Sunteți pe pagina 1din 15

MĂSURAREA 3D A REPERELOR COMPLEXE DIN INDUSTRIA AUTO

MĂSURAREA 3D A REPERELOR
COMPLEXE DIN INDUSTRIA AUTO
UTILIZÂND SCANARE LASER

Dr. ing. Adrian-Cătălin VOICU, Prof. dr. ing. Gheorghe I. GHEORGHE

Institutul Naţional de Cercetare şi Dezvoltare pentru Mecatronică şi Tehnica Măsurării –


Bucureşti

REZUMAT. Scanarea tridimensională este disponibilă de mai mult de 15 ani; cu toate acestea, există câţiva care au
auzit de ea și puțini oameni știu aplicaţiile acestei tehnologii. Scanarea 3D este, de asemenea, cunoscută sub
numele de digitizare 3D, numele provenind de la faptul că acesta este un proces care utilizează un palpator de
digitizare contact sau non-contact pentru a capta forma obiectelor și pentru a le recrea într-un spațiu de lucru virtual
printr-o rețea foarte densă de puncte (xyz) ca o reprezentare grafică 3D. Cei mai mulţi producători de automobile
folosesc în prezent metrologie 3D bazată pe sisteme optice sau laser pentru a valida calitatea produselor. Piesele
sunt măsurate inițial prin scanarea 3D, apoi acestea sunt comparate cu modelul conceput (fișier CAD) folosind un
software specializat. Prin această comparație producătorul poate interveni foarte rapid în procesul de fabricație pentru
a elimina cauza defectelor, această tehnică fiind numită Inginerie inversă (Reverse Engineering - RE). Precizia
generală poate varia de la microni la milimetru și dimensiunea achiziţionării de la câteva puncte la mai multe mii de
puncte pe secundă. Într-o lume perfectă sau într-un mediu de producție integrat, sisteme de măsurare 3D ar trebui să
fie capabile să măsoare toţi parametrii necesari într-o singură etapă, f ără erori, și să ofere rezultatele în același mod
la rețelele de fabricație dotate cu calculatoare, în formate utile pentru mașini de control și gestionare a proceselor.

Cuvinte cheie: scanare tridimensională, modelare, control dimensional.

ABSTRACT. Three-dimensional scanning is available for more than 15 years, however there are few that have heard
of it and as few people know the applications of this technology. 3D scanning is also known as 3D digitizing, the name
coming from the fact that this is a process that uses a contact or non-contact digitizing probe to capture the objects
form and recreate them in a virtual workspace through a very dense network of points (xyz) as a 3D graph
representation. Most automotive manufacturers currently use 3D metrology based on optical or laser systems to
validate products quality. The pieces are initially measured by 3D scanning then they are compared with the designed
model (CAD file) using a specialized software. By this comparison producer can interfere very quickly in the
manufacturing process to remove the cause of defects, this technique being called Reverse Engineering (RE). The
overall accuracy may vary from micron to millimeter and the acquisition’s size from a few points to several thousand
points per second. In a perfect world or in an integrated production environment, 3D measuring systems should be
able to measure all the necessary parameters in a single step without errors, and to render the results in the same
way to the manufacturing networks equipped with computers, in formats useful for machines control and processes
management.

Keywords: 3D scanning, modelling, dimensional control.

1. INTRODUCERE
rezultat este numit „nor de puncte“ (fig. 1,a).
Tipul de informații de „nor de puncte“ sunt, de
Deși cunoscută de mai mult de 15 de ani, obicei, post-procesate într-o rețea de poligoane
măsurare tridimensională (3D) este o tehnică mici (mod simplu), care sunt numite reţea
relativ nouă, în continuă dezvoltare, cu aparate și poligonală 3D (fig. 1,b). Acest tip de informații
echipamente (scanere 3D) încă în faza de testare, pot fi salvate în diferite formate CAD (fig. 1,c),
dar care ar putea re-voluţiona și facilita tehnicile cele mai frecvenţe fiind formatul STL (Surface
de măsurare clasice. Scanarea 3D este procesul de Tessellation Language). O definiție simplificată
copiere a informațiilor digitale ale geometriei unui specifică faptul că achiziț ia se face printr-o
obiect fizic (solid), de aceea este cunoscut ă ca interfaţă „material " (scaner 3D) cu ajutorul
digitalizare. „Digitizarea“ sau „digitizarea 3D“ palpatoarelor și senzorilor, precum și modelarea
este un procedeu care utilizează o palpator de prin intermediul unei interfețe „software"
digitizare cu contact sau non-contact pentru a (software de scanare 3D) folosind algoritmi.
capta forma obiectelor și a le recrea într-un spațiu Datele 3D colectate sunt utile pentru o gamă
de lucru virtual printr-o rețea foarte densă de largă de aplicaț ii. Multe tehnologii diferite pot fi
puncte (xyz), sub formă de reprezentare grafică folosite pentru a construi aceste dispozitive de
3D. Datele sunt colectate sub formă de puncte și scanare 3D, fiecare tehnologie vine cu propriile
fișierul sale limitări, avantaje și costuri.

