazurile:
a. repausul
b. consumul de lipide de origine animala
c. consumul de sucuri carbogazoase
7. Angina roşie + febra + erupţie micropapuloasă pe trunchi, respectând faţa, sugerează:
a. varicela
b. rujeola
c. scarlatina

Modulul 37 : Boli metabolice, de nutriţie şi nursing specific


Marcaţi cu „x” răspunsul corect :
1.Care dintre principii nutritivi se vor administra diabeticului, cântăriţi:
a. hidraţii de carbon
b. lipidele vegetale
c. proteinele
2.Care din următoarele simptome le întâlnim în diabetul zaharat:
a. polifagie, polidipsie, poliurie
b. polipnee, tahicardie, polifagie
c. puls saltăreţ, polidipsie, apnee
3.Diabetul zaharat se caracterizează prin:
a. hiperglicemie şi glicozurie
b. anemie
c. creşterea transaminazelor
4.Regimul alimentar indicat în diabetul zaharat este:
a. hiperglucidic, hipolipidic
b. hidrozaharat, normoprotidic
c. hiperprotidic, hipoglucidic
5.Antidiabeticele orale se folosesc în tratamentul:
a. diabetul zaharat tip І
b. hipoglicemii
c. diabet zaharat tip П
6.Insulina este indispensabila în:
a. diabetul de tip І
b. hipoglicemii
c. diabetul de tip П
7.Insulina se va injecta de 3 ori pe zi :
a. cu 15 minute înaintea fiecărei mese principale
b. cu 60 de minute înaintea meselor principale
c. la 30 de minute după mesele principale
8. 10 u.i. de insulina obişnuita echilibrează:
a. circa 2 gr glucoza
b. 20 gr glucoza
c. 10 gr glucoza
9.Se contraindica tratamentul cu insulina lenta la:
a. copii şi adolescenţi
b. adulţi
c. vârstnici
10. Coma umedă ce apare la un diabet este comă:
a. acido-cetozică
b. hipoglicemică
c. hiperosmolară
11. Semnele de recunoaştere a comei hiperglicemice sunt:
a. tremurături, piele uscată;
b. piele uscată, tremurături, greţuri, vărsături;
c. greţuri, vărsături, piele uscată, instalare lentă.
12.Care tip de insulina se poate administra prin injecţii subcutanate, intramusculare şi intravenoase?
a. insulina cristalină, actrapid;
b. insulina semilentă MC;
c. insulina lentă MC.

Modulul 45 : Ginecologie şi nursing în ginecologie


Marcaţi cu „x” răspunsul corect :
1. În fibroamele uterine, sângerarea se caracterizează prin:
a. menoragie prelungita
b. menstruaţie obişnuita
c. amenoree
2. În tumorile uterine, durerea este:
a. vie
b. ca o jena
c. puternica
3. În histerectomie problema principala a pacientei este:
a. absenta menstruaţiei
b. creşterea libidoului
c. alterarea imaginii de sine
4. După histerectomie, unul din obiectivele de mai jos vizează:
a. revenirea la o viata normala de cuplu
b. neacceptarea limitelor
c. neacceptarea noii imagini corporale
5. Pentru scăderea fricii de operaţie, intervenţia asistentei consta în:
a. depistarea precoce a tumorii
b. încurajarea pacientei şi însoţirea acesteia la sala de operaţie
c. evitarea efortului fizic
6. La externare, asistenta recomanda pacientei operate sa evite:
a. ridicarea de greutatea şi efortul fizic
b. relaţiile sexuale timp de 6-8 luni
c. igiena locala şi controlul medical
7. Intervenţiile chirurgicale conservatoare, în ginecologie, constau în:
a. extirparea totala a ovarelor
b. rezecţia parţiala a ovarelor
c. extirparea trompelor
8. Printre intervenţiile mutilante, în afecţiunile ginecologice, se număra:
a. restabilirea permeabilităţii trompelor
b. reimplantarea de trompe
c. îndepărtarea uterului în totalitate
9.Pregatirea locala pentru o intervenţie chirurgicala pe cale abdominala consta în:
a. regim alimentar
b. montarea unei sonde vezicale permanente
c. baie generala
10. Paloarea exagerata, postoperator, este semnul unei:
a. hemoragii interne
b. anemii prin lipsa de fier
c. anemii prin lipsa vitaminei B
11. Menţinerea unui ritm alert al respiraţiei este semnul unei:
a. complicaţii respiratorii
b. complicaţii renale
c. complicaţii pulmonare
12. Supravegherea pansamentului se urmăreşte:
a. imediat după intervenţie, pentru depistarea deplasării lui
b. imediat după intervenţie, pentru depistarea sângerării
c. imediat după intervenţie, pentru depistarea permeabilităţii
13. Reluarea alimentarii post-operator se face:
a. cu prudenta, fara o dieta severa
b. imediat după operaţie
c. după 7-10 zile de la operaţie
14. Mobilizarea post-operatorie se realizează:
a. cat mai târziu
b. cat mai precoce
c. după 2-3 săptămâni de la operaţie
15. La externarea pacientei, asistenta va reflecta asupra:
a. tratamentului administrat
b. obiectivelor propuse şi rezultatele obţinute
c. regimul igieno-dietetic
16. Perioadele naşterii sunt :
a. dilataţia, angajarea craniului, delivrenţa , lăuzia;
b. dilataţia, expulzia fătului, delivrenţa,consolidarea hemostazei;
c. angajarea craniului, coborârea craniului în excavaţie,degajarea la strâmtoarea inferioară.
17. Manifestările de dependenţă : edeme, HTA, albuminurie se întâlnesc în :
a. disgravidie precoce;
b. disgravidie tardivă;
c. iminenţă de avort.
18. Data naşterii se poate calcula, cu excepţia :
a. DUM + 10 zile + 9 luni;
b. DUM – 10zile + 9 luni;
c. DUM + 280 zile.
(DUM – data ultimei menstruaţii)
19.Consultaţiile periodice prenatale pentru o gravidă fără risc obstetrical se efectuează în primele 6
luni de sarcină:
a. bilunar;
b. săptămânal;
c. lunar.
20. Prin hidramnios se înţelege o cantitate de lichid amniotic:
a. mică( sub 500 ml) ;
b. normală;
c. mare( peste 2000 ml).
21. Prima consultaţie prenatală urmăreşte, cu excepţia:
a. verificarea diagnosticului de sarcină;
b. stabilirea bilanţului de sănătate al femeii;
c. pregătirea femeii în vederea asistării naşterii.
22. Pentru depistarea activităţii cardiace fetale şi pentru măsurarea fluxului sanguin în vasele
ombilicale se foloseşte ca investigaţie:
a. ecografia;
b. auscultaţia Dopller;
c. amnioscopia.
23. Fenomenele specifice perioadei de lehuzie sunt, cu excepţia:
a. lohiile, secreţia lactată;
b. involuţia uterină;
c. vărsăturile.

