Sunteți pe pagina 1din 36

Cuprins

Introducere......................................................................................................................5
Capitolul I: Turismul- noțiuni generale...........................................................................7
1.1. Concepte și definiții. Apariția turismului ca și fenomen economic.........................7
1.2. Criterii de clasificare ...............................................................................................8
1.3. Clasificarea formelor de turism................................................................................9
Capitolul II: Studiu de caz asupra pieței turistice a Marii Britanii..................................22

2.1. Cererea turistica......................................................................................................22


2.2. Oferta turistica........................................................................................................28
2.3. Principalii indicatori ai circulatiei turistice............................................................30
Concluzii și propuneri...................................................................................................37
Bibliografie....................................................................................................................39

4
Introducere

Tema acestei lucrări este “Turismul în Marea Britanie” am structurat lucrarea pe două
capitole carora le voi face o prezentare succintă puțin mai jos.
În primul capitol am prezentat caracteristicile și definiția turismului, formele de
clasificare ale turismului și nu în ultimul rand și criteriile de clasificare ale turismului.
În cel de al doilea capitol am facut un studiu de caz asupra turismului Regatului Unit
al Marii Britanii prezentând serviciile oferite pe piața hoteliră, cele mai vizitate locații
turistice.
Turismul reprezintă astăzi, datorită conținutului și rolului său, un sector distinct de
activitate dar și o componentă majoră a vieții sociale și economice pentru un număr
semnificativ de țări.
Acesta este receptiv la schimbările ce au loc în civilizația contemporană, și astfel,
evoluează sub impactul lor, dinamica sa integrându-se acțiuni generale de dezvoltare.
Turismul, prin potențialul imens atât material cât și uman pe care îl mobilizează în
desfășurarea lui, și în același timp prin multiplele efecte benefice pe care le are asupra
domeniilor de interferență, acționează ca și un factor stimulativ al dezvoltării și progresului
unei zone.
Schimbările care au loc continuu în practica turistică, ușurează intensitatea cercetărilor
ce privesc conținutul și trăsăturile definitorii ale turismului și au necesitat să se formeze un
cadru metodologic unitar pentru a putea înregistra și în special analiza dimensiunile efectelor
pe care turismul le produce.
Activitatea continuă, importanța și schimbarea ce are loc în toate sectoarele economiei
internaționale și naționale, dar și a societății ca atare, se poate observa în interdependența și
evoluția ramurilor economice.
În situația dezvoltării durabile a oricărei industrii, valorificarea ridicată a resurselor
turistice este foarte importantă, de altfel ca în orice alt domeniu economic. Aceasta necesită
atât o valorificare eficientă și complexă în contextul unui turism permanent, cât și a proteja și
conserva valorile turistice.
Cunoașterea modurilor de realizare a cererii turistice, a particularității și a conținutului
fiecărei forme, a determinanților caracteristici și desfășurarea lor dar și a congruențelor dintre
ele, este importantă pentru a definii strategia în evoluția turismului.

5
Marea Britanie este una dintre ţările atipice pentru turistul european. Nu are o climă
potrivită sezonului de vară, cu plajă şi distracţie, în ciuda statutului său de insulă, nu are munţi
renumiţi, cu pârtii celebre. Cu toate acestea, Regatul Unit al Marii Britanii este unul dintre
cele mai fascinante locuri de vizitat pentru cultura sa, pentru arhitectura valoroasă atât de bine
conservată, pentru tradiţiile şi farmecul unor locuri unice în lume şi atât de aproape de noi.
Cel care alege să-şi petreacă vacanţa în Anglia sau în celelalte țări din Regatul Unit al
Marii Britanii şi Irlandei de Nord este un om cultivat, unul care ştie să aprecieze mai degrabă
istoria şi cultura unui loc, decât densitatea de cluburi şi numărul de ore de soare petrecute pe
plajă. Şi asta pentru că Marea Britanie nu se poate lăuda cu staţiuni aglomerate de vară, acesta
fiind şi motivul pentru care majoritatea britanicilor migrează în sezonul cald către Spania sau
Portugalia. Perioada cea mai potrivită pentru o călătorie în regat este de primăvara până
toamna, vremea fiind în aceste luni mai puţin rece şi cu şanse scăzute de ploaie. În acelaşi
timp, iulie şi august sunt lunile cele mai aglomerate, astfel că este bine ca programarea
sejurului să ţină cont şi de acest aspect.

6
Capitolul I
Turismul - noțiuni generale

1.1. Concepte și definiții. Apariția turismului ca și fenomen economic


Noțiunea de „turist” este relativ recentă. În vremurile străvechi, până și invadatorul a
fost considerat turist, cu speranța că va pleca curând.
Abia în secolul XVII și începutul seolului XVIII, germanii, englezii și alții, au ajuns să
fie denumiți sub numele de turiști deoarece făceau turul continentului1.
Turismul presupune” mișcarea temporară a oamenilor spre destinații situate în afara
reședinței obișnuite și activitățile desfășurate în timpul petrecut la acele destinații”2.
Pe o poziție asemănătoare se află și K. Krapf. Ambii autori au formulat același punct
de vedere. Această definiție a turismului este acceptată pe plan mondial în mod oficial.
Cât despre noțiunea de turist, acesta poate fi definit ca:” orice persoană care se
deplasează spre un loc situat în afara reședinței sale obișnuite, pentru o perioadă mai mică de
12 luni și ale cărei motive principale de călătorie sunt altele decât exercitarea unei activități
remunerate în locul vizitat”3.
Anumiți autori propun, de asemenea, și noțiunea de vacanțier, aceștia fiiind descriși ca
persoanele care pleacă în călătorie pentru cel puțin patru zile, astfel făcându-se o diferență
între turismul de vacanță și turismul de week-end.
Datorită naturii sale specifice și complexității, industria turistică nu are cum să fie
definită suficient în termeni de servicii și bunuri ci, mai bine, în timp lucrat și consumatori.6
În general, fiind exprimat prin ansamblul relațiilor, activităților și măsurile care sunt
determinate de desfășurarea și organizarea călătoriilor de agrement sau cu alte motive,
turismul se defășoară ca și un fenomen economic-social complex, care rezultă din integrarea
mai multor ramuri distincte ale economiei, fiind vorba despre activitatea din restaurante,
hoteluri, agenții touroperatori sau de voiaj, transporturi, domenii angajate direct în servirea
turiștilor precum artă și cultură, telecomunicații, sănătate, sport.

1
Cosmescu, I., Economia turismului – principii şi mecanisme, Editura Universităţii „LucianBlaga”, Sibiu, 1998.
2
Witt St. F., Brooke M. Z.,.Buckley P. J, The Management of International Tuorism, Unwin Hyman
Ltd.,London, 1991.
3
Turcu, D., Janeta, W., Economia Turismului, Editura Eurostampa, Timișoara, 2008.

7
1.2. Criterii de clasificare
Dezvoltarea tot mai accentuată a turismului, admiterea lui în sfera consumului și
nevoilor populației și implicit în structura economiilor moderne, se observă printr-o continuă
ramificare a formelor de manifestare și o îmbogățire a conținutului său.
În acelați timp, creșterea participării la mișcarea turistică al unor categorii sociale din
ce în ce mai însemnate, împreună cu creșterea cererii pe piață, au condus la favorizarea
apariției unor forme de turism noi și adaptarea acestora la condițiile călătorilor și cerințele
consumatorilor.
Lumea trece printr-o schimbare continuă, care devine tot mai accentuată cu fiecare zi
care trece. Modificările, schimbările care se realizează în structura serviciilor și produselor, în
structura socio-profesională, antrenează o metamofoză nouă în ceea ce privește hotelul,
industriile aferente și călătoria. Toate acestea își au „refluxul” în dinamismul structurilor
formelor de turism depinzând de evoluția distinctelor tipuri de turiști, cu dorința combinării
acestora pentru a răspunde cât mai favorabil purtătorilor motivației turistice.
Creșterea circuației turistice, diversificarea motivațiilor care duc la creștere,
participarea la mișcarea turistică a maselor din ce în ce mai mari au dus la multiplicarea
formei de turism. De aici reiese nevoia de clasificare după anumite criterii care să le asigure
grupări aproximativ omogene.
Este foarte importantă delimitarea formelor de turism din punct de vedere practic și
teoretic și ne oferă elemente fundamentare ștințifice a deciziilor în privința diversificării și
dezvoltării ofertei turistice și alinierea acesteia la evoluțiile survenite în structura cererii4.
Circulația turistică, la fel ca și cea internațională a bunurilor substanțiale cuprinde o
multitudine de produse, restrânse în forme de turism, categoriile tipice ale activității turistice.
Circulația turistică se materializează către anumite bazine turistice. Țările, la scară europeană
se împart în două mari categorii: țări care în preponderent sunt emițătoare de turiști (țările
nordice) și țările care preponderent sunt receptoare de turiști (țările sudice).