Buletinul AGIR nr. 3/2013 ● iulie-septembrie 107


EDUCAŢIE, CERCETARE, PROGRES TEHNOLOGIC

a. Nor de puncte 3D b. Reţea poligonală 3D (mesh) c. Suprafaţa rezultată

Fig. 1. Faze ale digitiz ării sau digitizare 3D.

procesului trebuie să fie luate în


considerare.
2. TEHNOLOGII DE
SCANARE 3D

Până la apariția noilor tehnologii,


digitizarea a fost limitată de viteza
capului de scanare și alegerea
corectă a sistemului de palpare, tipul
piesei scanate și bugetul pentru
achiziționarea sau dezvoltarea
sistemului de scanare. Chiar dacă
sunt destinate pentru copierea sau
controlul geometric, sau mai
degrabă modelarii geome-trice
virtuale sau realizării de produse, o
clasificare bine stabilit le împarte în
două tipuri: scanare 3D contact și
non-contact (fig. 2). Scanarea 3D
non-con-tact poate fi împărțita în
continuare în două categorii
principale, scanare activă și scanare
pasivă. Contact se referă la
contactul mecanic al suprafețelor în
timp ce tehnologiile non-contact
(fără contact mecanic) utili-zează
surse optice, laser sau o combinație
a ambelor de atât pentru reproducere
fidelă a suprafeței scanate. Înainte
de a obține un rezultat optim, cu o
anumită teh-nologie, este vital să se
asigure că „achiziția senzori-ală“
corespunde aplicaţiei. Criterii de
acuratețe, rezoluție, viteza de
achiziție, viteza de măsurare, grade
de libertate sau configurarea
potrivită și repetabilitatea
2.2. Tehnologia de scanare
3D non-contact

Fig. 2. Tehnologia de digitizare 3D.


În timp ce tehnicile de scanare cu
contact 3D folo-sesc palpatori
2.1. Tehnologia de scanare pentru a efectua scanarea,
tehnologiile fără contact folosesc
3D contact
senzori optici, surse de lumină
laser, sau o combina ție a celor
două (acestea sunt cele mai
În măsurarea 3D, palpatorul performante tehnologii de vedere
atinge proba supusă măsurării, economic și tehnologic viabile de
în timp ce obiectul este în scanare non-contact) pentru
contact sau în reproducerea fidelă a suprafeței
scanate. Alte metode de scanare
non-contact sunt fotogrammetria,
razele X, scanarea cu tomografie
repaus pe o placă de precizie cu computerizată şi scanarea cu
suprafața plană, șlefuită și rezonanţă magnetică. Senzorii cu
lustruit ă la un maxim specific al laser non-contact şi cei vizuali s-
rugozi-tății suprafeței. În cazul au dezvoltat ca şi alternativă
în care obiectul care trebuie pentru înlocuirea celor cu contact,
scanat nu este plat sau nu poate fi unde contactul fizic nu este posibil
aşezat stabil pe o suprafa ță în cazul suprafeţelor fine sau
plană, acesta este sprijinit și finisate delicat, superfinisate sau
ținut ferm în loc de un dispozitiv. cu asperităţi mari şi cele cu
Mecanismul scanerul poate avea muchii ascuţite.
trei forme diferite:
un sistem de transport cu brațe
rigide menţinute strâns în relație Tehnologia de scanare 3D
perpendiculară și fiecare axă laser. În ingineria modernă,
termenul de „scanare laser" este
aluneca de-a lungul unei piste;
folosit cu două sensuri legate, dar
cu înţelesuri separate. Primul sens,
mai general, este deformarea
un braţ articulat cu componente controlată a fasci-cule laser,
rigide și sen-zori unghiulari de vizibil său invizibil. Fascicule
mare precizie; laser scanate sunt utilizate în
mașinile pentru stereolitografie, în
o combinație a ambelor metode; rapid prototyping, în mașinile de
prelucrare a mate-riilor prime, în
mașinile de gravat cu laser, în
O MMC (mașină de măsurare în sistemele oftalmologice cu laser,
coordonate) este cel mai bun în microscopie confocal ă, la
exemplu al unui scaner 3D cu imprimantele laser, în spectacole
contact. Aceasta este utilizat ă în cu laser, în Laser TV, în sistemele
principal în fabricare și pot fi LIDAR, și scanere de coduri de
foarte precisă, dar are anumite bare. Al doilea sens, mai specific,
dezavantaje. este