Modulul 47 : Puericultura,pediatrie şi nursing specific


Marcaţi cu „x” răspunsul corect :
1. Bronhopneumonia este o boală caracteristica grupei de vârsta :
a. 4-6 ani
b. 0-3 ani
c. 7-8 ani
2. Bronhopneumonia este o boală respiratorie caracterizata prin:
a. Debut brusc, febra şi frison, dispnee marcata cu polipnee, geamăt expirator, tiraj inter- şi subcostal,
tuse obositoare
b. Debut brusc, febra moderata, tuse, anorexie, stare de agitaţie
c. Debut insidious, febra moderata, stare alterata, dispnee cu polipnee
3. În bronhopneumonie administrarea de oxigen se face cu debit de:
a. 6-8 l/min
b. 8-10 l/min
c. 4-6 l/min
4. În cazul copiilor cu bronhopneumonie regimul alimentar va fi:
a. Regim normocaloric, normosodat cu alimente solide
b. Regim hipocaloric (2/3 raţie), desodat, mai ales lichide
c. Alimente preferate de copil
5. Edemul pulmonar acut este:
a. O afecţiune strict pulmonara
b. O mărire de volum a plămânilor
c. O forma supraacută şi grava a suferinţei cardiac stângi
6. Edemul pulmonar acut se manifesta prin:
a. Dispnee cu polipnee progresiva, tuse spastică, obositoare cu spută rozată, raluri fine ascendente
b. Dispnee, tuse productive cu sputa seromucoasă raluri crepitanta
c. Dispnee cu bradipnee, apare la efort, tuse seaca, raluri ronflante
7. Gastroenterita acuta se caracterizează prin:
a. Scaune modificate (semilichide sau lichide), vărsături (rare sau numeroase), stare generala alterata
b. Scaune semiconsistente apetit diminuat colici abdominale
c. Apetit diminuat colici abdominal stare generala buna
8. Cauzele infecţioase bacteriene ale gastroenteritei acute sunt reprezentate de:
a. Streptococ, stafilococ, pneumococ
b. Escherichia, colii, shigella, salmonella
c. Anotimpul cald şi igiena defectuoasă
9. Recoltarea coproculturii la copil se efectuează :
a. Din scaunul eliminat pe scutec sau în oliţă
b. Cu ajutorul unei sonde Nelatan introdusa prin anus în rect
c. Prin administrarea unui purgativ salin şi recoltarea scaunului intr-un recipient curat şi uscat
10. Semnele de deshidratare acută la copil sunt:
a. Uscăciunea tegumentelor şi mucoaselor, pliu cutanat persistent, deprimarea fontanelei anterioare la
sugar, oligurie
b. Tegumente şi mucoase roz, pliu cutanat de 4 centimetri, fontanela cutanata de ½ cm, oligurie
c. Tegumente cu eritem fesier, pliu cutanat elastic, sete accentuata, oligurie hidratarea se face pe cale
orala
11. În gastroenterita acută la copil tratamentul consta în:
a. Dietoterapie (în funcţie de vârsta, alimentaţia anterioara şi tablou clinic. şi tratament etiologic
(antibiotic şi chimioterapice)
b. Dietoterapie (alimentaţia anterioara. şi hidratare cu ceai administrat oral
c. Tratament injectabil în funcţie de antibiograma, dozat în funcţie de greutatea şi vârsta copilului
12. Glomerulonefrita acuta difuza este determinate la distanta prin antigene şi toxine de infecţia cu:
a. Stafilococ
b. Streptococ B-hemolitic
c. Colibacil
13. Cauzele favorizante în glomerulonefrita difuza sunt:
a. Vârsta sub 3 ani, frigul afecţiuni pulmonare repetate
b. Vârsta de 3 ani, frig, infecţii repetate ale tractului urinar
c. Vârsta peste 3 ani, frig, angine repetate mai ales cele pultacee
