PRIMARIA CAPITALEI

DIRECTIUNEA GENERALA TECHNICA

STUDIUASUPRA

PLANULUI GENERAL DE SISTEMATIZARE AL CAPITALEI

URMAT DE UN
ANTEPROECT DE LEGE
ASUPRA

STABILIREI, CONSTRUIREI, DESVOLTAREI $I SISTEMATIZAREI COMUNELOR

DE
CIINTCIIVAT I_ SFINTBSCTJ
INGINER DIPLOMAT AL SCOALEI NATIONALE DE PODURI SI SOSELE
POST BURSIER AL ACADEMIEI ROMANE PENTRU STUDIUL EDILITATEI PUBLICE IN EUROPA
SEFUL SERVICIULUI CADASTRULUI CAPITALEI

srevalor

zurnsi
lefeniteprleloalider, Avow 5..tr,e
prwai 5.1.04"
us Parry" It efflari
ifigalifiglas Ireelfi 3713V
=Pear, h coshed puose 4.10,13.8121.
_lhooldsrea "weal Nalro shAdero
Imotaw/ JI/61/414/

TIPOGRAFIA .,JOCKEY- CLUB" ION C. VACARESCU No. 4, STRADA UMBREI No. 4

www.dacoromanica.ro
 DE ACELA$ AUTOR :

1. Normele de tarifare ale cantitatilor de apa consumata, (brofurd, de 24 pagini ft;

Cu 4 figuri, 1912).
2. Controlul vitezei de circulatie a vehiculelor, (brofurd de 22 pag. cu 7 fig., 1912).
3. Orasele-Gradini Engleze, (brolurd de 92 pag. en 49 fig., 1913, epuizatei).
4. Plusvaluta terenurilor urbane, (broptrd de 14 pay. fi 3 figuri, 1915).
5. Parcela si Blocul in constituirea oraselor, (brofurd de 124 pag. ea 92 fig., 1916),
Toate aceste publica(ii saint e.rtrase dist Buletinul Soc. Politeenice uncle an first
pnblicale in 1912-1916.

www.dacoromanica.ro
 PREINTAMPINARE

.1ceasta lucrare era destinatci sa rcinzaie cunoscula numai iii

cerezcl restrans al Administraliei Comunale. Dupe operienta ee ant
leicut cu luerarile precedents in aceial materie pe care le-am pu-
blicat in cBuletinul Societatei Politechnice, in anii 1913, 1914, 1915
0.i 1916, extrase i in brofura, sau in excelenta revista de popula-
rizare a Otiinfei Natura , dupa rezultatele care veld ca se pot obtive
numai pe tale administrative, am ajuns la convingerea ca suntem
obligali pentru ceeace datorim Capitalei Bontaniei intregite, sa lucrain
in mod public afa, ca prin o intensa propaganda sa interesdm la
aceasta lucrare, data se poate, intreaga roznanime.
De aceia, deocantdata, incepent destul de modest de altfel, a
212111a exemplele orafelor occidentale adica, sa punem la cunoftinta
ntarclui public chestiunile aflatoare in studiul Administratiei Comunale.
Luerarea ce prezentam a rezultat din o serie de studii de dc-
taliu, examinate $i ajunse la forma pc care o dam aici, prin con-
cursul cle:interesat al Comisiuvei Technice de pe langa Consilizil
Comunal al Capitalei, in edinfele ee a tinut in anii 1911-1916.
Prim modificarea constitutiei in 1917 s'au adus not posibilitati de
intbunatatiri Capitalei, afa, ca izz redijaz ea ee dant acestui Mercy'',
s'a pus, pe uncle a fort eazul, chestiunea la p. and fata de nova
situatie, care dealtfel era intrerazuta chiar mm lucrarile din 1914-191G.
$im ca prevederile acestui studiu nu you corespunde idealu-
rilor spre care sboara inzagizzafiile unor firi in deosebi artistice on
entusiaste, sau nu cor salisface toate nazuintele unui iubilor al ace-
diului in care traelste, mai ales cand doritorul de fruntusele a gustat
din (tend Capitalelor, am putea, zice internation ale, cu resurse de
necomparat vi cu reacuri de aetivifafe edilitara, i cand in acela$
limp anzatorul este ;Si strain de eruda realitate a cauzelor, cand el
nu canoafte lanturile, de vaturi foarte variate, care ne fac sa, tinem
cu prudenta nava idealului suspendata ca pe un balon captiv.
AS'perdm insa ca pulinele ii scurtele relatii, ce dam, in acest
studiu vor dezvalui cititorului suficient acele lanturi reale care, din
Itenorocire, vu, pot fi distruse, dupa noi, intr'o perioada de :50 ani
de aplicare a prevederilor acestui studiu decal in poate. .Anteproectul
www.dacoromanica.ro
 4

de lege dal la finele brosurei incearcei, ca si in ate ldri, so asvdrle

din lest, sd usureze prosperitatea Capitalei Rontcinilor.
Daca s'ar reusi sd se puna En aplicare prevederile anteproee-
tului de lege ce preconizam si sd se realizeze ehiar <slydmptele ma-
suri» ale proectului de sistematizare de care ne ocupcint, ar fi totusi
un, mare triumf pentru oras. In cei 50 ani de aplicatie a proev-
iuluiproect care poate fi largit nude necesitatea va cere areasla
fi mijloacele o vor permite se poate trans forma Bucurestii sa nu
se mai recunoascd.
Dar.... ne uitdm anprejur....
Cu Coate laudabilele contribulii, continui on sporadice, a cdtorva
oameni de slat, unii eu cunostinfe in materie, altii cu bunavoinfa,
sau a specialistilor, ne intrebant: reusi-vom, sd realizant Ajar aced
proect?
atunci ne geindint la acele associations> antericane on
engleze din care fac pane doamne ssi doratti din. cea mai distinsa
societate, la acele, fie <Association des Amis de Paris», fie «Ligue
pour les Espaces libres>, fie <, Association des Cites-Jardins de France»
on Garten,sadte Gesellschaft» din, Berlin dupa < Garden City As-
sociation> din Londra, si la rezultatele la care au, ajuns acele cercuri.
Ce camp vast de activitate ar avea ascntenea asociafii iubiloare
de arid, progres si, bursa stare ntateriald a et,tateanului la noi: Cu
vorba, cu Tapia si chiar pecuniar ar patea astfel de cercuri sa
ajute Administratia Comunald in aducerea la indeplinire a unui
Bueuresti mai frumos si mai higienic, a unei Capitale adevdrat «oras-
greidinei> cum atettea alte teiri ar dori, sd le transforme pe ale tor.
Fiindca detaliile lucreirilor pe Writ realizarea frum,osului si higie-
ndeatlui sunt lasate in, libertatea particularilor, tocmai de aceea studiul
ce prezentdm, nu a alias decal in treacat astfel de chestiuni, mai
ales de esteticei, pe care le leisam spre cultivare unor cercuri de feint
color arcitate mai sus si care suntem siguri, nu vor tntdrzia a, lua
fiinfa. Cu astfel de mijloace vont vedea cum, elementele de frumusete
urbana, analizate de Benoit-Levy, adicd fruntuselile naturale, si-
lueta exterioard, elementele istorice, monuntentele, decora(ia florala,
e.vpunerea solard, curdfenia, deeoralia m9bila, spaliile libree, von fi
cultivate cu tugnijire de public care va eonlitcra prim, aceasta eu
Administra4ia Comunald si cu strddainiele specialistilor pentru a
recta o viafa cat mai pldculd si lesn,icioasa in °rasa Bueuriei».
1 htnie 119. AUTORUL.

www.dacoromanica.ro
 STUD1U
ASUPRA

PLANULUI GENERAL DE SISTEMATIZARE AL CAPITALE1

CUPRINZAND:
I.
INTRODUCERE.
1. Obligativitatea de a proecta un plan
de sistematizare si situatia la 1 Mai 1914. 28. Densitatea maxima a locuintelor eftine.
2. Inceputul luerarei noulni plan de sis-
tematizare.
3. Planul eadastral netinnt la curent.
4. Planar' anexe.
5. Nevoile urgente ce se satisfue.
6. Redijarca dupit razbolu.
II.
PARTEA. PROECTIVA.
A. Sfera de actiune a plauului.
7. Clasifiearea lucritrilor.
8. Viata de 50 de ant a planuliti.
A. Zona planului.
10. Delimitarea orasului.
11. Plantatii de delimitare.
12. Delimitarea eomunelor sub-urbane li-
mitrofe.
13. Extindere sou restrilngere a zonei 44. Dispozitii de desen.
Capitalei
14. Canzele extinderei aetuale a Capitalei.
15, Mijloace de Imbunittatire a zonei ne-
tuale.
16. Locuinte colective sail de o famine?
17. Specializarea cartierelor.
18. Cartierul central.
19. Regiunea tuatara.
20. Cartierul nordie de locuinte eftine.
21. Cartierul nordic de vile si pareuri.
22. Cartierele Floreasca si Tei pentru lo-
cantle eftine.
23. Cartierele industri ale.
24-. Cartierele de locuinte aline de Maga 49. Sistetnul retelei de linii ferate ie in-
cele industriale.
25. Cartierul de vile de la Viteitresti.
26. Regimul de eonstructie pe arterele ra-
diale in periferie.
27. Cazitrmi pentru lucrittori.
B. Mdsuri de eireutafie, estetied fi higiend.
29. Programul anterior comunal.
30. Consideratinni asupra largimilor de
dat strazilor.
31. Strazi speciale.
32. Orientarea strazilor.
33. Arterele radiale.
34. Artere inelare.
35. Artere in raport ea DAmbovita.
36. Artere ce conduc In gall
37. Artere diagonale.
38. Strazi de locuit.
39. Strdzi cernte de canalizare.
40. Inlesniri pentra pietoni.
41. Terenuri pentra cl3idini publice.
42. Pietele de eirculatie si arliitectoniee,
squarnri.
43. Statiune pentrn epurarea apelor uzate.
45. Necesitatea mini plait cadastral tinut
ht curent.
C. Aprovizionarea populatiei.
46. Centre de aprovizionare.
47. Linii electriee peutru transportul all-
mentelor.
D. Leydturi de eat ferate ti4i pe ajui cu
extcriorut.
48. Linii ferate noni.
teriorul orasului.

www.dacoromanica.ro
441. Gara eentrala terminus on Buie dia-
etral& in luagid Dambovitei cu garl
de treeere pentra toate direepile?
I. So lutie intermediara.
$7. Pasagii si strilzi in lungul lintilor ferate.
53. Linn de garaj.
54. Canute de navigatie.
E. Transporturi interioare.
55. Reteana de trawaye eleetrice.
56. l.iaiii de autobuze.
57. Unit metropolitane.
III.
PARTEA. APLICATIVA.
SM. Necesitatea masurilor de ordin aplicati v.
I'. .11dsturi legislative i regulmnentare.
rt9. Ern ifi Cltrea egi I or in o lege a intemeierei,
construirei si desvoltarei comunelor.
60. Restrietii dreptului de a construl.
61. Delimitarea obligatorie a comunelor.
62. Cazurile ce exclud despagubitile.
63. Vanzari de terenuri en servitnti.
64. Contributii pentru strazile existente
desehise prig contraventie.
415. Exproprieti pe zone.
66. Selectionarea arbitrilor.
67. Conditii de asezare si diensionare a
construetfflor.
68. Comassarea proprietatilor.
69. Speeializarea cartierelor.
70. Terenuri conmnale.
71. Raporturile intre constructiuni.
72. Regi m u 1 constructlitor supuse retragere I
73. Servitutea de aliniere.
74. Fixarea din thnp a preturilor de ex-
propriere a terenurilor.
www.dacoromanica.ro
75. Prograal de exproprieri st de luerari..
76. Utilizarea soetetatilor partienlare pen -
tru realizarea programului.
77. Termeu obligatoriu de expropriere.
78. Norme la aleittuirea plautui de luerari.
79. Obligativitatea proectarei plannrilor de-
extindere In comunele sub-urbane.
80. Sindicalizarea comunelor pentru planut
general de sistenttizare.
Sl. Infranarea contraventiilor.
G. Meisurile financiare.
82. Taxe pe lungimea fatadelon
$3. Perceperea de ohm eomuna a plusva-
lutei created de Incrari.
$4. Sistemul taxelor periodiee pe plasm-
luta (german).
85. Tame 41e consultare a plannrilor co-
munei.
86. Incasarea laxelor dela eontraventli.
87. Plusvaluta proprietatilor in St al ele-
Unite.
SS. Vanzari de terenuri comunale.
89. Ajutorarea Capitalci de catre Stat.
IV.
111ASIAII DE TRANZITIE
90. Iposibilhatea unei sistematizari ea
dispozitille actuate.
91. Regimul de tranzitie at autorizatiilor
de eonstruetie.
92. Cazuri de expropricri.
93. Artere not de strapuns.
94. Alinieri deodata pe portiuni %treat
de strati mule se expropriaza tut-
mai teren.
 STUDIU
ASUPRA

PLANULUI GENERAL de SISTEMATIZARE

AL CAPITALEI
MEW

1.

INTROUCERE
I
1. Obligativi-
Piin art. 94 al eLegei. pentru organizarea couninelor ur- vitatea de a pro-
bane promulgate In 1894, toate orasele din Ora erau obli- ecti un plan de
gate ca pang, in anul 1898 sa-si aiba planurile de alinieri a sistematizare
situatia la 1 Mai
tuturor stradelor din zona for in regula aprobate Hi decretate. 1914.
Yana astazi, din diferite cauze, nu exists oras In Cara care sa
fi satisfacut acest articol al legei. Capita la, cu toata osteneala
ce si-a dat In trecut Administratia Comunala, nu a putut sa
alba Ora in prezent planuri cu alinierile decretate cleat pentru
uu mic numar din stradele ei, cu toate ca en mult inainte de
promulgarea legei comunale, era in uz sistemul decretarei pla-
nurilor de alinieri ale stradelor. Gasim asemenea planuri de-
eretate Inca din 18(17, si mai multe dela 1880 incoace.
Mai tarzin, Drill art. 2 al cLegei pentru crearea unei Case
a Lucrarilor Orasulni,>, Capita la si-a hint din non obligatia de
a decretil un plan general de alinieri, un Iplan de sistemati-
zare), cel mai tarziu ptinii In anti' 1900. Nici In acest termen
planul nu it pita fi gatit, .i, modificandu-se sus nurnita lege
in anal 1912, termenul s'a prelungit pana la 1 Ianuarie 1915.
Este adevarat ca mai ales dupii, promulgarea (Legei Casei
Lucrarilor Orasului= s'a urmarit Cu oarecare asiduitate luerarea
acestui plan de sistematizarc. Totusi la 1 Mai 1914 situatia
planurilor de alinieri ale stradelor era urrnatoarea :

www.dacoromanica.ro
 crt; - .......
cry Z ....
C) 7:4
Em peRMAIIIIMMIN
CZ
Cq cp 0>.
..--4
CC? -4.Z

...
..
...7.
s..,
2.
...,
ct
C
**Aim .

NEEMITIIIMEB
)ce .., :1
C7
C.)
L... ..
22E -nt (I:
1.:5 F.5 .

- 2
0
4
C)
zr.:
a> ..::
1
wow "1111
ct r.
,--.
.F.e:

E c.7)
CC
o_
E
61 -47 AIS'IWileNtitre tit
to,iO4 4 Wb44: :Itoltfeipiltl,aiwr in.t.,,rilr:.
112

=
,....
4:.-
,..,
= c,,
,... Z4
...
C)
.
OM KltpLAW:....)4_
eft go,..,11*ov:a4agf-rzifiri.,
: WO. IP, ifittfri/A VAL
- 5÷'
0: -4, .3)
C LI
61 .7.--,,L4p4w4sa,0,10
.1--;\,,NF.:..43-. 4::1441111/104
-..-4, C? N
tt CI)
CC
1.4 .Q
CS

C)
to
)cc
oplie9.4,
-. ww.Lset. ..VZ.1..4.+1 4
will
ijallg. JUpw Adm
-i, - - -
C. ,-. S:2 E
Q C.)
F-4
rielywArx.12-raWv". Ailp-ifilt-viairilm. ,
-ci - , ..., .c P..
,,---l:1ALi-la"---utqitrikblrtf,g ri1.:-_--t
;Wen_._.AZ,VPrall.111
ill 17-fiiwt--. .firmivitra- 4, am
)cs" .,S),
71*.i ..5. -
C.)

.5 ai
...
P.4
CI)

a,
;.4
C.) 6111-1-MbV43.11110.: "246ivoki
.."
? VA elltjwilf:121
'4"..,,..,73,it'^t,
.0.6P.,..`V=. l'O.,.. el, gm
MI
,..,. CTelti..4.-IL \ 0074%,0 .
a
,..t
n0 MS
V V
i--:
--
C.)
..-.
...-0-rpr,,,.4, ..k, ,
AvIttttafti
kr,....F.-.
rilitvetfr"-eJA4-4--all
,....)
a 0 7;-. .1011r
legiV.-41"." 16.' '- IBM
\
- -a
1.,
1
r- ",
v-, XCC wirg.144.-...
I=
'461,01- ir."0fA100414.
\ lIllia.VIrratV145111
I, 1014 o....4:: 111
5ci)
0 ,
ca a
7... a
(1)

-
v
> ,..,:$ ,
C.)
...,
--,--
a." ,/pv.. Am.- AfiVAIIVAe
Ai44).,1100- qv:4e %,.. vIr.poPOOP s
fel II
-
....,

-.
,-
z'
C.;
7.4
v.
111 N-..., -4'14-,o3rejitl v1 *gr
F) c
o , c...)o
V s.
o o00
v.:
....o
b.0
O
ININOOktirt a Ca
Z'ggl: II
1M
V i..
-o -# -4,1, ?. 1 *C V 1 NM
"..7:,
F:
4:1'
5 E;

-
,..,
ct
r.
C.
Q :..-::.
A Erit 6 ;frail .2
-Is'
I)
--t --..,:
C 6= ,...
11111111PINerillp1116106
0,
U) C.)
.--..., Ct
z. ,_, .-. 7.Z.N.
,... .1 C 11111111111i1111111101111111/ MIMI
1)
0 ;... 111111111111111111111IIIMPAMM111111

www.dacoromanica.ro
mirile de alinieri din catcgoriile a, b, c, etc. stint colorate
In mod diferit, eh In data de 1 Mai 1914 'urinal 48 °/o din
strhrileorasului inregistrate de comma, accentuam, aveau planuri
tie alinieri conform legei de organizare a comunelor urbane.
Era dar o situatie foarte gravy intetin fillip in care, ditch
nu interveneau evenimentele internationale, s'ar fi putut sa
:worn o construibilitate intense. Mai grava inch era situatia
planurilor existente decretatc, care, deli coneepute in spiritul
Lcgei Casei Lucrarilor Orasului, nu erau insh bazate pe mij-
loacele si nevoile reale ale comunei. Aceasth situatie pusese
Administratia Comunalh intr'un impas din care ea atilt mai
grew puteh esi, en cat, duph cum se stie Situatia financiarh a
comunei nu era deloc excelentif.
Dela 1 Julie 1914 s'a Inceput _sit _se studieze din sou pia- 2. Inceputul
lucrirei noului
nurile existente de sistematizare a Capitalei, phstrAndu-se partea plan de sistema-
lor cea buns, refacAndu-se phrtile neconvenabile si sh se corn- tizare
pleteze rnajoritatea ce mai era de facut duph cum am ariitat
mai sus. Cu toate silintele ce ne-am dat, a fost o imposibilitate
materials, ea pAnh la 1 Ianuarie 1915 sh fie gata acest plan
general, adich ca intr'un timp de 6 luni sh se lucreze cecace
In trecut nu s'a putut face in timp de 21 ani, (ditch socotim
ea origins a lucrarei planului, data promulgarei legei de or-
ganizare a comunelor urbane) on in timp de 48 ani, dach so-
eotim ea origins anul 1867, de and gasim luceputul piste-
mului deerethrei planurilor de alinieri.
0 mare intArziere este explicath si de faptul ch planul ora- 3- Planul Ca-
dastral nu e ti-
§ului nu a fost tinnt Ia curent si nisi nu poatc fi tinut cii nut Ia curent.
mijloacele actuale de care dispunem. Ori; tocmai un plan ea-
tlastral complet este elernentul indispensabil care constitue fun-
darnentul unui plan de sistematizare on aliniere al unni oral.
Se supun, odath cu acest raport, atilt proectul general de nue.4. Planuri a-
alinieri In scam 1 : 5000, impreunit cu un proect-general-pro-
gram de sistematizare, In scam 1 : 10.000 (fig. 2) cat si pro-
ectul de detaliu In scam 1 : 1000 cut memoriile for separate.
Duph ce se va aprobh si in mod separat toate partite pro-
ectului de detaliu (pc cartiere) si se vor inainth spre decre-
tare, von patch avea decretat intreg proectul de alinieri, pentru
ca toate strhzile Cagitalei sa aibh un plan de aliniere decre-
tat dupa until si acelas proect, spre a evith neajunsurile de
paint acorn, care s'au rhsfrant totdeauna in dauna coninnei
www.dacoromanica.ro
10

Prin o astfel de decretare a intregului plan general' se va

Indeplinl. multiple nevoi, precnm :
5. Nevoile ur- a.) Se va fndeplini cerintele atilt ale art. 94 din egea (rh-
gente ce se sa-
tisfac. munalh, cat si art. 24 din legea Casci Lucrarilor Ora§ului.
b) 'Se va ordonh alinierea constructiilor noui deodath In in-
treaga Capitalh. ..
e) Se vat puteh da curs la o seri°. de luerliri incepute din
trecut dar &Aron, din catiza lipsei Jinni plan decretat, nu li

.4 t

--I.-- ,
.

-4-0----/
1;

-
,
/ / /. ,,,
/.
4]
/4
, ,

---; 1 IN , 0.
, L._ i 47 i
---- _,,, / iil le"
' '' ', .
Iv' s...-r
-4-i
i.t1
z., ai

10-
."t ,

IVA** '''' "e-ot.,,,, 40 t:e.e.. >i-1

1
it -
1. Vi. :.., ..1A taliklrappT"
fi

1, ,.
4 it.4116440f1
_3

Ai
A
1
''a 0 rf Ar#140:49.10.
.g met. a' oz..
I
gin
14,-41 Ati
..,4540, i Ot _010 ,, ,, kr
....d
i "a'.. A. arolikmc.,, , 4,040ta,, i -
Atp. ,;li
.,.. AM
:AIM
.

ow
,
io, V' ..11.,.
4
,
-1 r40,44,.. -
lei
, _1-1. .

,, .
pLANtr-
,
,
* _, I. r..... III

1 ......
BUCURE 4TI
---- '
...:
.
..,.:
irop
illtAr
a
li
II
1
' KM
-- libltt
. B I . . Hank , NE ,

Fig. 2.

s'a putut da curs, evitandu-se astfel multe protestari justificate

din partea cethtenilor.
d) Se va puteil transformh in lege decretul p]anului general
de alinieri, spre a nu se mai puteh schimbh prea usor, ci
numai atunci cand interese generale vor ceke aceasta.
e) Existand un plan general se va putea studift .i aprobh
programul, legile Si regulamentele de infilptuire a sistematizarei
Capitalei.
www.dacoromanica.ro
 Razboird national roman isbucnind in 1916, decretarea pla- 6. Redijarea
iiului de sistematizare i elaborarea legilor si regulamentelor dupe rizboi.
anexe a stagnat cu totul.
Deoarece unele piese ale proectului au disparut in timpul
ocupatiei am fost nevoid a lucre altele pe aceleasi principii
stabilite inainte de razboi, insa introducandu-se modificarile
potrivit nouei situatii a Capitalei Romaniei Mari.
In acelasi timp la redijarea ultima a acestui memoriu s'a
avut in vedere si avizele Comisinnei Technice a Primariei din
12 si 18 Iannaric.1916 en privire in prima redactare ce s'a
dat acestui mernoriu citit in acele edinte.
Astfel studiul asupra planului de sistematizare cuprinde
{lona parti dinstinete : o prima parte cproectivill., de nature
technica, in care se tine seamy de conditiile sociale, econo-
mice, financiare, juridice, estetice si technice propriu zise, si
-o a doua parte, ' partea aplicativiP) de natura, legislative si
financiara prin care se mita a se arata, ce este de facut sere
a se asigura realizarca partei proective. -
113ine inteles ca. in prevederile partei aplicative se tine
seamy de aceleasi conditiuni sociale, economise, financiare, jn-
-ridice, estetice, etc. avute in vedere In partea proective a me-
.moriului.
llaca . partea proertivaA este la Indemana specialistulni care
proecteaza planul de sistematizare al Capitalei, ii forma pe
care o va lua depinde in bursa parte de el, partea aplica-
tiva>> este de resortul puterei legislative 0 executive a sta-
tului 0 ea atare prin Acest studiu uu nazuim deck sa darn
directii si principii de urmat de catre cei ce stint chemati a
formula legile si regalamentele destinate a asigura realizarca
sistematizarei Capitalei.

www.dacoromanica.ro
 11.

PARTEA PROECTIVA.