4
Mureșianu, M., Turismul rural și dezvoltarea durabilă a satului românesc contemporan, Ed. Napoca Star, Cluj-
Napoca, 2010.

8
Delimitarea formelor de turism a rezultat din cauza preocupărilor de clasificare, după
criterii clare, a circulației turistice care pornește de la eterogenitatea și complexitatea acesteia
și de la multitudinea posibilităților de acces al turiștilor la produsul turistic.
Delimitarea evidentă a conținutului a tuturor formelor de turism, prezintă o importanță
deosebită pentru identificarea corectă a comportamentului turiștilor în materie de cheltuieli și
consum și a obligațiilor și responsabilităților organizatorilor de vacanțe (touroperatori și
agențiile de voiaj) și a prestatorilor de servicii precum restaurantele, hotelurile, societățile de
transport, etc.
În general, formă de turism este definită prin aspectul concret de care beneficiază
asocierea serviciilor de transport, alimentație, agrement și cazare care constituie produsul
turistic, la fel și modalitatea de comercializare al acestuia.
Există numeroase moduri de clasificare al acestor forme de turism, potrivit experienței
internaționale, dintre acestea putând enumera următoarele:
- gradul de mobilitate a turistului;
- motivul călătoriei;
- originea sa;
- modalitatea de comercializare;
- caracterul voiajelor, periodicitatea plecărilor în vacanțe.

1.3. Clasificarea formelor de turism


În mod curent, turismul se împarte în două forme generale, după locul de proveniență
al turiștilor5:
- turism național, intern. acesta este practicat de locuitorii unei țări înăuntrul granițelor
sale
- turismul internațional, extern. el se diferențiază de primul din cauza vizitelor
persoanelor străine într-o țară și prin plecarea locuitorilor autohtoni cu scopuri turistice în
afara granițelor țării de reședință.
Ambele forme de turism care au fost prezentate mai sus are un anumit număr de
particularități, existând între acestea o interdependență care are scopul de promovare în
ansamblu al activităților turistice, un lucru cât de poate de normal, deoarece se oferă aceeași
bază materială pentru primirea atât a turiștilor interni, cât și a celor externi, tratați și văzuți ca
și solicitanți concomitenți de servicii turistice.

5
Băltărețu Andreea, Economia turismului, Editura Pro Universitaria, Bucuresti, 2012.

9
Turismul internațional sau intern reprezintă formele de exprimare al aceluiași
fenomen, relația dintre ele fiind în favoarea celui intern, având valori diferite în fiecare țară.
Dacă ne uităm la țările cu un bogat patrimoniu turistic precum Italia, Spania, Franța turismul
intern este format din aproximativ 70-80% din întregul total al vacanțelor, iar cât privește
țările cu un patrimoniu turistic mai puţin dotat precum Olanda sau Germania, proporția
turismului intern este relativ mai redus, aproximativ 60% (în țara noastră, raportul este de
50%)
Dacă urmărim curentele turistice internaționale care iau naștere într-o zonă mărginită
ca suprafață, se poate exprima clasificarea următoare a turismului internațional:
Turism receptor (pasiv sau de primire). Acesta înregistrează sosirile cetățenilor străini,
dintr-o țară dată, ei având domiciliul stabil în țara emitentă. Pentru țara primitoare, turismul
receptor reprezintă o sursă de venituri valutare foarte important.
Turismul emițător (activ sau de trimitere). Reprezintă persoanele rezidente ce pleacă
într-o altă țară cu scop de afaceri sau turistic.
Raportul realizat între numărul sosirilor și cel al plecărilor de turiști din și în
străinătatea determină poziționarea unei țări într-o anumită categorie, iar din punctul de
vedere al economiei, influențează echilibrul balanței de plăți și aportul de valută al
activităților turistice.
Una dintre cele mai complexe și care are o importanță majoră a criteriilor de
clasificare al formelor de turism, este modul de comercializare al vacanțelor, de plată și de
angajare a prestației turistice.
În acest fel, turismul poate fi:
- organizat
- pe cont propriu sau neorganizat
- mixt, semiorganizat
Turismul organizat a luat naștere la sfârțitul secolului al XIX-lea fiind amplificat mai
accentuat în epoca contemporană; aceasta este o bună alternativă pentru persoanele care au
venituri mici, care au în vedere consumul turistic minim și achită un anumit preț global unui
comerciant, acesta organizându-le voiajul.
Creșterea acestui tip de turism, organizat, are drept fundament, multiplele avantaje pe
care le are atât pentru organizator, el obţinând profit din munca depusă, cât și pentru
persoanele care doresc să călătorească, obținând un nivel al prețului mai accesibil,
certitudinea consumului, ambianța creată.

10
Este caracterizată prin angajările anticipate ale prestației, respectiv ale tuturor sau ale
principalelor servicii care sunt legate de sejur și călătorie. Această angajare se produce cu
ajutorul contractelor ori a diferitelor tipuri de înțelegeri dintre cumpărător și agenția de voiaj
ori alte tipuri de organizatori de vacanțe. În înțelegeri sunt menționate serviciile oferite și
solicitate, condiții de plată și alte obligații pentru părțile implicate.
Turismul pe cont propriu sau neorganizat (acestă denumire fiind improprie deoarece
călătoria/vacanța este organizată de către turist) nu presupune angajarea precedentă a unor
prestații turistice. Turistul își hotărăște singur durata deplasării, destinația, mijlocul de
transport, perioada de ședere, locul și tipul cazării.
Această formă de turism este practicată în mod deosebit de automobiliști, persoanele
care beneficiază de un venit mare și de turiștii experimentați, costul acestui tip de turism fiind
net superior celui de tip organizat. În țările în care există o bogată tradiție turistică, o
informare adecvată a turiștilor și o foarte bună infrastructură turistică, această formă de
turism, pe cont propriu, este cea mai practicată; reprezintă în jur de 70% din fluxul turistic în
țările vest-europene.
Pentru prestatorii de servicii, turismul pe cont propriu reprezintă beneficiul unei
încasări pe zi-turist semnificativ mai mari ca urmare al eliminării sistemului de reduceri cât și
a diversității serviciilor, în special cele complementare, care sunt cerute de turiști. Prezenta
formă asigură, în același timp, o valorificare mult mai bună a potențialului turistic, acesta
orientând turiștii către toate zonele atractive, pentru turist fiind și create condiții prielnice de
organizare a sejurului după bunul plac, fapt care conduce la o mobilitate mai bună a acestuia
și în același timp și la vizitarea, într-un timp mult mai redus, a mai multor locuri. Există totuși
și neplăceri care sunt provocate de sezonalitatea accentuată de manifestarea cererii și
exprimarea ofertei. De aici pornește și suprasolicitarea în anumite perioade ale anului, a bazei
materiale al turismului (capacități de alimentație, cazare, mijloace de transport, agrement)
care au efecte negative asupra economiei. În privința turistului, apărare satisfacerea cererii la
nivel redus sau chiar imposibilitatea satisfacerii acesteia. În plus, este necesar ca această
ofertă să reușească să poată acoperii și cerințele turismului organizat, el având de obicei
prioritate6.
Chiar dacă prezintă toate aceste lipsuri, iar aici este inclus și prețul ridicat, turismul pe
cont propriu reușește să cucerească tot mai multe segmente noi de consumatori datorită

