Sunteți pe pagina 1din 12
prof. as. med. Ruxandra RADU
prof. as. med. Ruxandra RADU
prof. as. med. Ruxandra RADU
prof. as. med. Ruxandra RADU
prof. as. med. Ruxandra RADU

prof. as. med. Ruxandra RADU

Definiție Bulimia nervoasa este o tulburare de alimentatie caracterizata prin reprimarea aportului de hrana pentru
Definiție Bulimia nervoasa este o tulburare de alimentatie caracterizata prin reprimarea aportului de hrana pentru

Definiție

Bulimia nervoasa este o tulburare de

alimentatie caracterizata prin reprimarea

aportului de hrana pentru o anumita

perioada de timp, urmata de o alimentatie

excesiva si sentimente de vina si decadere

personala.De asemenea, se caracterizează

prin episoade repetate de mancat compulsive urmate de comportamente compensatorii

inadecvate, cum ar fi vărsăturile

autoprovocate, abuzul de laxative, de diuretice sau de alte medicamente, posture

sau exerciţii fizice excesive. O perturbare in

perceprea conformaţiei si greutăţii corpului este elemental esenţial, atat al anorexiei

nervoase, cat şi al bulimiei nervoase.(DSM-IV).

si greutăţii corpului este elemental esenţial, atat al anorexiei nervoase, cat şi al bulimiei nervoase.(DSM -IV).
Etiologie  Bulimia este in general asociata a debuta odata cu insatisfactia fata de corpul
Etiologie  Bulimia este in general asociata a debuta odata cu insatisfactia fata de corpul

Etiologie

Bulimia este in general asociata a debuta odata cu insatisfactia fata de corpul

propriu. Individul poate fi de fapt subponderal, dar atunci cind se uita in oglinda acestia vad o imagine distorsionata si se simt greoi fata de cum sunt in realitate. La inceput imaginea distorsionata a corpului duce la dieta. pe masura ce imaginea continua sa fie

vazuta mai mare decit in realitate dieta escaladeaza si conduce la practici bulimice.

Cauzele organice ale bulimiei sunt inca investigate. Exista indicii ca bulimia si alte tulburari alimentare pot fi asociate cu anomaliile in nivelul mesagerilor chimici

(neurotransmitatorii) din creier, in special serotonina. Alte studii cu persoane bulimice

au gasit alterari in rata metabolica, perceptive scazuta a satietatii si reglare neuroendocrine anormala.

Ca si in alte tulburari alimentare, bulimia nervoasa apare predominant la femei. Studiile arata un raport de 10:1, femei: barbati. Medicii trebuie sa ramina deschisi si asupra pacientilor de sex masculin. Psihopatologia si atitudinile barbatilor cu tulburari

alimentare par a fi similare cu cele ale femeilor, ambele asociate cu istoricul familial al

acestor tulburari.

Criteriile de diagnostic A-Episoade recurente de mâncat compulsiv. Un episod de mincat compulsiv se caracterizeaza

Criteriile de diagnostic

A-Episoade recurente de mâncat compulsiv. Un episod de mincat compulsiv se

caracterizeaza prin ambii itemi care urmeaza:

mancatul intr-o anumita perioada de timp (de ex., in decursul unei perioade de doua ore), a unei cantitati de mancare mai mare decat cea pe care ar manca-o cei

mai multi oameni intr-o perioada, similara, de timp si in circumstante similare.

sentimentul de lipsa de control al mincatului in cursul episodului (de ex.,

sentimentul ca persoana respectiva nu poate stopa mancatul sau controla ce sau

cat de mult mananca).

B-Comportament compensator inadecvat recurent in scopul prevenirii luarii in greutate, cum ar fi varsaturile autoprovocate, abuzul de laxative, diuretice, clisme sau -alte

medicamente, postul sau exercitiile excesive.

C-Mancatul compulsiv si comportamentele compensatorii inadecvate apar ambele, in medie de cel putin doua ori pe saptamana, timp de 3 luni. D-Autoevaluarea este in mod nejustificat influentata de conformatia si greutatea corpului. E-Perturbarea nu survine exclusiv in cursul episoadelor de anorexie nervoasa.

Subtipuri  Tip de purgare. Acest subtip descrie tablourile clinice in care persoana s-a angajat
Subtipuri  Tip de purgare. Acest subtip descrie tablourile clinice in care persoana s-a angajat
Subtipuri  Tip de purgare. Acest subtip descrie tablourile clinice in care persoana s-a angajat
Subtipuri  Tip de purgare. Acest subtip descrie tablourile clinice in care persoana s-a angajat

Subtipuri

Tip de purgare. Acest subtip descrie tablourile clinice in care persoana s-a angajat in autoprovocarea de varsaturi, in abuz de laxative, diuretice sau clisme in cursul episodului curent.