A. Sfera de actiune a planului.

7. Clasificarea La proectarea unui plan de sistematizare al unui oral hi
hicrArilor.
mai ales al Capita lei unei tAri trebuesc dela inceput sit ne
fixa'm asupra ciltorva notiuni de reper in jurul carom sa se
&svelte «partea proectivA)) a sisternatizgrei.
Aceste notinni de reper ar fi:
a) Sfera de actiune a planului in timp i spatin ca studiul
delimitarei orasului hi pregiltirea veciaitatilor pentru intinderea
viitoare a orasulni.
b) Programul construirei orasului cu studiul arterelor de co-
municatie Li mijloacelor de transport, al densitatei gi felulni
constructiilor in oral, precum. si raportul acelor constractii cu
calearpublica, fats de cerintele higienice, sociale, economice,
estetice etc. Posedarea unui plan cadastral Omit la zi.'
e) Prevederi pentru asigurarea vietei economise si sociale
prin sisternatizarea dezvoltarei industriilor, comertului. inks-
nirea aproviziondrilor, usurarea construirei locuintelor eftine,
sprijinirea culturei generale si prevedorea lucrarilor edilitare.
Sx treeem la desvoltarea fiecarei notiani in ordinea anun-
tatii mai sus.
8. Viata de 50 Prima cerintil pe care trebue sa o indeplineaseg au plan
de ani a planu-
lui. de sistematizare este aceia Ca sa. fie realizabil. Realizarea unui
astfel de plan depinde foarte malt de conditiile locale : finan-
ciare, legislative, topografice, sociale, etc. Asa dar an este
admis a se concepe un plan de sistematizare WA a se avea
in vedere aceste condiii locale, tate, tnx numal ca. Ilakwira \\\
trasiituri generale proectul, dar .i ctimpul si spatial)) in care
se va executA.
www.dacoromanica.ro
 De obicei un plan de sistematizare se concepe ca sit fie rea-
lizat In 50 60 ani.
Cresterea populatiel capitalei este urrniitoarea:
La 1860 120 000 loc.
>> 1872 177 645 )
>> 1903 289 184 >>

>> 1910 325.000 )

>> 1912 342.000 3.

cu 49.000 cladiri.
Suntem dar indreptAtiti a crede Bueurestii vor atinge
ca"
In finele acestei perioade de 50-60 ani cifra de 1 milion lo-
cuitori (vezi fig. 3) care repartiza# pe o suprafata de circa
6000 h. a. va da o densitate de 167 loc/b. a. Rezultb," cii in
compara0e en alte orase striiine aceasta suprafatg, va en-
prinde in bune conditii de viata populatia eventualA Mina
la anul 1980 si chiar 2000.
Tata un tablort comparativ al diferitelor ora§e din Europa :

0 R A$U L Suprafata LOCU ITO RI

in h. a.

Paris fried faubourguri

c Imprejurimile
7.802
20.000
2.750.000
Cu 3.586.000
Berlin (farii faubourguri 3.340 2.300.000
zis 32.000 5.000.000
Londra tpropriu
cu Metropolitan police district 178.000 7.000.000
Viena . . . . . . 6.500 1 675.000
Brunel (farit faubourguri) 1.000 203.000
Charlottenburg 1.000 300.000
New-York 80.000 4000.000
Colonia 2.600 320.000
Chicago 50.000 2.000.000
Frankfurt pe Main 2.000 400.000
Filadelfia 32.000 1.500.000
Bucuresti 5.580 400.000
Washington 14.000 200.000
Ninive (autichitate) 45.000 800.000 - 900.000
Babylon ul 52.000 600.000 700.000
Roma (Octavian August) 2.500 1.000.000-1.200.000
Lille (1856) 6 (?) 78.000

Un timp prea scurt de execu#e at planului ar cere sacri-

fled brineSi prea mart; un timp prea indelungat ar cuprinde
epoce de schimbare importanta a nevoilor unui oral si Anne'
ar lips1 continuitatea in executia unui plan.

www.dacoromanica.ro
 9. Zona pla- Spatiul cuprins in plaint' de sistematizare este deternilnat de
nului.
timpul realiz'arei lui, avandu-se in vedere conditiile locale.

aro

*ye
/983
c1/4
N.
/9/0
49/2
$4.5

/Am

a,*

Fig. 3.

De obicei un plan de sistematizare nit cuprinde nuniai zona

propriu zisii a oraului, ci si vecinatatile lui, pe o suprafatii cel

www.dacoromanica.ro
pntin egala, cu cea pc care o va ()mph orasul in <<timpul de
realizare a planului» (in cazul de fats 50 ani), in stop de a
se pregat1 extinderea orasului.
Asa de exemplu pentru pregatirea extinderei Capita lei s'a
intoomit Inca din 1910 nn cproect de regulament pentru con-
structie si alinierb> aplicabil comunefor sub-urbane cuprinse in
linia ferath; de century a fortificatiilor, care sa pregateasea nu
o extindere a orasului proprin zis, di r mai corect zis, sa, pre-

AURIDA
tehmibreo lc/au/km ded11#3,5674".
Proovi JkLiZe
MB Ferran a emtvri in etecorle.....,....1117
irialahnienv loradri 14fionl .5.79D1"
adohnern a. mluri pmts., ;o7 to413.1.1z1-
mitvwpepou,tere re boderar
leamorier Jud.r1d.

Fig. 4.

gateasca asezarea 11 ei aglomeratii in jurn1 Capitalei pentrn

perioada de dincolo de 50 ani.
Pentru alcatuirea aplanului de sistematizare al orasului
Bucurestih pe zona in care se prezinta acum, s'a avut in ve-
dere conditiile locale nu tocmai avantajoase 5i s'a avut iu ve-
dere si experienta nn tocmai imbucuratoare a trecutului. Dar
mai ales acum trebue sa avem in vedere ca acest oras este
si Capitala Romaniei Mari, a eentnilui romanismului. Asemenea
www.dacoromanica.ro
 s'a avnt in vedere ca se vor educe anuinite imbunatatiri in
217mliRmul executor al planului de sistematizare, imbunatatiri
can s'au §i propus in acest memoriu in capitolul ce va urmil.
10. Delimita- Trecem acurn in chestiuuea delimitarei orasului.
rea orafului.
Dupa cum am aratat, un plan de sistematizare trebue li-
mitat la un program pe un interval de 50 60 ani. In spatiu,
planul s'a limitat in vecinatatett limitei propriu zise (legale) a
Capitalei, limita numitit impropria Iraza orastilttio si care ac-
tualmente lash foarte malt de dorit din toate punctele de
vedere.
S'a prevaznt dar in primal rand:
1. Limita orasului gi determinarea acestei liniite prin o cen-
tura, fie de verdeata (pare, islazuri on centura agrieolh); fie
de bulevarde largi, de aproximativ 30 m. daps posibilitate
(fig. 4), fie mai bine, arnbele Imprenna cum s'a propus se-
parat in Consiliul Comunal dela 20 Tunic 1919 si care ar
necesita o cheltuiala de peste 20 milioane lei.
Aceasta north delimitare va necesita modificarea .glegei de
marginire a orasului Bucuresti» din 1895. Pe baza de regu-
lament at acestei lcgi se va putea insa deocamdata trasa in-
tr'un mod rational actuala limits Intre punctele fixate prin
lege, atat pe teren prin borne vizibile, cat $i pe harta orasului.
S'a cautat a se limits orasul prin bulevarde de centura (al
IV inel) de largimi de 30-50 m. asa fel ca sh. se Incorporeze
In oras regiunile construite 0i cu stransa leghturh cu zona
orasului, de oarece a lasa afarh din zona orasului regiuni
deja construite va fi foarte grew de infaptuit. Pe alocurea
regiunea dincolo de aceste bulevarde se va putea, cu eheltueli
recluse, transforms in centura agricola (Agricultural Belt), cum
ar fi la estul si vestal orasului.
Delitnitarea cea mai grew de Meat se prezinta la sudul
orasului, in dreptal aglomeratiei Pieptanari si eomuna sub-
Eubank erban Arca.% Aici solutia este gren (le ales mai en
seams din cauza lipsei en desavarsire a unei artere inclare,
si a intinderei exagerate spre sad a regiunei acoperith cu case.
AO. dar nu putem renunta nici la trasarca unei artere ine-
lare, nici nu patent hotari ca aces arteril sa o coboram prea
mutt In sud spre a evita oriee exproprieri de constructii caci
atunci an 'Irma sa se inglobeze in oras o suprafath prea in-
tinsa, cuprinzand intreaga coinuna ,t;erban Voda t;ti aglome-

www.dacoromanica.ro
ratia Pieptanari, ceeace ar Inearea simtitor sarcinele Capita lei.
E mai prudent a trash un inel cu o pozitie intermediark care
va cere cateva exproprieri de constructii putin importante.
Partea din aglomeratia Pieptanari ce -va riimame afara de
oral se va ingloba prin o delimitare rational a coninnei Serban
Voda la aceasta, ultima comuna.
Limits orasului, astfel stability 5i legiferata, va trebui piche-
tata en picheti mari si solizi (borne), uncle vizibile, altele
acoperite si geometric bine reperate.
Delimitarea Capita lei s'a trasat §i pe planul de scam 1 :20000
cu imprejurimile orasului, acl anexat, (fig. 4) si pe care se ob-
serva o propunere de extindere spre nord a zonei orasului, Aceasta
propunere se va expliea prin viitoarea crestere a valorilor te-
renurilor in aceastrt regiune, erestere determinate in bunk
parte de executia Parcului National care va face ca In Intreaga
regiune inconjuratoare sa se dezvolte cartiere de vile. Pe de
alai parte laeurile Tei si Hierastrau ar forma o buns §i na-
turala delimitare a orasului.
Pentru partea vestiek a orasnlui s'a trecnt pe planul In
scara 1 : 20000 o propunere ce intereseaza mai mult Ministerul
de Razboi. Anume, acest minister sa exproprieze pentru ma-
rirea canapului Cotroceni intreaga regiune dela sudul actua-
lului camp cuprinsa Intro Calea 13 Septembrie §i Calea Rn-
hovel diucolo de ceutura de plantatii (fig. 2). Aceasta regiune
va deservl admirabil nevoile armatei caci chiar de scum acest
Minister a Inceput sa eonstruiasea in partea locnlui cazarmi
pentru noile regimente infiintate. Pe de alta parte uncle sta-
bilimente militare vor trebui cu timpul mutate din interiorul
orasului, uncle nu mai au putinta de a. se desvolta iar tere-
nurile ocupate acum vor prezenta importante valori, precum
e arsenalul armatei si chiar piroteenia.
Cate -va date comparative In chestinnea delimitarei.
Dupk legea de marginire a orasului Bueuresti din 1895, sit-
prafata orasului ar fi de circa 5583 ha. Dupk' Rona delimi-
tare data nu se inglobeaza §i regiunile dela nord, cum ant
mentionat mai sus, si fara Campul Cotroceni, suprafata ce ar
oeupa Capitala ar fi aproximativ de 5381 ha.
Dace se Inglobeaza, si cele doua reginni, suprafata ar fi de
circa 5893 ha.

www.dacoromanica.ro
2
 11. Plantatii Pc planul en irnprejurimile Capita lei S'all hastirat cu verde.
de delimitare.
suprafetele periferice pe care Comuna ar trebul neaparat sa
le exproprieze si planteze cat so poate mai de timpuriu, pearl"
viitorul higienic i desvoltarea sanatoasa a orasului, realizan-
du-se astfel in oarecare masura pi o century de izolare.
Totalul acestor suprafete, care nu sunt pans acuni ale Co-
munci, se ridica la circa 6 milioane m. p.. iar exproprierea for
ar costa cam 20 milioane lei, tinand compt ca teremil din
colo do Scoala de Agriculture s'ar pastry de Stat pentru agri-
cultura, (pepiniere) 7i deci nu ar fi uevoie de a fi expro --
print.
12. Delimita- Tot in scopul unei rationale extinderi viitoare a orasultti:
rea comunelor
sub-urbane limi- s'a delimitat in mod. principia], pe planul anexat la scara
trofe. 1 : 20000, si comunele sub-urbane din imediata vecinatate a
orasului. Natural ca aceasta delimitare se va face prin borne
in fata locrilui ca di pentru Capitala, odata cu Incrarea pla-
nurilor de sistematizare a fiecareia din aceste comune, si ea.
atare limitele comunelor ce s'au propus vor suferi desigur im-
portante modificari. Pentru regiunile cuprinse intro aceste
comune suburbane, regiuni actualmente intrebnintate la agri-
cultura, nu se va acorda autorizatie de construire &cat in
conditiile ce se vor prevede prin o lege pentru stabilirea de.
not aglomeratiuni di cladirea terenurilor, dupit cum von" arata
in capitolul
In aceastii ordine de idei designr ca s'a lucrat si proectat se
'Regulamentul pentru constructie si alinieri in comunele sub
urbane' studiat Inca din 1910 si in curs de aprobare inainte
de razboi, dar care a ramas, se pare, tot ea proect. In urma
ultimei revizuiri facura acestui regulament inainte de razboi, se
prevazuse pe baza legei comunale rurale, ca sa nu se permita
construirea de locuinte' yi parcelarile pentru constructii de
locuinte decat in interiorrd xvetrei satulni>> care se va fixa
si delirnita vizibil atat pe teren cat si pe plan.
Pc de alta parte orasul Bucuresti va putea determina pe
baza de expropriere Intr'un anumit termen, zone ce nu pot
fi construire si care vor fi destinate pentru parcuri, plantatii
san agricultura (a se vedea modificarile aduse constitutiei in
1917). Ca expunere de motive a acestei prevederi in planul
propus, ne °entrain mai jos de problema extinflere san res-
irangere a saprafetei Capitalei?
www.dacoromanica.ro
 Ne permiteni a lua in discutie aceasta chestiune atat de sau13.restrangere
Extindere
importanta pentru Capita la Tiirei si de solutionarea careia a zonei Capita-
depinde foarte mirk si realizarea imei sisternatizari a ei. lei?
Aici este de altfel si locul a analiza aceasta chestiune ridicata
de atatea on si de organele administrative, si de presa, atilt
in trecut, prezent, si cu siguranta si in viitor.
Evident, realix,arra mini plan do sistematizare sta intr'un
raport oarecare cu estinderea orasului si posibilitatea de a
mars sau micsora suprafata admisa a fi construita inteun
interval de timp fixat. Acest raport, astfe] definit, varia,za,
dupii conditiunile atilt de multiple, mentionate in aceasta ex-
punere, in limite destal tie marl. Raportul, putem zice inteun
termer, inateniatic, h i schimba ajar semnul, daca consideriim
problenia dela un oras la altul. Cu alte cuvinte, pe card la
nn oras dificultatile de sistematizare poate sa creasca extin-
zand zona lui, In altul din contra, micsoram dificultatile marind
zona orasului. In prima categoric intra orasele en o populatie
putin deasa, de pilda Bucurestiul, in a doua categoric intra
orasele prea dense, de pilda Berlinul, Parisul, Calcutta (cti400
loc. /ha.) Asa dar criteriul de alegere, a largirei sau restrangerei
zonei orasului it furnizeaza studiul densitalei populatiei orasului.
Din lipsa unei analize a aeestei probleme s'a ajuns in ideia
ce predomina mum ea, estinderea prea mare a orasului Bucu-
rWi, care actualmente are o densitatc de circa 70 loc./ha-
(Paris circa 360 loc./ha., Berlin 380 loc./ha) este o cauza a
lipsei de sistematizare a Capita lei noastre, si de accia aproape
toate preocuparile si discutiile din trecut cu privire in siste-
matizarea oras.ultri au fost iir bunk parte absorbite de ches-
tiunea stavilirei intinderei suprafetei lui.
Dam mai jos un tablou de densitatea medic a populatiei pc
hectar in diferite °rase streine.
DENSITATEA POPULATIEI MEDIE PE H. A.
Londra . . (1874) 150 loc./h. a. Berlin 180 loc. h. a.
Paris . . . (1906) 354 v Viena 250
Le Havre . ,> 127 . Brunel 200
Lyon . . . » 108 ,, Charlottenburg . . 300
Line . . . . 97 . Colonia 200 »

Nancy . . 78 , Frankfurt pe Main 200 .

Bordeaux . 63 » Bueuteti . . . . 70 .
Roma (Oetay. Aug.) 400 . Peking (1906) . . 166 .
Lille . . . (1856) 1300 .

www.dacoromanica.ro
 S'a crezut dar ca prin o simple legiferare a unei delimitari
oarecare a orasului, (inainte de 1895 fixiindu-se ea limita
soselele inconjuratoare ca Mihai Bravul, Stefan eel Mare etc.)'
iar dupe 1895 niste linii drepte teoretice intre cite -va punctc,
se va ajunge la o fixare a zonei orasului, la o limitare a te-
renului ce se va construl. Rezultatele an fost contrarii celor
asteptate, mai ales ea nici legea din 1895 nu s'a aplicat riguros,
si fiindca estinderea orasului la not este. un efect al vietei eco-
nomice-sociale a Capita lei. Este foarte probabil ca data la
1895 nu se estindea legalmente raza orasului, ci se creiau
comune sub-urbane cu un regim special, in cuprinsul actua-
lului ocol IV, se ajungea la un rezultat malt superior. Trebuia,
dar pregatita estinderea Capita lei printr'un regim de transitie.
Deaceia actin' se preconizeaza un astfel de regim pentru co-
nmnele sub-urbane cuprinse in centura de fortificatii a Bucu-
re stilor.
Prin urmare data este exclus a largl zona orasului, restrAn-
gerea ei acum nu ar aduce mare folds:
a) fiindca ocolul IV al Capita lei -este acum in o bunts parte
construit si restrangerea nu ar ameliora starea Iui.
b) fiindca foarte greu s'ar putea face aceasta mai ales acolo
uncle sunt 'nuke constructii executate, trebuind a se intemeia
in acest caz alte comune urbane Cu viata de sine statatoare,
ceeace nu ar fi deck o descentralizare mai pronuntata
Capita lei, insa ,tot Bucurestiul ar fi centrnl de gravitate al
acestei populatii.
c) fiindca numai o legiferare a restrangerei zonei orasului
nu ar impicdica o construire mai departe in ocolul IV, deci
estinderea de fapt a orasului, ci aceasta ar produce numai
procese neplacute Capitalei.
Suntem dar condusi de a lua mAsuri ea sa combatem ea-
uzele care dun nastere estinderei Capitalei, siguri fiind, .3/1
atunci vom opri in mod mai eficace o estindere daunatoare
bunei sistematizari a orasului. In acela§ timp insii vom avan-
taja partile butte ale estinderei unui oras spre a nu cadets
in celalalt ran : suprapopularea orasului.
14. Cauzele es- Cauzele estinderei sent in primal rand de ordin economico-
tinderei actuale
a Capita lei. financiar si apoi de ordin social.
Majoritatea populatiei Capitalei a dus si duce o viata foarte
modesta. AvAnd venituri foarte mici, nu poate plat? chirii
www.dacoromanica.ro
prea marl, care sk incurajeze o eonstruibilitate intense in oral
si unde din cauza pretulni mai ridicat al terenului si contro-
lului administrativ mai serios, chiriile fortamente stint mai
-marl; nici nu poate sa aibk nn trai prea confortabil care sit
ceark, constructii niari. Pe de altii parte cetliteantil roman se
sprijink in economia lui aproape numai pe proprietate, pe casa
lei proprie. Chiar legile noastre &Meat', pang, In modificarea
constitutiei, malt mai multe drepturi proprietarului cleat chi-
riasului. Apoi feint de viatit sedentar al populatiei ,ardor ro-
mane, uncle industria si comertul stint hick la inceputtil tor,
chiar impunca ea potrivite loenintele de o familie eu curte
sufieienta in care sal se gkkasek mai toate ale gospodkriei,
si in care sk, trkiascit si creasck cateva generatii. Inca o cauzk
care constitue o forth' centrifuge spre terenul mai eftin, este
faptul eh locuitorul Capita lei nu are nevoie a face prea multe
drumuri si in ore prea precise interim antunit toe la distante
foarte mari. Mai intervine si individualismul rasei care nu se
Impack prea mult cu curtile comune san chiar en apartamente
pe sckri san coridoare comune.
In ultimul deceniu, este adevarat, aceste cauze centrifugale
an inceput sit se atenueze. Dar lipsa capitalnlui si mai ales a
capitaliSilor doritori a investi in constructii plusul for de
avere, a -Wirt ca sa nu avem in central orasului acea inten-
sitate de constructie etc ehirie eftinci, care sit contrapondereze
construirea periferiei Bueurestiului.
Societatca Comunalk de Locuinte Eftine a lucrat mult
pentru locuintele eftine, insk atat .capitalul ei, cat si legea ei
de infiintare i-a stat in calea nnui avant mai mare pe care
nevoile orasnlui i 1-ar fi impus. Stintem informati ck Socie-
tatea va introduce reale imbunittritiri in organizarea ei spre a.
corespunde mai mult nevoilor Capita lei Romaniei Mari.
Mai este si o cauzk' de ordin administrativ care Inlesneste
extinderea, si mai ales extinderea dkunktoare a Capita lei. Acura
In periferia Capita lei nu se exereitrt tin control serios nici
asupra desvoltarei cartierelor, nici asupra parcelitrilor, si nici,
mai ales asupra executkrei constructiilor.
Se autorizrt cu prea mare usurintk executarea de constructii
ran placate, nehigienic concepute si ce e mai Mu, foarte prost
executate. Este o mare gresala a se autoriza, orieine sit pro-
ecteze san chiar se execute o cash' eftink. Total se rrisfrange
www.dacoromanica.ro
 si asupra proprictarului care poseda o locuinta rea, si asupra
orasului care se acopera eu hierari mizerabile. Un prim pro-
gres ar fi ea Comuna sy institue tin concurs de proecte si
devize de loettinte eftine de periferie, proecte pe care Pri-
maria sa le revanda doritorilor de a construi, si care se vor
eonforma planurilor. Actualmente In Primarie se prezinta Inc a
de proprietari niste planuri tip, concepute si lucrate cum da
Dumnezeu, semnate de tine se nemereste si pe care eetateanul
ocolulni IV le plateste exorbitant eelni cc i le ofera pentru
15. Mijloace serviciul sau.
de imbunAratire
a zonei actuate. Cnnoseand aceste cauze ale extindereiBucurestilor, conchidem
ea nu o restrangere a zonei luipe tale proectivaar da rezultatul
cautat. De aeeea am cautat sa pastram zona in litnitele ei
actuale, si combatand cauzele, sa obtinem o ameliorare in
aceasta zona, ceace de fapt sc traduce prin o restrangere a ei.
0 prima conditie, care rezulta din cele mai sus expuse,
pentru a impiedeca extinderea este strangerea orasului in o
century sanitary destul de lath, de plantatii, care fiind in pose-
sittnea orasului va remane neconstruita si cu grew s'ar incepe
constructia dincolo- de aceasta century, voile locuinteriscand
sa ramana izolate. Pe tale legislative se mai asigura acest
lucru determinandu-se zonele comunelor sub-urbane in care
se poate construi, precum si introdueandu-se in lege principiul
interzicerei de a se construi locuinte acolo undo nu exista
asigurate conditiile de viata proprii unui oras. Este ILIA, reco-
mandabil a se lua toate aceste masuri deodata (a se vedea,
proectul de lege dela fine).
Dar ameliorarea situatiei in zona determinate astfel a Capi-
talei se va obtine pe urmatoarele ciii:
a) A se sprijini prin toate mijloacele ridicarea nivelului
economico- financiar al Capitalci, cautand a da de lucru popti-
latiei si asigurandu-i un beneficiu care sa intreaca cheltuelile
zilniee pentru hrana si imbracaminte. Aceasta se obtine in
primal rand atragand capitalurile pentru a se ereia industrii
in zona orasului sau in imediata lui vecinatate, a sc inlesni
coinertul si mijloacele de transport, fiindea acestia sunt fae-
torii care pe de o parte eftenesc viata iu oras, jar pe de aka
parte fac ea locuitorilor sa, le riimana un profit care sa le
dea putinta O. se bucure de un confort mai mare.
b) A se sprijini societatile de consfrtructii de locuinte, coin-

www.dacoromanica.ro
battInd In acelas timp specula cu terenurile neconstruite. In
special se vor inlesni societiitile care executes locuinte ce nu
intrec tin cost determinat pe metrul patrat de suprafata con-
struit5. locuibila.
e) A se distruge cu once pret locuintele insalubre. dilnd
tot feltil de posibilitliti proprietarului ei spre a trece imediat
in posesia alteia higienice si eftine, fie pe acelas loc, fie
aiurea.
d) A Sc exereita un control serios asupra suprapopulatici
locuintelor. Un asemenea control atilt de serios si .sistematic
in strainatate, la not nu exists,
e) A se pune la pima legile si regulatuentele si, a se creia
organe serioase pentru ,controlul aplicarei for si a nn se mai
amana o chestiune atilt de importanth cum s'a filcut piinil
acum, considerlindlu-scAceasta ea ceva ne necesar.
Desi., asupra chestiunei extinderei sau restrAngerei zonei
unui oral ar fi foarte, mult de spas, ne mqrginitn, avilnd in
vedere scoput.acestui studiu,. numai ,la aceste indicatiuni.
16. Locuinte
In legiittir5, directs en aceastg chestiune este si aceia a colective sau
felului cum sa se construiasca" orasul in interiorid, acestei de o familie?
zone : constructii, colective en 'unite etaje (caziirmi) sau loon-
into do o familie (sistem oral- grading)? Fiindca" se pare ca
nici aceasta ehestinne nu e -elucidate pentru Bucuresti, prin
reviste Inert discutandu-se acest lucru, ma oprese putin si
asupra. acestui, obiect, asupra carnia e bine ssa fim fixati dela
inceput, spre a In'telege masurile ce se proptin .in cele cc
urnieaza la locul potrivit In acest studiu.
Am vazut mai sus ea in interiortil zonei Bucurestilor, ce
se calculeaz5, In circa 5380 h. a, In finele unei perioade de
50-60 ani densitatea populatiei Capitalei ar ajunge In circa
170 loc./h. a., astazi avAnd aproximativ densitatea medic de
70 loc./h. a. Ei bine, pe la,nga felul de organizatie al vietei
romilnesti, care an se impacg, dupes cum aratai, cu viata
conaun'a in caziirtni, uu numai din punet de vedere social,
dar si din punet de vedere economic, aceste cifre stint fac-
torii determinenti ai felulni cum se va construi Capitala.
Tata densitatea populatiei in anal 1006 din cilteva orar
franceze :

www.dacoromanica.ro
 Paris 354 lot /h. a.
Le Havre 127 A

Lyon 108 r
Lille 97
Nancy 78
Rotten 68 s
Bordeaux 63 r
In Germania densitatile oraselor de peste 100.000 locuitori
pe suprafata construitrt a orasului, variaza dela 150 loc./11. a.
la 400 loc./h. a. Asa dar aetualmente constructia orasului
Bucuresti ar trebui sa se apropie de aces a orasului Nancy
on Rouen, iar in viitor do accia a oraselor Le Havre, Lyon s. a.
Trebue tinut compt insa de marile disponibilitati de terenuri
cc se alla in Bucuresti acorn, si de faptul foarte important
ca, pe cftnd populatia franceza se bucurti de Inuit confort si
camerile unei locuinte franeeze no aunt suprapopulate, in
Bucuresti stau familii numeroase in sate 1, 2 sau eel limit
3 camere. Prin urmare in Bucuresti nu se impune Inca in
tot orasul -nici macar constructia en 2-3 etaje, cum este
acorn in Nancy si Rotten. 0 prima etapa pentru Capitals
noastral este sa se asaneze orasul in interiorul zonei lui, des-
congestionftnd locuintcle si exterminand locuintele insalubre.
Totusi, fiindca rentabilitatea unei constructii este in relatiune
cu raportul dintre numarul de etaje al constructici 01 pretul
terenului, este normal ea acolo undo terenul este setunp sa
se ridice locuintele comune.
Condusi dar de aceste motive am prevazut, dupa cum vom
vedea mai departe, o construetie inchisa si mai inalta pentru
miezul orasului si o desvoltare de constructii in suprafatA in
cartierele de periferie, cartiere care rata a se speeializa. In
once caz sustinem un sistem de < orase-gradini*, care an dat
rezultate atAt de frtimoase in Anglia si care se impaca foarte
mult cu felul de viata rornitnesc.
O disentinne cconomico- soeiala a acestor dons tipuri deli
este interesanta totusi renuntain In ea, cerAnd prea malt spatin.
Ea S'a publicat in multe loeuri si s'a rezumat chiar si iu
publieatii romttne. Ne-am marginit aici sa acceptam rezultatul
experientelor si discutiunilor factite in streinatatc si care
Melina mai mult nude finantele permit pentru sistemul.
loeuintelor de o familie.
www.dacoromanica.ro
 Ditm mai jos an the] interesant :
VARIATIA COSTULUI RIRIE! IN IMPORT CU NUMARUL IKON