6
Stanciulescu, G., Managementul agentiei de turism, Editura ASE, București, 2013.

11
dorinței din ce în ce mai puternice ale consumatorilor de călătorii individuale, de a-și putea
plănuii singuri călătoria și de a nu fi obligați să respecte un anumit program prestabilit.
Pe lângă acestea, și gradul de dotare tot mai ridicat al automobilelor și echipamentelor
pentru turism, precum și experiența tot mai ridicată a turiștilor, acționează în ajutorul creșterii
ponderii turismului neorganizat.
Dar, datorită creșterii preocupărilor organizatorilor de vacanță pentru a diversifica
oferta de vacanță, în scopul elasticizării ei și apropierea de preferințele și gusturile
consumatorilor, s-au materializat în mărirea atenției în materie de forme de organizare.
Totuși, rigiditatea structurală și cantitativ-calitativă a consumului cât și mobilitatea
scăzută a turistului, au determinat o plaforare în creșterea acestui tip de turism și a condus la
apariția unui nou tip de turism, cel mixt, semiorganizat, acesta combinând avantajele
celorlalte două.
O parte a serviciilor (în special cazarea) este aranjată în prealabil, în timp ce celelalte
servicii sunt obținute în mod direct pe măsură ce se derulează călătoria (de exemplu serviciile
de agrement și cele de agrement în speță)7.
Toate aceste forme descrise mai sus, sunt adresate în mod egal persoanelor individuale
sau grupurilor de turiști, deci, la rândul ei, aplicarea în practică se exprimă printr-o mare
diversitate.
Dacă ne uităm la dezavantaje și avantaje, se pot lua în evidență câteva aspecte:
turismul mixt și cel organizat oferă posibilitatea să planifici acțiunile înainte de începerea
călătoriei, astfel asigurând utilizarea rațională a mijloacelor de transport și capacității de
cazare, posibilitatea evaluării mai bune a resurselor de muncă, aici fiind incluse și certitudinea
încasărior.
Cele mai mari dezavantaje, într-o anumită măsură, a turismului mixt și principale ale
celui organizat, se concretizează pentru cel care prestează servicii sau pentru organizatorul de
vacanțe, în încasările pe zi-turist puțin mai reduse din cauza sistemului se facilități utilizate,
având obligația să respecte condițiile contractuale.
Cât privește turistul, îi este îngrădită libertatea de mijcare din cauza solicitării unui
aranjament organizat, în sensul că acceptă și participă poate la un program ce nu corespunde
în mod total dorințelor și nevoilor sale și este nevoit să îndeplinească cerințele legate de
modalitatea de plată.

7
Stanciulescu, G., Micu, C., Managementul operațiunilor în hotelarie și restauratie, Editura CH BECK,
București, 2012.

12
Un alt tip de clasificare al turismului, este realizată în funcție de gradul de mobilitate a
turistului.
Turismul internațional sau intern își pot satisface cererea de servicii turistice având
două opțiuni: fie ramând într-o zonă turistică cu durată variată, având un grad de mobilitate
redus, ceea ce denumește turismul de sejur, fie sub forma deplasărilor continue, având
intinerate stabilite dinaintea sejurului, beneficiind de opriri în diferitele localități (de 1-2 zile)
de pe traseul urmărit, acesta fiind numit turism itinerat, având un grad de moblilitate ridicat.
În funcție de timpul liber alocat călătoriilor, turismul de sejur se grupează în felul
următor:
- turismul de sejur scurt. În acest tip de turism se încadrează turiștii care se deplasează
pe o durată de timp scurtă, de maxim o săptămână. Un bun exemplu fiind turismul practicat la
sfârşit de săptămână;
- turismul de sejur mediu. Acesta cuprinde turiștii a căror oprire într-o anumită zonă
nu trece de treizeci de zile. Această perioadă de obicei se suprapune cu perioada concediilor
plătite. Acest tip de turism este cel mai practicat, reprezentând unul de masă, lucru care se
datorează timpul liber limitat al populației, dar are un accentuat caracter sezonier;
- turismul de sejur lung. Aici se încadrează turiștii care aleg să petreacă într-o zonă, un
interval de timp mai mare de treizeci de zile. Acest tip de turism prezintă trăsături tipologice
foarte bine conturate deoarece presupune că cei care îl practică să fi depășit vârsta muncii
active (pensionării) sau să fie persoane care au venituri ridicate ce le permite să petreacă
perioade mai lungi de timp în vacanță. Tot aici, într-o oarecare măsură, se poate integra și
turismul de tineret (ca un exemplu, elevii beneficiază de vacanțe mai mari de o lună)8.
Din turismul internațional, a luat naștere și turismul de tranzit care caracterizează
traversarea țărilor cu oprire sau fără oprire pentru a ajunge la anumite destinații.
Din cauza turistului care devine din ce în ce mai mobil, se merge către turismul de
vizitare, programul acestuia cuprinzând vizitarea mai multor țări sau localități într-o singură
vacanță.
În funcție de frecvență, se disting turismul continuu, permanent (turism balnear, pe
toată durata anului calendaristic, de afaceri sau cultural) și turismul sezonier. Acesta din urmă,
se împarte în:

8
Băltărețu Andreea, Economia turismului, Editura Pro Universitaria, Bucuresti, 2012.

13
- turism de iarnă. Acesta prezintă două caracteristici distincte în funcție de motivul
pentru care se realizează deplasarea: turismul pentru soare și căldura căutată, turismul pentru
zăpada și în timpul iernii;
- turismul de vară. Are loc în perioada caldă a anului. Se diferențiază de restul prin
fluxul masiv având o mare diversificare cât privește produsele turistice și tipologia turiștilor,
având în special un caracter de masă;
- turismul de circumstanță. De obicei, este un turism localizat în spațiu și timp, având
fluxuri limitate ca și durată, fiind generate de diferite fetivități sau unele evenimente specifice.
Turismul cultural este un fenonem dezvoltat foarte mult în ultimii ani. Acesta a fost descris ca
fiind un produs extrem de benefic în cadrul industriei turistice. Comunitățile locale,
organizațiile culturale au adoptat acest fenomen caracterizat ca și un factor economic
generator de noi locuri de muncă și de activități economice.
După tipul mijlocului de transport utilizat în efectuarea călătoriei, formele turismului
se grupează în:
- drumeții. Cuprinde deplasări pedestre cu scop de îngrijire a sănătății și cu scop
recreativ în zone nepoluate, alpinismul și excursii montane, turismul ecvestru, pescuitul și
vânătoarea, ultimile exemple sunt în special forme ale agrementului;
- turismul feroviar. Aceasta este una dintre cele mai vechi forme de turism practicată.
Este utilizată de mulți turiști din cauza avantajelor în privința costurilor, siguranței și
comodității;
- turismul rutier. Include mai multe variante, precum: automobilismul, motociclismul
respectiv cicloturismul. Acestea se caracterizează prin evoluții progresive, rezultat al măririi
gradului de motorizare al populației și dezvoltatea și modernizarea rețelei de căi de
comunicație;
- turismul aerian. Este practicat de obicei pe distanțe lungi și foarte lungi. Se află în
plină ascensiune datorită confortului călătoriei și din cauza vitezei mari de deplasare;
- turism naval, turism nautic, croaziere – bărci cu motor pe diverse trasee fluviale,
excursii cu caiac9.
Au apărut și sunt folosite, în practică activității turistice, din ce în ce mai mult
combinații între diferite tipuri de transport de tip Fly and drive ori croaziere fluviale, turiștii

9
Neacsu Nicolae, Baron Petre, Glăvan Vasile, Neacsu Monica, Geografia si economia turismului, Editura Pro
Universitaria, Bucuresti, 2011.

14
întorcându-se pe cale aeriană ceea ce demonstrează multitutine opțiunilor atunci când vine
vorba de transport.
Luând în considerare că turismul are cel mai des un carater activ, se poate afirma că
acesta se practică depinzând de unele motivații, cel mai adesea având amprente tipic
individuale.
Un alt criteriu deosebit este motivația atunci când se realizează departajarea formelor
turistice:
- turismul religios. Acesta constă în pelerinaje ale credincioșilor la lăcașele de cult;
- turismul de agrement. Este practicat de turiștii ce caută să profite de obiceiuri și
locuri noi, de frumusețile naturii, etc. Această formă interferează cu turismul cultural,
denumire ce se poate da oricărui tip de turism ce depășește sfera distracției, sportului sau
odihnei dar care trebuie să satisfacă trei condiții: să presupună implicarea unui mediator-
document scris, material audio-vizual, persoană, care să realizeze, să pună în valoare produsul
cultural, să aibă loc consumarea unui produs care tipologie culturală și turiștii să realizeze
călătoria din dorința de cunoaștere;
- turismul de recreere și de odihnă, de refacere a stării de bine a psihicului și a
tonusului pierdut în perioada anului, din cauza agitației urbane;
- turismul sportiv este tot o formă a turismului de agrement. Cea mai mare pondere o
ocupă pescuitul sportiv, sporturile de iarnă, cele nautice de vară, etc. Există organizatori de
turism care includ în această categorie persoanele care vin ca și spectatori la unele spectacole
sportive, deși turismul sportiv redă unele posibilități de agrement persoanelor ce își doresc să
petreacă vacanța într-o anumită zonă;
- turismul de cură balneomediacală și de tratament. Acest tip de turism este practicat
încă din antichitate, cu scopul de refacere al sănătății. Deoarece longevitatea crește, sub
prisma perioadelor viitoare, acest tip de turism se va crește rapid, având ca și obiect nu doar
tratamentul balnear porpriu-zis dar și tratamentele profilactice care se aplică persoanelor
active.
- turismul de recreere a fost comparat cu Revoluția Industrială care a avut loc în Marea
Britanie, aceasta fiind prima țară din Europa ce a promovat turismul de odihnă și de recreere
pentru numărul tot mai mare din acea perioadă de lucrători în industrie. La început, aceasta
era destinat doar proprietarilor de fabrici, comercianților, oligarhiei economice și persoaneleor
care dețineau mijloace de producție. Ei reprezentau, la acel moment, nouă clasă de mijloc.
Prima companie turistică oficială a fost înființată în anul 1758.

