Sunteți pe pagina 1din 195

V.

CONTA

TEORIA FATALISNLIIM

IA5;1

Editura librariei Sooalelor, .17r414. *araga I=


1

I:
Teoria Fatalism!Ini.

Era un timp Mad In :genere se credea, ca toate


lucrurile, fart% deosebir6, i toate mi cltrile for sunt
indreptate de catrit vointa, arbitrul, bunul plac, al
uneY sau al vial multor fiinte supra-omeneM, ba cate
.,odatd, ele sunt indreptate chiar de catra vointa, ar-
bitrul, bunul plac al omuluY. intilihp/area asemenca
nu era cu total isgonita de la stltpttnirea lumel acestia.
Aceste credinte incepura a slabi indath ce apttrura
-stiintele positive. Fie care pas Inainte recut de aces-
-te din urma constitue un pas Inapoi pentru cele
de'ntttY. In adev6r, fie care stiintd positivL, la rendul
-seu, dupt ce a esplorat domeniul seu, Intr'un mod
maY molt sau maY putin complect, ne-a lasat siguranta
ea toate fenomenele de care eh se ocupit sunt regu-
late de ctitra legi inHexibile. Insd, fiind cd sunt Inca
cateva domeniY neesplorate sau macar putin cunos-
cute de aceea le vine in indomana partizanilor ye-
cshilor credint1 de a gitsi In ele be macar pentru
4

liberal arbitru al omulta dach nu §i pentru zeitatea.


«Intgmplare).,
Eu me vol sili prin aceastd scriere a dovedi efi
toate fenomenele din lume, fie ele fisice, morale sau.
intelectuale, sunt regulate dupd legY fixe §1 naturale;
cd prin urmare nu exist nimic din tot aceea ce s'a.
numit vointa liberit omeneascit sau dumnedeeascd,
'rid din aceea ce s'a numit intgmplare ; §i eh In lu-
me nu exist, decdt Materie care se mi§cd, §i se me-
tamorfozazd pUnti la infinit In spatiu §i In timp, as-
cultand In toate mi§cdrile §i metamorfozele sale leg
fatale.
Pentru acest scop void trece In revista deosebitele-
grupuri de fenomene.
CAPITOLUL I.
Fenomene1e fisice si fisiologice.

Comte a statornicit §irul In care §tiintele au tre-


buit cu necesitate sit iee na§tere §i sa, se desvolteze.
Astfel, astronomic sau mecanica cereascd, ajutatd de-
matematicd, a fost cea IntAl care ne-a ardtat clt Zeil
n'au nimica a face cu mi§carea corpurilor cere§ti.
Veni apoY fisica, §i, dupd dCnsa, chimia, care formarit
Intr'un mod definitiv convingerea noastrd eA lumea
neorganie este stdpitnitit de legY inflexibile §i fixe-
*tiintele biologice stabilirtt la ritndul lor, c t legY fixe
prezideazd la toate mi§cdrile fisiologice ale lutneY or-
ganice, adieu, ale plAntelor §i anirnalelor. Put aici
toatd, lumea este de acord. Ins t indoeala incepe asu-
5

pra existentei fatalitatiY, in ceea ce prives,4e fenome-


nele sociale fenomenele psicologice.

CAPITOLUL II.
Vonomonele social°.

Avem doue izvoare In care putem gdsi gi culege


9u Imbelsugare fapte sociale spre a. le supune stu-
zliuluY nostru. Aceste stint : statistica care ne arata
maY cu same, legttura dintre faptele ce exists In u-
nitatea de timp ; §i istoria care pe thug, aceasta ne
srath, a deosebi leghtura de cause si efect, sau legit -
tura de evolutiune on metamorfozare ce exists intre
faptele sociale ce se succedeazd in curgerea vremel.
In acest Inteles larg istoria cuprinde In sine toate
.acele stiinti care serves° pentru descoperirea cer-
tificarea faptelor sociale Intemplate In timpurile tre-
cute, precum sunt archeologia, filologia.Din aceste
izvoare Is1 iau materialurile for stiintele sociale, pre-
-cum sunt economia politics, stiinta istorieY, stiinta
socials propriu zish, etc. Fars a esamina In parte
pe fie care dintre stiintele sociale, ce sunt Inca In
mare parte tibia nasc6nd i r6u definite, void consi-
dera deosebit Inv6tAmintele istorieY de aoele ale sta-
tisticei la care se pot reduce toate faptele sociale.
1. Faptele istorice. Se stie c t sttinta sau filosofia isto-
rieY nu dateaza, de mult. MaY inainte se credea cat is-
toricul nu are alt rol, de cat sd povesteasct intempld-
Tile si isprdvile oamenilor insernnatY, pe care lumea-Y
presupunea ca lucrasera cu maY multd sau maY putind
6

In telepciune si pdtrundere, dar totdeauna en o liberd-


determinare. De aceea istoria era consideratit ca o
mare colectiune de exemple care pot sit servc.'scit
moralistilor, publicitilor, oamenilor de stat, si In
sfirsit tuturor acelor care voesc sit se exerciteze in.
arta de a ajunge cat maY sigur un stop in societata
prin combinatiunT Tiber flicute.
Vico a fost eel de'ntitY, care a recunoscut, ch trite
natiunile, In desvolarea for istoricit, trebue sit treacd.
prin aceleasf fase, cit aceste fase se succedeazd lu
acelal fir, si cit prin urmare omenirea in rnergerea
sa ascultd de o lege. De aceea putem zice cit el este
adevoratul creator al stiinteY istoriel. In zilele noastre
Comte si Buckle suut aceY ce an constituit aceastit
stiintit. Din cercetitrile acestor dol marl cugetAtori
rezultit :
1) On ce natiune este produsul mediului In care
ea trtteste. Se Intelege aicY prin medal toate obiec-
tele ex terioare care yin In contact cu omul, precum :-
natura ci configuratiunea solulul, aspectul NatureY,
climatul, felul nutrimentului, etc. 1) Legittura de ca-

1) Printre causele determinate ale natiunelor se enumera gt


rasa. Tilsit, dupil cum vol dovedi prin un articol ulterior,
rasa nu e cleat o modificare a specie prin mediul fn
care a trait maY mult sau maY putin limp. Daca toate na-
tiunile s'ar fi nascut ¢i s'ar fi desvoltat in mediurY iden-
tice, de sigur ca atuncY ¢i ele ar fi identice, cu alte cuvin-
te ar fi de aceeasi rasa. Prin urmare cand &ma natiuni
aunt de rasa deosebitti, asta dovedeste cif ele snot (loud-
produsurY a cloud mediurY cu totul deosebite. data fm
7

-usalitate Intre mediu si natiune este astfel de strinsd,


luck toate manifestatiunile de viatd ale acesteia o-
glindese pe eel de'nthl. Ast-fel mediul se reflectil, In
toate ideile si institutiile sociale, politice si religioase
ale poporulul care este produsul sett. Asa dar, acesta
nu poate simti, nici gandi, nicl crede, nici voi, nicl
lucra altfel decItt cum II este poruncit de edtrd me-
diu, care-Y trhnite impulsiuiil necesare.
2) Mergerea, uneT natiuni In decursul timpuluY a-
semine aseultd de legi fixe. Faptele istorice si suc-
cesiunea for nu sunt rezultatul intemplitrii. Ele con-
stituesc o inlAntuire care a trebuit sd fie asa si nicl
decum altfel. A ceasth conelusiune a fost seoasd mai
Cu samd din observatiunea faptulul acestuia : cd, adicas
la doue sau mai m Lille natiuni, care se gtsesc In a-
proape aceleasi conditii, aceleasi idel se nasc si dispar
Inteacelas chip, dau nastere la aceleas idel fisice, la
aceleasi actiuni si reactiun care toate se realizazd
In aceleasi institutii, astfel ed Inldntuirile de fapte a
tuturor acestor natcl se asamlind. 2)
II. Faptele statistice. In sfirsit statistica ne procurd
dovedile cele maY puternice despre existenta fatali-
tatii In domeniul fenomenelor sociale.

acelas mediu giisim astilzY doug, natiunT de rash, deosebitit,


asta duvede,te cg amendoug, sau macar una din ele, este
produsul originar a unuY alt mediu si eh, numaY in urma
unel emigratiun1 int6rnplate candva a venit de s'a stator-
nicit in mediul actual.
2) VedY pentru detailurile acestor intrebarn Comte, Philoso-
phic positive ; Bukle' s History of. civilisation.
Este recunoscut astitclY cit toate faptele sociale cu-
lese pana, acum de statistics., toate, pAna i cele maY
curioase, Wind cele mai indiferente, se gases° In
raporturY fixe 1i necesare.
Fara, a intra in detailurY care, de altmintrele, au
fost tractate si discutate pe larg de atilt altii, void
lua numaY cate-va exemple din miile ce s'ar putea
ad uce.
Toate lucrurile fiind aceleasi, s'a constatat ea, nu-
merul cltsittoriilor, a recunoasterilor de copil, a adop-
tiunilor, este totdeauna acelas, fn aceeasi localitate
i In aceeasi unitate de timp, de exempla Intr'un
an. Dacit se Intempllt ca numeral citsittoriilor dintr'un
an, sit fie mai mare sau maY mic decitt acel dintr'un
alt an, Maud sit fim sigurY cd situatiunile sau im-
prejurltrile n'au fost aceleasY InteamendoY aniY ; $i
Inteadever, decit facem nouit cercetaxi gilsim numaY
decit, cit numeral casatorillor a variat In raport cu
starea recolteY, cu suma cu repartitiunea bogittiel
publice, 1i asa maY departe.
Acelas lucru se Intempla cu falimentele, bancru-
tele, si chiar cu crisele cele marl comerciale. S'a
dovedit cit crisele comerciale chiar, pentru acitror
existentit lumea are obiceiu sit arunce vina asupra
cutitrel sau cutarei case com.erciale imprudente sau
doloase, nu pot fi evitate. S'a dovedit cit ele sunt un
rezultat necesar al ordineY actuale economice ; ca, In
suta de anY din urmit ele au sbucnit Intr'un mod
periodic, dupit intervale de timp ce par a se succede
si a se repeta totdeauna Inteaceeasi ordine ; cs, in
9

sfirsit ele revin §i trebue sit. revie poriodic, intocmaY


ca un efect ordinar al uneY cause permanente. 1)
Ast fel eatit ce se int6ropla. Un comerciant sau
un industrial ts1 bate di §i noapte capul pentru ca
sit tacit pentru interprinderile luY cele mai bune corn-
binatiuni posibile, si nu pune fn lucrare un plan
decitt numaY dupa o deliberare matura. Si cu toate
aceste se gitsesce la urma urmeY ca, libera sa deter-
minare n'a filcut cleat toemaY ceea ce trebuea pentru
ca sit se indeplineascit cutare fenomen periodic, pen-
tru ca cifra anuala a falimentelor, i prin urmare a
imprudentelor, sa fie aceettsl, pentru ca numerul
bancrutelor, i prin urmare al frudelor, sii, pitstreze
raportul obicTnuit, pentru ca cutare eristt sit sbuc-
neascit, etc.
Acelas lucru se intemplit cu delictele. Numerul
delictelor In genere, sau ael al fie- citreT speciY de
delicte, este totdeauna inteun raport constant cu tote
lucrurile care exerciteazit oare-care Inriurile asupra
populatiunei.
Ba ce e mal molt, delictele ca si citsittoriile, ca ai
toate fenomenele sociale, sunt mat numeroase inteun
altul. Se pare ea ele sunt Influentate atilt de cittrit
.starea atmosfericit, cat si de fa iele luneY si de posi-
-tiunile soareluY pe orbitil. Si trebue sit fie ast-fel ;
cad cite-odattt domnesce epidemic mania de a se
casatori sau de a face cutare delict, intoemaT pre-

1) Vedi Cl. Juglar : Des Crises commerciales et de leur re-


tour periodique.
10

cum doinneqte altd child mania de a se sinucide, sau


altti, boald orY dispositie mentald. De altmintrele, a-
cost fenomen nu ne va mai ptrea de loc extraordi-
nar and ne vom aduce aminte despre marea inriu-
Fire ce exerciteazit starea atmosfericit asupra mora-
luluI fie cdruia, §i and vom gandi eit aceemi stare
atmosferict, intinzendu-se asupra unuI mare nuiner
de individe, va trebui, fire§te, st -Y infiuenteze maY
Inuit sau mai putin pe toti cam inteacela§ fel.
Astfel darn, cineva eomite un delict, sau se citsd-
tore§te pentru a se supune unel impulsiunT care tre-
bue sit aibit neaparat elect. Si cu toate aceste, ce
poate fi oare maY liber pe lumea aceasta decilt ho-
ttirirea de a se citsatori sau acea de a infringe le-
gea ? Care alte actiuni ale omuluY sunt precedate de
mai multe deliberarl decat acestea ?
Ceea ce s'a zis despre citstitoriY, falimente §i de
licte, se aplicit la toate faptele sociale culese de cd-
trd statisticd.
Cu toate aceste poate cd se vor gasi de aceY care
sit fact obiectiunY in ceea ce prive§te rezultatele de
mai sus, scoase din statisticd. Se vor gitsi poate care
sit zicd, ct fenomenele sociale nu sunt inteun raport
matematice§te constant §i exact ; cit pretinsele legY
care reguleazd aceste fenomene n'au drept temeiu_
dealt ni§te aproximatiT ; ett prin urmare remdne des-
tul loc liber §i pentru actiunile libere ; §i ca, in toate
casurile, este o profundit deosebire intre aceste legY
aproximative §i flexibile, §i Intre legile inflexibile si
fatale ale lumeY fisice propriu zise.
11

Eu cred ch aceste obiectiuni nu ar putea fi fitcute.


deck de ace care judecit aceste chestiunY dupit a-
parentit fArd a le aprofunda. In sfirsit erect cLt nu e-
xist, cea, maY mica deosebire intre legile fernmene-
lor sociale si intre acele ale lumel fisiee, propriu
zise : si unele si allele sunt exacte, inflecsibile§i prin
urmare fatale. Pentru a demonstra aceasta voiu lua
un exemplu. In cutare oral, la suta de locuitori, se
contracteaztt x castitorii pe an, in mijlocie. LIM, se
intimplit ca acolo sit se contracteze inteun an x+a
chsatorir si inteun alt an x--a. Pentru ce aceastit
deosebire ? Pentru tit situatiunea populatiuner n'a
Post identic aceeasY in amOndor Emir. Irish asu-
pra populatiuner s'au exercitat fntr'un mod deosebit
In acesti doY anY, nu una, dar o multime de inriurirr_
exterioare care au contribuit la modificarea num-
rului cashtoriilor. .5i. In adevdr, dach observarn bine,
vedem ctt numerul chsatoriilor variazit Intr'un ra-
port determinat si cu starea recolteY, si cu starea le-
gislatiuneY. Duplt cum se vede de aicY, citsittoriile cu
si onY ce alt fenomen social, sunt efectul ulna mare
num8r de cause. Ele sunt resultanta unich a mai
multor puterl.
De aceea dach cine-va examinea,za o singurit cau-
sh generalti in leghtura sa cu un singur fenomen so-
cial, nu trebue sit se astepte a gitsi intre acestr dor
termenI un raport care sit fie exprimat totdeauna,
prin acelas nume. De exemplu, se stie ct cantitatea.
recoltei stit intr'un raport drept cu numerul cltsato-
riilor. lush dacit cea de'nt6I a crescut cu 10°/0, nu.
12

trebue sit ne asteptam ca si eel de al doile sit crease,


,cu 100/°. Cad daca inmulcirea recoltei a marit cu
100/0 impulsiunea de a se casatori, acea impulsiune
a putut fi micsuratit prin alte inriurirl exterioare ce
au un efect contrar. Ins it toate aceste nu Impedica
de Joe ca raportul particular Intre fie care fortit sau
InriurirY de o parte, si Intro rezultatul sau efectul
.s6u de alta parte, sit fie totdeauna matematicefte fix.
Cand Intr'un viitor Indepitrtat, statistica va ave in-
formatii numeroase $i exacte asupra tuturor cause-
lor exterioare care exerciteazit oare care Inriurire
asupra societatii, atunci, dupit calcule si tneerari
repetate, se va pute tine samit In rezultatele genera-
le de efectele particulare a fie citrel IndurirY ; yi ast-
fel atunci se va ave proba de-a dreptul ea nu exista
mid o deosebire Intre legile fisice propriu zise $i In
Ire acele sociaie.
Nol Insit nu avem trebuintit sit asteptitin acel vii-
tor Indepitrtat, spre a ne Incredinta de adev6r. COol
cred ea argumentaVile de maY sus vor fi de ajuns
spre a forma convingerea cit, fatalitatea domnefte a-
-supra fenomenelor sociale intocmal ca 91 asupra feno-
menelor fisiologice.

CA PITOLUL III
Fenomenele psicologice.

Fitrit a intra In .cercetltrY ci esplicatiuni ulterioare,


aq pute sit conchid numaY curat din cele zise mai
sus cit, toate facultittile sufletesti, cuprinse fiind In
13

ele si vointa, sunt supuse la legI fatale. In adevdr


dactt e constatat ct complexul actiunilor a unel mul-
tinlY de indivizi constituiV In societate este supus.
la necesittttI fatale, apol oare fie care aetiune indi-
viduald, consideratit In parte, maY pute-va fi liberd?
Fi-va cu putintd ca cine-va sd-sT inchipueascd ct a-
ceea§I actiune individuald este supustt liberuluY ar-
bitru sau fatalitAtiY, dupd cum ea este considerattt In.
sine sau este privitd ca flteend parte din comp1,3xu-
actiunilor societatiI ?
Pentru on tine nu este prevenit In aceasta ma-
terie, eu cred ctt sunt de ajuns consideratiunile de,
maY sus pentru a-I forma convictlunea ca, lumea in-
treagti, .sub orY ce lard ar fi privitti, este guvernata de-
legi fatale ysi naturale. Numal dupit admiterea acestuY
adever fundamental se poate esplica arm onia per-
manenttt care existit Intro lumea fisiett de-o parte si
lumea moraltt de and parte, si In genere Intre toate
miscarile. Aeeastit armonie ar Iii imposibild dactt In
lume ar exista, duptt cum se crede, un comerciu in-
tim si continuu Intre legi fixe de-o parte, si Intro
arbitriu pi capriciI de altd parte.
Dar ceea ce e curios este ca, sunt multY chiar
printre materialistY, care, de si admit existenta unor
legY fixe care sttipanesc actiunile exterioare :.11e o-
muluY, totusI au credinta ctt acesta are o oare care
sfertt, orY cat de mint ar fi ea, In care se poate
nava liber. Acestia creel ctt omul este liber, macar
dupd expresiunea luY Lavater, ca paserea In cusca sa.
Indoelile 1:1 chestiunea aceasta provin mat cu sa-
14

and din aceea ea, filosofia materialistil ca §i cea spi-


ritualistA n'a ajuns !nett la o esplicatiune mai satisftt-
cetoare fenomenelor suflete§d. E adev6rat elt cu pro-
gresul qtiintelor positive in genere §i al fisiologiel
In special vom ajunge, intr'o zi, sit avem esplicati-
unea naturalti, prin jocul legilor naturale, a tuturor
manifestatiunilor sufletuluY. Dar pitnit atunci, spiri-
tuali§tiT profittt de ignoranta comuntt pentru ca sit
twit din ea argumente nutnaI contra materialismu-
lut S'au scris o multime de citrtI contra materialis-
muluY, §i in toate, autoril for ajung cam la conclu-
siunea urmittoare :
«Materiali§til vor pute In viitor sit Inmultascit din
ce In ce maY mult dovezile despre Inriurirea lumeY
«materiale asupra celel morale. EY vor izbuti poate
«sit convingit pe top cit nu existtt nicY o manifesta,-
«tiune a sufletului care sit nu se resimttt calitativ §i
«cantitativ de Inriurirea materiel. Dar putem asi-
egura a priori cit nicl odatit nu vor fi In stare a es-
«plica fa,culttttile sufletului omulul, prin jocul numaY
«al fortelor fisice §i fisiologice. A 1)
Aceasttt asigurare din partea spirituali§tilor este

Chiar H. Spencer, reprezentantul actual al Esperimentalis-


mulu1 stiintific In Anglia, dupe, ce face distinctiunea fun-
damental#1, intro subject si object, apol zice cit nu e cu
putinta a da fenomenelor sufletaluT o explicatiune mPte-
rialistli, cad aceasta explicgiune ar insemna ea mintea
sau subiectul se poate interpreta cu termenf de materie
sau object. VezT: Herbert Spencer's Principles of Psy-
chology § 63.
15

o sfidare din partea materialistilor ; i pe aceastti sfi-


dare Indrasnesc a o ridica.
Nu voiu cerca, i nici asY putea, sa esplic In deta-
liu cum efectiv se produce fie-care fenomen psicolo-
gic, prin functionarea cutarel fibre nervoase sau cu-
tttrui grup de fibre nervoase. Aceastt explicatiune
este rezervatit fisiologieY sistemulul nervos intr'un
viitor Indepartat. Dar voiu cerca stt esplic nu-
mal prin jocul fortelor mecanice, fisice i fisiologice
toate facultatile sufietesti, chiar coWiinta eului. Me
voiu servi si de ipotese. Lisa In toate cazurile spe-
rez sa, dovedesc ett pe calea materialistit se pot ima-
ging ipotese ysi explicatiunY mult mal plausibile
maT verosimlle clecat acele ale sistemelor spiritualiste.
Teoria i explicatiunile ce urmeaztt vor parea poate
la multi bizare. Sperez Insa ca ele vor fi apretuite,
dactt nu pentru alts -ceva, macar pentru noutatea lor.
SECTIUNEA I.
Ce este sufletul si uncle sa el ?

In starea actuala a stiintelor positive se dovede-


§te OM, la evident eh nu existit In univers alts
,9ubstant4 dectit materia. De alts parte experienta ne
arata cit nu existtt lucru In lume care O. nu aiba In-
susirY sau propriettitY. Proprietatile sau Insusirile ma-
teriel iau denominatiunea genericti de puterl (forces).
Astfel nu e materie ftrtt forta, nicT fortit Para ma-
terie. In virtutea chiar a propiettitilor sale, materia
este Inteo rniscare continua si vecinicii. Aceasta miss -
care nu este uniforma ; ea urmeaza Intre altele le-
16

gea ondulatiunet universale, despre care voiu vorbi


aiure, §i de loc la metamorfoza materiel care im-
bracn In spatiu §i In timp o infinitate de forme tre-2.
eetoare Sub fie-care forma noun, materia are o noun
4cnistituciune ; si prin urmare proprietitti noue. Caci
materia §i forta fiind inseparabile (pentru c 1 In de-
finitiv ele nu constituesc dedtt unul §i acelas lucru:
considerat sub douo puncte de vedere deosebite), ur-
meaza ca una nu poate sa, se schimbe fara ceelaltn..
La o noun forma a materiel corespunde totdeauna,
o noun forma, adicn un nou mod de lucrare a for-
tei, §1 vice-versa. Astfel, fortele curat mecanice, fi-
sice §i chimice care mi§cit materia sub forma neor-
ganica, se transformeaza. In forte fisiologice cand ma-
teria Insa§Y a luat forma organica.
Fortele fisiologice la rendul for se diversifica In
aeela§ timp ca §i materiele a ctror proprietati ele
sunt. Astfel, forta de asimilatiune §i disimilaOune
este proprietatea caracteristica a organilor de nutri-
tiune in genere ; in timp ce, puterea, de a simti, de
a gandi §i de a voi, caracterizazt crieril animalelor_
Sufletul decl nu e alta-ceva decat proprietatea cri-
erilor : cu alto cuvinte, nu e decat o noun forma a
forteY corespunzend la o nouii, forma, a materiel. *i
precum jocul facultatilor sufletulul este foarte sub-
til §i COmplicat, tot a§a, §i materia care-I serve§te
de baz( aye o structure §i o organizatiune de cea.
coal mare delicatpta §i perfectiune.
A§a dar, scaunul tuturor facultatilor sensitive, in-
telectuale §i volitive este In crier §i fn dependentele
17

sale. Anatomia Si fisiologia determineazA in parte,


inteun viitor Indeptirtat, vor determina mai exact,
care este subdiviziunea organuluY corespunzatoare
la cutare subdiviziune a facultAtilor sufletuluT. A-
ceste sunt detailurY interesante, dar In care nu pu-
tem si nicT nu avem nevoe sit intram. Pentru su-
biectul nostru e destul sa dovedim deocamdatA cit
sufletul stA in creer §-Fin cYpendentele sale. Pentru
a sprijini aceastA asertiune nu voiu face alta decat
sit reamintesc dovezile urnititoare : 1)
1°. Anatomia comparata ne arattt cA, pe toatit sca-
m animalelor, de la punctul cel max de jos pAntt la
om, energia inteligenteT este in raport statornicit si
ascendent en dimensiunea si greutatea max fntitT, §i
apoi cu constitutiunea si forma creerilor. Animalele
°cup, cea mai inferioartt sehittt a scArii, n'au In ge-
nere decat ganglioane sau rudimente de creerl. Su-
ind s,caKa, gAsim ca animalele cele maT inteligente
sunt toemai acele care an creeril eel maT desvoltatY,
precum stint : elefantul, delfinul, momita, .canele etc.
In sfarsit vine omul care absolut i relativ are cel
max mare creer. Dacti, observam omul In timpul cur -
suluT vietii sale, vedem, cA inteligenta creste cu des-
voltarea succesivA ysi materialA a creerului ; pentru
a slAbi si a descre§te pe urmA cu cat acest organ
se slifbeste si se deformeazti din causa betranetelor.

') Pentru detailuriie acestor dovezY, vezY: Biichner : Force


et Matiere ; Chapitre, Cerve. au et iime.
V. Conta, Teoria FatalismuluT 2.
18

2°. Patologia ne invatn en, daen acele OM ale


creeruluY care presideazn la functiunile intelectuale
sunt atitcate de o boat grea, atuncY din aceasta se
nasc perturbatiuni analoage in spirit. Nu existd boa-
1J, mentaln, care sn, nu alb causes sa in o perturba-
tiune a creerului. §i dacti, in cazuri esceptionale nu
s'au putut gnsi urmele boaleY pe creer, causes este
cn mijloacele noastre diagnostice sunt Area imper-
fecte in comparatie cu extrema delicatetit, ¢i compli-
catie a pnrtilor din care se compune acest organ.
De altit parte se tie cit slitbiciunea congenitalii,
spiritulul, precum este imbecilitatea, idiotismul, cre-
tinismul (care se observt la gusetii de la munte),
este totdeauna unites, Cu o deformatiune congenitalit
a creerulta.
3° Vivisectiunile 1i experimentele facute de Flou-
rens sunt poate cele mai concludente din toate do-
vezile. Flourens a supus experimentelor sale deo-
sebite animale, de la care el a scos, de vii, creeril,
insit paturY, pitturY si suecesiv, incepend de la par-
tile superioare. El a constatat en in timpul experi-
mentitrilor, facultntile intelectuale scndeau treptat
la fie-care ptiturn de creerY luatn, pand, (And In
sfarsit dispitreau cu totul.
§i cu toate aceste se mai gnsesc Men invotati
care persistn a crede cii sufletul este o substantn,
care are existenta sa proprie, si care a veldt numal
sd locucascit pentru cat-va timp in corpul nostru in-
tocmai ca un simplu chiriag de cash.
Am vi.1zut cii in raport cu materia, sufletul nu
19

'este decat o proprietate, o fortA. St vedem acurn ce


este el In raport cu corpul animalulul. Vogt a zis
ct Intro cugetare §i creerY este acela§ raport ca In-
tre here s,i maiu, sau lntre urine §i rdrunchT. Tot1
materiali§tiY recunosc In unanimitate ct aceasta com-
paratiune nu e de loc justd. Sufletul nu este o se-
cretiune, ci este o funcfiune; §i tocmaT pentru aceea
cl este material. Precum organele circuldtoare §i
respirritoare servesc pentru functiunile circulatiuneT
§i respiraVunel, tot asa §i creerul cu dependentele
ksale indepline§te functiunea de relatiune a animaluluT.
In adever, sistemul nervos In general n'are In de-
finitiv altit functiune decat aceea de a pune In le-
,gAturd animalul cu lumen exterioard. Prin interme-
Kliarul acestul sistem nervos, agentif exterima4 ne
determind cutare sau cutare mi§care. last dacd In-
friurirea agentilor exteriorT trebue st urmeze o cale
complicard pant ajunge ea sit ne determine a face
cutare mi§care, aceastit din urmA nu e mai putin
necesard s,i fatalit deck aceea pe care o esecutd tun
corp neinsufletit sub Inriurirea directit a agentilor
exteriorY. Asa de exempla agentif exteriorY exerci-
teazd direct Inridrirea for asupra uneT petre §i o fac
sd-§i schimbe starea sau forma. Aceia§T agents( con-
.string pe om en sa fact cutare mi§care, pe care el
.ro esecutd, dupl. imprejurdri, Inteun mod instinctual
sau vo;'/intar. lust/. In acest de pe urmlt ens agentiT
<exteriorf tot au ajuns scopul for pe o cale indirechl
-situ medic/M. Actiunea for a intrat in om prin nerviT
senzitivI, a mers in creeri; de acolo, prin nerviT
20

care transmit ordinile acestuY organ, ea s'a dus


In muscha motorY care au esecutat miscarea necesarti.
Dar fie asupra petrelor, fie asupra oamenilor, InrIu-
ririle exterioare ajung totdeauna scopul lor ; dacl.
chile prin care ele se exerciteaza, nu Bunt identice,
acesta e un detail foarte secundar ppntru natura.
consideratA dintr'un punct de vedere maY malt.
SA studiem mai in detail mecanismul functiunilor
de relatiune al animaluluY IndeosebY al omulul.

SECTIUNEA II.

Facultitile intelectnale.
§ 1. Percep(iunea de tntaiul grad.

De la creerY pleacA, sau direct sau prin interme-


diarul mAduvei spinAre, o sump nenumeratA de fi-
bre nervoase care se sfirsesc sau pe la suprafata.
corpului, sau prin mijlocul tesAturelor deosebitelor or-
gane ; astfel Incitt, In fie-care pArticicli a corpuluY ani-
mal, de la suprafatA pAnit In fundul organelor interne,
se gAsesc fibre i capetele de fibre nervoase.Acumdacti.
un corp material vine In contact cu un capdt de fibrd
nervoaslt, atunci acest capk primeste o sguduiturd
care se transmits prin fibra nervoasA ca printr'un
tub conduckor plinit la creerl. CreeriT resinit si et
sguduitura transmisa de fibra nervoasA, i ast-fel
simtesc ceea ce se petrece in capkul aceleY fibre ce-
01

le-a trimis impresiunea. Calitatea sguduitureY ner-


voase nu este totdeauna aceeasT. Ea se deosebelte
maY lute dupit natura fibreI nervoase sguduite si a-
poT dupit natura contactuluY ce se stabileste Intre
,obiectul material de o parte si intre cap6tul fibreY
de alta parte. Astfel, acelas corp material poate sa
ne procure sau s ne ocasioneze $i simtirea coloreY
1uT, si acea a duritatiT lul, i acea a mirosuluY ce
ne produce, dupA curs el se va pune In contact cu
un nery sau cu un altul. De anti, parte, acela§ corp
sonor poate sit ne ocasioneze i slintirea unuT son muzi-
.cal ascutit sau gray si simtirea unuT vuet displacut.
Facultatea ce au fibrele nervoase de a transmite
la creeri sguduiturile primite se numeste shut sau
shutire. Fibre le nervoase sau nervil care pritnesc si
transmit sguduiturile se numesc organe ale simturi-
lor. Eat o clasificatie a simturilor ce se poate face
in raport cu organele lor.
In Inteiul ordin putem pune cele cincT simturT
.admise de fil'.:sofia veche, adicit vederea, auzul,
pipitirea, gustul mirosul. Aceste sunt caracterizate
prin aceea ea, fibrele nervoase via de se sfirsesc la
.suprafata corpuluY, ineat capetele for vin in contact
direct cu corpurile externe astfel, lumina cade de-
.adreptul pe retina, adieu, pe capotul nervuluT optic;
vibratiunile corpurilor materiale lovesc de-adreptul
-capetul nervuluT auditiv ; papilele nervoase ale pi-
pairel, Bunt apasate de catrit pele Indatit cc aceastit
din urrnit este apasate de un corp oare care ; si asa,
anal departe cu mirosul ¢i cu gustul.
9)

Prin aceste simturY elf-Oahu imaginele ysi ideile cel&


mai clare despre lucrun.
In al doile ordin yin asa numitele simturi ale vie -
teY organice. Aceste sunt In serviciul functiunilor-
organice si, prin urmare, In al conservatiunel cor-
pului. Ele se subimpart In atAte grupuri Cate sunt
functiunile organice. Astfel intre simturile canalulul
alimentar se numertt : foarnert, greata si desgustul,
simtirett alimentelor si a digestiuneT for stina toase,
acca a smintirel organulul digestiv etc. In privinta
respiratiuneY avem : sinitirea aeruluT curat sau prows-
pat, aceea a aerului necurat, §i In sifirsit aceea a
sufocatiunei. Setea si inanitiunea sunt simtiri ale
functiilor de irculatie i nutritiune. Simtirile mus-
culare sunt acele prin care cliptttAm cunostinttt de-
spre repegiunea micttrilor ce facem cu membrele cor-
puluT nostru, despre puterea Intrebuidtattt i despre
lmpotrivirea Intimpinattt, prin urmare asemine despre
greutatea corpurilor ex terioare, despre osteneala, etc..
Simtirea frigulul si a ctildurei se rapoartit is corpul In-
treg al animalulul si mai cu samtt la pttrtile exterioare..
Durerile ce suferim in timpul boalelor sau al tortu-
relor se rapoarttt asemine la organul vatamat in par-
ticular si la corpul intreg In general. Curentele pu-
ternice de electricitate trecend prin no lie fac sa.
avem o simtire particular t. Asemine sistemul ner-
vos, organele generatiuneY si In genera toate func-
%iunile vietel animale si organele for dau loc la star-
tle particulare sau generale. De si simturile vietet
organice se deosebesc mult Itre d8nsele calitativ si
23

cantitativ, cu toate acestea se poate zice In genere


ca : in totdeauna cand o functiune organicd este con-
trariatd, Impedecata In actiunea sa, atuncI sim ;im o
neliniste, o suferintd, o durere care ne Instiintaztt,
despre starea anormald In care suntem ; eard dacd.
suferintele, durerile inceteazd, sau dactt functiunile
organicc sunt favorizate In actiunea lor, atuncY sim-
tim satisfactiune sau plltcere. Sirnturile vieteT orga-
nice in genere ne procurd senzatil mutt maY con-
fuze decat cele since simtirY. Cele d'intdY se mai de-
osebesc apol de cele de al doile prin aceea ctt ele
sunt interne. Cu toate cd in rnulte cazurY se poate
zice c t sunt provocate tot prin contactul direct al
nervilor cu obiectele introduse In corpul nostru.
-

Ast-fel,- aerul intrand in pltimitnY se pune In contact


direct cu fibrele nervoase ale organelor respirittoare
pentru a da loc la simtirele respective ; asemine mita-
carea consistlt din obiecte exterioare care trecend
prin canalul alimentar apasa direct asupra teseture-
lor, si prin urmare asupra fibrelor nervoase ce se
gdsesc prin ele, si (Id astfel loc- la simtirile canaluluY
digestiv. *)
In al treile ordin putem pune emotiunile. Sub a-
cest titlu se Inteleg toate plitcerile displacerile
noastre sufletestY. So stie ctt on ce contact al until
corp material en un capa de fibrit nervoastt dd
be la o sguduiturd nervoasd. Aceastil sguduiturd pe
langtt cd procurd siintirea particulard a contactulul
*) Pentru esplicarea pe larg a acestor sitnturY, vezl : The Senses
and The Intellect, by Bain.
24

material, apoi maY produce, ca sd zic asa, o sgudui-


turd retlexit in tot sistemul nervos, care dit loc la o
modificare a IntregeY stitrY organice a animaluluY.
Aceastit modificare trebuind sit consiste In o adev6-
ratit schimbare materialit a organismului, afecteazit
Intr'un mod deosebit toate capetele fibrelor nervoase
ce se afil rOspAndite In corp ; cdci fie-care din aces -
to capete de fibre se pune Intr'un nou contact cu
un corp nou, adicit modificat. De aid urmeazit cit
toate fibrele nervoase din corp primesc o sguduiturd
de aceeasi naturit care, transmit6ndu-se la creerl, dit
Joe la o simtire genera/It plitcutd sau nepldeutd, adicit
la o emotiune. Cum cit. In timpul emotiunilor toate
functiunile organice sunt modificate, aceasta nu poate
fi posit in Indoialit de nimine ; citcY, toatit lumea stie
cd frica, bucuria, uimirea, rusinarea, etc. fac ca sit
se modifice coloarea obrazuluY, mentinerea corpulul,
timbrul glasuluY, bataea inimel si prin urmare circu-
latia, respirarea, limpezimea sau confusia mintiT etc.
Emotiunile nu sunt produse numai de simturile din
Intoiul si al doile ordin ; ci ele sunt produse asemine
prin -redesteptarea senzatiunilor de cittrit imaginatie,
dupit cum vom vedea mai departe. Este de obser-
vat cit emotiunile ca §i simtirile de IntiAiul $i de al
doile ordin, se deosebesc foarte mult Intre ele in
privinta intensitii iT : de la ccl maY in alt grad de in-
tensitate ele se pot cobori pitnd la un grad infinit
de uric.
Despre constiinta eultti, Intru cat aceasta se asa-
25

mtinn cu simtirea uneY emotiuni, voiu vorbi mai de-


parte.