(dttpil Freudenberg)

Costal m. p, L
COSTUL OHIRIEI
de teren In
lei
/Casa cu 1 etajiCasi LP 2 etajelCasa cu 3 etaje Casi us 4 etajelCasa us 5 etaje

1.25 430 290 260 245 235

6.25 465 310 270 I 255 24,5
12.50 515 345 285 265 255
31.00 660 405 335 300 280
62.00 520 415 360 330
94.00 640 495 435 380
125.00 575 480 430

Trecem acum la notiunea imediat subordonata" a celeia de

dclimitare a zonei orasului, aniline la chestiunea deja, relevata
mai sus, a specializiirei cartierelor.
2. Dupa delimitarea orasului se urmilreste specializarea car- 17. Specializa-
rea cartierelor.
tierelor orasului. Specializarea cartierelor a fost gren a se
face In trecut din cauza lipsei unei legi pentrn acest stop, desi
s'a, incercat realizarea acestei specializitri prin un anteproect
de plan.
Acel anteproect nu mai corespunde stdrei aetuale, si de
aceia a trebnit sit fie modificat Plansa cn proectul de specia-
lizare a cartierelor ce se aitexeazit (fig. 5) an poate de altfel
O. fie aplicabil6 deeat pe baza unei legi de care se va vorbi
In capitoltil urmititor.
Specializarea cartierelor se referti la raporturile reciproce ale
si raportul dintrc constructii si stradA (constructii
1nchise, gru pate sau deschise, cu sati farh retragere dela ali-
nierea stradei, on construcOi de vile) in cc priveste inAltimea
construckiilor i utilizarea Ion.
Specializarea cartierelor in ceeace priveste caracterul domi-
nant si utilizarea constructiimilor va fi inteleasa in sensul cA
intr'un cartier se va permite ca exceptie sa," se construiascit
o cladire proprie unui. cartier pe o treaptg higienic6, supe-
rioarg, ins nu se va permite o constructie care infra', in ca-
racterul unni cartier higieniceste inferior. De altfel speciali-

www.dacoromanica.ro
 26

zarea cartierelor nu este urmrtrith' numni din punct de vedere

higienic, ci si economic, technic etc.
ls. Cartierul S'au prevrizut: un cartier central cu o constructie in genere
central.
cinchisk), cartiere industriale, de locuinte eftine, de vile, precur
si regiunea rnilitarA.
Vom da cAteva relatiuni asupra acestor divizinni, pentru a se
indica mai bine principiile de care am lost condusi. 1Wlegein

PLRNUL CRPITALE1
CO spec/di/mit-a ca/here/or
si te/4,7ua de exlmdere
.S
a kannvaye/or e/edrice

,T
if

\
\
,.,_
I
.

k
VILE
\
-9 1 \0
,

ss
--LGENDA
Zinu elechree de immiA9,>.

Fig. 5.

ca', in catierul central nu Sc va perniite cleat construetia

cinchisi.0> ori, %Yrupatii pe alinierea stradei' s'aupe o Clinie
de constructie» retrasa din aceasta aliniere, deci ca regimul
de construetie al strgzilor din acest cartier sii fie construirea
pe intreaga fatada in mod obligatoriu.
Totu.i in acest cattier vor putea fi prevazute pe cale de
regulament anumite strazi pe care se va. admite, eel Min in
www.dacoromanica.ro
 27

prima perioada, $i constructia grupata on deschisa, in anumite

eonditiuni, fart ealcane vizibile.
De exemplu daca se va core a construi numai o parte din fatada
unei gradini particulare, permisiunea se va, da numai cu con-
dicia expresa ea acea gradini sa ramana totdeauna libera de
constructie pc portiunea din fatada, iar veeinii prize o retra-
gore obligatorie din linia de posesie spre vecinul respectiv
sa'si rag asigurata neacoperirca fatadei ce ar deschide spre
acea gradini. Acest cartier central este ineonjurat in mare
parte de inelul HI, care va intri, en ambele latiiri in cartierul
central.
In principiu pe strazile comerciale $i cele radiale se va
impune constructia Inchisa si pe aliuiere. Pe cele inelare se
va putea admite, dupes regiune, $i constructia grupata on vile
en retragere din aliniere.
'Pe strazile centrale $i piir comerciale ale acestui cartier se
va patch admite $i inaltimi de constructie mai marl decitt lar-
gimea stradei mai ales dacit strada are directia nord-sud, insa
inaltimea va fi aceia$i pentru toate constructiile de pe acea
strada. Inaltimea de constructie nu va puteh sa se schimbe
dectit la o incruci$are de stra'zi $1 numai vilele (adica construe
tiile isolate de toate partile $i en retragere dela strada) vor
putea aveh inaltime diferita, care insa, va fi fixates de Comuna
in fiecare caz special, tinfindu-se compt de vecinatati, largimea
stradei si suprafata libera lasatrt in jurul $i in faAes constrnetiei-
In accost cartier regimul de constructie se va specifica pe
cale de regulament pentrn fiecare strada and se va stabili $i
inalthnea construcriei in raport cu largimea stradei.
Pe strazile radials mai ales care au un caracter mai pro-
iitnitat contercial sau cele en caracter comercial se va impune
constructie inchisa, pe aliniere eu ina4imea ce se va stabili
in raport eu largimea stradei, iar pe cele mai spre periferie
care vor deveni comerciale se va impune asemenea constructia
inehisa sau grupata pe aliniere, puttind fi $i en un singur
etaj. Ina ltimile vor fi ins3i in once caz uniforme pe o por-
tinne cuprinsrt intre dons incrueiseri de straa, sau intre (lona,
piete.
In reg,imica cuprinsa intro inelul III i IV, strazile radiale
vor avea desigur un regim de constructie luchisa, iar strazile
www.dacoromanica.ro
28

de locuit un regim de constructie desehisa on grupatii pe linia

stradei, nela'sandu-se ealeane vizibile.
Pe alocurca se vor impune i retrageri de ccl puck' 5 in.
sau mai malt, duo climensitmile parcelelor dope strada res-
pectiva, retragere care se va fixa prin regulament.
Mici ateliere, adica mica industrie casnica on manufac-
turiera vor fi admise si in interiorul color trei mole.
0 specializare mai mare s'a prevazut in ocolul IV, adiell
dincolo de inelul Ill, de oarece in aeest ocol orasul este mai
putin construit si este suseeptibil de o transformare mai mare.
19. Regiunea Anume regiunea de vest s'a prevazut a ramane si a se
milliard.
extincle ca regiune militara : cazarmi, camp de exereitii si fa-
brici cu earaeter militar, dupa cum de altfel are si :tcum o
vadita tendenta de extensiune.
20. Cartierul Spre nord-vest VIOL in sos. Colonel G-hika se va des-
nordic de locu-
inte eftine. volta cartierul de locuinte eftine pemtru funetionari, apropri-
indu-se mai unlit de sos. Kiseleff Si de lueratori spre calea
feratii.
Cartierul
21. La nord intreaga regiune dintre sos. Colonel G-hika si sos.
nordic de vile si
parcuri. Herastrau se va desvolta en siguranca In sensul mud cattier
de vile patia In lacul Floreasca. Este dar bine a se regula-
menta de stern aceasta desvoltare, si e Inca bine ca Comuna
pe lank' teren siesi asigure plus-valuta rezultata din ereiarea
<Parcului Nationals si alte imbunatatiri ce va aduce acolo.
22. Cartierele
Floreasca si Tei
Regiunea de nord nord-est, adica tea oeupata de cartie-
pentru locuinte rele Floreasea si Tel, raman a se dezvolta ci regulamenta ea
eftine.
sa devina cartiere de locuinte eftine pana In raza actuala a
orasultti, de oarece dincolo de aceasta raza si /Ana; In limits
lacurilor Sc prevede a se desvolta Cu timpul iarasi un cartier
de vile si este bine a se preeiza aceasta dezvoltare tot de pe
acum, prezenta lacurilor si a proprietatilor waste facilitAnd o
astfel de dezvoltare.
In cartierele de vile prevazute in plant]] de sistematizare
se vor impune numai constructii-desehise pe alittiere iar in
colturi chiar grupate, 'multi in cam( sand se prevad en pravhlii
ea sa deserveasea eartierul, toate insa Cu retragerea fixata din
al irriere.
23. Cartierele 0 deosebitil itnportanta, importanta ce nu prea s'a dat
industriale.
pima in prezent trebue data si industriei, cad industria este
aetivitatea care aduce viata yi bogatia mini oras. Industria
www.dacoromanica.ro
 29

se va dezvolta repede in Capita la Tarei. mai ales dupa exemplul

ce ni s'a dat prin evenimentele ultime. Trebue dar sa pa0n1
cu energie pentrn oranduirea ei ca sa se poata dezvolta. In
plan s'a. prevazut dar ca regiuni industriale regiunile cc mint
sau vor putea fi mai bine deservite de linii ferate si in un
viitor mai indepartat chiar de canale de navigatie. Linia Obor-
Abator a determinat a se prevedc o regiune industrials de est
si una de sud pe fangs Filaret. Regiunea de est se afla mai

molt la sud-est ca sa se evite aducerea. In oral de catre

vanturile predominante a unei atmostere neplacute.
In partea de vest se poate iara0 dezvolta o industrie in-
semnata dar se mai cere pentra aceasta o noua linie de le-
gatura a acestei regiuni en liniile ferate eurente, pentruca
ceastrt nouit linie ss permits colisiunea, unui mai mare numar
de linii de garaj.
In imediata vecinatate a regiunilor industriale s'au pre- 24. Cartierele
vazut cartierele de locuinte eftine. Aceste cartiere vor trebul de locuinte ief-
tine de WO
:coperite cu locuinte care sa efteneasea traiul, pentru ca oraitil cele industriale.
sa poata atrage un numar cat mai mare de brate. Numarul
bratelor asigura viata unei industrii ca gi capitalul ysi pietele
de desfaceri. In o regiune lipsita de brate industria, e eon-
danniatit In astfel de cartiere se favorizeaza tindustria la do-
miciliu>> care va fi de mare viitor. . .

In fine, pe platoul inalt de lane, Vacare0i s'a mai pre- 25. Cartierul
de vile dela Va.-
-viizut un eartier de vile avandu-se in vedere frumoasa pri- ci re§ti.
Teliste din aceasta regiune. Pentru reusita cartierului insa
s'a trebul ca Comuna sau o societate de constructii sa achi-
zitioneze din vreme intregul teren.
In privinta modului de construetie al acestor cartiere spe-
e ializate periferice am mai avea de explicat ca, constructia in
-forma. de vila cere retrageri dela strada, iar constructiile eftine
pot fi inchise, grupate on chiar deschise, cu on fa,ra. retrageri
dela strada. Aceasta se va reglementa pentru fiecare strada
separat.
Mai sus am aratat ca, pe strazile radiale se va cere ysi in 26. Regimul
de constructie
aceste cartiere <<constructia fuchisa» avandu-se in vedere dez- pe arterele ra-
voltarea acestor strazi pentru comert. In ce prive0e insil, Intl- diale la periferie.
-kimea constructiiior se va pastry o mai mare toleranta in
aceste cartiere de locuinte eftine §i industrii dela periferie
www.dacoromanica.ro
36)

in sensul ca se va permite chiar pe strgzile de 18 in. lgrgime

si constructia nutnai cu un cat.
27. Cazarmi In regiunile industriale si chiar de locuinte eftine din ime-
pentru lucrAtori.
diata vecinatate a industriilor, se va permite si constructia de
cazarmi de Incriitori data se vor 'Astra suficiente gradini
inchise pentru eopii §i se va asigurA lesnicioasa si higienica
viatg a locatarilor.
28: Densitatea Pentru reusita unni cattier de locuinte eftine este bine a
maxima a locu-
intelor eftine. se prescrie pe tale de regulament si numitrul admis maximum
de locuinte pe h. a. dupg o scars a preturilor locuintelor,
adicg, dupg cum se face in Anglia (a se vedea Orasele-Gradini
Engleze, de Cincinat Sfintescu, (Billet. Soc. Politecnice>> 1913
pag. 276). 0 astfel de scars in Anglia este :
Locuinte de o valoare Ong la 5.600 lei, o densitate maxima
de 35 locuinte/h. a.
Locuinte de o valoare pang la 8.700 lei, o densitate maxims
de 30 locuinte/h. a.
Locuinte de o valoare Ong. la 12.500 lei, o densitate maxima
de 27 locuinte/h. a.
Louth* de o valoare pang in 17.500 lei, o densitate maxima
de 25 locuinte/h. a.
Locuinte de o valoare pang la 22.500 lei, o densitate maxima
do 20 locuinte/h. a.
Fatii de variatia actualg a preturilor de constructie In limite
ass de largi, nu suntem In mitsurg, pang la stabilirea unui regim
de preturi, sg facem un tablou pentru orasul Bucuresti.
In imediatg legattril cu felul construirei orasului stau arte-
rele de circulatie a orasului si deci trebue sg trecem acum
In acest studiu.

Masuri de eireulatie, estetiell ii higienii.

29. Programul
anterior comu- Comisiunea Technicg a Primgriei Capitalei in §edinta dela
nal. 20 Aprilie 1914, a stabilit in ti.gsgturi generale punctele ce
trebuese avute in vedere In alcartirea proectului. Acele principii
fixate de Comisiune s'au trecut in procesul verbal al sedintei..
In sistematizarea Capitalei, dupg cum se mentioneazg in
avizul Comisiunei Technice, se va &gag cformarea a trei inele-
«concentrice (ringuri) ocupand in con mai mare parte stradele
texistente, lgrgindu-se undo nevoie va fi si va permite posi-
www.dacoromanica.ro
<<bilitatea, dar si acestea in limita resurselor do care Coniuna
qdispune...)
4Aceste trei mole vor fi legate intro ele prin strazi radicle,
-qcarora li s'ar da o largime dela 12 m. In centru, sau mai
cmare &ea este posibil, mArindu-le treptat dela un inel la
si formand dupti ultimul inel sosele de penetratie en o
-4<largime medic de 30 m. asa cum este ultimul inel (III-lea)>>.
'I Este bine tnteles ca unele exceptiuni vor fi Monte pentru
-amarile bulevarde ca sos. Jianu, b-dul Coltei, b-dul Ferdi-
<nand, b-dul care sa duca spre Valea PlAngerei, etc. care
o r pita ave L si latimi mai mari ca 30 m.z
Este local s# aratrun mai intai eateva cerinte asupra largi- 30. Conside-
ratiunt asupra
milor de dat stradelor, precum si asupra directiunei (orien- largimilurdedat
fare° cea mai favorabila a strazilor din punct de vedere cli- strazilor.
materic.
Li cartierele de locuit, deci de micA, circulatie, latimea de
12 in. e mai mult deeat suficienta. Lasand la o parte Itnpre-
jurarea cA, preseriptiile r uinicipale incuviinteaza pe asemenea
strazi c/cidiri Cu trei cazuri dar chiar pentru o circulatie
relativ mare aceasta 'gime c satisfaVatoare.
In adevAr, luand trotuarele de 2,50 m. rArnane pentru partea
.earutabilA o facie de 7 m. pe care se pot inerueisa trei trasuri.
Pc strAzile de 10 m. latime, reducand putin trotuarele, voin
nvea aceleasi avantaje pentru circulatie si de aceca asemenea
latimi pot fi admise in cat mai multe cazuri.
Pentru strazi ce an de primit ]inii de tramvaye si cu circu-
latie redusrt de trasuri. latimea necesarA a strazei e de 14 tn.
in care 5 in. e calea tramwayelor, iar restul de 9 in. raitnane
pentru trotuare ysi trasuri. Pentru strazi cu trainwaye si de
.circulatie mare, latimea suficientA ar fi de 1S-20 m. mai ales
-ca inaltimea maxima admis'a arum de regulatnent pentru cladiri
e de 17 in. Pentru un bulevard principal en mare circulatie
tle pietoni, cu copaci pe trotuare si en linie dublA de tram -
wave e nevoie de o lAtime de strada de 24 in. Latimi mai
marl. de 20 in. nu vor fi necesare decat pentru strazi inonn-
inentale, cu proFil transversal bogat, in care s'ar cuprinde cab
proprie pentru tramwaye, aloe pentru cAlareti, «contrattlei,
pentru pietoni, etc. .

Din cele ce preced rezultA ea strada eurentrt ce trebuc

admisii la parcelari si la cartierele de viitoare extensiune it

www.dacoromanica.ro
 orasului sa fie de 10-12 m. latie, in care trotuarele sa
ocnpe jumatate din aceasta latimc. Pentru a a vea suprafete.
libere mai mars e mai bine sa se inipue o retragerc a cladi-
rilor dela .frontal strilzei, iar in fata cladirilor sa se amenajeze
gradinite in mod obligatorin, gradittite de o adancime minima
de 5 metri.
31. Strizi spe- Afars do aceste ciii de comunicatie on strazi de locult, in
ciale.
orasele moderne a ineeput sa se prevadii, si alto dona eategorii
de strazi si anutne asa zisele strazi pentru pareuri (Park-
strassen) si strazi pentru automobile (Automobilstrassen).
Noi nu am mers asa de departe cu specializarea in proectul
cc propunem, sacrificiile cc s'ar cere nefiind aproape de scopul
ce s'ar atinge.Totusi, en timpul, data in jun!' orasului s'ar crea
un lant de parcuri, inelul IV va putea indeplinl in parte cele
dotia specialitati mentionate. Ca strada de automobile s'ar
putea adapts, si b-dul Bratiantt en Lascar Catargiu si sos_
Jiamt, qutomobilele fiind atrase spre Parcul National.
32. Orientarea Orientarea arterelor de circulatie este data de cele mai
strazilor.
=he on de necesitatea circulatiei. La reteamt secundara, adios
cea de strazi de locuit se polite :liege directiunea stradelor
si dupa consideratiunile de ordin climateric. Este bine ea acele-
strade sa, aibit in timpul zilei ambele laturi batute de soare,
eaei locuintele sunt atunci mai sanatoase. Din acest punet de
vedere directia nord-sud este buns. Avand insa in vedere
si directia viinturilor predominante si a color reci mai ales -

in Capita% unde avem o clima continentals, directia cord -sud

an se afla printre direetiile cele mai avantagioase. 0 direetie
nord-nord-vest catre sud-sud-vest ar indeplinl si cerinta de orien--
tare solara, si aceia de orientare atmosferica. Chestiunea orien-
tarei este insa mult mai importanta cand este vorba de plan--
tarea loeuintei cads atunci se poate indeplinl mai bine.
eerintele ei si de aceea, in cazul comassa,"rei parcelelor, duph
propunerea de lege anexatu la fine, prin dimensionarea parcelelor-
si blocurilor de constructii indeplinirea eerintelor orientarei
se va putea satisface cu prisosinta.
Facem atom deserierea arterelor mai importante.
Intetin oras mare o cerinta; importanta si care trebue urgent:
satisfacuta." c cerinta cuculatiei. Pentru aceasta trebue ca.
marile artcre de circulatie sa fie degajate cut claritate, ceeace-
s'a cautat in primul rand sa se obtina in proectul depus..
www.dacoromanica.ro
Aceste after° ale Capita lei se pot divia in warn cate-
gorii :
a) Artere radiale cc se prelungesc cu soselele de penetratie 33. Arterele ra-
diale.
care leaga orasal en Imprejurimile, prectun sent:
Calea Plevnei prolungitii pe o largime de 30 tn. In toatA
lungimea ei, fiind o arterit cc va deservi si Gana Centraltti si
fiind i fn prehingirea arterci de penetratie ee leaga Capitala
cu conmna Giulesti.
Calea Grivitei care este provazutA en o largime de 14 si
18 in. spre centrul orasului, si de 30 hi. spre mnrginea ora-
sului. Importanta acestei artere este acum =it mai mare de
cAt aceea a cliei Plevnei. Ea este §1 o arterc ae penetratie
si o arterii cc deserveste principala garii. a Capitalei.
Calea Victoriei care este previlzutit pentru a deven1 eu o
hirgime uniformil de 18 tu. fiind cea mai eirenlatil arterli
Capitalei. Soselele de penetratie ce prelungesc aceasta arteril,
din pinta Victoriei spre nord, au lirgimi mult mai marl, fiind
destinate in acelasi dull) a deven1 si artere de ornamentatic ale
Capitalei. A stfel : sos. Colonel 1llihail Ghica este .prevrtzutii, a
avea largimi de 26 si 30 rn.,; sos. Kiseleff va avea largimi
variind dela 30 in. pAnli la 54 in. iar sos. Jiann, destinatit a
-deten't monnmentalii, va avea lurginti erescand dela 55 in.
pitat la 82 nt. iu apropierea Parcului National.
Altera diametralit nord-sud deschisii aproapc ininiitate din
lungimea ei (pima, aproape de b-dal Universitlitei) adieu sos.,
Kiseleff-b-dtil Lascar Catargin-T. C. 13riltiann-Coltei si eel pre-
vkut a se prclungi prin pinta Sf. Gheorghe piing In terentil
eomnnal numit Valea Phingerei este destinatii a deseongestionk.
Capitala ca eircalatio cu eel pntin aceiasi cantitate cu at a
contribnit In acensta b -dole diametrale Elisabeta, Carol, Pro
topopescu -Pake. Acest nou bulevard diametral va lega, din le-
ricire do astrulatil, si douii pareuri orasenesti: Parcul National si
Griidina Mogosoaia en parcul proectat in Valea Plitingerei. A mbele
pareuri isi an asiguratti existenta viitoare. llar rolul eel mare aI
acestei bulevard va fi inlesnirea eirculatiei din centrul orasulni in
jurul pictei Sf. Gheorghe si legarea color dourt, junirttAti ale
Capitalei prin o arterli, circulabil'a in bune conditinni. Pentru
aceste rezultate importante de sigur trebue sa se face. sacri-
lieu importante. Pentrn micsorarea sacrificiilor blinesti s'a
eAntat a se reduce cilt mai mnit profilul acestei bulevard
www.dacoromanica.ro 3
spre centrul orasului unde terenurile se setunpese repede $i
necontenit; lush scumpirea cea mare a( arterci proectate vs,
fi inthrzierea ce s'ar aduce la realizarea ei. Iatit Iiirgimile
acestui bulevard: bulevardul Lascar Catargiu cu 40 metri
liirgitne; b -dul I. C. Brhtianu en largimi variind de]a 30-50
nt.; b-dul Coltei prclung1t cu hirgimi de 26 si chiar 20 in.
in centrul Capita lei si apoi lArgindu-se pitnh la 60 tn. in
apropiere de periferie adich spre Pareul de Sud.
Strhzile Cantacuzino cu Po lonrt $i calea Floreasca consti-
tuese iara i o importanth, artery radialh, fiind $i de penetratie,
en aeces secundar in Capita la a satului HerastrAti. Totusi a.
fost dificil it i se da Ihrgimi mai mari spre centrul orasului.
S'au previlzut Ihrgimi de 13-16 in. pentru str. Cantacuzino.
do 20 -24 in. pentru str. Po lonh si de 20 m. pentru calea
Floreasca.
Strada Vasile 'Lascar in unire en Drumul la Tei constitue
o artery radialh $i de unire en satul Ghieulesti. Nu s'a putut
prevede decht 14 in. Ihrgime pentru strada Vasile Lascar si
24 ni. pentru. Drarnul In Tei.
Caleb, Mosilor imprennii. cu sos. Cplentina constitue 'mut'
din importantele artere de cireulatie ale Capitalei. Este si o
important arterh, eomercialri, asa ca ar neecsith sacrificii
insemnate pentru Itirgirea ei. De aceca, mai ales spre centrul
orasultti, s'a procedat cu rnulta economic chutftnd a nu pre-
vedc decht necesarul. Asa, Intro str. Lipscani i b-dul Carol
s'a dat chei Mosilor o largime variind intro 12 si 14 metri
prink' la 18 tn. iar intro acest bulevard si sos. Mililti-Bravul
largimea s'a fixat la 18 in. Pentru ,dos. Colentina s'a prevAztit
Ihrgimea de 30 m.
Bulevardul diametral Independentei-Elisabeta-Carol-Proto-
popescu Pake inlesneste chiar actun considerabil circulatia.
Acest bulevard servelte si ea artere de penetratie in ora$,
prin partea de est eut Soc. Iancultii si Marcutei si va servi
ca penetratie gi prin partea de vest prin Sos. Bolintin, and
Sos. Cotroceni va fi'unith prin Bulevardul inelar prevhzut in
eartierul Cotroceni en b-dul Independentei.
Largimile fixate stint: pentru sos. Bolintin 30 tn., pentru
L-dul Independentei, -Elisabeta, Carol si Protopopescu Pake
cite 24 in. iar pentru Sos. Iancului $i Mtircutei 30 m.
Calea Rahovei cn b-dul Maria, en talcs Calara$ilor $i en
www.dacoromanica.ro
 :35