14. Semnele care caracterizează glomerulonefrita acuta difuza sunt:
a. Edeme palpebrale şi ale gambelor dimineaţa la sculare, hematurie macroscopica, oligurie
hipertensiune arterial
b. Edeme declive care apar în cursul zilei oligurie uneori cefalee greţuri, dureri lombare
c. Edeme declive, dureri lombare, oligurie, dispnee
15. Convulsiile se definesc ca fiind:
a. Contracturi musculare involuntare tonice şi clonice intense uneori pierderea stării de conştienta
b. Contracturi musculare voluntare intense se menţine starea de conştienta
c. Atonie musculara cu pierderea stării de conştienta
16 Convulsiile febrile pot apărea la copii de vârste:
a. 1-5 ani
b. 0-1 an şi 6 luni
c. 3 luni – 5 ani
17. Convulsiile febrile se manifesta astfel:
a. Criza de contracturi musculare tonico-clonice generalizate cu o durata de maximum 15 minute
b. Contracturi musculare cu o durata de 2-3 minute
c. Contracturi musculare pe toata durata stării febrile
18. În cadrul unor boli ale sistemului nervos central apar convulsii:
a. Meningite, encefalite, traumatisme cranio-cerebrale, hidrocefalie de gravitate foarte mare
b. În meningite, encefalite, hemoragii cerebro-meningeale, boli maligne de gravitate moderată
c. Nu apar convulsii în bolile S.N.C
19. În diabetul zaharat sunt interzise alimentele bogate în mono- sau în zaharuri:
a. Ciocolata, rahat, bomboane, struguri, curmale, pepene galben, siropuri
b. Fragi, căpşuni, piersici, banana
c. Mămăliga, cartofi, fasole, lapte, caş
20. În diabetul zaharat se indica la discreţie alimentele:
a. Pâine, gris, orez, morcovi
b. Stafide, caise, must, bere, urda
c. Şunca, peşte, varză, conopida, ardei gras, loboda
21. Pacientului cu diabet zaharat i se recomanda un regim alimentar zilnic divizat astfel:
a. 3 mese pe zi cu mai multe glucide dimineaţa şi mai puţine seara
b. 3 mese şi 2 gustări echilibrate în conţinut de hidraţi de carbon
c. 3 mese principale iar hidraţii de carbon conţinuţi în cele 2 gustări
22. Pentru injecţia cu insulină calea de administrare este:
a. Intramusculara
b. Intradermica
c. Subcutanat
23. Acidocetoza diabetica apare în caz de:
a. Abuzuri alimentare neglijarea tratamentului sau îmbolnăviri intercurente
b. Abuzul alimentare la care a fost adaptata cantitatea de insulina
c. Respectarea alimentaţiei şi a tratamentului
24. Acidocetoza diabetica (coma hiperglicemică) se manifesta prin:
a. Diminuarea diurezei, oboseala, manifestări digestive dureri abdominale, halena acetonică, tensiune
arteriala scăzuta
b. Oboseala, manifestări digestive, tensiune normala
c. Stare de oboseala, cefalee, paloare marcata, tensiune normal, diureza normal
25. În cazul comei hipoglicemice simptomele sunt:
a. Cefalee, stare de nelinişte, transpiraţii, febra, glicemie-glicozurie crescute, apetit normal
b. Cefalee, tremuraturi, paloare, foame intense, tahicardie, somnolent, pierderea stării de conştienta,
glicozurie dispăruta crize convulsivante
c. Cefalee, oboseala, somnolenta, glicemie-glicozurie ridicate, tremurături, apetit diminuat
26. În stările de rău hipoglicemic se administrează copilului:
a. O masa adecvata bolii
b. Se instaurează un regim mai drastic lipsit de glucide
c. 10-15 g glucoza sau zahar