Tip de nonpurgare. Acest subtip descrie

tablourile clinice in care persoana a utilizat

alte comportamente compensatorii

inadecvate, cum ar fi postul sau exercitiile excesive, dar care nu s-a angajat in mod regulat in varsaturi autoprovocate sau in abuzul de laxative, diuretice sau clisme in cursul episodului actual.

in mod regulat in varsaturi autoprovocate sau in abuzul de laxative, diuretice sau clisme in cursul
Diagnostic diferential  Indivizilor al caror comportament de mancat compulsiv survine numai in anorexia nervoasa,
Diagnostic diferential  Indivizilor al caror comportament de mancat compulsiv survine numai in anorexia nervoasa,
Diagnostic diferential  Indivizilor al caror comportament de mancat compulsiv survine numai in anorexia nervoasa,
Diagnostic diferential  Indivizilor al caror comportament de mancat compulsiv survine numai in anorexia nervoasa,

Diagnostic diferential

Indivizilor al caror comportament de mancat compulsiv

survine numai in anorexia nervoasa, li se pune diagnosticul de

anorexie nervoasa, tip de mancat compulsiv/purgare si nu

diagnosticul aditional de bulimie nervoasa. Pentru un individ

care mananca compulsiv si se purgheaza, dar al carui tablou

clinic nu mai satisface criteriile complete pentru anorexia nervoasa, tip de mancat compulsiv/purgare (de ex., cand

greutatea este normala sau menstruatiile au devenit regulate)

este o problema de judecata clinica, daca cel mai corespunzator diagnostic actual este cel de anorexie nervoasa,

tip mancat compulsiv/purgare, in remisiune partiala, sau de

bulimie nervoasa.

Comorbiditatea  Bulimia nervoasă se asociază cu anxietatea (43%), cu dependenţa de medicamente sau droguri,
Comorbiditatea  Bulimia nervoasă se asociază cu anxietatea (43%), cu dependenţa de medicamente sau droguri,
Comorbiditatea  Bulimia nervoasă se asociază cu anxietatea (43%), cu dependenţa de medicamente sau droguri,
Comorbiditatea  Bulimia nervoasă se asociază cu anxietatea (43%), cu dependenţa de medicamente sau droguri,

Comorbiditatea

Bulimia nervoasă se asociază cu anxietatea (43%), cu dependenţa de medicamente sau droguri, cu

tulburarea bipolară (12%) şi cu tulburările de

personalitate (sau trăsături marcate de personalitate

50-70%).

Comorbiditatea tulburărilor de alimentaţie cu

personalitatea de tip borderline este mult discutată în

literatură, datele existente indicând o frecvenţă între

2% şi 60%.Se manifestă la persoanele sensibile la critică sau la respingere, la cele care sunt, mai degrabă,

perfecţioniste. Acestea reacţionează, de obicei,

emoţional şi, unele dintre ele impulsiv în unele situaţii (Fairburn şi Brownell, 2002; Nef şi Simon, 2004)

obicei, emoţional şi, unele dintre ele impulsiv în unele situaţii (Fairburn şi Brownell, 2002; Nef şi
Comorbiditate  Studiile au arătat şi existenţa comorbidităţii bulimiei cu fobiile, panica, depresia majoră
Comorbiditate  Studiile au arătat şi existenţa comorbidităţii bulimiei cu fobiile, panica, depresia majoră
Comorbiditate  Studiile au arătat şi existenţa comorbidităţii bulimiei cu fobiile, panica, depresia majoră
Comorbiditate  Studiile au arătat şi existenţa comorbidităţii bulimiei cu fobiile, panica, depresia majoră

Comorbiditate

Studiile au arătat şi existenţa

comorbidităţii bulimiei cu

fobiile, panica, depresia majoră.Kendler atribuie

apariţia bulimiei nervoase celor

trei factori majori de risc: riscul genetic, mediul familial şi mediul specific individului, cei trei factori prezentând o

dinamică discretă în

declanşarea tulburării. Fiecare domeniu de risc influenţează

comorbiditatea într-o manieră

diferită.

în declanşarea tulburării. Fiecare domeniu de risc influenţează comorbiditatea într- o manieră diferită .
Stiluri cognitive  Abstracţia selectivă sau fundamentarea unei convingeri prin indicii singulare, în timp ce
Stiluri cognitive  Abstracţia selectivă sau fundamentarea unei convingeri prin indicii singulare, în timp ce
Stiluri cognitive  Abstracţia selectivă sau fundamentarea unei convingeri prin indicii singulare, în timp ce
Stiluri cognitive  Abstracţia selectivă sau fundamentarea unei convingeri prin indicii singulare, în timp ce

Stiluri cognitive

Abstracţia selectivă sau fundamentarea unei convingeri prin indicii singulare, în timp ce dovezile verosimile ce contravin sunt ignorate. De exemplu: „Nu mă pot stăpâni. Mi-am propus să nu mănânc tot ce mi se oferă, dar se pare că nu am suficientă voinţă”.

Suprageneralizarea sau stabilirea unei reguli în baza unui singur eveniment şi

extrapolarea acestei reguli asupra unor situaţii care nu sunt similare.

Supravalorizarea sau exagerarea semnificaţiei unor consecinţe nedorite. Stimulilor li se acordă o semnificaţie înaltă, care nu se confirmă la o analiză mai atentă: „Nu

cred că pot suporta să mi se spună că m-am îngrăşat”.

Personalizarea şi referirea la sine sau interpretarea egocentrică a unor evenimente impersonale sau supravalorizarea unor evenimente legate de propria persoană:

„Ieri colegele de serviciu râdeau când am intrat în birou. Cred că râdeau pentru că

m-am îngrăşat un kilogram”.

Gândirea magică sau credinţa că există un raport de tip cauză-efect între

evenimente independente: „Orice mănânc dulce se pune pe coapse”.