eaka Vergului, formeaza ittrasi o foarte importantri artery

diametralk, putem nice si de penetratie pentru satul Bragadiru
din spre sud-v est si pentru satul Pantelimon din spre est.
Pentru portiunile centrale ale tailor Cararasi si Rahovei nu
a fost posibil a se da o lkrgirne ce ar fi fost de dorit, din
cauza marilor cheltueli ce ar fi necesitat. S'an prcvlizut lar-
gimile urnigtoare:, pentru calea Rahovei 30 m. In periferie,
b-dul Maria are 20 m. si 35 m. (numai in dreptul pietRi), pentru
ealea Cklkrasi largimi de 18-30 m. iar pentru calea Vergului
30 m. calea Rahovei pe portiunea paralela cu b-dul Maria
va primi modifiekri mai putin importante.
0 parte din ` calea Vacaresti prelungitk en calea Dudesti
constitue o artery radialrt si de penetratie prin partea de rud-
est a satelor Cioplea, Dudesti si Catelul. Pentru ealea Vack-
resti si parte din Dudesti a fost dificila o lArgire mai mare.
Dar o bung descrireare in aceasta regiune va putea aduce si
str. Crtuzasi. Largimile prevazute sunt: pentru calea Vacaresti
in centru 12 M. apoi 14 rn. iar pentru calea Dudesti 14-20
in. si pentru strada Canzasi 16 in.
Cheurile din dreapta si stanga Thimbovitei actualmentc
forrneazk o admirabilk arterk diametralk. Designr ea cu timpul
prin formarea de not localitati in jurul Capita lei, prin execii-
tarea unui metropolitan sau tramwaye eleetrice directe in tot
lungul cheului, aceasta artery va deveni si de penetratie, atat
dinspre cord -vest tilt si dinspre sud-est. Largimile prevkzute
pentru eheurile actuale variazk hi general intre 16 si 26 m.
Data s'ar acoperi Dambovita. atunci Ikrgimea totala a acestei
artere ar deveni ee 62-64 metri si miezul acestei artere ar
putea fi intrebuintat In diferite scopuri de depozite ori Meta-
latii eomerciale pedeasupra circuland trenurile pe linii asezate
pe viaducte.
Calea Vacaresti si en sus. Viickresti constitue iarksi o
arterk radialk si de penetratie, eaci knit sops. Bucuresti-Olte-
nita mai direct en centrul Capitalei. Largimile prevkzute sunt
de 16 in. mai spre contra si de 20-30 m. spre periferie.
*oseaua Mrigurele este o artera de penetratie ce deserveste
in special satul Magurele din sudul Capitalei. Spre centru.
este descAreatk' de b-dul Maria. Liirgirnea prevAztitli este de
18-20 in.
Calea 13 Septembrie este asemenea o artery radialk si de
www.dacoromanica.ro
31;

penetratie care va deveni Cu timpul de o mare importaritii.

Face leeitura Capita lei en satul Domnesti. Aceasta cale va
fi degajata sere centre fie de str. Isvor fie de o noug artery
ce se prevede a fi deschisA in prelungirea caei Vietoriei prize
strazile Apo lodor si Caeirmii pe lttnei viitoarea constructic a
Se natal
LArgimile prevAzute stint: pentru calea 13 Septembrie in
periferie 24-32 m.; pentru str. Izvor o lArgime de 16-20 tn.
Artera In unire eu calea Victorici va avea largimi variind
dela 16-18 m.
34. Artere ine- b) Artere circulare formand bide prin analogic en manic
lace.
bulevarde din Paris on en .zringp-nrile ora$elor germane.
S'au prevgzut ca artere inelare: trei in interiorul orasulni
$i al IV-lea de delimitare. Este lesne de inteles ca pentru
economia luer4rei, en actuala retea de strazi din care nu se
desprinde o ides conduciitoare, nu a fost en putintg ssa se
obtittrt o sueeesiune de laturi absolut satisfaciitoare. De altfel
nici nn trebuia tirmarit neest lucre de oarece nu e rational a
se &inn s'a" se obtintt en adeviirat <<ringuriler oraselor germane.
Una este geneza neckr ringuri germane, alta este necesitaten
unor artere radiale in Capitala Tiirei. In orasele germane ci
ale altor tAri, ringurile on luat nastere pc vechile fortifieatii
ale oraktelor vechi, sail an fost procetate In ineeput °data en
extinderea orasului. In Bucuresti aceste inele prezintil ea
aceeasi probleind care s'a rezolvit in Paris in jurul anului
1864, inst't cu marl saerificii si dupn: nevoile acelui oral
mondial. In adevar.aeol undo inelele suni necesare circulatiei
pantrn a economist inconjurttri si a desegrek, central, de so
realizeazti fie prin strapungeri de artere suficiente eireulatiei
(lar econontice, fie prin lArgiri de strAzi existente. In Paris.
inelcle stint constituite do bulevarde largi deschise prin stra-
pungeri. Pentru Bucuresti s'a previlza a se intrebninta nnibele
sisteme, avitndu-se in vedere eazurile locale si fapttil ca reali-
zarea acestor inele nu este asa de urgentil si deci se poate
face si int'un timp maiindeltuigat. In rezumat, nu trebue sa ne
glindim in tut inel central de felul celor din erasele germane,
adiett en profilele aproape monumentale. Ne-am iirginit la
bune si suficiente leeituri inelare intre arterele radiale pre-
vifzute.
Prima artery inelarn cc s'a ciiutat a se desprinde, inconjoarti
www.dacoromanica.ro
 37

centrul comercial al Bucurestilor prin stradele: Stirbei-Voila,

Franc lin, b-dul Bratianu, Rosetti, D-rul Kalinderu, Vantulni,
Mintuleasa, Calarasi si apoi cheiul string al Dambov4ei eonti-
nuandu-se eu b-dul Schitu Magureanu. B-dol Schitu Maga-
mann este putin propriu unei lesnicioase eirculatii din cauza
declivitiitei pronuntate aproape de biserica cu aeelas flume.
Pe de aita parte str. Brezoianu, care ar desearca in bunti
parte circulatia de pe acest inel pentru por(iunea de pe b-dul
Schitu Magureanu. are un trascu largimea improprie pentru
o circulatie in bone conditiuni. De aceea, pe lingo alte motive,
vi acest motiv ne-a determinat ca sa se prevada o +lona strada
de '10 metri largitne. care sa mearga pe marginea gradinei
CiFmigiu si in mogul ci, pentru a unl cheiul sting al Dambo-
vitei, prin plata Mimi. Veda, eu strada Stirbei Voda, prin
ajutorul intrarei Nordului si stradei Renasterei.
Largimile prevazute pentru inelul I propriu zis. variaza de
la 16 si 18 nr. Oita la 20 m.
Un al cloilea inel, care urrneazii a se forma parte prin largiri
41e strazi. parte .prin noui strapungeri, are urinatoral trasen:
strada Franemazoni, str. Sculpturei, (General Angheleseu), o
ltrterii cc se va strapunge intre calm Grivitei si str. Cosma,
din care se va strapunge iarasi 0 legatura a acestei stride en
str. Romano. Dela intersectia str. Romani cu calea Doro-
bantilor inelul se va continua prin strapungere eu b-dul Non
(Dacia), care bulevard se va prelun4I si de cealalta parte peste
terenurile Comunale, acurn rantpa Sectorului 11, pinta in str;
Orient, Pa lade Si Salentei, de,..unde inelul va urmari strada
Traian in tot parcursul ci mina la b-41 ls:eatarniirei pe care
it urmareste aitutgand in piata Libertatei: Pe aceste portiuni
largimile variaza dela 14 rn. la 20. m. Din accst punct inchi-
derea inelului lot se,p,oate face in conditii avantagioase bra,
mari ';theltueli do .eXptoprieri. Oe aceea am renuntat la o
forma geometrica cu avatitagii mai putin importante deck
expropricrila cc s'ar faee, si am nrmat un trasen mai nere-
tzulat, antune str. Nifon, Emancipate, calea Rahovei, strada
Sabinelor en str. Acvila, Izvor si Carol Davila. Pe aceasta
portiune lirgimile varinza dela 12 tii 14 m. pana la 20 m.
Al treilea inel, care in trecut forma o delimitare rationala
a Capita lei, a trecut din auul 1895 to totul in oral. Acest
inel are de pe acorn in mare parte largimea definitive. Traseul
www.dacoromanica.ro
lui este: sos. Bonaparte, sos. Stefan col Mare. sos. Mihai
Bravu vcchi pants in sos. Vitanului. De aici inelitl se va pre-
lune IA vale win locuri virane, cam paralel cu str. Gaitanarf
pAniii In str. Calugareni pe care o urmgreste. Inelpl trece apoi
DArnbovita, realizandu-se ea inici cheltueli de expropricri panic
la punctnl de unire ca b-dal Coltei-prelungit, in Parcul de
Sud, undo se va forma o plaid artistica, la intrarea in acest.
pare. Sc va prelungl apoi, tirciind In mod convenabil denial,
pima ce da in sos. erbau Voila, care II continua pAnti hti
intersectia cu sos. Viilor. Ine lul urmareste apoi aceasta sosea
pants in str. Odoarei, apoi prin sos. Doamnei se uneste en
:tos. Pandurilor si Grozavesti pentru a se continua Still.' la
inchiderea in pinta Victoriei, prin sos. Basarabilor. Liirgimile-
acestui inel variazA 'lithe 27 si 40 m.
In fine, MI al patrulea inel nu a putut fi continuo, confi-
guratia terenului optinandu-se la aceasta. Scopul lui a fost inai
ales spre a 'creia o delimitare inai vizibilA a orasului dupti cum am
ariitat la punctul precedent. 0 portiune spre nord, urmaeste
sos. HerAstrau Oaf la intersectia cu sos. Jianu, Dc aici, paints
la gradina Tei, noel 'bulevard cautil a urmAri vechea raza a.
orasului, insa crearea lui va necesita expropriere de terenuri
virane actualmente.
0 attic portiune de bulevard porneste din sos. C'olentinar
si tirmArind malurile dealului Colentina, ce septa% Capitala,
ajunge in sos. MArcutei.
De aici prin locuri virane porneste spre sud delimitAnti
cirasul spre rasarit pang, in calea Dudesti. Intre calea Dralesti
qi str. Racati inelul trebue sa facts o mica curburii din canza
aglomeratiei in formatitoe din acest punct, pentru ca apoi
sa'si is o formii regulatiti pang in mini Vaciirestilor, pc care
suindu-1 se uneste cu sos. Oltenita pc care o urmiireste pinta
in coital de sud al cimitirului catolic. Din acest punct si plug
in eaten ferath Bucuresti-Giurgiu acest inel, care trebue nea-
parat executat de urgentii, cautti, necesitAnd patine exproprieri
de ease, a delimita Capitala de' aglomeratiile cc stint in for-
matie si care aleargii spre satul Progresul.
Dineolo de linia ferata, pima, in calea Rahovei si apoi panA
in calea 13 Septembrie, inelul nu necesita deat expropricri
de terenuri libere. Intre Calea 13 Septembrie si sos. Bolintin,
din cauza stabilimentelor militare din Campul Cotroceni inelul
www.dacoromanica.ro
:se intrerupe pentru a reincepe din sos. Bolintin intre Piro-
technic si comuna Militari, urmitrind apoi, dealurile Dambo-
vitei dupa care traverseaza," rftul pe langa moara, Ciurel si kis
unpste en soseaua, en acelas nume. Form And apoi.ttn rebrusynent
in taerea Cu sos. Criingasi, se opreste in liniile feratc ale
Ga'rei de Nord.
In acest punct insii, acest inel poate urmari si sos. Cam_
Iasi lasaind regiunea dincolo do aceasta, sosea conmaei .Crita-
git;;;i. Intro calea ferat6 si sos. Kiseleff, o linie de centtrrit" in
zigzag va fi formats, de calea Grivitei si str. Alexandra. J.,:i-
Itovary impreuna en sos. Colonel Ghiea si str..Salcia (P. 4i
Aurelian).
Lsrgimile admise variaza intre 20 si 40 w.
In general s'.t eilutat la arterele importante .ea lungimea ei
reetilinie sA, nu intreaca, de 25 on largimea, aceasta in scop
-de a se obtine uu efect estetic cat mai mare.
e) Arterele paralele on transversale DAmbovitei an asemenea 35. Artere in
raport cu Dam-
o importantrt deosebita. bovita.
Aceste artere normale pe rani Diimbovita inlesnesc circur
latia care se adunrt. it? dreptul podurilor. Mare ,parte din al.1
-tem stint in acelas time si radiale on inelare, de care ne-am
ocupat mai sus In punctele a ci b. q artera iumaijaAitri,parr
pendicularn pe Thimbovita mai este si prelungirea. sty.,,,Stirbey
Vodg, pentru care podul este ,dejrt construit,: Pecum...4 str.
Hajdert in preItingirea str., 13erzei.
Cat priveste arterele paralele Dlimbovitei acestea, au, deny
importanta pentru desearcarea cheiurilor in punctele undo
circulatia va apare prea intenss. Dintr acestea nnniai str.
Carol, Sf. Apostoli si calea Vii4tresti prezitttn. importantrt.
Primelor dour nu- li s'a putut venI sensibil in ajutor dig eanza
importantei prea magi a constructiaor de pe ele fatn, de eir-
.eulatiat cc ar :Iva, de primit. .

d) Artere de acces la gari sau In instalatii inseinnate gra- 36. Artere cc

endue la OH.
senesti, precum toi artere diagonale s'au prevazut asernenen.
Astfel de artere stint in strtinsa legaiturii en tole radialc si
inelare, mai ales inelare. De aceea garile, institutiile on in-
stalatiile importante ale orasului se aseazrt pe, Eau in imediata
apropriere a unui incl.
Si in Capitals s'au preyazut eateva astfel de artere.
Pentru Gara de Nord : b-dul Dina Grolesen, in scop de a
www.dacoromanica.ro
 deservl gara de calatori, si de mArfnri, cAutAnd a descarcA
calea Grivita. Apoi str. Polizu s'a prelungit piing, la intrarea.
in gal% unindu-se t u piata din fata giirei. S'a mai previlzutea se
deschide in fata gArei o artery care sa se uncascA cu sos. Ba-
sarab pentru a esi direct in importantul nod de eirculatie din
piata Victoriei.
Pentru gara Dea hil Spirei s'a previznt largirea unei strA'zi,_
existente si crearea unei piete de acces In cladirea de cAlAtcai
o usoara comunicatie eu importantul inel ce trece prin sos
Paedurilor (inelul III).
La gara Filaret, str. 11 Iunie procurii un bun acres dinspre
oentrul orasului. AcenstA stradA s'a previzut a fi prelungitil
in lungul liniei ferate pang la inelul III ce trece prin sos._
Viilor sere a se obtine o legilturg, de mare importantA viitoare,
Gara ce se va stabill probabil la Abatorul Comunal se va
cAuta a se asezitlA,ngA inelul III ce trece pe aici, si cu acest
mod ea va fi deservita foarte bine de reteatia de strAzi a
orasului.
Gara Obor va fi bine d.eservitA de b-dul Ferdinand pre-
lungit en largimi variind dela 24 la SO m., care o leagA en
centrul ai vestal Capitalei. Pentru o buns ilegiiturii. a grirei
Obor en malt circulata sosea Colentina si nordul oraa ulni, s'a
prevAzut un brilevard in lungul liniei ferate pAnA In aeon sosen..
Pe de altA parte aceastA gni% fiind si tin centru de aprovi-
zionare, s'a mai prevAzut o artery de legAtura cu sudnl si estill
orasului, ce duce pang la intersectia citiei ealArasi cu sos..
Mihail Bravul.
Ga strAzi dingonale
37. Artere dia- S'a preyiizut prehingirea -strazei Popa Petre p1nri in str.
gonal-3.
Olari; prelungirea Aleei Blank A pilnA in pinta Victoriei;
hirgirea sos. Heriistriiu in nordul orasului si a sos. Vitart la.
sndul orasului.
Prelungirea b-dului NeatarnArei piing in calea Raionultii este
iaras prevAzntA in scopul crecrei unei dingonale.
La toate arterele de mare circulatie s'au prevAzut In inter-
sectii tesituri de col putin 5 in. si chiar 10 on 15 in. in uncle
cazuri pentru a sc 'inlesui circulatia en o vitezii mai mare
pentru vehicule.
Afara de acest schelet al arterelor de mare circulatie, mai,
trebuesc prevAzute in special in cartierele de vile ai locuinte
www.dacoromanica.ro
Si o retea secundara, reteatia strazilor de locuit. preetnn gi
unele strazi cerute de o rationale canalizare a orasului.
In cartierele de locnit nu am cautat a introduce numai strazi 38. Strazi de
locuit.
reptc ; din contra, chiar am ales, potrivit cu situatia, strazi
eurbe de o forma estetica, si am inlocuit Pe cele &Ante en
linii curbe admisibile.
Aici ar fi locul sa facem propunerea ca str. Sf. Ionia sa
fie prelungita pe aliniamentul ce-1 are In intersectia cu calea
Victoriei, taind constructia nude se afla restaurantul Enescu ti
ellteva proprietati regale pentru a es/ in str. Campineanu in dreptul
pietei Valter Maracineanu dela Ministerul de Razboi.
Se va capita astfel un acces foarte direct si chiar o privire
'in Cismigiu din calea Victoriei, iar palatul Regal se va izolA si de
aceasta parte de proprietati particulare, capatand o noua fatada.
0 buns retea de strazi trebue sa indeplineasca ¢i cerintele rute 39. Strazi ce-
de canali.
canalizarei rationale a orasului. Aceste cerinte se refers la co- zare.
lectoarele canalizarei si la devereoarele apelor de ploi, de oarece
canalele sccundare urmaresc reteaua de strazi 80 cum se
grtseste.
In Capitals s'a simtit nevoia a se prevede ateva strazi in
artea de est si sud-esticrt a orasului pentru colectarea apelor
acestei regiuni, precum si pentru deversarea apelor din cartie-
rele Tei si Obor cat mai repede la punctul de scurgere in
DArnbovita, sau la statia de epurare ce se vu stabill probabil
pe Da.mbovita dincolo de sos. Vitan. Strazile pravazute sunt :
Prelungirea strazei Abatorului pAna in calea Piscului in
scopul scurgerei apelor a regiunei sudice a orasului euprinsa
pang. in sos. Bucuresti-Oltenita, prelungirea str. Abatorului
de cealalta parte pilna in inelul III en apoi prin str. Laborator
srt se uneasert en inelul IV, spre a deservl canalizarea regiunei
.de nord-est si est a Capitalei. Inelele III si IV, deserves°
aysa dar Si canalizarea.
Mai trebue, intr'un ora mare ea circulatie importantit a 40. Inlesniri
pentru pietoni.
se prevede ctiteva inlesniri i pentru pietoni. Aceste inlesniri
.constau in executarea de pasagii subterane in punctele de
circulatie intense de vehicule.
S'ar simti nevoia chiar de scum de astfel de tunelnri :
a) In piata Palatulni (pentru o directie)
/)) In plata Teatrului (pentru dotal, directii perpencliculare).

www.dacoromanica.ro
 f') La intersectia. crtei Victoriei cu b-dul Elisabeta (pentru &th,
d re etii p6rpendiculare).
(/) La intersectia str. Lipseani en str. Stuardan.
e) La intersectia, str. Lipscani cu str. Coltei (plata Roinei).
I I Terenuri. Un plan de sistematizare trebue su cuprindh si spatiilc fiber,
entru eladiri
p care se asigurh prin exproprieri. Sant cateva spatii libere pre-
vazute a fi rezervate, dar o uniformh, repartitie si reelizarea
her nn se va puteh face cleat atunci and In mod special se
iirevh"d fondurile pentru cumpararea for din time.
Aceste spatii libere sunt necesare pedeoparte pentru cons
triictia viitcarelor edificii pnblice precum seoli, biserici, teatre,
spitaluri, etc., pcdealthparte pentru ereiarea de parcuri, grit-
dini publice on squaruri.
In special pearl.] scoli vor trebui aehizitionate terenuri eft-
mai marl. pentruca pc viitor orice scoalti sit IAA ji o grrtdinii
mare, pentru jocuri, serbari scolare gi recreiarea eopiilor, cum
s'a prevAmit de exernpin la scoala din eaten Dudesti colt en
soseana Mihai Bravo.
In ioptil stabilirei inaii usor a unui program duph care sa
se urmAreasch incomunarea spatiilor libere care srt devinh gra:
dini on parcuri publiCe, s'an trectie pe proectul program in
scarp 1 : 10.000 (fig. 2) si terenurile care ar fi recomandabil sii se-
exproprieze, conform avizului din 15 Oetombrie 1915 at Co-
m siun ei Techn ice.
42. Pieteie de Cii t priveste pictebe, etc trebnese studiate In detaliu si In
C icuiatie St ar- .