15
Originea britanică a noii industrii s-a reflectat inclusiv în denumirile utilizate. Astfel,
în Franța, în Nice, una din primele stațiuni aflate pe riviera franceză care a reușit să se impună
o dată cu trecerea anilor, poartă și în prezent celebrul nume de” Promenadă Englezilor”, și
numeroase alte stațiuni cu încărcătură istorică din Europa continentală, hotelurile vechi sunt
numite Bristol/Carlton/Majestic, aceasta reflectând dominația de început al clienților englezi.
Există unele forme de turism, la fel de importante, dar nu la fel de întâlnite precum30:
turismul științific și tehnic - acesta se referă la a vizita unele obiective agricole sau industriale
cu caracter documentar și turismul de cumpărături, rezultă din călătoriile ocazionale în alte
țări/localități din dorința de a achiziționa diferite lucruri.
Depinzând de carateristicile socio-economice ale clientelei, există o clasificare a
tipurilor de turism în felul următor:
- turismul social, el se axează pe publicitatea unui sistem de facilități precum
acordarea de subvenții, reduceri de tarife. Turismul social, prin caracteristicile sale, ajută
categoriile defavorizate ale populației să aibă acces la vacanțe, având rol de protecție socială.
Turismul social este caracterizat prin faptul că este practicat de turiștii cu putere de cumpărare
redus, fiind facilitat de prestații speciale, ușor de recunoscut. Totuși, această formă de turism
nu trebuie să fie încurcat cu turismul de masă, turismul social este integrat acestuia iar piața
țintă este alcătuită din persoanele care au venituri mici, o parte din cheltuieli fiind finanțate de
casa de asigurări sociale, sindicate;
- turismul particular face referire la cei care călătoresc pe cont propriu, fiind tipic
persoanelor cu un venit mai ridicat ce au experiență și sunt dispuși să își ia anumite riscuri.
Însă, aceștia mnifestă o exigență mult mai mare cât privește diversitatea și calitatea serviciilor
oferite, fiind identificat cu turismul de lux. Forma aceasta a crescut major împreună cu
dezvoltarea circulației turistice, reprezentând acum mult mai mult de jumătate din volumul
întreg de activitate turistică;
- turismul de congrese și afaceri. Reprezintă un ansamblu de călătorii ce sunt
organizate de administrații publice și companii în interes profesional și doar pentru propriul
personal.
- turismul de tineret. Acesta este una din formele particulare ale turismului social care,
cu ajutorul facilităților acordate segmentului de populație, încearcă să încurajeze dezvoltarea
și creșterea turismului, având scopuri instructiv-educative10.

10
Turcu, D., Janeta, W., Economia Turismului, Editura Eurostampa, Timișoara, 2008.

16
Tot după caracteristicile socio-economice ale clientelei se mai pot menționa
următoarele forme de turism:
- turismul politic. Aici sunt incluse participările la evenimente politice însemnate ori la
sărbători naționale. Alăturarea la diferite ideologii poate fi, și el, o anumită atracție pentru
călătorii. În acest sens, o derivare de la forma politică, este forma guvernamentală. În jur de
7% dintre călătoriile internaționale sunt făcute de oficialitățile politice;
- turismul urban. În general, se referă la petrecerea timpului liber sau al vacanțelor în
oraşe din dorința de a le vizita sau pentu a desfășura unele activități diferite cum ar fi
vizionarea de expoziții, spectacole, etc. Din cauza acestei accepțiuni, acesta are o sferă extrem
de largă de cuprindere și prin urmare este destul de greu de particularizat spre deosebire de
celelalte forme de turism. De obicei, proporția turismului internațional este inferioară
turismului urban intern. La toate acestea, trebuie menționat neapărat că aproximativ 80%
dintre vizitele laoraș este turism urban pur iar restul de 20% este turism complementar, astfel
vizitarea zonelor urbane este asociată cu alte forme de petrecere al vacanței (munte, circuite,
litoral);
- turismul rural. Este una dintre cele mai bune soluții atunci când vine vorba despre
armonizarea dorințelor turismului cu dezvoltarea durabilă și exigențele protejării mediului,
fiind definită în sens larg prin necesitatea de a sta în mijlocul naturii, de a te întoarce la
obiceiurile și viața tradițională. Totuși, se ştie că sfera de cuprindere a acestuia este destul de
mare, referindu-se la toate activitățile prilejuite de petrecere a unei perioade de timp în mediul
rural fiind cazați în gospodăria țărănească sau echipamente turistice generale precum
popasurile sau hanurile. Pe de altă parte, agroturismul este ceva mai strict din punct de vedere
al factorilor ce se impun pentru a sta în vacanță și necesită şederea într-o locuință țărănească,
participarea la activitățile agricole specifice și consumarea de produse agricole. Oricare ar fi
tipul de turism despre care este vorba, cuprinsul activității turistice rurale se înscrie
coordonatelor: locuitori care păstrează anumite tradiții, spațiu rural și produse agroalimentare
folosite ca hrană pentru turiști cu ocazia șederii în gospodăria țărănească11.
În comparație cu celelalte forme turistice care sunt considerate mai mult sau mai puțin
moderne recente, moderne, turismul rural ste foarte bine conturat în România, având nu doar
potențial turistic de excepție dar și o bogată experiență și tradiție în domeniul turismului,
primele sate turistice au fost formate în anii 1967-1968. 32Turismul rural, cu toate acestea are

11
Isac, F. L., Rusu, S., Administrarea afacerilor hoteliere si de restauratie, Ed.Universitatii Aurel Vlaicu din
Arad, 2010.

17
o dimensiune nu foarte dezvoltată întăra noastră, atât în privința vizitatorilor străini cât și
români.
Satul turistic, în funție de caracteristica geografică al zonei în care este amplasat și
categoriile valorii turistice existente, se împarte în:
- pentru a practica sporturile de iarnă;
- pastorale;
- vânătorești și pescărești;
- viti-pomicole;
- climatice și peisagistice;
- de creație artizanală și artistică;
- etnofolclorice.
Depinzând de tipul satului, cresc și activitățile și dotările turistice ce au un caracter
distractiv-recreativ.
Potențialului turism care trebuie să ajute persoanele defavorizate din cadrul țărilor care
sunt în curs de dezvoltare, se atribuie o atenție sporită venită de la cei care sunt implicați în
dezvoltare, aceasta materializându-se prin mici proiecte ale comunităților locale și prin
abordările Ministerelor de Turism ce vizează atragerea unui număr cât mai mare de turiști.
Cercetările întreprinse de specialiști ai Institutului Național de Dezvoltare au ajuns la nefasta
concluzie că nu există o metodă favorabilă în a ajuta persoanele sărace deoarece ei nu au
beneficiat de aceste sume decât într-o mică proporție, de 25% sau chiar mult mai puțin, în
unele cazuri. Totuși, există și exemple de succes, banii ajungând cu adevărat la cei săraci:
turismul cultural în Laos, Prabang, Luang sau cățărarea pe munții din Tanzania.
Există trei clasificări în funcție de vârsta turiștilor:
- turism practicat de tineret. Aici sunt incluși elevii și studenții care în timpul
vacanțelor, în special în vacanța de vară, practică turismul cultural și de agrement;
- turism practicat de persoanele mature. Acestea practică, în general, toate formele și
tipurile de turism;
- turism practicat de pensionari. Persoanele aflate la pensie, retrase din activitate,
preferă de obicei stațiunile balneoclimatice.
În funcție de ce îi determină să viziteze o anumită țară/regiune și ce formă de turism practică,
turiștii pot fi clasificați în:
- personalul profesional. Acesta contribuie la bună desfășurare a activității turistice,
aici fiind incluși ghizii, șoferii, însoțitorii de grup, etc. Se crede că aceste persoane îndeplinesc

18
doar o activitate profesională deși utilizează facilitățile de cazare, de alimentație și vizitează
obiectivele turistice;
- turiștii propriu-ziși12.
În ultimii ani, au început să fie din ce în ce mai căutate forme noi de turism cunoscute,
sub denumirea de segmente de turism.
Turismul de aventură. Acesta se practică în locurile greu accesibile sau sporturile de
aventură, precum turismul pietonal sau alpinismul.
Turismul sportiv. Diving, golf, schi alpin, au ajuns să fie printre cele mai căutate
moduri de petrecere a vacanței. De asemenea, în acestă categorie, este inclusă și vacanțele
petrecute cu echipele preferate de sport și frecventarea jocurilor la care acestea participă.
Solo-turism. Este turismul practicat singur.
Turism de pelerinaj său religios. Aici sunt incluși turiștii care merg în diferite zone sau
țări pentru efectuarea pelerinajului la locuri sfinte. De exemplu: pentru ortodocși- biserici
pictate din nordul Moldovei, pentru budiști și hinduși- mănăstiri și temple din Nepal iar pentru
catolici- Santiago de Compostela și Roma.
Turism permanent. Persoanele care au venituri mari preferă să fie în concediu non-
stop, de multe ori din cauza impozitelor.
Turism pop-cultural. Se încadrează turiștii care vor să viziteze locurile prezente într-o
carte sau într-un film.
Turism medical. Pentru a putea beneficia de serviciile care în țara rezidentă sunt
interzise, de exemplu eutanasia, avortul sau pentru a putea folosi serviciile ieftine sau gratuite
care sunt oferite de organizațiile medicale.
Hobby-turism. Turismul de grup sau individual utilizat pentru a cunoaște persoane cu
interese asemănătoare.
Turism curativ. Este folosit de turiștii care vor să plece din oraș cu dorința de a scăpa
de stres, pentru a se putea relaxa la soare, etc. De cele mai multe ori, aceste scopuri sunt
curative.
Turismul istoric. Acest segment de turism include turiștii care vizitează orașele istorice
precum Cracovia, Atena, Roma sau orașele industriale cu atracțiile lor: locurile de bătălii,
stațiile de cale ferată, canalele.

12
Neacsu Nicolae, Baron Petre, Glăvan Vasile, Neacsu Monica, Geografia si economia turismului, Editura Pro
Universitaria, Bucuresti, 2011.

19
Turism botanic. Acest segment de turism este practicat de persoanele pasionate de
grădinile botanice celebre din istorie precum Taj Mahal sau Versailles.
Turismul jocurilor de noroc. Pasionații de jocuri de noroc vizitează de obicei localurile
jocurilor de noroc din orașele precum Atantic City, Palm Springs, Las Vegas, Monte Carlo,
Măcău.
Turismul extrem. Acesta este asociat turismului cu un risc mare.
Turismul educațional. Este utilizat pentru a vizita instituțiile în scopul obținerii
cunoștințelor după interese, precum cursuri de gătit care sunt organizate de bucătari celebri.
Eco-turismul. Aici se încadrează turismul ecologic curat ce are un minim impact
asupra mediului înconjurător, precum: vizitarea parcurilor naționale, turismul pietonal în
Laponia, jungla tropicală din Belize și safari din Kenya.
Turismul drogurilor. Turismul utilizat pentru cumpărarea ilegală sau legală de droguri.
Turismul la locurile de accident. Acesta este utilizat nu pentru a ajuta persoanele rănite
ci pentru a vedea locul accidentului, chiar dacă acest lucru poate încurca lucrările de
recuperare, asistență de urgență, ajutors sau salvare.
Turismul negru, sumbru. Această formă de turism include persoanele care vor să
viziteze locurile asociate cu suferința și moartea. Primele agenții turistice din lume care au
efectuat și se specializează în promovarea acestui tip de turism, şi-au început activitatea cu
vizitarea la locul accidentării aeronavei „Hindenburg” în New Jersey, la Lakehurst. Urmele
lăsate de bombardamente de la Nagasaki sau Hiroshima, lagărele comuniste sau naziste,
câmpul de la Cernobâl au devenit astăzi obiective turistice ce sunt vizitate anual de milioane
de persoane.
Turismul de operă. Practicat de turiști pentru a asista la concerte și spectacole de
operă.
Turismul cultural. Descrie turiștii care vizitează locurile istorice sau orașele interesante
precum: Varșovia, Kyoto, Istanbul, Beijing, Dubrovnik, Praga, Roma, New Delhi, Paris,
Londra, Buenos Aires, Limă, Lahore, Kathmandu, Berlin, dar și pentru a le studia patrimoniul
lor cultural.
Turismul cărturar. Această formă a luat naștere în încercarea de a putea ajuta librăriile
independente ce se poziționează ca și o destinație turistică.
Turismul audio. Acesta include ghidurile audio sau alte forme de turism asemănătoare
precum excursiile audio în muzee și ghidurile audio.
Turismul de canapea și turism virtual. Acesta este privat de călătoria ca atare și este
definit prin studierea lumii cu ajutorul internetului, televiziunii, cărţilor, etc.

20
Turismul genealogic. Turiștii care vor să descopere strămoșii și să viziteze locurile
deorigine sau să facă cunoștință cu rudele îndepărtate se înscriu în această formă de turism.
Agroturismul. Este caracterizat prin turismul la ferme ce sprijină agricultura locală.

21
Capitolul II
Studiu de caz asupra pieței turistice a Marii Britanii

2.1. Cererea turistică

Turismul domestic
Ani Marea Britanie Modificare
milioane călătorii

2012 175,4

2013 163,1 -9,00

2014 167,3 -4,00

2015 151 -2,00

Din cele prezentate mai sus se observa că în anul 2012 numărul călătoriilor efectuate
de către rezidenţii ţării a fost mai mare decât cele efectuate în 2015 cu 24,4 milioane, iar
volumul cheltuielilor în 2012 a fost mai mic decât volumul cheltuielilor din 2015 cu aproape
14 milioane lire sterline.

Scopurile deplasărilor turiştilor rezidenţi

2012 2013 2014 2015

Călătorii Călătorii călătorii călătorii

Mill Mil Mil Mil

Vacanţe 106.0 101.2 101.7 70.5

Afaceri 23.7 22.8 23.3 20.5

Preiteni şi rude 40.6 36.5 39.6 22.3

Altele 5.1 2.6 2.7 34.3

Total 175.4 163.1 167.3 3.4

Din ceea ce se observa cele mai mulţi turişti s-au deplasat pentru vacanţe, apoi
urmează vizitele făcute prietenilor şi rudelor, iar apoi vizitele de afaceri.

22
Mijloacele de Transport folosite
MB Rezidenţi
% din călătorii % din % din % din
2012 călătorii călătorii călătorii
2013 2014 2015
maşina 73 73 73 73
tren 13 12 12 12
autobuzul 5 4 4 4
Călătorii organizate 2 2 2 2
Caravane motorizate 1 1 1 1
motocicleta * * * *
bicicleta * * * *
avion 4 4 4 5
Barca/nava 1 1 1 *
Alte mijloace de transport 3 2

Din tabelul de mai sus rezulta că cei mai mulţi dintre rezidenţii Marii Britanii prefera
să călătorească cu maşină proprie 73%, şi cei mai puţin călătoresc cu barca/navă maritimă
aproape 1% din totalul călătoriilor efectuate.
Unităţile de cazare folosite de către rezidenţii Marii Britanii

2012 2013 2014 2015

Milioan % din Milioan % din Milioan % din Milioan % din


e călătorii e călătorii e călătorii e călătorii
călătorii călătorii călătorii călătorii

Hotel/Motel/ 29 26 26 25
Casa de
oaspeţi 42.28 41.825 42.406 43.85

B&B/Farmh 7 7 6 7
ouse 10.57 11.711 9.786 12.278

Apartament 6 6 6 5
e/case
închiriate 9.06 10.038 9.786 8.77

23
Gazde/Unive 1 1 1 1
rsităţi 1.51 1.673 1.631 1.754

Casele 42 47 47 47
prietenilor şi
rudelor 61.91 75.285 73.395 78.93

Second 2 1 1 1
Home/Times
hare 3.02 1.673 1.631 1.754

Camping 4.53 3 3.346 2 3.262 2 3.508 2

Towed 2 3 2 3
Caravan 3.02 5.019 3.262 5.262

Altele 15.1 12 16.73 11 17.941 11 19.294 12

Total 151 167.3 163.1 175.4

Turismul receptor
Ani Marea Britanie Modificare
milioane călătorii

2012 25.21

2013 22.84 -9,40

2014 24.18 -4,09

2015 24.72 -1,94

Comparând anii cu rezultatele obţinute se observa că cele mai multe călătorii s-au
efectuat în anul 2012, apoi a urmat o reducere a numărului de călătorii cu aproape 3 milioane,
urmând să crească în anii 2014 şi 2015 ajungând la cota de 24,18 milioane, respectiv 24,72
milioane.

24
2015 2014 2013 2012

Milioan % din milioan % din milioan % din milioan % din


e călători e călătorii e călătorii e călătorii
călătorii i

UŞA 3.53 14 3.63 15 3.65 16 4.03 16

Franţa 3.03 12 3.14 13 2.74 12 3.03 12

Germani 2.77 11 11 10 11
a 2.66 2.28 2.77

Republic 2.52 10 10 9 8
a Irlanda 2.42 2.06 2.02

Olanda 1.51 6 1.45 6 1.37 6 1.51 6

Spania 1.51 5 0.97 4 0.91 4 0.76 3

Italia 1.51 5 0.97 4 0.91 4 1.01 4

Belgia 1.01 4 0.97 4 0.91 4 1.01 4

Australia 0.75 3 0.73 3 0.69 3 0.76 3

Canada 0.75 3 0.73 3 0.69 3 0.76 3

Alte Ţări 7.05 28 6.53 27 6.62 29 7.56 30

Total 25.21 100 24.18 100 22.84 100 25.21 100

Cele mai multe călătorii efectuate de către rezidenţii din afara graniţelor Marii Britanii
au fost efectuate de către cei care locuiesc în SUA. Înregistrându-se o scădere de la 16% din
totalul călătoriilor efecutate în 2012, la 15% în 2014 şi 14% în 2015. La polul opus se situează
Canada şi Australia a căror rezidenţi au efectuat călătorii ce reprezintă doar 3% din totalul
călătoriilor efectuate în toţi anii de referinţă.
Unităţile de cazare folosite de către turiştii străini

2014 2013

Milioane călătorii % din călătorii Milioane călătorii % din călătorii

Hoteluri etc 10.88 45 10.28 45

Bed & Breakfast 1.21 5 1.14 5

25
Camping/căsuţe 1 1
mobile 0.24 0.23

Hostel 0.97 4 0.91 4

Holiday 0 0
Village/Centre 0.00 0.00

Case închiriate 0.73 3 0.69 3

Paying Guest 0.73 3 0.69 3

Free Guest 8.95 39 8.68 38

Casa proprie 0.48 2 0.46 2

Altele 1.21 5 1.37 6

total 24.18 100 22.84 100

Din cele prezentate mai sus se observa că atât în 2014 cât şi 2013 cei mai mulţi turişti
au ales să se cazeze în hoteluri 45%, apoi urmează aceste „free guest” cu un procent de 39-
38% în anii de referinţă 2012 şi 2013, pe ultimul loc se afal turiştii mai înstăriţi care şi-au
putut permite să-şi achiziţioneze o casă în Marea Britanie.
Transporturil folosite de străini

2015 2014 2013 2012

Milioane % din Milioane % din Milioane % din Milioane % din


călătorii călătorii călătorii călătorii călătorii călătorii călătorii călătorii

Aerian 17.55 71 17.17 71 15.99 70 17.90 71

Pe mare 4.45 18 4.35 18 4.11 18 4.29 17

Tunel 2.72 11 2.66 11 2.74 12 3.03 12

Total 24.72 100 24.18 100 22.84 100 25.21 100

Din cele ce se observa mai sus rezulta că cei mai mulţi turişti care sosesc în Marea
Britanie călătoresc pe calea aerului 71% în toţi anii de referinţă şi cei mai puţini prin tunelul
submarin.

26
Turism emiţător
Ani Marea Britanie Creşter
milioane călătorii e

2012 34.7

2013 35.2 1.44

2014 35.18 1.38

2015 35.72 2.94

Din cele prezentate mai sus rezidenţii Marii Britanii au efectuat în 2012 puţin peste 34
milioane de călătorii în străinătate, acest număr urmând să crească în fiecare an cu câte 3-4
milioane de călătorii ajungând în anul 2015 la cifra de 45,5 milioane de călătorii efectuate.
Cele mai vizitate 15 atracţii ale Marii Britanii
Atracţie Locaţie Ţara 2014 2012 %
vizitatori vizitatori Modificare

British Londra Anglia 4,090,000 3,850,000 +6.2


Airways
London Eye

Tower of Londra Anglia 1,940,856 2,019,183 -3.9


London

Eden Project St Austell Anglia 1,832,482 1,700,000 +7.8


(2)

Legoland Windsor Anglia 1,453,000 1,632,000 -11.0


Windsor

Flamingo Kirby Anglia 1,393,300 1,322,000 +5.4


Land Theme Misperton
Park & Zoo

Windermere Ambleside Anglia 1,266,027 1,241,918 +1.9


Lake Cruises

Drayton Tamworth Anglia 1,200,000 960,000 +25.0


Manor

27
Family
Theme Park

Edinburgh Edinburgh Scoţia 1,153,317 1,126,680 +2.4


Castle

Chester Zoo Chester Anglia 1,134,949 1,060,433 +7.0

Canterbury Canterbury Anglia 1,110,529 1,151,099 -3.5


Cathedral

Westminster London Anglia 1,058,854 986,354 +7.4


Abbey

Kew Gardens Richmond Anglia 969,188 989,352 -2.0

Windsor Windsor Anglia 931,042 904,164 +3.0


Castle

London Zoo London Anglia 891,028 906,923 -1.8

Roman Baths Bath Anglia 845,608 864,989 -2.2

Se observă din tabel ca cele mai multe atracti se afla în Anglia, din 15 atracţii turistice
din Marea Britanie 14 se afla în Anglia. Cele mai vizitate locaţii au fost, atât în 2014 cât şi în
2012 „British Airways London Eye” şi Turnul Londrei cu aprox. 4 mil de vizitatori şi
respectiv peste 2 mil turişti în 2012. Schimbări în 2014 s-au înregistrat, crescând numărul
turiştilor ce au vizitat British Airways London Eye cu puţin peste 4 mâl, iar numărul turiştilor
ce au vizitat Turnul Londrei a sczaut sub 2 mil.
După cele observate mai sus, eu cred că turistiii din Marea Britanie se încadrează din
punct de vedere al comportamentului şi motivaţiei în categoria turiştilor mediocentrici.

2.2. Oferta turistică


Baza tehnico materială
Unităţi de 2012 2013 2014 2015
cazare
Bed & Breakfast 15900 16050 17000 17040
Ferme 890 1235 1343 1343
Case de oaspeţi 5678 6891 7523 7571

28
Hotel 9000 8999 10124 10246
Country House 456 657 774 774
Hotel
Castel 14 14 14 14
Motor 342 534 567 486
Lodge/Motel
Townhouse Hotel 157 167 230 236
Hanuri 2678 2566 2809 2990
Youth and Group 1123 1123 1057 1057
Total 36238 38236 41441 41757

Din datele de mai sus se observa că numărul unităţilor de cazare urmează un trend
ascendent, iar cele mai multe unităţi de cazare sunt de tip bed&breakfast.
Ani Anglia Scoţi Ţara Marea
a Galilor Britanie
2015 37156 4871 717 41757
2014 36233 4530 678 41441
2013 33545 4016 675 38236
2012 31845 3687 706 36238

Din tabele de mai sus se observa că numărul cel mai mare de unităţi de cazare se afal
ain Anglia, depăşind 30 000 de unităţi în toţi cei patru ani, ea este urmată de Scoţia şi apoi
Tara Galilor.

Forţa de muncă
Numărul de angajaţi în turism
Aici intrând: Hoteluri şi alte unităţi de cazare, restaurante şi cafenele, baruri şi localuri
de noapte, agenţii de turism şi touroperatori, biblioteci şi muzee şi alte activităţi de recreere.
2011 2013 2015
Martie 1.976.800 2.063.900 2.068.100
Iunie 2.067.300 2.143.5 00 2.122.500
Septembrie 2.088.300 2.132.900 2.134.000
Decembrie 2.077.400 2.100.700 2.081.400

29
În decembrie 2013 numărul angajaţilor din turism era de aprox. 2.1 mil., ceea ce
reprezintă aproximativ 7% din totalul de angajaţi de la nivelul întregii ţări.

2.3. Principalii indicatori ai circulaţiei turistice


I. Indicatorii cererii turistice
- Sejurul mediu (Sm)
Sejurul mediu pe total tara = total înnoptări (total zile turist)/total turişti sosiţi
Sejurul mediu pe total tara în Marea Britanie în perioada (2012-2015)
Ani Turişti sosiţi Nr Sejur Modifica
mii înnoptări mediu re
(mii)
2012 25 211 203 762 8.08
2013 24 181 199 283 8.24 1.97
2014 24 715 203 431 8.23 1.84
2015 27 754 227 406 8.19 1.38

Sm2012 = 203 762/25 211 = 8.08 zile


Sm2013 = 199 283/24181 = 8.24 zile
Sm2014 = 203 431/24 715 = 8.23 zile
Sm2015=227 406/27 754= 8.19 zile
Din analiza efectuată se poate observa că durata medie de sejur în perioada 2012-2015
a fost de 8 zile, în această perioadă nu au loc fluctuaţii mari, 2014 este anul care a înregistrat
valoarea cea mai mare de 8,24 zile apoi urmează o scădere uşoară ajungând în 2015 la 8,19
zile.
Indicele modificării cererii turistice
ICE0-i= CE/CE0*100
Ani Total Modificar
călătorii e%
(mil)
2012 234.91
2013 221.14 -5.9
2014 227.18 2.7

30
2015 212.22 -6.6

ICE 2013-2012= 221.14/234.91*100= 94.14%


ICE 2014-2013= 227.18/221.14*100= 102.73%
ICE 2015-2014= 212.22/227.18*100= 93.41%
Din analiza efectutata, se poate observa că cererea turistică pentru Marea Britanie a
scăzut în 2013 faţă de 2012 cu 5,9%, iar în 2014 a înregistrat o creştere de 2.7% fata de anul
precedent. În 2015 cererea turistică a scăzut cu 6.6% fata de anul 2014.

Indicatori ai structurii cererii pe mijloace de transport


Cavion/Ctotal+Cvapor/Ctotal+Ctunel/total=1
Sosiri după 2012 2013 2014 2015
mijloace (milioane (milioane (milioane (milioane
de călătorii) călătorii) călătorii) călătorii)
transport
Aerian 17.90 15.99 17.17 17.55
Naval 4.29 4.11 4.35 4.45
Tunel 3.03 2.74 2.66 2.72
Total 25.21 22.84 24.18 24.72

Repartizarea procentuală a sosirilor turiştilor străini în Marea Britanie, pe


mijloace de transport.
Sosiri după 2012 2013 2014 2015
mijloace % % % %
de
transport
Aerian 71 70 71 71
Naval 17 18 18 18
Tunel 12 12 11 11
Total 100 100 100 100

31
Din analiza efectuată rezulta că cei mai mulţi turişti aleg să călătorească cu avionul
71% dintre ei în toţi ani de analiza mai puţin în 2013 (71%), apoi urmează călătoriile navale
18%.
Tunelul submarin (ce leagă Anglia de Franţa trecând pe sub Canalul Mânecii) este
utilizat 12% în 2012 şi 2013 scăzând apoi la 11% în 2014 şi 2015.
Tunelul este folosit mai ales de francezi din această cauză are un procentaj redus, pe
când transportul aerian este folosit de cei mai mulţi turişti deorece Marea Britanie este o
insulă în Vestul Europei.

ÎI. Indicatorii relaţiei cerere oferta


Gradul de utilizare al capacităţii de cazare
Anul Număr de Număr de locuri Rata Grad de
înnoptări ocupării ocupare%
camerelor%
2013 199283000 1188000 59 46.60
2014 203431000 1062000 59 53.21
2015 227406000 1223000 61 51.65

G2013 = (199283000/1188000*360)*100 = 46.6%


G2014 = 203431000/1062000*360)*100 = 53.21%
G2015 = 22740600/1223000*360)*100 = 51.65%
Din datele analizate în perioada 2013-2015, se constată că numărul locurilor de cazare
se încadrează între 1 062 000 şi 1 223 000, înregistrând cel mai ridicat nivel în 2015, rata
ocupării camerelor este constantă în 2013 şi 2143 iar în 2015 se modifca cu 2% fata de ceilalţi
ani.
În ceea ce priveşte gradul de exploatare a capacităţii de cazare, în perioada analizată,
aceasta are o medie de 50.5%, anul 2014 a fost anul în care capacitatea de cazare a Marii
Britanii a fost exploatată cel mai mult.
Indicatorul evoluţiei înnoptărilor
I = nr. Înnoptări1/nr. Înnoptări0
Ani Nr Sejur Modifica
înnoptări mediu re

32
(mii)
2012 203.762 8.08
2013 199.283 8.24 1.97
2014 203.431 8.23 1.84
2015 227.406 8.19 1.38

NH2015/NH2012*100= 227.406/203.762*100=111.6%
Din analiza efectuată rezulta că în perioada 2012 - 2014, în Marea Britanie numărul
total de înnoptări a crescut cu 111.6%.

III. Indicatorii densităţii turistice


Densitatea turistică în raport cu populaţia
Dt in raport cu populatia= total turişti sosiţi/total populaţie= turişti/locuitor
Ani Turişti sosiţi Populaţie
2012 25211000 58485100 0.43
2013 24181000 58485100 0.41
2014 24715000 58485100 0.42
2015 27754000 58485100 0.47

Dt2012 = 25 211 000/58 485 100 = 0.43 turişti/locuitor


Dt2013 = 24 181 000/58 485 100 = 0.41 turişti/locuitor
Dt2014 = 24 715 000/58 485 100 = 0.42 turişti/locuitor
Dt2015 = 27 754 000/58 485 100 = 0.47 turişti/locuitor
În Marea Britanie, densitatea turistică în raport cu populaţia a înregistrat o evoluţie
oscilantă, în anul 2012 faţă de 2013 a avut o scădere apoi, în 2014 - 2015 din nou o evoluţie
pozitivă. Din cauza numărului mare de locuitori numărul de turişti pe locuitor este sub 0.5, cu
o medie de 0.44 turişti/locuitor.

Indicatorul densităţii turistice în raport cu teritoriul


Dt in raport cu suprafata= turişti sosiţi/suprafaţa = turişti/kmp
Dt2012 = 25 211 000/244 101= 103.28 turişti/kmp
Dt2013 = 24 181 000/244 101 = 99.06 turişti/kmp
Dt2014 = 24 715 000/244 101= 101.25 turişti/kmp
Dt2015 = 27 754 000/244 101= 113.70 turişti/kmp

33
În Marea Britanie numărul de turişti pe kmp a înregistrat o evoluţie osciatorie scăzând
în 2012 faţă de 2014 cu 4 turişti/kmp şi apoi crescând până la 113.70 turişti/kmp în 2015.
Aceasta s-a înregistrat datorită unor conflicte de mediu.
Funcţia turistică
Ft= L*100/P
Ani Nr locuri Populaţie Funcţie
de cazare permanen turistică

2013 1188000 58485100 2.03
2014 1062000 58485100 1.82
2015 1223000 58485100 2.09

L – numărul de locuri de cazare din ţara respectivă


P – populaţia permanentă a ţării respective
Ft2013 = 1188000 *100/58485100= 2.03%
Ft2014 = 1062000 *100/58485100=1.82%
Ft2015 = 1223000 *100/58485100= 2.09%
În acest caz, în perioada 2013-2015 Marea Britanie înregistrează o tendinţă crescătoare
a funcţiei turistice (exceptând 2014 când se înregistrează o scădere de 0.21%), crescând în
2015 faţă de 2013 cu 0.6%.

IV. Indicatorii efectelor economice


Indicatorul cheltuielii medii pe turist plecat
Cheltuiala medie pe turist = Cheltuilei totale/număr turişti plecaţi
Anul 2013 = 43 900 000 000/35 180 000 =1247euro/turist
Anul 2014 = 42 370 000 000/35 72 000 = 1186 euro/turist
După cum se observa se poate constata că în Marea Britanie cheltuiala medie pe turist
este în scădere, ceea ce înseamnă nu neapărat că economia suferă o decădere ci mai degrabă
turişti se îndreaptă mai mult către atracţiile din ţara lor de origine.

Indicatorul cheltuiala medie pe turist domestic


Cheltuiala medie pe turist = cheltuieli totale/nr turişti rezidenţi
Anul 2013= 38 238 000 000/163 100 000= 234 euro/turist
Anul 2014 = 39 329 000 000/167 300 000= 235 euro/turist

34
Anul 2015 = 39 009 000 000/151 300 000= 258 euro/turist
Se observă o evoluţie ascendenta a cheltuielilor efectuate de către rezidenţi în ţara lor.

Indicatorul încasare medie pe turist sosit


Încasarea medie pe turist sosit = încasări totale/număr de turişti sosiţi
Anul 2013 = 21 548 000 000/24 180 000= 891 euro/turist
Anul 2014 = 20 028 000 000/24 720 000= 810 euro/turist
Cheltuiala turistică în PNB
I = cheltuiala turistică/PNB *100
Anul Cheltuiala turistică PNB Pondere
Mil euro Mil euro %
2014 42 370 1 617 709 2.62
2015 45 442 1 714 783 2.65

Anul 2014 = 42 370/1 617 709 = 2.62


Anul 2015 = 45 442/1 714 783 = 2.65
Ponderea încasărilor turistice din Marea Britanie în PNB
Ait = total încasări turistice/PNB*100
Anul Cheltuiala turistică PNB Pondere
Mil euro Mil euro %
2014 20 028 1 617 709 1.24
2015 22 688 1 714 783 1.32

Anul 2014 = 20 028/1 617 709=1.24


Anul 2015 = 22 688/1 714 783=1.32
Se constată din cele prezentate o evoluţie crescândă atât în cazul încasărilor cât şi al
cheltuielilor a ponderii ascestora în PNB total în perioada analizată. Ponderea este destul de
mica deoarece economia britanică se bazează în special pe agricultură şi industria energetică
(deţine mari rezerve de cărbune, gaze naturale şi petrol).
Balanţa internaţională de turism
Ani Cheltuieli mil euro Încasări mil euro Balanţa mil euro
2013 43 900 21 548 -22 352
2014 42 370 20 028 -22 342

35
2015 45 442 22 688 -22 754

Bit2013 = 21 548 – 43 900 = -22 352


Bit2014 = 20 028 – 42 370 = -22 342
Bit2015 = 22 688 – 45 442 = -22 754
Se observa că marea Britanie are o balanţă de plăţi negativă, adică se cheltuie mai mult
decât se încasează. Se observa că se tinde să se cheltuie mai mult decât se încasează diferenţa
fiind peste 22 mld. euro.
Turismul de afaceri
2014 Rezidenţi Străini
Călătorii Cheltuieli Călătorii Cheltuieli
Mil euro Mill Mil euro Mil
23.3 8.185 7.2 5,267

- În anul 2014 au aut loc peste 1.46 milioane de conferinţe şi întâlniri de afaceri
- Majoritatea întâlnirilor au avut loc în mediul urban 59%, 11% în hoteluri din mediul
rural, restul în alte tipuri de unităţi
- 76% din conferinţele susţinute au fost non-rezidentiale
- Numărul mediu al persoanelor care au participat la conferinţele non-rezidentiale a
fost de 51 de persoane, pe când numărul mediu al persoanelor care au participat la
conferinţele rezidenţiale a fost de 41.
- Lunile în care numărul conferinţelor a fost mai mare au fost septembrie, octombrie şi
noiembrie
- 70% din totalul conferinţelor susţinute au avut un caracter corporativ ex: cursuri de
pregătire profesională, întruniri de
- 30% din totalul conferinţelor susţinute au avut caracter nonprofit.

36
Concluzii și propuneri

Datorită faptului că este un important consumator de muncă vie, turismul joacă un rol
important în economie. Acesta creează în permanență noi locuri de muncă, astfel participând
la atragerea surplusului de forță de muncă și din alte sectoare, în acest fel contribuind la
atenuarea șomajului. Posibilitățile de mecanizare-automatizare ale operațiunilor turistice nu
sunt foarte largi, astfel se explică numărul mare de persoane ce activează în domeniul
turismului.
Pe de o parte, numeroasele conexiuni ale turismului și implicarea acestuia în viața
socială, economică, politică și culturală, rolul său mereu activ în societate iar pe de altă parte,
transformările sale ca și fenomen, argumentează preocupările actuale pentru a descifra
mecanismele de funționare cât și cunoașterea cuprinsului turismului și a incidențelor sale.
În acest context se situează și eforturile specialiștilor cu privire la definirea, cu
rigurozitatea științifică, al sistemului categorial integrat, a interdependențelor turismului cu
celelalte domenii ale economiei, de măsurare a efectelor sale.
Plecând de la concepția că turismul se referă la călătoriile locuitorilor în afara zonei lor
de reședință, definirea cuprinsului acestuia aduce în vizor aspecte precum durata și distanța
călătoriei, scopul efectuării acesteea dar și caracteristicile subiectului călătoriei, dar și a
turistului. Așadar, de aici pornesc numărul semnificativ de mare ale studiilor ce sunt
consacrate acestui domeniu ce lucrează cu analiza intercorelată ale categoriilor de turist și
turism.
Delimitarea formelor de turism este foarte importantă, atât din punct de vedere practic
cât și teoretic și propune componente de fundamentare științifică ale deciziilor ce privesc
diversificarea și dezvoltarea ofertei turistice, alinierea acesteea la modificările ce au survenit
în structura cererii.
Popoarele lumii și țările se situează în peisajul turistic mondial având anumite
particularități economico-sociale, de limbă, religioase, istorice, naturale ce își lasă amprenta
asupra zestrei turistice iar de aici pornește înclinația spre anumite tipuri de turism.
Formele de turism s-au mărginit ca și o consecință a clasificărilor după diferite criterii
ale circulației turistice ce pleacă de la eterogenitatea, dinamismul și complexitatea acesteia și
implicit de la multitudinea posibilităților de acces ale consumatorilor la produsul turistic.

37
În concluzie piata turistică a Marii Britani este foarte bine conturată și are o gamă
larga de oferte turistice, de la simple drumeți până la servici turistice bine organizate cu
puncte de atractie pentru turist.
Pentru Marea Britanie industria turismului este una dintre cele mai importante ramuri
ale economiei. Este o industrie generatoare de capital, locuri de muncă, atrage investiţii
străine și provoacă o dezvoltare regională sau locală uimitoare.

38
Bibliografie

1. Băltărețu Andreea, Economia turismului, Editura Pro Universitaria, Bucuresti,


2012.
2. Cioarna, Alexandru; Csorba, Luiela; Cilan, Teodor. - Economie. Microeconomie,
Editura Universităţii „Aurel Vlaicu”, 2011.
3. Cosmescu, I., Economia turismului – principii şi mecanisme, Editura Universităţii
„LucianBlaga”, Sibiu, 1998.
4. Isac, F. L., Rusu, S., Administrarea afacerilor hoteliere si de restauratie,
Ed.Universitatii Aurel Vlaicu din Arad, 2010.
5. Mureșianu, M., Turismul rural și dezvoltarea durabilă a satului românesc
contemporan, Ed. Napoca Star, Cluj-Napoca, 2010.
6. Neacsu Nicolae, Baron Petre, Glăvan Vasile, Neacsu Monica, Geografia si
economia turismului, Editura Pro Universitaria, Bucuresti, 2011.
7. Neacsu Nicolae, Băltărețu Andreea, Neacșu Monica, Economia turismului - manual
de studiu individual, Editura Pro Universitaria, Bucuresti, 2012.
8. Stanciulescu, G., Managementul agentiei de turism, Editura ASE, București, 2013.
9. Stanciulescu, G., Micu, C., Managementul operațiunilor în hotelarie și restauratie,
Editura CH BECK, București, 2012.
10. Turcu, D., Janeta, W., Economia Turismului, Editura Eurostampa, Timișoara,
2008.
11. Witt St. F., Brooke M. Z.,.Buckley P. J, The Management of International
Tuorism, Unwin Hyman Ltd.,London, 1991.

39