108 Buletinul AGIR nr. 3/2013 ● iulie-septembrie


MĂSURAREA 3D A REPERELOR COMPLEXE DIN INDUSTRIA AUTO

de direcție controlat ă a fascicule poate fi reprodus (tabelul 1).


laser, urmată de o măsurare a Piesele sunt iniţial măsurate prin
distanței fiecărui punct. Această scanare 3D cu laser apoi acestea
metodă, numită adesea scanarea sunt comparate cu modelul
obiectului 3D sau scanarea cu laser proiectat (fişier CAD) folo-sind
3D foloseşte un fascicul laser un software specializat. Prin
punctual sau plan, şi este utilizat în aceasta comparaţie producătorul
general pentru a capta rapid forma poate intervenii rapid în procesul
obiectelor, clădirilor și peisajelor. de fabricaţie pentru a înlătura
Principalele avantaje ale
cauza eventualelor de-fecte de
fasciculului laser este faptul că
fabricaţie. Materialele care pot fi
acesta poate penetra chiar şi cele
scanate cu laser includ: piatra,
mai mici fisuri ale supra-feței
scanat precum şi viteza cu care un
ceramică, sticla, metalul, lemnul,
prototip plasticul, cauciucul şi lutul.

Tabelul 1.1. Analiza soluţiilor tehnice a diferiţilor palpatori

Tipul tehnologiei
Avantaje
Inconveniente
Palpator mecanic
Foarte precis (1/100mm)
Foarte lent (1 punct la 4 secunde)
punct cu punct
Foarte economic
Presiune de contact

Independent de culoare şi textură


Volum de lucru limitat

Dimensiuni mici
Nu este adaptat pentru reconstrucţia de forme
Palpator mecanic
Precis
Relativ lent (in medie 100 puncte/sec)
analogic
Economic
Presiune de contact

Independent de culoare şi textură


Volum de contact limitat

Dimensiuni mici

Flexibil şi optim pentru reconstruirea formelor


pieselor mecanice

Laser punct
Fără contact
Depinde de aspectul suprafeţei

Relativ rapide (în medie 200…300


Relativ scump

puncte/sec)
Nu este adaptat pentru forme foarte

Distanţa de lucru variabilă


accidentate

Precizie variabilă

Utilizare relativ dificilă


Laser plan
Fără contact
Depinde de aspectul suprafeţei

Foarte rapide (> 10000 puncte/sec)


Scumpe

Distanţa de lucru variabilă


Precizie variabilă (1/10 mm)

Utilizare relativ dificilă

Zgomot şi paraziţi
Optic
Fără contact
Depinde de aspectul suprafeţei

Foarte rapide (420000 puncte/sec)


Scumpe

Distanţa de lucru variabilă


Precizie foarte variabilă

Măsurarea obiectelor mobile


Tratare ulterioară complexă

Dimensiuni mari
Utilizare complexă
între puncte este de regulă de
ordinul 0,01 mm - 0,1 mm.
Principalele metode pentru crearea Această valoare nu trebuie
a modelelor 3D sunt: confundată cu

– modelarea poligonală – precizia de măsură a sistemului.


majoritatea modelelor folosite în Mulţi dintre pro-ducătorii de
jocuri şi filme sunt modele echipamente de scanare 3D se
poligonale. ascund sub umbrelă acestei
– modelarea parametrică – sunt informaţii când sunt întrebaţi de
utilizaţi para-metri pentru acurateţea de măsurare.
precizarea proprietăţilor
obiectului;

– modelare solidă 3D – în această


PRINCIPALELE TIPURI
metodă sunt folosite corpuri DE SCANERE LASER
geometrice elementare, cum ar fi 3D
cuburi, cilindri, conuri şi sfere,
pentru a construi modele mai
complexe;
3.1. Scanerele laser 3D
active
– modelarea nurbs (Non-uniform
raţional B-spline), spre deosebire
de modelarea poligonală, oferă Scanerul laser 3D „timp-de-
posibilitatea de a crea suprafeţe zbor” (fig. 2) este un scaner activ
curbe netede, dar procesul de care foloseşte lumina laser pentru a
sonda subiect. În centrul acestui tip
randare este mai lent;
de scanner este un telemetru laser
care mă soară timpul de zbor al
razei laser. Telemetrul laser
– modelare bazată pe curbe măsoară distanță faţă de o
Spline sau pe suprafeţe tip Patch suprafață prin măsurarea timpului
– este similară cu modelarea dus-întors al unui puls de lumină.
NURBS, cu excepţia faptului că Un laser este folosit pentru a emite
suprafeţele sunt create din linii un puls de lumină și cantitatea de
curbe, care constituie marginile timp în care lumina reflectată este
lor. văzută de către un detector este
măsurată. Deoarece viteza luminii
„c“ este cunoscută, timpul dus-
întors determină distanța de
Rezoluţia unui mesh este de fapt
densitatea nu-mărului de puncte sau
distanţă între puncte. Distanţa

Buletinul AGIR nr. 3/2013 ● iulie-septembrie 109


EDUCAŢIE, CERCETARE, PROGRES TEHNOLOGIC

deplasare a luminii, care puncte în fiecare


este de două ori distanța secundă. Principalul
dintre scaner și suprafață. avantajul al scanerului
Dacă „ t“ e timpul de laser „timp-de- zbor”
zbor tur -retur al pulsului este că acestea este
laser, atunci distanța este capabil s ă funcț ioneze
egală cu c × t/2. Precizia la distanțe foarte lungi
unui scanner 3D laser fiind potrivite pentru
„timp-de-zbor” depinde scanarea structurilor
de modul în care noi
mari, cum ar fi clădiri
putem măsura timp „t“:
sau caracteristici
3,3 picosecunde (aprox.)
geografice. Dezavan-
este timpul nece-sar
luminii pentru a călători
tajul acestui tip de
1 milimetru. Scannerul scaner laser este precizia
laser detectează doar lor, datorită vitezei mă
distanța unui punct în ri a lumini,
direcția în care este cronometrarea tim-pului
îndreptat. Scanerele laser tur-retur este dificilă și
3D „timp-de-zbor” uzuale precizia de mă surare a
pot măsura distanța a distanței este relativ
10.000 ~ 100.000 de scăzută, de ordinul a
câţiva milimetri.

Fig. 3. Principiul scanerului


laser 3D cu triangulaţie.
Fig. 2. Principiul scanerului
laser 3D „timp-de-zbor“.

de asemenea, scanere
active care utilizează
Scanerele laser 3D cu lumina laser pentru a
triangulație (fig. 3) sunt, sonda mediului. Scanerul
laser cu triangula ție analizate pentru a
foloseşte o rază laser care determina prin frecvența
scanează su-biectului și o distanța până la suprafața
cameră foto pentru a măsurată. Principalul
căuta locația punctului avantaj al scanerelor cu
laser. În funcție de cât de holografie conoscopică
departe laser lovește o este faptul că doar o
suprafață, punctul laser singură cale de raze este
apare în diferite locuri din necesară pentru
câmpul vizual al camerei. măsurarea, oferind astfel
Această tehnică se o oportunitate de a
numeşte triangulaţie, măsura, de exemplu,
deoarece punctul laser, adâncimea din o gaură
apa-ratul de fotografiat și filetată fin.
cu laser emițător
formează un triunghi.
Lungimea unei lături a
Scanerele 3D cu
triunghiului, distanța
lumină structurată
dintre cameră și
proiecteze un model de
emițătorul laser este
lumină pe subiect și
cunoscută. Unghiul de
analizează deformarea
lângă emițătorul laser
modelului asupra
este de asemenea
subiectului. Modelul este
cunoscut iar unghiul
proiectat pe subiect
camerei foto poate fi
folosind fie un proiector
determinat privind locația
LCD sau o altă sursă de
punctului de laser în
lumină stabilă. O cameră
câmpul vizual al camerei.
foto, decalata fata de
Aceste trei informații
proiectorul model,
determina forma și
analizează forma
dimensiunea triunghiului
modelului și calculează
și oferă locația punctului
distanța din câmpul vizual
laser al triunghiului.
al fiecărui punct.
Aceste tipuri de scanere
Avantajul scanere 3D cu
au o rază limitată de doar
lumina structurata este
câț iva metri, dar precizia
viteza şi precizie. În loc
lor este relativ mare faţă
de scanare unui punct la
de scanerele „timp-de-
un moment dat, scanere
zbor”. Acurateţea
cu lumina structurata pot
scanerelor laser 3D cu
scana mai multe puncte
triangulaţie este de
sau întregul domeniu
ordinul a câţiva zeci de
vizual o dată. Scanarea
micrometri.
unui întreg câmp vizual
într-o fracțiune de
secundă generează
Scanerul laser 3D cu profile care sunt
conoscopie holografică. exponențial mai precise
Într-un sistem conoscopic, decât triangulația cu laser.
un fascicul laser este
proiectată pe suprafață și
apoi reflexia sa imediată
Scanerele 3D cu
de-a lungul aceleiași
lumină modulata
traiectorii este trecută
printr-un cristal proiectează o lumină în
conoscopic și proiectată continuă schimbare pe
pe un CCD. Rezultatul subiect. De obicei, sursa
este o imagine de de lumină pur și simplu
difracţie, care pot fi fluctuează în amplitu-
dine după un model
sinusoidal. O cameră
detectează lumina Scannerele de acest tip nu
reflectată și dimensiunea emit nici un fel din
modelului deplasat şi radiație ele înșiși, ci se
astfel determină distanța bazează pe detectarea
parcursă de lumină. radiațiilor reflectate ale
Lumina modulata permite mediului ambiant. Cele
de asemenea scanerului mai multe scanere de
să ignore lumina acest fel detectează
provenită din alte surse lumină vizibilă, deoarece
decât sursa laser, astfel este o radiație ambientală
încât nu există nici o ușor de detectat însă pot
interferență. fi utilizate și alte tipuri de
radiaț ii, cum ar fi
infraroșu. Metodele
pasive pot fi foarte
3.2. Scanerele laser ieftine, de-
3D pasive

110 Buletinul AGIR nr. 3/2013 ● iulie-septembrie


MĂSURAREA 3D A REPERELOR COMPLEXE DIN INDUSTRIA AUTO

Importanţa pe care o are scanarea


3D şi precizia acesteia este dictată
oarece, în cele mai multe cazuri, nu de aplicaţia urmărită, astfel
au nevoie de hardware special, doar aplicaţiile în care de regulă nu este
de aparate foto digitale simple. necesară o toleranţă foarte mare
(±0.3mm), se pot folosi o gamă
largă de tehnici de scanare 3D (cu
contact sau fără contact) pentru a
4. APLICAŢIILE
obţine rezultatele urmărite. Însă în
INDUSTRIALE industria auto, putem utiliza doar
unele tipuri de scanare 3D, deoarece
este necesar un prag destul de
În prezent, 5 mari familii de ridicat al calităţii datelor, tolerantele
aplicaţii se disting în procedeele acceptate în majoritatea cazurilor
fiind cuprinse între ±0,001 mm...
de scanare-digitizare:

±0,01 mm. Tehnicile de scanare


– reverse-engineering, destinată
3D și cele de prototipare rapidă
micşorării timpilor de concepţie
asupra sistemelor CAD, joacă un rol important în tehnicile
prelucrarea norului de puncte R.E. în industria auto, chiar dacă
obţinut trebuie integrata într-o o procedură de R.E. nu presupune
fază de reconstrucţie a obligatoriu realizarea fizică a
suprafeţelor prin intermediul unor prototipului.
softuri speciale;

– metrologie-control-calitate,
pentru măsurarea precisă a
pieselor omogene cu forme
complexe cu dimensiuni foarte
variabile: controlul pe linia de
fabricaţie, în scopul selectării sau
stăpânirii statistice a unui proces,
pentru corelarea anumitor
parametrii ai lanţului de fabricaţie
(fig. 4);

– biomedical, pentru adaptarea


protezelor înaintea intervenţiilor sau
în cadrul tratamentelor estetice, dar
totodată şi pentru caracterizarea
volumică a organe-lor bazată pe
ecografie, scanare etc; Fig. 4. Metrologie-control-calitate:
interacţiuni.

– digitizare, înainte sau după


prototiparea rapidă a sistemelor Aplicaţiile concrete ale lucrării
de copiere prin prelucrare pe ştiinţifice pre-zente se vor face prin
CNC-uri; concepţia şi realizarea fizică a

– cinematografie şi animaţie video


(imagini virtu-ale).
unui echipament mecatronic făcut şi aprobat, scanat, urmat apoi
adaptronic inteligent la familia de de realizarea unei matriţe care poate
repere complexe din industria auto fi făcut ă uşor şi rapid, toate
(arbore cotit, volant, biele etc.). acestea într-o singură zi. Datele
scanate pot fi translatate oricăror
formate de fişier CAD şi accesibile
unui număr mare de echipamente.
IMPACTUL După ce un produs a fost realizat, el
TEHNOLOGIEI poate fi scanat şi datele rezultate
comparate cu mo-delele geometrice
SCANĂRII 3D ASUPRA
CAD şi deviaţiile faţă de modelul
DEZVOLTĂRII geometric iniţial pot fi determinate
PRODUSULUI precis. Un alt avantaj care nu este
atât de evident, este că odată ce
obiectul se află în calculator ideile
complexe pot fi aplicate uşor şi
Companiile adoptă noi tehnici şi
precis. Astfel, procesele de
încearcă noi metode de a-şi
fabricaţie se pot desfăşoară în mai
eficientiza producţia şi costurile
multe filiale ale aceleaşi companii
pentru a atinge cerinţele producţiei
din diferite locaţii de pe glob. O
curente globale. Printre recentele
dată ce un prototip a fost scanat,
descoperiri tehnologice, există un
ingineria, analiza, controlul calităţii
real interes în scanarea laser, care
şi alte funcţii care de obicei aveau
este şi rapidă şi disponibilă.
loc consecutiv pot avea loc în mod
Adesea, timpul necesar până la
concurent înainte de a trimite
vinderea produselor poate decide
respectivul produs spre fabricare.
evoluţia noului produs. De aceea,
companiile încearcă să lucreze cu
clienţ ii lor mai mult în procesul de
concepţie înţelegând mult mai bine 6. CONCLUZII
necesităţile clientului înainte de
etapa de producţie. Procesul de
scanare şi posteditare poate avea loc
în doar 4-5 ore. Acest tip de Într-o lume perfectă, sau într-un
economisire a timpului presupune mediu de pro-ducţie integrat,
că companiile au abilitatea de a sistemele metrologice 3D ar fi
răspunde rapid schimbărilor pe capabile să măsoare toţi parametri
piaţă. Un alt avantaj pentru necesari într -o singură etapă , fără
producători constă în faptul că în erori, şi să redea rezultatele în
multe cazuri codul G poate fi creat acelaşi fel către reţelele de
pentru echipamentele CNC direct fabricare dotate cu calculatoare, în
din date scanate sau dintr-un fişier formate folositoare pentru controlul
STL fără a include etapa producerii maşinilor şi managementul
unui model cu suprafeţe. Aceasta proceselor. Scanarea 3D cu laser
înseamnă că un prototip poate fi oferă o mulţime de avantaje,
precum: rapid şi uşor de

Buletinul AGIR nr. 3/2013 ● iulie-septembrie 111


EDUCAŢIE, CERCETARE, PROGRES TEHNOLOGIC

of intelligent machines and


systems, CRC Press Taylor &
utilizat, compararea Francis, 2000.
rezultatelor cu cele
iniţiale, precis şi non-
distructivă, foarte utilă Cosma, C., Studies regarding
pentru suprafeţe care nu the optimization of reverse
engineering techniques to
pot fi mă surate prin realization of injected plastic
metodele clasice (cu products, PhD thesis, Editura
contact) şi adaptiva Politehnică, Bucureşti, 2008.
(poate fi utilizată în
combinaţie cu celelalte
metode de scanare). Geoff W., CNC Robotics –
Build your own workshop bot,

McGraw-Hill Companies,
2003.
BIBLIOGRAFIE
Curless B., From Range Scans
to 3D Models, ACM
SIGGRAPH Computer
Gheorghe I. Gh., Istriţeanu S., Graphics 33 (4): 38–41,
Despa V., Constantinescu Al., Noiembrie 2000.
Voicu A., Mecatronică,
Integronică şi Adaptronică,
Editura Cefin, Bucureşti,
2012. Song Z., Peisen H., High-
resolution, real-time 3-D
shape

Bradley D., Seward D., measurement, Optical


Dawson D., Bruge S., Engineering 45(12), 13
Mechatronics and the design Decem-brie 2006.

Despre autori

Drd. ing. Voicu Adrian CĂTĂLIN

Institutul Naţional de Cercetare şi Dezvoltare pentru


Mecatronică şi Tehnica Măsurării – Bucureşti

Este asistent cercetător la INCDMTM, Laboratorul de


Tehnica M ăsurării Inteligente. A absolvit în 2009 cursurile
Universităţii din Târgovişte, Facultatea de Ingineria
Materialelor, Mecatronică şi Robotică, specializarea
Mecatronică. În anul 20011 a absolvit cursurile de master în
Echipamente şi instalaţii industriale la Universitatea din
Târgovişte, Facultatea de Ingineria Materialelor, Mecatronică
şi Robotică. În prezent este doctorand al Şcolii Doctorale din
Târgovişte, specializarea Inginerie mecanică. Principalele
domenii de cercetare ştiinţifică în care are experienţă ,
acumulată în cursul studiilor şi al carierei de până în prezent,
sunt: mecatronică; proiectare asistată de calculator (CAD);
măsură ri inteligente; ingineria materialelor. În cadrul
INCDMTM desfăşoară activit ăţi de cercetare şi colaborare
cu Dacia Renault România, Renault Tehnologie Roumaine,
Festo Romania etc.

Prof. dr. ing. EurIng. Gheorghe I. GHEORGHE

Institutul Naţional de Cercetare şi Dezvoltare pentru


Mecatronică şi Tehnica Măsurării – Bucureşti

Este director general al INCDMTM. A absolvit în 1970


cursurile Institutului Politehnic din Bucure şti – Facultatea
Tehnologia Construcţiilor de Maşini (T.C.M.), specializarea
Mecanică fină. În anul 1997 a obţinut titlul de doctor inginer
în ştiinţe tehnice. Pe parcursul a peste 41 de ani de activitate
ca cercet ător în cadrul Institutului Naţional de Cercetare-
Dezvoltare pentru Mecatronică şi Tehnica Măsurării şi ca
profesor universitar în Universitatea „Politehnica“ din
Bucureşti, iar din 2001 ca profesor universitar în
Universitatea „Valahia“ din Târgovişte şi din 2008 în
Universitatea „Titu Maiorescu“, activitatea tehnico-ştiinţifică
s-a evidenţiat în următoarele direcţii: realizare de proiecte,
modele experimentale, prototipuri şi unicate pentru aparatura
inteligentă de măsurare şi control dimensional şi
echipamente mecatronice de măsurare, reglare şi control;
realizare de tehnologii de mecanică fină şi mecatronică;
realizare de omologări / certificări de produse; realizare de
studii în domeniu; organizare de simpozioane / conferinţe în
domeniu; bănci de date – Banca tehnică de Control
Dimensional; baze de date pentru produse / tehnologii /
servicii de mecanică fină şi mecatronică; 21 de brevete;
cursuri universitare de specialitate (12 cursuri); ghiduri pentru
laboratoare (30 ghiduri). Este preşedinte executiv şi membru
al mai multor asociaţii ştiinţifice şi membru fondator al
SROMECA (Societatea Română de Mecatronică).
112 Buletinul AGIR nr. 3/2013 ● iulie-
septembrie