(.,1 tree to nice, :,earil mare, examinfindu-se perspectivele ee sant a se realiza:

Auaruri din diferite puncte de observatie in raport en cadrul pietei..
Asernenea piete trebuesc studiate si din punct de vedere al
circulatiei in interiorul tor, pentru a se atinge cat mai bine
-copal urnahrit. Este bine ca asemenea proecte de detaliu sa fie
rezultate din coneursuri Cu premii duph program° bine enmpanite.
Pent ru. ca proectul de detaliu sa fie rcalizat, va trebui ca
twin regulamente precise sit se irnpunh, felul de constructic al
Cetei, atilt ea inilltime cat si ea construire in raport en Inn-
mea fatadei parcelelor, cat si ea, stil. Cu legile si reg,rula-
mentele actuate nu ne putetn gandi in rcalizarea unui atare
program. In proectul de lege dela fine sunt propose insa" dispo-
zitinni asiguratoare pentru viitor:
Cateva proecte de detaliu pentru uncle piete existente ar
fi nevoie sh se studieze si elaboreze de urgent), precum :

www.dacoromanica.ro
 Pentru pinta Victoriei elite tin proect cu perspeeliva, dinspre
calm Victoriei si sos. Bonaparte si dinspre sos. Kiseleff. Ase-
Dienes proectnl amenajlirei in plan a pietei in vederca regu-
larei circulatiei si obtinerea unei efect estetic mai mare.
Pinta Mihai Vodii, se vs studih asemenea ea pinta Victoriei,
.dar avand ca punet central pc perspe3tiva podul Mihai Voda.
A_ceasta piata se va studia cu pereti tnebini Si fu aeelasi timp
.ca pinta, de circulatie.
Pinta Senatului de pe cheul Datubovitei se vs forma dupil
cum este si in executie, prin acoperirea unei portilmi din Dam-
bovita". Aceasta pinta nu vs putea fi tratsta ca, pinta en pereti
inchini. Tratarea ci se va autil sg, se faca in genul cum e
Place de Is Concorde din Paris, bine inteles in dimensitmi
vault reduse, adiea criutandu-se a se creel pereti de vegetatie
si a se omit en statui on diverse sculpturi.
Pinta Libertatei se vs stadia tot ea piata stelatrt, Irish frontul
dinspre Parent Carol, se vs cut a se ameliora prin creare
ale balustrade si plantatiiin armonie cu balustradele propuse
0 deosebitS importantrt se vs chut4 a se da pietei Sf. Gheorghe'
'(Piatn.Romei) care va fi si'piatrt, do eirculatie, dar care se vs patch
trata en tisurintil si ca o pinta arcbitecturalrt, daca se vor in-
aide accesele viitorului bulerard Coltea, prin porti formate
do arcuri de triumf cum s'a procedat cu Brandenburger Tor
in Berlin cu Pariser Platz, sau pentru Place de is Carriere
on pentru <<la PepiniereD in Nancy.
O tieosebititi importantri :ea dat grridinei Menet-dui care, Stith
(le pozitia, centraln, si constructiile ce o inconjoarN, merits' a
.deveril un adevarat squar. In consecinta suntem pentru trans -
formarea ei astfel, ca fatadele constructiilor sh." fie cat mai
vizibile. Vom av-ea, atunci imagina unei piete architecturale,
nat. squarul vs dohandl mai malt .ter plin.
Acest proect a si inceput a fi pus in aplicare inainte de
razboi. S's oprit insil la o solutie intermediarrt. 0 serie de alte
squaruri mai mici exists' presarate in oras si se mai prevad
a se infiinta. E de dorit sa se mareasca numarul for cand sacri-
ficiile nu sent prey marl.
0 pi:itrt architecturala se poate obtine, si este prevazuta in
cartierul Cotroceni la intersectia b-dului Indcpendentei cu str.
.Stirbey Voda prelungita, adiea in dreptul localttlui actual al fa-
cultititei de medicina. Se vs studia separat si aceasta. pinta.
www.dacoromanica.ro
 Li alegerea formei pietelor nu s'a cautat de loc cu (nice
pret formele geometrice regulate. Din contra, s'a cautat a se
Intrebuinta cat mai putin pietele stelate care rar sunt estetice..
Cateva gradini si parcuri publice stint asigurate : Parcul
National, parcul de sud, parcul Carol si gradina Cismigiu.
Vor ramane iarasi ca parcuri : parcul Palatului Cotroceni si
gradiria Botanic la vestul orasulni preeum si gradina Tei
dela nord-estul orasului, care este data publicului prin testa-
mentul lui Voda Ghica si deci Administratia Comunala ar trebui
sa," intervie pentru atingerea acest ui scop. Pentru gradina Mogosoia
s'a intervenit de dare Comunii in Ministerul de Domenii ca sa se-
caute sa nu se mai construilisca din suprafata ci.
Parcul Ioanid si gradina Icoanei sunt de dimensiuni pre;
recluse pentru a juca nn rol mai mare.
Suprafata totala a acestor parcuri sau gradini, ferite de a
fi construitc pe viitor, este de circa 320 h. a. In aceastii
suprafatit s'a treeut suprafata totala cc ar ocupa Parcul Na-
tional Wail extinderea lui pe me.sia Herestreu) si Parcul de
Sud cum !stint prevazute in proect. Asa dar, pentru gradini
Si parcuri este asigurata o suprafatii numai de 50/0 din supra-
fata Capitalei, on de 3,2 in. p. pentru fiecare cap de locuitor,
socotit pe populatia ce ar atinge-o Bucurestii In jurul anului
1980.
Aceste gradini si parcuri cu drept cuvant sunt socotite ea
insuficiente, mai ales pentru viitor. S'au prevazut dar in pro-
ectul program si alte terenuri libere actun, care s'ar putea cu
usurinta asiguri ea sa devina parcuri in viitor.
0 solutie ideala a distributiei parcurilor intr'un oral ar fi
aceia ea parcurile sa inconjoare coronae de parti construite
ale orasului, pa'trunzand in forma, de spitii de roatii cat mai
mult spre centru, acele coronae fiind formate de blocuri de
constructii. A ceasta solutie Inca nu se polite adopta pentru
Capitala noastra, dupii cum nu s'ar adopta niei un sistem de
parcuri iu interesul Capitalei In forma, de hint, ea in orasul
american Boston. S'a adoptat insa o solutie ce s'a propus si
pentru Paris si aniline : parcuri in interiorul orasului cat mai
uniform repartizate pe intinderea lui si parcuri de centura,
unde este posibil, afar din oral. La alegerea locurilor des-
tinate pentru parcuri s'au avnt In vedere calitatea terenurilor,
destinandu-se acestui scop in special gropile marl din ora$

www.dacoromanica.ro
ori terenurile joase si baltoase preeurn ,Si cimitirele destinate
a fi scoase din oral conform legei sanitare.
Pe proectu 1 program (fig. 2) s'au mai prevazut inch circa 175 h. a-
u se ocuph cu parcuri publice. Proccntul in suprafete s'ar
ridich atunci In circa 9V0 adica revenind 5 m. p. de pare pe cap
do locuitor In anal 1980. Terenul acestor parcuri or costa
lush' pc Comuna eel piAin 9 milioane lei dupes iwturile actuale.
Va fi insa neaparnt nevoie sa se cumpere de acm terenul
necesar creerei unui pare In partea de sud-vest, ea si in partea
de sud-est si nord-est uncle se va simti ncvoia de parcuri
care lipsesc en totul in aceste regiuni.
Natural ea pentru amenajarea acestor squarnri, gradini si
parcuri, trebuesc lucrate proecte de detaliu, de execti#ie, si iit
acest stop este recomandabil mai totdeauna coneursul cu premii,
fie ele cat de mici, spre a se oWne puternice efecte estetice.
In legatufa en parcurile ar mai fi de observat ca, data
se renunta In Gara Centrals, atunci vastul teren destinat
sh fie ocupat de acea garb ar puteh fi cesionat Primiiriei
pentru a fi transformat Intr'un frnmos pare central en care
ocazie s'ar pates, executa, un non pare in genul Parculni Ioanid,
insa pe o sears mai mare.
Dam mai jos un tabel comparativ de suprafetele oeu pate
en parcuri in diferite orase din lime.
SUPRAFETE DE PARCURI

Suprafata i Suprafata
ORASUL totalil a parcuril or pe
pareurilor in cap de lee.
h. a. In m. p.
New-York 2735 7.6
Colonk 195 4,7
Breslau 154 3,4
Chicago 874 4,9
Boston 1048 18,1
actualmente :320 :3,2
Bucure;ti I proectat Ma anima de Want* . . 1 405 5
en e 1870 18,7

S'a simtit nevoia, ,Si se va simti din ce in CC mai puternie, 43. Statiune de
e urarea apelor
a unei sta0uni de epurare a apelor canalelor, dcbitul Dam- uzpate.
bovitei fiind prea mic pentru cantitatea de ape uzate ce se

www.dacoromanica.ro
 varsii in acest ran. Aceasta statiune poate fi sau formata din
ea mpii frigate (6pandages. Riese Helder) sau dinteo instalatie de epu-
ratie mecanich on biologic a. Este probabil ca sistemul eampiilor
irigate nu se va adoptil, si deei suprafata ceruta de o asemenea
gtatiune va fi malt mai mica. In mice caz, aceasta statiune
core o insemnata suprafata de teren In sud si afara de oral
in o regiune In an nivel cat mai jos. Urn asemenea teren, pe
care comuna ar trebui sa'l aebizitioneze cat mai din timp, a.r
fi eel euprins Intro satele Cioplea Dudesti si raul Dam-
bovita.
44. Dispozitii Pe planurile de detaliu in seam 1 : 10.000, s'au trasat cu
de desen.
linii rosii punctate on pline noile alinieri, far cu verde deli-
raj-a-wile parcurilor si gradinilor.
Liniile punctate ros sunt strazi sari se vor deereta, dar
care nu vor constitni o obligatic dupa legile in vigoare pentru
Comuniti a le exeenta decat in caz de parcelki ale terenurilor
limitrofe, on data proprietarilor li se aplica legea referitoare
prevazuta In capitolul urmkor al acestui raport in caz eh
proectul de lege ar fi votat de corpurile legiuitoare.
Mai sunt eate-va linii rosii punctate in fata altora trasate pline.
Acele linii se aplica dupa realizarea linici pline din fata, pentru
a nu se impiedicit circulatia pe strada.
Nurnai liniile rosii pline stint obligatorii pentru Comuna.
Pentru o exeeutate a planurilor de detaliu, pentru o bung.
racordare a alinierilor din diversele planse, in fine pentru o prac-
tica maniare a planurilor cu alinieri, s'a impartit intregul plan
al Capitalei in 48 planse, formand eke an carder, si pe
care sunt lipite eke 6 foi reprodueand In scant 1 : 1000 planul
orasului dupit eel ridicat de Institutul Geografic al Armatei.
Fiecare < plan-eartier>> poarta eke un numar de ordine, cores-
punzator diviziunei din planul director al Institutului Geografie
In scara 1 : 10.000 si se pot inchide in o mapa, speciala.
Planurile de detaliu cc parte s'au inaintat far restul vor fi
inaintate la decretare von purt trasate pe ele numai alinierile
cc urmeaza a se decreta, spre a se evita oriee eroare, pro-
venite deseori din existents mai multor linii trasate pe plan.
Pe aceste planui definitive s'a cautat pe cat ne-a fost en
putinta sa se introduca si noile constructiuni exeeutate in
ultimul time si care se gasese trecute si pe planul de com-
pletare al serviciultri.
www.dacoromanica.ro
 Mai atragem atentia ca la fiecare plan de detain pe cartier,
s'a mai adaogat cite un memoriu de dctalii, formandu-se astfel
eL nu dosar a1 mamoriilor tutnror cartierelor.
Necesitatea
Nn putein trece, farce a ne ()pr.' ca sri relevam marea, ins- unui plan cadas-
portanta ce o are In sistematizarea unui oral, atilt. Ia proec- tral la curent.
tare cat si In aplicarea proectnlui, un plan eadastral exact $i
In zi al orasului.
Capita la a avert on plan cadastral la zi Si destill de exact
in anii 1893-95 card el s'a ridicat de Titstitutul Geografic
al Armatei In comptul orasului.
Din nenorocire acest plan nu s'atinut in curent, atilt din cauza
neorganizarei $i pe cale de lege a chestiunei tinerei unui eadastrit
al orasului, cat $i din cauzA ca" s'au facut totdeauna econoniii
ran intelese, Ia personalul destinat a tine acest plan In curent
Ne aflam actualmente in o situatie foarte rea eu planul
orasului, care nu se mai poate completa a$a u$or. L)ela 1900
chid s'au mai facut luerari de completare, putem nice ea". planul
nu s'a mai tinut deloc la eurent, si tocmai intro perioadrt de
construetibilitate mai intensii a orasului. Ave arum regiuni
maxi v.`ixtme aXkle pe pVan day care In realitate sent acoperite
c- evastmefid.
In rezumat, niciodatrt nu se va fi insistat in deajuns asupra-
importantei pentru ora$ a se tine planul lui la zi, $i 'Men', a in
fiintarei pe cale do lege a unui adevarat serviciu cadastral
C. Aprovizionarea populatiei.
Irecem acum la o alt parte a planului de sistematizare
In aceia a ti,,trarei aprovizionarilor 0 a legilturilor orasului
cu exteriorul.
Centrele de aprovizionare (en alimente, ett combustibile
eu materiale de construetii, etc.) s'au treeut pc nn proect-pro- 46. Centre de
aprovizionare.
gram in scant 1 : 10.000 (fig. 2).
Depozitele trebuesc inca, stabilite $i proectate in detalin in
unire si en Administratia Cailor Ferate $i Ministerul de re-
sort de oareee cle trebuese fixate in imedinta vecinatate a ga-
rilor speciale pentru deservirea traficului de marfuri, $i tre-
buese indeplinite $i eerintele fiscale sau speciale depozitului.
Cat prive$te celelalte centre de alimentare pe eartiere, anica
halele $i pieteic descoperite, ele trebnese repartizate asefel ca
s'a nu fie distante intro ele mai magi ea 1,5 kin. 9 kin,
Acestea an fost principiile care s'au avut in vecTire la fixarea
www.dacoromanica.ro
acestor centre pe proeetul program, tinilndu-se eompt si do
situatia celor existents.
Dam Reim cateva relatiuni asupra diferitelor centre de apro-
vizionare (maxi si midi) in plannl de sistematizare al Capita lei.
In privinta centrelor marl de aprovizionare parerea noastra
este ca in jurul fiecarei din garlic regionale : Gara de Nord,
Gara Dealul Spirei, Gara Filaret, Abator si Obor, sa se for-
meze asemenca centre, crtutandu-se a se rezerva din vreme
mari terenuri libere care sa primeasca din fiecare. din mate-
rialele : combustibile (carbuni, lemne, petrol) materials de eon-
structie (piatri-t, lemne eimenturi, fier) si alimente. Pentru ali-
mente se vor extinde si mai mult centrele dela Gara Obor si
Abator, ia pentru vinuri, cel dela Gara de Nord.
. In special la Gara Obor sc prove& ca astfel -de antrepozite
sa is o desvoltare mai mare. Comuna a achizitionat aeolo un
vast term caruia i-ar putea da o bung. intrebuintare in acest sens
Rezultrt dar ca asemenea centre trebuese mai departe spe-
cializate adica cu spatii pentru marfurile ce pot sta in aer
liber,si spatii pentru marfuri ce cer a fi acoperite. Aceste depouri
care pot fi ale Comunei on ale Administratiei Cailor Ferate (mai
path] probabil) se vor inchiria, dupii ce vor fi amenajate, la
intreprinderi particulare pentru indeplinirea scopului pentru
care an fost create.
La dimensionarea spatiilor necesare, se poate aveA in vedere
'n trasaturi generale urrnatoarea tabela statistics asupra consu-
ma tiei Capitalei:
CANTITATI CONSUMATE
Felul Materialului 1896-1900 1912 Obserratiuni

Lemne di' foe . 847.000 steri 1.170.000 steri

Ciirbuni 34 937 tone 53.280 tone
Petrol lampant . . . 4.849 ss 6.220 ss

I ceai, cafes, za-

Coloniale 7.066 ss 8.760 ss
hilr, orez, etc.
Vinuri 13.230 m.c. 27.370 m.c.
Alte spirtoasc . . 8.430 13.620 /,
Forage 58 230 tone 17.000 tone fan. ovaz, pae
elstne 15.200 ss 30.750 ss

Pet, 2.118 ss 2.180

Fuinn 47.000 4-8.000
Legume . S.146 10.147

www.dacoromanica.ro
 Natural ca In dimensionarea spatiilor, avAnd in vcdere vii-
torn!, se vor considers aceste cifre de eel putin -5-6 ori.
Din cele arAtate mai sus rezultA ca vor trebtil a se face si
proecto de detalii pentru atnenajarea acestor depozite.
Antrepozitele comunale vor riimane pentru produsc fabricate
venite din -tard ori strAinatate. Cele din calea Rahovei vor
trebul extinse si amenajate astfel ca terenul sil fie mai milli
economisit. Extiuderea ]or se va face pAnfi In sos. Doamnei.
Trebue Irma sa ne gandim la o extindere a acestor antrepo-
zite mai mutt in Inaltime decAt in suprafatil de teren ocupat,
actualmente fiind destule mijloace de transport in Inaltime,
jar terenul se scumpeste pe zi ce trece. Pentru produsele putin
-voluminoase straine va servi Varna Postei ce se afIri in cons-
tructie in piata Mihai Voila,.
Drum mai jos un tabel mai putin complet pentru orasele
Paris si Viena.

CANTITATI CONSUMATE
Fe lul Materialului Paris (2.750.000 Joe.) Viena (1.675.00010e.)
(1906) (1900)

Unt 1 23.320 tone

Ciirnati, tuneri s. a. . . . . 3.287 »
Brti.nzii 7.972 »

Ota (20 1. kgr ) 35.257 *

Conserve (carne, pe*te) . . . 2.222 > 352 tone
Pete 45.800 » 1.667 »

Sam 20.440 >

»

Came dela abator 165.565 » 73.000

» de pore 31.521 » »

» de cal 11.187 » >

* vinal 29.674 * 150 »

Alcool 1.241 m.c. 753 m.c.

Pere 7.464 » 27.185 »
Cidru 614 » 61 »

Vin 64.908 » 5.867 »

Legume 5.741 » »

Fructe 6.478 » »

Cat priveste halele de cartiere ele s'au previtzut cAt mai aproape 47. Linii elec-
de liniile viitoare electrice, pentru ca transportul alimeutelor transportul ali-
trice pentru
dela. depozite sA se fact usor en vagoane speciale electrice mentelor.
4
www.dacoromanica.ro
In timpul noptei sau ehiar in zorii zilei. 5i pentru aceste hale
va trebul a se stadia proecte do detaliii.
S'nr putea face si alto propuneri pentru inlesnirea alimen-
tatiei orasului:
Hale le si pietele de alimentatie sit fie cateva Insirate in
I ungr,u1 Dambovitei. 0 linie electrica pe care sa poata circula
vagoane de marfa, ale tailor ferate s'ar constrni in tot
lungul acestui ran, punandu-se in legatura liniile de garaj ale
tronurilor de nutria din Gara de Nord cu Abatorul Comunal..
Parte din vagoanele cu alimente s'ar descarca la halele din
drum si halele centrale, parte cu vite de taiat s'ar descarca
In Abator, de undo cu alte vagoane s'ar transporta, carrion
obtinutN inapoi pe 1a halele din drum.
0 astfel de linie electrica va putea fi utilizata si pentru
trafic do cillatori. Pentru vagoanele cu alimente ar arms sa
se intrebuinteze o locomotive electrica ce va trade tumid
noaptea trenurile alimentare.
0 astfel de linie de alimentare, care ca trasen nu va pita
fi decat un provizorat, pana la executia liniei Obor-Abator-
Filaret, mai ales ca, se pare, Gana de Nord este destinata a
ramilne tot gars principals de calatori, gars de penetratie in
Capitals; totusi executia ei va cere oarecare sacrificii, printre
care socotim si un pod de o largime importanta -(din cauza
cii, linia trennlui va fi in curbs pe acest pod) peste care linia
de alimentare sa treacit de pe main] sting pe col drept at
Dambovitei. Acest pod va fi nimerit sa fie eel din fata cirri
Cotroceni, mai ales ca eel actual este destul de debit iar in
acel punct se afla si o circulatie mai intense.
Linia s'ar construi ehiar pe splaiurile actuale ale Dambovitei
si de partea taluzului.
Cu toate acestea este recomandabil a se execute tot solutia
definitive a liniei Filaret-Abator-Obor prin Cioplea, care va.
permite un trafic mai intens de marfuri.
Dela Abator linia se va prelungi tat pentru tale feratit pe
malul drept al Dambovitei in scopul deservirei halelor centrale
de legume, unde se ver 'mita si cele de peste, elicit la aceste
hale trebuesc sit soseascit vagoane incarcate Cu provizii din
afara, orasului si trebne evitatit once transbordare.

www.dacoromanica.ro
 1)) Legaturi de cid Aerate Si pe ape en exteriornl. 48. Liniile fe-
rate it oui.

Caile ferate constituese un factor foarte important al ora-

f;tilui prin legiltura ce-i procure en extcriorul departat sau
apropiat.
A venit timpul ea sil se des o mai mare desvoltare retelei
de chi ferate ce tieserveste Capita la in interior, o desvoltare
71t1 nurnai In co priveste satisfacerea nevoilor de aprovizionare
cu alimente bune §i eftine a orastilui. Liniile ferate proectate
pang, acum de Directitmea Generah4 a Cailor Ferate s'an trecut
pe planul general de sisternatizare In scam 1 : 5000 (fig. 2).
Din trasarea acestor linii rezultri tendinta de desvoltare a
Garei Obor si complectarea liniei de century a Capitalei prin
Enia Obor-Abator §i Obor-Filaret. .Asemenea s'a trecut pe
plan §i amplasamentul Garei Centrale de clatori proectata de
Directitinea Cailor Ferate, dar at chrei studiu, mai ales din
punctul de vedere al liniilor este neterminat.
Din cele mai sus araate se desprind urmiltoarele idei con- retelei 49. Si steretelei m. 6!!
fie 11ntt
(-Inca toare in ce priveste deservirea traficurilor de ciattori §i feratein interio-
niiirfuri ale Capitalei. rul oraplui.
a) 0 centralizare a traficului exterior de ertlaitori prin o
gars cilt mai in interiorul Capitalei, care sal fie legat4 pentru
circulatia interioarri a ora§ula cu cat mai multe linii de
tramv,raye electrice san de alt gen de comunicatie cu dife-
ritele cartiere. Aceasta este si solutia adoptathi in ultimul
timp in ora§ele mari germane ca Lipson, Frankfurt pe Main,
Miinehen. etc. solutie care este consideratii de Directia Calor
Ferate pentru cele circa 600 h. a. ale Capitalei, ca cea mai con-
venabila, spre deosebire de sisternul garilor pe cartiere cu o
Ellie de century si eel puffin una diametralrt, linii care sa
deserveaseg si circulatia interioaril a orasului dup.)", cum an
arum ora§ele Berlin, Londra, etc.
Dace solutia g'arilor pc cartiere convine Londrei, en o
suprafata de circa 32.000 h. a., ,Si unde administratiile de cai
ferate apar(in In societati diferite, ea a fost socotiVii ca desa-
vantajoasU pentru un ora§ mai puffin intros, avandu-se in
vedere costul Area ridicat al acestei solutiuni si putinul ser-
viein ce ar aduce eirculatiei interioare, mult mai bine deservitti
prin o buns retea de tramwaye electrice.
b) 0 intrebuinl,are a actualelor gild de centura (periferice)

www.dacoromanica.ro
mm' pentru deservirea orasulni pentra anumite directinni do
trenuri exterioare, trenuri cari vor pleca ai sosi asernenea tit
Gara Centrals, care va fi gara terminus.
0 desvoltare a garilor periferice fa sensul specializarei for
pentru traficul de marfuri in scopul unei rationale alimentitri
cu materiale pentru industria Capita lei (Gara de Nord, Filareb.
Abator) fie en alimente din exterior (Gara Abator, Obor, Gara
de Nord). In acest seas dup. cum se va vedea mai jos, s'a
prevazat qi stabilirea de depozite in jurul acestor puncte. Pentrn
aceasta gasim necesar a se lucra in concordanta si stransa le-
&aril yi cu Directiunea lor Ferate, stabilindu-se in aces.t
stop si o conventiune specials cu aceasta administratie.
Se observa iusa necesitatea unei a doua linii circulare ex-
terioara celei existente si cuprinsa intro linia Filaret-Giurgin gi
Gara de Nord. 0 astfel de linie ar da o importantil desvoltare in-
dustriala acestei reginni prin posibilitatea desvoltarei a noui
fascicole de linii de garaj, de care actuala thfie este supra
abondentil to acea parte.
Pentra eine doreste a cunoaste mai in amanunte cites-
tianea deservirei Capitalei ea linii ferate, recomandam artieohil
cProiectpentru Clara Centrals din 13ucuretti4 publicat de D-1
Inginer Inspector General Al. Perieteana in Buletinul Socie-
tatei Politechnice din Mai 1913.
In privinta liniei Obor-Abator avem o observatiune de Lent.
Aceasta linie, ass cum este proectata, inconjoara orasal in
exteriorul razei lui, pe langa comuna Cioplea, pentru a urrnar/
dealul sthng al Dambovitei pang hi Abater. Pe tot intinsul
acestei trasen va deservi desigur o regime indastrialii cu gara
principals. Cioplea.
Linia ce deserveste Abntorul este posibil sa fie condasit
ea linie metroPolitana, pima in Halele Centrale, fie in subsolul
tor, fie la nivelul lor, Clnpa cum va indicaun stadia amanuntit
al chestianei deservirei halelor. Sc poate insa intampla ca Wit
de costal acestei linii metropolitane, sa fie de preferit ea ali-
mentarea halelor sa se fats nuinai in timpul noptei Cu vagoane
speciale ale S. T. B. care sa lege abatorul gi halele direct en
garlic Obor si Cioplea.
0 deservire provizorie a abatorului si Halelor Centrale auu
aratat-o mai sus, se polite face prin o linie eleetrica dela Ultra
de Nord (B. M.) malul Dmbovitei pains in abator.