Am v6zut pAnn aicY cn Indatd ce un corp mate-


rial vine In contact cu un nerv, atuncI se produce
la acesta o modificare pe care am numit-o sgudui-
turn, i pe care el o comunica creerilor. Dar pen-
tru ce oare este asa mare deosebire calitativn Intro
diversele sguduituri ? Incat priveste deosebirea Intre
simtirile castigate prin deosebite organe, de exem-
plu, lutre vedere i auz, lucrul se poate esplica maY
usor ; Oa se poato zice ca nervil deosebitY unul do
Altul sunt sguduiti In deosebite chipurl Rind -clt, duptt
cum e probabil, constitutiunea materialn a acestor
vervi e deosebitit una de alta. Mai greu se esplicit
deosebirea sitntirilor ce se efectueazn prin acelas
nerv, de exemplu, simtirea sonulul gray ysi acea, a
sonului ascutit.
H. Spencer crede en In ultima analisn toate sim-
-turile se compun din ciocniturl sau sguduituri ner-
voase simple §i identice Intre ele ; i cd deosebirea
for calitativit rezulta numal din gruparea unuY nu-
m6r mai mare sau mai mic de acele ciocniturI in
unitatea de timp. Eata In felul acesta explicarea au-
zului care ne poate servi de tip :
Sunetul muzical se consider, a fi o simtire sim-
a pin,. Cu toate aceste el se poate resolvi In alte
« simtiri maY simple. Experimente bine cunoscute
« dovedesc clt data facem ca niste ciocnituri egale
« de corpurY sn se succedeze la intervale egale, §1
26

« sit nu excedeze 60 pe secundit, atunci efectul fie


< cdrei ciocniturY este simtit ca un vuet deose-
« bit. Dar dacit ciocniturile succedeazit cu o repegiu-
« ne mai mare cleat aceasta, atunci vuetele nu mat
. constituesc ante deosebite simturT, ci In locul lor
avem o singurit simth e continua nurnitit son. Dacd
repegiunea ciocniturilor se mdreste, atunci sonul
sufere o schimbare de calitate care se numeste ri-
« dicare de ton ; ¢t astfel el continua a deveni din
ce In ce mai ascutit, dupit cum si repegiunea eioc-
« nitorului devine din ce In ce mai mare, pitnii, cand
ajunge la o ascutime, dircolo de care el nu mat
a poate fi priceput ca son. Astfel !neat din unitati
a de simtire de arelasi fel, rezultd, multe simtirY de-
« osebite una, de alta In calitate, dupit cum unittttile
« sunt mai mult sau mai putin integrate. Mai mult,
. decat atat. Cercetitrile profesorulul Helmholtz au.
probat cit, davit Impreunit cu o serie de aceste
vuete repetate ritpede se mai genereazit o altit
a serie In care vuetele nu sunt mai repezY dar mat
Incete, atunci sonul sufere o schimbare de call-
a tate care se numeste timbru. Dupit cum ne-o a-
4( rata diversele. instrumente muzicale, sonurile care
sunt egale In ton si In for it sunt cu toate aste
deosebite unele de altele prin duritatea sau dul-
« ceata lor, prin asprimea sau licuiditatea for ; i toa-
« te particularithtile for specifice se nasc numaY din
« combinarea a una, doue, trey sau mai multe seriY
« suplimentare de vuete repetate cu principala serie
de vuete repetate . . ti ast-fel un numer nemitr-
,
27

ginit de felurl de simtirl, care se deosebesc prirk


« calitatea for si care samttnn a fi elementare, nu,
4( strut In definitiv compuse deck din un singur fel
« de sinititt combinat si recombinat cu sine Insust
e in diferite modurY. >, *)
Dupit cum se vede perceptiunea sonuluY nu se fa-
ce decAt prin o disturbare intermitentn a nervuluT
auditiv. Sunt de altii, parte dovezl en top nerviI in
genere nu sunt capabilI de o stimulatie continun, si
en nu pot Inrplini functiunea for deck numal Hind.
disturbatY sau ciocnitY Intr'un mod intermitent. Ast-
fel, de exernplu, dacit un nery care e In legitturn
err un muschiu oare-care este disecat sau thet In
done, atunci, dactt partea expusa a nervulul este-
de odatn apttsatil, Cu degetul, muschiul de odatn
se contracteazd. Dar data tinem degetul necontenit
pe nerv, prin asta nu vom face ca muschiul stt, fie:
In stare de contractiune. Pentru a face ca muschiul
set stee Intr'o contractiune persistenti%, trebue ca ner-
, vul sn fie apasat si lasat In liniste alternativ si cu
o foarte mare repegiune.
Considerand acest fapt ImpreuiiLt cu explicarea per--
ceptiunel sonulta ; considerAnd In sfIrsit natura corn-
binatiilor chimice ale materiel, care cu crate -va ele-
mente simple produce o infinitate de felurl de cor-
purr, filosoful englez conchide prin analogic) ctt toa-
te simtirile sunt compuse din ciocniturI nervoase-
simple si identice maY mutt sau maY putin integrate.
Insti, din aceea c i nervil sunt disturbatY Intr'un
*) Vezi: The principles of ppsycology T. I. pag. 149.
20

mod intermitent urm3aza cit, moleculele din care


se compun corpurile materiale ce vin In contact cu
simtirile noastre sunt Intr'o miscare ondulativA maY
mult sau mai putin intensa,, dar continult. Sau, dacit
-aceastd, miscare nu este absolut con tinuA, cel putin
cand existh, ea nu se poate manifesta In alt mod
-si sub altA forma decht acea a valurilor uneY ape,
sau aceea a vibratiuneY unor coarde. De aitmintrele,
miscarea ondulativit, si intermitentA a moleculelor
se maY dovedeste gi prin alte fapte.
Originea tuturor cunostintelor noastre este In sim-
-tuff:Nu pot exista, idel i cugetttrY flirt siniturY. Sur-
dr)--mutul n'are niel o idee despre son. Orbul din
nastere nu va sti nicY odatit ce este lumina si co-
loarea. Dacit s'ar naste (ceea ce nu e cu neputinta)
un om fitrit nicY un simt, el nu s'ar deosebi de loc
de un vegetal sub raportul inteligenteY. Dar dacii,
-e adeverat cti toate ideile noastre au punctul for
de plecare fn simturI, asta nu vra sh zicit cti gra-
dul de perfectiune al acestora este In raport direct
-cu forta §i intensitatea inteligenteY. SenzualistiI din
secolul trecut credeau In realitatea acestul raport.
Astfel erau de aceY care ziceau c ciao mAnile pi
degetele noastre ar ave Incheeturi maY numeroase
pi maY dese, astfel Tricia stt se aplice maY bine pe
corpurile ce atingem ysi sa simtim de odatIt toate
inegalitittile de suprafatil ce s'ar gitsi pe acele cor-
purl, atunci noT am ave maY multe ideY. Aceasta nu
.este adeverat. Astfel vedem multe animale care au
unul sau mai multe simturY cu mult maY fine si maT
29

perfecte &cat nol, fart ca pentru aceasta ele std


fie may inteligente decat nol. E destul ca un simt
stt existe sa transmita la creerY o impresiune sau
§i
o sguduiturtt ckrI cat de slabtt pentru ca prin aceas-
ta stt se punt, In miscare cu eficacitate Intregul me-
canism intelectual. Organul care formeaztt ideile, ca-
re judecti, care gandeste, este creerul. El este care
elaboreaza impresiunile simturilor. De aceea gradul
de inteligentil este In raport direct cu desvoltarea
ri cu perfectiunea creeruluY, emit nici de cum en a-
-ceea a organelor si tocmai de aceea omul este eel"
maY inteligent printre animale, si vede unele lucrurY.
'.cu inteligeuta sa maY bine cleat vulturul, de ex.,
care are ochI de o putere si o patrundere extraor-
dinard.De alt parte se stie ca impresia obiectelor
exterioare este perceputA de cAtrtt crierY eartt nu
de catrIt organele simturilor. Child m6 taiu la deget,
perceptiunea durereY se face In creerY, esi. ImI pare
ett o simtesc la deget. Pentru acest motiv acela cit-
ruia i s'a Oita un picior, simteste durerile reuma-
tismale provocate de vremea rea, la piciorul tlliat
pe care nu-1 maY are, in loc de ale simti In capul
seu.
Organele simturilor nu sunt decY decat simpli con -
ductorl intermediary Intre creerY Intre lumea ex-
ternit. Obiectele din lumea externtt venind In con-
tact cu capetele nervilor, imprimtt acestora o sgu-
duiturlt. Aceasta sguduitura, duptt cum am v6zut, este
o miscare vibrtttoare a moleculelor nervoase, o mid
care compuslt din una sau may multe seriY de va-
30

lurY, ce se succedeazt cu o repegiune maY mare sau


mai mitt. AceastA mi§care ajungend la creer, pro-
duce de sigur asupra uneY pArtY a acestuY organ o
modificare maT mutt sau maY putin durabild. Acura,
dacd aceastit modificare consists ifiteo umflAturd sau
o depresiune de suprafattt, Intr'o contorsiune de fi-
bre, sau In orY ce altd schimbare, aceasta nu putem
stt o precistim deocamdattt. Lisa. In orY-ee cas, trebue
ss admitem cs exists o modificare materiald in ma-
sa creeriior. Aceastit modificare o voiu numi intipd-
rice. i i pentru a o distinge de alte modificiirl ase-
mantitoare ce vom vede maY departe, o voiu numi
intipttrire de intaul grad.
Exister4a intiparird de intgial grad nu este o purd
supositie a mea. Ea este un adev6r ce decurge cu
necesitate din o sump de fapte bine stabilite :
Iii adevr, creerul ca organ material, §i intocmal
ca celelalte organe ale anirnaluluf, nu poate functio-
na fttrtt o mirare a materiel din care se compune.
Dovadtt la aceasta este cd, in timpul activittitiT in-
telectualc, sangele se duce la creed, In mai mare
cantitate, pentru cs metamorfoza substantelor se fa-
ce acolo In acel timp maY rdpede. De aceea cugeta-
rea multd si, in genere, lucrul intelectual contlibue
nu numal a atita pcIfta de mfincare, dar Inc it §i a
Inmultl cttldura animald. Pe urmit, functiunea cree-
rilor nu poate sustine activitatea sa decdt un oare-
care timp : lipsa repaosuluT §i a somnului o face sa.
slabeascit si chiar stt se stingd. In privinta aceasta
reerif si nerviT sat-nand cu mu§chiY. Toate aceste
31

organe au trebuintd de repaos spre a repara perde-


rile ocasionate de miscare pi functionarea lor. Insit
spre a fi nevoe de reparare trebue sit existe perderT.
Prin urmare, In toate casurile este dovedit cat activita-
tea intelectualn este strins 'egad, cu o miscare de mate-
rie. ApoY miscarea in materie implicit si modificare ; ysi
mimic nu Impedicit ca aceastit modificare sit fie mai
malt sau maY puffin profundit si durabild. Din contra,
rlin simplul fapt al miscArei resultit probabilitatea
cit ea va litsa urme despre existenta sa.Dar ceea
,ce dovedete intr'un mod direct existenta intiptiritu-
-rilor de inteial grad este chiar existenta meinorieY,
Trill care noY conservam mult timp impresiunea pri-
with. inteun singur moment. In adev6r, ar fi absurd
,de a admite cit In sufletul nostru se giiseste facul-
tatea de a conserva prin en organ material (care este
instrumental facultntiY) impresiile priinite chiar nu-
mai odatil de acest organ, fitrit ea sit existe sau sit
remanit din aceste vre o urmit materiald. In timp ce
total se esplicit dud admitem intipaaririle materiale
pc creer. Astfel, totY stim cit, cu cat timpul trece, cu
-.Mat aducerea aminte a lucrurilor se slitbeste si se
intunecit putin sate putin, Orin ce dispare cu total.
aceasta se intamplit pentru ratiunea foarte sim-
pit eit, materia orgiinicit modificata prin sguduitura
primitit, se restabilefte (se redresse) §i revine in sta-
rea sa nortnalit, in virtutea puterif organise repara-
torir : IntocmaY precut) o titeturn, o sfitsietura, o ra,-
Init, se eicatrisazit si dispare putin citte putin.
Asemine se tie cit Yn toate boAlele de creerl, me-
32

moria este aceea dintre facultAtile intelectuale care


su fere maY mult ; §i adese ea este singura care e lo-
vitd. A ceasta se Intampld din causd cd, on ce infla-
matiune sau sgArcire a materiel sau a fibrelor ner-
voase din creerl face sd dispard, in totul sau In par-
te, intiparirile de pe acea materie. Si aceasta trebue
sit se Intample orl-care ar fi natura intipdririlor, fie
cd aceste ar consista din micl depresiuni de supra-
fatit, fie cd ele ar fi ni§te inflamatiuni on ni§te con-
torsiunl de fibre, fie cd ar consista din on ce altd
modificare.
DecY, intipdririle obiectelor exterioare existd.
Care este lnsd natura acestor intiphrirT, Si pe care
OM ale creeruluT sunt ele gravate ? Starea actuald
a anatomiel fisiologiel creeruluT nu ne per mite a
precisa nimica In privinta aceasta.
Frenologil au crezut c t diversele facultatl §i dis-
positiuni ale sufletuluT sunt localizate In diversele
protuberante ce creerul are pe suprafata sa. ET chiar
au stabilit anume care protuberantit corespunde la
cutare sau cutare facultate. Insd experientele Jul
Flourens *) au dovefit pAnd la evident, cit aceste
localizatiunI nu erau =forme cu adeverul ; ftrd ca
prin aceasta principled pus de Gall sit fie atins,
E probabil cd Frenologil sit se fi Intemeeat pe un
fapt de foarte mare importantit, §i anume : cd cu
cat cine-va are maT multe anfractuozitatY pe supra-
fata creeruluT, cu atAta e mat inteligent. .De mult
0) Vezt Flourens : de la Phrenologie et des etudes vraies sur
le cerveau.
33

« timp, zice Rohner, anfractuositittile suprafqe1 ce-


« rebrEtle au atras atenOunea lumei inveate, care a
42 Mutat, in mai multe r6ndurY, sit descopere In ele
« un raport cu ar.tivitatea creerului $i a sufletului.
« Acest raport a fost demonstrat de curend i phnil
0 la evidentd prin cercetdrile profesorului Huschke:
« Huschke a atlat ell, o specie animald este cu atilt
g mai superioard si maY inteligentd, eu cat anfractu-
. ositMile creerului prezenteazd mai multe sinuositatY,
« maY multil adincime iii crilpdturi, mai multe sapa-
turf ai ramificatiuni, maY multit asimetrie 1i nere-
g gularitate >.*) Inslt aceasta nu vra slt ziclt cit facul-
tatile intelectuale se gitsesc in totul sau In cea maY
mare parte In protuberantele creerilor. EMI% cum
cred eu c1. ar trebui sd se interpreteze faptul de
mai sus.
Se $tie clt, cu cdt masa creerului se pare mai o-
mogend, cu atilt animalul este mai putin inteligent.
Ast-fel substanO.cerebrald a copilului este mai fl uidtt
decdt acea a omului adult ; consistenta ei samdnd
maY mult cu acea a unei ferturl gelatinoase ; In ea
mai ctt nu se deosebesc $i nu se zdresc !Wile de
fibre care se disting a$a de bine la o vrestd maY Ina-
intatd ; pi toate aceste coincideazd cu imprejurarea
ed anfractuositittile sunt mai pupn ridicate. In tim-
pul prunciel $i a prime copildriY, organele deose-
bitelor facultilV intelectuale sunt, ca sit zic a$a, In

**) Vezi Buchner: Force eatiet 211re, Chapitre, Cerveau alma.


V. Conta, Teoria Fatalismulul 3.
34

starea for embrionard, si prin urmare ineapabile, in


totul sau In parte, de a functiona. Care sunt lash
acele organe ? Din deosebirea de consistenta $i de
omogenitate a substanteY cerebrale la deosebitele vins-
te, in sfirsit, din constitutiunea Insdsi a creerului
decurge probabilitatea ca organele facultatilor intelec-
tuale nu sunt protuberantele, dar sunt fibrele si fd-
siile de fibre care cutrierd Si alcdtuesc intreaga mash
a creeruluY, si care singure prin incrucisarea, inCdl-
circa si complicatiunea for coresputill cu meeanismul
sufletului. Cu cat aceste fd§ii de fibre se desvolteazit,
cu atilt ele se separeazd de masa cerebral t pentru
a avea o existent h, §i o functionare organic deosebite;
si cu tilt ele vor fi mai desvoltate in volum si maY
separate Litre d6nsele, cu atdta ele vor forma la su-
prafata creerulul anfranctuosithti mai ridicate si si-
nuosittiti mai adinci. Cad, de-o parte e natural ca
cresterea de volum a fasiilor sd se denoteze mai cu
&unit la suprafata creerului, unde ele pot sit se des-
volte mai liber fdra sit Impingd uncle in altele ; si
de altit parte fie care fitsie, avond o existent orga-
nic deosebitd, se desvolteozd deosebit, child ghseste
spatiu neocupat de celelalte ; si tocmai de aceea fie
care fitsie iii croeste ridiaturele eI proprii pe supra-
fata creerului. De aid urmeazd cit, eu tilt sunt an-
fractuosithti §i sinuositdti, cu aidt organele deosebite-
lor faculthp ale sufletului sunt mai desvoltate si, prin
urmare, mai proprii de a functiona. Neregularitatea
mai mare sau mai mica a suprafetei creerului ne
dovedeste deei perfectiunea mt.! mare sau mai mica
E5

a organuluY, ear it nicY cum di, facultAile si disposi-


tiunile sufletuluY au sederea for in protuberance. Cu
tote aceste, fiindcd gradul de desvoltare al uneY fit-
siY de fibre corespuude cu gradul de desvoltare al
protuberanteY respective, urineazit de acolo cit fre-
nologia este adeveratil In principiul s6u, si eh nu ar
fi absolut imposibil de a culloaste gradul de putere
al fie-chrei facult4T a sufletuluY, priu simpla inspec-
Ciune a suprafetei creeruluT. Ceea ce ne Impedich
Ins Li, de a putea face aceasta In starea actualti, a sti-
inteY este ctt, noY nu cunoastem inch nieI care sunt
ftisiile de fibre care corespund la fie-care facultate sau
dispositiune a sufletuluY, nicT dacit o fXSie dat1t pro-
duce una sau maY multe protuberance ; Mei o %sic
de fibre, In urma maY multor circiunvolutiunY prin
masa creeruluT, poate foarte bine sA, aibit si maY multe
reaparitiunY pe suprafata acestul organ.
Din cele mai de sus rezulth probabilitatea, eh, acti-
vitatea sufletuluY este rezultatul activiacii fibrelor
din care se cornpune creerul. De altlt parte e foarte
probabil cti ilitiptiririle de dnteiul grad, a cdrora exis-
tent nu mai poate fi pusd In Indoealit, consistit din
modificatiunY temporarie produse la supzafaCil, sau
In constituciunea InsltsY a fibrelor conCinute In una
sau maY multe fit OT determinate.
Intiptiririle de antaul grad constituesc ceea ce am
numit percep(iunea de intltial grad. Aceastlt percepti-
une, dupA cum lesne se Intelege, este absolut nea-
tttrnatd in existent;, si calitatea sa de on ce altlt
facultate a sufletulul. Ea se face Intr'un mod fatal.
36

Cite, odatit ce un object exterior a fost pus, printr'o


mush oare-care, In contact cu un cap de nerv, a-
tunci se produce neaphrat o sguduiturit nervoasit care
produce Intipitrirea de Lintel ul grad. Ins intensita tea a-
ceste perceMiuni, adich gradul de profunditate a Mil-
paririlor, poate 11 modificat prin alte faculthti ale stifle-
tului. Voni vedea fnait mai departe cit si aceste fa-
cultitcY ian nastere si functioneazit tot clupit leg- fatale.
Intiphririle de itnteiul grad corespund la acea ce
se numeste In limba filosofiei ordinare senzatiunI. A-
tilt numal cit o Intipitrire de Anti- _dui grad repreziutl
o formit materialit sapatit Inteun corp material; In
timp ce o senzatiune reprezinth ceva vag si imma-
terial, care In limba materialisth s'ar putea numi : o
forma deter»zinatti a fortei care emaneazit de la o for-
mit corespondeutit a materiel.
Intiphririle de Antnul grad sunt In sfirsit, imagi-
nile lucrurilor din lumea externit sapate pe creer.
§ 2. Pereepfiunea de at doilea grad.

Intiparirile de antt,liul grad servesc la ritndul for de


obiecte de perceput pentru organul perceptiunii de al
doilea grad ; Intocmai precum lucrurile din lumea
exterioarit an servit peutru organul perceptiunil de
ant6itil grad spre A forma acele intipatirT.
Pentru ca esplicaiunea ce void da sit fie maY cla-
ra, sic presupunem cit organul percepOunii de hnt6-
iul grad prosenteazlt o suprafatit pe care sunt gravate
imaginile obiectelor exterioare, si pe care le-am numit
Intipariri de Anteiul grad. Sit presupunem apol cit
37

infata acesteT suprafete se gAseste organul percep-


tiunif de al doile grad, intocmai precum ochiul se
;AA In fata lucrurilor ce el priveste. Aceasta supo-
sitiune nu poate s t micsureze valoarea cercetArilor
si a explicatiunilor ce urmeazd ; cAci, on cum s'ar
face perceptiunea intipAririlor de anteiul grad de cA-
trd, organul inteligenteT, va trebui fu on-ce cas sit
existe intre ambele organe percepetoare o comuni-
catiune oare-care, ale cAreia efecte nu pot de loc sit
se deosebeascA de acele ale e omunicatiuniI inchipuite
mai sus.
Aceasta fiind stabilit, sY Wain exemple :
Imf inchipuesc cA Wind, acuma nu am absolut nie
o experienta, i ctt pentru Anteia oarA in viata mea
deschid ochiT i prive,c un arbor. 11.18 uit in toate
pArtile din care el se compune. Imaginea sa este re
produstt prin o intipdrire de ant6iul grad. Aceasta
intipdrire este un complex de maY multe trtisOurY
care represintA pArtile din care se compune arbo-
rul. TrAsetura a represintA mArimea A a arborului,
trAsetura b inchipueste forma B a frunzelor, c In-
chipueste tulpina lemnoasit C, d imprejurarea D cA
tulpina este fixatA In pLtment, si in sfirsit e repre-
sinteazd, imprejurarea E cit arborul este o flintA or-
ganicA ca si mine. Sit se noteze eh toate aceste trA-
seturf au o adincime egalA pe suprafata care le pri-
meste, pentru cii toate pArtile arboruluf au exerci-
tat fireste o egalA presiune asupra. organuluY. De altA
parte toate ace ate trAseturi sunt atilt de still's lega-
te Intre sine, incAt ele constituesc pe creerul meu
38

o singurit imagine nedivisd inch,. In fata acestuY


tablou se gaseste organul perceptiuna de al doile
grad, care este pus in miscare si modificat de cittrd
intipitrile de anteiul grad intoemai precuin organul per-
ceptiunii de Antoiul grad este moclificat de catrti, prima
sguduiturit nervoasit, datil de obiectele exterioare. Ace-
ste modificitri ale organului perceptiunii de al doile grad
le voiu numi intipdrid de al doile grad. In exemplul
luat mai sits, organul inteligentei mele simte sau
percepe figura de intoiul grad care represintit arbo-
rele ; insd flind-ed aceastit figurd este unicit i nedi-
visit, de aceea ea nu dd be decitt la formarea unel
singure intipitriri de al doile grad, care reproduce in-
tocmai figura de ant6iul grad. De acolo urrneazd ea in-
teligenta mea nu percepe tiled trdseturile a, b, c,_d, e.
Despre aceste nu volu ave constiintit deeat dupil ce
voiu fi vdzut mai multi arborl. Aceasta se va lute-
lege maY bine dupit ce voiu vorbi despre facultatea
abstractivit a rnintii noastre.
Intipdririle de al doile grad nu se formeazii, si nu
existd deck numai pentra timpul in care organul
perceptiunii de al doile grad are, ca sit zic asa, obiec-
tivul indreptat spre intiphririle respective de inteiul
grad. Indatd ce comuniceitiunea dintre una din aceste
diLi urmit intipitrirf fi organul perceptiunii de al do-
ile grad inteteaet, tot in acel moment se sterge ti
intipitrirea respectivit de al doile grad. Asa d. e.,
dacit in acest moment eu gandesc la lucrul a, a-
died, dacit organul inteligentei mele are obiecti-
vul indreptat spre intipitrirea de anteiul grad a,
39

apol nu pot tot Intr'acest moment sa gandesc si


§i sit an comtiin0 despre lucrul b care mi-a ocu-
pat mintea Si maY adineoarea. Aceasta Insemneaza ca
organul perceptiuniY de al doile grad nu poate simti
de odafit un minter mare de imagini de anteiul grad,
ci trebue sit le perceapit pe rand, pe rand. Vom ve-
de mai jos ce Insemnittate are aceasta particularitate
a perceptiunil de al doile grad. Cat despre intipltri-
rile de inteiul grad, ystim ea ele sunt maY mult situ
maY putin durabile. A§a, se §tie tit organul inteligen-
teI percepe sae simtqte imaginea, until inert' chiar
card acel lucre nu se maY atilt la obiectivul organu-
Int shutuluY respectiv.
I. Generctlizqiunea.
Dar sit continetm cu exemplul de maY sus. Veil
un al doile arbore po care earit, fl privesc In toate
partile sale, §i at citrul imagine este asemene repro-
dusa de o intipitrire de anteiul grad. Atilt numaY cit
traseturile care compun aceastil nouit intipttrire, nu
sunt toate identice cu acele care compun intipitrirea
anteiulul arbore. Marimea A' a arboruluY al doile
este representatit prin tritsetura cal, §i forma B' a
frunzelor prin trilsetura b'. Aceste doue parti ale ar-
borulul fiind obiecte noue pentru mine, trebue ase-
mene sit se afecteze Intr'un chip nou organui per-
ceptiunii mele de Inteiul grad. De acolo urmeazit cit
acele done modificatiunY ale organulul trebue sit fie
r epresentate prin done traseturI none a', b'. Cat des-
pr e celelalte parti ale arborulnY al doile, ele sunt i-
dentice cu acele ale arboruluT Inteiu, §i prin urmare
40

vor fi representate prin aceleasi trttsOturI c, d, e.


Zic prin acelea0 trizsOu4 pentru ett, obiecte identice,
lucrand ca niste cause identice, nu pot modifica or-
ganul perceptiuniY de tIntOiul grad decht intr'un sin-
gur chip, care nu va fi representat prin aceleasi
trdsdtuTY.TrasOturile c, d, repetandu-se de-a
e,
doua oartt pe aeelas loe,se vor ingropa mai
mult si vor deveni maY marcate. 1416 nit la un

al treile, un al suttile arbore. Marimile arborilor si


formele frunzelor ne mai a,sem6nilndu-se intre den-
tele, vor deveni sueeesiv representate pe creerul
meu prin a2, b2 ; a3, 1)1 ; etc. Iii timp ce pane C,
D, E, a tuturor arborilor vezutf, fiind id -ntiee, vor
repeta de o sutit de orl aceeast presiune asupra or-
amului mat, si traseturile c, d, e, vor deveni de o
b`
suta de oil maY marcate deeat trastiturile a, 7) ;
a', b' ; etc.
Lucrurile find astfel, organul pereeptiunit do al
doile grad functioneazit pentru a percepe, adiett a
reproduce figurile formate de tril,,titurile intiphririlor
de tinttiiul grad. Si chiar de la fintda dattt i se int-
pune perceptiuni1 sale un complex de trtisOturi c, d, e
care sunt, de-o parte, atat de nedeslipite intro sine
si de o forth atitt de egalh, incht ele formeaza o sin-
gura figura ; si care, de alai, parte, stint atht de a-
dincl si de bine marcate, meat elc formeaza lucrurY
cu totul deosebite de traskurile abia perceptibile a,
b; at, b', b2,. etc. Aceasta figuril distincta se repro-
duce lute() intiparire de al dale grad ca pereeptiune
separath. Cu alte cuvinte, eu, prin organul percep-
tiuniT mole de al doile grad, simtesc aceasta figur4
41

ce se gitseste la obiectivul acestuY organ ; gi asttel


am imaginea unui lucru care nu existit in naturd,
si care cu toate aceste reproduce deodatd tots arbo-
riY ce am vOzut. In adev6r, aceastd imagine cuprinde
in sine, o tulpind lemnoasit (c), Care este fixatit in
pdment (d), gi care este o fiintd organict (e); nici
mai mull, nicY final putin. Prin aceastit operatiune
am clistigat notiunea arborului, care nu e alt-ceva
decttt o irl^e generald ce cuprinde in sine maY multi
indivizY; 5i care, la urma urmeY, nu e al-ceva decit
o intip4rire de al doile grad, adictt o modificare cu
total materiald a unuY organ cerebral.
Se stie, Si vom vedea §1 mai departe, ctt inteli-
genta noastrd percepe separat nu numal ideile gene-
rale, i gi imaginile individuale aettror acumulare a
fost calls% formdrii acelor ideY generate. Ceea ce in-
semneazit ed, fie-care intiVirire de ftnteiul grad ur-
meaztt a exista separat gi dupit formarea ideilor ge-
nerale ; ast -fel inctit, ea nu se contopeste in nouele
figurI ce se formeazd pe organ in urmarea acumu-
latiuneY. De aceea e probabil ell in realitate lucru-
rile se vor fi petrecend ast-fel: Intiparirile de finteiul
grad, trds6turile identice ce am zis maY sus cd se
superpun, vor fi consistAnd din modificatiuM materi-
ale identice, care se vor fi insirtind de-a lungul uneia
gi aceleiasY fibre nervoase; ast-fel incdt, fie-care trd-
sitturd particulard ar fi urmAnd a exista ca atare,
spre a putea fi perceputd in unire cu cele1alte trrt-
s particulare de pe fibrele megiesite, gf cu care
formeazd imaginea unui obiect individual din lumen.
42

externit gi totodattt, ac umularea trdseturilor particu-


lars ar fi constituind o trttseturd generalLl, care ar
fi devenind m aY adincd i maY mareatit prin aceea
chiar elt ar fi ocupdnd un maY mare spatiu de-a km-
gul uneY fibre, adecd, ar fi constituind un maT lung
sirag de modificatiunY. E posibil ca lucrurile sit se fi
petrecOnd si altfel. TOt ce am voit Insd, sd, probez
prin aceastd observaVune este cit : Dacit inteli
genta noastrd percepe si imaginile obiectelor indivi-
duals i ideile generale, aceasta se poate impaca
foarte bine eu suposiciunea de maY sus cd, adiett in-
tipdririle de Intiliul grad ar fi consistltnd din figurT
gravate, acitror tritceturf s'ar fi adincind prin acu-
mulatiune sau experiench. Odd, nu avem decltt sit
ne inchipuim cd privim in fatd sectiunea uneY fttsii
de fibre nervoase : si in acest cas, fie-care trds6turil
a intipdririlor ce ar exista pe fata aceleT sectiunY ar
.putea sa se adinceascd, on cut In fundul fibrel res-
pective. Astfel incdt acumularea trdsttturilor este o
adineire sau o insirare, dupd cum ne vom inchipui
cu privim fibra, paralel, sau perpendicular. Aceastd
observatiune va ave valoare si pentru ceea ce pri-
veste ideile abstracte In genere despre care se va
votbi mai jos.
ileum, su continuum cu exemplul de maY sus :
Dupd ce am cdstigat notiunea arborulul, vOd o bu-
ruiand, care este indata reprodusa de o intiparire de
Antoiul grad. Pricipalele trdsaturi care compun a-
ceasttt intipttrire, si care reproduce principalele Ca-
litttcY ale buruenef sunt : cl o tulpinw nelemnoasa, d
43

fixath In phment, e care constitue o fiintit organicd.


Traskura cl, fiind formata pentru Inteia card pe cre-
erul meu, va, fi foarte slaba, ; In timp ce trti,s6turele
d, e, fiind inca maY adincite prin vederea burueneY,
vor deveni si maY marcate decal; Tnainte, §i vor for-
ma ele singure o figural distinctit, care va fi perce-
putit de orgauul perceptiunii de al doile grad. Inte-
ligenta mea va simti astfel notiunea planter, care,
dupd elernentele luate mai -sus, nu e altit ceva decat
o fiintit organicit (e) fixatit la, pdment (d).
Dupit aceea ved un animal care are drept carac-
tere distinctive ca, el este o fiinta, organicit, si cat nu
e fixat la p meat. Prin operatiunea generalisatiunil
cAstig o Intipitrire deal doile grad compusit din o
singurd trtisdturd e, §i care nu e altit ceva decat no-
tiunea Minter organice In general.
Operatiunea descrisit pittitt aicY so numeste gene-
ralisatiune; §i intipitririle de al doile grad care re-
presinteazit maY multi indivizY prin o singura figura,
se numesc idei generale. Ideile generale suit -de done-
felurY : de lucrurr sau de calittiti. Se numesc ider ge-
nerale de lucruri acele care resumeazit in sine un num6r
mai mult sau maY putin mare de intipitriturl de fin-
teiul grad in toatti intregimea for ; cu alte cuvinte,
care resumeazit un numor maY mult sau malt putin
mare de indivizi ce existit in realitate, In lumea
exterioarit. Astfel sunt : ideea generald a arborului,
aceea a frunzeY, a tulpinei, a omulul etc. ; fiind-cd
fie-care din indivizil arborY, frunze, tulpine, camera
a produs pe creeriT nostri eke o intipitrire de ante-
44

iul grad, Intreaga, separatd ssi proprie a sa ; ceea ce


insemneazd pentru con.$iinta noastrd, cat fie-eare are
o existent, proprie in naturd. Se numesc icleY gene-
rale de calling acele care resuma, nu imaginile In-
tregi ale obiectelor exterioare, ci numai trdsdturile
asetn6ndtoare Intro densele, care s'au deslipit din di-
feritele imaginY In urmarea acumulatiuniY acestora.
Aceast se va Intelege maY bine dupd ee Se va vor-
bi despre abstractiune. In exemplele de mai sus am
vozut cA: iint6u1 arbore ce am privit avea mdri-
mea A, al doile Al, al treile A2, si asa maT departe.
Aceste calibitY au modificat ereerul meu In modul
urmdtor : intoiul arbore a produs impresiunea me-
rimil represintate prin trasetura x, §i impresiunea
cantitiltiY mdrimii representate prin trdsotura a; al
doile arbore a produs impresiunea mitriniii repre-
sentate tot prin trOsittura x, §i impresiunea eantita-
tit merimii represintate prin a' ; al treile arbore va
produce asemene tras6turile x §i a2 ; si asa mai de-
parte. In acest mod trdsetura x devenind maY adin-
ed deck celelalte, se impune cu o figurd, deosebitt
la perceptiunea organuluY inteligenteY noastre ; yi
astfel avem ideea generald a natrimiY, care cuprinde
In sine toate mLtrimile particulare. Insit este de ob-
servat c, nicY una din aceste mdrimI pnrtieulare n'a-
re o existents proprie In natural: Toate sunt /Mg-
tuf particulare deslipite numaY in mintea noastrd
din figuri IntregY, i care prin urmare representeazd
numal calitdtile particulare ale luerurilor ; calitati
care sunt nedeslipibile de acele lucrurY. Pentru a-
ceste consideratiuni, ideile care resumit aceste call-
tat]: le-am numit idei generale de calittiti.
II. Abstractiunea.

Imi inchipuesc c In toata, viata mea n'arn, vezut


decdt un singer object, §i ca acest object este un bat
ros in forma si dimensiuni determinate, In acest cas
intiptirirea de anteiul grad si acea de al doile grad
stint identice, Si una §i alta inchipuesc pe creerul
men o unitate indivisd. Din causa aceasta eu concep
cit batui meu e un lucre indivisibil §i fisic i intelec-
tual. Dar batul se rupe In doue. Astit data amen-
doue bucittile vor fi reproduse ca doue lucrurY dis-
tincte, atilt de intiparirea de anteiul grad cat ysi cea
de al doile grad. De aceea concep cif batul Intreg
este divisibil ant fisic cat si intelectual. Cat despre
ele cunt pentru mine insPparabile de mt.
Astfel, batul este ros. El bine, inal este imposibil
concepe rosul fart bat, sau 1)4111 fztrit ros ; pentru
ca amendoue formeaza in capul meu o intipitrire
nedivisit vre- odatil, si de aceea le concep ca o uni-
tate indivisibila. Dar presupun cit, dupa aceea ved
un bet alb. care in toate celelalte privinte este egal
cu cel de'nteiu, De asta data intiparirile de anteiul
grad ale amenduror betelor, acumulandu-se, fac ca
triisaura care representeazit forma betelor sit fie de
doue on mai profunda tai maY marcata, deck cele-
lalte doue trasgturY care representeazit respectiv co-
loarea rosa si albit. De aceea aceste trey tras"qttri
se impun ca figurl distincte organulul perceptinnif
46

de al doile grad ; i aceasta face din ele trei intiptt-


rirY de al doile grad, chiamate respectiv ideea ge-
nerala a bhfuluY, ideea royuluY i a albulul. Cu modul
acesta bittul, presupunend cif, are numaY caliattile
de care am vorbit, este conceput de mine ca lucru
indivisibil fisic (pc citt time n'am v6zut bete rupte
In bucitti) pi divisibil intelectual.
Presupun cit In toattt viata mea Warn v6zut cleat
un singur om, care a fost si este totdeauna bun cu
mine. Pe eta time aceasta dureazit, nu pot sit con-
cep omul fard, bunittate. Amendou6 lucrurile se con;
fundit pentru mine Si nu fac deal, unul singur. Dar
dacit intalnesc pi un om r6u care mo face sit suf6r,
atuncY Indatit se formeazd In sufietul meu ideea bu-
nettntii, ideea rgutdtiY, §i ideea generalit a ont/uY.
In chipul acesta se formeazit toate ideile noastre
abstracte, precutu frumuseta, adev6rul, coloareaond-
rimea, intinderea etc. etc.. *i cu eat sunt mai nu-
meroase obiectele care ne impresioneazit prin sim-
turile noastre, cu alto cuvinte, cu cut avem mai multit
experientit, Cu atitta castigitm ideY mai multe, maY
variate pi mai clare. In adever, ditch percepem luc-
ruri deosebite unele de altele, intipttririle for de An-
teiul grad, acumulitndu-se, dau loc la triisgturY atat
comune cat pi particulare foarte deosebite Intre d6n-
sele In privinta adIncirniT ; aceste la rendul for pro
due fie care eke o intipnrire de al doile grad, adicit
cite o- idee abstracttt. Do altit parte; dacit numerul
lucrurilor despre care avem experientit este consi-
derabil, toate trtts6turile intipitririlor de itnteiul grad,
47

on cat de deosebite ar fi uncle de altele, de-


vin maY adincY, maY marcnte, din causa unel repe-
titiuni maY marl ; 1i prin urmare ideile noastre de-
vin mai clam. Ideile cele indubitabile 1i maY solide
sunt toemai acele care fac parte, sau sunt abstrase,
dintr'un foarte mare num6r de lucrurl. Astfel sunt
ideile de spatiu, limp, causalitate, materie, etc. In
imaginile mai a tuturor lucrurilor exterioare se ga,-
seste trasetura dimensiunil, care s'a a dIncit pe ore-
erul meu si se adinceste la fie-care perceptiune a
acelor lucrurY. Astlt trasetura e perceputtt ca idcea
spatiuluY. De alta parte Intreaga mea experientd mi -a
arttat ca lucrurile din lumea externa list schimba
necontenit forma si locul. Insa, Intre o schimbare si
alta este o durattt de repaos, de fixitate, care nu
este aceeasi pentru toate lucrurile i pentru toate
formele lor. De aid resultd cit prin acumularea tuturor
Intiparirilor de anteiul grad al lucrurilor, se desemnea-
zt In chipul eel mai marcat trtiskura duratei i trti-
setura Imprejurarii ca o forma nu Incepe dealt dupit
extinctiunea unei alteia. Aceste tras6turi sunt ideile
de timp i causalitate. Tot ast-fel se formeazd, ideea,
de materie.
pupa, cum se vede, ideile de spatiu, timp, causa-
litate i materie sunt deslipite din imaginile tuturor
lucrurilor care cad sub shnturile noastre ; ceea ce
Insernneazd ca, avem In privinta for cea maY mare
experienta. De aceea ele fac parte din ideile noastre
cele maY Clare ; 1i In privintia for avem eel mai mare
grad de certitudine. De aceea trebue un lung exer-
48

citiu, §i o mare sfortare de inteligentd pentru a ne


putea inchipui, pentru un moment macar, cit nu
existd materie, causalitate i maY eu sarnd spatiu $i
timp.
Operatiunea prin care se produc toate ideile de
care am vorbit maY sus se nurne$te abstraqiune. Eard
intipdririle de al doile grad care representeazd trd-
sitturile singuratice sau grupurile de trdseturi ce se
desernneazd aparte pe organul perceptiunii de anteiul
grad In urma acumulatiunii irnaginilor de iinteiul
grad se numesc ideY abstracte. Prin urmare toate fi-
gurile elite existit pe creerul nostru se Impart In
doue marl Blase ; 1) iniaginile care reprezinteazd lu-
crurile externe individual $i In Intregul lor, cu alte
cuvinte; inirpdririle de tint6iul grad ce se formeazili
In momental egad lucrurile exterioare se Oh la o-
biectivul simturilor noastre ; 2) ideile abstracte. A-
ceste nu corespund unor realitAtY individualizate in
naturd.
Se Intelege cit ideile generale despre care am vorbit
maY sus stint asemene ideY abstracte. Prin urmare
generalisatiunea nu este decat un mod particular al
functiunn abstractive a creerilor no$tri.
Clasificatiunea ideilort Ideile abstracte se Impart in
generale ysi particulare. Ideile generale le-am studiat
mai SUS, §i am vezut cit sunt de dou6 feluri, atilt*,
ideY generale de lucrurY i ideY generale de calitittY.
Ideile abstracte particulare se sub Impart la rdndul
for In ideY abstracte particulare propriu zise §i in legi.
Idea abstractd particulard propriu zisit este aceea
49

care representeazLt o calitate particular ce variaza


cantitate de la individ la, individ ; astfel este: bu-
natatea, frumuseta, lungimea, verdeata, etc. Legea
este acea idee abstract care representea,za o calitate
care aparCme is un nun-16r minim-purr sau nesfarsit
de indivizi, i care totodata se afla absoint tit ac-eiag
cantitate la toCY aceY indivizY. Ea represinttt prin ur-
mare o calitate care cantitativ este absolut invaria-
bil Aceasttt calitate face asemene parte integrantit
si constitutiva din ideile generale care representeaza
grupurile de indivizY din care se abstrage ideea legit.
Eattt un exemplu: Toate corpurile cad. Cttderea este
o calitate sau o proprietate. Insit experienta mo in-
yap, ca aceasta calitate aparCine inteaceeasY surtt
si Wit distinctiune la toate corpurile. Dactt unele
corpuri cad mat facet si altele mat repede, aceasta
va da loc la formarea ideilor abstracte a forta a ra,-
pegiuneY etc.; dar faptul citclerii este until §i acelas
pentru toate corpurile. Abstractiunea acestei co lititti
numitil lege, unit, cu Perceptiunea de raporturi, de-
spre care voi vorbi mat departe, ne face sa putem
cugeta ca : toate corpurile cad unele pe altele, adicti se
ateag. Tot astfel este cu concepciunea tuturor legilor.
Se stie ca legile nu se pot descoperi nici concepe
deck fn urma, unuY studiu lung, adica a unei expe-
rience intinse. Aceasta provine tocmai din causa ea
legea represintit o calitate ce nu variazit de la indi-
vid la individ spre a putea fi usor semnalata si care
face parte integrantit din ideile generale ; as-fel in-
V. Conte, Teoria Fealismuluf 4.
50

cat, pentru a o putea deslipi din alte ideY §i a o con-


cepe, trebuesc experiente foarte variate §i totodatlt
multit perspicacitate, adicit, multL sensibilitate a or-
ganuluT de perceptiune de al doile grad. In clasifi-
catiunea stabilita aicY am zis ca legea este o idee
abstracts particularA. Am zis particulara pentru ca
legea nu resumeaza In sine o sums de indivizi dupa,
cum fac ideile generale ; ci ea representeazil o call-
tate unicli, simpla, care se gase§te la mai multY in-
divizI ; ins, care e totdeauna identich cu sine Insa§Y.
Ideile abstracte se mai impart §i in alte doue cla-
se : In absolute §i relative. Absolute propriu zise sunt
acele care nu admit gradatiune cantitativa. Intea-
ceastit clash, intrt numaY legile. Relative sunt toate
celelalte. Ideile abstracte relative se subimpart in
sfiqite §i nestirfite. NesfirOte sunt acele care se corn-
bina cu ideea nesfirsituluY despre acareia formare
voiu vorbi aici maY jos. Ideile nesffr§ite, dupit cum
se vede, nu se pot forma decit din ideile relative
susceptibile de a varia In mai mult sau maY putin.
CAM Ins aceste din 'Irma sunt concepute ca ne-
sfirfite, atuncY ele se asamanti, mult cu ideile abso-
lute ; §ij chiar de aceea In filosofia ordinarit ele se
§i numesc ideY absolute ; de exeniblu : binele abso-
lut, frumosul absolut, adevdrul absolut, etc. Cu toate
aceste este o mare deosebire Intro ideile absolute
propriu zise, §i !titre acele nestirOte. Ideea absoluta,
adica legea este absolut indivisibila : nu se poate
concepe o parte dintr'ensa, adica, o cantitate mai
mare sau mica din ea. Cand zic : corpurile cad, a-
5L

tuna nu pot sit mat concep deCat una din doue : sau
ca corpurile cad, sau ea ele nu cad. Gradatiune in-
termediarii, nu se mat Incape. Cu totul altfel se pe-
tree lucrurile cu ideile nesfirsite. Aceste, cat sunt
ele de nestirsite, dar in esenta for reman tot relati-
ve. Cand zic : frumosul nesfirfit-(sau absolut impro-
priamente zis), atunci, pe de o parte, Imi Inchipu-
esc clt acesta Intrece In grad sau In cantitate toate
fru musetele imaginabile ; earn pe alt,1 parte, concep
ca fie-care frumusetit sfirsittt din lume este un grad
sau o cantitate cuprinsd In frumuseta nesfirsitd. Va
sit zic i Intr'un cas si In altul e vorba de compa-
ratiune, de gradatiune, de relativitate.
Despre asa numitele forme ale eugetarit. Filosofil au
recunoscut de mult timp ca este imposibil de a con-
cepe un lucru accesibil simtirilOr noastre fard a fi
unit cu ideile de spatiu i timp. Ori-ce object exte-
rior, se zice, trebue sa aibit o dimensiune si o du-
ratit. De acolo unit au conchis ca aceste ideY nece-
sare corespund unor realitatt objective, iaret, altit
cea mat mare parte din filosofil timpurilor moderne,
cu Kant In capul for au sustinut, ca aceste idet
sunt pure forme subieetive Yn care noY Imbraclim,
ca srt zic asa, lucrurile ce percepem. Aceasta, duptt
cum vom vede, nu ne pare a fi adeverat.
Dupl. cum observit Spencer, viciile filosofieT int
Kant care au indus In eroare pe adeptit set sunt :
I) ctl, ea de ordinar nu' is in consideratie decht nu-
mat starea constiintel oamenilor adultY, VITA a tine
sand de evolutiunea prin care trece copilul Ora
:12

de v ine adult ; si al II) cit In exposiciunea ipotesel


thrmelor cugetitriY, nu se citeazit exemple din toate
ordinele de intuitiuni ; ci numai din acele cu care
constiinta spatiuluY este maY direct legatit In timpul
experience. «Dar sit ne Inchipuim, zice Spencer, o
fiincA omeneasct absolut fitrit experient, si, prin
« urmare, fitrti vre-o cunostinta nicf chiar despre cor-
d pul seu. Este admis de Kant ca, spatiul find numaY
o forma de intuitiune, nu poate exista Inaintea in-
« tuitiunenu poate fi cunoscut In sine InsusT, Ina-
« intea experienteY, dar cit este descoperit in actul
« primiriT experientelor. Doctrina sa este cli materia

perceptiunh find data de catrA non-ego, §i forma de


cAtrit ego, forma si materia Intrtt deodata, In con-
« stiintit. Cu toate aceste, in casul presuPus maY sus
A nu existit fncit nicY o notiune de spatiu. Sit presu-
« punem cit cele Ante impresiunY primite sunt acele
« ale sunctulul. Nimeni nu va pute zice cit sunetul,
A ca afectiune a constiinteY, are vre-unul din atribu-
R tele spatiului. chiar aceY care s'au ocupat putin
« de astfel de chestiuni vor admite cx, cunostinta
< noastrit despre sunet, ca venind din cutare sau
« cutare punct al spatiuluY, este o cunostintit efts-
« tigatit prin experientit, este o cunostintit nu data
odatd cu sunetul, ci dedusit din oare-care modifi-
e catiunt ale sunetuluY. CAnd, find amdgitY de un
ventrilochi, stsuntem condusY atrage conclusiunY
« false, sau and, In privinta loculul uncle bttzie un
« tintar noaptea, nu putem trage nicY o conclusiune,
« atunci castigitm convingerea cit In principiu sune-
53

tul este cunoscut numal ca pure sensatiune. Pe


« urmit sa, fie bine observat cry sensatiunea sunetu-
« luY este din felul acelora care nu ne face sit avem
« constiinta despre existenta organismuluT nostru ca
a find afectat inteun mod oare-care. Numai prin ex-
« perienta afiam ca noY auzim cu urechile. Impnr
« siunile auditoare sunt localisate inteun mod astfol

« de instinct, Inca cu toate asociatiunile lor, mare


« parte din oameniY adultY vor pute concepe ea, in
« absenta unel cunostinti castigate, ei nu ar fi in sta-
« re sit stie prin care parte a corpuluT au simtit.
Prin urmare, in starea presupusa de o inteligen-
« tit ndsc(IndA,
,
sensatiunile sunetuluY, neavend in-
« teensele vre o irnplicatiune de spatiu, i nedesco-
« perind prin ele insele partea afectailt a organis-
t muluY, nu pot fi nimic altit cleat simple afectiuni
« ale constiinteY, care pot sa fie pAstrate In memo-
« rie si comparate intre densele, fltra a amesteca
« prin ele vre o notiune de extensiune. Duph ce va
re fi contemplat cum se cade acest cas presentat alt-
« fel inteun mod obiectiv, on ce om dotat cu ima-
« ginatiune chiar ordinanit, va, putea, cred, dupli, ce

4 va fi inchis ochiY si-sY va fi asezat trupul astfel ca sit


« primeasca cat se poate maT . putine sensatiunY su-
« peratoare, si dup, ce va fi alungat cat se poate
« maY departe orY-ce aducere aminte despre lucruri-
a le ce-1 incunjurd, va pute, zic, sa conceapa o sta-
4 re in care o serie de sunete cunoscute separat ca
« egale sau inegale, ¢i o cugetare pri vitoare numal
54

« la relatiunile for mutuale, ar pute fi Intregul con-


« tinut al constiinteYD *).
Aceea ce s'a zis despre simtul auzulul se aplica
In mare parte si la simturile mirosuluY si gustuluT.
Pe langd aceste juste observatiunY ale luY Spencer,
eu ImY voiu permite a mat addogi Inc: dou6 altele.
A.nt6Y. Dacti spatiul si timpul ar fi adev6rate forme
ale institutiuniI, atunci aceste forme ar Imbraca toate
imaginile si ideile formate In capul nostru, din causa
contactuluY ee se stabileste Intre lucrurile externe
si Intre simturile noastre. Ins In fapt nu este asa :
cdcl sunt simturY care ne procurit, si altele care nu
ne procurli sensatiunY ce Implied ideea spatiuluY ;
ear pe de altd, parte sunt idel care implied ideea
timpuluY si care sunt incompatibile cu aceea a spa-
tiulut SA examindm pe rand aceste anomaliY.
Lucrurile din lumea externd nu Imbrael forma
spatiului decat numaY sand intrd, In creerl prin a-
nume cateva simtirY. In adever, afard de ceea ce
s'a zis maY sus despre auzire, miros si gust, se poate
observa ed maY sunt Inca doue ordine de simturY,
dupd clasificatiunea admistt mat sus, care In genere
n'au nimica a face cu spatiul. Astfel simtirile vie-pi
organice (foamea, setea, etc.) si acele ale emotiuni-
lor ne fac sa concepem stall determinate a unor o-
biecte materiale care s'au pus In comunicatie cu
nerviY nostri ; si cu toate aceste nu cuprind de loc
ideea de spatiu. E adeverat cd prin experienta capatatd

*) VezT Spencer's of Principles Psychology, § 330.


55

In cursul vietiT la simtirile vederiY si pip1iriY, aflu cd.


stomahul, gatul si In sfir.it toate pArtile corpuluY
unde simtese foamea, setea, etc. sunt corpuri cu di-
mensiuni ca toate corpurile. Dar e lesne de bate les
cd un om care ar fi lipsit de simtirile vederiT si pi-
pttirii nu ar pute asocia In mintea sa simtirile vie-
tei organice cu un stop material. Tot astfel trebue
sa se petreacd lucrurile si In mintea pruncilor care
abia Incep experienta. Cat despre emotinnY, ele ne
procurd niste sensatiunY ancd, si maY obscure ; end
deli sunt manifestatiuni a unor modificarY materiale,
totusY ele nu ne reveleazd existenta corpurilor mo-
dificate. NumaY dupd, o foarte lungd, experientd, a-
deed, duple, uu lung studiu stiintific capdtam ceva
cunostintY despre natura emotiunilor si despre ra-
portul In care stau ele en modificatiunile materiale
respective.Nu mi se va, putea zice cd impresiunile
primite prin cele din urnitt, doue ordine de simturY
nu provin din lumea exterioard; cad, corpul nostru
lutreg, cu tot organismul seu animal, face parte din
lumea externd, din aceea ce Kant a numit non-ego.
A sustine contrariul ar fi a nu Intelege de loc dis-
tinctiunea Intre subiectul si obiectul cugetitriY.
Se tie cd, not nu la utem sa, ne inchipuim planta,
omul, materia, fitra spaciu ; pe cand, pe de altti par-
te, n'avem nevoe de el spre a concepe buntttatea,
reutateA, culoarea, fbrta, etc. Aceasta este o anorna-
lie din punctul de vedere al teoriel luY Kant. Sunt
sigur ca se vor gdsi de aceY care sd-mY zia, ca, nu
56

este anomalie ; OA in casul de'ntei e vorba de lu-


cruri care existtt fn lumea exterioartt si care tre-
ue stt imbrace formele necesare spre a ajunge la
spiritul nostru ; in timp ce, in al doilea cas, e vorba
de idel abstracte, care an luat nastere chiar in spi-
ritul nostru. Prin urmare nu ar trebui confundate
unele cu altele. Voiu respunde ma? AntOY ca, acest ra-
tionament, dactt ar fi just, ar trebui sA, se aplice si
in ceea ce priveste ideea timpuluY. Pe urrntt voiu
face observatiunea cd, ideile de plant, om, materie,
sunt tot atilt de abstracte ca si acele de bum:It:ate,
coloare, fore.. Atilt cele de'nteY, ctt si cele de al
doilea corespund la elemente ce exista In lucrurile
din lumea exterioara ; si de altlt parte, nicY cele de'n-
toi nisi cele de al doile, nu existlt realizate, incor-
porate si individualizate in naturA.
In sfirsit este de observat clt toate sensatiunile si
ideile care nu cuprind ideea spatiului, implicit cu
toate aceste ideea timpului. Astfel, sunetul, foamea,
setea, durerea, pliicerea, intristarea, buntitatea, co-
loarea, forta, etc., n'au dimensiunY, dar cu toate a-
ces tea dureazd maY mult sau maY putin timp. Duptt
cum vorn vedea maY jos, ideea timpuluY se naste din
experienta schinibttriY ce se vede in naturit ; de aceea
ea se uneste cu toate imaginile si ideile acele care
represinttt luerurY sau calitAtY schimbabile.
Prin urmare, sunt idel si sensatiunY care se unesc
numal cu timpul, flirt a se uni cu spatiul. Cum se
poate explica faptul cd unele lucrurY imbracA o
haintt pentru a intra In mintea omuluY, si alte lu-
57

crurT altit hainit ? ApoI, dacA hainele variazil dupit


lucrurT, aceasta probeazA cit ele fac parte din calf-
tape acestor din unnit, ear nu din formele mintiT.
CAcT variatiunea hainelor concordit cu natura varia-
tit a lucrurilor din lumea extemA; in timp ce, cu
unitatea constiintei noastre nu ar putea concorda
cleat o unitate de forme a cugetariT aplicabile in-
distinct i inteacelas grad la tot ce intrA in mintea
noastrA : ccea ce nu existit.
Al doilea. Dacit spatiul si timpul ar fi adeverate
forme de intuitiune, atunci ele ar trebui sit fie nu nu-
mai necesare, dar incA neeesare in acelas grad. One,
cand e vorba de forme ale cugetAriT, atuncY ele tre-
bue sit existe sau sit nu existe : una din doue. Nu
se pot face gradatiunT cantitative in lucrurY care
prin natura for nu pot fi decat absolute. Ins6 in fapt
lucrurile se petrec altfel cu inchipuitele forme ale
intuitiuniT. Sit luAm un exemplu
Presupunem cit nu am absolut nicY o experientit
cit pentru prima oarit in viata mea, dupil ce am
fost asezat cu fata in sus pe o mare Initltime, des-
chid ochiT i privesc lute° noapte seninA cerul plin
de stele. Din causa positiunil In care stau, eu nu
ved dealt cerul ; cu toate aceste ideea spatiuluT s'a
format imediat In creeril Ind, din causa neegalitAtiT
absolute a boltel cerestI, adice din causit cit pe cer
se gAsesc maT multe luerurT 1i puncte deosebite, hi-
ck acumularea intipitririlor for de Anteiul grad face
58

ca sa se desemneze deosebit tragtura dimensiuniI *).


Dar altmintrele pot sa m6 uit ceasurY IntregY la cer,
fora nicY macar sit -mil treacA prin minte existenta
timpuluY. Pentru a concepe astit din urmit idee, tre-
bue sit observez pe bolta cereascti o miscare oare-
care, precum ar fi mutarea relativa a uneY stele,
resaritul soarelul, etc. Dupa cum se vede de aicT,
Inchipuitele forme de intuitiune nu sunt tot una de
necesare, si nu se stabilesc intr'acelay moment In con-
cepOunea unuY lucru. Imaginea unuY lucru intra In
capul nostru Inteun singur moment. De aceea ar
trebui ca In acelas moment ea sa Imbrace toate
formele, care ar fi puse, ca sd zic asa, la usa min-
til, si Mil de care nu ar putea intra In lituntru.
Dar imaginile lucrurilor exterioare, cand intra In
creeriY nostri, nu se grtibesc cu aceeasY repegiune sa
Imbrace haina cutlireI forme de intuitiune. S'ar 'A-
rea cil ele au mai multi predilectiune pentru o for-
ma cleat pentru alta. Apol causa relativitatil acestia
nu poate stt existe decat in InsusY lucrurile din lumea
exterioarli care sunt esential relative ; iar nicY decum
in eul nostru care este absolut.
*) OrY ce sensatiune capatata prin simtul vederiY, este inso-
tita de ideea spatiuluT, fiindcl de fapt in tot cursul expe-
rientil noastre nu se intampin sa vedem tablouri de acele
can sa fie atat de uniforme §i egale, incat sa nu existe
pe densele macar doue puncte deosebite pentru acumula-
rea intiparirilor for de anOiul grad, sa, nu dea loc la des-
lipirea trasnturel spatinlul. Dar sn presupun en in exem-
plul din text. deschizend ochil privesc un cer far. soare,
Inrii nourY, Mali stele, fitrn vre un pima macar care ar a-
Sperez eh consideratiwiA4 de, rata sus vor fi de
ajuns a dovedi ca teoriaKantiand a formelor de in-
tuitiune nu poate fi neadmisibila, §i c spatiul §i
timpul existit In realitate in lumea externa.
Am vezut mal sus cd, din punctul de vedere al
teoriel luY Kant, ideile de spatiu §i timp presintd o-
multime de contradictiunY §i de dificulttitY inexpli-
cabile. El bine, toate aceste dificultAtT se explicft de
minune dupn teoria desvoltattl, In acest studiu.
SL1, reluttm un exemplu al nostril de maY sus : vfid

arbore. Intiptirirea sa de Ant6iul grad e compusti


din trAsAturile a, b, c, d, e, corespunzend la calla-
tile enunciate maY sus, §i pe urml, din trasAtura f,
care represintti dimensiunile, spatiul ocupat de in-
divid. Dupti aceea \Ted, dot, tref, o suttl, de arborl
yea o nuantd deosebitd de restul ceruluT. In acest cas nu
a' ave decat sensatiunea luminet care coloreazd cerul ;
dar ideea dimensiunel luT mi-ar fi necunoscutd. Pentru
a-¢d da ciueva maT bine samft despre efectul tabloulul in-
chipuit de mine, n'are dectit sa inchidd °chit si sd in.toar-
ed fata spre o lumind potrivit de intensd. In aceastd po
sitiune el va vedea prin pleope o lumind vagd si cu to-
tul omogend. Daelt el va reusi sit facd pentru un moment
abstractiune de. ideile castigate prin lunga-T experientd.
se va convinge ch nu e cu putinth a-st Inchipui spatiul
cand priveste numaT prin. pleope. Tot astfel ar fi si cu
privirea until eer uniform §i omogen. Vederea este sim-
tul prin excelentti a spatiuluT. De aceea KantistiT cu mul-
td tragere de inimit citeazd, in sustinerea ipotesef lor, tot
exemple din acest simt. i cu toate aceste exemplul de
mat sus probeazit eft chiar acest simt, ne-ar putea procu-
ra imaginr lipsite de spatiu.
60

Si prin operatiunea ce cunoastem deja, castig o In-


tipItrire de al doile grad, compusit din trdsdturile
c, d, e,f care constitnesc notiunea arboruluT. ET
bine, nu pot sd-mi inchipuec arborul Dird spatiu,
dupit cum nu pot sit -mi-1 Inchipuesc fdrd o tulpinit
lemnoasd ; si aceasta pentru ratiunea foarte simpld
f
ca, trdsetura face parte constitutivit din intipitrirea
respectivit, Intocmal ca si trdsetura c. Dupit ce am
vezut si alte vegetale, se formeazit In eapul meu no-
tiunea planteY compusit din trasaturile d, e, f ; §i
dupit ce am vezut si animale, cdstig ideea generalit
a fiinteY organice compusit din trdseturile e, f. Dupit
f
cum se vede tritsetura a spatiuluT intrd, In consti-
tutiunea tuturor acestor conceptiunY. Aceasta se re-
peteazit cu conceptiunile tuturor lucrurilor externe.
MuntiY, atmosfera, pitmentul, astrele, gOlul chiar care
se gdseste Intre corpuri, au dimensiuni ; si intipitri-
rile for de al doile grad trebue sit contind, trdsetura
genericit f, unitit Intr'un chip indisolubil cu tritse,tu-
rile specifice respective.
Am zis cit chiar golul are dimensiunY. Este de ob-
servat cit, conceptiunea golulul existit la copiY cu
mult Inaintea conceptiuniY ideiT abstracte a spatiuluY.
Eatit cum se naste acea conceptiune : In tot cursul
experienteY noastre, In urma miscdrilor executate de
corpul nostru sau de corpurile exterioare, noT Intal-
nim sau nu Intalnirn resistentit Inaintea noastrit.
Cand lntalnim resistenta, atuncl zicem cit un corp
material s'a pus In contact cu unul din simturile
noastre. Cand organul vre -unul simt, dupit ce a sim-
61

tit un corp material, continua a exectIta miparea in-


ceputti, filra a mai Intalni vre o resistenta, atuncT
not simtim continuarea mi§carii organului nostru
farii, a simti resistenta unui corp ; §i aceasta ne da
conceptiunea lipsei de corpuri sau a golului. De e-
xemplu, dace eu pipaind, cu mama, o serie de obiec-
te, incep mi§carea organului de la un capet al seri-
eY s'o continuez Inainte, atuncI se Intampla cs mama

mea simteste diferite soiuri de resistente, uncle m at


aspre, altele mai dulci; dar sunt intervale In care
nu simte§te nimica; §i apoT cand seria este termi-
nata, mi§carea manel continua fara a mai intalni
resistenta. In acest cas lipsa de resistenta imi va
da ideea goluluT ; eara, continuarea micarei orgauu-
lul imi va da ideea dimensiuniY percurse in acel gol.
Dar, din toate shuturile, vederea este aceea care
contribue mai mult, atilt la conceperea golului cat
i la acea a spatiuluY. Se §tie cu un corp ni se pa-
re ea este cu atilt maY mic, cu cat ne departarn de
densul. Daca, continuum a ne departa mereu, ajun-
gem a nu mai zari corpul de loc. Aceasta Impreju-
rare capitald, unit cu puterea ochilor de a Imbrt-t-
toF,,a deodatti maT multe obiecte gi intervale goale,
pe o foarte mare Intindere, contribue mai mult de-
ck toate, ca golul sit fie conceput In spatiu, Intoc-
mai precum se urmeazil cu corpurile. Prin urrnare,
pentru a concepe ideea abstract a spatiului, trebue
s'o atragem din imaginile tuturor obiectelor din lu-
mea exterioara, cuprinzendu-se Intre aceste din ur-
ma §i golul.
62

In resumat, toate notiunile case cuprind in sine


inclivizY sau complexuri de indivia existAnd In lumea
,exterioarA, sunt indisolubil unite cu trasetura spatiu-
lui ca cu o parte constitutivA ; pentru cit spatiul
este o idee generalA care cuprinde In sine toate di-
mensiunile obiectelor exterioare.
AC111118, e usor de a intelege pentru ce trAsetura
spatiuluY nu face parte din ideile abstracte particu-
lare 1i nici din ideile generale de calitAti. Nu pot
sit dic : o bunttate de trey metri, o culoare mare, o
ford, groasit, etc, pentru ci, bunntatea, culoarea, forta,
sunt calitAtY particulare lasate de oparte in operatiu-
nea generalizatiunA individilor, §i apol pe urmit per-
cepute ca ideY abstracte. Astfel generalizitnd mai
multi oamenT ce am vedut, din care unit suut bunt
ear altii reT, grin procedarea ce cunoastem, se vor
forma pe crieriT mei trel intipitrirY distincte. Una va
fi perceputit de organul inteligenteY ca ideea generall
a omuluY; ear celelalte doue vor representa respec-
tiv bunittatea yi reutatea. Tritsetura spatiului se va
gitsi In intipitrirea generalit a omului ; 1i va continua
a se gitsi In toate ideile Inca si mai generale In care
se va cuprinde omul, precum : ideile de fiintA orga-
nicit, de obiect material, etc.: dar ea nu se va gitsi
cuprinsA in intipitririle particulare ale bunAtAtiI si
ale reutAtiY.
Pentru acelas motiv trAsetura spatiulut nu face
parte din ideile generale de calitAti. Astfel ideea ge-
neralA a culoriY tontine in sine ideile abstracte a
tuturor colorilor ; ideea caracteruluT moral a omulul
G3

tontine In sine buntitatea, r6utatea, predispositiunea


la veselie, etc. Dar spatittl negasindu-se In WV, nu
poate sit se gitseasclt nicY In Intreg.
Voiu face o observatiune pentru eel nedeprinsi en
abstrac ;iunile. Eu pot zice: o verdeath care se In-
tinde trey poste ; sau : o albastrime care acopere tot
cerul. Ins In casurile aceste, si In altele de aseme-
nea, nu se poate zice ca, ideea spatiului este impli-
cata In acea a verdetli sau In acea a albAstrimiY.
ClicY In expresiunile de mat sus se subintelege, si eu
am numaY decat In mintea mea, imaginea unul corp
material colorat verde sau albastru, si care se intinde
pe pil,m6nt sau pe bolta cerulul.
S vedem acum, cum se formeazA ideile tirnpulul
si ale` -Calls:114W.
Toafe Incrurile din lumea externit pe care le per-
cepem I I schimba necontenit forma si locul. Insit
Intre o schimbare si alta este totdeauna o durata de
repaos, de fixitate, care nu este aceeasi pentru tote
lucrurile si pentru toate formele lor. Aceastit dife-
rintA de duratti, este perceputtt de spiritul nostru, a-
tuner and se presenteazil, la obiectivul simturilor
noastre, dou6 sau maY multe obiecte din care unul
ne pare fix, In timp ce. celalalt ni se presenteazA sub
maY multe forme sau positiunT succesive ; asa ar fi
clnd am privi schimbarile numeroase ce fac cute-va,
grupurl de noun imprejurul soareluY care ne pare
fix. Dna, toate duratele particulare ar fi egale,
dacti, n'ar fi pe lume miscare si prin urmare schim-
bare, atuncl de sigur ch ideile timpulul si ale cau-
64

sglitzttiY n'ar exists nicY ele. InsA, fiind e 1 lucrurile


se petrec din contra, de aceea prin acumulatiunea
intipttririlor de Antoiul grad, rernAn distincte trdsgtura
durateY, i acea a frnprejuritriY cit o form it nout nu
Incepe deck dupit extinctiunea uneY alte forme. A-
ceste trits6turi sunt sinatite de organul perceptiuniT
de al doile grad ca ideY generale numite timp si ca-
usalitate.
Spatiul, timpul causalitatea nu sunt tot una de
1i
necesare fn conceptiunea unuT corp material. Eat
causa acesteT deosebirY : Dimensiunea este conceputtt
chiar din momentul In care imaging until corp ma-
terial s'a format pe creeril nostri ; citcY e destul sit
existe dou6 puncte diferite pe acel corp spre a da
be indadt, dupa cum stim, la formarea idelY de di-
mensiune. Ins fiind cti, de fapt simturile vederil si
pipilirii, prin care cApittam cea maY mare sumtt de
experientd, nu ne procureazit nicl odata imagini care
sit representeze un singur object absolut uniform §i
eyed ; de aceea noY nu putem sit ne inchipuim, nicY
un singur moment, ctt cerul, de exenaplu, n'ar avea.
dimensiunI; citcY, ideea, dimensiunil ceruluY s'a format
fn primul moment In care imaginea cerulul a Intrat
in capul nostru, si este, abstrasit prin acumulatiune
din chiar acea imagine. Citt despre ideea durateY u-
nuY lucru, aceasta nu se formea,zit de Joe la primul
moment al perceptiunii acestul lucru. Trebue ca.
macar o singurit schimbare de forma sau de spatiu
sit' se facit in lucru pentru ca acea idee sit is nastere.
Ceea ce insemneazit cit de la perceptiunea dimensi-
65

uniY lucruluT pitnit in acea a durateY lui trebue sit


treach ciiteva momente, fie aceste macar nesfir§it de
miei. Dar pentru ca ideea causalitittei sit is na§tere
nu e destul Git percepem o singurit schimbare In Ili-
cru. 0 singurit schimbare ne-ar face cunoscute nu-
mai doue forme succesive ale lucruluY; Si dach pen-
tru forma de pe urmil percepem o caush, asta nu
ne indeamnit numai decht ca sit concepem una §i
pentru forma anterioarh. De aceea trebue sit perce-
pem o sunt mare de schimbitri succesive pentru
capata prin inductiune ideea causalittitei. De aceea
aceastit idee e foarte slabit in copii. 5i dach in adulti
ea devine o idee a§a do tiara, aceasta se intimplit
din causit oh, Intreaga expericntit a omului, adech,
perceptiunea tuturor lucrurilor, a contribuit a adinci
din ce in ce triisittura causalitittii. Vra sit zich, chiar
duph, formarea Weft de cluratit, trebue sit treach chtva
timp pitnit la formarea ideiY de causalitate.
Despre ideile nesfirsite. Spatiul, timpul §i causalitatea
sunt flesfiqite. Eatit acum cum se na§te ideea ne-
sfir§ituluY :
Pe chnd eram copila§ mic, cle§i aveam o idee cam
confusil, despre spatiu, dar de sigur nisi nu -ml tre-
cea prin minte cit exist un spatiu nesfir§it. Credeam
cit satin In care me nitscusem era lumea intreagit
bine Inchish de eittrit bolta cereascit, care se spriji-
nea pe dealurile ce vedeam Imprejur. Dar foarte si-
gur nu gtndeam, §i nicT nu puteam sit ghndesc, la
ceea ce ar fi mat putut sit se gitseascit dincolo de
V. Conta Teoria FatalismuluT 5.
66

marginile lumeY concepute de mine. TocmaY titrziu,


§i inch, dui% o multime de stitruintY ale mamel, am
putut sit -mY inchipuesc deasupra bolteY cere§tY o lo-
cuinth mare, dar tot limitattt, pentru sfUntul Dumne-
zeu. Dar pe zi e mergea, eu vedeam lucrurY noue
§i kimea mea se lhrgea : Dupit ce m'am suit pe dea-
lurile de'mprejur, am v6zut maY departe alte dealurY
§i alte chmpiY, pe care asemenea se gaseau locuintY,
oamenY, animale yt plante. Pe urmh oamenii care ye-
neau de departe Imi spuneau ch lucrurY asemanate
cu ale noastre sau deosebite de ele se g1sec inch §i
maY departe. i cu cat inaintam in viatit, cu cat citu-
tam §i studiam, cu cat insfAr§it experienta mea cre§-
tea, cu cat cercul In care se ghseau lucrurile per-
cepute de mine se mdrea necontenit, pitnil a ajuns
sit cuprinda in sine cele mai Indepartate stele fixe
visibile numaY cu telescopul. Cu modul acesta ideea
spatiuluY se adincea §i se Intitrea din ce In ce maY
mult.-- Cittrit Inceputul acestel experiente, mintea
mea percepe imprejurarea ch descoperirile yin uncle
dupd altele, §i clt ele nu inceteaztt de a se succeda §i
a se inmulti pe citt timp eu urmez chuthrile. Cu alte
cuvinte, prin acumulatiunea intipitririlor de ant6iul
grad, se dislipe§te o trasgturtt representand legittara
de aerie care une§te fie care intiparire atilt cu ante-
cedenta cat §i cu subsequenta sa. Aceasth tritsotura
dit loc la perceperea uneY ideY de urmitrire, a uneY
ideY pe care a§ pute-o compara cu un fir ce trece
pt;in un irag de mttrgele intins in linie dreapt4, gi la
care ne afteapt4 totdeauna stt adttogint o noutt ntitrgictt.
67

Acum, OrY cat de numeroase §i orY Mt de lndepartate


ar fi corpurile ceresti pe care le percep, nu as puti,
niciodatit sit m6 conving cd am ajuns la marginile
spatiuluT ; pentrucd, eel din urmit corp pe care it
voiu fi per@eput va grava pe crierul meu linia sau
legittura care II uneste cu un corp subsecuent, adic6
cfr o nou6 margica. Aceastd covinctiune absolutti
despre existenta succesiunil uneT nou6 pi card a u-
nei nouite mArgele provine din aceea cd trasgtura sue-
cesiunii In chestiune a fost si este adincitit pe or-
ganul perceptiunii de ttnt6iul grad de cdtrd intreaga
mea experientit. Deaceea ideea spatiului nefirsit face
parte din adev6rurile cele maY solide. In adev6r, clod
voiu vorbi despre inductiune, singura tale In principiu
prin care cA,pdtam convinctiuni, vom vede cit o idee
are In capul nostru un grad de evidentit cu atilt maY
mare, cu vitt acea idee este abstrasit din o mai mare
sumA de experientit. Asa dar, departe de a m6 face
att gitsesc marginile spatiuluT, experienta nu face de-
citt sit consolideze ideea spatiuluT ne sfirsit.
Ideile nesftrsite sunt croite de experientit i in-
ductiune, dar mai titrziu ele sunt ebnsolidate si fi-
xate insfIrsit In fundul convictiunii noastre de a con-
cepe nimicul. Tic cd aceastit consolidare se face maT
titrziu, fiindcit copilul maY Ant6T capdtd ideea uneT
succesiunT ce se tot urmeazit, i apol tocmaY maf
titrziu Incepe a gandi asupra posibilitittil lntreru-
peril acelel succesiuni pi asupra posibilitdtiY existen-
. teT nimiculuT absolut.
48

Am zis mai sus el spatiul nesfirsit cu Oorpurile


ce cuprinde este conceput de mine maY antol ca o
idee de continuitate ce se poate compara cu tin fir
ce trece prin un firag de maryele intins in linie dreap-
th i hi care ne witeptain totdeauna sti addogini o nub--
gica. Stt-mi Inchipuesc ca find In chestiune are o
lungime sfirsittt care contine In el atiite mttrgele cfk-
te corpurI am perceput eu In viata mea de langil
mine si pAnti la stelele telescopice. In supositiunea a-
ceasta nu ar fi maY nimica dineolo de capetele a-
cestur fir, nicY materia, uicY chiar spatiul. Voesc inset
ad -ml figurez, adieu set concep supositiunea de maY
sus. Pentru acest scop Incep a edletori pe siragul
de intirgele concepend In imaginatiune pe fie care
din aceste. Dactt dupd ce am ajuns Ia capetul sira-
gului si al firului voese s pdsese. inainte, adice sit
concep ceea ce este maY inc Flo, atunci mintea mea
se perde Vii, negtisind o margiett sau un fir pe care
st se sprijine, cade in neant. Deaceea, (And cant sit
concep uimicul absolut, sunt sprijinit de un senti-
ment penibil de gol, care me oboseste cumplit si in
sfirsit mo face de ametesc. Fisiologica aceasta se
poate usor explica. In fidever presupun ctt pe cree-
rul meu se atilt intipttrirea de anteiul grad at sira-
gului de mdrgele sfirOt. Organul inteligentii mete
percepe tot siragul OM la un cape. Eu it ifortez
prin vointa mea s, urmeze drumul 1i set perceaph
ceee ce este k;,irag. Insit dineolo de acesta nu maY
este nic5 o intipllrire. A-mI figura deci nimicul ar fi
a -mY figura lipsa de intipitrirY, ceea ce este imposi-
69

bil material. Prin persistenta ci puterea vointei eu


excitez eumplit organul perceptiuniT de al doile grad.
Acosta intrhnd intr'o activitate sau frAmentare ex-
traordinard pe care n'o poate potoli perceptiunett
cAutata si negitsittt, atrage in sine o cantitate extra-
ordinarli de sange pentru serviciul asimilatiunii 9i
disimilatiunii organic°. Cantitatea de sttnge apof, find
Area mare, ea pricinueste congestiunea organulta §i
prin urmare ameteala mintiT. Am zis cit este impo-
sibil material a-mi figura nimicul absolut, adicO, a
pereepe lipsa absoluttt de intipitriri de ituteiul grad.
In adever organul perceptiunii de al doile grad este
modificat, adico impresionat numai de cittrA intipa-
ririle de ttnt6iul grad. Ciind aceste lipsesc, sau (And
comunicatiunea dintre aceste si organul in chestiune
inceteazit, atuneY nu maY exisht nicT o conceptiune
in capul meu.
Din causa imposibilitatei de a -mY figura neantul,
mintea men, prin functiunea imaginatiunif, cre;tzlt
mArgele none pe care le tot adaoge in siragul pe care
cttlAtoreste eatrA nestirsit. Cu modul acesta mintea
are de ce se sprijini $i are pe ce p3i ftirit a cdde
in neant. Se intelege c, mintea poate citlittori ceasurl
intregf tot adhogind ate o miirgica la fie-care pas,
dar de fa un timp osteneste si se perde sau a-
doarme.
Tot ce s'a ziq in privirca spatinluY se npliett la
tinip, la, call .alitate si in toate ideile ne-firsite. Din
acumulatiunea intipitririlor de itnteiul grad al a-
cestora se desemneazil aparte trastitura nesfirsitului.
70

Nesfirsitul decY este o idee §i maY general decAt


spatiul, timpul, etc.; .pentruett le tontine pe toate a-
ceste idei.
Spatiul, timpul, causalitatea §i nesfirsitul sunt ideY
universale concepute maY mult sau mai putin bine
ehiar de oameniY care n'au instructiune propriu xish.
Dar cu cat experienta umanitAtei creste, adecA cu
cdt Itiintele positive fac progrese, cu atAt acele ideY
devin maY Clare, si totodatA cu atata ideile generale
se inmultesc in capul nostru. De alta parte aceste
din urmtt lArgesc din ce in ce cercul lor, astfel in-
cat unele din ele ajung pand a tontine inteonsele
toate lucrurile exterioare, Astfel, era un timp ciincl
ideea materiel nu era decAt o simplA idee generallt
care continea numaY o parte din lucrurile exterioare;
pentruca pe atuncY se credea clt focul, lumina, au-
rora boreallt, atmosfera etc.; nu aveau a face cu ma-
teria ; §i peutru cA se admitea existenta a o multi-
me de fiintY imateriale, precum itngerl, strigol, stafil,
etc. Cu progresul stiintelor positive, ideea materiel
s'a ridicat la gradul de idei universale ca ysi timpul
si causalitatea. Tot astfel este si cu ideea fortel.
Dupit cum se vede, ideea spatiulul este cea maY
necesar't §i in acela§ timp cea diata pe care o cAsti-
gam ; ideea timpuluY vine in al doile rang In amAn-
doue privintele ; pe urnitt vine causalitatea ; apoY ur-
meaztt nesfirsitul ; chip, aceea yin ideile de materie
§1 fortd ; etc. Ideea de materie este deja la un grad
atb.t de jos, incAt pot cu oare-care usurinta sit -mi in-
chipuesc un Anger de exemplu care ar trAi In spatiu
71

si timp, Mt% a fi material. Dupa ideile generale uni-


versale yin ideile generale de la cele care contin eel
nutY mic numer de lucrurY individuate. In sfirsit ur-
meazn irnaginile lucrurilor considerate individual.
Asa dar, de la imaginea individule pun la ideea
spatiuluY este o gradatiune neintrerupti.
De aici urmeazn en partisanii asa ziselor forme
de intuitiune n'au nici o ratiune plausibiln, nicY de
a alege pentru teoria for numal cateva pintre pri-
mele ideY universale, nici de a considera pe toate
eke le-au ales ca avend aceeasi fortti, si valoare.
Mal este un alt ordin de ideY care, deli nu sunt
universale, in acest sens ca ele nu contin In sine
toate luerurile, sunt cu toate aceste unite cu ideea
nesfIrsituluY. Aceste sunt ideile nesfirsite formate din
uncle ideT abstracte particulare care admit o grada-
tiune cantitativt.
Astfel, prin procedura ce cunoastem, cap6t ideea rn-
pegiuniY care representeazn calitntile particulare ale
lucrurilor. Dar in cursul experientei mele percep
nenum6rate grade de rApegiune ; astfel !neat, dacti
iau ca punct de plecare rapiditatea miscariY unui lu-
cru determinat, voiu avea o gradatiune ascendentit
entrd virful ctireia se vor gasi miscnrile cele maY
rltpezT pe care le-am vezut vrodatd. Inse fiindca ore-
erul meu s'a deprins a Intalni necontenit rttpegiunT
noue de toate gradele si prin urtuare asemene de
grade tot maY superioare decat acele deja percepute;
de aceea se va forma pe organul meu o intiparire de
ant6iul grad representand o linie de succesiune, de
72

care se insira, gradele Intocmat ea margelile, si care


asteapta necontenit sit fie prelungittt. Organul per-
ceptiuniY de al doile grad, prin functiunea itnagina-
tiunii creatoare, va putea face sit se prelungeaseit acea
linie cle succestune on eat pttna la obosealit i astfel
va percepe ideea rapeginnif nesfIrsite. IdeY nesfirsite
de felul acesta putem forma t?i concepe on cat de
multe.
Dupli cum se stie toate perceptiunile pro luc mo-
dificttri maf mutt sau mat putin mart iu statul mo-
ral, adeeil In statul nervos. Aceste modifiearY sunt
percepute sub numele de ernotiunf. Presupun aeum
cit oare-care pereeptiuni produe in mine impresiuni
plitcute. Fiindcit forta acestor impresiunt este de di-
ferite grade, de aceea concep ideile nesfir site (sau
absolute impropriu zise) de trumos, de ferieire, etc.
duptt nuante. Pentru aceleast ratiunl, calitAtile ce
uncle lucrurt au de a favorisa eonservarea si des-
voltarea flintei mete ciao nastere la ideea bineluf ab-
solut sau nesfirsit: Calitittile contrare dab loc la i-
deea roului absolut.
Cu cat creerul se desvolteaza, si cu cat cercetil-
rile stiintlfice, instructiunea si prin urmare experi-
mita create, cu cat nol concepem ideY mal Clare, si
care In total au In parte, nu mai seamitna, cu ele
ensile astfel precum erau concepute mai inainte.
Astfel, ideile de sutlet, de vigil,. de animal. etc. sunt
lutal. ^ AAA ,se'iit de c..ti a aceca Y per -
soanit, clupit cum ea se gaset7te In copilarie, in vrista
mantra, inainte sau dupn studio]. stiintelor. De ordi-
73

nar fiecare crede cit este adeveratit ideea conceputit


actual si astfel precum ea este conceputit actual ;
pentru cit creerul nu peatesit simteascit decat aceea
ce se gaseste intipitrit in InaSa sa. Dar fiincit pro-
gresul- i experienta acumulatit a indiridului si a, u-
manitittiY fac ca ideile sit se schimbe necontenit ; de
aceea ajungem ca sit ne indoim despre adeverul i-
deilor chiar actuate, si sit compunem o gradacitme
caic incrTe de la coneptiunile cele mai vicioase a
organelor noastre si se stirseste cu conceptiunile Ce-
le mai perfecte. Raportul acestor din urmit concep-
tiuni cu organele respective se numeste adeverul
absolut.
Ideea justitiei se formeazit ca toate celelalte idol
absolute sau nesfirsite. Dar tiindcit aceastit idee este
mai complicatit decAt celelalte, de aceea VOIR vorbi
despre densa In detail maT departe.
Sit se noteze cit ideile nesfirsite universale despre
care vorbim, mai antes nu se baseazA de loc pe im-
posibilitatea de a concepe neantul. De aceea ele nu
sunt conceptiunT necesare ea, ideile universale, ci
mai mult nite creatiuni facultative ale imaginatiunii:
Ideile nesfirsite neuniversale precum si ideile ge-
nerale universale,, presenteazit toate o calitate coma-
nit, adecg, cit suet nesfirsite. In urma acumulatiunii
intiOrirlIcr acestor idol, si prin trebuinta si propri-
etatea ce are creerul nostru de a genera liza, 4e for-
in,.az:t :,1 ,:a ..,it n10 d ,neralit din toate. adecit ne-
sfirsitul. Acest nesfirsit general a fort personificat
sub numele de Dumnezeu.
74

III. Perceptiunea raporturilor


Am vezut maY sus ea o Intiparire de anthiul grad
este In principiu indivisa ; si numal In urma aeu-
mulatiunii a dou6 sau maY multe IntiparirY aseme-
natoare, se stabileste o deosebire de adincime Intre
diferitele traseturY care le compun si care dau loc
la perceptiunea ideilor abstracte. Dara, doue sau
mai multe trasdturi care intrit In spiritul nostru Im-
preuna, ca facend parte din imaginea unuia si ace-
luiasY lucru, adica atat de strins unite Intre dansele
Incat constituesc o singurt figura indivisa, desi pe
urma, pot sa se deesebeascit Intre densele In privinta
adincimiT, desi prin urmare ele pot pe urma sa, fie
percepute separat, totusl acele trasaturY nu reman
maY putin unite Intre dansele prin legatura care a
Mout si face din ele imaginea, unuY singer lucru ex-
terior. Aceasta legatura este sapata pe receptaculul
Intiparirilor de anteiul grad, si se impune la percep-
tiunea organulul perceptiunei de al doilea grad. Ea
va aye cu atat mai multa adincime, si va fi cu a-
tat maY evidenth, cu cat ea va fi fost maY des im-
primata pe organul perceptiuniT de anteiul grad. Dar
In general intiparirea legaturei este cu mult mai pu-
tin profunda decat aceea a traseturilor ; pentruca a-
ceste din urma sunt imprimate si percepute de un
num6r de orY cu mult maY mare. Astfel, data vat
niste flori rose, atuncY se vor grava pe creerul men
trasatura tloarei (adica a formeI), aceea a rosului,
precum si legatura care face din ele o unitate ; si
15

adincimea tuturor acestora va fi egala. Dar dach


dupd aceea v6d, pe de-o parte, flora albe, albastre,
galbene, etc.; si pe de alte parte, iau cunostintn, de
un baston ros, de un mineral ros, de un lichid ros,
etc.; atuncY tresatura rosuluI si acea, a floareY vor
castiga o adIncime proportionala cu num6rul de or
a impresiunilor si perceptiunilor lor ; In timp ce le-
gttura dintre aceste dou6 trasaturi nefiind impri-
math si perceputa cleat o singura data, va eve o
adIncime relativ foarte mica. Dact pe ingx aceasta
maT aditogim si fmprejurarea ca intiparinle In ge-
nera se Intuneca si se sterg cu timpul, atuncY vom
Intelege usor pentru ce perceptiunea legaturilor, a-
dice judecata, este cu mult maY grea si maY putin
sigurit dectt perceptiunea trasaturilor care constitu-
esc ideile.
Operatiunea prin care organul perceptiuniT de al
doile grad percepe legaturile ce el gaseste pe recep-
taculul intiparirilor de Ant6iul grad Intre diferitele
trasturY, se numeste Perceptiumea raporturilo'r dintre
idel. Earn intiparirile de al doile grad care reproduc
acele legaturi se numesc judectiti sau combinatiu,,r,
dupe nuante.
Vom vedea maY departe ca organul perceptiuniT
de al doile grad este astfel constitait, !neat el nu
poate percepe intr'im mod oIar maY mult cleat/ o
singurd imagine s'au o singurit idee deodata. Din a-
ceasta imposibilitate de a percepe deodata si separat
mai multe lucrurY resulta ca, dacti, noT meditam, a-
dice, data, organul inteligenteY noastre se pune s
76

i evadit, sit repereeapit, toate sau macar parte din


nenumeratele intiparint de Anteiul grad, atunci el este
pas In absoluta necesitate de a usa de urnitttoarele
done mijloaee : 1" de a percepe iinaginile *i ideile pe
rAnd, una elite una ; 20 de a condensa, de a conto-
pi, de a intruni intr'un singur manunchiu un numer
de imagini sau idel §i apol a le percepe pe toate ca
constituind o singurit unitate. Mijlocul Anteiu die Joe
la ceea cc se numeste asociafiunea Si succesinnea
lor. Mijlocul al doile dtt natere geizeralisatiunii §i
perceptiuni1 raporturilor.
Am vezut ce prin calea generalisatiunif, organul
pereepciuniT de al doile grad nu face alta fn difini-
tiv cleat cit percepe toate intipitririle identice de fin-
teiul grad ea pe o singtnit intipitrire Ingro§atti. De
exempla, dadt In viata mea am vezut o suat de ar-
bor!, §i cinch caracterele distinctive ale arborulul
stint tritseturile c, d, e-, despre care am vorbit mal
sus c, tulpina lemnoasA ; d, fixata In pAment ; e, con-
stituind o tiintit organicA), atunel'. grupul acestor tre-
seturT, repetandu-se de o sutit de orY, formeazil o
,nttt de intipitriri identice care sunt percepute in un
loe ea o singurhi intipitrire ingrowth, numith ideea
generald n arboruluT. In perceptiunea raporturilor
lucrul se petrec-e Intr'un chip analog. Organul into-
ligentei ncastre, neputend percepe deodatit §i sepa-
rit done sctu rottY mite iclei, el percepe legftura din
tic densele, t astrel le ,Lre pe bate strinse Intr'un
manunchiu aettrai eentru *i simbol de unitate este
tocmai legtttura. Apol fiindett miutea noastrli, dupl
77

cum am -Nrzut nu poate sa -sY indrepte to tit acti


vitatea sa decAt asupra unuY singur puntc deodatit,"
deaceea in perceptiunile raporturilor toatA ateutiu-
nett noa,:trit este fixatit la leyiturti in timp cc mem-
bril lega0 sum numal intrevezuti. Prin urmare atilt
generalisati Lulea, eta si perceptiunea raporturilor sunt
o necesitate a spiritulul nostru de a reduce la vnitate
inlpresiunile si cuno.stintele noastre.
Perceptiunea raporturilor este desteptatit c'e cAtlit
asociatiunea sau succesiunea ideilor si vice-versa.
Eatit cum se face aceasta :
bleat timp creerul nostru este in stare de a func-
Ilona si nu este cufundat Inteun somn complect, or-
ganul perceptiunii noastre de al doile grad nu ince-
teazit nici un moment de a percepe. In momentul
in care simtim lucrurile exterioare si in care grin
urmare se formeaztt intipAririle respective de ant&
iul grad, atentiunca organuluf inteligentei este de
ordivar atrastt cu putere catrA aecle intiparirT. Earit
Mild nu simtim nimic sau aproape nimica din hunea
exterioarli, atunci organul In cliestiune indrepteazit
obiectivul seu catrA intipttririle de finteiul grad con-
servate de memorie ; si fiindcA aceste intipArirT sunt
nenumerate, de aceea, si inteligenta noastrA perce-
p6ndu-le pe rand se poate cufunda Trite° meditatiu-
ne Amite prelungitA. Vra sit zicit, atilt in mo men-
tele in care simtim lucrurile exterioare, cat si in a-
cele ce nu le simtim, minted noastrtt lucreazit ne-
contenit. sa vedem aeuma cum luereazA. Presu-
pun cti, Intr'un moment dat organul perceptiunii de
78

al doile grad are obiectivul Indreptat spre trusaura


-sau ideea a. Insh trAsetura a nu a intrat singurA In
capul meu. Ea a intrat cu alte trdsauff cu care este
legatA prin aceea ca au facut ImpreunA parte inte-
grant, dintr'o singurti imagine, sau prin aceea cA
s'au succedat unele dupA altele In aceeasY ocasiune.
SA presupun ed b este ideea, care e In maY strinsA
legtiturA cu a. Pe cand obiectivul organulul meu
este Indreptat spre ideea a, eu am, dupl cum stim,
In aceastA idee punctul cel mai clar al perceptiuniY
mele ; cu toate aceste, nu e maY patio adevOrat cA
eu Intrev6d maY mult sau maY putin ideile ce stau
Imprejurul ideei a si care sunt legate cu densa. Fi-
indcd mintea se oboseste a fixa o singurA idee (va-
riatiunea fiind o lege universala a materiel), deaceea
ea lunecA pe legAtura care le uneste de la a la b.
AceastA din urnA idee la randul seu va fi fu legh-
turd maY strinsA cu c. Pentru acelas motiv organul
perceptiuni1 de al doile grad ts1 va purta obiectivul
seu de la c la d, de la d la e, de la e la f, si asa
mai departe. Dar In acelas timp In care inteligen-
a noastra trece de la o ides la alta, ea percepe si
legAtura dintre aceste idel; cAcY numaT legAtura si
perceptiunea legaturei este acea care rechiamA ideea
subsequent, la care trece atentiunea noastrA. Asa
dara, pe cat timp creeriY nostri vor fi trejY si In sta-
re de a functiona, pe At timp asimilatiunea si disi-
milatiunea vor continua In eY, pe cat timp prin ur-
mare va exista o miscare materiallt InteensiY, pe
atilt timp si mintea nonstrd nu poste sta fixatA asu
79

pra uneY ideY. In casul nostru fixarea mintiY este o


imposibilitate materialn absolutn. Aceasta este causa
pentru care nu putem sit gandim necontenit numaY
la un singur lucru, ci suntem ImpinsY fttrd voea
noastrt de la o idee la alta, dupit cum si moleculele
materiale din creeriY nostri sunt impinse si inloeu-
ite uncle prin altele. Se Ince lege clt In timpul som-
nuluT complect de exemplu, nu este asa. Dar atuncY
organul perceptiunil de al doile grad este lipsit cu
totul de simtire si nu functioneazn de loc. Prin sue-
eesiiinea ideilor si a eugetttrilor in modul si cu for-
mele mai sus expuse este o necesitate care dec urge
de-o parte din neputinta noastra de a cugeta sepa-
rat si. deodatn la maY multe lucrurT, si de alt it parte
din necontenita metamorfozare a materiel care con-
stitue corpul nostru.
Raporturile Intre ideY sunt de diferite specii. Mal
ant6Y ele se Impart In raporturY de compatibilitate si
In acele de incompatibilitate. De exemplu, dacti, ina-
intea obiectivuluY organuluY inteligenteY mele se pre-
seateazit ideea lumineT si acea a obscurititteY, ce con-
cep en aceste doue lueruri nu pot sit coexiste In a-
celas timp si In acela§ spatiu; prin urmare concep
en In unitatea de timp si de spatiu ele sunt Intr'un
raport de incompatibilitate. Pentru ce? Pentruca lu-
mina si obscuritatea nicl-odatn n'au intrat in mintea
mea In conditiunile de unitate de maY sus; si dea-
ceea nici nu existit pe creeril meT intipttrirea vre-
uneY legnturT Intro trastiturile respective. Asa dar
perceptiunea raportulul de incompatibilitate nu e
80

alttt ceva decitt perceperea ell nu exist nicl o lega-


turit materialtt Intro ideile ce stau la obiectivul or-
ganulta inteligenteY. Tot pentru aceastlt cause, con-
cepem judeentile urmAtoare: existenta i neexistenta
se exclud ; cercul nu poate fi patrat ; douo gi cu do-
u6 nu pot face cincY sau sese aau on ce alt num6r
afarl de patru ; etc... Emit dactt Intre done sau mai
multe idel exists o legAturit materialit oare care sa-
_ pate, pe creerY, atunci concepem ett acele idel stint
eompatibile.
Raporturile de compatibilitate se subdivid In di-
recte gi indirecte. De exemplu eitnd zic animalul
este o fiin t organicd; atuncI percepem o legitturil
directit Intre ideea de animal si acea de fiintti orga-
pica ; cttcY traskurele ce zugritvesc aceste ideY s'au
sapat impreuna i deodaa pe ereerii tneY ca fActind
parte din una i aceeasY imagine nedivisA; i numal
pe urm t, tdrziu s'tt putut stabili o deosebire intre
ditnsele prin efectul acumulatiuniY intipAririlor de
ftnt6iul grad, fail InsO ca acea deosebire sft poata
sterge legtttura primitive. Asemene pot zice: omul
este elite -odatA bun si citte-odatit rOu ; rttndunica
sboartt repede; calul este animal etc. In toate aceste
exemple si In alta de asemene, raportul de compa-
tibilitate Intre idel este direct. Raporturile directe
se maY pot subdivide In strinse gi slabe. Ele sunt
strInse In exemplele de maY sus. In genere ele sunt
.strInse Intre imaginele particulars si ideile generale
de luerurY de-o parte, §i Intre calit 14ile for de alai
parte. Raporturile directe sunt slabe Intre calith4ile
Si

particulare care s'au abstras din aceeasY imagine, de


exemplu : intre curaj Yi magnanimitate, intre buna-
tate si duleeatti, intre severitate si vnaiestate, intre
frumusettt yi malignitate, etc. Aceste ideY dou6 ate
doue stint intr'un raport direct slab, fiincicit in ope-
ratiunea generalisatiunil, ele stint lasate la o parte
Tula (Ate una, Ord ea dupA, inlitturarea for st se u-
neaseit intre dOnsele spre a jorma unitittY none. Pe
eand raporturile dintre imaginile particulare gl ide-
ile generale de lucrurT de-o parte, Si calitittile for de
altti parte, sunt strinse, fiindcit toate calittttile fac
parte integrant, din itnaginile primitive $i din ideile
generale la care se raporteazit, gi prin urmare con
stituesc Impreunit
Raporturile de compatibilitate indirecte se subdi-
vid asemene in strinse si slabe. Sit lutim exemple :
Presupun eit in capul meu percep ideea caluluY.
Aceastit idee imi desteaptit pe acea a animaluluT, si
percep totodattt legittura dintre dOnsele care este un
raport direct strins. Ideett animaluluI itra desteaptit
pe acea, a ornuluY, i percep totodattt leglitura dintre
aceste din urmtt idei care stint asemene un raport
diref.t strins. Findcit inteligenta mea parte sit intre-
vadtt deodatil eftteva lucrurY, ea, nu perde din ve-
dere anteia idce de la care a plecat, i concepe ett
calul este in legAturit indireettt cu omul prin inter-
mediarul ideeY de animal. Prin. urmare zic : omul
este rdlimal ca i calul ; sau, omul gi calul sunt ani-
male. In acest exemplu raportul indirect este strins
V. Coma, Teoria Fatalisrnalui G. ".
84

Astfel raport existA intre speciile aceluias gen si in


genere intre totY membril colaterall care se scoboarL
din aceiasY idee generaltt, cu alte cuvinte, Intre toate
gradele de subdivisiune a aceleiasi ideY generale.
Astfel este in exemplele urmittoare : mainiferele si
coleopterele sunt animale ; vertebratele sunt animal°
ca yt gandacul ce in pe palmA, etc. Prin urmare
pereeptiunea raporturilor indirecte strInse nu este
alts, ceva decAt analisa ideilor generale.
Raporturile indirecte slabe se maY numese i a-
porturI de analogie. Eattt cAteva exemple din felul
acesta V/Ad un bloc de marmurit acoperit In parte
cu oink, si zic : aceastit marmortt este albs, ca ome-
tul. In acest cas ideea albului este In legitturtt di-
recta de-o parte cu marmura si de altit parte cu
nAtul ; si aceste din lama, dou6 ideY sunt legate in-
direct prin intermediarul ideeY abstracte particulare
a albuluT. Pentru acela. tnotiv concep el; soarele
produce lumina, ca yi focal; dar soarele lumineazit
/ma tare deck focul ; viata noastrA este ea gi o lu-
minare aprinsit care maY tArziu sau maY cur6nd tre-
bue sA se stinga. etc. Dupa, cum se vede raportul de
analogie exista numal intre imaginf particulare sau
Intre ideY generale care au In comun una sau maY
multe calitittl particulare, dar care de altmintrele
sunt stritine unele do altele, adicd nu sunt conside-
rate ca fttcend parte din acelas gen.
Analogia este eel mai important raport din cAte
cance-pern nol. Prin dCtnsa spiritul nostru setos de
unitate gAseste legtituri, maY molt sau mat putin
K3

slabe, Intre lucrurile cele maY deosebite si maf di-


verse din luinea asta. Prin ajutorul eY Insfirsit min-
tea noastrit descopere Intro diterite lucrurl legaturi
din cc in ce mai strinse, Omit ajunge a concepe
toate acele lucruri ca pe o singura unitate perfectA.
In a,devor, stim ca raportul indirect strins exista In-
tre membril colateralY ce se scoboarit din aeeettsY
idee generald, i cit aceastti, din urind idee tontine
pe totY membril sel Intr'o legaturtt atilt de strin,A,
Inctit Cu totir constituesc o universitate perfectlt. La
aceasta tinde spiritul nostru sat reducit toate cuuos-
tintele sale. Deaceea In timpul meditatiuneY sale el
se sileste sit geueraliseze tot, sit coneeapit ideY din
ce In ce maY generale ptind sat ajunp,I1, la una singu-
rt care sa Imbrittiseze Intregul cunostintelor. Punctul
de plecare si calea ajar piinti, la ajungerea acestor
scopurl se face prin mijlocul analogieY. Ike exemplu
col vechl au descoperit cit planetele se invertese frn-
prejurul soareluf, In timpurile moderne s'a descope-
rit ca si painentul nostril face tot asemeue. La acest
moment s'a conceput o asemOnare adiee o analogie
intro pilmentul nostril si Intro planete. Mat tilrziu se
vede tit planetele ca si puicntul sunt corpurf stinse,
lira lumina proprie. 11aT pe urmit se descopere ca
cele de'nt6i ca si cele de al doilo au atmosferit, poll
turtitY si Inghetati etc. Prin urmare, pe cand la In-
ceput cunosteatn di Intro planet° si ptimOut este o
singurli calitate comund,:pe urmit am descoperit ca
este Inca o a doua, o a treia, o a patra si a4a, maT
departe. Cu modal acest a raportul slab devine din
84

ce in ce mai strins. Si la urrnd, funded, spiritul este


iresistibil irnpins spre unitate si fiindcd, nicY o per-
ceptinne contrard nu vine sit opreased aceastA ten-
dintd, deaceea concep cii planetele sunt pitmenturY
ca al nosh u, care trebue it aibit pe densele chiar fi-
intcY organice, fiindeit la temperature in care se git-
sesc ele, materia trece prin faza de metamorfozare
numitd, viata organied. Vra sl zicit pitmentul este o
planets, si acum in loc de a avea In mintea mea do-
ne felurY de corpurY deosebite, le-am intrunit pe a-
miindotto intro singurit idee generalit numitit pla-
netit.
Perceptiu»ea raporturilor de analogie si inlitntui-
rea sau asociatiunea ideilor si a judecittilor pot da
loc la cugetdri si mai complicate. De exemplu :
Cuget la, scare si simtesc trebuinta de a sti ce W-
ert' poate li el. Caut sit percep raporturile sale §i
gitsese mai AntoT cit el produce cdldurd si luminit ca
focul. Intro aceste done lucruri exist, deol un ma-
port de analogie. Fiindcit descoperirea ori- citreY le-
Other de analogie este o Indrumare cAtrd percepe-
rea until raport indirect strins, §i fiindcit nicl o per-
ceptiune contrard nu opreste Inca, tendinta spiritu-
lul nieu cittrit unitate, deaceea conchid cd : soarele
este un corp in combustiune ca si focul d'n vatra.
Anse, mai tiirziu, cdnd starea stiintelor iml permite,
gAsese prin calcul cit cantitatea de caldurit produsit
de cittrit soare este cu Inuit mai mare decat aeeea
pe care masa sa fn combustiune ar pute-o produce._
Eatit dar o perceptiune contrar care impedecit ten
85

dinta spiritului meu de a asimila soarele cu focul


din vatrA. Aceste done lucrurl n'au poate In comun
cleat lumina si citldura. Speranta de a gitsi o iden-
titate de naturit Intre aceste lucrurl dispitrend, las
focul de-o parte, dau curs liber meditatiunei adice
disfitsurAriT ideilor, si m6 pun sit caut si sit ziiresc
pe receptaculul Intipitririlor de iliateiul grad cu care
cansd ar pute sit fie In legitturit o productiune asa
de mare de caldurit. tiu, in urrna altor experiente,
ca un corp in miscare gitsind resistentit sau find o-
prit brusc, se incillzes;te ; si ca caldura produsit este
proportionalit cu cantitatea mischrit dispiirute sau
mai bine, transformate In cAldurit. Deci, fiindcit pro
ductiunea de citldurd si luminit este un caracter co-
mun atilt corpului din casul presupus coat i soare-
lui fiindch at at in until cat si In altul cantitatea de
lumina i cAlciurit poate sit Intreacil sau Intrece pe
acea produsit de simpla combustiune, consideratiune
care stringe mai mult legatura de analogic; flincicd
nu percep nimica contrar care sit poatit opri ten-
dinta spiritului meu cittrit unitate, deaceea concep
cit : soarele este un corp a citrui cantitate enormil
de cilldurit si luminit nu este alai ceva dealt o can-
titate enormit de fort mecanicd transformatd prin o
causd oare-care. Cu modal acesta, din corpul obser-
vat de mine, acitrui mirare se preface prin resistentit
in caldurit, si din soare am fitcut o singurd unitate,
adice am conceput o singurit idee generald care este
area a corpurilor ce-0 ti.ansformeazd fortele mecanice
in forte fisice.
be,

Pang acum am luat exemple de acele in care a-


nalogia reuseste ca sit se transformeze in raport in-
direct stilt's, adiett sit conduct la conceperea unei
unit ,ti perfecte. Dar de fapt aceasta nu se intamplit
totdeatma. In cele maf multe crtsuri (And percepem
o calitate comung intro douo lucruri, apol percepem
§i calitati opuse care oprese tendinta spirituluI nos-
tru de-a ajunge la coneeperea unittttii perfecte. De
exemplu cunoscend caracterul leulul si pe acel al
amiculul melt, zic : amicul meu este bray, curajos
ea un lett. Aid am perceput un raport de analogic;
dar eunostinta deosebirii de confortnatiune si consti-
tutiune corporalg, de calitati intelectuale si morale
etc., ce exista intre leu si amicul meu, me opres,te
de a conchide cit eY sunt egali (afartt numal dacit
nu i-asi considers din punetul de vedere al anima-
litittii, in care cat amendoi sunt animale). Cu toate
aceste, tendinta spiritulur meu de a face din toate o
unitate cat se poate maY strinsg, me face sit concep
comparatiunY ea aceste amicul meu este un leu ;
el este leul resboaelor. Astfel se intamplti cu toate
jedecatile ce cuprind termini intrebuintati in sens
figurat, precum : el arde de o flacarit secretit ; am
mers strung ; etc. In toate aceste casurt si in altele
de asemene, spiritul nostru reuseste sit facit din mai
multe lacrurY numaY o unitate imperActii. Unitatile
imperfecte se numesc si comparatiani propria zise.
In regulele expose pang aicY intrit toate judecittile
noastre posibile, fie ele onY eat de complicate. Prin
urmare nu lac exeeptiune judeciltile prin care eu
87

decid ed actiunea, cutitrui om este on nu Iowa sau


ilegalit, moralit sau imorald, prudentA sau imprudentA
etc.; pentru cd in toate aceste casurt eu nu fac de-
cat stt percep raporturile cc exista nitre actiunea si
chestiune de-o parte si intre textul legiT, maximile
de purtare, onY maximile de prudenta, de aid. parte.
Cat despre formarea acestor maxime in capul nostru
voiu vorbl pe larg aiure. Aid atilt voiu anticipa ctt
ele se formeazn prin abstl'actiune intoemai ea ideile
generale.

IV. Iniaginc;irinea.

neend abstractiune de resultatul acumulati unit


intiparirilor de ant6iul grad, apoi eel mai mare grad
de adincime al acestora se ghseste in hnaginile lu-
crurilor inclividuale din lumen, externit, in momentul
ednd aceste luerurY se MIA, in obiectivul shnturilor
noastre. CAM In momentul in care sguduitura ner-
voasit Imprimatit, de afard urnieazit, alternatiunea ee-
lebrara numitlt intipitrire de ant6iul grad se gdseste
in maximul seu de adincime, fiindcd reactiunea for-
tei reparatrice organice n'a avut inca timpul si pu-
tinta de-a o micsura. Deaceen in noel moment inti-
pttrirea de anteiul grad este perceputii, mai usor si
mai adinc de cal-1'A organul inteligentei noastre. Dar
actualitatea perceptiunii exterioare mai are si un alt
efect. Formatiunea actuald, a, intipAririT de ant6iul
grad, mai Cu seamiI sand se face cu oare care vio-
lentA, atrage in sine obiectivuL organulul perceptiu-
nil de. al doile grad, chiar crud acesta se gilsea ocu-
88

pat Cu perceperea altor IntiparirT. inse dash obiec-


tul exterior a incetat de a fi in contact cu simturile
noastre, atunci alteratiunea cerebralit produsit de
densul Incepe a se titinitdui ca sit zic asa, de cittrit
puterea reparatrice organist ; i ast-fel ea se micsu-
reazit inset, meet, Oita dispare cu totul, dacA nu e-
ste reinviatit de catrx perceptiuni none sau de Writ
imaginatiune. In tot timpul acestei tAmitduirf. inti-
pitririle do ant6iul grad au fireste o adttneime si o
evidentit cu mult mai mien decilt in momentul per-
ceptiuniT exterioare.
Citnd intipitririle de antoiul grad sunt slabe, i pc
de altit parte organul perceptiuniT de at doile grad
este lipsit de orT-ce energie, atunci putem zice cit
mintea se atilt Trite() stare asa qieend pasivit. Asta
se Intamplit atunci citnd nu giindim la nimica adicit
child gandim cu totul rece si indiferent. In acest cas
ideile Si judecittile tot continuit Ineetisor a se forma
si a se succeda ; dart noT abia le zitrim, ,i cute o
(lath, maT n'avem constiintit de densele. Aceastit stare
parte sit meargit Omit la adormirea complectit a or-
ganelor cerebrale si la lipsa compleetA de consti-
intit.
Dar organele cerebrale pot sit tie excitate de di-
versele cause determinate si astfel sit fie puse Trite()
stare activit. Causele determinante. deli iau diferite
forme si diferite numirY, dupit cum vom Y e d ea aiure,
nu sunt In definiv decAt emotiunile. Determinatiunea
care resultA din aceste se numeste vointa, sau instinct,
dupit cum avem sau nu avem constiintit de densa.
89

Dar in regula generala 4vointa este acea care desteapta,


mintea si o determine, sit lucreze.
Starea active propriu cis a organelor cerebrale
se arata sub trey forme:
1°. Organql perceptiunii de al doile grad find ex-
citat, primeste o mai mare cantitate de singe spre
a servi la repararea unei desorganisari mai repezi ;
prin asta eapetit mai multa putere ; devine maT sim-
titer, maY plastic, si prin urmare mai potrivit spre
a primi intipariri de gradul al doile la cea mai sla-
be influenttt a intiparirilor de gradul antes. Aceasta
stare a organulul se numeste atelqiune. Aeeleasi i-
magini decY stint percepute mai bine Mild organul
este atentiv.
2° In acelas timp in care organul inteligentel este
atent, organul perceptiunii de anteiul grad este ase-
niene in stare de tensiune pentru aceleasi motive si
acelea.si efeete ca mai sus. De aceea, cu cat colleen-
tram mai mult atentiunea noastra, asupra unlit object
ce se afla actual in contact cu simturile noastre, cu
atilt intiparirea de anteiul grad a acelul object se a-
ditnee§te mai tare, devine mai claret pentru inteli-
genta, si se conserve, maT Inuit timp in memorie. De
acea earasi rand atentiunea este indreptata, asupra
imaginiY until lucru ce nu se mai atia la obiectivul
shuturilor, area sl atunei asta, imagine se zugravecte
mai viu si devine mai dare.. 11IaY mult decItt atata:
Dacit la un lucru, pe care I 'am vezut numaY odatit
poate in viata noastrA. gandim de mate ors, si in
intervale care se urineazii Trite° lunga curgere de
90

timp, atuncl imaginea respectivA se adince§te din ce


Sn ce Sn memorie, Intocmai ca imaginea until lucru ce
se pune de multe on in contact cu simturile noastre.
Eatit cum se poate explica acest fenomen
00 ce lucru exterior punOndu-se itt contact cu
simturile noastre produce o intiparire do gradul ian-
ti;Y 1i aceasta din Limit la ro'ndul seu produce o e-
motiune mai mult sau mai putin puternica. Dar ti-
ind cit, dupit cum vorn vedea mai departe, contaetul
lucrulul exterior cu cape tele fibrelor nervoase are
numai decialde scop fi de efect producerea unei ac-
tiuni retiexe, care In esenta sa este una si nedes-
parOta; de aceea, In realitate, intiparirea de gradul
AntC.1 i emotiunea determinatoare care resultit, sunt
unai aceeasi modificatiune a sistemulul nervos, care
modificatiune Ins6 iii variaza forma dupa deosebitele
regiunY sau forme ale pitrtif afectate a sistemuluf
nervos. De aicf urmeaM cii ociat ce imaginea a a
proclus emotiunea A, apoi maY arziu reaprinderez .
acestei emotiuni va rezugravi totdeauna In memorie
imaginea a, Intocmai dupit cum si aceasta imagine
va desteptrt totdeauna emotiunea A. De MO, parte
este de observat ca num6rul emotiunnor este Cu Inuit
maY restrIns decal; acel al lucrurilor externe si prin
urmare al sensatiunilor. De acolo urmeaza cit aceeasi
emotiune poate fi produsit de mai multe felurf de i-
magini. Sit presupunem eA, fie-care din imaginele a,
b, c, produce emotiunea A. In acest cas e natural ca
aceastit emotiune find odatit desteptata de citric a,
stt destepte §i ea la raudul s6u pe celelalte corela-
tive ale sale adice pe irnaginea b sau c. Cu chipul
acesta imaginele b si c, se reintipArese pe organul
perceptiunii de Ant6iul grad, fArA ca obiectele exte.
rioare corespunzetoare for Fitt se fi pis din nou in
contact cu organele simturilor. Imaginele b §i c pot
astfel sit fie adincite din ce fn ce maY Inuit prin un
fel de experientA internit, care are, Inteun grad mai
mic, aceleas1 resultate ca 5i experienta externA.
Puterea de-a reinvia astfel intipiririle de gradul
ajutorul experientei externe se numeste
ftrit6I fora,
iniaginatinne inrigoritoare. Acest fel de imaginatiune
este necontenit fn activitate ; cnci, in puterea legeY
succesiunii si asociatiunei ideilor, imaginile si emo-
tiunile necontenit se redesteaptit unele pe altele.
Se intele,ge ct imaginile redesteptate si invigorite
de cAtrA imaginatiunea Invigoritoare vor fi cu atilt
maY adiuci, maY vii si maY dare, cu cat emotiunile
determinAtoare vor fi mai violente, si prin urinare
cu eft organele cerebrale vor fi intr'un mai mare grad
de tensiune sau atentiune.
3. Trecem la a treia formit de starea activa, a or-
ganelor cerebrale.
Pe laugh puterea de a invigori intipAririle de An-
tehil grad In intinderea for actualA, eu maY pot stringe
sau Intinde acele intipAriri Inteun mod indefinit.
Astfel sub irnpulsiunea vointei eu pot sA-m1 inchipu-
esc un om mic eat un loarece, cat un purice ; sau
mare c&t un turn, Ott un munte ; yi ac 2% maY dep ar te
panit la nesfif sit. Asemene o serie sfirsitA de lucruri
pot stt mi-o inchipuesc nesfirsitA. De altit parte, dupA
92

cum vom vedea eitrid vom vorbi despre arta de-a


ajunge un stop, aceste imaginY strinse sau intinse se
pot corubina cu alte, imaginY spre a da be la tot
felul de figurY create ce nu corespund cu realitatea
lucrurilor externe. Eatil cum se poate explica acest
fenomen :
Am vezut cX mai multe felurY de imaginY de ale
lucrurilor exterioare pot sit dea be la una si aceeasf
emotiune : astfel Meat reaprinderea uneY singure e-
motiunT poate sit dee loc la redesteptarea maY multor
imaginY. De altA parte se stie, ea, o emoi.iune poate
sa fie scat miesurata, fratdusittt ; sau aprinstt, exage-
ratii, exaltata, de dttrit o multime de cause. Intre
aceste cause putem num6ra : Imprejuritrile externe in
care cine-va se afl,, temperamentul, si In genere
toate starile fisiologice si maY cu samit cele patolo
glee. Dintr'aceste urineaztt tit emotiunea A ntiscuta
la Inceput din imaginea a, poate fi maY pe nrmit mic-
suratit, marita sau complicatA de catrA, diferite cau-
se, astfel ell devine A+X. Si fiind-cii ea este In le-
gaturA de dependenttt cu imaginea a, apol o face si
pe aceasta sit devinit a-f-a.
Puterea de a croi astfel imaginY ce nu corespund
cu lucrurile externe se numeste intaginatiune creative.
Ear atentiunea, imaginatiunea in-iigoritoEtre si cea
creative,, la un loc se numesc imaginatiune In Inteles
larg.
Arta de-a ajunge un scop, sau intaginatiunea inrentiva.
Sub acest titlu nu voiu trata de o facultate deose-
bitit a sufletulul, ci de facultatea perceptiunil rapor
93

ta,rilor ajutatit de imaginatiune §i aplicatA la aju»ge-


rea curd scop.
Instinctul, interesul sau pasiunile me deterrninit sit
file tot ce este Cu putintit spre a ajunge la un scop
oare-care. Din causa aceasta mintea mea se ineor-
deazd si eautd sit gitseascit mijloacele. Cu ajutorul
atentiunil si a imaginatiuniY invigoritoare, me uit ne-
clintit si cu putere la ideea care imI slujeste de scop
pentru a vede in ce legItturi e al% cu celelalte ne-
numerate ideY. i fiind-cit acest scop imi slujeste ne-
contenit ca pullet de plecare si de compariqiune ; de
aceea. diferitele imaginY nu maY sunt comparate cloud
ate douC pentru a perecepe raporturile for particu-
fare ; ci toate find comparate cu scopul, ele se gru-
peazit imprejurul unui centru. De aceea totdeauna
cited doue sau maY multe imagini sunt egale sub un
punct de vedere oare-care In raport cu scopul, ele
se grupeaz11 spre a constitui o singurit imagine corn-
pusit, si spiritul sit conceapti astfel un singur. raport
intre astit din urmit imagine §i intrc scop, cu alte
cuvinte sit flied o singurit judeeatit. Aceasta se in-
amplit tot din causa necesitAtei de a generaliza, ca-
re se amtit fn toate fenomenele intelectuale. Sit luAm
cate-va exemple :
Insstinetul conservator intlemnfindu-me sit fac ce
voig face ca sit me imbogittese, cant cu atentiune
pe receptaculul intipitririlor de ilnteiul grad pentru
a vedea cu ce mijloace sacs cause este in legAtura
directit productiunea bogaVeY. Combina#unile sau
.4

,;rupitrile de imagini (mijloace) si raporturile for cu


scopul flind percepute, cunose calea ce trebue sit
urmez.
Fiind ont de stiintn, imi propun sit descop6r o causa
necunoseutn Odin acum, care sit produch un elect
dat ; precum ar fi o masinit noun, o noun prepara-
tiune chimica, etc. Pentru aceasta n'am dectit szt pri-
vesc cu atentiune in mintea Inca imaginile efectului
pentru a vedea cu ce alte imagini, cause, este ea in
legitturn. i pentru a usura totodatn formarea si per-
ceperea raporturilor none pe care le taut, n'am de-
ck sn Inmultesc si sit adincesc in creerii mei imagi-
nile lucrurilor respective prin oxperienta internfi si
mai cu samn prin cea externn. .

Dupn. cum se stie, in literaturn i In artele fru-


moase se numeste imaginatiune, faculatea de a in-
yenta, do a concepe, unitii cu talentul de a zugritvi
conceptiunile sale foarte viu. Aceasta star putea nu-
mi imaginatitine inventiyit propriu zis& Ea se deo-
sebeste de celelalte arte de a ajunge un scop prin
aeeea en ea opereazn mai mutt en sentimentele. De
exemplu :
Fiind orator, imi propun sit fac sit plAngit de corn-
pntitmire auditoriul men, fticendu-i descrierea unei
nenorociri. Pentru a ajunge acest scop, privese In
mine en toata puterea Intipnrirea sentimentului de
compitthmire, pentru a vedea Cu ce alte imagini este
el In legliturn. °data co imaginile ctutate sunt git-
site, le reinviez, le reaprind, le exagerez (liar prin
puterea imaginatinnii Invigoritoare, pentru a be fa-
as

ce sin, reproducit In mine compatimirea. In caldura


aoestut sentiment artificial, fiind cit toate Intipitririle
stint mitrite, ved mai bine deosebirile intre legittu-
rile care unesc diferitele cause Cu efectul, adic6, di-
feritele imagini cu sentimentul produs. Aleg imagi-
nile care sunt causele cele mai directe si le repro-
due Inaintea auditoriului men. Efectul ce ele an pro-
dus asupra mea 11 vor produce si asupra auditoru-
iui.
Fiind poet, 1mi propun sit incorporez i sit perso-
nitic ideea mortiT ; pe urnia sit-1 fac o descric're ast-
fel. Inc ht eetitorii situ auditorli inchipuindu-sY-o, sx
sinytit aceeasi groazit, desi Intr'un grad maY slab, pe
care at' ctlnd s'ar afla in adever amenintacY
de o moarte violentit, precum ar fi decapitarea de e-
lot,7N
xempla. Pentru/a-rni ajunge scopul, taut sit percep
raporturile directe i indirecte care exista Intro ideea
mor01 i
celelalte idol. Wises° cit imaginile care sunt
legate mai string en moartea sunt acele a unui giul-
gin, a mini sicriu,"]a unui schelet, a unui instrument
care sit poatit ucicle deodatit o mulcime mare de Mute,
precurn ar 11 o coasti ; etc. Toate aste imagini stint
de-o potrivit fn raport cu moartea, pentru cit fle-care
din ele luni desteapth en aceeasi tune ideea i sea-
timentul .
toate egale in aceastil privin-
ja, eu le concep 'la un lot. ca p3 o singurit figurit
care so ghseste astfel intr 'un singur raport cu
ideea mortii. Prin urmare voiu avea In mintea mea
o fiiutti, Inchipuitit pe care o presupun ctt an fi a§a:
Un schelet ruginit care ese filet sit se mai sfleascl
9G

din un sicriu deschis, care poartd un giulgiu pe


umere In loe de mantic, si o coasa lungd cu care
trage brazda printr'un fanat de tot felul de vietiti.
Pe lAngit aceste pot FA mai adaog si alte imagini
care se afid, inteun raport Indepartat cu ideea mortii
si care nu sunt prin urmare tot asa de necesare ca
imaginile de mai sus. Astfel pot sti-ml inchipuese cti
scheletul de mai sus ese fttrit sLl se mai sfirseased
clintr'un sicriu ce se afltt In fundul unei pesteri a-
dInel, negre ca smoala, si prin erlipdturile cdreia
urltt crivdtul si picurt umezeala. Odatd ce am ajuns
la acest punct, am Inaintea mea numaY doT termeni:
de-o parte ideea mortii, si de altd, parte figura ere-
atd. Percepend legdtura care le uneste, voiu avea o
judecatg generala. In adever, raportul general ce con-
cep, confine In sine toate raporturile particulare care
leagtt ideea mortii en acea a scheletului, cu a sicri
ulul cu a frigului, etc.; si pe urmd, el este maT strins,
mai direct s1 maT tare dealt ile-care din raporturile
particulare. In adever, aceeasi emotiune fiind destep-
tatA de x imagini desteptdtoare, ea Insitsi va fi de x
orY mai puternied. De aid resultd, cd dacd voiu face
descriptiunea figurel create mai sus Inaintea unui
auditoriu, aceastli, figurd va destepta ideea mortii si
sentimentul relativ de groazd, mai bine, mai rapede
si cu maijmultd putere decal figura orY cdrui lucru
existiind. In realitate In lumea exterioard: Odatd, des-
eriptiun ea fdeutli, figura mortii va, fi sapatd, si care
cum fixatd de imaginaOune pe creerul auditoruluT,
Iutocmai precum a fost fixatd, pe creerul meu. Ea
97

se va Ponserva de meruorie ea ort ce, aft& imagine.


Dar nu se va confunda nicIodata cu realitatea, eel
min in mintea oamenilor moderni i adu1T, pentru
motivele pe care :le your vide, aicI mai jos.
Astfel se Intitmpla cu toate combinatiunile i crea-
tiunile literare, artistite.§i chiar rnitoiogice.
pespre gradele de intensitate i despre calitatea pu-
terit imaginative. Puterea imaginativa nu se zttla tot
Intr'un grad la "totT oameniI. Ea varieaza Cu etatea,
cu sexul, cu constitutiunea sau temperamentul per-
soanei, en punctul geografic al locuintel, Cu natio-
nalitatea, cu gradul de civilisatiane, etc. Eata cum
se pot explica macar In parte aceste deosebirY:
Am Y6zut cis puterea imaginativa aternii, de pute-
rea causelor determinants In genere: si de puterea,
vointeT in specie. Inso..,gradul de titrie al accstia a-
tOrna de gradul de tarie al motivelor care o deter-
mind. Motivele se Impart In dCain Blase ; antOI emo-
tiunile propriu zise, antic:6 seutimentele i pasiunile;
§i al doile motivele intelectuale, adic6, makimile gi
considPratiunile de prudenta, de utilitate sau de in-
teres bine Inteles, etc. Aceste motive, dupit cum vom
vedea, nu tied decat la procurarea unor emotiura
deosebite si plhcitte, Inteun viitor Indepartat'; prin
urmare, ele insele nu sunt la urma time' decat ni§te
einotiuni rafinate, reduse oare cum In state lateniJi,
dar care an In perspectiva, niqte emoviuni maY info-
cate. i apoY este cunoscut de toata lumea care §tie
a judeezt ett, In actiunile celo recY ei maY calculate
V. Coats, `Peoria atalismului 7.
98

ale noastre, nol nu lucram decat numal spre a ne


asigura o satistactiune mai mult sau mai putin de
partata ti durabillt, si pe care o avem In perspecti-
vit In momentul (And lucritm. Motive le intelectuale
sunt capatate ti abstrase din experientA. Cu cat ex-
perienta va fi mai mare, cu atata 1i motivele into-
lectuale vor avea maY multa stliptInire asupra voin-
teT. De aceea aceste motive sunt maY puternice la
ceY culti deck la ceT ignorantY, la ceY barani decat
la ceY tinerl, la oamenil ce fac parte din popoarele
civilisate deck la eel din popoarele barbare sau sal-
batice. Omul ce face parte dintr'un popor civilisat,
maY c'u samA Baca e si cult, apol profita atat de ex-
perienta sa proprie, cat si de ace: a umanitatii. Din
contra, la copiY, la ignoranti si la popoarele selbatice,
emotiunile domnesc exclusiv, sau aproape exclusiv
asupra vointel. Este de observat ap')I ca, la acqtY
oamenT emotiunele neilind niciodata domolite, ele
sunt de o putere i o violentlt necunoscute la oame-
nil judiciosi. Deaceea la dansil determinarea poate
WI, fie atat de bruscit si de violenta, trick sa faca
ca slt zic asa, iruptiune In organele intelectuale si eli
adinceascit niste imaginl redestepttite sau create din
Inchipuire, tot asa de tare, si poate maY mult decat
imaginile lucrurilor reale, In momentul cand aceste
se afla la obiectivul simturilor. Nu este tot asa la
oameniY culti, la MOJA*, si la eel care fac parte din
popoarele civilisate. 7.a acestia einotiunele sunt In
luptckt cu mod ele intelectuale. Fortele acestor douE
grupurY rivale neutralizandu-se In mare parte, resulttt
99

cti, vointa se determintt de o mica cantitate de pu-


tere ce maY remine Ebert motivuluY triumfittor. De
altti, parte, la acestY oamenY, emotiunile nici nu sunt
de felul for plea tart si violente ; ettcY in tot cursul
experientei trecute ele au Post imblanzite, fnfranate,
paralizate incittva, si oprite in desvoltarea for de ca-
tra motivele intelectuale. Cu alte cuvinte, partea res-
pective a sistemulul nervos, nefiind desvoltata prin
exercitiu, prin gimnastictt, s'a tocit si a devenit maY
putin simtitoare. Aceste coiisideratiunY explicit, cred
eu, pentru ce copiiY, ignorantiT si selbaticiY au ima-
ginatiune mai vie cleat ceilaltY oamenY. Dar se ln-
telege ca si printre ceilaltY oamenY poate sa, se 0,-
sensed de aceY eu imaginatiune foarte vie. Aceasta
poate fi datorittt vre uneY stall patologice. Dar in
acest eas, tenomenul nu mill are nevoe de expli-
care.
Se stie ctt ima inile desteptate de imaginatiunea
invigoritoare precum si acele create de ituaginatiu-
nea creativa nu sunt confundate de nol cu imaginile
formate actual de lucrurile ce se pun in contact cu
sirnturile. Aceasta provine de acolo ca cele de pe
urmit stint inult mai adinc sapate pe creer decat
cele de'raY. Asa este regula generala. Dar am v6-
zut maY sus ca, la unele naturY omenestY, imaginzAti-
unea poate sit fie atilt de aprinsa din causa emotiu-
nitor violente si puternice, IncAt stt zugraveasca pe
creer figurY tot atilt de viT §i de adinci ca si cele zu-
gravite de experienta externa: In acest cas omul
nu null poate deosebi realitatea, de fictiune sail pft-
100

rere. Eattt cote -va exemple la care:se aplied ameastit.


regula :
Un copil fiind singur, vede In obscuritate un came
necunoscut care-I trece pe dinainte cu fuga. Imagi-
nea chneluY este atAt de r6u definittt In capul copi-
luluY, si de altit parte, groaza i spaima care-1 apuctt
sunt at(t de puternice, !neat desteaptd, exagereazA
i rombinit In mintea luY toate imaginile cele maY
Infiortttoare ; i totodattt figura compusil care resulttt
este sapatit pe creel' cu atata violen fi, !neat se adin-
ceste intocmaY ca o imagine a unul lucru real. In
acest cas copilul Nra, erode si Va spline de buntt ere-
dinctt cit to vOzut un bivol mare, negru, cu ochi de
foe, cu aripi, en ghiare ce erau stt-1 apuce, etc.
Un asasin, mustrat cumplit de constiinVL, adice,
schinjuit de o emociune posibild si puternich, vede,
sau mai bine, i se pare ctt vede In realitate, fantoma
victimel sale.
Un pustnic care arde de dorinVt de a fi onorat cu
vre-o ar6tare cereaseti, de a vedea, de exempla, faca
MaiceT DoinnuluY, vede in realitate o Maicit Precistit
mezend en copilul In brate pe un trop Malt, IntoemaY
precum o vede pe icoane.
In evul media toatit lumea vedea, pe dracul sub
toate tufele i In toate ungherile, Indath ce era ceva
intuneree. AsttlzY chiar, acel care arc credin'a nestrit-
mutatit cit fn cutare pivnitil se primbla noaptea o
stafie, va vedea area stafie negre.it indattl, cc ya in-
tra noaptea, in loca5u1 ef; care credint6 nu este MO
ceva, deal un sentiment ajuns in stare cronictt
101

fixil; &lice care consistil Intr'o Intipitrire perrnanentit


asupra sistemuluY nervos, si care desteapttt pe ereer
imaginile relative la densa, on de cute orY Impreju-
ritrile sunt favorabile.
Toate aceste fenomene si altele de asemene se ex-
plied. mi se pare, destul de bine duptt teoria imagi-
natiuniI stabilitit de- mine. Nan acum, pentru a ex-
plica aceste fenomene, se admitea, pe cat stiu, en
persoanele visionare, in genere, aveau halucinatiune,
.,diets, aveau smintite chiar organele sirn'urilor. Anse
nu se poate admite en toti oameniY din evul mediu
aveau halucinatiune, fiindcit vedeau pe dracul. Ku
se poate admite asemene cit toll copiil au halucina-
tiune, fiinded prin Intuneric ved de Men tot felul de
aretitri. Este de observat apoI en adevera,ta haluci-
natiune (In Ioe la perceptiunl false In oriee Impreju-
ritri s'ar gnsi bolnavul ; pe cand arethrile de mai sus
se produc de ordinar la Intuneric, adice atuncY cftnd
nicY un lucru din lumea exterioarn nu produce In
creerI actualminte o imagine bine definitit, care sit
ocupe mintea si sit o scoattt de sub stltpPsnirea ima-
ginii desteptate de imaginatiune.
Tot dupa principiile stabilite maY sus, se poate ex-
plica cum, in toate timpurile, si mai cu MITA pe tim-
pul copilnriei umanititte si a popoarelor, s'au ivit
poeti In adever inspiratI, care au crezut el InsiT de
bunit credintit In realitatea inchipuirilor for fantastice.
In regulit generaln, totY fundatoril de religiunT, toot
revelatoril lucrurilor dumnezeesti sau profetii, au
fort de bunn credintit, cu foarte pu %ine excel-44mi.
102

Dar se bite lege cit, en cat lumen 1mbetrAneste, cu


atAta capAttt maY multA experientit, en atata puterea
si rolul imaginatiuniY scade, Yi numerul visittorilor
de bunit credinttt se imputineaztt.
Din natura chiar a imaginatiunei, dupit cum am
explicat-o maY sus, resultit cit aceasta este o facul-
tate sufleteascit care foarte usor poate sit inducti, in
eroare pe om. Eatit citteva exemplo de fapte care se
petrec in toate zilele.
Presupun cit In tineretele mete am fost jitfuit in-
teo pAdure de doi hop. Ins6, pentru a da o maY
bunt idee de voiniciea men, spun in toatit lumen cit
am fost nevoit sit cedez la o bandit de sese hop.
Spunend 1i respunOnd aceasta in toatit viata men, se
IntAmp ltt cit imaginea bandel reale de doY hop se
sterge de la o vreme din memorie, din causa lipsex
de reamintire sau readIncire ; pe cAnd imaginea cro-
itlt care representeazA. baada de sese hop este de a-
thte on readIncitd, luck de la o vreme, o iau eu
InsumY drept expresiunea realitAtiY. Davit la botra-
uete ag da peste o veche constatare autenticit, cit
am fost jitfuit numal de doY hop, m putea atuncY sa
protestez din toate puterile, i six sustin de foarte bu-
nit credinttt cit, aceY care an fitcut constatarea an
raintit. In ehfpul acesta top minciunosil ajung sit
creadii, de la, ) vreme eY insiY totul, sau parte din
minciunile tor,
Al doile exempla de Inselaciune a imaginatiuniY 11
iau din Introductiunea Mena de Darwin la cartea
sa ,Expresion of the emotions.), Dupit ce spune cat
ros

e de greu studiul expresiunil, flindcd miscitrile fetei


sunt de ordinar foarte usoare si fugitive ; apoiDar-
win zice cd, imaginatiunea no poate foarte usor in-
duce In eroare In asemenea studiurY ; cdcY, davit dupa
natura finprejurdrilor, noY ne asteptitm sit vedem o
expresiune oare care, apoY imagindm in realitate pre-
septa eY. Mal departe spune cit, vezend pentru n-
thia oarlt fotografiile luY Duchene, care exprimard di-
ferite emotiuni, acitror denominatiune era scrisd, itr
iosul fotogra,fillor, a remas uhnit de admiratiune vti-
zind at adev6r fn executiunea lor. Mai pe urnat
a ardtat acele fotogrofiT la maY multi amid, acoperind
insd cu mitna ceea ce era scris de desuptul fotogra-
Hon Mirarea luY fu mare, cand vezu atunel cit a-
micii luT nu Ocean de multe onY nisi macar numele
emotiunilor exprimate, mecum admirau asemdna-
rea lor.
Precum la intuneric, itnaginatiunile aprinse creazti
stafiT, draci i alte arittdri, din causd cd ob scuritatea
impedecd simtml vederiY de a trimite ereerului ima-
gini bine definite si statornicite care sit fixeze Si s
ocupe atentiunea mintii ; tot asa imaginatiunea ne
face sit vedem aceea ce ne asteptitm sli vedem, In
toate oeasiunile i locurile unde lucrurile de perce-
put sunt confuse, fine, delicate $i err greu de prins.
Astfel, de exempla, davit ni s'a spus cit cutare per-
soanit este atht de bolnavit §i sIabit, !neat trebue sit
moard, peste cateva zile ; apoY ducendu-ne la acea
persoanit, ni se pare cit vedem in adever in expre-
siunea qi atitudinea sa pecetea neinduratit si nere-
101

vocabila a mortil. Causa este cit inch de e;lnd am


fost informatT despre boala persoanei in chestiune,
s'a format in capul nostru imaginea omulaY murind.
Aceastit imagine a desteptat o emotiune corespon-
dent.. Aceastit emotiune s'a aprins, a s'a nmtiat, s'a
exagerat din causa a o multime de Imprejurtirf, si
In specie din causa combinttril sale cu alte emotiuni,
precum : cu dragostea ce avem pentru persoana bol-
navit, cu teama de a nu auzi eh a murit, cu neritb-
darea de a o vedea, cu lndoeala, etc. emotiunea des-
teptatit in intoia Instiintare de chtrit imaginea omu-
lui murind, fiind astfel Imputernicith. adinceste si ea
in rAndul seu mai mull imaginea corelativii. Pe Lir-
mit, (And ne affilm in fata bolnavulul, imaginea stit-
ref luT e deja formath in capul nostru ; i percepti-
unea directii, prin simtul vederiI, nu face dectit sit
corecteze imaginea eu care am venit de acash. InsO
tiindcit Si emotiunea cu care am venit de acash, are
o parte activit in formarea IntipaririY de ilnteiul grad,
de acolo urmeazit cX, cu eat aeeasth emotiune va fi
mai adinch, cu atAt ea va contraria perc'eperea justit
prin simtul vederiT ; cu atilt ea, cu alte cuvinte, va
falsifica perceperea astit din urrnit.
In genere se poate zice c.it, totdeauna cand cineva
e prevenit In privinta unul lueru, are deja sapath
Sn capul seu o imagine situ o idee, pc care niciodatit
sau foarte greu, o poate desritditcina sau modifica In
totul perceperea efectivh §i directit a aceluf lueru.
Pentru acest motiv, preventiunea e una din princi-
palele cauze care fac ea teoriile 1i ideile noue, fie
105

ele cht de idevarate, sI nu fie admire` de cat% oa-


menii crescutY si nutriti deja cu credintele vechi.
Deaceea ideile none nu vor putea fi judecate si pri-
cepute deck de o generatiune viitoare, care la in-
trarea sa in lume, va gasi ca hranl1 a:!. inteligenter
sale, atht ideile admise, cdt qi cele expuse nead-
mise In timpul generatiunilor anterioare. Amendotte
aceste ordine de ideY oferindu-se cu aceiasI autorita-
te la spiritele neprevenite, vor putea fi apreciate mat(
bine. Este adeverat. eh chiar fu generatiunea in care
se propun ideile none, suet oarneni care pot sa le a-
precieze ci sit faeli, abstractiune de credintele vechi.
Dar acesti oamem stint tot aca de rani $i de su-
periorY ca si insiT propuitorlY $i coneepatori1 ideilor
none.
Mentoria.

Memoria este proprietatea ce are organul percep-


tiuna de anteiul grad de a conserva mat mutt sau
maY putin timp intiparirile de Anteiul grad. Aceste
IntiparirY, dupil cum $tim, pot A sau imaginY de ale
obiectelor externe, sau actiunY, adied, traseturi ee
fac parte din acele imaginY, sau legaturY dintre done
sau mai 'plate trdseturI. Toade aceste IntiparirI, con-
sistAnd In adeverate alteratiun1 organice, se tama-
duese, adice se sterg din memorie eu tirnpul. third
ele pot 11 nu nuinal mentionate pentru un timp ne-
sfir§it, ci Inca si Invigorite prin done naijloaee : 1)
prin repetirea experientelor externe care le-au dat
nastere ; 2 prin adincirea Intiparirilor cu ajutorul
106

imaginatiunii invigoritoare, ceea ce constitue expe-


rienta interna.
Prin imaginatiunea creativit marlin sau micsuram
ex tensi unea imaginilor ; prin meditati u ne descoperim
raporturY noue intre lucruri i idei ; prin arta de a
ajunge un stop, grupam o surnit de icleY si de ima-
gini din care facem un manunchiu, o figure. corn-
plexit , dar unictt. Toate aceste creatiuni sau des
coperirY sunt fixate In memorie si incorporate, ca
sLt zic asa, de cittra imaginatiunea invigoritoare. Cu
chipul acesta, regitsim in memorie resultatul medi-
tatiunilor $i experientelor noastre din trecut.
S'a facut o obiectiune copiltireasca la teoria mate-
rialistit a memorieY. S'a zis cit dacit formatiunea gi
conservatiunea ideilor ar avea de baza, niste modifi-
catiunT materiale In creer, atuncY ar fl cu neputinta
ca ideile sit fie pastrate de memorie mai mult deck
un scurt moment ; din caustt cit moleculele materiale
aye creerulul, ca gi acele ale or1 citrui alt organ se
schimbit necontenit In urmarea funetiunii de asimi-
latiune disimilatiune. Farb, a intra in alte desvol-
taxi, voY respunde numal ca, tntiparirile din memo-
rie nu dispar sub intluenta schimbariT moleculilor
decat putin cite putin ; intocmal precum desvoltarea
unui muschiu exercitat sau o rant dispare Meet In
cet, fi numal dacit causa care le-a produs a incetat
si nu se mai repeteaza.
NumaY dupit teoria materialista a memoriel se pot
explica diversele fenomene ale boalelor riintale. In
adevor, organul perceptiunii de anteiul grad poa-
107

to sd, se bolndveasett ca on ce alt organ. Sd, presu-


punem eit el se Inflameazd. In acest cas Intipttririle
de itnt6iul grad se vor dilata. Si dacd, organul este
Inflamat uniform In toate phrtile sale, atuncY fntipX-
.

ririle vor fi asemene uniform dilatate, adice numaY


exagerate ; dar dacd inflamatiunea afecteazit Intr'un
mod deosebit diversele pttrtT ale organuluT, atuncl
1ntipttririle vor suferi o dilatatiune neregulatit, nettni-
forma, ; cu alte cuvinte, ptirticelele din care se compun
imaginile, adice tritseturile, se vor gitsi deslocuite,
si prin urmare In legitturY noud la fie ce moment_
Din aceastd, caustt, organul perceptiunii de al doile
grad, ehiar sitntttos fiind, nu poate percepe decat ra-
porturY false, schimbittoare si fugitive. Aceasta stare
a organelor dit loc la judecittile false, la combinatiu-
nile ysi creatiunile nelogice i bizare ale oatnenilor
nebuni sau cu delir. Se Intelege cd, aceastit falsitate
de pereeptiune de care vorbim nu trebue a fi con
fundatit cu acea care provine din halucinatiune. Cite
halucinatiune este atuncl cAnd organele Simtirilor
find bolnave, trimit impresiuni false la celelalte or-
g.ane ale sufletulul.
Perceptiunile din timpul boalelor mentale dispar
In genere cu otu' din memorie, Indatit ce organele
respeet1%' s'au insandtosat. Daed cu toate aceste sunt
de/ sone, care dupd, ce s'au titmitduit, I 1 aduc 1ncit
aminte de ceea ce an v6zut si fiteut In timpul ne-
bunieT sau al delirulul, aceasta lnsemneazd cit boala
a ldsat urme, cicatrice pe creer. i odatit ce aceste
urme au Post, dupd. Incetarea boaleT, repercepute si
108

prin urmare readincite prin imaginatiunea Invigori-


toarc, ele se conservA In memorie ca on ce alth
perceptiune_normalh. Inse nu trebue a credo ch a-
ceste perceptiunT false sunt confundate cu realitatea.
Perceptiunea actualh a lucrurilor si comparatiunea
Impedech'orT ce confusiune In privin0 aceasta.
E foarte probabil ct organul memoriei ocuph cea
maT mare parte a crceruluT cugetAtor. CACI Intipari-
rile conservate, fiind modificaVunT materiale, an ne-
voe de spatitt, i aceste IntipArirT se gasesc Intr'un
numer imens, tufa cu samA In capul oamenilor eru-
ditY. E probabil apol cit fie care fel de cunostinci,
si maY departe fie care cunostinth, sent pAstrate In
subdivisiunY corespunzetoare de ale organulul me-
inorieT. Ceea ce ne face sh admitem asth probabilitate
este ch, memoria nu e tot Intr'un fel de lovitA de
chtrA toate lesiunile cerebrate. Astfel, sunt lesiunT
care ne fac sh, perdem numaY aducerea aminte a lu-
crurilor' concrete. S'au vezut chiar bolnavY care au
uitat din limba sa toate substantivele, si numaT pe
aceste.
Nu e imposibil ca lucrurile sh se fi petrecend du-
pA cum am presupus Intr'un loc mai sue, ch adice
fie care imagine primitivA s'ar Intipitri deodatlt pe
mai multe fibre nervoase, si eh In fie care din ace-
ste fibre s'ar Intiphri chte o trAseturA sau phrticich
de imagine,:primitivh, si care ar representa o call-
tate particularA, adice o idee abstractA. Cu chipul
aceeta, fie care calitate, feta sau Oradea a lucruri-
lor externe, s'ar percepe de un organ special. Fie
Ito

.!.are fibril ar acumula de-a lungul sett impresiuni i-


dentice cu atat mai numeroase, cu cat si experienta,
noastra, este maY mare. In chipul acesta, ideile ge-
nerale si functiunea generalisatiunii ar castiga cu
atat mai mult, cu cat am poseda un deposit maY
mare de cknostintY. CLIO cand pe o fibra, s'ar inaira
o mare cantitate de tras6turY identice, atuncY ideea
abstract sapath in area fibs ar tinea in leghturh
toate imaginile particulare din care sunt abstrase Qi
de care se in tiled traseturile identice ; cu alte ea-
vinte, toate imaginile particulare in chestiune pot fi
cuprinse de o singurit idee, adice pot fi considerate sub
un singur punct de vedere. i cand depositul cunos-
tintelor noastre ar fi latat de mare, !neat fie care ca-
litate particularh din lumea:exterioartt sit fie de parte
multe on repetath pe fihra respectivit, atuneT am fi
in stare ca, din or ee punet de vedere, sit putem
considera un nutOr 'din cc- in ce mai mare de lu-
cruri. Astfel s'ar explicit pentru ce omul, cu cat chs-
tigh culiostinti, cu atat ideile luY generale se Inmul-
tesc si se largesc. Dar on care ar dispositiunea
fi
i natura suborganelor inemoriei, e destul sit con-
statAm probabilitatea existenteT acesior suborgane.
llach In adev6r la, fie care calitate a lucrurilor
corespunde un suborgan special, care IT prime5te In-
tipitrirea, atuuct numOrul fetelor, sub care nol pu-
tem considers luci urile, este limitat prin num6rul
suborganelor. NoY putem sit consideriim un lueru sub
a. fete, pentru eit avem ar suborgane care sunt a-
110

fectate Intr'un mod deosebit de acela§lueru ; in timp


ce un animal inforior nu poate concepe decitt xa
calitliti, pentru ct n'are cleat xa suborgane de
perceptiune de gradul anteiu. In aceastti ipotestt se
esplia, pentru ce, suind scara animalli, Inteligenta
cre§te in raport direct cu masa cerebralti. Eat% de
alai parte se poate presupune ca, daca omul conti-
nutt progresul vieteY organice pe pttm6nt, el va efts-
tiga, Intr'un viitor indeptirtat, un creer§i mai mare,
ell el va avert xa suborgane de antoia perceptiune
§1 01 va putea, grin urmare, concepe luertirile sub
xa fete. Gimnastica intelectualtt a indivizilor §i
transmiterea, prin ereditate, vor indeplini acest pro-
gres organic.
VI. Cofqtiiinta despre sine. *)

Ant *MB la chestiunea cea mai dificilit. NicT un


sistem filosofic, pe cat §tiu, n'a putut, pAnti acuna,
sit se laude ctt ar fi putut da o esplicatie plausibilit
a con§tiinteY de sine. Deaceea, toata, lumen s'a In-
volt, sit creadtt §i sl sustie ett con§tiinta se simte§te,
dar nu se explicit. Neaparat eh noY nu avem alit"
pretentiune dealt acea a uneT modeste incercirri.
Inainte de a ultra in aceastit chestiune, volt' con-
stata uncut odattt o proprietate caracteristioti a orga-
nului perceptiunti de al doile grad.
Am zis et" organul perceptiunii de itntbitil grad

*) Ain( nn e vorba de conF,4tiinta morala despre care vom


trata me. departe
111

trebue sit ocupe c to mai mare parte din creerul cu-


get.tor, pentru ca. el confine In acelaq timp un nu-
na6r imens de modificafiuni materials, care trebue
sit se Intindil In spafiu. Nu este tot asa cu orga-
nul percepfiunil de al doile grad. Acesta nu con-
servd Intiptrir1. Si apol chiar rand percepe, el nu
poate cuprinde, adico nu poate reproduce mai malt
de o Intiphrire_de Ant6iul grad. Stint persoane care
se laudh eh pot sh ghndeasch deodatit la treY, patru
lucruri. Dar chiar acele persoane mhrturisesc cit u-
nul din acele lucrurl este totdeauna vezut mai
clan decat celelalte. Si apoY este de observat eh succe-
siunea ideilor curgo, cilte-odath, atilt de rApede, fncitt
un reu observator ar putea sit iee o perceptiune
succesivh, drept una simultanl. Dacti, organul per-
cepfiunn do al doile grad nu poate percepe mai mult
de un lucru sau foarte pufine lucrurY deodatit, e pro-
babil ch organul Insusl este simplu, fhrit subdivisi-
uni st de un volum mic. Din Imposibilitatea de a
concepe mai multe lucrurl deodatit decurg doue ur-
nahri : 1) Trebuinfa de a generalize pentru a con-
cope mai multe lucrurY sub o singurit figurtt, de un-
de resultit functiunea generalizatiei i acea a per-
ceptiei raporturilor ; si 2) Trebuinta de a percepe
ideile unele duph altele, de uncle resultit asociafiu-
nea, sau mai bine, succesiunea ideilor. Dar tot din
aceastil unitate simply, nedivisit a organului si a
funcfiunii percep %ieI de al done grad poate cit re-
sultti unitatea si indivisibilitatea euluT nostru.
SA revenim acum la chestiunea constiintei despre
112

sine. Acertstit constlinta se subdivide in dotte, partY


bine distincte, adica, concepcia eitlid distills de cc-
lelalte lucrurY ; si al doile, constiinta, functionarii
diferitelor faulttitY ale sutletuliff.
Dupa cum V0111 vedea aiure, orY ce impresinne, gi
nal! departe, or)* cc stare a organelor perceptixe, pro-
duce o impresie generala In tntregul sistem nervos, adi-
eh in in tregul stat moral; si aceasta impresiune care is
uumele generic de emotiune,se traduce apol prin o inti-
parire de anteiul grad. Organul perceptitiat de al doile
grad nu face esceptie la regnla. De acolo urineaza cit,
on ce grad de intensitate, on ce modalitate, orY ce call-
tate a funetiunii intelectuale, trebue sit ae oglindesca pe
receptaculul intiparirilor ae antiqul grad. Tot de a-
colo iireaza ca, on ce imagine a lucrurilor cite-
rioare, este In principiu 'mita en imagina ernotiunii
actuale care provine din fuctionarea actuala a mintil.
Cu alto cuvinte, perceptitinea fie cartlY object exte-
rior no dit In principin o imagine de autOiul grad,
compusa din o multime de elemente 55au traseturi,
pi printre aceste clemente, se gitsesc si acele care
represente,aza moda:itatile perceptiei lucrulul. Aceste
tiind stabilite, sit vedem cc se in tampla atuncY citnd
avern o experienta maY Intinsa. adic6 atunel citnd
numorul imaginilor lucrurilor exterioare s'a inmul-
tit. .`7:?"tiin de maY sus cit acumularea Intiparirilor de
aQt6iul grad dit toe la abstractittnea traskurilor din
care se compun acele Intipariri ; i ca, astfel caph-
tam ideile abstracte. Time si modalitatile pereeptiei
nu sunt, in principiu, decat niste elemente din him-
113

ginile lucrurilor percepute ; prin urmare 1i ele se


vor abstrage. Se ir4elege cdt, odatit find abstrase,
aceste elemente se supun la operacia generalis4unii.
Toate cele identice sau asemOntttoare, constituesc o
singurit trtisaurti, cu o singurit denominatiune. Cu
chipul acesta, toate modalitittile activitNii sufletuluT
se reduc la un numer oare care de grupuri, de fe-
We, pe care not le numim faculatti sufletestt. Acute
este uor de IrOles cd, dacit noT avem constiintti de
facultAile sufletesti $i de jocul lor, asta se intim-
plt pentrucit pe creerul nostru se afltt nenurnerate In_
tipitrirY de gradul anteiu, generale si par ticulare,
care zugrttvesc in detail fazele acelui joc. St fie Inse
observat cit In privinca percepciel nu este lid o
deosebire esentialtt Intre imaginile lucrurilor exteri-
oare si Intre acele ale modalitt4ilor perceptiuniY.
Deaceea, duptt cum avem cunostinta de lucrurile
exterioare, care vin in contact cu simturile noastre,
tot pentru acelas rnotiv avem constiinVI si de facul-
tittile noastre sufletestY. Poate Ins sit fie o deosebire
Intre aceste dou6 feluri de constiintI, luck priveste
gradul de intensitate si claritate. Astfel jocul facul-
t4lor intelectuale producend niste emotiun( foarte
slabe si fine, nu poate da loc la, niste intipAriri res-
pective de gradul MAW, decat intr'un creer foarte
desvoltat, plastic, sensibil. Deaceea constiir4a facul-
tittilor sufletestY nu poate sit se aritte deck la ani-
malele superioare, ysi In urma constiintel lucrurilor
percepute.
V. Conta, Teoria FatalismuluT 8.
114

Szt trecem acum la, constiinta «euluto


Am vozut mai sus cd, cu cat °mill are mai multtt
experienttl, cu cat el se Mitt pe un grad mai mare
de progres, cu cat creerul seu a *ins prin exerci-
tiu a fi maY simtitor, Cu atilt el capiitit din ce In ce
maY multe idel generale care tied necontenit ctitrh
o singura imitate. Tot acesta este motivul pentru
care un crcer foarte simtitor ajunge a abstrage din
toate faculttttile intelectuale ideea generalit care le
tontine pe toate, si care nu este altit ceva deck
ideea personalittip proprie sau a, eultd. Eattl, proce-
darn prin care se ajunge in acest resultat : Fie care
facilitate intelectuala imprinitt pc receptaculul inti-
pitririlor de gradul antLiu, o tresttturit comuntt re-
presentand faptul simplu al funceionttrii organului
perceptici de al doile grad, si apoY o multime de
alte trttseturi, representand diferitele modalitttti ale
functiontiriY si care variazit Cu diferitele facultitti. Si
cu Imprejurarile In care aceste se MIL Trti,s0tura
comunti, de care este vorba, find mult mai subtilit
decat acele care represententt faculttitile Indeosebit,
rltr poate fi formatit deck pe rni. creer mai plastic
decal acel care a ajuns mai in gradul de-a ave eon-
stiinta de facultittile intelectuale. Deaceea comitiinta
ettird nu se poate forma deck In urma tuturor ce-
lorlalte constiinti. Dovadit despre aceasta este ell co-
pilul mic vorbeste de sine la a treia persoanti, chiar
atuncl cand el are o constiintti despre ceea ce sim-
teste.
1/5

Ideea eulta are citteva propriettitY caracteristice


.are se Into leg de minune cand se tine samit de ceea
ce am zis asupra formatiunhl ideilor.
Pentru a explica abstractiunea, am luat maY sus un
exemplu, In care am presupus cit tona, viata mea
nu percepusem alt object deck un bac ros, en for-
mit si dimensiunl determinate. Am v6zut acolo cd
a trebuit sit ved i alte bastoane de coloare deose-
hitil, pentru a pute separa intelectual bastonul men
de coloarea sa rosa. Asemenea a trebuit sa taiu bg-
tul men In maY multe buciitl, si sit percep aceste
bucittY, pentru a putea concepe Insfirtit cit bittul
meu este divisibil nu numal intelectuat dar fisic. In
scurt, pentru ca noY sit concepem cit un lucru este
divisibil, trebue ntunal deck sit fi perceput In viata
noastrit macar itncit un alt lucru care sit aibil, ()are
care caracter comun cu cel de'ntei. Apol ideea eulta
este indivisibilti pentrucit Intipitrirea sa de fint6iul
grad este singur .!1, de specia sa, si nu are nicY o ca-
litate comunit cu celelalte lucrurY. Si ea este sin-
gurii, de specia sa, pentru cit creerul nostru n'are cle-
at un singur organ al perceptiei de al doile grad,
cu o singurti. fanctionare, intoernal dupit cum are o
singurit functionare pentru simtul vederil, una pen-
tru simtul auzuluY, si asa maY departe. Dar ceea co
face ca eul sa se deosebiascit esential de lacultittile
sutletulta considerate Indeosebi, este cit aceste din
urmit sunt susceptibile de a Norio In mai mult sau
maY putin ; cu alte cuvinte, aceste sunt divisiblle In
cantitatea puteriT desfitsurtttoare la funciionaro. Eul
116

din contra este invariabil, §i raid pentruce: Pe camd


functioneaztt orgAnul perceptieY de al doile grad,
toate emotiunile, faeultittile intelectuale, si ehiar YO-
inca, variaza In gradul for de intensitate ; astfel in-
cat ele pot trece de la maxim ul activitittiY pii.nA la
un grad ncsfirsit de 111le, §i in sfirsit ptintt la ince-
tarea complecta a functionttriY lor. In tot timpul a-
costa o facultate, aclictt, o modalitate a activitAtiY in-
telectuale, poate inceta sau a se stinge, in timp ce
altti modalitate poate lua nastere si a se intitri. Toate
aceste varietatf sunt zugrAvite prin tot atitte intipth
rirY de antkiul grad. Dar in tot timpul acestor mu-
rirY si Inv ierY, slabir1 si intitrirY ale diferitelor mo-
dalitatY de activitate, functionarea insa,0 a organului
perceptiuniT de al dolle grad nu ince.teaztt un sin-
gur moment ; ea continua a produce o intiptirire de-
itnt6iul grad totdeauna identicti, cu sine Instisl, care
este perccputtt drept eul invariabil. Prin urtuare e
destul ca o singura modalitate a activittitti intelec-
tuale sit subsiste inch cu un oare care grad de pu-
tore, pentru ca ideea culla sit urmeze a se forma tot
cu aceeasY putere. Dar dacti, toate modaliattile de
activitate sliibesc la un loc si tind a se stinge ; cu
alte cuvinte, dactt functionarea instisY a inteligenteI
este sldbitti, de tot, atuncY se Intelege cit aceastti, func-
tionare nu poate sgudui destul de tare conduc6torit
nervosY, Inctlt sa formeze o Intiptirire de anti iul grad..
Asa thud, organul inteligenteY functioneaa, cu putere
sau nu. In casul AnteI el dit loc la formarea imaginit
invariabile a functionitriY sale ; In al doile loc el nu
117

pit loc la nici o imagine ; astfel cit eul este totdea-


una identic cu sine insusY.
Eul maY este imaterial §i flirt dimensiune, pentrucit
el nu este decilt o functionare, o fortit In activitate.
In aceste punete el se asambnit cu toate facultittile
sufletulul.
Insfirsit, noY concepem eul nu numal ca distinct,
dar ca opositiune cu lumea externit. Aceasta se in-
-telege foarte bine cilnd ne aducem aminte, de-o parte
ett intipitrirea de antOiul grad a euluY n'are nimica
comun cu celelalte intiparia ; i cit, de alt.:1 parte,
utat cea de'nt6I cat si celelalte de al doile se gitsesc
pe acelas receptacul. Lipsa de legitturit material, In-
tre aceste done feluri de intipttrirY se numeste raport
de incapabilitate, dupit cum stim.
In scurt, eul este absolut indivisibil, fart dimen-
siuni, imaterial, si deosebit de toate lucrurile din lu-
mea externit, cu care se gitseste in opositiune.
Este bine Inteles cit noY nu avem con,tiinta clarit,
nici de jocul facultAtilor intelectuale, nisi de perso-
nalitatea non.strA, deck atuncY Cand consideritm cu
atentiune numaY si numal Intipdririle de itntoiul grad
formate de cats it functionarea organelor intelectuale.
Dar dacit mintea noastrit este ocupatli, de exemplu,
eu imaginea until object exterior, atuncY faeultittile
noastre functioneazit fitrii, sit avem constiintit de den-
sele; Intocmal dupit cum nu avers constiintit de acest
-obIect cand gandim la facultAtile sufletuluY.
AicY cred cb, este oportun sit amintesc si sa, coin -
bat o celebrit opiniune a luI August Comte, asupra
.
lib

metodel dupa care sent studiate faeultatile sufletuluY


de entra metafisicT.
Duptt ce stabilesce cit studiul facultiltilor intelectu
ale nu se poate face cu succes cleat pe calea obiee-
tivti, care este calea filosofieY positive, apoT A. Comte
continua, precum urmeazit:
4Filosotia positivit, incepend de la Bacon, a devenit
4( din ce In ce maY preponderentit; ea a eapdtat a s-
« the, indirect, un ascendent asa de mare ajar asu-
« pra spiritelor celor care au remas maT streine de
« imensa sa desvoltare, Meat metafisiciY deda%( la, stu
« diul inteligenteT noastre n'au putut spera sit mai

a opreaseil deeadenta pretinsel for stiint1 decfLt luau-


« dull de samli sit presenteze teoriile for ca find si
ele fondate pe observatiunea faptelor. Pentru acest
« scop, eY §i-au inchipuit, in tirnpurile din urmit, cit
4( trebue a deosebi prin o subtilitate foarte curioasit
« dour felurY de observatiT de o potrivit importante,
una exterioara, alto interloarit, si din care cea de
pe urniA este destinatil, numaY pentru studiul feno-
« menelor intelectuale. Nu este locul aicY de a intra

((In discutiunea specialit a acesteT sofisine fundamen-


4( tale. Trebue sit nre marginesc a ar6ta consideratiu-
< nea principala care dovedeste litmurit clt aceastli
pretinsit conternplatiune directit a spirituluT de M-
c tra el insusT este curat o ilusiune.
.Nu e mult timp de citnd unit eredeau cit au ex-
< plicat visiunea zicend cit actiunea lunoasit a cor-
cpurilor determineazd, pe retina tablouri care repre-
4sinta forme Si colon exterioare. La aceasta fisiolo-
119

gi§tii au respuns eu drept cuvent cit, dace, impre-


«siunile luminoase §i-ar exercita actiunea for ca i-
«maginY, atuncY ar trebui un alt ochiu ca sa le pri-
«veasch. Nu s'ar putea zice tot asa Inch, cu maY
«multit dreptate 7i despre casul present ?
«In adever, e usor de Inteles a t, prin o necesitate
invincibiltt, spiritul omenesc poate observa direct
«fenomenele, afarit de ale sale propriY. CacT de cittrit
cine s'ar putea face astit observatiune ? Intelegem
«ea, url privinta fenomenelor morale, omul sit se poatit
observa pe sine insusY treat priveste pasiunile ca-
< re-I animeazh, pentru ratiunea anatornicit, cit orga-
«nele care sunt locasul pasiunilor sunt deosebite de
<acele destinate la functiunile observatrice. Cu toate
«aceste, deli fie care a putut sit filed asupritsY NA.-
< gitrY de stand de felul acesta, totusI ele nu ar pu-
f tea de sigur sit aibit vre °data mare importantit
«intificit, din causii cit mijiocul eel maY bun de a en-
( nott,te pasiunile va fi totdeauna acela de a le ob-
«serva pe din afarit ; citcY on ce stare de pasiune
«foarte apritfsit, adico tocmal acea stare care ar fi
fl-tai de trebuintit ca sa fie examinata, este necesar
«incomptabilit cu starea de observatie. Dar, cat pri-
«veste fenomenele intelectuale, este evident cit nu e
«cu putintit sit le observitm tot astfel, In time ce ele
<se esecuta. Individul ce gandeste nu ar putea sa
«se despartit In done, din care o parte sit rationeze,
(in timp ce cealaltit parte ar privi cunt cea de 'ntel
(rationeazit. Organul observat i organul observator
120

< find, in acest cas, identice, cum ar putea sit aibit


doe observatiunea ?
«Aceastit pretinsit metocIA psicologica este deci ra-
dical nultt in principiul sett. Deaceea sit vedem la
«ce proceditri cu totul contradictorii conduce indatit !
«De-o parte, ti se recomandit sit te isolezY, pe cat va
«fi cu putintit, de orY ce sensatiune exterioarit, si
«mai cu samA trebue sit te LINA de la on ce lucrare
<intelectualit ; caci, dacit al fi ocupac sit fact macar
«calculul eel mast simple, ce ar deveni observatiunea,
4nterioartt? De altit parte, dupit ce, cu fel de fel de
opreocupatiunT, aT ajuns in sfirsit la aceastit stare
perfectit de somn intelectUal, trebue acum sit te pia
«sit contemplezi operatiunile care se von executa in
»spiritul tee, atunci cited In el nu se va mai petrece
«nimica ! Descendentil nostri vor vedea fifth ludo-
«ealit intr'o zi aceste pretentiuni transportate pe
-(scena teatrulul.
,Resultatele uneY asa de stranie manierY de a Pro-
«cede sunt in total conform cu principiul. De done
«mil de anY decand metafisicii cultivh astfel psico-
«logia, eY nu s'au putut Aiwa intelege ca sit admitit.
«cu totii macar o singurit propositiune inteligibilit si
«stabilittt cu solictitate. Chiar astitzi ei stint Impitr-
<titY lute() muliime de scoli care se disputa, fitrit in-
«cetare pentru cele de 'ntei elemente ale doctrine-
41or lor. Observafiunea interioarti dit nastere mat lit
catate opiniuni divergente cati sunt indivizii care
«cred cit se dedau la area aservatiune. > i)
1) Ye/A: Cours de Phlosop!ile positive par A. Comte, troisi6tro.
edition, tonne, i p. S7.
121

A. Comte are dreptate (And zice c t stiinta sufle-


tuluY nu poate sit mai facit un progres ulterior deeftt
pe calea obiectivd. Anatomia si fisiologia comparatd
as creerilor de-o parte, de a1t1 parte studiul compa-

rativ a tuturor teoriilor stiintifice, considerate find


ca atate fapte logice ale sufletuluY, pot sit deschidit
pentru psicologie un camp nesfirsit, cu o perspec-
tivil de progres nesfirsit. Aug. Comte ar avea ase-
mene dreptate citnd ar zice cit observatiunea internIt
este nesuficientit ; fiindcit ca ridicit numaY un mie
eoltusor al vOlului ce acopere. misterele sufletuluT ;
si astfel ne face sit vedem In toate timpurile si in
toate locurile aceleas1 i eard aceleasI fapte Inteun
num6r limitat, fitrit a ne litsa speranta ci, vom trece
vre-odatit dincolo de aceste limite. Dar marele filosof
frances nu are dreptate sit zied cit observatiunea in-
ternit este curat o ilusiune, i ca in realitate nu
existit do loc. pacit aceasta ar fi adeverat, atuncT
nicr nu am avea idee despre ceea ce Insemneazit
memorie, judecatit, constiintii, si mai cu samit ima-
ginaliune. MetafisiciY decY, spun un adev6r citnd a-
firmit ell se petrec lucrurl in sufletul nostru pe care
le simtim, dacd, nu tot atilt de litmurit, dar Iii pri-
vinta existenteI for cu tot acelas grad de certitudine
-cu care simtim lucrurile exterioare. Dar si A. Comte
spune nit adevdr citnd zice cit spiritul nu poate sit
se observe pe sine in momentul ciind el functionea-
zil, si en atat mai putin nu poate sit so observe In
inomentul citnd el nu functioneazit de loc. Cum se
Impacit aceste dotte adevOrurY expuse de doT adver-
122

sari ? Eu imi permit a crede cit, teoria expusd de


mine mai sus poate sit ne dee cheea aceSteY contra-
dictiuni aparente si sit ne dee explicatiunea obser-
vatiuniY interne.
In adorer, in momentul c tnd eu percep lucrurile
din lumen exterioard, sau speculez asupra lor, aten-
titmea mea este de ordinar toatit indreptatd asupra
acelor lucruri ; cu alte cuvinte, eu am atunci con-
§tiintn despre lucrurile percepute, dar nu si despre
jonul facultdtilor mele intelectuale. Anse este de ob-
servat eit lucrurile percepute se oglindesc in inti-
pitririle de Anteiul grad, nu numai ele singure, ci
insotite de toate Imprejurdrile perceptiunii. Asa, de
exemplu : lucrul a poate fi maY perceput decat lucrul
b ; asupra unuia atentiunea a putut fi mai concen-
tratd decat asupra celuilalt ; pentru a intelege pe u-
ntil am putut face mai mita sfortttre intelectualit
decAt a intelege pe celalalt ; acela§ lucru poate fi
perceput de maY multe orY, si totieauna in legitturi
deosebite cu diferite alte lucruri cu care se presen-
teazd impreunil la obiectivul simturilor mole ; §i asa
mai departe. Ce stint aceste imprejurdri ale percep-
tiuni1 care se oglindesc si ele cu lucrurile percepute
pe receptaculul intipdririlor de Anteiul grad ? Sunt
tocmai sensatiunile ernotiunilor produce de catrd
runctionarea organelor mintii ; stint prin urmare i-
maginile sau intipitririle de Anteiul grad care reprezen-
teazd diferitele forme, grade si 3alitAti, ale activitatiY
intelectuale. Fiindcit sensatiunile lucrurilor exteri-
oare se produc odatd cu activitatea intelectuald, si
123

prin urmare eu sensatiuniie acestei activittitY, de a-


ceea e natural ea lucrurile percepute sit se oglin-
deasett In mintea noastrA deodattt cu Imprejurtirile
perceptiuniY. Anse, In urma uneY lungi experiente,
prin efectul acumulatiunif intiptiririlor de anteiul
grad, Imprejurttrile perceptiuniI se abstrag din ima-
ginile ce le cuprind ; formeazit tr/tRaturi aparte, gi
astfel, pot fi percepute si considerate in sine de cii-
tra organul perceptiunil de al doile grad. Cu chipul
acesta se aflit In memoria noostrit atilt Intipttririle
obiectelor exterioare si a legitturilor lor, ertt si a-
cele. ale faculthtilor intelectuale.Presupunem acum
cit, find isolat maY mult situ maY putin de on re
sensatiune exterioarit, m6 dedau cu total la experi-
enta internit, adice la meditatiune. Ce faC eu cilnd
meditez ? Reinviez ate una imaginile Intrate deja
In memoria mea, si le repercep mai in liniste $i
poate mai bine. Dactt meditez la unul sau mai mulie
luerurY exterioare, desigur cit atentiunea mea va fi
Indreptattt numal spre imaginile acelor lueruri, si
numal de densele vol avea constiinta In acel mo
ment. Dar tot asa de bine pot sit meditez la facia-
tittile mete intelectuale; adict sit repercep si sit con
siderez In lini to i cu atentiune Intipitririle de lin-
teiul grad In care se oglindesc acele facultittI. In
casul acesta eartt% ateqinnea §i conin`iinfa mea Yor
fi numal pentru facultntile mete intelectuale. Dar
putea-va zice cineva cit in casul acesta spiritul
priveste pe sine functionand? Nu. Spiritul vede ii
apreciazEt imaginile functionitrii luT trecute, fie it ea
124

functionare trecut it numal de un moment. .5i acele


imagini sunt pentru activitatea sa obiecte tot atitt
de streine ca ysi imaginile lucrurilor externe. Dea-
ceea atentiunea 1i constiinta luY este tot una de ex-
dusty ocupata si de edtra imaginile cele de'nt6I si
-de cittrit cele de al doile. Aceasta, cred eu, este de-
+Deamdafit singura explicatiune satisfitc6toare a obser-
,va fiunii interne.
Din chiar natura constiintei despre functionarea
facultittilor sufletului result% ca ea trebue sit se git-
-seascit la animalele superioare Inteun grad, nine In-
Oles, corespunc,lotor cu gradul inteligentei lor.
E curios de a vedea cum mai toti filosofil i na-
turalistii s 'au silit sit probeze cit numai omul are
constiinta de ceea ce se petrece In sufletul sett. Fara
a vorbi de Descartes si de discipuliY sel care refusit
on cc cugetare animatelor, sustin6nd eit aceste sunt
numaY piste automati ; vedem cit Buffon, Reaumur,
Cuvier, Zocke, etc. deli acorda ceva cugetare ani-
mitlelor, le refusit fuse cu totul constiinta propriu
zisit. Eatit cum conchide Insusi Flourens dupit ce a
trecut In revistit tots oamenii mart care s'au ocupat
de aceastit chestiune : »Nu maY remane de cat sit
-stabilim limitea care separd inteligenta ornului de
eacea a animalelor. Animalele primesc prin situ-0
<Tile for impresiunY asernenittoare cu acele pe care
«noi Ic primim prin simturile noastre; ele conserva
cca si noi urma acestor impresiuni ; aceste impre-
<siunf conservate formeazit, pentru animate ca si
<pentru noY, asociatiuni numeroase gi variate ; aceste
125

ose combind, si din etc se scot raporturi si judecdtt


«anirnalele, decT, au Inteligentd. Dar toatti, inteligenta.
41or se reduce numal la atilt% Aceastit Inteligentd,
t au se considerd pe ea InstisT, nu se vede, nu se
.cunoaste. Animalele n'au reflexiunea, aceasti facul-
.tate supremd ce are spiritul omului de a se res-
«frAnge asupra, luY InsusI si de a studia spiritul. Re-
.flexiunea, astfel definitd, este decY limitea, care separd.
.inteligenta omuluY de acea a animalelor. Exist decl
oo line adinca de despArtire, Aceasat cugetare care
.se considerd pe ea InsesY, aceastd inteligentd care
e se vede si se studiazd, aceastd cunostintd care se
.eunoaste pe sine, formeazd desigur un ordin de fe-
«nomene determinate, de o naturit deosebitti, si la
«care nici un animal nu ar putea slt ajungd. Aceasta
«este, dact se poate zice astfel, lurnea curat intelec-
etuald, si aceasta lume nu apartine decilt omuluY. Cu.
Aun cuvent, animalele simtese, cunosc, cugetd ; dar
comul este singur dintre fiintele create cdruia__Ls!.a
.dat puterea de a simti, de a cunoaste cd el cunoa-
aste, si de-a cugeta clt cugetd,.» 1)
"E foarte curios de a vedea pe acestY marl Tuve-
taci afirmand, cx animaleic-n'au constiinta, cu o ass
sigurantd ca si cum el ar fi fost in creerul acestora.
Dupd densi1, un cane, de exemplu, care e ciomdgit,
tipd, genie, fiinded simteste durerea, dar nu tie cd,
o simteste. Bach el este invetat de itapanul seri a.

1) Vezi Florens .De r instinct et de l'inteligence des animaux. emu


quieme edition p. 55,
126

face sdrituri peste un bat, atund el sare farti sti tie


ca sare. Dar data este asa, atunci canele este un
automat, si cu aceasta revenim lea teoria luY Descar-
tes. AutomatY, da, suntem ¢i noY oamenir, dar nu in
intelesul lui Descartes, ci in intelesul ce resulta, din
teoria fatedismulu1; ca adic6 toate miscarile din noT
sunt tot asa de necesare si de fatale ca acele ale
&mei masini; din nol aTem constiintit de-o parte din
miscarile noastre, pe arid marina sau automatul
propriu zis nu are de ale sale.
Vom vedea mat departe ea toate mi§carile anima-
lelor si ale omuluY se subdivid in doug categoriY :
In consciente sau intelectuale, ¢i inconsciente sau
instinctuale. Vom vedea, apol ca, cu cat ne suim pe
scant animalelor, cu atftt miscarile de categoria antef
se inmulcesC Si cele de categoria a doua se imputi-
neaza. Astfel, polipiY, de exemplu, stint de sigur niste
automacY; pestiY trebue sit aiba constiinta despre exis-
tenta lucrurilor exterioare, dar nu si despre existenta
facultacilor intelectuale ; aceasta din urmit constiinta
de sigur trebue stt fie posedata Intr'un grad foarte
mic do rnamiferele cele maY inteligente, precum sunt
canele, elefantul, etc. Dar e probabil cfi constiinta
personalitatiY proprie, adic6 a euluY, nu se gaseste de-
cAt lea om, pi anca la omul care a trecut peste An-
t6ia copilarie. i) third CUM so vede in aceastit pro-

') A. Comte In eartea sa : Philosophic positive, tome III, p.


545, troisieme edition, zice sit ; eul este sentimental armouid
organice a corpalun si pentru acest motiv el trebue sit existe
127

gresiune, omul chiar n'a ajuns decat la constiinta


unel singure piti-ti din functionarea sistemului ner-
vos. Dar e probabil cl inteun viitor Indepartat, el
sau specia animale la care va da nastere, va ajunge
la constiinta, adica la cunoasterea subiectiva a tutu-
ror functiunilor organise.
Trebue observat clt suind scara animalelor gtsim
o graclatiune suitoare nesimtitl a sufletulul. Prin ur-
mare e usor de inteles ctt chiar la animale o mis-
care care nu e carat instinctive trebue sit, fie luso-
tita de un grad oare care de constiinta a facultitti-
lor intelectuale, fie acel grad cat de mic. Cu un
cuve,nt, de la animalul eel mai _inferior piing la, om
este o transitiune nelntreruptit si nesimtita In pri-
vinta constiintei ea si in toate celelalte privintl. A-
cest adev8r find odattt emis, dispare si cea din ur-
ma deosebire radical ti dintre animale si om clip cute
a inventat org-oliul accstui din urma.
Resumatul perceptiunilor de (Waal gi al dttile grad.

In resumat, ipotesa ce urn imaginat pentru a es-


plica materialiceste faculitttile intelectuale consistti
Ia aceasta:

nu numal la om, ci tii la animale, maY cu sama la cele supe


rioarc. CltcY (pee el, o inittd sau orY ce alt animal vertebrat,
de:1i mi poate sit zied eu, dar de sigur clt nu face gre,ala slt
se ice drept un altul cleat el instu}i La aceasta se poate
respunde cd, animalul ce n'are congtiintd de personalitatea sa,
nu se poats lua drept un altul ; chci, faptul chiar de a so lint
drept un altul implica cotWiinta deosebiriY dintre sine gi altif.
12S

1) Toate obiectele din lumen exterioarit care yin


In contact cu simtirile noastre, se reproduc in atilt&
imaginY care se intipitresc pe cea maY mare parte a.
creerului nostru. Aceste imagini acumulandu-se dau
toe la un numt.i.r nesfirsit de inegaliattY privitoc,re la
adinciniea diferitelor trtts6turI sau elemente din care
se eompun imaginile primitive. Toate aceste intipit-
riri constituesc, ca sit zic asa, un tablou de nenumO-
rate figurY zugrftvite pe aceea ce am numit organul
pereeptiuniY de ant6iul grad.
2) In fata acestuY tablou se alit organul unuT simt
intern care simteste sau percepe figurile de pe acel
tablou, intocmaY precum ochiul percepe obiectele ce
vede. Nici mai mult, nicY maY putin. Perceptiunea
acestuY sirnt intern se numeste, dupit imprejurile, ab-
stractiune, perceptiune de raporturY sau constiintl
de sine, dupit cum ea consistit in simtirea until fel
sau altul fel de figurY de pe tabloul ce slit inainte.
Cat despre imaginatiune, ea nu este decat supraex-
citarea creerului, ysi resultatul acesteY supraexcittErY
asupra intipAririlor de pe creer. Acest simt intern
nu este h.% urma urmeY altit ceva dealt conftiin(a in
sens. larg. Eata organul perceptiuniT de al doile grad,
care a lost panii acum denumit de mine in mai mul-
te felurT, it voiu numi deacum inainte organul con-
ftiintet.
La sfirsitul esplicitrii perceptiunii de ant6iul grad,
am aretat cum acaastlt perceptiune se face In mod
fatal. Tot pentru aceleasY motive este fatald §i per
ceptiunea de gradul al doile. Aid ca pi acolo, odatit.
11.9

cc un object se gilsel,te la obiectivul simtului in ac-


tivitate, trebue numat decat s t causeze o sgiuduiturtt
nervoasit. Cat despre activitatea sau neactivitatea,
sau dormirea nervilor simtitorY, aceasta at6rnA, de
exeitaren, i emotiunea nervilor, de oboseala lor, de
ImprejurtirY in sfir;it care se produc asemene In mod
fatal.
Ipotesa celor dou categoric de organe de mai sus,
n'are nimic t improbbil. In tot casul falsitatea sau
adevOrul ei se va pute odattE dovedi cu fapte positive.
Ea are, prin urmare, cel putin meritul de a nu face
parte din acele ipotezo neeeri fieabile inventate de
spiritualiffa.
3. Devre ec r p(retp(iunilor si despre Ce,rfitu(Ine.

Clad intipAririle de iintt'iut grad sent bine adin-


c in, bine desemnate, §i prin urmare litmurite, atuncY
ele snot perc,*ute cu usurinta, i in ppimul moment,
de cqtrtt or,anul con§tiinteY. Aceastti, u.wrinttt de
perceptiune produce in 5 tatul nervos o emotiune plat
cut care se nume,--;:te sentimentul certitudihil. Cuind
Anse o intiparire oare care este putin adincith, §i
rtlu desemnattt, §i prin urmare obscurit, atunci or-
;,anul con;tiinei nu o poate prinde. Aceasttl, netu-
tintit cic at o prinde, 4.i anaaY cu samtl, sfortttrile za-
darnice sere acest scop, produc in noT o emotiune
nepillcutit care se nuinqte sentimentul indoeld. Se
intelege c l indoeala sau incertitudinea nu exisdt nu-
maY atunci c led itnaginea until intreg object exte-
Conta, Teoria Fatalismului 9.
130

rior este obscurit ; ci mat cu samit ea exista atunci,


cited sunt rOu desemnate numal una sau cAteva ta-
sauri subdivisionare ale aceleY imagi113, on numaY
una sau cetteva traseturi din acele care zugravese
raporturile dintre imagini. Indoiala, ca on ce emo-
tiune ueplcutlt, no determineazit sit facem tot ce
stit in puterea noastrit spre a o face sit inceteze. De-
aceea clind avem o incertitudine asupra unuf lucru,
simtim cry este in not o trebuinti-t, un stimul, care
ne impinge ca sit ne procurrim certitudinea respec-
tiva. Aceasta se poate citpitta pe douo ciiY : pe calea
convictiunil gl pe acea a credintei. 1 .

1°. Calera convictiunii. Eath, cum se procede pr, a-


ceastit cale. Cand zwem o Indocalit asupra continu-
tuluY uneY ideY, sau asupra uneY relit-0mq dintre douo
sau mai ulit° icleY, asta insemneazx cit trlistAturile
respective intipitrite pe creer sunt : sau pritin actin-
cite din causa lipseT de experientit repetata ; sau rr?ti
definite, adice incomplcct abstrase uncle de litingb,
altele, din causa lipseT de experientit variata ; sttu
§i una i alto. Pentru a litmuri LICLIM aceste tso-
turY obscure avem recurs in urmatoarele mijloace
a La experienta interact Aceasta onsistit, dupit
CUM stim, in readincirea intipitririlor incerte numaf
de attriI imaginatiunea invigoritoare, si apoY in per-
eeptiunea acelor itttipitriri devenite cu chipul a-
1) Este adeOtat ci in vorbiren ordinara, Cu'. intei Lertitudinc, ere-
dinti Si convicciune, inscinneaz:t cam acelas lucru. Ansi:, in interesul
expunerii (dare a ideilor mele. voin face o deo,ebi re technic:i intte a-
ceste trei eel resiunt
131

cesta mai dare. Experienta interd se nume0e §i


meditatinne.
b La experienta externs. Aceasta se Intampld a-
tuna citnd obiectele exterioare aedror imagine per -
cepem se pun efectiv in contact en organele simtu-
rilor; cdnd adiee vedem, pipitim, simtim acele obiecte.
Experienta internA serveste numal a invigori in-
tipdririle existente de.ja, fh,rd a schimba configurati-
unile si raporturile for ; pe eAnd experienta externd,
prin aducerea de materialurY not-16, adie6 prin acu-
mulatiunea intipttririlor de anteinl grad, (Id loe la
abstractiune. adie6 In o schimbare in adincimea re-
a, Intiparirilor. Cu cat astA experientd va fi
Tat' rti
maY repetattt, cu atilt IntipAririle vor fi mai Clare.
Be altd parte, en cAt aceastd experientit va fi mai
variant cu atilt abstractinnea va fi mai complectA,
i cu atilt, prin urmare, ideile vor fi maY bine de-
osebite uncle de altele.
2°. C alert credintd. Credinta este atunci OM not
primim ca adeverat aceea ce huaginatiunea noastrd
a treat, sau aceea ce o altd persoand ne-a spus, prin
vorbA sau prin scris, despre un lucru, fdrA ca acest
lucru sit se fi pus In contact efectiv en shnturile
noastre, §i prin acest contact sit ne fi procurat acel
adev6r.
Credinta este-de cloud feluri : rationata §i nerationata.
Credinta rationata este aceea, pe care o acoreldm
oamenilor sau cdrtilor care ne spun lucrurf ce se
pot verifica prin propria noastrd experientil extern,
si acAror verisimilitate se bazeazd pe cunoltintele
I:30

citstigate deja de nol prin experienta trecutti. Astfel


de credinttt se acordtt, d. e., profesorilor gi ettrtilor
de stiinte. Credinta nerationatit sau oarbtt este aceea,
care nu intruneste conditianile de maY sus ; si in
specie este aceca care se referti, la lucrurl neveriii-
cabile prin experientA. Astfel este, de exempla, ere-
dinta cc se aeordd cosmogoniilor roligioase.
Am vezut maY sus elt imaginatinnea are iltiteial
rol in activitatea intelectualti la copiT, la otimeniI
ignorantf, si la aceY care file parte din popoarele pri_
mitive si inculte. Tot cam pentru aceeasY ratiune
credinta nerationath are ituteiul rol in forma 'ea cer-
titudiniY la acesti oamenY. *i in adev6r, Cu coat o-
mul va fi maY primitiv, en atrtt el va avea o mai
micit provisiune de cunostintt. De altit parte', c-
motiun;le find lzt densul ma l puternice deck la altil,
la va 11 turmentat maT mult decat altli de ctitril seh-
timentul indoelei. Acest sentiment it va .sili cu Oil
ce pret sti, cape,te certitudinea. Anse fiindcti, calea con-
victiunif este, mult maT lungA §i mai obositoare, ri
prin urmare, cot de o sunlit de sentiments cc
derivtt din instinctul conservator, intre care si lenea ,
deaceea, omul primitiv alege calea credinteT, si pen-
tru a-s1 =plea rttpe,le gotta eel mare din capul :-Out
prime§te en toatti, inima on cc explicare i se ofe-
reste de alttt persoantt sat chiar de propria sat ima-
ginatiune.
Am zis cit omul primitiv este turmentat de sen-
timentul incertitudinil maY mult decilt omul cult. A-
ceast% s'ar pitrea inexat din causa cutiostintei ce
133

,tvem ctt, 1)opottele primitive i oamenit incultf fu


genere, sunt maY.nepttsittori peutru cercetitrile
titice decat oamenil civilisati. Sit se observe ans6 cY
ornul primitiv este nepiistltor pentru cercetdrile sti-
intifice din 0111in cA el gdseste explicarea orf earn(
1
ucru In religiune sau in superstitiunile sale. Cutare
Itteru este asa, zice el, hindeit Durnnezeu a avut
gustul sau vointa sd-1 facn asa. Cu chipul acesta el
est' plin de sentimentul plitcut al certitudiniY, si nu
are de tine fi impins la cercetitri ulterioare. Dar
dacit el nu ar avea o credintd oare care, fie supersti-
tioasit, fia religioasit propriu zisil, de sigur cti. PI ar
avea mai mutat curiositate gtiintificti. 1)ov-win la a-
cesta este 1 copif midi care nu stint anti, indoc-
trinatT, cear0, cerceteazit yi cer esplicatiuni pentru
ort ce lucru, cu mai multA insister tii deck oitinenif
adultf. Dar teen ce dovedeste cif setea cunostintelor
este miff mare la omul primitiv decitt la eel civili-
sat, este afaril de ceea ce am zis despre copit- nein
doctrinat1, faptul cil, popoarele primitive conservit
cu mai multit tenacitatc i cu mai mult tanatism cre-
dintele for religioase s,i superstitioase, din causit tit
aceste credinte satisfac unor trebuinte mai tare
simti te.
On chic are o convitittne sau o credinta care-i
dtt cheea unui fenomen, devine neptistitor sau des
pretuitor pentru on ce atitii esplicare si orf cc cer-
cetare. Acest adevOr ar pute lAmuri o multime de
chestiunT roll explicate pilnd acum. Asa, Intre altele,
s'a sustinut fitrzi aid o reservb, ca un popor neptisd-
131

for in materie religioasd este superior, din punct de


vedere intelectual, sau eel putin este mai apt pen-
tru civilisatiune, decft un popor bigot si fanatic.
Eu creel cii in privinta asta ar trebui sil se fact o
distinctiune. CiteT, dacti astitzY, de exemplu, popoa-
rele crestine se fac din ce In cc mai nepasittoare in
materie religioasa, aceasta provine din caustt cd sti-
intele positive cilstiga, din ce In ce mai mult teren
in formarea certitudinii ; in timp ce popoarele bar-
bare de la Inceputul evuluT mediu admiteau si lepa-
dau cu mare indiferentit si usurintd religiunea ems-
find si practicarile ef, din causit ett mintea for era
plinit de nentunOrate superstitiuni grosolane. S'a zis
ctt pe la Inceputul timpurilor moderne, pe and Eu-
ropa intreagu era cufundatit in fanatismul religion,
poporul roman din Dacia era atilt de neptisator in-
cat nu respecta nisi posturile, nici popiY. Dar este
chestiunea acum de a se sti dactt el nu credea maY
mult in povestile mitologice si cosmogonice si in
descantece, dacti, el nu respectA maY mult pe vrAji-
toare, si dacti, prin urmare, el nu era pe un grad
de culturtt maY jos deck acel representat de fana-
tiQmul carat crestinesc.
Pdntt aid ant volt sit doveclese cit acelas individ,
sau acelas popor, este mai setos de cunc,sidiiv In co-
pilitrie deck la o vrestii maY inaintatit. Dar se lute-
lege cd in privinta asta nu poke fi o egalitate corn-
plectd intre toil indiviziY si toate popoarele, chiar
clind ar ave aceeasi verstti. Toate lucrurile fiind e-
, un,t1 sit aibil maY multa sete a
135

decilt altul, intoemal dupA, cum poate stt aiblt intr'un


grad mai desvoltat on ce altit pasiune sau predis-
positiune.
Am vozut ea, la oamenii primitivl credinta joad.
principalul rol, din causa lipseY, Fall a micel provi-
siont a cunostintelor. De aid' urmeaztt cA la oame-
nil civilisati convictiunea este calea principalit pe
care se capota, certitudinea. Pe calea couvic;:unii
curiositatea este satisaicutii, putin elite putin, si nicY
°data deplin. Deacea pe aceasai, cale se cere mat
multA stitruintA. Prin urmare setea cunostintelor este
mai durabilit in oamenit civilisati. Cum se Impacit a-
ceasta cu faptul probat maY sus ctt emotiunile sunt mai
tail la oamenii priniitivi ? Ea,ta cum : Omul civilisat
are atilt de multe cunostinti, care satisfac ill detail
atilt de multe curiositittI, fncIit s'au disrliddcinat din
mintea l ii, in totul sau In parte, acele credintY uni-
versale care dedeau eheea tuturor fenomenelor, si a-
morteau cu totul stimulul stiinteT. i cu cat cunos-
tintele luI particulare se inmultesc, cu atilt i se des-
chid orizonturi noue, necunoseute. Cu alto cuvinte,
setea cunostintelor, deli mat slabit cleat la omul
primitiv, dar nu este nicioclatil pe deplin satisfacutit
astfel fuck stimulul siiinteT continua totdeauna a e-
xista, a sdtrui.
Auguste Comte a observat cut on ce individ, oil
ce popor, oil cc stiinO, 5i umanitatea insosY, In de-
ezir,^r m timpala; tree° 1 rin trei raze : prin fr,za te-
ologiett, apol prin acea metafisieA, =;i inhtfr,;it *Inge
la acea positivit. Mi se pare ett aceastil minunatit
136

teorie a ltu Comte gases to raciunea, explicattunea


sa, i fn cele ce am spus aicY mai suq.
Despre relutiritatea adev i rclui. On ce cuno§tinta
are de origine o impresiune produsil In not de etttrA
lumen exterioartt pi in mijlocirea simturilor. Nu existil
ideY, nicY sentimente, Wit astit impresiunc. Deaeeea
surdo-mu0 si orbit din nastere nu pot sit conceapit
ideY care se rapoartit la simturile ce le lipses.-.. Tot
de aceea copiI, incepOnd de la cea mai deplintt ig-
noranttl, eitstigtt din cc In cc maY matte ideY, cu eat
crest, i cu cat creerul for se perfetioneaztt. In fa-
t' acestor fapte, ar fi copiltiresc lucre de a inai ere-
de ca avem idel i»riscute. Cu toate aeeste id-.ile i-
nascute au partisa :ui lor, care In sprijinirea teem(
Ion, aduc faptul ed sent cateva idol metafisie, es-
tetie si morale, care sent coneepute de cAtitt tot(
indivizil din toate pttrtile, si chiar de c:.c`r:t copit,
Astfel, zie cf, copiI se revolteaztt la vederea unel
nedreptittY, si se bacurtt la vederea until Myra fra-
mes, la epoca in care nu este capabil de a face el
Insusl comparatiunI. Se 'petite face fins0_, observaciu-
nea c?, copilul care se revolteazit In vederea uneY
nedreptilfi are deja InultA experientit ; fiindc t el este
ajuns la o vN.stit and poate vorbi, si cud, prin.
urmare, el cunoaste cel putin atate idea eke sl ea-
vinte. Cat desprP plAcerea ce smite copilul in v ,de-
ma a tot cc c frumos, chestitin,a est" ii rm,1 siia-
pla. CttcY plttcerea poate fi sinitita In on ce vrestti,
die causit ctt on ce lueru produce In not o hnpre-
slum,, mai mutt sae maY putin pit utti. snu dispil-
137

cutA. Si toemai ateasid hupresiune este baza ideilor


de frumos si urit, a cnior mod de formatiune it en--
noastem deja. Insfir5it, davit ideile estetice, morale situ
metatIsiee ar ti indscute, ar trcbui ca ele sit fie con-
cepute identic de toatA lumen, 0 sit aibit o valoare
absolutn. Vedemn ans0, din contra, cit ele variazd cu
indivizif, cu .popoarele, en locurile, cu timpurile, etc.
i aceasta este lesne de inteles ; diversitatea impre-
siunilot venite din uthrit trebue sat se traducit intr'o
diversitate de idef. Din causa accasta multe luerurl
care sunt pentru not frumoase, stint grozav de unite
pentru popoarele din Africa. din Asia, etc ; multe
tapte care h not sunt eriu inale. la dOnsele sunt lau-
dabile : si vice-versa. De acolo provide diversitatea
de costume, de ornamente, de gntele, de legislatiul.',
de moravurf, de rell .ciunf, etc. 1) Este adeverat cit
tots oamenif pot mill mult sau mat putin concepe
in frumos absolut, un bun absolut, etc. Ans6 am
vezut, card am orbir despre formarea acestor idol,
cit ele au drept pullet de plecare capte e,ential re-
lative, si cit absolutul nu existA in realitate in pri-
\Inca acestor ideY deent ca o tendintit a spiritulul.
Cum se face Anse cit ideile, del diferind Ineitt-va
de la popor la popor. totusf, fn trits&urile for prin-
ciplle, stint aecIeasT la toff oamenii ? Euti cum se
explicit aceaJta. In constitutiunea si in forma cor-
puiu oment.,,e suut dsAturf comune taturor oame-
)V : in /' r r' ,Inhere` Ch tp, Id innees (traductiuse
lin nem:e,,te), uncle se g'Asesc citate an numer de fapte foist picci
v.s p-m. t d ):- ivi1;11 i
138

nilor. De alts parte, in toate mediurile in care trzt-


esc oainenii, se allit elemente comune, care nu lip-
sesc niciodatit de a influinta omul orl uncle ar locui
el. Apoi, dacit in formarea ideilor in toti creeril o-
menestl conluoreazit ImprejuritrY care au crate -va e-
lemente comune ; desigur cit §i ideile ce resultit tre-
bite sit aibit citteva tritseturI comune. Cita efectul
trebue sit samene causei. Stint idei care, deli In pitr-
tile for accesorie au primit de multe or1 schimbilrY,
totusY In esenta, for n'au Incetat de a ti acelea§T de
in Inceputul timpurilor istorice §i pitnit acum. Aceas-
ta din causA cit deatund §i pitnit acum omul §i me-
diurile In care el triieste maY cit n'au primit schim-
bitrI. Dar dacit s'ar compara ideile ornulul de acum
cu acele ale raseY animate din care a esit el, §i care
tritea cu un milion de ani maY Inainte, sau cu acele
ale raseY animale la care el va da na§tere, si care
va triti deacum peste un milion de ani, desigur cit
deosebirea ar fi enormil ; fiindcit ar corespunde Lind
deosebirl tot atilt de mart intre factoriT ideilor.
Dar dupit cum totY oameniT §i toate mediurile au
parti comune, tot astfel au si pitrtY care variazit de
in individ la individ. Nu existit in lume doT oameni
care sit fie absolut identict i chiar cilnd astfel de
minune s'ar pdre vr'odatit verificatit In privinta con-
stituirit trupului, totuF,I et nu ar pate sit se alie In
mediuri absolut identice ; fiindeit este absolut impo-
U1 ea In nesiln,:ail unf vers sit se g
doue puncte identice sub toate privirile. De aid
urmeazit cit nu pot fi pe lume dot oamenl care sn
139

aibtt intoenua aceleasY idet. Este adeve'rat ett aceeat;t


idee poate fi nominal admisit de un popor intreg,
dar in realitate fie care individ o inteiege tot altfel.
Mat mutt dectit atata. Aceeasf idee este inteleasti
sub oare care privirl tot altfel de cittril acelas indi-
vid, duptt cum acesta se atlit in tinerete sau b6trit-
nete, in betie sau trezie, infuriat sau linistit. cu min-
tea 'impede sau IngrerreatA, etc.
Prin urmare in noY se atIA ntunaT dispositiunt i-
ntiscute, dar nu si idet inilseute. Idet de acest fel
nu pot exista. Chiar cunostinta despre existenta in-
meT noastre interne provine din contactul simturi-
lor cu lumea extern.. Si in adev6r, ideile cull §i a
facultatilor intelectuale nu se formeaztt decitt prin ah-
stractiunea modalitAtilor perceptiunit ; prin urmare,
din sensatiunile produse in not de cAtrtt obiectele
externe.
Din cele de mat sus resullit cit aclere'pal este ea to-
tal Peitz/ iv:- Fie care &git capul seu credo cA are
dreptate, cit ceilaltY sunt gresitt. Cu toate aceste
not concepem o gradatiune in veracitatea cunostin-
telor noastre, i concepem chiar cit aces gradatiune
este suseeptibilit de a se intinde paint lit nesfirsit,
adic6 panit la adevOrul absolut. Insit stim cit adeve-
rul absolut nu existA deelt ea o tenti.Lty: a spiritu-
lui rostra. Dar not credem cit no apropiem din ce
in ce de acest adev6r. Astit credinta ne e:,te insu-
flatA,Ant6Y, de faptul cit not gitsim fals astitzt ceea
ce credeam ert adevOrat ; si at doile, de progresul
( c o cre.rul pe seam aninaath. ci pe cdre e pro-
I JO

habit cd in viitorimc, it va continua in om. Nof ere-


dem dec`i cif, insusirea perceptiunilor face progres
Dar nu trebue sii. se uite c t eliiar adevOrul acestel
credinte este relativ, si Ware nimic absolut sigur.
Este bine infeles e l nicY en nu pot ave,pretenti-
unea cit teoria apdratd si in parte propustt de mine
prin aceastd seriere, ar fi absolut adeveratd. Sustin
numai cit ea ar fi singura conceptiune posibild pen-
tru uu creer din timpurile noastre pus pe trenpta
la care a -ajuns experienta noastrli cea mai intinsd,
voiu sd zie stiintele positive. Deaceea cred cd a-
teasta teorie va trehui mai curend sau mai tdrziu
Si. fie primittt ca o idee in care sd se resumeze o
epoch, lie eat de mica, a umanittitif ; en reservit,
tine inteles, ca ea stt fie inteleasit de fie care indi-
vid dupd felul seu, sl ca sit fie inlocuitd, In timpul
sea cu alte teoriT potrivite la alte epoce.
In fesumat, s'ar putea zice ell, nu existd pe lume
zidever propriu zis, ci numai certitudine. tii numaf
pentru a clistiga sail a respandi pe aceastit din ur-
md, nol studiutm, cercetdm, diseutdm si propagam
prin grain sau pain scris.
Pe.spre metodet. Se admite Cu drept cuvfmt In filo-
sotto, spiritualistd cd adeverurile mediate se captitit
prin inductiune. Se sustine insd ca con de'ntei ar fi
mai pretioasd, ca una ce este supusit la mai putine
erori. Insfirsit se crede cit ar exista in capul nostru
ill inscute, din care prin metoda infailibilit a de-
kluct,lunii am rite trzige adeverurf universale.
Citnozwein acuin valoarea acestor aseqiunT.
111

Ciind am vorbit despre pereeptiunea raporturilor,


am v6zut metoda prin care spiritul nostru ajunge
in cunoaterea adeverurilor mediate. Am vezut cd
toate cunostincele trebue sit piece de in special spre
a ajunge In general si in universal. Deaceen nici ntk
existd pe lame un adever deductiv care sit nu be
bazeze pe un adevt.'r tras din experienta. externit.
De exemplu dacil rationtim astfel:
"loci oameniT cunt muritori;
Inqd eu stint om ;
Asa di ril cu sent muritor.
Aici adevorul conclusiunii se bazeazd peaccl al
premissllor_Insfi, aceste din urmd se fundeazd pa
experienta. Propositiunea: <<Totf OM-1101)ff suet mu-
r4torl' > expritud un adever cdpatat prin inductiuuP ;
cdci not nu am asistat 1tl moartea tuturor oameni-
lor ce ar pute exista de in inceput pand in sfir,;itul
luinef ; ci conchidem numai de la special in general.
Chiar matemateca, stiintd curat deductivd, yliintit
rationald per excelentiant, in ciuda spiritualistilor, se.
bitzeazil tot pe experientit. Atit numaf eft ea pleacd
do In adevOruri pe care experienta le-a cepriiN Ic
,`oata tinderea for ; pe care ea le-a arittat tot intr'ur
fcl necontrazictidu-le niciodatd: si care prin urma-
re produc in capul nostru o certitudinc absolutd..
De exPmplu, (And zic: <dinia dreaptd este drumul
eel mai seurt de la un punct in altul.* Aid este un
adever de care un copil filrd experientit, nu poate
fi sigur a priori. Si chiar dupd ce capatit ornul ex-
perientil nu poate situ dea samit bine despre acest
14

adever, decat dupit ce-sf in iig1L Lil lined odatit o fi-


gurd geometricit, in care sit compareze o linie dreaptit
cu una strimbit intre aceleasY done puncte. Dar In-
sfirsit cdplititm asupra acestul adever o certitudine
absolutd ; i eatit ratinnea pentru ce Intr'un exem-
pin practic dacti me pun sit mesor cu o sloarit dis-
tantty dintre done puncte ce am Insemnat pe masa
in care stun, atund en capet o experientit care cu-
prinde in intregul seu atilt eele done puncte, cut si
distanta cea maY scurtit mesuratit cu capetul eel maY
scurt al sferel. Aceasta cliff loc maY anteiu la forma-
rea uneY Intl pitrirT de gradul antein cu totul inde-
pendentd de alto intipdrirY ; fiindctt ea. cuprinde tin
intreg care n'are nevoe sit se complecteze cu MO.
ceva. De altit parte astit experientit repettindu-se sub
diferite forme de non umerate on In toatit viata mea,
fits it ca sit fie vre-odatit contrazisit, rezultit c inti-
pArirea respectivit capittit o evidentit complectit. Sit
luitm nn alt exemplu. Citnd zic : < TreY i cu unul
fac mai mult de cat trey, i anume patru.. AicY a-
semenea toate elernentele adevOului suet cuprinse in
experienta men, si stint representate prin IntipdrirY
respective in capul meu. In acest cas asemene voiu
capata o certitudine absoluta.
In stiintele naturale, dincontra, nu avem decat con -
titudinl relative, De exemplu, cred prin inductiune,
cit soarele va resitri si mane §i poimitne ; cit chldu-
ra dilateazd toate corpurile, etc. Dar eu nu am cu-
prins cu experienc-i in intregul seu, nici tot timpul
1 -13

In care existA soare1e, nici tot spatiul in care se


atilt corpurY.
Toate axiomele din care se deduc adeverurile ma-
tematicei sunt ea acele done explicate mai sus. Afar
de aceste axiome, mai stint idei evident° pe care
le-am citpittat prin o experientit lungit si niciodata
contrazisit, direct sau indirect. Astfeliu sunt ideile
de spatiu, timp, etc, Dar de la Inaltimea evideuteY
acestor axiome si ideY, putem sit ne scoborim trepiat
la adeveruri din ce iu ce mai indofoase, pitnit ce a..
jungem la absenta a,deverului. Acura se Intelege eit
premisele rationamentelor deductive putOnd fi luate
de pe toattt Intinderea acestel gradatiunT, nu pot sit
conducA deciit la conclusiunI de o valoare inegalit.
In genere putem zice cit, afitril de matemated,
in toate celelalte cercettirl, deductiunea nu poate sit
formeze deplin convictiunea. Ea nu poate fi decia o
bunit metodit didacticit prin care noI expunem cu
usurintit si de-a gata ideile noastre altora.
In resumal, experienta este nu numai originea Cu
nostintelor noastre, dar si mijlocul eel mai sigur
pentru a inmulti, a intitri, si a lilmuri acele cunos-
tintY. Deaceea, Iii regulit generalii, inductiunea este
mai pretioastt decat deductiunea.
Toatit lumen, stie ce deosebire este intre un om-
care cunoaste numaY teoria unel stiinti de la scoala,
si acela care are si practica el. In adever, eatit co
se intampltt citnd cineva primeste ideile numai de
la, cursurY sau din ciirti : Fie care cuvOnt auzit sau
cetit face ca imaginatiunea sa sit-I detepte o ima-
144

gin' situ o idee cenoscutd. 0 combinatiene de c u


vintc da loc In capul seu in o combinatiune noun
de Wei sau imaginY teeki. Cu chipul acesta el pri-
meste iclel noutt. Dar este de observat: lintel ell In-
tiparirile clesteptate namat de cAtrti imaginatiene
stint mult mal slabe si mai confuse decat acele care
se produc In moutentul &End obiectele exterioare
cunt in contact cu simturile ; al doile, clt acelas cu-
vent nu are absolut acelas inceles pentru toata lu-
men; si de alta parte, nimeni nu poate st exprime
prim cuvinte intocmai aceea ce simte si cugeta. De-
aieY urmeazlt ett o idee, cu toatit perteeVunea defi-
nithmilor, nu trece nealterata din capul profesorulul
pan scriitorulul intr'acela al auditot uluY sau cetito-
rulai. Din astti causit studentii e§iti din §coale, etr
capul plin de teorii, cand yin sit practice cuno0in-
tele lor, gitcese en surprindere ct iucrurile nu sent
In realitate iutocinai dupa cum le concepuseii et,
si cat trebue oare-cum sit-si refach stediile.
Pentru aceste cousideratiuni cred en ett, toate con-
ditiertile hind eple, progresul intelectual cel matt
real §i ideile cele mat solide se ,;itsese la indivizif
0 la popoareto care se dedau In con mai mare su-
mut de experientit externa. Astfel de indivizi hunt
naturalitpii experimentatorY. Ast11,1 de popoare stint
acele indusi Hale.
Des,re talc.nt ii geniu. Calitatea perceptienilor aa-
t6rnu Inainte de toate de calitatea creeruluY. Cu eta
creerul vaa fi mai plastic, maY simtitor, cu atitt se
vor ,grava pe densul Intip rirY mai melte si mai as
145

clancY. De alth parte, cu cat creeru] va fi may com-


plex, adic6, cu cat va fi coinpus din un numer maY
mare de suborgane, de fitscii fibroase distincte, cu
atat fntiparirile ce va primi vor fi may variate, §i
cu atat, prin urmare, numerul ideilor abstracte va
creste. DeaicY se trite lege ca gradele puteriY intelec-
tuale sunt nenum6rate, ca i gradele de' perfectiune
ale creerilor. Intre aceste grade ans6 se deosebesc
de ordinar talentul ysi genial.
Din fie care adev6r stabilit, tragem prin inducti-
une sau deductiune alt adev6r. Cdstigarea uneY cu-
uostintI face, decl, cu putintit cdstigarea .t,tneY alteia.
Deaceea In progresul civilisatiuniT, fieicare idee a
junge la, timpul seu ca sit fie Inteleott de toatit lu.
mea. Dart creeriI maY perjectY decat a oamenilor
ordinary pot sit anticipeze maY molt sau maY putir
si sit conceapii, o idee inainte de a-Y fi venit tinitrul
sit fie inteleasLt de tool.
Omul cu talent este acela care In piivinta inteli-
genteY este, ca sit zic asa, numaY cu un ptss .maY i-
naintat decat oamenii ordinarY. De aceea el §tie ina-
intea acestora sit descopere adeverurile acele care
derivit nemijlocit din cele admise deja. Fiinda de-
rivatiunea este nemijlocitd, deaceea ea poate fi pro-
bath cu o logicit puternict pentru inteligentile ordi-
nare, care fiteend astfel numai un pas inainte, bite-
leg si apreciazit adeverurile descoperite. Pentru a-
cest motiv omul de talent este admirat s6rbAtorit
de cittrii contimpuranci seY.
V. Coma, Teoria FatalisumluT 10.
146

Omul de geniu este acela care in privinta inteli-


gentel este cu multY past inaintea coutimpuranilor
sei. El este acela care are creerul atilt de simtitor,
Incilt cu o foarte micil experientsl, despre dou8 sau
maY multe lucrurl poate stt conceapti ideY abstracte,
privitoare fa acele lueruri i raporturl, care nu vor
deveni inteligibile pentru oameniT ordinary, decat
cand stiintele positive vor fi acumulat o may mare
sumil de experientii dupti trecerea trleY sau a maY
multor generatiunT. Cu alto cuvinte, creerul omulul
de geniu este atat de plastic, fuck, numaY dup., o
inictt acumulare de intipitrirT de gradul ant8iu, se
abstrage si se graveaztt pe d8nsul trtts8turile cele
may fine, care nu s'ar putea grava pe un creer or-
dinar cleat duptt un foarte mare numor de tipitrirY
si restiptirirT. Deacea descoperirile geniale nu sunt
Intelese nicT apreciate decat mult timp dup6. conce-
perea tor.
Dar ceea ce este interesant de a sti este ett omul
de geniu, obicinuit, nu descoperit adevorurile nouo-
prin deductiuni i inductiuni logice. EL le concepe
prin un fel de intuitiune, de inspiratiune, i tocmaY
pe urma el se Incearcit, cu mai mult sau mai putin
succes, a gasi explicatiuni logice pentru conceptiu-
nile sale ; i aceasta maY mult In interesul de a con-
verti pe altii. Conceptiunile -sale vor samana cu atat
may mult cu inspiratiunile propiu zise, cu cat ele
vor anticipa may mult asupra viitoruluY. Cnci cu a-
tata vor fi maY slabe legdfurile logice diutre acele
conceptiuni 7i adev8rurile deja admise.
147

SECTIUNEA III.
Despre facultafile determinative.

On co miscare in corpul nostru sau a corpulul


nostru, este un efect necesar al uneY cause impulsi-
ve. Citnd avem constiintil maY mult sau maY putin
despre causa impulsivit, atunci misearea este volun-
tarit, i determinatiunea se elliaind vointd. In cazul
contrar, miscarea este instinctivd, si determinatiunea
se chiarnt instinct. Ear cat In privinta latalitqa for
si a esentei lor, vointa si instinctul nu se deosebesc
de loc una de altul.
§ 1. Despre voinfa.
I. Despre niobilele determinative ale voinfeY.

OrY ce sensatiune, ori ce activitate inteleetuald,


cu un euvCmt, orY ce sguduiturd nervoasit, produce
o incordare maY mult sau mai putin generalit in sis-
temul nervos ; care incordare are de scop; ca sit z:c
Riga, sit injecteze fluidul nervos in muschI, pentru
ca acestia s executeze misedrile necesare conser-
vatiuniY organismuluT. Aceasta incordare, care e sim-
titd de organul perceptiuniT de anteiul grad, se nu-
meste in genere emotiune. Am zis, intre altele, cx ori
ce sensatiune dit loc la o emotiune. Aceasta s'ar }A-
rea inexact gandind la nenumeratele sensatiuni asa
zise indiferente. Sit se observe ans6 cit orY ce sensa-
tiune Mild intrd pentru antoia oarit in cazul nostru
produce o emotiune vie ; ans6 cu cat ea se rope -
taezit identic, cu atata nerviY respectivl se tocesc,
148

risa zicend, Si devin din ce In ce mal nesimtitorl ; thin


Pn,i6 ca sit ajungti. la nc'sirntire complectit, pe cat
temp, bine Inteles, creerul este treaz. Asa, de exem
plu, dacit pentru antOia oarit In viata mea as vedea
vcum petre, desigur ci la vederea lor a simti multit
surprindere, curiositate, admiratie, cu un cuvent e-
motiune. Dar fiindcit de aceste am v6zut de milioa-
re de orY, deaceea cnnd Inthlnesc astitzT pe stradn
o peatrit, vederea el hill produce o impresiune asa
de mien, incat o confund cu absenta impresiuniY.
An s6 atat din observatiunea internit a sufletuluT nos-
tru fncritit cu atentiune, cat si din Imprejurarea ca
re-vif devin din ce In ce maY nesimtitori la contac-
tut repetat al aceluias lucru, resultit c o sensatiune
poke sa ajungn a produce o emotiune nesfiit de
xlabd, dar nicY odattt nu poate sit fie absolut indiferenta.
Am zis c t emotiunea este o incordare nervoasit
care are de stop sit imprime o miscare a muschilor,.
In adevO, on ce emotiune plitcutit, fluid provoeata
cte o Imprejurare care favorizeazit organismul, im-
priinn corpuluT nostru miscitrT care fat sa dureze
Irtl!)rejurarea plitcutit. Pe cand emotiunile nepincute-
ne imping ca sit facem sit Inceteze Imprejurnrile vit-
tii:Intoare organismulul nostru si neplitcerile care
re,fflItti, din ele. DeaicY se vede tit perceptiunea, emo-
tiunea §i activitatea nu sunt decat manifestitrile uneia
gi acelerasY miscnr1 nervoase, care Incepe de la con-
tactul unui object exterior cu simturile noastre si se
sliv§te cu o activitate voluntarit a noastrit. Aceastn
nu care unicti, dupit cum vom vedea mai departe,
It

-se numeste, in termini de fisiologie, actiume reflexti


Fiinclett percepciunea, emotiunea si activitatea Sint
nianifesarY ale aceleias mis,tettri ; dearteea ele sunt
totdeauna corelative. Asa, animalile inferioare a s
numai cateva emotiuni simple si grosolane, pre-
cum.: durerea fisicn, bucuria voluptoastt, frica si po f-
tele de somn, exercitiu, odilmtt, foatne, sete gi u-
nire sexuald. Aceste emotiunl simple se manifesteaza
la rdndul for prin cateva misettrY simple si nemij-
locite. Dar cu cat ne suim maY mult pe scara ani-
malelor, cu at ,t complicatiunea devine mal mare is
toate manifesthrile corelative de mai sus. Astfel la-
cftt, in ultimul grad al acestei settri, vedem
1°. C. omul are toate sensatiunile si ideile pe ca-
re le au anitnalele inferioare ; gi pe deasupra are
Inca un num6r nemttrginit de ale sale propriT. Este
Ans6 de observat ctt sensaciunile gi ideile cele mai
Clare stint acele mai betrane in viata regnuluT ani-
mal; acele, adic6, care au inceput a se forma, in
capul animalelor celor maY inferioare, si care panti.
In starea actual, a creerilor onienesti au avut time
sit fie elaborate prin ajutorul celel mai marl suine
de experienttt; astfel ar fi sensatiunile de ctildurtt,
.frig, durere fisic t, coloare, I rn eusiune, etc. In tinip
ce ideile (tele maY -obscure sunt acele mai de curled
formate. Astfel se stie cd ideile cele mai subtile si
maY nesi,gure sunt tocmal acele care sunt fructul
speculapunilor oamenilor inv6tati, si care nu sunt
sprijinite nicI macar de experienta unel Intregi rase
tomenesti. Dar cu cat umanitatea inainteaztt, cu atilt
150

ea caphat, idel mill noun si mai subtile, care apoT


devin din ce in ce mai Clare, pe cat a trecut mar
mult timp de la nasterea lor.
2 °. Clt la un astfel de tablou al perceptiunilor,
corespunde unul intocmal al emotiunilor. Astfel e-
motiunile cele maY puternice i mai neindoioase ale
omuluY sunt tocmaY acele mostenite de la animalele
inferioare, precum Erica, durerea fisicd, poftele de-
somn, de foame, de unire sexualEt, etc. Pe cInd e-
motiunile cele care se gdsesc numaY la oameniI su-
periorY sunt atilt de fine, incest multe nu se pot Inc&
deosebi litmurit unele de allele ; astfel sunt, senti-
mentele de onoare, demnitate, amor propriu ; astfel
sunt rusinea, pudoarea, timiditatea ; astfel sunt, In-
tro motivele intelectuale, binele, dreptatea morald; etc.
3 °. Cd la cele de mai sus corespunde un intocmat
tablou de activiattY. Astfel, miscarile ce facem cand
mergem, cand mancdm, cAnd ne batem, etc. sunt
(Tie maY expresive gi cele maY energice din cate a.
vem noY ; $i aceasta din cause cd, le mosteniria de-
I.t celelalte animale. Pe cdnd sentimentele fine sunt
exprimate In corpul, 1i maY cu samit in figura noas-
trA, prin contractiuni musculare atilt de fine si de-
licate, incest cu greu se pot observa i maY nu se pot
distinge unele de altele. i cu cat un om va fi mai
superior, cu atilt el va avea o figura en expresivi--
tate maY variatit, maY adinclt si maY tainicd (voiu
11, zic maY greu de a fi cetitd in intregime de un
observator). Cat despre faptul cd orY ce enaotiun&
este exprimatd prin contractiuni musculare, aceasta
151

nu mai poate fi astite pusit in IndoealA, mai cu sa-


mit in urma cereetttrilor lui Gratiollet, Duchenne si
Darwin (Expresion of emotions).
Prin urmare toate trele fetele activitntii sufietesti
presenteaztt resultate on atilt maY consistente si mai
solide, cu cat aceste din urrnit sunt elaborate de maY
mult time ; pe citncl subtilitatea, nesiguranta, stinji-
nirea, sunt cu atilt mai marY, .cu cat activitatea su-
fleteascii, Intrit pe cArhrl mai nebittute. Aceasta se
explicit usor pentrucit este conform cu natura lu-
crurilor.
Slt venim acum la mobilele vointei astfel precum
sunt ele in em.
Fie care emotiune in desvoltarea sa trece prin
trey faze. In itnt6itt faztt se gitscste la nasterea el,
adice atuncY and ea se manifesttt numal ca zgudui-
turit nervoasil simplit, fitrA a fi luat anclf nicY o di-
rectiune. Dupit aceasta vine a doua fazit, in care e-
motiupea is o directiune, catrit care TO inclren,pttt
toate puterile ce la inceput se perdeau oare cum im-
pritstiind raze In toate pttrtile. Deaceea in astit fazit
emotiunea este mai intinslt, si capita numele de do-
rintd. A treia fazit este aceea in care dorinta ajunstt,
la maximal eY de intensitate, se disolve, ca sit zic
asa, in impulsiunea ce dtt muschilor. Toate aceste
trey faze pot fi observate cu usurintit in emotiunile
cronice, si In acele pe care maY jos le voiu numi
motive intelectuale ; dar in celelalte emotiuni, fazele
se urmeazit, obicinuit, asa de ritpide, Inc ,t nu pot fi
simtite.
152

Emotiunile privite ca mobile ale vointel se Impltr-


tese in dou6 categoriY : in emotiunI propriu zise sau
ordinare ; 1i emotiunY rafinate sau motive intelectuale.
Emotiunile ordinare, clind Bunt maY delicate, se
numesc sentimente. Eara dacit sentimentele ajung
In stare cronictt, atuncY iau numirea de pasiunY. Du-
pti, cum emotiunea tteckoare dit loc la o determi-
nare trecetoare ; tot asa pasiunea dlt Joe la o deter-
minare cronicii, care se numeste stitruintd sau per-
severantd. Este de observat clt, cu cat omul se affit
pe un grad mai malt de perfeetiune, cu atat emoti-
unile si determinttrile sale devin cronice, deli perd
mult din intensitatea lor. Astfel ambitiunea, vanita-
tea, iubirea de bogatiY, gustul de arte si stiintY, rub-
darea, stdruinta, sunt proprii maY cu samtt oameni-
lor din societatile civilisate.
Emotiunile rafinate, sau motivate intelectuale, sunt
acele impulsiunY care provin din influenza uneY expe-
riente maY mult sau maY putin intinse, si care sunt
cu at at mai Clare $i mai puternice, cu cat omul are
maY multtt experienttt. Astfel sunt motivele care se
bazeazn pe maximele de purtare ale moraleY, ale
religiuniY, ale Interesului bine Inteles, adic6 ale pru-
dentei, ale utilitittiY. In toate faptele noastre care se ba-
zeazii, pe astfel de maxime nol avem In vedere pro-
curarea unel plticerY durabile, fie aceasta, o impaca-
re de constiinta, adice o multtintire suileteasca, fie
ea o plitcere trupeascit. De faptele bune religioase
niei vorbn nu mai remane ; cad, ele au de stop mttr-
turisit capatarea de pliteeri veci nice. Acesta este
153

motivul pentru care toate imp ulsiunile de in II sus


le-am numit emociuni rafinate ; c/ci deli prin mij-
loace mai ghibace §i mai sigure, totu§i ele tind s/
ajung/ la acela§ scop ca si emotiunile ordinare, a-
dic6 la desvoltarea §i conservarea organismulul.
Motivele intelectuale sunt, dui)/ cum se. vede, e-
rnotiuni care au in serviciul for o mare sum/ de
activitate intelectuald. In realitate oil ce mobil a
vointeY este intovhrti§it de oare care activitate lute'
lectualt.t. luso aceasta activitate va avea o parte cu
atat mai insemnatii, cu cat mobilele ce o st/panese
vor fi propriY unei fiinti mai inaintate pe scara pro-
p/§irii organice ; c/ci dui)/ cum am v6zut, percep-
liunea entotittnilor §i determinarea sunt corelative. De-
aceea deosebirea dintre emotiunile ordinare si mo-
tivele intelectuale nu este de cat o deosebire de gra-
datiune.
Motivele rafinate, IntocmaY ca §i tole ordinare, §i
pentru acele§i motive, vor fi cu atat maY persistente
i vor da be la o st/ruinta cu atat mai mare, cu cat
omul va fi mai civilisat. Printre popoare asemenea
.acel& are prioritatea care persevereaza maY malt In
ajungerea scopurilor odatil, concepute. Astfel este
poporul englez. Se intelcge ell nu trebue a se con-
funda perseveranta In lucrare spre a merge tot Ina-
inte pan/ la ajungerea scopulul, cu perseveranta In
nelacrare si In conservarea bunurilor cd§tigate, care
au servit odatit de scop. Prin urmare nu trebue a
se confunda staruinta progresivd a rasel anglosaxo-
ne, cu staruinta stationarit a rasel chineze.
154

II. Nu exist lz'bertatea vointer.)

S'a zis cit vointa trebue sit fie liberit de vreme ce


toatit lumea crede asa. MaY antoI nu este adev6rat
cit toatit lumea crede in liberul arbitru ; si al dolle,
chiar cited majoritatea oamenilor a avut in decur-
gerea, timpurilor de mite orY constiintA, despre exis-
tenta unor lucrurY, care s'au dovedit pe urmit de
catt-tt stiintile positive cif, nu existit, Alai mult de cat
atitta. Nu este om pe lume care sit nu bazeze pe fa-
talitate, atilt aprecierile sale asupra vointeI oameni-
lor, cat si actiunile sale. 5i daca sunt pe lume oa-
menY carora li se pare a crede in liberul arbitrur
aceia nu fac decitt sit se punt!, in contradictiune cu
eY
«TotY, ctitY suntem, zice d. Herzen, child e vorba
sit ne apreciem o faptit oare-care, eel auteiu lucru
«ce facem este sit Intrebilin : care motive au pu_
«tut sit determine pc cutare sit fitptueasclt asa §i
(nu altfel? Pe urma nol aproblim sau condemnitm
fapta, dupa cum ea este sau nu conforma cu pur-
«tareit pe care sentimentul nostru moral ne-ar fi die-
«tat-o, sub influenta acelorasY motive.
«Nu este nici un partizan al liberulul arbitru, care
«Rind pus In necesitate sit aprecieze fapta uneY per-
«scene pe care credea cit o cunoaste bine, sit nu fi
eZiS : cInai pare imposibil ca un om, care a primit

1) Pentru tratarea pe larg a acestel chestiunY vezT A. Her-


zen, Fisiologia de la Volonta unde se ghsesc un mare num6r
de fapte si de cugetArr de cea mat( mare Insemnittate.
155

«o astfel de educatie, care are un astfel de caracter,


«u.n astfel de temperament, o astfel de inteligentit,
aetc., sit facit o faptit ca asta. A trebuit sit fie el de-
«terminat la asta de un motiv oare care puternie ;
«cnci, la din contra, nu mi-as putea explica faptul.
RDesigur cit nicl odatit n'a trecut prin rnintea unul
«orn, care rationeazn astfel, sit zicn, dlind din umere ;
«dacit el a comis o faptit asa de lleasteptattt, aceasta'
«trance ski s' atribueascit liberului sea arbitra>. Desi-
«gur el ar g tsi, si cu multd dreptate, en o explica-
atiune ca, aceasta ar fi ridicuilt ; ba ce e mai mult,
«individul chiar, care ar fi obiectul explicatiunii, s'ar
oofensa, chiar ettnd ar crede ctc crede In libertatea sa
«personalii, si ar respunde «Ce Credeti oare sit
«am fttptuit fitrit nici un motiv ? 1116 luotY poate drept
«un nebun ?),
In genere, ennd e vorba sit apreciem o faptit oare
«care, nu ne sirntim multitmiti Orin citncl nu ajun-
«gem sit descoperim motivele, pe care nol le credem
cdestul de puternice sere a o fi determinat ; ceea ce
«Insemneazit sit nu suntem multdmitY Ineat timp re-
«ninne o lipsn in siragul determinatiunilor, conse-
«quentiler prin antecedentele lor, si cu toate aecste ar
a fi asa de usor de a umplea aceastit lipsit cu ajuto-
«rul liberului arbitru I Pentru ce n'o umplem ? Pen-
, trucit in fundul eel mai adinc al constiintii noastre,
esimtim repulsiune neinvincibilit de a considera li-
.1yerul arbitru ca ceva real, ca altit ceva deck un
«subterfugiu destinat sd marchese ignoranta noastrd
156

.rneventualit privitoare la o verigA oare-care din lan-


wtul causalithtil
Dar apoY oare nu presupunem nol to Inlantuirea
lrointei and judeettm pe criminal, and le acordlim
,circumstante usuratoare orX impovitrittoare, dupti, ca-
usele care au putut stt-Y determineze :2 Dar legile pe-
nile, care nu fac decat sa creeze motive de vointlt,
ar mal avea ele oare vre o utilitate sau vre un In-
toles ctind ar fi adev6rat ctt omul poate sti infrtingLi,
legea Mitt. motiv ? Dar educatiunea ar maY fi ea oare
,cu putintti, and ar exista liberul arbitru ? Pentru ce
tin om bine crescut nu este capabil s t facit cutare
sau cutare faptit necuviincioastt sau rusinoasti ? Toc-
mal pentrucil vointa lul este Initintuitit de motive
,nobile, care prin o lungtt deprindere S'au fixat in
sistemul lul nervos astfel, Meat au ajuns sti, fie maY
puternice decitt orY ce alte motive. MT, se stie en
orY ce exercitiu Indelungat al uneY aptitudini ner-
voase formeazit deprinderea, care nu este decAt un
fel de instinct ce lucreaztE ate odatti, fitrtt ca noY sit
avem constiinttt de lucrarea el. Dacti, nu ar fi asa,
stand n'ar maY fi pe lume niel siguranttt, Ilia In-
,credere, nicl moralitate, nicY civilisatiune.
Dar lasti,nd la o paste mttrturisirea explicit, sau
implicith, a oamenilor despre credinta for in fnlan-
tuirea vointeY ; a,ceasta Initintuire se poate dovedi
prin statistics faptelor sociale, ci apoY chiar prin ar-
gumente curat rationale. i In adever, dupti cum ob-
i3ervit Priestley (The Doctrine of Philosophical Neces-
4sity), .a zice clt vointa se terminti, prin sine InsttsT,
157

«insemneazd a nu spune nicY o idee ; ba Ailed insem-


«neaztt a spune o absurditate, ca adic6, o determi-
onatiune, care este un efect, are Joe fdrd causa &WI
scotind afard din chestiune motivele, nu mat remit-
cne in adevor nimica care sd product, determi-
naidunea.,
E curios §i totodatd milos lucru de a auzi pe unit
apdratort at liberuluT arbitru spunend cd, omul bine
crescut, cu adevorat inv6tat §i cu adeverat liber, nu
se mat conduce dada de datoria sa astfel precum
i-o dicteaza ratiunea. Dar dacd omul cult nu-0 pa-
zecte datoriile, voiu intreba de ce se conduce el ?
Desigur cd de motivele de care se conduc §i ceilaltt
muritorY. Vra slt zied; in casul itntOiu, vointa este in-
litntuitit de motive mai nobile, dictate de ratiune ; §i,
in casul al doile, do motive mat grosalane ; dar li-
berit nu o gdsim.
Nu mai remane indoialx, decY, ctl determinarea,
este un erect necesar al motivelor. Anse §1 aceste
sunt la randul for un efect necesar al organisatiunit
corporale a omulut, §i a influentelor obiectelor ex-
terioare. Se §tie apoT eLI atilt organisatiunea corpu-
lut cat §i celelalte lucrurY din lumea exterioard stint
supuse la legT fatale. Prin urmare fie care determi-
nare este o simply veriga dintr'un lane nesfir,,:it de
cause §i efecte ce se intinde in lumea rnateriald.
Prin urm are Yointa este fatald.
Despre ilusiunea liberuluT arbitru. Nu maY este nicT
o indoeallt c t acel care cred in liberul arbitru sunt
victimele uneY ilusiunT de care nu se pot desface. De
158

-altmintrele, toate ilusiunile sunt luate drept realitntY


piinit la un iimp. Dar ceea ce e curios, deli foarte
explicabil, este eit liber-arbitristiT nu stitruese ca in-
ditrittnicie in credinta for decitt cand e vorba de fapte
maY mull sau mai putin indiferente.
a Clad un barbat, zice d. Herzen, giiseste litngit
. femeea sa pe un tumult si '1 ucide, atunci nimine
a nu maY contestit cit acest barbat a lucrat Pub stit-
. pitnit ea, uneY patimY predomnitoare care a exelus
-a onY ce deliberatiune. Dacit un om se sin ucide pen-
s tru vmor situ dcsperare, nimene nu pretinde ed a-
. cest om se bucura de liberal seu arbitru. Winkel-
ried, apucand cu mitna 5i IndreptAnd contra piep-
. tuluY seu sulitele vriljmasilor, era, nimene nu con-
« testit,stitpitnit de un patriotism atilt de arzetor,
« fuck el jertfca viata sa pentru compatriotiI seT,
« on ce &tit consideratiune period in fata patriotis-
« muluT ... Dar indatit ce este vorba de fapte maY
s putin importante, atuncY par 'a. se simte o repul-
« siune de a admite ideea determinttriY necesare, re-
« sultdnd din conflictul motivelor. Presupunem ct
A discutlim asupra liberuluY arbitru ; adversarul meu,
« dorind sit 1'16 infunde cu un argument fttrd replied,

« Imi dice: degeaba maY fact sofisme, &Id e sigur cd


« eu sunt liber in momentul acesta sit inchid sau sit
desehid maim, sit stau loculaY sau sd merg, sit mo
A arunc de pe fereastra sau sa stau in diseutiune
cu d-ta.
a Nu este adevOrat.
-- Cum, zicY cit nu este adeverat ?
159

« Da. Dti,-mY o dovadit despre libertatea d-tale.


Ce dovadit vrei ?
Executarea imediat a uneia din faptele care zicl
ed stau in puterea d-tale.
Bucuros. Ce trebue sit fac ?
» Stt te arunci de pe fereastd.
Ah ! nu ! asta nu !
Si pentru ce nu ?
Da crezi d-ta, adicti, cit dorinta de a te repune
4in aceasta discutie ar fi un motiv in de-ajuns pen_
4tru ea un om, en femee §i copiY, sau chiar i fitrit
4asta, sti, se arunce de pe fereastit jos cu riscul de
«a-V rupe capul ?
a Nu amicul meu, asta nu -ml pare un motiv dea-
ljuns ; §i toemal pentrucd acest motiv nu este in dea-
»juns, chiar duptt ideea d-tale, deaceea nu te arund
»de pe fereastit. Recunoac,te decY eh a te arunca
4de pe fereastd nu std in puterea d-tale ; dar aternd
qde motive care se presenteaztt inteligentei d-tale.
«Nu e, ti prin urmare liber de a face aceastd faptd,
sau maY bine de a o voi; cad dacti odattt itY voi-o,
4atunci implinirea eY ar aterna de imprejurttrY exte-_
4rioare, de exemplu, de existenta sau neexistenta
4uneY grile, de consimtirea sau opositiunea mea, de
«atate altele. In scurt, nu este aid liberarbitru. Ce
4respune la asta
Respund, cit am ales reu exemplul, a nu tre
4bue a considera fapte de a stfel de importantil.
cFoarte bine. D-ta revindecY dard liberul arbitra
4numa1 pentru lucrurY fttrd importantd. ApoT o facul-
160

«tate care se stinge In orY ce faptii importantd pi


«care se aplicit numal la bagatelurl, maY merita oare
(ca fi aparattt cu attita zel? Si apol esti d-ta sigur
«ea, macar In casurY do bagatele, veT putea sLi. lucrezY
«sau nu, farti motive ?
Asta e ma de evident, di nici se maY discuttt.
«Pot in acest moment, MIA Mei un motiv, sit merg
«la dreapta sau la stinga.
«*i in care parte vreY sit mergi acum ?
La clreapta.
(EY bine, me pried eil dacit d-ta vreY cu adeverat
Knit mergi la dreapta, atunci nu poti stt mergi la stinga.
Vorbh sii fie ! eaca merg la stinga.
«Toemai asta prevedeam pi eu ; vezl prin urmar.e
«di nu atornii de la d-ta Ca sä mergi la dreapta, §,i
ach verbele au fost deajuns ca sit to faclt sit mergT
«la stinga. De ascii datit se vede ctt motivul era
esuficient.
Protestez, strigit adversarul meu cam ofensat ;
asta nu Insem-neazii a rationa, asta Insemneazd, a
«glumi sau a-sY bate joc de oamenY.
RInceti§or, Incetisor, nu to Infuria, Mei prin asta
rimy veT da o noun dovadit. Deja faptul de a fi !nal-
«tat putin giasul, de a fi gesticulat cu mai Inuit&
evivacitate, este din partea d tale Ora Indoealit o
ereactiune curatti, provocatit de o glum t. Acum, dacit
«vrei sit me asculti, lti voiu spune cum ImY esplie
oneintelegerea care YtT d ilusiunea libertittit Din
«neIncetata lucrare a creeruluY nostru resulta un pu-
«hoiu neintrerupt de imagini si de tendinte active,
161

< ea sit zic asa, care toate ar putea sit se tealizeze,


rzsit se transformeze In actiuni, sau sit nu se reali-
«zeze si sit fie lnlocuite de altele. La tot momentul
< simtim directiunea ce is tendenta rnotrice, dar nu
«siintim care va fi directiunea definitivit. ProUabilita-
«tea in favoarea cutitreY sau cutarei purtitri a noas_
< tre poate sit fie evidentit ; dar cu toate aceste, pe
«cat toate posibilitittile n'au fort eliminate, adice
«pe cat timp conditiunile producetoare de actinne
«nu suet ancit realizate, not credem cit alegerea
.este liberit. Dart cercul posibilitatilor se restringe
ocit cat tendinta de-a fitptui inteun chip determinat,
< elaborandu-se in reprs,sentatiunile creeruluf, depri-
< meaztt, ysi, ca sit zic asa, §terge pe toate ceielalte.
«A tubici simtim cit toate reflexiunile noastre iau di-
«rectiune maY decisit, si zicem : «Incep a voi sit lu-
«crez in chipul cola mai degrabit decat in celalalt.
<Insfirsit, causele determinate se complecteazit, si
Rceea ce era In inceput o posibilitate, pe urmit o pro-
«babilitate, devine o realitate. In aceste diverse stadiY,
osimtim cum actul se formeazit, i simtind ceea ce
R se petrece In noY, zicem : evoesci>, si atuncY miscarea
«se intamplA. Tot astfcl o cumpitnit, Incarcatit in aman-
«dou6 talgerele sale cu greutatY egale, poate sit se
«piece, sau de-o parte sau de alta ; ea e liGerti sit se
< piece in dreapta sau in stinga, dar nu o face pen-
«trucit amandoue greutittile se echilibreazd. Dar sit
«se adaoge de-o parte greutatea cea maY mica, un
«atom de pulbere, asta va fi deajuns ca sit hotitreascit
Conta, Teoria fatalismulut 11
162

«miscarea. Pe cat timp aceastd aditogire lipseste,


cumpitna remitne liberit sit execute cutare sau cu-
«tare miscare ; Indatd ce aditogirea s'a fitcut, ea perde
«libertatea i devine sclavd imprejurdrilor. AceastA
edibertate consistit deeY fn posibilitatea cutarui sau Cu-
«titrui eveniment ; gi dacd cumpitna ar avea cunos-
otintit de sine, ea s'ar crede liberd, ca gi noi ; dacd
ea n'ar vedea ea, un atom de pulbere o face sit
«cadit trite° parte, ea ar crede cit are un liber arbitru..
D. H. Spencer prin vestita sa carte : Principles of
Psychology, explicit ilusiunea liberului arbitru tot ca
d. Herzen.
Pe langd causa aretatit de acesti dol marl cuge-
tittorY, s'ar mai putea arica addogi doue cause, care
vor complecta explicaOunea. Tn consecuentit voiu
zice ca, ilusiunea liberului arbitru is nastere :
1 ° Din concursul gi complicatiunea unui mare nu-
mer de 'notire, care face cit resultatul luptel dintre
aceste devine incalculabil gi neprevezut. Aceasta du-
pif opiniunea d-lor Herzen si H. Spencer.
2 °. Din imprejurarea cti organza con0iinteY nu poate
sit perceapn In acelaf moment, si cu cel mai mare grad
de ltimurire, dealt nn singur lucru. Am arOtat mai sus
tit aceastd Imprejurare este poate cea maY impor-
tantd, lege a spiritulul nostru; eh, din ea decurge ne-
cesitatea facultittilor numite, sgeneralisatiunea, per-
ceptiunea raporturilor, asociatiunea si succesiunea
ideilor. Acura vom vedea ell tot din ea decurge gi
ilusiunea liberuluY arbitru. Si eatit cum : Se stie tit
orY ce Intipitrire de antgiul grad este o urmit a uneY
163

impresinni venite din lumea exterioarit, si care im-


presiune este destinatit numal decat sit treacit prin
sistemul nostru nervos, si sit easit din el afarit sub
forma, de impulsiune (lath, muschilor. Se stie apol cit
Intipitririle de anthill]. grad, Rind multe si diverse,
dan Joe la combinatiunea din care ese joeul facul-
tAtilor intelectuale, si la contrabalantarea din care
ese determinarea vieteY. Organul constiintei avend a
percepe ceea ce se petrece pe organul perceptiuniT
de ant6lul grad, simteste, intre altele, $i intipdririle
emotiunilor, prin urmare a motivelor. §i fiindcd fie
care emotiune trace, dupit cum stim, prin mai multe
grade de desvoltare, pantt ce ajunge sa determine
actiunea, care grad se oglindeste in Mate intipAriri
de anteiul grad ; deaceea, constiinta asistit, la toatit
desfitsurarea unuT mobil ; deaceea insfirsit avem con-
stiintA, maY mult sau maY putin, atat de motive, cat
§1 de cfectele lor. Dar fiindcit pe de-o parte, in ca-
put nostru se gAsesc In luptd mai multe motive de-
odatit, si fiindcit pe de altit parte, organul constiintei
nu poate percepe deodatit si separat mai multe luc-
ruri ; deacolo urmeazit cit, noY nu putem simti mo-
tivele litmurit decf,t pe rand. SA presupun cit, aflan-
dum6 In curentul succesiunil ideilor, privesc In con -
tiinta mea motivul b. In acest moment, desi eu fn
trcvM poate motivele a §i c care precedeazd 5i suc-
cedeazit pe b, totusi acest din urmil motiv este eel
maT clay, eel care ocupd mai mult atentiunea, mea.
Apol cited sunt oetipat a simti existents, desfasura-
rea si directiunea, pot a zice, numal a motivulul b,
1G4

de sigur ett eu nicT nu pot vedea In acel moment


altit determinare posibila decat acea causatil de b.
In consequent cred ca am stt luerez dupit eum m6
sfiltueste acest motiv. Dar ideile urmandu-se, eu lu-
nec de la motivul b la c. De astd datA r este acel
care ample mintea ysi atentiunea mea, pe child tibia,
thresc poate pe b §i d. Deaceea acum nu ved si nu
cred In alto determinare posibiltt decat in acea cau-
satit de c. Si asa maY departe cu toate motivele elite
le tree In revistil in timpul deliberatiuniY mele. Ce
face un orn care este frtimilntat de gandurl si nu
stie cum stt se hotitreasett ? El gandeste posomorlt,.
i deodattt venindii -Y o idee, se loveste cu mina pe
frunte zicendu-sT cam gttsit.> Dar ideile se urmeaztt,
motivul giisit se perde si el, In intunericul celor tre-
cute, §i venindu-Y o altit idee, omul nostru din nou
tresare zimbind i zicendu-sT cam gitsit.. asa maY
departe. Pen tru ce in momentul veniriT ideeY zice el
cam gttsit ?» Pentrucit in acel moment el nu crede ca
poate fi posibi/tt altit determinare dectlt aceea pe care
a gtsit -o.
Din perceperea uneT sume succesive de astfel de
neceqtAtl de determinare, naste In capul unuY reu
observator ; ideea Si credinta unei posibilitati de a-
legere. Zic In capul unni reit observator, cttcY onT ce
bun observator va vedeik ch. el InsusT nu se simte
liber chiar In mom entul ctfnd zice cam gitsit.» Ideea
acesteY libertAT vine pe urmtt duptt ce a trecut deli-
beratiunea ; chiar atuncT aceasttt idee se presenteaztt
qi
numaT cti, ideea uneT simple posibilittttY in abstracto. Se
in%elege ett lupta de motive pe care am presupus-o maT
165

sus se Intamp lit atunci cAnd aceste sunt mai mult sau
mai putin egale in putere. Dar davit In mintea nostrd se
presintd numal un singur motiv, atunci niel existit de-
liberatiune ; sau daett se presintd numaY un motiv
puternic, pe child celelalte sunt de tot slabe, atunci
deliberatiunea maY ell nu are &mutt. Aceasta este
una din causele pentru care sustiitorii liberulut ar-
bitru sunt, pe de-o parte foarte Iuddratnici In ere-
dinta for cdnd e voia de aetiuni indiferente deter-
minabile de nenum6rate motive tot indiferente ; yi
de alto parte admit dincontra meat -va inlantuirea
vointei, and e vorba de fapte groase, determinate
de un sentiment sau o pasiune puternicti (duptt cum
am vezut maY sus In citatiunea din Herzen).
3 °. Ilusiunea liberului arbitru odatd foramtd este
sustinutd §i fixattt in cat-va de cdtrd sentimentele de
delimitate i de italndrie. Aceste sentiment°, care sunt
4iste forme ale egoismuluY, ne procurd dorinta de a
stdpil ni§i a poronci. Aceasta anen nu se Impactt cu
ideea ca suntem sclavi pilnit §i a influentelor color
maY putin nobile. Deaceea ne place a isgoni aceastd
din urns idee din capul nostru. Si apoi chiar ne
convingem de-a binete ctt suntem liberY.
Cate idel fal§e, care ne lingu§esc, nu capatd oare
drept de cetatenie In fundul eel maY adinc al con -
victiuniY ! Fie care individ, fie care grup,
be care natiune let atribue§te de bunit credintft ca-
litittl pe care altii i le tagaduesc. Si aceastd buns
credintd, §i aceastd convictiune, se Intdre§te cu atat
166

maY mult, cu cat se IntLilnesc mai multi cointeresatY,


care atunci se lasti a se convinge unul pe altul.
De finitiunea vointd. In orY ce determinare volun-
are, constiinta vede intipttrirea de gradul ant6iti a
ernotiunil motivate. Anse aceastit emotiune ajunsil.
In gradul de dorintti, de§teaptit prin efectul asocia-
liuiliY ideilor i imaginile obiectelor i actiunilor
cittrtl, care tirade dorinta. De exemplu ettnd in6 ho-
tilresc 01 beau un pahar cu apit, eu am In acel mo-
ment con§tiintli de sete, §i totodata ved fn mint?...qa
mea imaginea paliarulul cu apa $i aceea a actiuniT
boutultiI. In inomentul In care m hotiiresc sit file
visith, la un prieten, ved in mintea mea actiunea
mergerii mole, casa §i figura prietenului, etc. In
consequentil; Vointa este con.,ctiinta motivalui determi
nhlor, unit's cu coWiinta imaginilor lucrurilor fi a ac-
ianii catrti care ne impinge acel m9tiv.

§. 2. .13c.cpre Instinct.

0 lucrare instinctive este acea despre ct cdrd moth"-


determin6tor ysi despre a card executare nu avem con-
ictiinta in I aomentul ciliar al determinatiunii i al exe-,
culard de§i maY pe U1'11111 putem stt, avem sau sx
nu avem con§tiinttt despre d nsele, Aca de exemplu,
(And cineva rapede mana Cu amenintare inspre o-
chiY meY, eu inchid ochil, intorc capul ci ridic ma-
nile spre apttrare, fdrA sA-mY dau samzt despre ceea
ce am filcut deck mat tarziu.
167

Care este adeverata deosebire intro instinct si


vointit ?
Filosofir si Naturalistil au crezut pand maY deundzi
si uniT cred sj astAzi, oh este o deosebire radicald
intro aceste done feliurl de determindri. Instinctul
apol a servit in stiinte ca un fel de panaceu al ig-
norantei noastre pvivitoare la actiunile neexplicate
ale animalelor. On de ca.te orY nu se intelegea o ac-
tiune a animalelor se respundea cii instinctul o pro-
duce ; ea si cum acest cuvent ar fi representat o
putere magicd care ne scutea de orY ce cercetare
maY departe. IIaY ttirziu s'a recunoscut tit miscarea
instinctive, este o actiune curat reflexit, care se im-
plineste en aceiasi regularitate sj fatalitate cu care
o masind se miscd cdnd intoarcem un anume surub.
De exemplu, pruncul incepe a sage firm sit stie, in-
data ce nerviY buzelor sale suet gadilitii de tint sau
de orY ce alt object ce se Introduce in gum lui.
Anse am vezut ca sj actiunea voluntary este fatald.
Prin u7mare intre actiunile instinctive si acele vo-
luntare nu este altit deosebire deck aeeea care pro-
vine din constiinta determinatiunii. Dar Did in pri-
vinta constiintei nu este o deosebire radicald intre
instinct si voltittt. Si in adever, daca considerdm
toate iniscarile cdte se intitmpld In corpurile organi-
zate, vedem ca, ele formeazit o gradatiune nesinititd,
incepend de in cea maT necunoscutit si mergend
pttnd la cea cunoscutit de cittrIt constiintd. Ma, func-
tiunile cele maY elementare ale vietil organise, pre-
cum endosmosa sj exosmosa, sunt si cele maY ig-
168

norate de not ; si nit putem sit le unoastem cleat


pe o cale obiectivtt foarte indeptirtatit, si dupzt foarte
Inultit experienttt. Mischrile mai complicate, precum
respiratiunea, bataea inimel, aj ung la cunostinta noas-
trt maY usor, deli tot pe cale obiectivit indirectit,
si duptl oare care experienttt ; dar sunt si ele nea_
ternate 'u total de vointa noastrit. Dupti aceste yin
misettrile instinctive propriu zise, despre care ctt-
pilttim c unosti nth imediatti, dar numaY dup, executarea
for si tot pe cale obiectivA ; astfel stint, clipirea din
ochY citind vedem Milt de veste o razit de lumintt
tire, trestirirea la auzirea until mare vuet neastep-
tat, etc ; deja aceste r-n*ArY se pot influents Iiicilty a
de cIttrti vointtt. Urmeaztt apol misettrile semi-instinc-
tive care stint maY Inuit sau maT putin intrev6zute
subiectiv de cittrti, eunostinO, si care pot fi moclifi-
cate de cittrit vointti, fn mornentul execuOuniY for ;
astfel sunt, miscarea ce face o mamit cand vede pe
copilul seu In pritnejdie si se ripede sit -1 scope ;
imbrttcosarea a doY =anti care filet de veste se in-
tillnesc dupti o lungit despartire ; plztnsul, risul etc.
Dupti, aceste via miscarile curat voluntare despre
care ettptItItm cunostintit pe cale directtt subiectivtt
ehiar inainte de executarea lor. In sfirsit, in capul gra-
datiuniT stau acele miscitrY voluntare care sunt de-
terminate duptt o foarte lungit deliberare a motive-
lor intelectuale, despre care avem cea maY clarit
constiinttt en timpul eel maY lung inainte de execu-
tare, si care pentru aceasta caracteriseazN, pe oame-
169

nii eel mai superiori si mai emancipati de patirnele


ordinare.
Prin urmare cu cat suim scara vietis organice, cu
atat vedem cat constiinta 1§I ldrgqte orizontul. De
airs urmeazd cdt intre instinct 0 voinfd nu este de
cat o deosebire de grad. Acest adever este coroborat
si de observatiunile urmatoare :
Omul nu poate Imbrgisa cu atentiunea lut toate
actiunile cute e capabil sit faett. Deaceea In intere-
sul Ilirgiril orizontuIui contiintei MY, e de neapara-
tit trebuintil ca lucrarea voluntard de astazi s'o pre-
facd In lucrare instinctivd, numitti deprindere, pentru
ca mane, suindu-se pe aceastd, noud, treaptd, sil poa-
tit vede maY departe cu ochil con§tiintei ; adic6, sit
poata, intrebuinta atentiunea sa la alte actiuni maY
superioare si mai complicate. Asa, vedem cd vorbi-
rea, cetirea, inv6tarea unel limbi streine, manuirea
Willi instrument de musica, etc, care la inceput o-
eupd toatit mintea celul care invatd, aceste toate se
oxecut1 la urmt maF,sinal sub influenta altor actiuni
5 al superioare care ocupd atuncY atentiunea, precum
ar fi, combinarea ideilor, expresiunea until sentiment
prin note musicale, etc. Deci deprinderea este un
instinct care odinioard era o vointd. Este un instinct
chstigat, ce -I dreptul, dar care nu se deosebeste prin
altd, ceva de instinctul indscut.
In copildrie concepem o idee si o aplicam in prac-
tied In deplind constiintdi, credem not atunci. Inse
cu cut inaintam in vrestd, cu cut eft§tigam mai mul-
td experientil in privirea acelel idef si a aplicariy
170

el, cu atata vedein maY lamurit Intr'Onsa, cu atilt,


prin urmare, avem maY multi con§tiintit de ea. A_
jungend la bOtranete §i aduc'endu-ne aminte de ye-
chile noastre cugetttrY, pe care punendu-le in corn-
paratiune cu cele actuale, gitsim ci deosebirea este
a,sa de Mare in privinta constiintei, Inca zicem :
.dacil in copilitria mea, in cutare cas, am aplicat bine
cutare maxima de purtare, de sigur cti am ficut -o
prin un fel de instinct.» Tot astfel zicem cit, cutare
popor in stare primitiva a fitcut cutare resboiu sau
cutare tractat on alianta prin instinct de conserva-
ti Line.
Sociabilitatek este un instinct .propriu zis, §i inits-
cut la multe specil de animale. Tot acest instinct
a silit pe oamenY ca in cea maY primitivit stare s61-
batica sit trtietvcit in grupuri. Dar instinctul socia-
bilitittir, adicit legaturile sociale, se specialiseazit §i
se complicit en cat umanitatea face progres.Ajunge
un timp cand oameniY sunt constituitY in state pri-
mitive, precum erau, de exemplu, vechile monarhil
ale AsirieY, PersieY, etc. In aceastit stare exista oare-
care con§tiinta despre sociabilitatea omului ; cad
carmuitoriT statelor fac acum leggy deliberate, adic6
voluntare, prin care dovedesc credinta for c11, soci-
etatea ar pute /7 organizatetincatva 1i astfel deck cum.
este. Alai tarziu cand vine timpul automatilor din
state, numerul, fill% sit dispara, se mic§ureazit : candy
adic6 un numer mai mare de oamenY, capatand o
con§tiinta ceva mai clarit de societate, is parte 1a
conducerea statelor : aceasta este epoca oligarchiilor
171

si a monarehillor maY laminate, bazate pe dreptul di-


vin. Vine insit thnpul cand toti indiviziT dintr'o ta-
ra au constiinta de societatea i sociabilitatea, for
fie-care crede cit el face parte din societate numaI
fiindca voeste, cit societatea nu existit deck numal
fiindea totI membrii el s'au invoit tacit sit se supu-
nit la °are care obligatiunY pentru a ca,tiga prin a-
ceasta foloase mai marl, cit tots ocarmuitorii Cu drept
divin sau cu dreptul celul mai tare sunt niste usur-
patorY, cit cetatenii prin vointa for pot sit tact si sit
disfaca, sit dreagit §i stt strive dupit cum vor ave.
gust si plitcere. Aceasta este epoca monarchiilor
constitutionals democratice si a republieelor demo
cratice din tiinpurile noastre ; epoca tiintelor so-
elate si de stat bazate pe liberul arbitru si pe ghi-
bacia cArmuitorilor. Dupa aceasta va veni, eredem,
un timp cl,nd membrii societatilor omenesti vor aye
constiinta nu numat de toate suruburile i misettrile-
mashie omenestI numitit societate (fie ca stat, co-
munit, provinta sau on ce altit asociatiune privattt ;
ci si de absenta libertuttei vointer aceasta va fi epo-
ca stiintelor sociale si de stat bazate pe legile fatale
ale NatureI. ET bine, eand astazI vedem cut cetate-
nil dintr'o tart eivilisatA iau parte direct sau indi-
rect la organizarea i conducerea statuluY, sfatuin-
du-se, disputandu-se, chibzuind i hotarind, cea de'n-
t6Y idee cc ne vine este ea, ata crearea oat ci or-
ganizarea i earmuirea statelot este o lucrare volun-
taa §i o artit. Dar aceasta arta In zilele noastre se
bazeazit cAte- odatil pe descoperirl stiintifice, si In
172

genere pe regule nascocite de tea mai rafinatd pru-


denfti, capatatti prin o experientd asa de laugh ca
a noastrh. Cu toate aceste vedem tit aceste regule
in esenca for sunt "'plicate si de popoare semi-sal-
batice, care de sigur nu sunt in positie sit filosofeze
ca not asupra stiintelor de stat. Pentru a explica a-
cest fapt zicem indatii cd acele popoare lucreazd
astfel prin instinct. Dar si oamenii selbaticY se sat-
tuesc asupra intereselor for commie si au care care
constiinfd de ceea ce flu.% De sigur cht si el, la. ran
dul 1 ), se mind de regularitatea 3i uniformitatea cu
care stint organizate yi conduse societtitile de furnicY,
de albine, de castor', fard ea membrif acestor soci-
etal' S1i aibd experienta i usurinVt de cousfdtuire
a oamenilor.
Ceea ce s'a zis despre sociabilitate, se aplich la
toate dispositiile, lucrarile i ideile omuluf. De aiei
se vede cd lucrarea precedeazil conceperca ideel care
se realizeazd in acea lucrare. Intr'uu alt ordin de
idel s'ar ziee : arta, preeedeazii stiinta. Prin urmare
in,tinctul este o vointd maY intuuecatd ; pe cand vo-
inta este un Instinct mai luminat.
Dud considerdm toate micdrile din lumea areas-
ta, am put& face o .gradatiune nesii4td, incepCMd
de la misedrile corpurilor brute produse de forcele
mecanice gi fisice, contiaufind cu miscdrile chimice,
apoi cu cele fisiologice din Plante, pe urmit cu cele
din animale, ajungOnd insfirsit la actele instinctive
i apoi la cele voluntare ale ornuluY. Cu cat ne suim
pe aceastd start' gradatd, cu atiita materia se cu-
173

noaste mai bine pe sine. Aceasta gradatiune se des-


volteazd si in decursul timpurilor. Asa, in istoria pit-
m8ntului nostru vedem la inceput numal misottrile
materiel neorganice. Mai tarziu apare viata, organi-
cd care incepe de la formele cele maY simple si a-
junge gradat pAnii, la, starea actualtt a omuluY. Dar
e probabil e t progresul nu se va opri aidY. Ornul,
sau spEcia de animale la care va da el nastere, va
continua In viitor a deveni din ce in ce mai con-
stiut, ysi pe o cale din ce In ce maY directA, atilt de
lucritrile trupulul seu, cat si de acele ale natures
ce-1 IncunjurA.

Nota. Pe cdnd. se credea c i animalele sunt absolut statio-


nare, fiindcti ar fi couduse de o facultate stationard nu-
mitti instinct, se aducen, ca exempla laptul cii, albinele
tot astfel ar fi luerfind acum f aguriY ca si cu dou6 milde
anY In urmil; pe cand oameniY at fi asa de liberY si de
progresistl inclit lucrAtile lot s'ar fi deosehind. Acum,
and stiinta a dovedit cd si animalele schimbi lucrarile
for dupti loc, tirnp si impreiurarl, voirt fare o singurd ob-
servatiune fn privinta aceasta: dac;t o fiintd inteligentit
si neprevenith at observa societhtile ornenestl mime in
decurgerea unuY time relativ scurt, oare n'ar gilsi ea cti
nol stimdnitin cu albinele in privirea statorniciel si a u-
niformitiltiY? 1)e exempla, a Post o epoch preistoried in
care toot oamenil aveau acelas fel de arme de silice. In
timpurile istorice, in Limp de mat multe mil de ant, tot(
oamenil s'au servit de arcurY si 51,1110. Toate popoarele
selbatice sau barbare dintr'aceeasY climb au intocmal ace-
las fel de bordee. fii aceastd. architectura dureazd multe
mil de ant, inainte de a se preface in architectura mo-
dernd, care eardsl incat-va este aceeasi pretutindene. Bor-
deele selbaticilor si a barbarilor totdeauna au forma de
174

vizunit, si casele noastre totdeauna rectangular°, in ce se


deosebesc ele oare de celulele din faguril albinelor ? De
cigur cat se deosebesc numat prin aceea cif stint locuintele
unor albino mat perfectionate in care specialisarea orga-
nelor si a functiunilor este maT mare din care causd gi
lucrarile acestora trebue sit se diversifice maT tare si in
maT scurf timp. Dar deosebire esentialli intre lucrhrile a-
cestor dou6 speciI de animale nu existA.

SECTIUNEA IV.
adeva date qtaroyfice care con/Irma teoria fatalismului.

Centrurile nervoase ale functiuniY de relatiune


sunt creerul si mnduva spinttriY. Din aceste centrurY
pleacn un mare numer de nervY care se ramifictt si
se respandesc In toate organele trupuluY. Anstt fie
care new este compus din done felurY de fibre ner-
voase : unele numite fibre sensitive care sunt desti-
nate sn transmita la centrurile nervoase impresiunile
produse la periferia trupuluY de entra obiectele ex-
terioare ; altele numite fibre mot rice care sunt Insttr-
civate sit, transmitn muschilor impulsiunile motrici
ce pleaci% de la centrurY. S'ar pute .zice cn nervul
este compus din done linil telegrafice, din care tuna
aduce noutntile din afartt, si alta duce inapoi res-
punsul, adiett ordinul de milcare a muschilor ; earn
statiunea uncle se primesc noutntile si redacteazit
respunsurile este centrul nervos. Deosebirea Intre
aceste done felurY de fibre se face cu usurintn la
nerviY care pleactt din mitduva spindriY. CticY fie care
dintre acesti nervY are done rAditcinI, adictt done
175

ft iY ce es separat de mitduva spinarff, care apoi se


intrunesc spre a forma un singur cordon. Ritditcina
anterioarit este compusit din fibre motrici ; emit cea
posterioarit din fibre sensitive. Asa meat, dacd taem
pe cea de'ntOT, organul In care merge nervul astfel
ciuntit, simteste contactul obiectelor exterioare, dar
nu poate sit execute nicI o n i§care ; earl dacii, tit-
em radacina posterioarit, §i lasitm pe cea anteri-
oarit, atunci organul In care merge nervul poate sit
execute orY ce mi§care, dar nu simte§te nimica, chiar
cand ar fi ars cu foc. .A§a dar, prin acela nery
tree doue curente In sens contrar : impresiunea de
din afarit merge spre centru, §i de acolo, dupit ce
s'a transformat In impulsiune motrice, se Intoarce
earitsi Inapol. Se Intelege cit pentru a fi cu putintit
prefacerea curentulul sensaOuniI In ciirent motoriu
trellue ca fibrele sensitive sit se uneascit In centru-
rile nervoase cu fibrele motrice ; astfel facet aceste
sit fie oare cum continuarea celor de'nt6T. Eata cum
se face unirea for In mAduva spinaril :
Fibrele care constituesc ritdaeina sensitivet a ner-
vului incep a se Imprit§tia Indatit ce Intrit In ma;
duva spindriY. i anume, unele se Indreaptit In sus
si continuit drumul pantt la creer ; earit altele se a-
cufundit In substanta care constitue central mitdu-
.veY. Aceastit substantit este compusit din un num6r
nesfIr§it de celule maT molt sau maY putin neregu-
late si prelungite. (Math ce fibrele ritditcinil sensi-
tive ajung In mijlocul aceste mase cenu§ie, ele In-
ceteazit din ce In ce a fi fibre ; adic6, ele se sfir-
176

sesc cu o continuare de celule din ce In ce maI


putin lungY, pAnd ajunge la o gramadd de celule
maY mult sau mai putin ovulare. Dar tot din b aTa-
mada acelor celule scurte, Incepe a se destinge In
partea opusd, sirurY de celule din ce In ce maY
lungY, care de la un punct devin fibre nervoase
motrici, care es din mnduva spindrii, Impreund cu
cateva fibre venind de la creer, spre a constitui
cealaltd raddcind a nervului, cu alte cuvinte amun-
douo felurile de fibre nervoase se Intillnesc si sunt
puse in comunicare prin mijlocirea unuY numer de
celule din masa cenusie a meduvei spindriY. Acest
numor de celule care se interpune intre nerviY sen-
sitivY si Intre nerviT motorY, are un rol si o functi_
une analoagd cu aceea a uneY bobine de inattatioune
care se gitseste In mijlocul uneY sirme ce so Intre-
rupe, si prin care trePe un curent electro-galvanic.
Acest numer de celule este acela care preface en-
rentul sensatiuniT In curent motoriu.
Fenomenul transformttriY impresiuniY venite de a-
fard In impulsiune motrice se numeste acciune re-
flex& Aceastd, actiune reflex d, constitue in esente toata
functiunea de relatiune a fiintelor organice.
Pentru a Intelege bine functiunea de relatiune, slt
Ineepem prin a o stadia In formele ei cele maY sim-
ple. Eatd pentru acest scop o experientd citatil de
d. Herzeu (Fisilogia dela volunta,) In care actiunea
refiexii se face numaY prin mijlocirea meduveY spi-
ndriY, si fildrit amestecul creerilor
<(-) broascd siindtoasii este spanzuratd de extre-
177

«mittitile sue de dinainte. Sit punem degetele uneia


«din extremitAtile de dinapoT in contact cu o leach
«de acid. Animalul retrage cu putere piciorul, it
gfreacil de celalalt ca sti-1 steargit, resistA din toate
«puterile, si aratl intentiunea hotttrittt de a scapa
<si de acid si de experimentatiune. Silindu-se ca stt
«ajungA acest stop, el inchide ochiT ; ceea ce in lirn-
«ha broastelor insemneazA ctt el sufere o durere cum-
«plitA.DacA traction tot asa o broascti, acareia ma-
«duvA a spinArii este sectionatA, vedem ctt piciorul
«de dinapoT se retrage numai decAt indattit ce dege-
«tele lui au avut cel maT mic contact cu acidul; ba
«Arica, acest picior se retrage cu mai multi prompti-
«tudine ci energie, decitt dacti brotisca ar fi sttntt-
f tot-NA, particularitate asupra cAreia von) reveni. Ju-
mdtatea de dinapoT a trupuluT broasteT operate re-
»actioneazA deck in contra iritatiuniT, intocmaT ca si
«cum broasca ar fi sAnAtotistt ; darA janzetatea de di-
<nainte a trupuluY nu reaccioneaul ; extremitAtile de di-
«KnaiutP nu fac nici o sfortare ca stt scape ; ochii nu
a se inchid ; tot ce se petrece in jumOtatea de dina-
4poi a trupului este si remAne necunoscut pentru
«jurnetatea de dinainte ; animalul nu simte nimic din
,teen ce se face. Pentru a dovedi ca, aceste miscArl
«sunt In adevkr si cu totul neat6rnate de constiinta
«animalului, putem sA ucidem broasca i stt sfara-
«rnttm sau sit them toatit jumetatea de dinainte a
«trupulul, lltsand lima/ picioarele de dinapoT ci ju
«mkatea de dinapoT a mkluvei. MAcit reincepem a-
Conta, Teoria Fatalismului 12.
178

ctunci experienta acidulul, efectul produs este acelas ;


laba excitatit se retrage cu rtipegiune ; cealaltit a-
<semene se agiteaztt, si cate odattt ele se freacti una
»de alta, intocmaY cum se freactt ettnd broasca este
esttnAtoastt.,,
In aceastti, experimentatiune, fiindett la meduva
spit-1AM se transmite numaY o singurlt sensatiune
printr'un singur nerv, este usor de constatat : itntku
01, miscarea muschilor este efectul necesar al exci-
tatiunil nervoase : al doile, ctt intensitatea efectuluY
este proportionalit cu intensittea cause. Aceste se
pot constata may cu aceeasi usurinta si ht mischrile
carat instinctive, care se intitmplit la animalul Omit-
tos si prin ajutorul nervilor care merg de-a dreptul
In creer. De exemplu, clipirea de ochY la vederea
uneY lumine neasteptate este o actiune reflexit destul
de simplit, In care nervii opticl contin fibrele sensi-
tive, eartt nerviY faciall fibrele motrice.
Actiunea refluxit, fitrA a-;Y schimba natura, devine
mult may complicattt child se face prin mijlocirea
masel celeY marl a creerilor. i in adever, creerul
este o mast considerabillt de substanttt albil la mij-
loc, compustt din fibrele conduckoare ale nervilor,
si de substantli, cenusie prin prejur, compustt din
celule maY mult sau may putin prelungite care unesc
cele cloud categoril de fibre conduckoare. In el vin
fibre sensitive din totY nervii respAnditi in trup, chiar
din eel care se acufundti, in m6duva spinttriY ; si din
.ei plead, fibre motrice pentru totl acel nervy. Intre
aceste done telurl de fibre apol se interpune o mash
179

de materie centiOe untie se elaboreaztt transforma-


rea curentulaY nervos. Dar fiindett aceasttt mast este
o mare aglomerare de celule intermediare a tuturor
nervilor din trup ; deaceea In ea nu soseste numaY
o singurtt impresiune ca fn experienta de maY sus
cu broasca ttlettt; ci tut numOr ciltoodattt foarte mare
de impresiuni ettptltate atilt prin nervil r6spiluditY
prin tot trupul, ctlt §i prin simturile vederil, auzu-
luY, mirosuluY, gustului, etc. Pe 111,1'0 aceste se me
adaog impresiunile permanente, adie intipitririle de
ilnteiul grad de§teptate prin asociatittnea si succe-
siunea ideilor. 11. Fiecare din aceste impresiuni, ve-
nind prin o fttOe specialit de fibre sensitive, cauttt
stt se continueze in fd§ia, corespondenttt de fibre
niotricT. Fiecare sensatitme decY, cautit sit se trans-
formeze In o mi.rare a sa proprie. Anso fiindctt la
un concurs de sensaOunT corespunde un concurs de
mivArY, deaceea fortele impulsive se contrabalan-
seaztt uua pe alta, astfel incur, mi§earea efectivit a
mu§chilor nu mai este efectul singular al cutitrilsau
cuttlriY excitatiuni nervoase ; dar este resultanta co-
munit a tuturor impresiunilor. DeaicY se Incelege ca,
din causa neutralizItriY parciale a mobilelor, un ani-
9 Si in adev6r, intipdririle de Ant6iul grad nu suet dealt
niste efeete ce continul mull timp in urma uneY excitaidunt
nervoase ce a durat putin amp. S'ar putea zice el sunt nite
lesuinl organice ajunse in stare crouicl pi latenta, si care sunt
iritate, degteptate ri impedecate de a se tlmadui de earl, o
maltime de itnpresiunt actuale, care via poate priu fibre ner-
voase ce se afil in leglturii en aeele prin care s'au stabilit
lesiunile sau impresiunile cronice.
180

mal poate sa execute o miscare foarte mica In urina


unor excitatiunY foarte mart. Dar in casul aeesta
lupta ssufieteasea dinteensul va fi proportionald cu
num6rul i in.tensitatea excitatiunilor.
«Sit presupunem, zise d. Herzen, clt un cane sti
«inchis lute() camera ; el se ureste stand singur, ge-
one, se intoarce, adulmeett pe icY pe colea. Deodata
< descopere o bucatlt de carne pe masa ; pofca i se
<aprinde. Mirosul, veclerea carnii, desteapta In el o
<multime de imaginf, care If representeaza desfatit-
<rile gastronomice continute in aceastit came: el
<<intinde botul ca s'o apuce ; deschide deja gum ;
«dar eatlt clt deodata i se arata imagina ciothagitu-
<rilor pe care le-a primit alto data din causa czt ce-
«dase la o ispitL ca aceasta. Indati actiunile reflexe
<pe tale de a se produce isf sehimba directiunea;
a allele se departeaza, clemasa, se resigneaza la sorta
.sa, si numai din clind In cand trece sate -o ochire
<tristit si dragostoasa la aceasta came atilt de g us
e<teasa pentru tine va putea-o mestecad,
Ara v6zut cum resultatul final al actiunif rPflexe
aterna de-o multime de impresiuni care se contra
balanseaza. Dar apof actiunea reflexa mai este mo-
dificatlt cantitativ si calitativ si de urm6toarele doua
categoril de influente :

1°. &area sistemuha nervos in momental excitailuna


nervoase. *i in adev6r, nutritiunea nervilor si a cen-
trurilor nervoase poate sit se faca, mai inset sau
mai repede, mai regulat sau mai neregulat ; $i din
ceasta causa organele pot fi Mai malt sau mai pu-
181

in simtiteare si energise. Toate aceste start ale s s-


temultrt nervos sunt causate de influentele diverse
ale cliferitelor mAnclri, beuturi, start atmosferice etc.
2 O. 0ganisatilinea inclioiduala, adie6 constitutiunea
fisica, inascutd. Nenumdrate fapte puce afard din in-
doeallt dovedesc ptnit In evidenta c t fie care organ
sau forma de organ stit in corelatitine, nu numat cu
alte organe sau forme de organe, dar chiar en a-
nume dispositiunt morale si intelectuale, care influ-
enteazit asupra actiunii retiexe- Astfel puiY de rata,
avend organele anume adaptate vor avea si apleca-
rea inascuta de a Inota chiar and vor fi crescuy
de o gdind ; si eY se vor arunca in apt in sea de'n-
tot balta ce vor Inti,lni, cu Loate protestarile ce face
elosica de pe mal. Rasele de citni, care in privinta
constitutiunii anatomise se deosebesc Intre densele
prin eitteva particularitity accesorie, se deosebese
asemene In privinta caracterului si a inteligenteY :
catit deosebire de forme si totodatil de aptitudint
este, de exemplu, Intre canele de stand si canele de
terre-neuve ! D. Herzen zice cif profesorul Schiff
din Florenta a sectionat nervul olfactiv in patru cel-
tei de curend nitscutf. Acesti eget nu mat puteau
gitsi tita mamet lor. 31a1 tdrziu fiind invOtati a bea
lapte dintr'un vas alb, nu mai Oscan lapte dacit era
pus intr'un vas celorat. Apo unul din acei eilteY
care a fost conservat mai mutt timp, se lua chip,
on ce om, aril, sit arate nicl o preferinta pentru
stiipfLnul seu care ii hritnea. Insfirsit toate calitittile
lul intelectuale 0 morale (intre care 0 fidelitatea
182

cdtrti, stdpiin) erau schimbate. S'a observat cit mti-


tele care sunt cu totul albe si cu ochiY albastri, sunt
asemene cu totul surde. Acest din urma. fapt dove-
deste cd, cea mai mied modificare Intr'un organ mo-
dified pe toate celelalte. Este adev6rat cti, nut putem
nclt preciza ce anume schimbare moralit sau inte-
lectuald corespunde la cutare deosebire organicd: a-
ceasta se va putea face mai titrziu duplt ce se va studia
maY bine chestiunea. Dar din faptele deja cunoscute,
si din natura lucrurilor, resulat cit trebue sit fie o co-
relatiune complectd intre fie care parte din orga-
nism si Intre functionarea aceluY organism. CAM
de o parte, fie care causit trebue sit aibd un efeet ;
si de altd parte, organisniul este toemai acea masi-
na complexd, In care fie care parte aternd de Intreg,
si Intregul de fie care din pdrtile sale. Deaici ur-
meazti, cd, arta de a cunoaste caracterul si aptitudi-
nile tuna om numai duplt inspectiunea figurei si a
conform-Vilna trupuluT, nu este imposibild.
Restmatul fenomenelor pichologice

Din cele expuse maY sus resultd ca.: In toate fe-


nomenele functiuni1 de relatiune, stiinta nu poste
sx descopere altd ceva decat actiuni reflexe, care In
principiu, sunt simple ea si curenturile electrice. A-
ceste actiunT reflexe sunt de done feluri In privinta
constiintei ce avem despre dOnsele.
1 °. Actiuni reflexe coiltiente. In acele noY avem
constiinta mai mult sau mai putin despre contraba-
lantarea complicate de forte simple care se Intiilnesc
1S3

In substanta cenusie a creerulaY, unde curenturile


sensitive aferente se prefac In curenturY impulsive
aferente. Aceasth contrabalantare constientil, se nu-
meste In privinta intelectualit, perceptiune de anteita
yi de al doile grad,; earit In privinta determinatiunil
se numeste, stare moralti (motivele determinative)
yi vointd.
2 0. Activn" reflexe neconytiente. Aceste sunt actiu-
nile instinctive despre care nu avem constiinta de
la inceputul pAnit la sfirsitul lor. Dar In realitate 1i
aceste pot sA consiste dintr'o contrabalantare or1 cat
de complicatn de un mare nuritr de impresiunT. Do-
yacht la aceasta sunt lucrurile incoustiente si com-
plicate ale somnambulilor, jocul mecanic al artisti-
lor de music6 instfurnentailt, etc.
Dar orT ce actiune reflexlt, find un tenon-len cu-
rat flsiologic, aternit cu total de cause rnateriale, a-
dice de fortele naturale ale materiel. Si flindcA a-
ceste forte sunt stilpitnite de legY fatale, urmeaztt ctt
i actiunile reflexe iau nastere si se exeeuteazA fa-
tr'un mod fatal. Acesta este motivul pentru care. am
zis la inceputul arestuT studiu cat nu este deosebire
esentiald intre misearea fitcutlt de-o piatra sub in-
fluenta unel impulsiuni, si hare m4carea thcatti, de
un om sub influenta aceleiasI impulsiunl. De exem-
pla, o peatet Impinstt de uragan se va, rostogoli de
pe dealurY si de pe locurile expuse, pant se va a-
seza intr'o vale sau Intr'un loc Indosit de unde u-
raganul nu o maY poate misca. Asemene un om fl-
ind surprins de un asemene uragan, dupti ce poate
1st

va chikui in deplinet cowtiinta, va fugi §i se va as-


cunde pentru un moment dupit o stilted ; eat* pen-
tru a preveni alte IntfunplitrY do aceste, iii va'cons-
trui un bordeiu.
Din natures fatalismului resultit cit dacit nol am
eunoaste cu amtinuntul gi cu precisiune toate eau -
sele care au it influenceze asupra cutitrei persoane,
la cutare moment in viitor, not am ',uteri prezice
asemene cu precisiune tot ce acea persoanit are sit
simtit, sit gandeascd si sit fucit in ace' moment : In-
tocmaT precum imam prezice apropierea uneT co-
mete sau momentul fazelor lune. on al eclipselor
de soave i lunit.
Atilt posibilitatea prezicerilor, cat si realitatea fa-
talismului, mai suet dovedite si de faptul, neexpli-
cat pitnit acum, cit uncle persoane nervoase au pre-
sentimente si visuri profetice despre ceea ce are sit
se intample cu densele :;au Cu alte persoane.
CAPITOLUL IV.
Valoaroa praoi:ia a teorie:, fatali4mu1tl.

Findeit teoria fatalismului re baseazit pe faptele


cele maY ntuneroase i cele maY sigure din cite \ in
la cunostinta omulaf ; de aceia nu mo ladoesc cit ea
va fi admisit, maY eur'end sau mai tarziu, de toatii,
lumen cultd a timpurilor noastre. Chestiunea itns6
este de a se sti, dacit .aceasttt admisiune nu ar avea
enr.equente rele pentru viata practid a oamenilor.
185

Spiritualistif s'au cercat in totdeauna sit dovededsch


cd, admiterea filosofici materialists conduce la, ni ini-
circa moralitAtif publice, la stingerea on citrei acti-
vitAtT intelectuale, la disolutiunea societittiT si la in-
dobitocirea oamenilor. Dacd of au invocat astfel de
argumente contra filosofilor materialiti care admiteau
o oare-care sferd, mai mu1L sau maf putin rPstrmsd,
in care s'ar invOrti liberul arbitru ; apoi cu atat mat
muit of s'ar crede in drept sit le invoace contra te-
orief fatalismului, care nu admite de loe existenta
liberului arbitru. Dar sa vedem dacit stint funds to
temerile spirituzdistilor.
Din punctul de vedere spiritualist s'ar in trevede
dow?, consequence rele prinipale ale admiterii tee-
rief fatalismului.
-tnteia consequenta. Dacit nu existit vointit Tibet t'
atunci nu mai este merit si demerit in faptele nots-
tre, 'i prin urmare Ind responsabilitate. Prin urn a-
re nime nu trebue sit mai fie pedepsit, nici resplatit.
De acolo urmeazd cl, religiunea, morala legiA-
latiunea, care au de seep sit imbundtitteased oamenif,
distribuindu-le peclepsei resplittY dupd faptele Tor,
nu mai au nicf un inteles, nicf un scop, si trebue sit
disparit. Cit odatit aceste flind dispitrute, nu mat este
pooibila societatea, i oamenif trebue sit U.:leased, ca
dobitoacele prin pAdure ; qi poate mai r6u tined ; cdei,
ne mai find fn lumea aceasta, nicf dreptate. nicf
autoritate, eT s'ar distruge unul pe altul.
La aceste exageratittni i croele ale imaginatiunef
se poate re.Tunde uraidtoarele :
186

Afar' de fortele fisice §i fisiologice propriu zise,


ceea ce sustine Viatt1 animalelor este instinctul con-
servator, care se manifesta sub o multitne de forme
sau instincte particulare. Aceste instincte sunt ase-
mene baza conservarii individului §i a societatiY
omene§tf. Cliiar in starea actuala a desvoltariI ome-
netl, cited actiunile con§tiente sunt atilt de nume-
roase ; chiar astazY de sigur ca actiunile instinctive
care asigura conservarea noastre, formeaza noun -zed
i Douo la sttit din totalul activitata noastre. Astfel
find lucrurile, se intelege cit chiar disparitiunea to-
talit a motivelor con§tiente procurate de religiRne,
moralit §i legislatiune, nu ar putea sit nimiceascti so-
cietatea ci i-ar da numai o mica, modificare egalit
:

cu until in sutit din totalitatea activitatiI noastre ;


dovadit in aceasta este istori t, care de-o parte ne a-
rata, ca de multe onY popoare intregY. tau suferit schim-
bitrY violente orl chiar voluntare, de re
ligiune, moralit §i legislatiune, farA ea societatea sit
fi incetat de a exista ; §i de altit parte ea ne arata,
cit, societatea de multe on a cazut inteun fel de di-
solutiune, fitrit ca credintele el sa se fi schimbat din
ceea ce fusesera pe timpul prosperitatii. De aicY se
vede eftt de micit importanta au motivele con§tiente
chiar citnd sunt sanctionate.
Dar religiunea, morala §i legislatiunea, onT cat de
micit parte ar ave ele in existenta noastra, pot nu-
maY sit fie modificate dupit cerintele timpuluT, adic6,
dupit starea de cultura, a oamenilor ; dar nu pot sit
dispirit deodatit din societate ; ca,c1 ele sunt ni§te
187

manifestatiunf ale instinctuluY conservator, care a


ajuns in parte sit fie coiqtient, farit de a Inceta prin
aeeea sit remitnit tot fatal. Astfel nol suntern silica
sit, facem tot aceea ce favoriseazit desvoltarea indi-
vidului si a societittiT, nu numaf prin impulsiani in-
stinctive, ci si prin motive constiente iinputernicite
de pedepsele si resplittile fitgitduite de Dumnezeu,
de constiinta moralit st de justitia socials. i apoT
aceste pedepse si resplitti au utilitatea si ratiunea
for de a fi tocmaT din causit cit vointa noastrit nu
este liberit si se determinit de motivul eel maY pu-
ternic ; citcY, dacit ar exista liberul arbitru, atuneY
nu s'ar influenta de amenintitrile pedepselor, si ar
pute in tot momentul sit calve datoriile ; atunci nu
ar maT fi nicT o sigurantit pentru societate, din cau-
sit cd orY ce legi s'ar face, orY ce provedimente, on
ce eombina,tiunT pentru siguranta publicit s'ar In-
cerca, efectul for ar fi tot nul asupra vointelor, si
prin urmare probabilitatea infractiunilor ar lit-name
aceeasi. De aid urineazit cit, army pe care spiritua-
listiT ar voi s'o Intrebuinteze contra noastrit, o pu-
tern noT Intoarce contra for cu maY multit dreptate.
Citci, religiunea, morala, legile penale, regulele po-
litete1 si a convenienteT, educatiunea, tocmai atunci
nu ar ave nici Inteles, nici utilitate, chnd ar exista
cu adev6rat liberul arbitru.
Dar ce este meritul si demeritul? meritul este
con.; iinta conformitriT, si derneritul congiinfa necon-
formitriT faptelor noastre cu preceptele stabilite de
religiune, moralit, legislatiune, eta. Este, cu alte cu-
188

vinte constiinta implinirii sau nelmpliniril datoriei.


i datoria nu este altit ceva deciit conformarea fap-
telor noastrc Cu aceea ce societatea In care trim
crede cit este bine. Se incelege cit e eu totul relativ
aceLa ce societatea crede ea este bine.
Insit acel care a fitptuit cu constiir4it este respon-
Habil, Vii, prin urmare, meritit pedeapsit sau respla-
tire. Ce insemneaza acum in sistemul nostru cuven-
tul responsabilitate Eatit ce:
Toate faptele voluntare sau constiente se hotarase
de cittrit motive constiente. Tnsit, instinctul nostru con-
servator, sau cu alte cuvinte, interesul onservaci-
unit iudividuale 4i sociale, cere ca motivele cele bu-
ne sit triumfeze in toate faptele noastre. Dar pentru
asta se cere ca aceste motive sit fie mai puternice
deciit toate celelalte; $i deaceea si sunt imputerni-
cite prin pedepse si respliitirY. Astfel, dacit en co-
mit o rimit in deplinit colWiinttt, asta insemneaza
cit motivelQ rele, coWiente, sunt mai tart in mine
deeat cele tune; i cit aceste din urmit nu sunt des-
tul de imputernicite pentru mine si numai prin a-
menintarea legit, de exempla. Dezteeea se cere ca
s ant se aplice efectiv o pedeapsil, ante', pentru ca
snit IntipAreasca mat bine memoria meal. o fricit pe
cure n'a putut-o intipitri amenintarea, i astfel sit
me opreascit de la recidive; si al cloile, sit Impro-
peteze In memoria calorlalti oameni siguranta cit a-
menincarea legit nu este o vor'oit goalit, i astfel sa-i
ImpiedIce de a me imitaa pe mine. Vra sit zicit pen-
tru faptele con Viente, pedepsele si resplAtirile procu
189

rt motive puternice asemene conftiPnte. Acum, ne-


cesitatea care resulta, din interesul conservaril omu-
luY ca aceste motive WI fie cele mai imputernicite
Sn delibera,tiunile vointa se numeste responsabilitate
in inteles obiectiv; ear constiinta mal mutt sau may
putin intunecath, despre aceasta necesitate se nu-
mete responsabilitate, in inteles subiectiv. Instinctul, pi
tuaY cu samit experienta, ne face sit stun sau sit ga-
Qim, care sunt faptele bune dupit trebuintele socie-
tittil in care tritim; earn pe de altit parte, experien-
ta ne-a deprins a vede o fapta rea totdeauna urmata,
de-o pedeapsit, sau cel putin de o dojenire, de o re-
probare puternicit. De aceea cand facem o fapta rea
sau bund ne simtim responsabili ; adieu, situtim, prin
deprindere sau instinct, o fried secretit de pedeapsa
ce a*Pptitrn pentru faptele rele ; sau simtim o mul-
tumire ascunsit cit, pentru faptele bune ce am Mout,
nu numar cit nu ne poate, astepta o pedeapsit, day
paste din contra, o resplatit, o Janda, o aprobatiune.
Acest, este efectul inducfiuniW in ordinea moralit.
.Acum se intelege uor pentru ce noY nu putem fi
responsabilY, adice pedepsiti sau resplatitY, pentru o
faptit fitcutit fitrit constiinta; cad pedepsele si recom-
pensele sunt motive con.ytiente, §i nu pot avea nici
o influenta, asupra faptuirilor neconftiente. De exem-
plu, dacit eu asY 11 pedepsit pentru o crimp fitcutic
inteun acces de nebunie, aceastit podeapsit nu ar fi
trebuincioasit pentru mine, din causit ea. eu nu am
dovedit ea, !rite° deliberare voluntard, motivele bune
ar fi maY slabe In mine decat cele rele. Dar aceasta.
190

pedeapsti, nu ar folosi nimica nict celorlaltt membri


at societhtit ; cad prin pedepsirea mea nu li se *pa-
ne eh, o fapta voluntard este urmath, de pedeapsd ;
prin urmare et nu vor avea prin aceasta motivele
bune mat imputernicite decht alth dath pentru fdp-
tuirile for voluneare. Cttt pentru momentele in care
et ar lucra ftirtt constiinth, se intelege clt exemplul
pedepsiril mele nu le-ar folosi de loc; de vreme ce
in acele momente niel nu se mat incap motive. Asa
dar pedepsirea mea nu ar fi utiltt, cu alte cuvinte,
nu ar fi dreaptil. CttdY utilitatea in limba responsa-
bilitatit se traduce prin vorba dreptate, si neutilitatea
prin. nedreptate.
Tot dupli, teoria noastrd se justified si se explicit,
pentru ce pedepsele si resplittirile stint in practicd
en athta mat mart, cu edt, de-o parte, este mita mare
responsabilitatea, adico, mat ,clard constiinta despre
faptele flicute ; si cu cat, de alth parte, aceste fapte
aduc mat multd vdttimare societtitiY. Cite, puterea
ce trebue sti. se dee motivelor bune trebue set se me-
soare duptt puterea motivelor rele ce trebuesc invin-
se. 1 'Pe cand in hipotesa spiritualistd a liberulul ar-
bitru, toate aceste mesurY si gradatiunt ar fi niste
copildrit ; de vreme ce, tot cu aceeasi usuritstd, s'ar
comite faptele : fie ele crime mart, fie fapte aproape
inofensive ; fie ele pedepsite aspru, upr, sau de loc.
Au fost multi filosoft materialistt care, dupe ce

1) Vezi, Rornagnosi: Genesi del dirrileo petiole; care carte n'a Post
nicTodata Indeajuns InteleasX It apreciata de lumea invOcatg.
191

constataserti clt libertatea vointeY este, sau foarte


mica, sau nultt, apoY inteun acces de filantropie, s'au
pus sit jaleasca, pe criminali, zicend : ctt el stint ne-
vinovati ; ett el au comis fapte rele din cauza mise-
rieT sau din cauza ideeT false si a relei educatiuni
ce primisertt de la societate ; ea, el stint victimele
societlttil, clt eY meritli maY bine milli decat dispret;
clt eY merittl, mai bine stt fie tratati omeneste in spi-
taluri de nebunT; sau in case de educatiune in care
sffisY refaclt icleile ; cli in toate casurile societatea nu
ar avea alt drept asupra for deciit sit-Y departeze de
lume spre a-Y pune in imposibilitate set factt reu, dar
f irk a-i pedepsi.
Aid se afllt o multime de contradietiuni si de e-
rori
MaY ant6T, acesti filosofi se pun in contradiPtiune.
CacT, daclt ()data, au constatat cli toatti, lumea, si Oita
5i vointele oamenilor sunt staptinite de legi necesare;
apoY trebueau sit vadit cti, tot sub stlipanirea acelor
legY se afla atilt societatea care pedepseste cat si eY
care filosofeaza asupra el. Prin urmare eY nu pot stt
se considere ca niste liberi arbitri pusi afarit din le-
gile natures, care duptl, ce an esaminat acele legY,
apoY sit se punit a le guvernq si a le schimba, cursul
duplt un alt plan inchipuit de ansii. Nu. Pedepsele
socialc nu pot fi astltzi altfel decat cum ele sunt ;
cad, si ele in starea in care se nfla, sunt resultatul
itecesar al legilor fatale sub care trltim. Si tot astfel
a fost in toate timpurile. Era un timp cltnd oameniT
fiind maY primitivT, erau determinati mai malt de
192

emotiuni grosolane foarte puternice. Pentru a lupta


contra acestor emotiunY, societatea Imputernicea mo-
,d
tivele bane, foarte slabe pe atuncY, cu pedepse in-
grozitoare, precum erau torturile. MaY titrziu, cand .
8
motivele intelectuale luase incatva local emotiunilor
grosolane, c itnd dcprinderect (lactase o forta, mat mare
motivelor bune, s'a gasit ce pedeapsa mortil simple
si a inchisorii sunt indestulatoare spre a complecta
puterea motivelor bane. Va veni timpul citnd mora-
litatea publicit va fi asa de mare incat legile penale
vor fi de tot blande. Dar in toate timpurile a fost pi
ya fi trebuinVI de pedepse atht de aspre, inc ,t sit
vire frica Oitit trebuie spre a invinge orY ce motiv
reu ce l'ar Impinge la fapte rele. Pentru aceste con-
sideratiunt trebuie ca nu numai sa pedepsim pe cri-
mirtlit nostri, clar anctt sit -i alungh,in din relatiunile
noastre sa-I urim, sd-I despretuitn. Cu aceasta your Im-
puternici motivele bune. Chiar pedeapsa cu nroarf?,
nu trebuie .a ti desfiintara intr'o Ora elect atunc'
cand se dovideste, ca frica tine pedepse maY mid
este de ajuns spre a opri pe oameniT cei mai putint
cultY, i maY abjectY, de la cele mai marl crime. Sri
in adever. la stabilirea unel pedepse nu trebue
;Inca samit de oamenil onorabilY; cad, acestia sun,
impedicatl de la fapte rele numai prin simpla desa-
probare a constiinteY lor, si a societateY In care traesc.
Dar pe cat timp se gasese In societatY destuY indivie
Inat sit punit In primejdie existenta gi siguranta so
Si care totodata sit nu se simta opritI prii
eietateY,
amenintarea inchisoriY pe viata, trebuie sa se men-
193

tint pedeapsa cu moarte. §i chiar torturile ar fi ne-


vs.:Are
,
cdnd pedeapsa cu moarte s'ar dovedi insufi-
ienth. Irni dau voe a crede cd acel care fac cu animo-
itate requisitorul timpurilor trecute pentru pedeap-
sa torturilor si ace care se Incearca, a dovedi int' un
chip carat rational, flicand abstractiune de locurT yi
de timpurY, ctt pedeapsa cu moarte este totdeauna
nefolositoare svi nedreaptd, aceia, zic, nu v&.1 lirn-
pede In materia despre care vorbesc, din causti ea
o privesc numal dintr'o lature.
S'a zis, Intre altele, cd experienta a dovedit ca, a-
colo uncle s'a desfiintat pedeapsa cu moarte, se co-
mit maT putine crime de cAt pe timpul acelel pe-
depse. AicT ans6 se is efectul drept causit. Cad pe-
deapsa cu moarte s'a desfiintat awl() unde se rtirise
crimele, prin urmare se Imputerniciserd motiveie
morale. Astfel, in noi, pedeapsa cu moarte chiar pe
(And exista In lege, nu se aplicase de fap., de multd
vreme i tocmaT deaceea s'a desfiintat ; Anstt, o re-
pet, desfiintarea a fost o consequentd a imblanziriT
moravurilor, si nu o caustt. Considerand apoT bitin-
deta moravurilor Romithilor In comparatiune cu a
strttinilor, maY cft ar fi drept ca pentru acestY din
urna sd se prevadA in legile noastre pedepse mai
aspre, chiar pedeapsa mortiT.
A doua consequent& Daca toatti, lumea s'ar lucre -
dinta cd nu mai este vointa liberd ; cd omul nu
poate face decat aceea ce-T poruncesc legile fatale
ale natureT ; atuncl nu ar maT fi nicl un stimul care,
V. Conta, Teoria Fatalismulul 13.
191

sit ne indemne a luera sau a a gandi ; cad am aye


certitudinea pe care o au orientaliY din Asia ca ,ccea
ce este scris sit fie, tot are sti, se Intample, ort ce am
face nolo>
Voiu observa maY antes cit fatalismul meu nu are
a face cu fatalismul oriental.
Attit eredinta In Destin a celor vechi, cat i fatalis-
mul orientalilor, eat i predestinatiunea divina a cres-
tinilor, nu sunt decal; aceea ce s'ar putO numi, In ge-
nere, fatalisruul teologic. Ansit acest fatalism presu-
pune urmatoarele : lot suutem liberi sit cugetitm
sit facem aceea ce voim ; dar maY pe sus de noT
este o putere sau o fiintit maY puternica decat noT,
si tot Ziberd ca lid, care strica toate planurile noas-
tre Intru cat nu sunt conforme cu planurile ci. Prin
urmare, not suutem liberY sit incepem a luera la pla-
nurt, chiar contrare destinuluY ; dar nu ajungem sit
le stirsim din causa, pot zice, a uuuY stitpan rtiuta-
cios care e maY tare decitt noY. Deaceia, avand con-
stiinta slabiciuniY noastre, nu ne maY dam osteneala
sit lucram ; cu atat mat mutt ca si filch. munca noas-
tra, ceea ce e scris sit fie, tot are sit seIntample.
Cu totul altfel este fatalismul apttrat de mine. In
acest sistem nu exists done puterY libere si rivale,
care ar lupta una contra alteia, si din care una ar
ft mai tare si ar birui totdeauna pe celalttt. Aid se
dovedeste ca, In lume nu sunt deck cause necesare
care dau na,stere la efecte tot necesare. OrY ce inig-
care din lumen asta este nitscuttt dintr'o causit ante-
rioarti, si la ritndul sett va causa nnmaY decitt un
195

efect. De iticY cdplittian convictiunea : ttnt6Y, tit orY-ce


lucrare vom face sau vom Intreprinde noY, va tre-
bui sit aibit un resultat, eAci nu existtl destin care
sit -I opreasca; al doile, cti on -ce efect am dori noi,
nu poate sit se producit fitrtt o caustt ; prin urmare
trebuie sit dttrn din mitnit ea stt se produca acea
causti. Asa dap, tocmal teoria fatalismuluY poate sit
alunge acea caustt de indobitocire si de nepitsare care
se numeste fatalismul teologic, i astfel sit lese mai
milk, putere i vigoare causele acelora care Imping
pe oamenY la necontenitit lucrare i cugetare.

NOTA. Stint de ace{ care spun ca cre lima in fatalistnul


teologic ar li causa apatiei si stationaritatif popoarelor orieutale in
geneue, si a '1 urcilor si a Arabilor in specie. Ga si turn Gre it si
Romanii din anticitte, Ca si cum popoarele crestine, nu at li 1N ut
ca si cum insfirsit chiar Turcit si Arabii nu ar ti
ace:3.1e credinte
mut tot acele credinte si pe cand et au in floate. Intr un at s udiu
vom valea cri stmt cu totul altele causele, prosperitatii si a deca-
dentei popoarelor dec,it credintele religioase, politico, sociale si mat
stiu eu cafe. Acolo me voi incerca sa dovedesc c i nu pe-; e mul,ii
vreme, Europa insasi va ajunge ma de stationara, de neiisafoare,
de apaiicil, de neproducetoare, ca si popoarele aria ice de zeta71.

CONCLUSIUNE
Din tot acest studio se vede ci,, teoriTt fatalismu-
luY, departe de a cade In contradictiunY cu sine In-
sttsY, sau cu faptele dovedite de stiintile positive sau
cu practica veteY, este poate singurul sistem filosolic
care explicit totul. Acest sistem este singurul care
ne face sit Intelegem pentru ce armonia este perfectil
intre lumen fisicit, lumen intlectualtt gi lumen mo-
raltt. El este singurul care ne (lit expicatiunea, cheia
si justificarea viete noastre practice din societate.
SFIRL5T.
TABLA DE MATER11

Teoria Iatalismului pug. 3 j V. Meworia A 105


CAPITOLUL 1 VI. Contitnta despt e sine p. 110
Irenowenele iisice fisio- 3. Den.,' calitatea p-rceptiune-
logice pag. 4 lor si despre ceriitudine
CAPITOL L II pag. 129
Fenwnenele sociale pug. 5 Sectitmea III.
CXPITOLUL III Despre facultittite de,,artuina'he
Fenornende psicologice pag. 12 pag. 147
Sectiunea I § 1. Despre vointa
Ce este sulletul §i unde stA el 1. Despre mobilele deter'aina-
pag. 15 tive ale vointel. pad. 147
Sectiunea II 2. Despre Instinct pag. 166
Faculttitile intelectuale pug. 20 Sect iu»ea IV.
§ 1. Perceptiunea de antCul grad Cateva date t.iitatifice cute confir-
pag. 20 ms teoria fatalistouldt pag. 174
§ 2. Perceptiunea de al doile grad Itesutuaiall fenotnenelor psicno-
pag. 36 logiee pug. 182
1. Generalizatiunea (t 37
11. Abstractiunea A 45 G ANT 0 L1.1 IV.
III. Perceptranea raporturelor Valoarea practical a teorte, ta-
pag. 74 talismului pag, 184
IV. butyinatiunea w 87 I on cl ustune 11)5