www.dacoromanica.ro
 Sistemulni de linii ferate preconizat mai sus, se poste opune 50. Gara cen
un argument serios. Gara Centrals va fi o gari terminus; In tral A terminus
on linie diame
ea vor sosi si din ea vor pleca toate trenurile pentru toate trail in lungul
directiile, treciind insa trenurile din anumite directii si prin Dambovitei cu
OH de trecere-
garile speciale de cartiere, precum pentru liniile de nord Gara pentru toate di
rectiile?
de Nord ; pentru liniile' de sud, garile Dealul Spirei si Filaret;
pentru eele de est giirile Mogosoaia si Obor prin Gara de
Nord on Abator. Ar rezulta dar o mare perdere de timp si
admiterea de fapt a continurtrei garilor de cartiere si pentru
ealatori si pentru marfuri, gari insa cc an defectul de a priori
numai trenuri pentru anumite directii. Atunci nu ar fi mai
avantajoasg o linie diametrala orasultri, linie pref4iratii. cu gari
din distantg in distantrI si pe care sA, circule toate trenurile
de calittori in ambele sensuri it lasand cu totul deoparte pentru
traficul de caliitori celelnite gari de cartiere, care sri ritinthirt
numai pentru marfuri ? Dui% cute vedem problema liniilor
ferate ritimAne iuca. o chestiunc deschiA", chestiune cc mu se
poate rezolvi &cat de comun acord cur Directiunea Cailor
Ferate si ctind aceasta administratie va fi in situatie sa-si
fixeze un program.
Dadi insa se admite sistemul ]iniei diametrale, care. va
urmiiri Dambovita, linie ce va lega Gara de Nord cut Gara
dela Abator, atunci singurele linii pentru traficul de caalori
din zona orasului va fi aceastii linic diargetralA si cu linia
Gara de Nord-Obor. Astfel mice guru de pe linia diametralti
va fi strlibanta de toate trenurile pentru toatc direetinnile.
Garile Filaret si Dealul. Spirei vor rAintthe -numai pentru mtirfuri.
Pentru formarea trenurilor cu directiile de sud se va ntiliza
o statie pe linia diametralii, la sud de Gara Abator ; pentru
formareu trenurilor cut directiile vest, nord si est, se va utiliza
aceeas static ca si astlizi.
Gara de Nord insa, va trebui modificatii, in cc priveste accesul
past' gerilor, ea rhinattntl,nd, desigu, tot gars principalA a Capitalei-
Transformiirile de ciipetenie vor trebuI sk fie urmiitoarele :
aripa dinspre calea Grivitei va deservi f<plecarea trenurilorp-
Aripa dinspre b-dul Dinicu Golescu, acum intrebuintath ca
rnagazii si biurouri, va deservl <<sosirea trenurilorl.. Acest tip
primeste un trafic cat de intens.
.KSosirea si plecarea> vor fi unite, in ce priveste vehiculele
tie transport in oras, prin o stradA ce va lega b-dui Dinicu

www.dacoromanica.ro
 Goleseu en calea Grivita, ce va trece printre actuala clkclire a
girei si centrala electriek a girei.
Aceasta solutie transforms Gara de Nord din gara de capat
in garb,' de trecere yi va necesita ridicarca tuturor liniilor la
Ha nivel superior en un etaj, pentru ca liniile sa," se continue
carbAndu-se putin spre a ajunge la cheinl DAmbovitei langk
str. Sf. Elefterie, de uncle sk, urmeze Dambovita, fie deasupra
Dambovitei ce se va aeoperi, fie in trausee flicutiti in taluzul
tuella ni sustinute prize ziduri de sprijinire. Intre Gara de
Nord si Dambovita aceasta solutie va cere desigur exproprieri
ridicate ea cost, frisk, prin ridiearea liniilor Inainte de a ajunge
in Gara de -Nord, se va da aeces prin pasagii inferioare unor
strazi ce s'au infundat cu ocazia constructiei aetualei Heti,
facknd ea douk eartiere se fie legate numai prin insuficiental
pitsaj superior din soseaua Basarab.
31. Solutia in- 0 altrt solutie tot cu linie diainetralii ar fi si aceia care
termediara.
vit pastry Gara de Nord ea gark de resfrangere, dar tot en
cloak aripi (de plecare si de sosire.) Anume, din Gars de
Nord toate trenurile se vor intoaree pe linia ce duce spre
Filaret, insa, o vor apuca-o pe o linie in lungul Dambovitei
lnainte de a ajunge In podul dela Grozkvesti. Aceastk linie
va cere mai putine exproprieri, putanclu-se executa In bunk
parte (pink In str. Sf. Elefterie) chiar la nivelul solului si pe
teren liber, iar dela. Sf. Elefterie utilizAndn-se Dambovita.
Pentru un oras de viitor nude se mita a se economisi
!milt timpul si terenul, socotim ea solutie definitive tot pe
cea de mai sus, in care Gara de Nord devine gall de trecere,
ea si cetelalte gari ce s'ar construi din distantk in distantrt pe
linia diametral'.
Totusi prin faptul ca," Directinnea Generala a Cailor Ferate
studiazil legarea, viitoarei Gun Centrale cu toate garde peri-
ferice de cartiere prin o clubla linie de venture care va fi
parcursa de toate trenurile, .i sistemul cu Gara Centrala ar
deservi, desigur, task en mai malt time pierdut si mai costi-
sitor cartierele periferice.
A cost fapt, pe lainga aceia ca luerari stint deja lacepute in
aceastrt directie, face mai probabilii, adoptarea definitiva a sis-
temului en Gara Centralk. Totnsi Capitala va trebui sa intervinit,
pentru executarea solntiei en Gara de Nord ca gark do trecere

www.dacoromanica.ro
 .si traficul de cAlatori a se da pe o linie in lungul Dilmbovitei
en ggri de trecere.
0 alt chestiune relativil In liniile ferate, este aceea a tra- 52 Pasagii §i
strazi in lungui.
versiirei stradelor. Actualmente circulatia poste liniile ferate liniilor ferate.
se face in role conditiuni In interiorul zonei orasului din canzrt
ei aceasta chestiune a fost insuficient avuta in vedere. Prin
douii mijloace se amelioreazg circulatia in jurul liniilor ferate
prin executia de pasage superioare on inferioare si prin pre-
vederea de stra'zi in lungul liniilor ferate de o parte si alta.
Aceste strazi longitudinale an avantajul de a miesora numNrul
pasagiilor.
Actualmente nu avem deck pasajul superior dela sos. Ba-
sarabilor, care a devenit insuficient si In care proectul prevede
o ameliorare. In toate celelalte par ti pasagiile sent de nivel,
cecace este inadmisibil, si de aceea trebuese desfiintate si ne-
permise pe viitor.
Fie prin o conventie en Administratin Cailor Ferate, fie
prin o lege specialii, cum s'a proectat la fincle acestui studiu
aceasta chestiune trebue bine regulamentata pentru a fi res-
pectate si nevoile de circulatia interioarii a Capitalei.
In fine, o nitimal chestiune relative la crtile ferate este si 53. Linii de-
acein a liniilor de garaj pentru industrii, depozite etc. Asor garaj.
darea for va trebui .regulamentatit. In principiu se va cAuta
a nu se mai admite linii de garaj de nivel cu strada si in
nici un caz on se vor admite deck in regiunile destinate a
fi industriale undo totul se va atnenaja pentru o judicioasiI
legAturg a liniilor de garaj.
In ce priveste chestiunea canalelor de navigatie nu ne-am 54. Canaie dP
ocupat de 'ea in acest proect, problema fiind a se pune intr'un navigatie,
viitor rati indepiirtat si pentru o zone care este probabil a
cadet ]a sudul Capitalei si in afarrt de suprafata de care se
ocuprt, proectul de sistematizai propus. De oarece insa o son -
sibilal eftenire a traiului nu se poate astepta dectIt si debt
crearea unui canal de navigatie, nu este imposibil ea sacri-
ficial thierei lui sa se fatal chiar mai de vreme dealt pima
la 1980, dar dupA cum am spits, traiectul lui va fi tot in
afara orasului.
Mai ales materialele de constructie este bine a se duce pe
apa Gilt mai in centrul orasului si data un port de navigatie
s'ar stabill in sudul orasului, anumite sleptiri en materiale s.

www.dacoromanica.ro
 a. s'ar muted aduce si pe DAmbovitd, in sus, pAnd In stdvilartil
dela Grozavesti. Materiale s'ar desedrea dealungul nnui ebet
cxecutat fn taluzul malului drept al DAmbovite1 din care
pornesc din distantd in distantd rampe de acces pentru care
si camioane pe splaiul 'drept al rAului. de oarece pe malul
string s'ar executes linia feratd.
Mica at:IA.116nm a apei DAmbovitei nu ar mai fi o piedied
a avigabiliaitei DAmbovitei pe portiunea din avalul raulni
Wind in stilvilarul Grozdvesti, edei s'a reusit a se construi in
ultuuul timp remorehere care sad navigheze pc ape curgatoare
adittici nnmai de catevc palate. Pe Tamisa s'a fdeut experiente
on un astfel de remorcher de 9 m. lungime, care pareurgea
in sensul apei 5 mile pe cons. Se sperd, ca un astfel de
remorcher ar putea trage 15-20 slepuri de 9 X 3 m. si de o
greutate de 4250 kgr. fiecare. Elicea, remorcherului se invAr-
teste mai mult in aer dealt in apes. (La Nature din Ianuarie
1910.

E. Transportirri interioare.
55. Reteaua de S'a mai avut in vedcrc si reteaua, de linii de tramwaye elee-
ramvaye elec.
trice. trice, care se va dezvolta mai ales in prima fazd a apliertrei
planului de sistematizare, retea aprobata de Consiliul Comunal
in sedinta sa din Decemvrie 1914. Planul acelei retele la scary
1 : 10000. s'a atasat la piesele proectului. (fig. 2).
Cand arterele prevazute in plan se vor deschide sae vor
ajunge In hirgimea normald, trei linii de tramwaye electrice
vor trebui sd, constitne traseul principal si anume : linia ine-
lard, centrald, care va urrnari primal inel si In care se vor
termini toate celelalte linii radial° on diagonale; linia diame-
trala vest-est care va urmdri artera diarnetrald cu aceiasi di-
rectiune dela comuna Militari pAnd aproape de conmna Mdr-
cuta ; in fine, artera nord -sad care va uni Parent National (de
nord eu Parcul de Sad urmitrind marile bulevarde ce sunt
prevlizute a se deschide. A ceste doud linii si numni aceste
douii, in viitor vor ave sg tranverseze inelul I si deci centrul
Capitate'. Celelalte linii vor fi excluse din spatiul interior al pri-
ului inel. Cele doud linii diametrale, care impart orasul in patru
pdrti aproape egale, vor fi suseeptibile sa admitrt viteze mai
magi pentrn vagoane adied panel la 20 km. pe ord.
www.dacoromanica.ro
 Aceasta miirire a vitezei, pe do alta parte crearek do linii
specials si directe pe aceste artere, vor face cu siguranta ca
terenurile virane dela extremitatile liniilor sa se punk' repede in
valoare si sa se desvolte cartiere populate pe ele.
56. Linn de
Intenn oral cu eirculatie intensa, cu distante mari de par- autobuze.
curs si strazi nu prea largi, autobuzele constituese un impor-
tant si indispensabil mijloc de comunicatie. Desi aceasta clic:
thine nu ar infra fn cadrul unui plan de sistematizare, eaci
autobuzele trebnc sa primeasca arterele ask cum cunt cle, e
bine sa mentionam aci ea malt timp asemenea mijloc de co,-
municatie nu se va ineetateni in Capitalii, neprezentandu-se
aici termini favorabil lor. Pe de alts parte, acest rnijloc de
locomotittne core si un foarte bun pavagiu. lark gropi, al stra-
dolor, ceence Capitala nu arc. Prin unnare mijlocul de loco-
mutiune repede si eftin al Capitalci, tot tramwayul electric va
riimfine.
Totusi razboiul distrugand mijloacele do transport, iar cat-vri
thin) liniile electrice neputand face fata cerintelor ar putca
autobuzele eftine, de grentate si de un profil mic, sa inde-
plineasea nit gol. Aceasta in mice caz fiind numai ceva tran-
sitoritt, nn avow de ce sii, ne ocuparn in deosebi.
Pentru a intari cele mai sus afirmkte, vom reaminti ca in
anal 1912 s'a incercat a se concesiona de ciitre Comuna :um-
mite linii do autobuze in Bucnresti. Se Mouse intregul ante-
procct. Rezultatul a fost nul, .credem, in prinml rand din
-canzele economics si teelmice aratate mai sus.
57. Linii me-
Ar mai fi ne ocupam si de Halide metropolitanc, care in tropolitane.
oraselo mondiale (Paris, Londra, New-York, Berlin) an ajuns
sa forrneze adevaratele mijloace de circulatie repede.
In proectul do fata nu se va gasi preocuparea do o astfel
de cbestiune pentru orasul Bucuresti, fiindca pentru timpul
eat sn considerat a forma varsta proectului am socotit ca
problema nu va deveni de actualitate.
Pang. in anal 1980, o retea completk' de ttnnwaye electrice
bine ebibzuita va fi stificienta pentru nevoile Capitalei. 0
linie rnetropolitana, din cauza serioasei concurente a liniilor
de tramwaye, nici nu ar mach hia fiinta ill acest interval do
tiinp, cad dupa experienta facuta in orasele maxi cu asemenea
linii metropolitans, rezultii ea o retea do linii metropolitane
nn poato fi chiar modest rentabila de it clack acct oral are
www.dacoromanica.ro
eel putin 1 milion de locuitori. Acest adevar se explica tir;or
grin costul ridicat al instalatiei, fie ca, linia este aerianii, fie
ea este subterang (3, 4 5 mil. lei %k. m. 1.) Acolo undo s'a
neglijat aceasta modal, metropolitanul nu a reusit (Budapesta).
Este drept ca in uncle orase (Neapole, Genua) linii metropo-
litane an luat fiinta deF,3i nu a avut o populatie de milioane,
In aceste orase insa, neputinta executarei unei butte retele de
tramwaye electrice din cauza fie a configuratiei solului, fie,
mai ales, din cauza unei retele de strazi foarte improprie pri-
mirei de linii electrice, Intr'un euvant lipsa unor altor mijloace
de transport eftine ,i care sa ceara cheltueli redpse de ins-
talatie, a contribuit in large masurg, In adoptarea acestei so-
lutiuni.
Cum dar pe de o parte consideratiile mai sus enumerate
nit'1$i pot gag intr'un scurt timp aplicarea in Capitala noastra;
cum pe de alai parte, o retea de metropolitane trcbue in ge-
neral sit indeplineasea cam aceleasi condiOuni de traseu pe
care le-ant avut in vedere mai sus si in duffle electrice, iar
In executia tutor linii trehue sa se aibil fa mod prealabil fixata
intreaga retea in, vederea asigurgrei ren§itei intreprinderei de
metropelitane, rezulta ca faptul neprecizarei pe proectul de
sistematizare ce prezentam a nici unui traseu, nu poste fi
considerat ea o lipsa a proectului de sistematizare a Cnpitalei.
Pentru orapl Bueuresti va fi momentul de incepere a stu-
diului $i executiei liniilor metropolitane eand, cu toata re-
teaua: de tramwaye electrice executata. complet, conform pro-
gramului, se va observa ca pe o bung parte de linii vagoanele
stint mereu complete, iar orasul va aveg In extremitatea ltd
cartiere cu populatie fontte densti si is o mare depgrtare de
eentrele comerciale si industriale, asa .;ea, timpul de parcurs>
incepe sa joace tut rol important pentru calked.
Cu neestea incheiem explicarea partei proective a plartului
de sistematizare, pentru a lug in stadia partea aplicati ®a de
o importanta poste mai mare ea partea proective.

www.dacoromanica.ro
 III

PARTEA A PLICATIVA
58. Necesitates
Este de datoria noastrit sit atragem atentitmea ca proectul mAsurilor de
ce prezentrtm ml este un proect care prevede o lucrare a01 ordin aplicativ-
cum poate ar fi fost de dorit O. se faca.
Se intelege ca timpul de care s'a dispus, mijloacele technice
pe care le-am mint la indemang si imprejuritrile generale in
care s'a luerat, nu ne-au permis sit pregiitlin o luerare desg-
varsitit.
Pc cat a fost posibil, si mentinandu-ne in spiritul unei re-
faceri a orasului treptat pe ingsura transformgrei sale construc-
tive cerute de noile conditiuni economice t;i sociale s'a cautat
Fit se prevadit o sistemg de dezvoltare cat mai apropiatrt ne-
voilor actuale si celor viitoare.
La aceastrt lucrare a trebuit deci sit se ting comet de re-
sursele ora0dui, de legile deocamdata in vigoare, 5i de sistemul
administrativ, pe laugh considerarea chestittnilor si mijloacelor
technice.
Chian a01 cum este alcatuit proectul, are nevoie, pentru
a se realizh in cond4ii technice cat mai bune, in timp cat
mai scurt Si ca sit nu fie prea oneros pentru Comung, ca in
mod prealabil executiei planului in styl mai mare, sit se facrt
o serie de lucrgri ajutiltoare. Aceste lucrgri aunt mai ales de
naturci legislative", altele de nature" financiarci si altele ad-
ministratire.
i in trecut s'au &cut maxi sfortgri pentru sistematizarea
Capita lei. Cine cunoaste mantle lipsuri ce specialistul le in-
tillne$te in apliearea unei proect de imbungtiltire a Capita lei,
pristreaziti un adane respect pentru Predecesorii can au rea-
lizat cevh in Capita la Tarii: bulevardul diametral W-E, b-dul
Co ltei, bulevardul Schitu Magureanu, Neatarnarei, b-dul Lascgr
Catargiu, b-dul I. C. Bratianu, Parcul Ioanid.

www.dacoromanica.ro
430

Legea de miirginire a oraaului Bucuretti, legea Cassei

Luerarilor Orasu Itti en tole 7 modificari ale ei, regulamentiil
acestei legi, stint marturii ca in trecut s'a lucrat cu multi
dragoste pentru Capita la. Luerari edilitare importante friente
in trecut snot astazi arturii ea, in Capita la" s'a lucrat si s'a
obtinnt mult. Rezultatele ar fi fost mai importante, designr,
data era mai multi continuitate in vederi ai se lucra, dupes
prograrne cu termene mai marl, de oareee se observes ca lipse§tre
legatura atat intre luerarile execntate, cat ai intro legile si
regulamentele Conmnei.
De riecea in aceasta parte a studiului de fait Ile VOITI
ocupa in special de eoordonarea eleientelor CO trebue sa
compuna aparatul do aplicare pentru realizarea Oar-mini de
sistematizar C.
Acest aparat se va con-twine din trei parti :
a) partea legislative §i regulamentarit
b) partea financiara
0 parka administrative.
Ne ocupam dar de fiecare parte separat:

59. Unificarea F) Ml sari legislative i regalamentare.

legilor in legea
intemeierei,con-
struire. gi dez- Interesele fieearui cetacean cit privire la proprietatea sa
volttirei coniu-
inelor. variaza si uneori pot deveni contrarii interesului general al
orrtatiliii, reprezentat prin planul de sistematizare al oraanliti.
Aceste interese generale ale oraaului trebuese dar sa fie
impuse intereselor individnare ai prin urmare trebue ea toate
prevederile mud plan de sistematizare sa poata fi impuse la
nevoic ai in fata instantelor judecatoreati proprietarulni prea
egoist. In arsenalul legilor romftneati nu se gaseate prima actin'
o lege care sa sintetizeze masnrile pentru, garantarea into-
ineierei, eonstruirei ai desvoltitirei tinei comune, dupe turn se
gaseate in alto taxi.
Diferitele dispozii,inni de asernenea natures stint presarate
actualmente in mod incidental si uneori neconcordant prin
diferite alto legi, preenm:
Legea de organizare a Comunelor Rurale'.
cLegett de organizare a Comitnelor Urbane,.
Legea de marginire a Oraaului Bueureati,.
Legea de infiintare a Cassei Luerarilor Oraaultii Btien-
www.dacoromanica.ro
resti)>, legea de exproprieri', clegea pentru ridicarea impo-
mitelor In imobilele recIddite pe noun aliniere a caci Victoriei>
si chiar uncle dispozitiuni din Regulamentul Organic. 0 astfel
de lege mentionatd mai sus este absolut necesarg cdci des-
voltarea moderns a unei aglomeratiuni este atilt de complexii
Meat numai catcva articole vagi nu stint de Inc suficiente
pentru a-i asigurg o indrumare stiniitoasg, si de accea nu este
recotnandabil sa se intarzie a se promulga, mai ales and
Constitutia romans s'a modificat inteun setts favorabil aleAtuiroi
3icestei legi.
Principii de infiintare si extindere a cornunei s'au introdus
pc baza legei comunelor rurale si in. 4Regulamentul de Con-
structii si alinieri al comunelor sub-urbane, din Jud. Ilfov
acorn aflat in stare de proect Ia Alinisterul de Interne spre
a fi aprobat si decretat.
Esentialul acestui regulament este ca se fixeazd vetrelf,
satelor si se prevede cal nu se vor autoriza nici locuinte a
se construi, nici parcelgri de terenuri pentru constructie de
locuinte, afard de vetrele fixate.
Care sA fie principiile cAlduzitoare in redactarca unei legi
pentru intemeierea, construirea si desvoltarea comunelor?,
a) SA se subordonezc dreptul de a construi pe o proprietate 60. Restrictii
dreptului de a
locuinte si dreptul de a constitui aglomeratiuni p.ermanente, construi.
unor anume conditiuni, (And proprietatea se afld in zona
unei comune existente, fara a se da foe In despagtibiri diet
partea statului on comunei, san cum se zice mai scull,:
4dreptul de a interziee constructia'.
Asupra acestui punet ggsese necesar a da cateva explica-
i.iuni. 0 locuintd ca si o aglomeratie trebue sir indeplineased
conditiile proprii unei vieti economice Fi sigure. Asa dar va
trebui sA fie prealabil asigurate nasterea on existenta unor
asemenea conditii si apoi sti se permitg ridicarea de locuinte.
Daca actualmente Capitals, mai ales in ocolul ITT, sta asst
de ilia din punet de vede're edilitar, cauza prineipald este
permiterea de a se construi aproape on uncle, de oarece legile
nit interzic deceit construirea pe strilzi deschise prin con-
traventie. .

Comuna este acum obligatti sa des autorizatie de constructie

pe proprietAti uncle nu este vorba de o contraventie, fie ca
exists san nu vre-un plan decretat pentru aces regiune fara
www.dacoromanica.ro
 sa precizeze &ea constructia Ilona ridicata trebue sa aiba,
vre-un aeces sigur ,i public in vre-o strada prevazuta cu toate-
luerarile edilitare necesare unei locuiri higienice. De aceea la
marginea orasului uncle terenul este mult mai eftin ca spre
centre, s'au construit locuinte faro vre-o aliniere, fruit' vre-o
luerare sanitary in aecle regiuni, punandu-se astfel Adminis-
tratia care nu a avut suficiente fonduri pentru luerari, in fata a.
peste o mie de hectare construite in model eel mai arbitrary
en strazi care constitute Retina nu numai o povara din cele
mai grele pentru finantele si starea sanitary a orasului, dar si
o serionsa ingrijorare pentru oricine cutioaste starea de fapt
din toate punetele de vedere si judeca viitorul trist ce se pre-
gateste in aceste conditii marginilor Capitalei, &cal nu se jail
masuri mai radicale de indreptare i stavilire.
0 masura de stavilire trebue luata de urgenta si ne putout
inspirit in acest stop din legea prusianti asupra adeschiderci
stradelor si construirei proprietatilor'.
In legea prusiana, generalizata apoi in intregul imperiu
german, este prevazut In art. 12 ea : ape stradele sat porti-
unile din strode care nu suet complet executate conform pres-
eriptiunilor oritsenesti pentru cireulatie publica pentru a witch
priml locuinte care sit,' dea in aceste strode si mai departe
.Ko despagubire din cauza prescriptiilor art. 12, care restange
libertatea de constructiune, in nici un caz nu poate avea toes.
O astfel de lege, serios aplicata asigura dezvoltarca sanitary a
orasului, ferindu-1 de formarea tutor cartiere, focare de mizerie
nemultumiri.
0 masura de indreptare nu poate fi eficace dead luiindu -se
nnti intai masurile de stavilire i aplicate en loath' energia,
eaci altfel mita vindecata intr'un loc apare Intealtul, ,i rani
in loc sa fie indepartat va fi intins.
Pe scurt, intelegem ea sa se interzicit Cu desavarsire nu
numai construirea pe strazile deschise prin contraventie la le-
gile azi in vigoare, dar sa se interzica construirea chiar pe
strazile existente din interiorul orasului sat mai bine zis pe
drumurile aztazi existente care nu au luerarile edilitare strict
necesare si care ar da dreptul, dupa legile actuale, In cons-
truire de cladire en wire In ele.
61. Delimitarea A semenea sa se prevacht delimitarea comunelor sub-urbane
obligatorie a co-
munelor. si sa se opreasea, daca nu indeplinesc anumite eonditiuni
www.dacoromanica.ro
preserise, construirea do noni aglomeriiri iii afara- de acele-
comune sub-urbane, miisura ce am aratat ca s'a prevazut pe
.cale de regulament.
In privinta infiintarei comunelor sub-urbane exists o lege
roue in care ea pullet esential se prevede ea in acele co-
mune si se construiaseii dugs un anume regulament. Legea a
avut in aceasta, directie aplicatiuni foarte restranse fiindca
rcgulaincntul ci nu s'a pus in aplicare. La marginea Capi-
talei stint inulte aglomeratiuni eOte ea din pamant is u]-
timii ani, care preferind a tine de Capitals nu voesc sa re-
cimoascii autoritatna comunelor sub-urbane invecinate, aceasta
din cauza lipsei de delimitare a lor. Loeuitorii acestor aglo-
meratiuni fae posibilul si platesc dari Capita lei pentru ea apoi
a posts avei pretentiuni de loci ari edilitare (cazul aglomera-
tici Pieptinari).
Acest sistem nit este admisibil. El duce Capitals in mina.
Asemettea, pentru regulata dezvoltare a acestor comune
sub-urbane legea trebue sa prevada iaras o restrangere a drop-
Willi de construire afara, de limitele acelor comune, ceeace am
aratat ca s'a cautat a se prevede pe tale de regulament.
Pentru aceasta lie puteni inspirii iarasi din o lege prusianii,
ass numita lege «asupra infiintarei de noui aglomeratiuni>>,
care al art. 1-1 stunt : «nu se vat autorizit stabilirea de. aglo-
meratiuni (de locuinte) data nu se probeazI ea locul pe care
stabileSe locuinta on este accesibil prin un drum public in
regula, sau dace nu este asigurata crearca unui asemenea
-drum public, etc.>) Asa dar in afara acestor comune sub-ur-
bane, delimitate in regula pe teren, nu se admite crearca de
locuinte, care en. timpul sa devina localitilti, decilt dacil se
nsigura o dezvoltare santitoitsa acelei aglomeratiuni. Tata dar
o noes, limitare a dreptului de construire a proprietatei.
Legea Germana cGesetz betreffend die Verteilnng der
Ifentlicheu Lasten bei Grundstuecksteilungen 201d die Oran-
dung neuer Ansiedelungen in den ProrinAen Preussen, Bran-
denburg, Posen, Sehlesien, Sachsen and Westfiden von 25
_.lugust 1876>> poate da indicatii suficiente asupra acestui pullet
al legei generale co preconizam.
62. Cazurile ce
Sii se snbordoneze dreptul de a construi pe o proprietate exclud despagu-
cuprinsa, in zona delimitate a unei comune existente unor birile.
autunite conditiuni, fara; ea aceasta subordonare sa dea log le
despggubiri, si sil se specifice cazurile care dau dreptul in

www.dacoromanica.ro
 despligubiri. Aceste conditinni vor fi de circulatie, de higiena,
si sigurantil, de economic si chiar de estetica.
Priaire conditiunile de eirrulafie vor fi- acele aplicabile la
strazilo existente, altele aplicabile la strati de deschis deoparte
prin regiuni deja constraite, de altrt parte prin regiuni neconstruito.
Conditiunile de circulatie a strlizilor existente pot fi in
sensul unei liirgiri a lor, a unei strttmptiini a lor, a unei ree-
tificiiri sau a unei inehideri a, lor.
Spre exempla trebue prevrtznt in loge ca o straclii, sA poatii fi
daoti tin decret prevede aceasta si dacit majoritatea
riveranilor dorese aceasta, farce ea comuna sti, fie obligati a
plAti despligubiri color ce se °pan, atunci cAnd aeei proprie-
tari ce se open mai an esiri in imobilele respective si pe alto
stride cleat In eceace urtneazA a se inchide.
Asemenea legea trebue modificatA si in co priveste obliga-
tivitatea pentru comunit do a apnea planul decretat yi in
canal cererei de reparatiuni radicals In imobilele suptise ex-
proprierei. In ultimul capitol al acestiti raport, stint indicate
mai detaliat principiile care credem c<i sunt bine a se aveii in
vedere In modificarea legei.
Ideia din art. 87, din legea comunalA in privinta eedrirei
63. Vanzari de .
terenuri cu. ser- portiuni de terenuri proprietarilor riverani pentru all-
vi top. nierea stradelor, trebue redactatii intr'un sons mai precis. In
acest articol nu se dit nici o indieatie asnpra procedeulni geo-
mntric de cedare a acestor terenuri, tar sistemul uzitat actual-
mente este deseori defectos. Regnlamente do detaliu vor -trebue
elaborate in aeeastii, privintii.
Clot priveste rezolvirea cazurilor de neintelegere asupra pre-
tultti san chiar astipra momentalui cumpargrei terenului do
atm proprietarul riveran care are drepturi de servitute, pre-
vederile legei comunnle sunt neeficace. A stfel de terenuri viranc
star: decenii intregi neingrAdite si insalubre, tar cand proprietarii
riverani se gAndese a be cumpAA ofera preturi derizorii, ceence
pet petniaza" existenta acestor bandc vexatoare de terenuri.
Sistemul de a expropria pc proprietarul care ref nzil, a cumphra
san a oferl pretul mini astfel de teren en servitute, nu e
practic. La strAzile de deschis va fi chestiunea impunerei di-
reetiei i largimei strAzilor. La toate strrtzile se va pane Ins5,
chestinnea exeen tiei lucrarilor edilitare de pc acestestrade: pavaj,
a pii, canal, iluminat.

www.dacoromanica.ro
 In lege va trebul sa se prevada precis ca in schimbul anu- 64. Contributii
pentru strazile
mitor contributii din partea proprietarilor riverani comuna existente deschi-
sä is in posesie si sg recunoascg diferitele strgzi on fundaturi se prin contra-
ventie.
deschise prin contraventie dupg anal. 1S95, aclicA dupit <tlegea
de mlirginire a orasului BueurestiP.
Ciici se etie eg, actualmente .se gasese foarte multe strgzi in
Capita lg, inai aleS fundaturi, deschise prin contraventie, Cu
deosebire in ocolurile III i IV. Pe multe din ele Primaria,
nefiind bine organizatg, le-a recunoseut de fapt insa in mod
nelegal, aceste recunoaeteri fiind flieute din cauza crorilor
strecurate Cu oeazia executiei anumitor luergri edilitare on
aeordgri de autorizatii de eonstructii pe ele.
Au mai 'ramas totusi multe asemenea strgzi pe care Primgria
astgzi nu le rectmoaste dar care constituc o stare echivock" in
Administratie, intru eat ele continua a exista de fapt comuna
neluand sau neputlind deocamdata lua milsuri de desfiintare,
si nici vre-o antorizatie de constructie pe acele strade nu se
dg de comuna.
Suit destule strade fluate sub ingrijire,> de comuna in mod
nelegal, fiind deschise prin contravenire la legea de mgrginire
a orasulni din 1895, si care nu prea au luergri edilitare. Unde
an ajunge comuna dace odatg en decretarea planului general
de sistematizare ar lua sub ingrijirea ci si eelelaltd strgzi pe
care eel putin nu le-a recuno.scut sub nici o forma? Atunci
sa" le desfiinteze? Este indoelnic de va reusi. Credem ca o
solutie pacifieg ei rationalg este aeeea de a se prevede in lege
Si rezolvirea situatiei legale a acestor strgzi, pe cale de
contribritic a proprietarilor pentru punerea stradei in conditii
sistematiee.
Va trebui sii se cedeze gratuit de proprietarii dope aceste
strgzi terenul necesar onormalizgrei» stradei, precum ei n.
verse contributii pentru executarea luergrilor de desfundare
((Inca' e fundaturg) .Si de asanare (pavaje, apa, canal) a strazei
respective.
0 astfel de masura nu ar fi cu totul noun, nici pentru
capitala noastrA. In adevgr, ggsim in Regulamentul Organic,
annme iii (<Regulamentul pentru stares siinatatei, InfrumusP-
tarea si paza bunei oriindueli in politia Bucureetilor» (pa-
tina 516).
Art. 5. < Facereq acestor ealdarilmuri se va da la coci-veci
www.dacoromanica.ro
< inaintea obstestei adundri, socotiudu -sea patra parte pc fie-
<ceare an, si chettuiala ce va merge o vor, retspunde fiecae
<<ditt ceice an case sa'a locuri de case pc acele nliti dupa o
«dreaptA analogic ).
far la art. 7 : «Ulitele din tot cuprinsul orasulni fiind
«stramtorate trebne a se face ingrijirea ca prcetit va fi ea
<(putintil stll se targeasdi de accia Veri-tine de acum inainte
<<va. voi a zidi sit fie dator a Visa ulitii paint, palme dornnesti
<diii locul, sal
. si aceasta se ra zerma pftn6' cc
tllitile attit cele magi, eta si cele de prin majralale< vor dobAndi
«lArgimpa,de .ase stAnieni, care aceasta ra fi 'n temei nestrci.-.
.ondat pentru totdeauna».
La -art. 8 se prescric alto distante pentru malutile DAmbo-
vitei: <Asemenea regula intru toate se va 071 pentru veri.
«CO. clAdiri se va preface salt din non se va face pe marginea
D(tnibovitei en osebire numni ert fieeare srt fib' 'dator a lrtsa
loc slobod pe inarginea Gi de, trei si.jurratate stanjeni pe
<cpartea dreaptii si toti attitia pe partea stiingli care aceasta
«et se pue numni de cat in luerare pe nude nu vor fi zidiri
«ci numai garduri si. uluei>). . .

Nam a se evita pc viitor repetarca acelor greselir din trecut,

adieA stabilirea de fapt a t:ecturoasterei unei striizi, prii -cxe-
eutare de lucrari edilitare ori acordare de autorizatie ,de con-
structie nelegale, vrt trebni si;i se prevadrt asemenea in lcgi
ea astfcl cle greseli an oblige la nimic pe comunil fart , de
proprietari dope acea stradrt care va rinntine tot ca, nem-
cunosentii, PrimAria nefiind obligati nici a intretine Ineriirile
efectuate din eroare.
Desigur cit legea vii prevede diferite rnlisuri pe categorii
de strlizi si care uncle pot admits iii. am-Elite cazuri despAgn-
birea unor proprietiiti.
Quantumul desprtgubirilor se va fixa asemenea dupli prin-
cipiul exproprierci, expropriere care se va face prin legea de
expropriere actnaalii, dar care va trebui si sufere modificari
in anumitc puncte care sent defavorabile, necirepte putetn zice,
pentru comunii.
Lege:t asa cum este actun lactine cc se remarea
pl.ezintrt,
en atilt mai molt. en cat un ora, are mai multe luerrtri edi-
litare de executat. Aceste lacune sent relative In fondul de
expropriat si mccanismul formelor de expropriere.
www.dacoromanica.ro
 Legea trebue sal den vo,e a Sc expropria yi none intregi 65. Exproprieri
.chiar dace o proprietate din acea zona nu este direct atinsa pe zone.
de o aliniere. Aceastit extindere de, drept este necesara atilt
pentru atingerea in mod complet a scopului sisteinatizarei cat,
.§i mai ales, pentru economic proectului. Prin exliroprieri pc
zone se poste deseori realiza o lucrare In mult mai brine con-
ditinni fi totusi costul ei sa fie redus prin o revindere avan-
tajoasa, a terenurilor ramase, egrora li se va da o forma ratio-
nalit pentru eonstructie. ..

Pe de alts parte, acele zone sa poitta fi alese nit numai pe,

motive de circulatie (pentru deschideri
.
de artcrc) salt de hi-
giena, ci. si pentru alte interese generale precum : hicritri ar-
tistica, constructiuni necesare culturei on administratiei publics
cum ar fi scolile, bisericile, spitalele, prirriariile, teatrele,
bibliotecile, ministerele, etc., dupii cum se prevede si iii eon-.
stitutie modificata In 1917.
:
In ce priveste forinele de expropriere iarii i o lacuna ce
sc poate observa este iiceeit ca, dupil lege expropiatul an este
datoi a declare in scris, in serviciul care studiaza indemniza-.
-Ole de expropriere, quantumul eu care pretizide a fi despa-
gubit si deci comuna nu poate sti inainte de declaraea de
utilitate publics n exproprierei niaximul de cost eventual.
Mai trebue prin lege fixata, categoria de profesionisti,narea 66. Seleetio-
arbitrilor.
care sit poata, fi numiti arbitrii In materie de exproprieri, caci
numai astfel stunele fixate de arbitrii ea despiigubiri pot pre-
zenta mai multi garantie ea se apropie de valoarca mall( n
fondului ce se expropiaza.
Asemenea o precizare mai mare a felului cum arbitrii tre-
buie sa justifice sumele ce propun ca despagubiri este neeesar.
dupes experienta facuta, a se introduce in lege. Penalitati se-
vere pentru arbitrii abuzivi este iarasi recomandabil a se pre-
vede In legea de expropriere.
Printre conditinnile de higiena 5i siguranta se polite pre- 67 Conditiuni
de asezare Si di-
ve& uncle iii cc priveste densitatea locuintelor ps heetar in inensionare a
diferitele regiuni ale unei comune;si natura solului constuibil. constructiilor.
Asemenea se poate prevede raportul suprafetei construite fata
de curtea ramasii libera, amplasamentul acelet construetii fa(a
de alinierea stradei (retrase situ nn fata de aliniere) ea si
inaltimea constructiei fatg de largimea strazilor. Aceste con-
ditinni ar fi in cc priveste raportul constructitinei fata cii

www.dacoromanica.ro
 exteriorul. Dar se- pot punc $i conditiuni in ce priveste ditnen-
sionarea elementelor constructiunei si modul de execntic, pentru
a corespunde din pnnct de vedere higienic scopului intre-
buintarei ei, si a se asigura si rezistenta contra incercarilor
focului, etc.
Chestiunile de detaliu in aceastrt privinta, tti mai ales (Weld
numerice, se fixeazrt pe cale de regulament. In lege ar trebut
sa se prevada in mod clar dreptul comunei de a impune ase-
menea conditiuni, care actualmente nu rareori sunt socotite
ca fiind nelegale.
68. Comassa- Prittire ronditimeile economise cousiderain masurile ce se
rea proprietAti-
lor. pot lua de administratie pentru rasigurarea unei desvoltari
orasului in sensul a permite tut trai cat mai eftin. Dezvoltarea.
orasului pe cartiere coridue It un astfel de trai, $i de accea
legea va permite o comassare si chiar transplantare la mica,
distantk a proprietk'tilor, pentru a inlesnl dcsvoltarea unui
cartier in scopul urnnirit si a se intrebuinth si terenul in modul
eel mai rentabil pentru nature $i pozitia sa. Legea va mai
permite si incomunarea a intinse terenuri libere on chiar putin
construite.
Un of as mare pentruca sa duca o viatrt normalk trebue sa -$i
specializeze cartierele, adick diferitele regiuni ale ora$ului ;
trebue sa caute a avei o viatk distinetit. pentru a conveni cat,
mai mult nevoilor populatiei acelei regiuni. Aceastii specializare
se face mai ales in ce priveste modul de constructinne, cat si
in privinta intrebuintkrei constructitmei. In toate oraF,tele marl
din strrtinatate (mai ales in Germania, Austria, Elvetia, etc.)
s'au specializat aceste cartiere din catizk ca Administratia a.
limitat modul de intrebuintare a proprietatii din fiecare regime-
(liar la noi uncle mai ales acum se invoack foarte des formula
dreptului de proprietate qjus utendi, fruendi et abutendi' s'au
promulgat uncle legi care restrang acest drept de proprietate,
interpretat prea larg la noi in materie constructivii. In adevar
legea sanitarii opreste stabilirea industriilor insalubre in ora$,
iar legea conmnalk opreste constructii on desfundrtri de stride
fara antorizatie, etc. Asa dar iii aceste legi se giisesc restran-
geri ale dreptului de proprietate, restrangeri admise si de in-
stantele judiciare.
69. Speciali-
za-ea carkiere-
0 lege pentru limitarea dreptului de a uza de proprietate
in °rase in scopul de a forma cartiere in acele ()rase, in con-
www.dacoromanica.ro
 ceptia. moderna a vietei -unei marl aglomeratiuni va (la desigur
1111 11011 inijloe Administratiei pentru a lueM In proOsirea
Capita lei si locuitorilor ei. DupN, o astfel de lege comuna va
pitta stabill precis felul constructiei si inaltimea ei pe fiecare
stradit duo'. scopul ce se urm'aireste cu acel cattier ; va p tacit fixa
mai ales amplasamentul eonstructiei gi modal de utilizare al
constructiei. Mentiong.m a nu deseori incercarile friente de
omunit pentru a da directiva unei construiri rationale a ora-
sului au rilmas infructuoase din cauza sentintelor defavorabile
ale justitici, care nu a recunosent totdeauna comnnei acest
drept de a influentit asupra intrebnintarei proprietatei private
si care uneori interpreteazit astfel de restrictiuni ca <<expro-
prieri deghizate". Iir accastil privintrt ne putem inspira din
legea engleza din 1909 pentru construirea oraselor, dupiji care
nu se d'd nici un drept de despiigubire until proprietar pentrn
faptul a se impunpreseriptinni asupra modnlni de eonstructie.
Intre altele accasta lege prevede ea :
(4Niei. 0 proprietate nu va fi privity ca dezava.ntajatrt prin
4introducerea in planul orasultil de prescriptinni care au in
edere locuirea pl'acuta pe suprafata trecutil in plan sau pe
ro parte a acestuia, sau prin prescriere de locuri libere in jurul
sau daert se prescric restrangerea numgrului de
-deladiri de ridicat, sau prescrie inaltimea si felul constructiei
-vete".
Pentru executarea planului de sistematizare pe cartiere in
bune conditiuni, in nnele regiuni ale Capitalei este nevoie ca
:aetualelor proprietgti, care multe an o forma foarte neregulata,
sa li se poata da din oficiu o fornA mai proprie pentru eon-
structie, mai ales and acele proprietati stint libere de once
.construetie. In acest stop este nevoie de o lege a comassarei
propriedttilo, care inea dela 1852 si-a mat fiintrt in Franta.
0 astfel de lege s'a aplicat in nrmit si in Elvetia, Belgia, apoi
in Frankfurt pe Main, etc. sub forma perfectionath.
Extinderea until oral pe cartiere core in mod absolut in-
fiintarea unei astfel de legi care este o lege de btmiti economie
a terenurilor si de tin mare folos atilt proprietarilor cat si
ornunei.
Urmiirirea until program de cump4rare de terenuri marl, 70. Terenuri
comunale.
libere do construetii, care sa se intrebuinteze la o rationale
wonstruire a orastilni, fie de catre comunq, fie de catre so-
www.dacoromanica.ro
 eietati marl de constructiuni carom Comuna va revincle condi
(ionat asemenea marl terenuri va trebnI sa fie prevdzuti
prin lege.
Ideia naste din necesitatea ea comuna sit alba; In dispozitie
in totdeanna un stoc cat mai intins de terenuri, atilt pentru
satisfacerea nevoilor sale edilitare, care cu dezvoltarea viitoare
a orastilui vor deveni nebanuit de marl, cat si pentru a avett
in many 4n totdeauna un mijloc sigur de regulare a preturilor.
(de ex. orasul Ulm).
Acest stoc de terenuri comnale vor avea nn efect sigur
in viata economich o orasului, eftenind traiul, adica, atilt
locuintele, cat si alimentele.
Pentru atingerea acestui scup insa, legea Cassel Lucrarilo
trebue modificath, majorardu-se sumele bugetare de cumpa'rare de
terenuri si prevazandu-se in bugetul ei si sumo pentru executia de-
inerari edilitare care sa puna in valoare terenurile cumparate-
Practica a ambit mai ales in Germania, ea commix trebue
sa vandit parcelAnd unai terenurile mai scumpe. Terenurile
pe care si le-a achizitionat pe un pret redus, si care formeaza
blocuri *mari In un loo, este recomandabil ea comuna sa nu
le vancla, ci mmai sit le arendeze pe un termen cut mai lung
(de ex. .pe 99 ani) la societali de constructie, care 'sit constru-
iasca in anumit gen si termen.
In acest mod comuna isi rezerviti perpetun proprietatea
asupra unor terenuri ce o costa foarte putin si pe care le-a
amortizat, si este stapanii totdeauna pe balanta financiara a.
terenurilor si chiriilor de locuinte.
71. Raportu- Condi(iuni estetice ce s'ar putea impune ar fi, in trtisfituri
rile inure con
structiuni. generale, in ce privPste fatadele st mai. ales in ce priveste
gruparea constructiunilor, adica a raporturilor cc trebue sa
existe intro constructiile vecine.
Am spus cii prin impunerea unor astfel de conditinni va
trebui sa nu se dea nastere in genere In despAgubiri din partea
con-mind eittre proprietari. In acest stop vor trebui sit fie
prevazute prin lege, in mod foarte precis, cazurile care pot
da natere In desprigubiri, precum si modul de calculare a
despagubirilor de acordat. Asemenea va trebui sa se prevadit
dreptul de expropriere intr'un oral in on -ce punct al
orasului undo nevoia asignriirei uneia din conditiile de mai sus
ar core aceasta.
www.dacoromanica.ro
 Asupra acestor chestiuni se poate consulta : «Gesetx betref-
frnd die Ablegung and Veraenderung von Strassen und Plaetzen
vn Staedten and laendlichen OrtschaftenD din 2 Julie 1875.
Se mai poate consulta «Lex Adikes>> peqtru orasnl Frankfurt
pe Main.
Ca mtisuri administrative ale legei, propunem a se imparti 72. Regimul
constructiunilor
aplicarea planului in doua marl. diviziuni si anume : o divi- supuse retrage-
ziune care cuprinde lucrarile ce trebuesc executate, fie dupi rei.
vointa administratiei, fie dupa vointa proprietarului, si a doua
diviziune care cuprinde Inerarile ce vor trebui executate de
comunti dupa, un program bine determinat grin lege.
In prima diviziune vom cuprinde luerarile de alinieri. de
rectifictiri sau largiri en eel mutt 4 metri ale strazilor existente
recunosente de comuna. Asupra acestor strazi va trebui sa
planeze servitutea de aliniere adich,' comuna sti nu fie obligata
a autoriza In constructiile existente fora a fi amenintata de a pkiti
daune dealt reparafii de intretinere si salubritate, iar nici de
cum de transformare, card construct-in este supusti retragerei.
Acest sistem introdus din Franta si In noi, nu a fost tot- de73. Servitutea
aliniere.
deauna aplicat en succes In noi, de oarece deseori Curtea de
Casatie a impus comunei liberarea antorizatiei on plata de des-
ptigubiri. Totusi sistemul trebue sa se aplice, $i luta cti si in
Elvetia s'a introdus, caci in noul regulament din 1911 pentru
extensiunca orasului Lausanne, regulament Meld pe baza legei
asupra politiei constructiimilor si locuintelor din 12 Mai 1898,
In art. 50 se prevede :
<Cand o constructie sau o parte din constructie aflatti in
oafara sau inapoia alinierci urmeaza sa se darame, reconstructia
«ei, clack' va aVea loc, se va face pe aliniere. Plink' In dtira-
«marea lor, constructiile vechi care nu corespund cu alinierea
«pot sa fie intretimite sau reparate, Ins nu suprainaltate sau
«marite, nici transformate, afarti de exceptiuni lasate la apre-
«cierea municipalitatei. Punerea lor pe aliniere nu poate fi
«cernta deck In reconstructia lor.
0 indemniratie nil poate fi acorciatd (lard dard7narea cr
Post could proprietarulni cle autoritatea comunald, afard
dacd area ddran2are vn este pretinsd din eau s:a amenintdrei
feu eciclerea ei sau din can.:a rexultatalui unni incendin.
«In caz de trecere in domeniul public, terenul achizitionat

www.dacoromanica.ro
 use. va plati urtniind taxarea expertilor, conform cu legea
estimArilor juridice».
74. Fixarea Comma va phiti numai terenul ce va &idea pentru stradii,
din timp a pre-
turilor de ex- dupa un tarif de preturi fixat prin lege. Cu alto cuvinte se
propriere a te- fixeazg de acum preturile pentru terenul ce va crulea pe
renurilor.
asemenea strazi, indiferent de timpul cand va, fi- dat strazei,
ramAniind ca comuna sA verse de indatg, la liberarea terenului,
costul acelui teren.
Acest principitt se preconizeaza Si in Era*.
In Franta pentru reconstruirea oraplor distruse s'a format
un puternic curent in scopul sistematizarei acelor orase, si
printre alte mijloace propose pentru atingerea acestui scop
s'a propus i fixarea prealabila executiei lucrilrilor, a pretu-
rilor de expropieri, expropieri care sg se facil intr'un anurnit
termen (Comment reconstruire nos cit6s detruites par M. M.
Agache,, Auburtin et Redont 1915).
75. Programul In a doua diviziune vom cuprinde strilzile care se largesc
de exproprieri
si de lucrari. en mai milt .de patru metri, in scopul de creare de artere
marl de circulatie, strazile de desfundat si strrtzile not de
stritpuns fie cA, acele strAzi tree prin regiuni construite sari nu.
Este evident a, pentru lucrArile ce cad in diviziunea doua,
avitnd In vedere starca gi intinderea, Capitalei, a oraselor
noastre, nici mijloacele financiare, nici ccle technice, nu vor
permite ca ele sa fie executate intr'un timp scurt §i pe toatg,
suprafaca cornunei de °data. De altfel nici nevoile orasului nu
vor cere aceasta. Aceste luceari vor trebui sti fie executate
dupa un program.
In stabilirea acestui program trebuesc avute in vedere, in
ordinea expusg, urmiltoarele motive : a) salubritate; b) circu-
latie; c) chestiunile economice; estetica.
Programul nu trebue sa urmgreaset numai chestiunea expro-
prierilor preva'zute in planul de sistematizare dar si inzertiata
for fntrebuintare, deci prevederea terenurilor expropriate cu
torte lucritrile edilitare cerute de intrebuintarea prevazutii in
plan. Prin urmare program de exproprieri, cu program de
lucrari edilitare, cu program financiar.
76. Utilizarea Este drept ca dapti planul de sistematizare parte din acest
societAtilor par-
ticulare pentru program s'ar putea executa si prin soeietliti de constructiuni
realizarea pro- sub controlul on en ajutorul Administratiei Coinunale, acolo
gramului.
undo s'ar putea intrevede ,Si oarecare profit, cum ar fi de

www.dacoromanica.ro
exemplu la aplicarea planului pentru extinderca orasului pc
cartiere.
InSa deschiderile de artere importante in regiunile construite
au costat totdeauna si pretutindeni mai mutt decrt s'a putut
incasa in urmiti din vcinzarea terenurilor nimase, chiar dacit
s'a Meat uz de sistemul expioprierilor pe zone. Ace laS lucre
se poate spine si de hien-oil° can hard in grupa rectificarei,
irrgirei on alinierei stradelor existente. i atunci, in mod
necesar, pentru aceste ultime,grupe de luct.riri trebucsc facute
prograine de sacrificii financiare.
Programul va trebui sectionat pe perioade de ani in ce
priveste grupa cxtinderei orasului sistematizat pe cartiere ori.
a deschiderei de artere importante pentru inlesnirea circulatiei
prin cartierele construite. La grupa rectificarilor on lrrgirilor
stradelor existente nit este nevoc cleat de stabilirea princi-
piilor do uruiat, aceste lucrari depinzand de reconstruotia
vechilor cladiri particulare.
Acest program ins (care se va apnea in conformitate cu
dispozitiunile prevazute in legea infitntarot pi extinderei comu-
nelor cc preconiziim) pentru a se putea, executa va trebui ca.
legea siti prevada anumite norme de executie printre care con-
oideram ca eficace unurtoarele:
Pentru strdz,ile care se leirgesc sit se fixeze tot de amp 77. Termen o-
. bligatoriu de ex-
pretul terenului prin lege (acolo undo nu intervin expropnen propriere.
totale) iar terenul se va liberr In recon-structie, permiteindu-se
i reparatiunile radicale la clrdirile elite din linie.
Pentru strcizile noi de strdpuns sau de deschis legea nu
trebue sri prevada" in general termen obligatoriu pentru comunii,
adica termer), care odatr, trecut da dreptul la desprgubiri
particularilor interesati. Totusi stint anume cazuri and un
asemenea termen trebue prevazut pentru ea, legea sr fie
dreaptii. Asemenea termen de exemplu trebue previizut pentru
propriekitile care cad fie integral in zona exproprierei, fie
In asa fel ca portionea ce rarnane dupd expropriere nu mai
PSI(' CW2Stillibilli. In cantonal Zurich termenul este de 5 ani
dela decretarea planului de aliniere. La noi, avrndu-se iii
vedere ea orasul are mai putine resurse, at are nevoi mutt
mai marl si mai imperioase deat orasele elvetiene, credem cfi
un asemenea termen trebue sr fie mai mare, de exemplu 10
ani. In aceastr privint4i este bine sr, se consulte art. 29 din

www.dacoromanica.ro
 «Baugesetz fuer Ortselutflen mit stardtischen Verhaeltnissenv-
(din 23 April 1893, pentru orasele Zurich si Winterthur).
Pentru orasul Lausanne legea prevede un termen de 20
ani, insa admite exceptiuni pentru imobilele supuse la expro-
priere totals, in care caz comuna poate sal fie obligatii si la
exproprieri imediate dupa adoptarea. planulni.
Va sä zica pentru luerarile de a doua categoric vor trebui
facute programuri pe 5 on 10 ani, sail chiar 20 :mi. dupa
termenul obligatoriu de executie fixat grin lege. Ne intrebam
acum : ce prineipii sal, se urniareascal la aleatuirea programului?
78. Norme la Numai In proprietatile supuse total exproprierei sau aproape
alcatuirea pro-
gramului de lu- total ar trebui sal se aplice termenul fixat. Cu sisteinul finan-
crari. ciar, ce vom arata mai jos, pentru asemenea proprietati nn
program de 10 ani ar fi suficient, avandutse in vedere pro-
vettil ce propunem acum.
Pentru proprietatile farce termen de expropriere cum or fi
cele care ar suferi exproprieri de mica importauta, programul
se va face asemenea pe perioade de eke 10 ani si deci
programul va fi compus din 6 perioade, adica .Ease sub-pro-
gramuri, awi am spas ca contam ea acest plan sal se realizeze
in circa 60 ani. Cum se va, repartiza suprafata oraForini iii
aceste 6 sub-programuri? A supra acestni pullet important ne-
vom oprl putin, fiindert se pot face nitrite propuneri. SA: se
inceapa cu cartierele mai des construite? Sa se ineespil en
acele neconstruite? Sit se formeze cartiere cu totul noi, la-
sandu-se cele vechi mai titrziu ? Sa se imparts orasul in zone
patrate sau zone in forma de coroane circulare si sal se i, elite-
o zonal pe rand?
Nu propunem nici until din sisteme. Ele stint Area rigide,.
iar nevoile orasului stint variabile ea intensitate, si se pot
manifests de °data in puncte diferite ale orasului. Tin ase-
menea 'program trebue sal se formeze bazat fiind mai intfti pc
nevoile circulatiei, apoi pe acelea de formari de noi cartiere
de locuinte sanatoase, si in urrna pe nevoile economise. ('a
alte cuvirite, suprafetele care se vor cuprinde intr'un program
de executie nu va trebui sal fie inglobate in aceiasi zonal, ele
vor putea fi si dispersate pe suprafata orasului. Inca un Incra
trebue observat: luerarea prevazuta in program trebue so fie
astfel caleulata ca asaneaparat in timpul programului ea sal poata
fi terminata fi sal des roadele eautate. Tin exempla : presu-

www.dacoromanica.ro
 I .)

'milieu] di In prima perioada de 10 ani se prevede deschiderea

a cateva artere de circulatie si pit* necesare; in aceeasi
perioadri se mai prevede regularea linor cartiere de locuinte
oftine, precum si a unui pare, amenajarea unui depozit ali-
mentar. Ei bine, programul trebue astfel cumpanit, ca la ter-
minarea celor 10 ani hicrarile sa, poatii fi complet terminate,
iar ele sit cuprindil, un astfel de spatin, ea scopul urniiirit sa
fie in intregime atins.
Ca mijloace technico-administrative care sa asigure reusita 79. Obligati-
vitatea proecta-
plannlni mai avem douIl propuneri de Meat pentru orasnl rei planurilor de
Bucuresti: orastil Bucnresti sA fie obligat prin lege sa faca extindere la co-
munele sub-ur-
planurile de extindere si construirc si pentru comunele sub- bane.
urbane vecine, si sa se prevada prin lege penalititti mai severe
contravenientilor.
Sc stie ca planurile de sistematizare eer personal compe-
tent pentru alcatuirea lor, si o comuna sub - urban: nu poate
avea un astfel de personal. Pe de alai parte Capita la este
aproape tot asa de interesata ea si camutta vecia, ea in
marginea ei sA se constitue aglomeratii higienice si ordonate.
si are mai mult sau mai puffin mijloacele technice, data nu
si ode financiare de proectare, In indernanA. Dc aceea este
bine ea tot prin lege Capita la sa IAA dreptul a proectA pla-
nurile de sistematizare a acestor coinune sub-urbane litnitrofe
de comun acord cu autoritAtile interesate. Cheltuelile necesi-
tate de aceste luerAri ar trebui suportate atat de comunele
sub-urbane respective cAt si de Capita Hi, judet si stat, aceste
lucrari fiind de comun interes.
80. SIndicali--
Propunerea nu este firrA exemple. Neeesitatea unor astfel zarea comune-
(le planuri de ansamblu a fost asa de mult simtitii chiar in lor pentru pla-
capitalele magi occidentale, unde se stie en cab: ordine se nul general de
sistematizare.
desvoltii pAnii si orasele mici, in cAt, de exemplu, in Berlin,
Budapesta, Viena, Londra, Paris, etc., s'au luat mAsuri de a
se face planul de sistematizare pentru regiuni intinse afara
din oral, cuprinzand ei comunele Inconjuratoare. La Berlin,
s'a format cunoscutul G-ross-Berl in zitve ckverbandD care are
calitatea de a studio problemele si impune solutinnile de
interes general ale orasulni Berlin si oraselor vecine, probleme
de ordin sanitar, de circulatie on esteticii, in vederea evitiirei
unor cheltueli prea marl viitoare.

www.dacoromanica.ro
 81.1thanarea In legea de onganizare a comunelor urbane S'art prevazut
contraventiilor
masuri de fiat in cc priveste contraventiile la constnuctii on
deschideri de strazi. -

Se pare Insa ca atilt legea. cat si mijloacele de aplicare a

ci nu stint suficiente, de vreme ce rezultatele sent departe de
a fi satisfacatoare.
Numai shnplele atnenzi on tare duble nn vor stavili con-
traventiile. Supravegherea oprirei luerarilor ntt poate fi con-
tinua. Numai clesfiintarea imediata a Inerarilor exeentate prin
contraventie va fi masura salutara, aceasta sanetinne va
trcbui mat bine preeizata prin lege, care va indica, si mijloa-
cele legale mai practice in scopul deshintiirei luerarilor exe-
cutate prin contraventie.
Actnalmente luerarile execntate prin contraventie nu se pot
desfiinta cleat prin sentinth judecatoreasea i tocmai aceste
forme, care cer un important timp, fac ca papa la obtinereaunei
sentinte, care de cele mai multe on se reduce la o amenda
usoara, constructia sa, fie gata si in fate faptului indeplinit
clementa sa intervie mai en vigoare.
In Regulamentul Organic (peg. 516) sectia II, se prevede
In art. 7 pedepse i pentru lucratorii care execute case prin
contraventie : < sa nu se inceapa Med a fi de fate iarasi co-
4misartil dimpreuna cu architectonul ea ineredintandu-se ca
«stapanul zidirei a urmat Intoemai sa-i dea la Willa tut inscris
'xspre a-si putea savarsi zidirea sa, iar impotrivrt urmand
Inumai se va osandi stapanul casei dupe pravila, dar ¢i zidarii
si dulgherii cari vor indrazni a luena fara a se pazi deplin
<<toate aceste formalitati se vor pedepsi.>
Pentruca contraventiile sa se starpeasca se recomanda o mare
simplificare in formelc de aplicare a pedepselor.

G. Mitisurile linanciare.

Acum sa treeem la mcisarile finaneiare care trebueseasemenea

prevazute prin lege. Ele trebue sa fie de doua categorii si
:plume masuri pentru crearea de venituri noi si masuri pentru
micsorarea cheltuelelor cari apasii actualmente bugetul comunei.
Pentru crearea de venituri noi, in scopul aplicitrei plannlui
do sistematizare a orasului, pe langa veniturile prevazute in
www.dacoromanica.ro
 <legea Cassel lucrarilor orasului Buctiresti) opinAm ca sit se
introducA in lege di alte mAsuri si sumac :
82. Taxe pe
sa se institue taxe proportionate cu veniturile proprietarilor I ungimea fata-
i in special cu lungimea fatadelor si lArgimea strAzilOr cc li- delor.
mitcaza proprietatea, in stop de a se acoperi cheltuelile cu
luerarile edilitare ale strAzilor.
srl, se pile taxe mai marl pc locurile virane dope strazile
prevazute cu lucrAri edilitare suficiente pentru exploatarea in
conditiuni higenice a unci constructii.
SA se ridice de catrc comunA o parte din plusvaluta 83. Perceperea
de catre comu-
Intnror terennritor ruprinse in ora$, plusvaluta, constatatti nA a plusvalu-
din 5 in 5 ani, on din 10 in 10 ani, de o comisinne aleask tei creatA de lu-
crAri.
conform legei.
Se intelege cii humai plusvaluta nemeritatA, nemuncitii se
VA taxa. Principinl este aplicat mai de ;milt fn orasele Ger-
maniei, prin o ridicare de taxe In momentul vanzarei until
imobil, taxe cc repiezentau un procent din diferenta valorei
plAtite pentru imobil fatA de cea realizata in vindore. Pro-
centiil creste cAnd diferenta creste.
84. Sistemul
Sistemul ridicarei de taxe periodice asupra plusvalutei taxelor periodi-
as prezentat multe dificultAti, mai ales din punctul do vedere ce pe plusvaluta_
(german).
al politicci de urnat pentru iumnitirea locuintelor eftine, si
(le aceia s'a adoptat, mai intAi de orasul Frankfurt ye gain
procedeul :want mai sus (1904) si care repode s'a raspAndit
si la alte orase ale Germaniei.
Cresterile de valori mici (de exemplu en 3-20V0) nn suet
supuse la taxe. In orice efIZ taxele asupra plusvalutei variaza
dela 5% si crest chiar pane In 2'00/ din plusvalutA.
exemplu 20% asupra plusvalutei se percepc sand aces pins
valuta ajunge in 1(30 0/0 valoarea anterioarA. Scopul acestor
taxe fiind sA, infrAneze si speculatia terenurilor virane, in uncle
cazuri procentul de plata asupra plusvalutei variazil cu timpul
en at un proprietar a poseclat proprietatea, pe care o vinde.
85. Taxe de
SA se institue taxe pentru consultarea plannlui cadastral consultare a pla-
comunal, care va avea si etizierele fiecArei proprietati. n u rilor comunei..
Aceste masuri ce propune necensitg, facerea eaclaitrului
in regulg, al orasului si tinerea lni in regulti. Prin urmare
necesitA o cheltuiala initialA de circa 1 milion lei, si chelueli
anuale care vor fi cu prisosintA acoperite de venitnrile po
care aceastA lucrare le-ar educe pentru tinerea planurilor la
www.dacoromanica.ro
 zi. Pe de alts parte va trebui ca probabil toate tranzactiile
cc se fac asupra proprietatilor pin tribunal' se poarte vita
Servicittlui Cadastrului Orasului, pentru a fi valabile.
86. I ncasarea Vont tine seamy asemenea ca in Capitals stint atatea con-
taxelor dela con-
.traventii. structii ridicatc prin contraventie sau plusuri de constructii
pentru care nu s'a platit taxe, in ettt, cu ocazia facerei ea-
dastrului aceste se vor descoperi, iar costal cadastrului se V:1
acoperi munai din incasarea acestor taxe ramasc neincasate
pc atatea ani in villa., dgca de nu s'au prescris.
87. Plusvaluta Sti se ridice din comuna o parte din plusvaluta cc is nat;;-
proprietatilor in
Statele-Unite. tere prin executia unor anumite luerari de care comuna (parcuri,
strade, edificii etc.,) plusvaluta ce sc va aplica nu numai
proprietatilor ce se vor expropria partial cu ocazia exeputioi
acelor luerari, ci celor ce vor profits de acele lucrari.
In aceasta, privinta dam ea relatie cute -va intrebai ce &int
in seria de chestionare primite de Primarie pain Ministerul de
terne (1915) din partea legatiei Statelor Unite :
< In cazul card se impun taxc speciale asupra proprietatilor
< a ca'ror valoare s'a nitwit din cauza execittiei parcului, ame7
edificiului, etc., care sunt proprietatile asupra etirora
se aplica acele taxe ?
cAcelea care stint vecine eu luerarea ?
<<Acelora care sunt in apropriere, dar mai cleparte de primele ?
<(Dack" este vorba sa se pung, taxe asupra proprietiitilor vecine
«cum Sc hotilr4te care din ele an de pliitit taxe, .si care nu ?
((La ce distanta de lucrare trebuic sit se gaseasea proprie-
< tatile pentru a fi scutite de taxe?
Pc cc baza, stint stabilite itnpunerile ?
<Pc lungimea fatadei ?
<Pe suprafata?
«Pe avantajiile obtinutc?
<Pc combinarea unora din metodele mai sus mentionate ?,>
In legile streine stint diferite sisteme de a se tine soco-
teala de acestc plus-valute. In Anglia si Elvetia ele sc ridica
intr'un procent oareeare intr'un anumit termen. In Germania
se plateF,tte luerarile edilitare <i se da gratuit tin anumit pro-
cent de teren pentru stride si piete. (Frankfurt pe Main).
La not s'a previtzut in legea de expropriere sa se Oita
compt, Oita In compensatie, de plus-valuta reala. Nu se indica.
Mkt' modul de calcul al ei,
www.dacoromanica.ro
 88. VanzAri de
Alta masara este WA se prevada viinzari de terenuri par- terenuri coma-
celate de catre comuna pentru o anumith soma anuala, pentru nale.
ea, pe Maga venital ce s'ar obtine, sti se ajute si realizarea
planului pc o mai mare scary, Prin legea Cassel Lucrarilor
se previld eumptirari de terenuri dar pentru some prep, miei,
iar vanzarea lot, nu este precizata St nici prevazata, eaci legea
nu vorbeste do loc de cheltueli necesitate de parcelarea unor
.asemeneit terenuri.
89. Ajutorarea
In fine, o inasura de con mai mare importanta financiara Capitalei.
este ea fie statul direct, on prin contributia tuturor color-
lake comune ale Tarei sii ajute Capitala pentru ridicarea ei
din starea de azi. Contributia poate fi Menai: sau prin o suing
fixata anual pentru un anumit scup sau en sume globale ea
aceasta destinatie precisa.
In altimii einei ani s'au facia foarte inulte expropricri sub
un regim financiar defavorabil Capitalei. 0 buns parte din su-
mole datorite s'au platit din imprtunuturile facute. Totusi o rota
itnportanta de plata mai apasa. fit acum bugetul Casei Luerarilor
Orasului, si suma ereste pe fiec'arc zi, din cauza diferitelor
exproprieri cc mai ales stint impose prin justitie conumei. Asa la
1 Mai 1915 coin ulna mai avea de platit mai blue de 4.400.000 lei
pentru exproprieri. Snmii definitiv stability si in care se mai
adaoga Inca eel putin 4.500.000 lei sumo ce urina a fi fixate
prin arbitrii. Deei de plata ccl putin 9 milioane lei. La 1
Ianuarie 1916 suma o gasirn urcata cu Inca eel putin 700.000
lei, deci total tin minimum 9.700.000 lei do plata.
Principiile financiare si administrative prevazute in legea
(' assei Lucriirilor °rat:01111i vor trebui introduse si coordonate
in acee* lege generala preconizata mai sus, adica in o lege
pentru intemeierea, construirea, dezvoltarea si sistematizarea
comunelor. Touts'. insistam in deosebi asupra nevoiei on statul
sa ajute Capitala Romilniei Mari financiarmente. ('a sa, inve-
deram aceasta nevoie vom arata ea in 1P15 si 1916, din 20
milioane lei venit tumid count cbeltuia aproape 8.300.000 lei
pentru amortizarea impruniuturilor trecute. Ei bine, cited
jumatate din venituri stint intrebuiutate pentru plata datoriilor
nu se poatn int:evede mare progres nici in an individ, necum In
tin oras. Trebue dar ridicata aceasta povara a bugetului.
In ttrma razboiului national sitnatia financiara a Capitalei
s'a inrautatit simtitor, asa ea de fapt A dininistratia Con-mnia

www.dacoromanica.ro
nisi nu tnai poate functions Fiira ajutorul financiar 81 statului.
Orasul Bucuresti singur a avnt pagube de peste 300 milioane
lei in acest rasbohr; iar bugetul cornunei, din acest an, prey
Modest nu se poate lncheia de ciIt eit un deficit de circa 60.
ilioane lei.
0 solutie potrivita ar fi ea statul, ea despAgubire eel ptnin
pentru daunele suferite dc orasul Bucuresti din mum rilz-
boiului, s i is in sareina lui toate thrtoriile veehi si not ale-
co in (mei.

www.dacoromanica.ro
 IV.

MASUR1 DE TRANZIplE
pentrn nplicaren nnei sistematizAri in Capitabi.
Pima: In elaborarea .i promulgarea diferitelor legi, prevrzute 90. Imposibi-
litatea unei si-
in capitolul III, care sr, prevadrt modul de aplicare "al Pia- stematizari c u
nului. de sistematizare, s'ar putea lua chiar de- acum uncle dispozitiile ac-
inrsuri in scopul usurilrei aplicarei planului de cadre comuna tuate.

-Farr en finantele comunei sa fie periclitate.

Comma a freut experientr si a putut trage concluzia ea
cu legilc $i regulamentele de acum si in situatia financiara in
care se, afla ii este imposibilil o realizare a 'sistematizgrei
orasului.
Planurile ce comuna aver sr execute erau prea costisitoare
in adevrtr, ins a, cit toata economia ce se s'a avut in vedere
la proectarea noului plan, sr nu se creadr, 'ca cu acest nou
plan comuna va putea scapa de mari sacrificii banesti: Proectul
vechi dinaintea anului 1914, cuprindea numai 18°/0 din guprafata
orasului i deci, ceea ce s'a ameliorat ca intensitate la expro-
prieri, s'a inrrtutrtit prin extinderea zonei de sistematizat, 'care
neaparat trebuia sa euprindr intreaga Capitalr.
Pastrandu -se dar sistemul de aplicare vechi, inconvementele fi-
nanelare nu pot dlsparea In o .masura prod mare. .Aceste in-
conveniente se pot lush reduce sensibil data, odath cu apro-
barea acestui proect se aproba si tin alt proeeden de efit ccl
astazi in vigoare, procedeu de urmat in ce privet-;;to mai ales
liberarea autorizatiunilor de constructie.
Procedeul ce preconiziim mai jos mai are si un avantagiu 91. Regimul
de tranzi tie al
estetic. Va feri ea, orasul sa devina o eclectic de ruin, care autorizatiilor de
ar da un aspect deplorabil Capitalei. Prin procedeul ce se constructie.
propane, din contra* se va da o mate libertate intretinerci in
5
www.dacoromanica.ro
 butte conditittni a construetiilor care nu impiedica mutt dez-
voltarea orasultti.
De pilda, in aplicarea liniilor rosii pline prevazitte in plan
propunem sh se adopte, en oareeare adaosuri, un proccdett
care a fost aplicat plina nem 'tenth] anumite artere (de exempla
eaten Victoriei) dar care era drept sh fie intrebuintat atunci
pentru toate straciele Capita lei, si anume :
1. Linia rosie pliva decretata se va splice totdeanna si in
mod obligator: la desfundilri de strade, la terenuri virane, la
reconstretirea cladirilor existente (in acest eaz cotanna neavand
a plata dealt valoarea terenulni) precum si la transformarea
construetiilor existente (adica attatei sand este vorba. de 0
reparatie radicals insenmata).
La, transforrnarile constructiilor existente aplicarea Va fi
lush, :obligatorie mutt'. And stele constrnctii ce se :transforms
erati .sttpuse.retragerei si dupe vechile plantiri deeretafe, sun
elite in trotuartd strlizei existente (an descbisa) in nstfel cle
conditii ca lash din trotnar o parte eireulabila mai mica deck
1 metra Ihtime.
In Lausanne insa nu se admit reptiratii tie transformAri la
imobilele sttpuse. retragerei on esirel la alinietc, >zi comuna
nu este pasibila sh plateasch daune pentru refuz de autorizatie.
Legea conairtalh romatirt In vigoare (sea din 1894) precede ca
sh nu se Ilea autorizatie de reparatii radicate la constructiile
elite din liliniere. Justitia lash, dttph cum am aralat, condamah,
comma ta plgtesch daune.
Prin Incrari do transformarea unei constructii se von into-
lege reparatinnile ale caror cost vor trece 30 °/4 din va-
loarea constructiei existente.
Evaluarea reparatiunilor Monte in scopul de a detertnina
dach este chestinnea de transfortaare a constructitmei ori annual
de reparatii radicale obisanite :sin se face nnmai de Primar
prin. Directia Lucrltrilor Technice a Prinnirlei.
92. Cazuri de In cazuE oil. Primhria, do ph principlul de- mai sus, ar tirtilA
exproprieri.
sri exproprieze imobiltil pentru care se cere autorizatie de trans-
formare fiind-ca nu li so poate atitOriza reparatii radicals,
dupti experienta heath de Primarie, a rezultat eh solutia cOa
mai ration:11g va fi asses ea sa se plateasca: terentil, valoarea
eonstruetiei do pe tereatil ce se expropriazh. prectint si costal
itterlirei tatei notti fatade pe linia deeretatit. Desigur eh se vor
www.dacoromanica.ro
prezentil uneori cazuri cu constractiuni din care nu ar mai
ramfute o clralire utilizabilA iii acelas mod ca mai indinte dac
:ar darrima partea sit pusiiretragerei prin plaint' *deCretat, pArra,"
la 'noun aliniere si pentru aceste cazuri va trebui sa se.p1A-
teascii toata contsructia cu conditia expresii ea terehul cerut
pentru strada sl'se libereze de urgenta. ;

2. Artercle noui de -Atritpuns trase de asemenea ett linii 93. Artere not
de strapuns.
Vine pe plan se vor executil. dupe program in care stop se
vor prevede fondurile necesare din tun!). In aceastri iirivintrt
va fi neeesarii, Si o lege specialA,' de care s'a vbrbit La eapi-
-tolul II. Aeest fel do lucrari pima, In facerea iegei si pro-
gramului, Primiiria le va face ntimai cAnd vsi fi constrAnsrr.
3. Se vor acorrh autorizatii de reparatii radicale in con s-
tructiile care sunt j)e alitdeiert actualii a stradiei, deli neck °la-
-diri ar fi supuse retragerei. prin planul non decretat. Se vor
permite in astfel de constructiuni char transformari ale eons-
tructiunei intrucat comuna nu are la indernitua mijlocul de
.a opi reparatiunile de once fel si nici nu tirmirreste it lArgi
sti ada imediat.
Adaosurilo In constructiile existente de eel putin o incapere
,(nit se va soeoti ca. atare closete, bai, chmar4) se vor socoti
.ca transfortnari primal drieri necesitatea for se ifnpune fatil de
starea existentA a construetiei.
Data acele adaosuri vor servi la o mg.rire a fdiidului ex-
nloatabil si ea sa serveasert de not locuinte, ele vor trebui sii
constittre un corp en total separat de eel existent salmis retragerei.
Constatarile se vor face asernenea de agentii speciali ai Di-
rectiei Technice a Primilriei.
4. Reparatii radicale ce nu Comporta o transformare a chi,-
direi se vor putea acorda si In clildiril° csite din alinierea
existentii a stradei dach intre bordura trotuaruliti litnifrof ski
.eladire este o distantil circulabilA pentru pietoni mai mare
ca. 1 metru.
5. Reparatiuni asa zise de salubritate este recomandabil sit
se acordc in once fel de constructiuni chair dacii acele con-
structiuni au caziere sae dacii sent supuse total exproprierei.
Va trebui Lusa bins speeificate reparatinnile care intro in
.eadrul reparatiunilor de salubritate.
lantern considera ea atare aducerea conductei do apa tii
.eanaltil pc proprietate si in interiorul constructiei ; aducerea
www.dacoromanica.ro
 lnniinei electrice on en gaz in modal eel mai economic ; ill^
fiintarea on refacerea de closete higienice ; tencueli de fatade
Kula 13T< 1/3 din suprafata totala; schimbarea invelitoarei (s
si a sarpantei adicit a capriorelei) chiar totall; seoaterea
umezelei chiar prin sub-zidiri ; schinabare de pardoseli putrede ;
deschiderianiinchiderea unei usi on ferestre; etc. Va trebui
ins in mod obligatoriu, inainte de a se acorda astfel, de_ re-
paratii de salubritate cladirilor supuse integral exproprierei,
Na se fac eonstatari la fata locului neaparat de lin inginer
on arhitect al Primariei, in scop de a se eontrola daeiti re-
paratiunile de salubritate cerute sunt necesare, pentru a evita
ea sit se execute luerNri numni in vederea unei speculari ti
comunei.
94. Alinieri de 6. Tot in vederea unei ustirari a aplicarei proectului, si
°data pe porti-
uni intregi de mai ales a eftenirei lui, ()pillar', ca pe viitor sit se alinieze
strAzi, uncle se deodala strazi intregi, adieu, sit se declare de utilitate pu-
expropriaza nu-
mai teren. blicit conform unui program, toate terenurile libere de con-
structii pe poriunea ce este a se incorpora la strada si sa
se ingobleze deodatil la strada :leek fI ii, data este posibil,
mutindu -se imprejmuirile chiar en echipe de luerritori ai co-
munei. Comuna va declara urgenta la. asemenea exproprieri
eici nu are de platit de cat terenul.
Cu acest procedeu comuna va plati terenul mult mai eftin
de cat Par plati asteptand pe fiecare proprietar sa'si mute
imprejmuirea and li convine.
Pe de altii parte, stradele, mai ales la periferie nude acuma
este Inca terenul eftin, se von alinia intr'nn timp mult mai
seurt, iar lneriirile de pavaj etc., se vor face mai lesne ne
mai fund nevoic ca actun sa se .refaciti Inefarile neincetat in
cauza ca alinierile se fac ,treptat in diferite punete ale ace-
leasi strade.
Acelas procedeu se va intrebuinta si pentru esirile in ali-
nieri. Comuna va trebui iusa sa adopte nn principin fix de a
face avantaje de plata, adica de a admite plata in rate pentru
termene de 5 ani, in mod curent.
Fata de expunerea de motive de mai sus si avand in vedere
si legislatiile din alte taxi si rezultrittil ce ele all dat, dam mai
jos tin anteproect pentru legea care ar satisface nevoile unui 0110,.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro