sone ene Russell L. Ackoff Maurice W. Sasieni BAZELE CERCETARII OPERATIONALE Traducere din limba englext de de. C, BERGHTALLER gi conf. dr, 5. RUDEANU Editura G tehnica Bucuresti—1975OPERATIONAL | NATURA CRERCEPARG uePRODUCEAE reconizals @ fi aplic, or. Altfol «pus, soln tiie pree leatg eeunator Al Pt ene na omy vor ii repotabil Se adil Sane atuddin de corcetare operational deosepj,, Iazie, ei optime, ee Hey aluarea solufiei, ualizaren soluti ‘ 5 yi 16 sint dedicate studinlui acestor tape, fazele unui studi de coreetare operational, nte, de reguli ele nu se terming ip continua pint la det ativarey une cu celelalte etape. Dy | Desi, in mod in ordinea dati mai aceasta ordine. In fapt, fie | b sane ise afl intr-o strins LA eres etope do tociiase a psc S| inch i t en sucees, i dupi ce au fost examinate, mie; rin mare, sats aaalnite oat privind implementarea solutie a ae conto faze varat, trebuie s&h ue fie clar in minte ca ole se afl intr-o strinsé legdturd gi cd se suprapun in timp. 4. PROBLEME TIP Inca de la inceputurile ei, cercetarea operationala a fost aplicaté. i ieta{i de probleme. Multe din acestea mai curind tactic, decit strategic, Distinetia intre problemele tactice si cele strategies nu este simpla, deoarece ea se * hazeazi pe cel putin trei acteristic’ ale probleme, fiecare din aces- tea uvind un earacter gradual, Mai intii, o problemé are un caracter tactic mai accentuat decit alta, daca efectul pe care-1 exercita solufia sa are o durataé mai scurté san, ceva ce este de fapt acclagi lucru, dact solutia poate fi usor modi- ficatd sau inlocuita. Cu cit efectul solufiei dureazi mai mult, cu atit caracterul strategie al problemei este mai aecentuat. De aceea > arn tactic ene erateet® Pee. un wma intreprinderi os a omparatie cu problema construirii unei 20 > Mereetaren operational s-a aplieat mai mult problemelot lu rezoly\s nd o durata seurta, decit celor de lunga duraté. Vorn numi aceasta ctaristica regixtral problemei. In al doilea rind, o problema are un caracter cu atit mai strategic, cu eit este mai mare partea din organizatie care este afectatS direct dIvaren ei, De aceea, o problema privind alegerea unei noi forme oviden{aé contabild are un caracter tactic in comparatie cu problema sta caracteristicd o vom numi stabilirii bugetului intregii firme. Acea: aria problemei. fn sfirgit, o problema are un aracter strategie cu atit mai pro- nuntat, eu eit ea joack un rel mai impertant in determinarea obiec- tivelor intermediare sau finale, Toate problemele 5 abil caile gi i cele prin care se poate atinge scopul dorit, ins& cele mai multe probleme presupun ch acest seop este dat din exterior sau este cunos- cat in prealabil, Astfel de probleme au un caracter tactic. De aceea, planul global al firmei, in care trebuie determinate obiectivele parti- ale si finale ale diverselor compartimente, este o problemé de stra- tegie in comparatic, de exemplu, eu problema minimizarii cheltuielilor de transport, problem: cirei obiectiv este clar formulat. Vom numi aceastil caracteristica orientarea probleme. Cele trei -teristici enumerate nu oferd o delimitare clara intre problemele strategice gi cele tactice, ‘De aceea, in cel mai bun ¢az, putem spune ca o problema are un caracter mai mult sau mai putin strategic (sau tactic) in raport ew unul sau altul din cele trei aspecte. Dupi cum s-a mentionat, cereetarea operationald s-a ocupat cel mai mult (dar nu in exclusivitate) de probleme avind un caracter tactic. De aceea, cea mai mare parte a acestei cArti va fi consacrata aplicatiilor cereetarii operationale la rezolvarea problemelor tactice. Totugi, in wltimul capitol vom examina ceva mai aminuntit proble- mele strategice gi rolul pe care-l poate juca cereetarea operationala in rezolvarea lor. Dintr-un anumit punct de vedere, doui probleme tactice nu potfiniciodata identice. Pe de alta parte, problemele tactice tind si se grupeze in citeva tipuri bine definite. Ceea ce face ca doud probleme sd nu fie niciodatd identice, este continutul lor. Ceea ce face ca toate Problemele tactice s4 se grupeze intr-un numir relativ mic de tipuri, este forma lor. Orice problem’ are o forma si un conftinut. Aceste doud trisituri sint la fel de inseparabile, ca cele douad fete ale unei Monede : le putem examina separat, dar nu le putem desparti. Forma se referd la felul in care marimile problemei sint legate intre ele, peINTRODUCERE : NATURA CERCETARU OPERATIONALD cind confinutul se refera: la natura (eoruliesi ey ae Mibrim), De exemplu, mai multe perechi do variabile pot fi legate intre ey print care se oxprimd grafic printr-o dy ea pta, Aceste pereehj de variabile, intre care exist o dependen{a liniard, au forme iden. tice, dar con{inutul lor este diferit. i oe Putem separa forma unei probleme de con{inutul ¢i printr.yy abstractizare. Limbajul eu ajutorul ciruia exprimamn forma, pro antl eae abstr: ficind de continut, este limbajul ma tie. Prin urniare, un model matematie de decizie constituie o reprezentare a forme) problemei Separarea formei de continut face necesa ri cunoagterea continu. tului problemei. Inginerii sau economig interesati de rezolvarea problemei cunose continutul ei mai bine decit cer nali. In general, cercetatorii nu-si pot permite si cheltuiased: timpul si efortul necesar pentru a eunoagte continutul fiecitrei probleme con. crete in parte, la fel de bine ca e teresati de problema respectivg, De aceea, cercetdtorul trebuie si utilizeze cunogstintele despre pro- blema pe care le are inginerul sau economistul. Din aceasta cauzi, cercotarea operationali di cele mai bune rezultate atunci cind existi o colaborare activi intre parteneri. Dupi eum am vizut mai sus, o consecin{&é important a faptului ci cercetarea operational: a fost aplicatd la rezolvarea unei largi varietati de probleme eu caracter tactic, const& in identificarea unui grup restrins de probleme tip, la care se redue majoritatea problemelor, Deoarece aceste tipuri de probleme se intilnesc freevent, s-au con- atruit diverse tehnici pentru modelarea gi rezolvarea lor. Problemele tip sint urmatoarele: 1) alocare, 2) stocuri, 3) reinnoir 1) fire de asteptare, 5) ordonantare si coordonare, 6) alegerea itinerariilor, 7) competitie, 8) cdutare, In capitolele 5—14 fiecare din aceste probleme tip va fi expust ceva mai detaliat. Ordinea in care an fost redate aici ave la bazi anu- mite considorente metodice. In realitate, diversele tipuri de probleme aa pies dupa altele (si nu neaparat in ordinea amintita), pe mdsurh Se largeste conceptia asupra sistemului. De exempla, mulfi cerce-STUER ERAnRDnEEIenenG EERE = PROBLEME TIP \tort operationa’ incep eu problemele de stocuri deoarece : 1) con- ptual, ele sint cele mai simple; 2) existé tehnici puternice dezvol- ntru rezolyarea lor: 3) se crede de obicei c& datele necesare or disponibile (dar rareori se intimpli aga in realitate) gi amipartimentului respectiv sint obignuiti, de reguli, ~4 gindeascé in categorii cantitative gi de aceea nu sint atit de refrac- rari cereetérii operationale, ca alti conducdtori mai putin pregatifi rehnic. Dupé cum vom vedea, teoria stocurilor reprezinta juai simplé operatie Heciziile stabilese jionate, S-ar putea ea in probl de produse (¢e exemplu, péntrn fiecare din ele trebuie st heazi. Dupa rezolvarea acestei probleme s-ar putea cons tual e& nu exista posibilitate tatile cerute de kolutia eptitn blema alocdrii utilajelor disp ustfel ineit p: varea prob parent cea en- sriedrii tuturor produselor, in canti- In acest caz, se pune pro- a diverselor produse, rile, in comparatie cu solutia ob{inuté prin rezol- de stocuri, luaté izolat, s4 fie minime, Problema de alocare utilizeazd un model in care de reguli se ¢ cd utilajele sint disponibile in mod continnu, {4rd intre- ate, se pot ivi unele stationari: utilujele se defecteazd ale, sé produc intreruperi in alimentarea cu energie, oamenii sau materialul nu se gisese acolo unde este nevoie si atunei ¢ind este nevoie. De aceen, in problema de alocare ar trebui s& se {ink seama de aceste intirzieri, Pentru aceasta va trebui rezolvaté o pro- blema de feoria agteptdrii. In teoria agteptarii se presupune de obicei cA exist o reguld pentru determinarea ordinii de servire (de exemplu, se gtie ce utilaj urmeazd «4 fie reparat). In unele cazuri, ordinea in care se executd aceste Jucrari are o influen{4 sensibila asupra timpului total necesar sau asupra executérii lucrdrilor la datele planifieate. In aceste situatii va trebui rezolvatd o problema de ordonanfare (determinarea ordinii de servire) astfel incit 84 fie asiguratd indeplinirea obiectivului pro- pus; respectarea termenelor planificate sau reducerea timpului total de executie, Dacd inaintea executdrii fiecdrei noi lucriri este necesard o anumitaé pregdtire a oamenilor gi utilajelor, iar durata acestei pre- gatiri depinde de ordinea in care sint dispuse luerarile, atunci ar tre-SACETARU OPERATIONALD ae i i i pier Je timp legate de periona, Dui luate in considerare gi De rd a Lele dg pregiltire. Pentru aceasta trebuie rezolvata 0 problema privind qi, amumit itinerariu consideratiile care impun AMMAR ea, yore unt iu; ec p 1 acaital probleme vor devent evidente atunei cind ne vom opri asyp,. ei in detaliu. és acd aceasti problemi ilustrativa este studiatd pentru un inte. val de timp mai indelungat, va trebui si ave in vedere gi problem, retnnoirir wtilajelor uzate si cu Oo uzuri avansata, x Pind acum ne-am concentrat atentia aproape exelusiv asupry ri sistenului studiat, Giri a Ima in consideratie factor r putea influent performantele sistemului (furnizon, en{i, concurenti). Dach vor jine seama de acegti factori, pentry « ichizijionim materi prime la un pre} mai redus, san oq ne vinden mirfurile la un pre, mai convenabil, va trebui rezolvatg o problemi de tip competitiv, De re; sul aceste probleme sint foarte complexe yi greu de rezolvat. De aceea, 0 echipa de cercetare opera. fiouulé abordeazi o astfel de problema numai dup’ ce conduceres firmei a cipitat destulé incredere in capacitatea echipei, pentru a admite ,,riseul” acestei cercetdri. Treb sd remareim insi e4, in gencral, cu cit o cercetare este mai dificila gi comporta 0 doz’ mai mare de risc, cu atit mai mare este beneficiul ce se obfine prin aplicarea regultatelor pe care le ofera. fn sfirgit, cu cit obiectivul problemelor de cercetare operational este mai cupringiter gi cu eit mai variate sint solntiile ce urmeazi afi implementate, cu atit mai acuta devine nevoia de a culege, pistra si prelucra informatiile necesare utilizdrii gi reactualizdrii solupiilor. Adesea accasta conduce la un studiu dedicat sistemului informational gi de comunicatii. Problema care consta in a stabili ce si eit de multe | informafii sint necesare, cum trebuie culese si folosite aceste infor mmafii, este o problema de céutare. Rezulti c& problemele de conducere pot fi examinate foarte rar separat una de alta, De aceea, cu toate ci cercetarea operational se poate limita Ja o singurd problema, ea este mult mai eficients atunci cind are posibilitatea sa-si lirgeascd obiectivul initial gi si examineze, simultan sau succesiv, cit mai multe din problemele ce 8 influenteazd reciproe. Multe probleme practice nu pot fi ineadrate in niei wnul din mode lele tip, Degi pentru ele se pot construi modele care sé incorpore?® mai multe probleme tip, in general nu dispunem de metode pent tezolvarea acestor modele. Problemele tip sint, intr-un anumit seis,PROBLEME TO" a Pe mai oxtinse probleme c@ se pot rezolva » singur otapi, Cum rblomale reale contin mal multe probleme tip, adeses trebuie si le Meacompunen’” in mai multe probleme partinle ; solujia unel pI vine partiale va furniza dautele initiate pentre ‘urmiitoarea problemi par{iali, Yor putew uiliza ntunci solu{ia nitime: subproblemne, pentrn i rectiy su coovalua wna sae mani multe solutiile partiale obti- nute anterior. In practic’, doxeori cind avem de-a face eu Mal niulte fipuri de probleme, solatia se abbine rozolvind suceesiv fiecare din ate probleme yi repetind acest cielu pind eind se ajunge la o solutie abaki sivtistiied toure. Clasificarea proplemelor de cercetare operational’ In eelo opt tipuri ma confine nimi magic sav imnabil, On timpul apar noi pro- bleme, ine cele vechi se pot combina cind se dese pera metode pentra regalvarea lor simultand, Granita dintre diversele probleme tip nu este char conturati gi devine din ee in eo mat difuzi, pe miisura ce par noi genoralizitri gi se deseopert noi puncte comune. Unele tehnici matomatics, utilizate pentru rezolvaren anumitor probleme, de exem- plu, pentru programares Hiniard sau dinamied, sint aplicabile gi la alte probleme. De accea, uncori problemele sint elasifieate in report matematic necesat pentru rezolyarea lor. Am_ preforat Clasificarea lor dupii situatiile chemate sii le rezolve gi nu dupit aspeo- tul lor matematic, deoarece acest vera eorespunde mai bine carae- terului ce Jiri operationnte, Ar insemnn sidam dovad’ de ugnrinta, dacd am considera cercetarea operational ca fiind o rammuri a mate- inatieii aplicate, mai curind decit o stiinga aplicatd interdiseiplinard si daca, concentrindu-ne asupre metodelor, am neglija scopul final. Sh mai remaredm edi exist unele probleme foarte interesante din punet de vedere teoretic, dar care nu se incadreaz’ in vreunul din tipurite enumerate, Astfel de probleme prezinti un domeniuatractiv de coreotare si deschid drumul eiitre o eventual identificare a unor noi probleme tip. Din disentia de mai sus rezulth ci problemele tip nu constituic instrumonte care si poata fi aplicate de-a gata in orice situatie. Pro- Ulemele tip se potrivese foarte rar unor situatii reale. De obicei, ele trebuie sil tie adaptate fieciirui caz eoneret in parte. Daci eee ines ell oe acestor probleme constituic un exereitiu bs io wire gi regolvare a modololor, atunci vem ciipita i. corespunziitoare pentru studiul problemelor concrete.de alocare stabilese felul cum trebuie impirfite resur-_ intre activitayile ce urmeazi a fi exeeutate. Astfel atunci cind nu exist& cantita{i suficiente de resurse iecar activitate si se poatd desfagura in maniera cea mai 4 tivul acestor probleme il constituie alocarea resurselor ineit s& se minimizeze cheltuielile totale san si se maximi- Ite probleme de alocare se pot exprima cu ajutorul cea din tabelul ‘oeficientii e, reprezint& cheltuie- care rezulté din alocarea unei unititi din resursa },. Ei pot fi independenfi sau dependenfi. De exemplu, eesitate de un camion repartizat pe o anumith ruté nu iului productie) depinde de » compartimente (de exemplu, ute problemele de alocare se oeup’ i nu pentru c& aceasta ar onstruiegte gi se rezolva ii repartizare gi distribuire au semnifjea\it fi. O problema -partizare (asignare) indie ce se aloca, — ell se alocd. (N.T.).) (sau béneficiile) produse de alocarea cantil j sint egale cu 2;;-c,,;, avem 0 pro ele de alocare cu cheltuieli ( au fost foarte mult studiate, deoarece existh de eficace pentru rezolvarea lor : programarea metode pentru rezolvarea problemelor de alo- lizind uneori aproximatii liniare). # fhtr-0 anumita perioadi de timp poate | Perioadele urmitoare. Dacii nu existi o astfel fa Se uMegste staticd ; in caz contrar avem o Problemele statice s-au bucurat de mai mulb ins& existA probleme dinamice de alocare ajutorul metodelor programérii dinamice sau stohasticd poate fi aplicaté la unele — deciziile curente se iau pe baza estimafilor avea parametrii problemei (de e hace de desfacere, cerere) in vitor; @ de repartitie si rimin’ neschimbate in ibile Pentru rezolvarea prob! ea liniard, presupun citl a a ee 183 (ey), eantitatil yj), cantitatile de , sint cunoseute eu Cree disponibile (b,) gi eantitiitile necesure (a) sibila este solutia gasita ia Uneori ar fi de dorit si gtim cit de sen- Cientilor. O-analizd a stakes £teri posibile in determinarea coeti- parametricd, dar in Saeed i suluifiei ne este aferitd de programarca un numir limitat de cazuri metodele respeotive aint aplicnbile intr Daca esurselor disponibile ¥ stunt resurselor disponibile $b, este egal cu suma can- a titafilor necesare, §} a, problema de alocare este eehilibrata, Dac Sage hh, 4 a avem o problema neechilibrata, in care se cere nu numai alocarea resurselor, dat gi determinarea activitatilor care urmeazi si nu fie executate (daca ya x5 a): De exemplu, daci scade cererea pentru un = =n i anumit produs, va trebui sd stabilim ce magini, linii de productic sau chiar intreprinderi trebuie seoase din fune{iune. Dac’ cererea este in exces, va trebui 64 hotdrim care comenzt sft fie refuzate sau ce utilaje noi si fie achizitionate gi cu ce caracteristici, Vom studia atit problemele echilibrate, cit gi cele neechilibrate, Ultima distinetie pe care o vor face intre problemele de aloca- re, se referd la structura Jor matematicd. Daca toate cantitatile de resurse disponibile gi necesare sint egale cu unitatea, deci dacd a, = =, =1 pentru togi i 3 j (iar, in plus, toate alocatiile 2, sint 0 sau 1), avem o problema de repartizare. Intr-o astfel de problema, fiecare activitate necesita o singuri resn iar fiecare resursi nu poate fi atribuitd decit unei singure activitayi, Resur Je nu pot fi Aivizata tnere activitatl gl nici ackivitApile tore Matis Daca resursele pot fi d ate intre tivitdqi, aceeagi activitate poate fi executaté cu diferite combinatii de resurse} daca atit acti- vitdtile, cit si resursele se exprima in unitati de acelagi fel, nie een ce se cheamd o problema de transp rt; o denumire ie sree ar fi probabil cea de problema de distribuire, Tacd acanecnRt H RIRARTIOARES Ke URABLg PROMURMA WF HRAerME -q DASTRUBULLEA $I REPARTIZAREA RESURSELOR SA notam cu 2, cantitatea expediata de fabrica i depozitulys fie 6, costul ‘unitar de transport. Funetionarea metodei poate ‘ urmarita pe tabelul 5,3. Tncepem cu celula (1,1); valoates tag! pe care o poate lua 2, este 5, adica atit cit cere depozitul 1, i dae Tebeton ¢ ; © solopie Anijlald admisibild a problemet din tabelol 5.2 | Devoe a | Staal Acne ee 2 : i Tae, 1 ; Sey | 230) 7 2 | sao] tu % 3 ! | 4170) 1420) 18 pr ee re ear | Coatitath | | | necesare s/s | i ioe | u Jui x, aceasta valoare gi trecem la celula (1,2); nici o alocare nu ya, mai fi necesara in coloana 1. fn celula (1, 2) putem aloca cel mult 2 deoarece numai atit a mai ramas disponibil la fabrica 1. Ludm dea. 4y2.= 2. Continudm cu celula (2, 2), deoarece depozitul 2 are nevoje de incd 6 unitati; putem aloca acest numar in celula (2, 2), deci ludm +,,=6. Acum nu mai trebuie si ne ingrijim de depozitul 2, aga ca trecein la celula (2, 3), Aici putem repartiza 3 unitati, rimase disponibile fabricii 2. Dupa ce punem z,, = 3, constatam ca depozitul 3 mai are nevoie de inca 4 unitafi, aga c& trecem la celula (3,3). Putem aloca 4 unitati, deci x,,=4. Urmeazd celula (3, 4), unde, facind y= 4, satisfacem gi ultimul depozit, epuizind in acelagi timp diapo- nibilul ramas la fabrica 3*'. Costul asociat acestei solugii este 5X19 +2 30+6x 3043 4044x704 14x 20= =1015. Bunul simf ne permite insi si obtinem o solutie initiaki mai buna (vezi tabelul 5.4). Costul cel mai mic din tabelul 5.2 se afld * Acest procedeu poartd numele de ,,metoda colfului nord-vest”, deoarece cefblele ©u ajutorul cdrora objinem solufia sint localizate in aceasta directie (N.T.). "PROBLEMA DE TRANSPORT 157 A eee Tabelul 5.4 © solujie Inftald imbunacaqita a Devoaite 1 rue —_—_— Cantithth diepoeitile 1 z . . ! | 1 a 7 | 2 | 2070) 7140) 9 | 3 |_3e) |_ 8) ce | cantitati | | necesare 5 8 7 a] uM } in celula (3,2) gi este egal eu 8, Vom incepe cu aceasta celuld in care vom repartiza cea mai mare cantitate posibili : r5, = 8. Urmétorul cost ca méArime (10) se afld in celula (1,4), unde repartizim de ase- inenea cit mai mult posibil, faicind wy, = 7. Cel mai mie din costurile neutilizate pind acum este 19 gi se aflé incelula (1, 1). Aici insd nu se mai poate aloca nimic, deoarece intreaga cantitate disponibila la fabrica 1 a fost distribuitaé depozitului 4 («,,= 7). Continuam de aceea cu celula (3,4), unde alociim cantitatea maxima posibilil + iy Urmeaza doud celule (1,2) gi (2,2) eu acelagi cost, Depozitul 2 a primit insd intreaga cantitate cerut&, deci trebuie si treeem mai departe, la celula (2,3) gi ludim 23 = 7, Continuind acest proces se objine rezultatul din tabelul 5.4. Costul corespunzitor noii solufii inifiale este 2x70 +3x40+8xX 84740 + 7x10 + 7 x 20 = 814. fn comparatie cu solutia din tabelul 5,3 constatam o reducere cu 201 unitati. Aplicind ultima metodd, am incereat si utilizim costurile cele mai mici, dar acest lucru nu ne-a reugit intotdeauna, S& ne reamintim cé nu am putut aloca nimic in celula (1,1), cdreia ii coreapunde un cost relativ mic (al treilea cost ca marime). Evident, in fiecare linie gi in fiecare coloand trebuie sa fie utilizata cel pujin o eeluld pentru alocare. De aceea, in metoda care urmeazd vom introduce anumite penalitati pentru cazul cind intr-o linie sau intr-o coloana nu se folo-138 = ce ° ita{i care pot fj ses J mai mic cost. Aceste penalit * Pot fi urns. rit eT ne reprezintaé diferenta dintre cel mai mic coat re in ta o linia sau din coloana respectiva si urmitorul cost, in ordinea marin ae Disponitay Peau Penalitatea eu cea mai mare valoare, corespunde coloanei 2; costul cel mai mie din aceasté coloand se afla in celula (3,2), unde vom aloca cea mai mare cantitate posibil& : 73, = 8, Putem elimina acum eoloana 2, cererea depozitului 2 fiind satisfacuta: va trebui insd sd reealculim noile penalitati gi s& corectiim disponibilul fabricii 3, Rezultatele sint redate in tabelul 5,6, Tabetat 5,5 Penalitat! asociate eu cea de-a doua solujle inijlala | Tabeial 3.6 Prima watrice redusii | Depasite Lond a a =} aeponatat Penaittl {| 1 3 | ‘ 1 19 co | 10 7 2 f° 7 400 "fe ag} at } a 3 do 70 20 te ih es 7 M4 ' 10 10 Cea mai mare penalizare, 2 i ; re are, 21, este asooiatd acum en celula (1,1) Nomepartiza aieicttinai mule pesibil, deel ay =5. Blininindeotoats ty |PROBLEMA DE TRANSPORT Se a enalitafile asociate liniilor gi di ibil i of vedo in tabelul 5,7. LS mene jatouli™ jupa eu Tabelul 5.7 a Pema | 1 50 10 2 | 2 | 40 | “0 | a | bel | 3 ah 0 20 10 50 Necesit 7 ine venatitati 10 | 10 | | | | | In nou! tabel, cea mai mare penalitate este 50 gi corespunde celulei (3,4). Ludim gy — 10 si Fefacem matrices, ea in tabelu 15.8. Din non, Tabelul 3.8 A trea matrice redo j rates ot Deon = | Pemammatt | ‘ 1 T | i | 50 | 10 | 2 | 40 2 40 60 9 | 20 | 7 | 4 | | | 10 50 | cea mai mare penalitate este 50. Pentru celula (1, 4) corespunzitoare vom avea x,— 2. Dupa aceasta rimine fabrica 2, cu o capacitate disponibila egal cu 9 51 depozitele 3 gi 4 cu wm necesar neacoperit de 7 si 2 unitati respectiv. Va trebui sf udm deci 245 ity = 2. Nova’ solutie inijiald, dupa cam se constati dim tabelul 9, va costa ~ bx 19+ 8x 84+ 7X 40 + 2x 10 + 2% 60 + 10x 20 = 779, adicd cu 35 unitati mai putin decit solujia inifialA precedenta.Be DISTRINUIRBA $I REPARTIZAREA RESURSELOR vate aera ; . | feta SS | (19) | 2am | 7 70) 2¢60) | 9 | 88) 1020) 18 | Necesar 5 8 | 7 4 5.2.2. OBTINEREA SOLUTIE] OPTIME ‘Deseori ultimul procedeu deseris conduce direct la solutia optima. In exemplul nostru ins solutin mai poate fi imbundtaétita. Pentru a stabili daci o solutie admisibil’ este optima, s vedem cum se modified costul, nd vrem sé alocdm o unitate uneia din perechile | sursé-destinatie (in cazul nostru, fabried-depozit), care nu face parte din solu{ia optima. Pentru a vedea cum se face aceasté evaluure, sd ne oprim asupra solutiei admisibile din tabelul 5.4, Solutia §i datele corespunzdtoare se pot urmiiri in tabelul 5.10. | Tabelat 5.10 | © solajle Ialflald admisibild a problemel din tabelul 5.2. Fabre! ————— Depot 1 (30) (50% 70) | i 2 (30) 740) (60) Lt bs * ay Goy 70) | is 1 7 ra 5& presupunem e& dori +i expediem o unitate de la depozitul 1, In acest scop va trebui si seddem o unitate din eele ; iY elulei (1,4), pentru ea totahul in prima linie si rimini neschine bat. Ne rimine +,,—6, Cantitatea primitaé de depozitul 4 6-2 micyoratPRODLEMA DE TRANSPORT as - 161 ed vom fi siliti sd addugadm o unitate i s ' re 3 po) 08 fret a8 transfert o unitate din Big decent qo ada ” coluls (1, 1). Lueral acesta se GMELTEAig Pasta > gi ty 2. SA notim cu dy, variation produsé de ebenath moa re in costul solutiei, Evident, i ay = tn — Ca + On = Ca = 19 — 10 4 20 — 40 = — 11. Jom spune ef dy, = — 11 reprezintd eratuarea celulei 3 eluted (1,1). F vsevaluarea este negativil ne araté eX fiecare unitate Sane cas vrnsfera in felul deseris mai sus in celula (1, 1) conduce la o reducere el de Hanson egal cu 11 unitati. Inainte de a efectua astfekde alocare, va trebui insd si evaluim fiecare cel eocus pata. Obtinem urmiatoarele rezultate : are gaia yy = Cha — Cra + Can — Cra = 32, Cas — Or + Con — Oy + On Cag — Cg + Osx — O32 = — C54 — Onn tan — Con = 105 dys = 03 — O31 + Ons — Cra = 80. Rezult clar de aici c& putem imbundtati solutia folosind una din celle (1, 1) sau (2,2); cella (1, 1) este preferati,, deoarece permite o imbunatatire mai mare (dy, 0,r>0, y>0, 2>0 sa | 5 mpunem cd 2 = y = 0 gi c& dorim sé vedem ce efect ya gee ea Ta Zo crestere a lui » (sat a lui y). Nu no putem folosi direct de (5.1), deoarece o modificare & Tui pve produce io modifi- care « lui w (relatia (5.2)), iar o modificare a tui y va inodifica pe 2 (relatia (5.8)). fmsit (5.2) gi (5.3) pot fi inmultite ew dou constante arbitrare, valoarea expresiilor din membrul sting rémin‘nd tot zero, Valoarea ui Z nu se va modifica deci dacé vom scAdea din (5.1) pe (5.2) inmulfit eu a gi pe (5.3) inmultit eu @. Obtinem Z = aw + bx + ey — dz — aw — au + ap — dy — dz + dg = =(b—a)e +(e —d)y + ap + dg. (5.5) Din (5.5) putem determina ce efect are asupra lui Z cregterea lui «sau a lui y cu o unitate, deoarece variabilele nenule w gi 2 nu mai apar in aceasta formulit. Problema de transport este asemdAndtoare cu aceast& problemi algebricd. Costul total Z, ce trebuie minimizat, este Fa ety te Pe eee unde nici una din valorile x,, nu este negativi gi unde sumele pe linii si coloane sint constante (vezi tabelul Gj: PET) =a, . (67) Bay =o, 4, gi b, fiind date.BA §I REPARTIZAREA RESURSELOM | 188 _DSSTRIBUINBA 61 REPARTIZAREA RESURSTOM oate ariita cf o solutie confine in general m +” —1 vatiabile | rT) Seale; pein weniare, ) repreaint® wo cee we mtn os ecuatii cu met Tecmnosewte | My, geben eile ne a Cat u, sa un 2, poate fi ales in mod. arbitrar, dup: bate $ ti we deter, | mind imediat. [ntr-ndevir, duck ordinsa de ealeul este careets ficeare din ecuafiile (5.9) va confine cite o singurd necunoscuta, Sint disponibile programe pentru ealeulator, care Be bizeasy De veddenl descris i. A a - Prinainte de a continua, efectuati exereifiile 1a gi 1b). t 5.3, DEGENERARE ‘Am vizut ci pentru rezolvarea uni probleme de traasport este necesar sii giisim mamerele yy...) Mmy Uyyes o9 Ue astfel invit, ori de cite ori 2, # 0, SA avem Oy = My + Oye (5.11) Deoar ne intereseazi numai sumele de forma u, + %,, dintr-un sistem de valori {u,), {r,| dat, putem obting o infinitate de alte sis- teme care si satisfaca gi ele conditia (5.11). fntr-adevadr, pentru orice valoare a lui a, fu; +a} gi fe) —a} formeazd un astfel de sistem. Datorit& acestui fapt, une din valorile {4}, {7,} poate fi aleash rhi- trar (de exemplu, 1, ), celelalte urmind a fi determin ite din (5.11). Eviden‘, ele vor putea fi obtinute dac& numérul eenatiilor in (5.11) este m+n —1 gi in general aga stau Incrurile, Totugi, se poate intimpla ca solutia ps care am géisit-o si contin’ mai putin dem + +n—I1 variabile 2, cu valori nenale. Astfel de solutii se numese degenerate, iar pontru determin wea sistemului wt, 0, procedeul de- seris trebuie ugor modifieat, $4 considertim, de exemplu, problema dit tabelul 5,17. Se constat& ugor ci o solufie admisibili este x, fa = 1 gi ty, ea con‘in+ insd namai patra componente nenule #! nu cinei, cit me- Acest wert se intimpl’ deoarece atuni cind am facut ay, 1, am satistiout simultan atit necesavul liniel a dows: fy + 2%, =3, cit gi disponibilul coloansi a dona ; «,, = 1. In general: fiecare 2, nenul ,,completcazd” fie o linie, fic o coloani, dar nu P* 2 =? 2, tn =?cali now. Paci linia a dona n-ar fi fost pati ne Jouny « doua Bu ar fi fost duit fpr; e situatil am fi dirpus de o ecuatie sali tak : Tn> 9, In erminarea lui {u,} gi {ry}. F& ad’ugin una ae ar fi ii la cele pati ecuatii de tipul (5.11) de care acess aeeete i alegey de exeniplu, pe cea corerpunzatoare ania pee) oe aver Cys S O32 Atunei, pe ay, 5] trata ca gi cum ax = : sa oritiva. De obicei se face x y,= si in continuare se tec qecast’i valoare. Pe ¢ il interpreta ca vn ,,infinit mic”, anes ex bie? simbol cu care Fe opercarh dupa wn fitoarele reguli : Fi a 1, eo < ty, Cac ay > 0. ¢ anibel yamis det ecu 2. e+ O0=e 3. ty cb 8 = Sos dach a, >. & mai multe valori ,,<", atunel e le eeris, imniueit el oy Tost inte gh Te2- tus dour 54. PROBLEME DE TRANSPORT NEECHILIBRATE ind acum, _ Pentrm problemele de transport eu care am Joes pinto disponibilnl total era egal cu suma cantitifilor new imate. terea la acest capitol, astfel de probleme Jeam aH ig svn 1 Duca egalitatea nu are Joc, problema este neechilil 5» parte din resurselé disponibile, sun MMUMIte Ceri sint satisfibeute, STINE yy Dacd dispunem deo capac died noutilizaren intregii cap. imu atrage nici un fel de pon ding putem echiib-a peoblema introducind o destinafie fictind (am depoae in exemplul nostra), care s& absoarba diferenta z rile de transport de producdtori la destin iti . Prabloma poate fi rezalyata Afile neutilizate comporté an de intrefinere), eare ins depind liniar de m losite, problema se rezolva de asemen oa usor, Daet cap ve i ¥ Me mai mare decit cea ney Sara 5) it ©. Cost! @ ludin egal, 10d obism rit. Daeg tuieli (de exempla, nea CAPACILAL nfo! de ¢ DESTROMUINEA $f REPARTIZAREA RESVRSELON | t i t | t tea dixponibild nu poat aducem wai poducator fic care sd comp! v nexutistiiouta. Rareori cererile nesatisticoute nu ate iziri inelud pierd t vrarea enzilor, cheltuieli suplimentare de folosiren unor i mai xeumpi ete. Dacd aceste tpenalizin sint aceleagi pentru toate destin sfiile, a in{luen!a asupra solutiei. In caz contra putes fi necesar un efort de sidersbil pentru estimares peniliziriloy In anumite cazuri, deficitul poate it prin utiliz: wani timp de luera suplinentar, multi prods Sa presupunm, de exemplu, e& avem trei fabrici gi pateu ¢ porite, ea in tabolul 5.19, Se poate utiliza un timp de lucru suplimentar in copeti intreg neeesary) Tabelul 4.19 © problema de transport neechitihrars Necesar 300 400 soo | 500 | 160 + capacititilor en pint bo unitii{i, respectiv. Des : » disponibilut ar depis} fiecare fabricd, ceew ce ar pormite eregtere: 10% 5 cheltnielile cress inal en 10, 15 yi am folosi toate capacitipile snplimer___ PROBLEMA nEpARTZZAR omer ——$— 173 jeci va trebui s4 introducem un di it fiers sais urea fictiv. Vom reduce a obixnuita, Ja ule Z ici net if uplinentare, Se obtine astfel probleme nutes cu oF ‘solufia problemel De va garanta automat ed nici aa tabelul din fabriei Tabetal &, Senilibrarea problemel din tabelul 5.19 peta folosives de ore suplimenta jal 5.80 suplimentare ai es rae A ‘| _—— | 1 | | 17 | 2 0 3 | or) Supli | Apia 1 mentare 15 2 ait } io 2 Sait 36 10 nu trebuie si introducd ore suplimentare, atita timp cit nu a utilizat intreaga sa capacitate. De ce? Raspunsul este Lisat pe seama citi- torului ca exereitiu. (Inainte de a continua, efectuafi exereifiul 3). PROBLEMA REPARTIZARLL OPTIME Ne rexmintim din ecle spuse despre degenerare, e& acest fenomen se produce daci, efectuind o alocare intr-o celuld (cu except ultimei alocari), este cut intreg necesarul de pe coloand gisint inet tina timp, toate resursele rémase disponibile in linia respeo Am ardiat de asemenea in introducerea la acest capitol aaa Problema de repartizare fiecare yesursii poate fi alocaté une! Pane aetivitiqi gi ed fieeare uetivitate nu poate utiliza decit © "eure Fesurei. Prin urmare, o problema de repartizare este © BIOIN ‘uxport complet degenerats.174 DSTRIBUIAEA St REPARTIZAREA RESURSELOR pee a 4 S4 consideram urmdtoarea problema. Cinci muncitori sint ponibili pentru a executa cinei activitati diferite. Din datele Je avem, cunoastem timpul necesar fiecdrui muncitor pentru ey, tarea fiecdrei activitayi. Aceste date sint prezentate in tabeln] 5a) Tebetut 5.3, © problema de repartizare In cazul nostru, ¢,, reprezinté timpul necesar muncitorului i pentru executareg activitatil J, iar 7, ian valorile 0 sau 1: 1 dac&d muneitoral if este repartizat activitatii J $i © im caz contrar. Va trebui deci si minimizim 2=¥ Feuew 4 as eu restrictiile Sru=%, §=1,3,...50, = . Yru=h §=1,2,...59, si ty = 0 sau 1, Ultima conditie mai poate fi seris& ty = (ry)*-jnlocuim aceasta restrictie oy i eS 0 oe by aint eee iMeM © protema ca & met sport, I care toti a, gi Loti Ee ry Vor fi mumere: intre, kali ew 1. fh soluti dima tofl fy vor Tm NUre wT SAM Zero +s @ solutia “Moore inteagd posibiky este una, Prin urmares ole Singura ajpcniei de transport satisfac automat eonditie pe Totusi, datorita de; ii, folosirea algoritmadai vietramsport TL reprezinta cea i ficienta ea jworde repartizare, Ori de cite orifaeem o repartizare, « mt oloana corespunzitoare celulei ules prime ded ori 7), nenule, in loc de 2n—L. Vatrebui ir putea intimpla chiar jidecinu vom i sd introdueem a sOnUtiA initiala s& fie dar nai s + datorita anor ¢ Metoda de rezolvare a problemei rey pe douk teoreme aproape evidente, Prima afirm’ ef solutia optima nuse modified dacd adunim sau scddem acceagi constanta din toate elementele unei linii sau unei coloune a matricei (¢,). Mai preeis: TeoREMA 1, Dac 2 =X, minimizeari pe Z= YY xycy cw list restrietille a, > 0 gi Yay= YH tu= 1, atunei z,, = X,, minimizeazi: a at pentru toti i gi sipe 2 = YY zac, unde ey = ty — Ais 11s Trorema 2. Dac& totic, sint nenegativi gi ty ~ tu a — i aceas' Sq. Os, BEURE xs constituie © solutie a problemei pentru care 4 solutie este optima. . ea de-a doua teorema este evidenti. T ‘orem’ si observam ci rc . a8 eres —~ Fa Ft B= PVD leq — wt = % ywre x % a1 i-t yentru a demonstra: prima sai tet sondert, rerultd ef in adundti Lf “solnyia optima jay ——__— i pri ining, Devarece x4 se ofptin dim fay) 91 (0) Bie mamnene Intree '"-9 problema de transport im care (ai) #1 (0) ‘“emenea, numaj valori intregl.176 DISTRIBUIRBA §1 REPARTIZAREA RESURSELOR Zz’ 8e i in Z prin sediderea unor termeni co, De ee al Pegg ating: mininial in acelasi timp. (¢ ae etila de veyolvare consti inadunarea gi sediderea unor eonstan4, din liniile gi coloanel jood (eq), pinil xe obfine Wn MMae ny mt de coeficienti muli, care sine ofere o solutie de valoare zero, Voy, sedidea din fiecare linie elementul cel mai mie. Apoi py, -elagi fel gi cu coloancle, Pentru exemplul din tabelul 5.) Sint prezeniate in tabelul 5.22. Din liniile 5i coloancy ci (ey) san seiizut in total 11 unitd{i, Prin urmare, la valoan, or colufiia problemei din tabelul 6.22, b, trebuie sf adiugam 1), pentru a obtine evaluarea solufiei pentru problema initiala, Any) Tabetul 5.23 Matrleele reduse pentru problemin din tubelul 5.21 ] 1 1 7} @] 1 1 fal @ 6 S's | 0 1 1 Js] 2 4} 3 |a lo 1 ich | al (0) 5 jo |o 1 1 5 aly (0) 1 Sea sedizut 1 1 UIP il utdm mai intii o solufie care si folosesaci numai acele celule, — pelul 5.22, b au Valoarea zero; daci putem giisi o astfel de fi optami. S-ar putea intimpla si existe mai multe solutii de acest fel; atunei toate acele solufii ver fi optime. Tn exemplul nostru nu existé nici o solutie cu valoarea zt. din solutiile admisibile este ind i in tabelml 5.22, &, intre Sac eare in ta solutie, ea U paranteze. Pentru a determina daci este posibilad o imbuniitat proceddim ustfel. Observiin ei 0 noud seiidere zerouri, va introduce de a: solutie eu valoarea zero nu V chiar dacd ar duce la aparifia altor’ pimenea gi numere negative si atune! ° i , a mai fi optimé. Totugi, am putea elimint jorile negative, adiiugind anumite e: ntitati alese in mod con f bil. De exemplu, in tabelul 5,22, b, dac& scadem 2 din coloans it objinem —2 in linia intii; addugind 2 in linia inti, expatam din BY o matrice nenegativa. Problema consta in a insera noile valori ulePROBLEMA REPARTIEARL OPTIME ie _ jneit SA putem objine eventual o solutie eu valostea ei urmator realiseazA acest Incru. vat ai monies mind numarul minim. de lini orisuntale gi verticale operi” toate celulele cu valoarea zero, cel pujin ceste linii, aga cum se vede in tabelul 5.23, care _ Be de are PORE yale Sa Se fiureast wapunde rabelulat ; Tae poate anita c& intro matrice # > # bow rOnrllaiyoe ey aad = cu mai putin de # linii orizontale sau verticale, numai dacd se PME constrni o solutie care sa folosesed doar celulele cu valoa- nero. Reciprec daca o astiel de soluje exista, nmmarul minim de tem, In fabelul 5.23 s-au folosit doar patru linii, deci in tabelul wo, bun sint solugit cu valoarea zero, “FD. Se alege cel mai mie numar dintre cele ,,neacoperite”. In exem- ul nostrt, numarul ales e:te 1, din celula (5, 2). je acest mumir din toate celulele neacoperite gi se adaugh dowd ori. Pentru exemplul de mai sts resultatele 5.24. In acest fel se introduce (cel putin) an in tabelul precedent ; in exemplul nostru apare ro care nua existat n sero in (5, 2). Tabdetut 3.23 Tose oe 4. 89 incearcd sA so determine o solute care s& utilizeze numai posibil), Dacd o asementa celulele eu zero. (In cazul nostru nu este solutie nua existd, se rein procedenl de | paisul 1 gi se continua pini se obfine o solutie eu Valoarea zero, Continul dca exemptul nostril, obtinem tabelul 3-25, Cel mai mic numar dintre cele neacoperite este 2. Crindtornl tabelul este 5.26. Aici se poate £asi 0 solngie (in tabel figureard intre paranteze), Valourea solutiel este 13, eu umitate Mai putin deceit solugia initial. i = Gititorul trebuie si fi observat deja usta, in fond, in sedderen din anum! ‘a cd procesul descris in etapa 3 ite linii (cele neacoperite) a 10s Bae asDISTRIAUIREA $I REPARTIZAREA RESURSELOR me ae Tabelut 5.25: | mirului obtinut in etapa 2 gi addugarea Ini la anumite coloays | (cele acoperite); prin urmare, teorema L este aplieabili. | Sa considerim acum o problema de repartizare mai complicata, | eare se pune in fata unei companii aeriene. Si considerdm o linje ai care unegte, in ambele sensuri, dowd orage, de exemplu New York gi Chicago. Daca echipajul are baza la New York gi sosegte |y Ohicago cu un anumit zbor, utunci el trebuie sd se reintoared la New uunul din zborurile urmatoare (eventual a doua zi). Compania ste sl determine ce zboruri trebuie folosite la intoareere pentru | va timpul total de sedere pe aeroportul strain si fie minim. Fiind ‘lat orarul curselor, trebuie Iuate doud tipuri de de iy 1. Ge perechi de zboruri trebuie formate? Dacd doud zboruri fae parte din aceeasi pereche, echipajul respectiv se deplaseazi intr-0 directie cu unul din zboruri gi in directia contrara eu eclilalt. __ 2. Kind date pereehile de zboruri, unde trebuie sii-yi aib’ baza fiecare echipaj _ Ambele decizii trebuie Inmate in aga fel, incit si se minimizeze Himpul total petreeut pe un aeroport. strain, cu conditia ea echipajul s4 aiba cel putin o ord de odihna intre doud zboruri. Si presupunen ed avem un tabel ea cel de mai jos (tabelul 5.27), ears a fost mult simplificat, pentra a face calculele mai putin plic- Cae Sé observam in primul rind ed toate timpurile sint locale [ease este cu o ord in urma fata de New York), Sz vede, de ea ain 1, ei zborurile spre vest dureazi mai mult deeit cele spre Shain catiza vinturilor predominante. ee prin a construi doua tabele, care sh ne indice timpul de fen oo Be aeroportul striiin (tabelul 5.28) ; presupunem ca pentra alt data In Oh ets echipajul are baza o datd la New-York 88 obser yam Se he (Timpurite sint exprimate in sferturi de ord). de stationare ae et 7 yi 10 en baza la New York: deoarece timpw mai mic de o ord, a trebuit s& addugém 24 ore. Lanet Ur ene 7 nT Orarul curselor aeriene eee Pieearl Bouitt | ] ] nau chicago woot | Fimstet | tet z | | I | Sue | Ren ven | | 2 | 1000, 4 be 31068) at | 6 | 1400 faa 8 1800 2100 | 9 | 10 1930 2230 qasul urmiitor, combinim cele doud tabele, alegind baza care oferi timpul de sta{ion: cel mai sefizut pentru fie » pereche, Rezultatul este prezentat in tabelul 9. Datelo marcate eu un singur asterisc 5 Tabelul 5.28 16 11 | 96 | 6 | 82 97 at | | a8 | aa | 77 2 36 | 33 | 20 88 ll refer la zhorurile cu baza Ja New York; cele nemareate au baz la Chieago. Dod ast aratd ci timpul de stationare este egal in ambele cazuri. Rezolvarea acest probleme este Kisati ex exercitin. (Efectuati acum exercitiile 4 gi 5). Tabelul 3.20DOTHINUIRDA SE WEPARTIZAREA NESURSELOR ase 5G, REZUMAT © problemi de alocare cuutit sit se dete nine in ce Mod trobyi, distribuite resurselo disponibile pentru ea wetiviba{ile 8A pourg i voliaate cit mai bine, Pentrn tipul de probleme de allocare examina. in acest capitol, e gi pentru cele co vor fi studiate in capitolul urmaqys, se presupune of performan(a sistemului se obtine adunind performay, tele activitatilor individuale, Th cupitolul de fa{4 ne-am oprit asupra a dowd Lipuri de probleme do alacare relativ simple : probleme de transport gi probleme de repy: tizare, Problemele de trarsport (san dis selor de Le una san mai multe suse, a selo respective (destinatii) ; 0.4 resurse provenind de ky mai nile sur stau in redistribu fae parte din uuor localita in problemele de resursele gi act solutia optim. ibnive) implic& alocarea resur. i resur. itate powti zo combinatie de » Multe probleme care con. joanclor de transport ete, , cn gi problemele de aprovizionare a lo Lu mai multe punefe de zprovizional i Tntr-o problemi de repartizare eiiutim si formim perechi resursi- activitate, fiee: ursii si fiecare etivitate intrind intr-o pereche qi numai intr-una, astfel ineit si maximiziim suma perforimantelot lor formate, Astfel de probleme apar, de exemplu, eind trebuie Vivane sau ¢chipaje peo linie de transport aerial wut goferi pe anumite rute, funefionari la anunite birouri, spatii de produetie diferitelor ateliore, Daca exista mai multe activitati decit se pot efectua, trebuie si preeizam ce aetivitate nn vali indeplinitd sau ce resurse suplimentare vor fi achizifionate. Atit problemele de reparti ey Cit gi cele de transport sint cam! Particulire ale unei probleme de aloeare mai generala, care va fi expust in capitolul urmiitor, Indicatiile hibliografice pentru sees! capitol gi Dibliografia vor fi date acolo.pROBLEMA DE A Ne reamintim qi activitétile e exempla, o intr produs ij Bink n atic poate ¢ mai vechi), r4 PRONLEMA DE ALOCARE LINTARA GENERALA multe alte probleme de alocare 56 req Acoasta problemi 0 obleme d maximizarea unei functii limiarc, variabilele find obligate gg f°! faci anumite restr , de aseamenca, liniare, faty, 6.2. UN EXFEMPLU NUMERIO Sa considerfim un exempla numeric foarte simplu. Un mie Atelie i t e de antomobil, Atelier) cunt ste, Ie giiuregte gi le slefuiegte, produce donk tipuri de piese turnate pe eare Te stron, cunose datele din tabelul 6.2. Tabetut ¢; Capaciuagl ee ee | Plesa Ay | buclord Capacitatea strungulul 25 Capacitatea masinit de gaurit 28 3% Capacitatea masini de slefuit Piesele {urnate pentru produsul A costa 2 $ fiecare. ele pentri prodnsul B, 3 §. Piesele sint vindute can 5, respeetiv 6 &, Oheltuielile Iegate de folosirea celor trei magini sin de 20, 14 gi respeetiv 17,5 8 ora. Dre ind ca poate fi vindutii orice cantitate de piese A gi 2, ee combi lor dowd produ igura un beneficiu maxim! tn primul slouliim beneficiul adus de fiecare piest. Rez! tatele se pot urmari in tabelul 6.3. De regulta imediat cd atuuc: cind se produe in medie x piese A gi y piese J pe ord, beneficiul mt va fi £=1,20r + 1,40. (6.1) Deonrece valorile negative pentru x gi y nu au sens, vorn impor’ condijiile 2>0, y >, ie)UN EXBMPLU NUMERIC isa, ——— Tabelul 6.3 Cheliulell sl beneticlal/(slash) plesi ee Piesa Bt | Insti or gi y ru pot fi alegi arbitrari, deoarece mai trebuie sa finem seama gi de limitdrile de capacitate, Objinem astfel urmitoarele rchizitie Total cheltuieli Prep de winzare Nienefielu vonditiit = strunjire : eet Laat alt ghurire + or jlefuire: <> + gletun 3 a ‘Aducind In acelagi numiter, gaisim : strunjire + 402 + 259 1000, gaurive + aoa+ 28y < 980, feel glefuire + ana + Sy < 875.18 RRORLEMA DF ALOCARE LINTARA GENERALA COD DE ee grafic, ecuatia 402 + 25y = 1000 repreainth o dreapta eae : = Acre ep regiuni (fi 1). Tn reginnea care contin, Qhy < 1000, iar in cealaltd, 402 + 25y > 1005 imparte planul in originea avem 402 + Golelalte doud inegalitati (6.3) divid planul in mod analog. Dacd pri- vim determinarea Ini x si y ca o problema constind in alegerea unt! punct din plan, observam ca acest punct trebuie ina executa 16,93 piese A i a0 mo nB plan de produ ‘const mtg, evident, eantitifi: media. V FE eo eee Matec paeitl d 7 3 om putes excem probabil citeva eee ! Kote zile) mumai piesa A, upoi piesa B ete, Pentru aren benefieului este nece: i ees nai ee report 1608/1300. see Micul surplus de capacitate a maginii de iurit ridic practic’ privind Ituielile, Noi a Racal a TO eri ne cost Lh Spo ork; pentru a obtine o solutie completa a problemei ar trebui sd stim dacd costul raimine sau nu acelagi gi atunei cind magina nu lucreaza. In ealeulele noastre am admis implicit ei ma- sina cost’d L4$ pe ord numai cind se afl in funejiune si cd nu exist alte cheltuieli. S-ar putes inst sf existe nigte cheltuieli fixe, de exem= plu de 10$ pe ori, Ia care xe adaugé cheltuielile variabile de 14 pe ord. In aceasta situatic, solufia op ran aceeagi, indife- rent de miirimea costurilor fixe, ins& miérimea benefieiului depinde de aceste costuri. Bu este dificil de ar si se afle intr-unul din ecuatia (6.1) = g = 1,202 + 1,40y- (61) maxim (a, 9) trebuie ‘tat de ce punctul de ABC, Sa consideram virfurile poligonului 0 (6.1) reprezint’ geo- atunei cind 2 41 de-a lungul ei, ne instant ( : se alege pentru plu, pine o dre vptat, paralelit angie mu t, viel 20) relapia Pentru @ fixat (de metric 0 dreapta care, asigura un peneficit 0 Zo alta valoare (de © ou prim dar le ft ine. Graficul se poate oaves maxim a Lui Z se objine deter- (6.1), cou mai departalis do origine, «are teriorul sau de pe frontiers coment prin B, Qititorul se poate cony inge poligonului, dreapta care maximi- mare de of! n farnil can ¢ din in lui OAB! singur © sy indiferent de formePHOMLEMA DE ALOGARE LINTARA GIENERALA aes f ved printram vit. Accust ‘ Z trebuie sik treaed printr-un yf ‘astib ob, zeasil ree Mee metoda grafich pentru rezolyarca Wobp vafie ne « | melor eu doua variabile, iar prin analogie am putea construi o sche - mf de caleul gi pentru probleme mai complicate. (Inainte de a continua, rezolya{i exercitiul 1), 6.3. UN PROGEDEU DE CALOUL: ALGORITMUL SIMPLEX Ecuatiile sint' mai ugor de minuit deeit inecuafiile. De aceea VOR! transforma inegalitatile (6.3) in Senatii, prin introducerea unot vi Plabile de egalizare u,v gi w. Ele Yeprezinti diferenja dintre cei100 3. Prin URES y poate eregte pint da di w= 375, ¢ = 280 gi w = 0. Calen! jeulele se pot fi a) Z nu contine ale una din variabil nenule #, b) fiecare din ecua atiile (6.4) confine exact o u, v sau to, al cirei ¢ cient este Un. 4, Rearanjiim pe 2 gi ecuatiile (6. . astfel inte a) §i b) s& aibt loc gi pentru noile variabile (6.4) este singura care eontine variabila solutie. aceastd ecuatie cu 35, pest ca Bi cientul lui y egal cu unu : Setyt gua hg Pentru od] elimina inmul count (6.8) dem din: celelalte Pep ama): 1, i: 5 24 Toit D: di ee nae in (6.5) deducem 7 atyt+—e by dea aceasté egalitate inmulfiti cu 1,4 din acesta Z nu-l va mai confine pe y. Avem Z = 0,2 Observim ci Z cregte doar atunci cind majorim 1a w ar duce la o seddere a Ini Z. Pentru. 5 #EGs6iIES eregte 2, va trebui si impirfim termenii liberi din ecu gi (6.7) la coeficionfii lui 2. Rapoartele fiind 35, a , maximi a Ini @ este we care va faceUN PROCHDEU DE CALCUL :; ALGORITMUL snaPLex ; 1 fprvottim (6.8) on 0,2 fl o sodden din Z=0,22 — 0,04 + 35, cca ce 10 dé 1,4 26 i Oy pt. ga —-— 155 7175 3L Orice eregtere a Ini w gaa w va duce la sediderea lui Z, deci valoa- 2 rea maxima a Ini Z este 38 = yi se obfine pentru u = = 0. Regisim astfel rezultatele precedente. jn praetied, pentru efectuaren calculelor putem recurge la un tabel, fir a mai fi necesar sii scriem variabilele pentru fiecare ecuatie. Pentru exemplul nostru construim tabelul 6.4, eu Tiniile Ps, Py Ps ecorespunzind variabilelor nenule w, 7 gi eo din solutia initiald. Coloa- nele denumite Py, Ps Ps 2a Ps corespund variabilelor 2, ¥, % fiw. Ultima coloanid, Po, este asoc t& termenilor liberi, iar ultima linie, A, eoeficientilor lui Z. Ecuatiile (6.1) gi (6.3) sint reproduse fn tabelul 6.4, Loeurile libere reprezint® zerour. Tabelut 6.4 Cu ajutorul tabelului 6.4, cele patru etape ale unei iteratii decurg tfel : ae Sots : oT auta coloana al earei coeficient din linia A are cea mai a Sears fn cazul nostru, coloana corespunzitoare este Pay rar oientul ei in linia A find Lyd, ; ‘ a Se calenleazd yaportul dintre elementele coloanei P, gi ele- 2. Se cane’ aleso in, etapa 1, numai pentru valori positive ale mente linia pentru care valoarea rapor- acest din urmd gi se determina e : scenes ‘cen mai micd. In exemplul examinat de noi, coloana aleasit— 192 a fost P,; pen i tru Li ar pen 3. Se imparte inia P, raportul este tru Ps, 875/38: 000/25 = 40, penti PROBLEMA DE ALOCARB \LINIARA GENERALA m Py Prin urmare, alegen, linia aleasi in etapa 2 la coeficientul colowng alese in prima etapa; jinin obtinuté capata denumirea coloang gelectate. In exemplul nostr tim Pt 4, Tn coloana selectataé se anuleaz’ toti © celui din linia tuata i coloanei selec! exceptia celui | Pr, Ps u, impartim linia P; la 35 gio reetiche. ee a ee 1/35 25 P, | om aleasi in etapa 2, care este 1 zero, tabelul respectiv ne dit sol algoritmul de I: 25 si o seadem din linia Py, apoi ¢ Sfirsit, cu 14 a etapa 1, In exe gio seadem din i pentru eoeficientul din linia A). In ve se va scidea linia obtinutd in etap: ite in etapa 1. prespungitor coloanei utia optima. plul nostru, 28 gi 0 8c lini: Constanta din linia S gi coloana Pym ne i omitet Deoarece in n li ia A mai existd coeficienti pozitivi (1/5), la etapa 1. Dupi ce parcurgen cele patru ¢ 6.6, Cum in lin cA pentru Py = nia A ambii coefic peau =1072 a? nti sint neg: 28 =12 — 31 oeficientii, Daca toti coeficientii din linis ‘A. Obtinem astfel tabelul 6. cu exceptia (operatia trebuie ofec. acest KcOp, din liniile 1 3, inmulfité cu coeli- Po) sint negativi saa In caz contrar, se rela inmulfim linia P, | dem din linia Py gi ia ntereseazi, de aceea 0 | Tabetut 6.5 } reve pape, eapatam tabeltl ativi, tragem con imi: Zia valoared maxiDUALITATE: _——_—_—— -— ea Tabelul 6.6 oe | { ] ln jal a jal ala] | | | | | | ry 1 7/155 -ist | 10 | Ps 1 —A3t ass | 12 | Py —ayai| 1 | —4955! 25% | ‘ | Pa] =1,4/155 — 26/775 | | $i remarcam e% etapa 2 igi pierde semnificatia atunci cind nici unul din eoeficientii coloanei alese in etapa 1 (cn exeeptia, eventual, a celui din linia A) nu este pozitiv. In aceasta situatie, variabila ileterminat’ in etapa 1 poate fi erescuté indefinit, far ca prin aceasta 0, Wy>0, wy>0 AOw, +- 35te, + Btw, > 1,2, 2hw, + 28w, + 3hw, > 1,4. si seriem problema inifiali in felul urmator. 54 se maximizeze Z = ey $F Cyhy Fe Hate pe mmulfimen valorilor xy, agp ++ +> ta C® satisfac restrictiile 1, > 0, yp > 0). 1y e > 0 (6.9) yyy Tt Ayety TH +e 1 Mann 9 td > 05,022.00 > 9 (6.1) ¥ agit, Gy t0g + ee + dunn > Oy chee Matt > C8 ae re -b Anatlm > Cae (6.12)18 PROBLEMA DE ALOCARE LINTARA GENEMALA Deoarece toate componentele lui a sint nenegative, put pe rind inogalitifile (6.12) cu ayy ayy. 6+) ay. ‘Aduhind recat obfinem dupa o rearanjare convenabilé : ates, 10,(44y,2%4 + yay + ee + GynPe) + f t04(gyy + Aggy + 2 ~~ + get) + + Wale ty + Bae: + .2- + Oan%e) > D> Ok + Oy +... bet = 2. Dar, din (6.10), fiecare parantezii este mai mick sau egalé cu com. ponenta respectiv’ a lui 6; rezulta: toyby HE tybg te -.. + Wmdm > Oy + 02% y + + ee + Ontey adic’ ¥ > Z pentru tofi (ay...) @a) Gi (12, ~. +1 Wa) Care satislae condifiile (6.9) — (6.12). O consecinta a acestei inegalitiiji este urmiltoarea ; dack reugifi sit gisim un vector x gi un vector «, care sii satisfacd conditiile (6.9) — — (6.12) si pentru care si avem ¥ = 2, atunci valoarea lui Z este maxima, iar cea a lui ¥ este minim. (Daci ar exista 0 valoare F" < < ¥, atunci am avea Y’ < Z, ceea co ar contrazice cele demons- trate mai i ie, ¥ > Z pentru orice ¥ gi Z, La fel se aratd ob Z este maxim.) Problema minimizirii Ini Y cu restrictiile (6.11) — (6.12) ¥ numegte problemi duald; problema inifial’, cca a maximizérii lui Z cu restriefiile (6.9) — (6.10) se numegte problema primald. ‘Am vazut cum putem rezolva problema duali, daci se eunoayte o solujie optimé a probleme’ primale. Roeiproc, cunoseind ° solute optima a problemei duale, problema primala se rezolvd imediaty avind in vedere urmatoarele dou’ observatii : a) dach ato, + ajay + 6 + Ante > oy atunci % = 0 gh b) dack w, >0, atunci a2 + Mg, ie + ine = beDUALITATE oe ri sto ieee ae 199 ies hici” o solutie a problemei j i tneori putem 4g) oes Problemei duale, Cu ajutorul lu a) si b) objinem valorile (z,, +++: @,). Dac aceste valori satisfac resttictiile problemei primale (deci, daci avem o solufie admisi- pili). atunci Y = Z gi cele doud solntii sint optime. G41, EXEMPLU, 0 PROBLEMA DE APROVIZIONARE Un agent comercial cumpar’ gi vinde un acelasi obieet. Tn acest seop el dispune de o magazie in care poate pistra pind la 500 obiecte. in fiecare lund, agentul poate vinde orice cantitate, in limita stocului disponibil la ineeputul lunii. La sfirgitul lunii el poate achizitiona orice cantitate, fird a depdisi insi, imprenni cu stocul existent la sfirgitul lunii, capacitatea de depozitare, de 500 obiecte. Pentru urma- toarele sase luni previziunile sale asupra prejului de vinzare gi de cumpirare sint urmdtoarele : Luna i De Sa ba. Pret de cumpiraree, 27 24 26 28 22 21 Pret de vinzare p, 28 25 26 27 23 23 Daci stocul siu initial este de 200 de buciiti, care va fi strategia pe care trebuie sd o urmeze? i fn acest exemplu ignorim cheltuielile de stocare. Dupi ce va studia modul de rezolvare, cititorul 8 formuleze gi Hi rorolve pro- blema in cazul cind cheltuielile de stocare sint egale eu 0.25 Sint enesia dintre stocul la inceputul Iunii gi stocul rimas pevandut Ja sfirgitul Inii (inainte de achizitionarea wnei noi cantitai asm Ate Fie x, cantitatea achizifionaté gi y, camtitatea yin 7 Beneficiul net este 2 = 28y, + 26ye + ys + 27 + 2345 + 2346 — 2a, — 24, — 260, — BBM, — 22a, — 21a Agent pe vi vi i decit inde, evident, 0 cantitate mai mare ce al Hi pees ‘urmare, pentru fiecare luni m=1, 2, -. -, 8 ea de c: ; not 200 + Y (@e— 41) > Ye~~ PROMLEMA DE ALOCARE LINIARA GENERALA A (oind » = 1, mimine numai restrictia y, > 200), san | | | * a-1 Du-¥ 1s 200. (61 mn mA +13) De asemenea, capacitatea depozitului nu poate fi depiizita, dg, 200 + ¥; (a — ¥,) < 500 a sau | z a y ¥ < 300. (8.14) aaa Problema va consta in maximizarea lui Z eu restrictiile (6.13), (6.14) gi, im plus, 2 > 0, 2, > 0, 2.15% > 0; Hy > 0, Ya > Oy vis Me >, In loc 8&4 rezolvim direct aceasté problemil, si e&utdm mai inti o solutie optim a dualei. Fie uw, wa, Wy, Wg, ts, ty Variabilele duale (ponderile) atasate ecuatiilor (6.13), iar Dy, Vg) Vg, Ug) V5 U5 Cele ata sate ecuafiilor (6.14). Pcoblema primali poate fi reprezentat’ ca In tabelal 6.7. De aici se vedo imediat c& duala consti in minimizarea lai Y = 200( m4, + ty fe. Hg) + 300(D Foy fF ove +0) (615) cu restrictiile care se obtin citind coloanele ,,de sus in jos”. De exen plu, coloana lui 2, genereaz& restrictia = (a + tts tty bes tthe) (bee be Ot +05 + %) > — 27. Din forma Ini Y in (6.15) este foarte probabil ci wu giv vot re componentele cit mai mici posibile. De asemenea, u, 51 % treble sh fie si nenegative. Din coloana lui 2, gisim 7 > — 29; (Um trebuie sii fie gi nenegativ, cea mai mic& valoare pentru % zero. Din coloana lui y, rezulta u; = 23, dact v, = 0. des Dae4 alegem restrictiile duale intr-o ordine adeevath, you tu coperi ed fiecare noud restrictie confine o singurd variabil’ Dg fata de restrictia precedenta gi deci valoarea variabilei s¢ P7 TEORIA STOCURILOR 74, NATURA PROBLEMELOR DE TEORIA STOCURILOR Resursele disponibile, dar care in prezent nu sint utilizate, for- sneagio rezerod. Resursele pot fi de orice natura, de exemplu oameni, materiale, magini, bani. Cind resursele sint materiale sau produse (finite sau intr-un stadiu oarecare de prelucrare), rezerva eapata denu- mirea de stoc. - a © problema de teoria stocurilor (sau mai general, a rezervelor) existd numai atunci cind cantitatea resurselor poate fi controlata siexistii. cel putin un cost care descresgte pe masura ce stocul eregte. De obiectivul problemei const’ in minimizarea cheltuielilor totale (reale sau estimate). Totugi, dacii stocul afecteazd cererea (can- tititile solicitate de consumator), obiectivul poate consta in maxi- - ulzarea beneficiilor (reale sau estimate). Variabilele care pot fi controlate, separat sau in diverse combi- aie eaten . laiea intratdé in stoc (din productia proprie, prin cumpi- "fire sau prin alte mijloace), deci eit. Gautitates ve poate waste Tesursi separat, sau la ansamblul lor (se poate vorbi, de Prt de volumul cumpiiriiturilor sau de volumul productiei, sau tile ean), Oantitaten intrat& in stoc este limitat&é de capacita- i ireoventa sau momentul achizifiilor, deci tnd. taba (On, ‘eciziile poate controla unul sau ambele tipuri de , dar eq Eospodind nu stabileste eit de des trebuie si vinii lAp- Parte, uate cit trebuio cumpere din fiecare produs. Pe de Procese chimice, cantitatile care intr’ in reactie z EE,a8 TEORLA STOCURILOR nt precis determ ceva controlul nu se poate exercita q, r a fre ei proce . In majoritatea intreprinderilor, ¢ dueorea poate controla atit cantitatea eit gi frecventa intan produselor in stoc, ; 3. Gradul de preluorare a produselor. Cu cit bunurile pastrate jy stoc sint intr-un stadiu i avansat de finisare, cu atit mai Tepede pot fi satisfiicute comenzile, dar cu atit mai mari vor fi cheltuielily de stocare. Ou cit produsele sint mai putin finisate (cazul limiti 4 constituie materia primd), cu atit mai mici aint cheltuielile de stocars dar timpul necesar pentru 1 unei comenzi este mai mare, 11, plus, erorile de previziune tind s& creascé pe miisurd ce gradulide prelucrare a produselor este mai avansat ; pentru a reduce influenta jactorilor nefavorabili este necesar de aceea Bi creasca gi stooul tampon, In sfirgit, numéarul tipurilor de produse ce trebuie stocate, crests rapidpo misuré ce gradul de finisare este mai avansat. Majoritatea Iucrarilor de teorie a stocurilor se refer numai In primele doud tipuri de variabile controlabile gi de aceea ne vom con- contra gi noi asupra lor. Vom face ins& gi unele seurte considera(ii privind diferitele tipuri de stoc. In teoria stocurilor cea mai importanti categorie de variabile necontrolabile o formeaz& costurile. Principalele tipuri de variabile necontrolabile sint : 1. Cheltuéelile de stocare. Acestea crese proportional cu miirimea stocului si durata de stocare. Componenta cea mai evidenti a acestor costuri, direct proportional’ eu nivelul stocului gi cu _tim- pul, este costul capitalului investit*, Acest cost reprezinti un anumit procent din. capitalul investit, insi determinarea cifrei exacte necesité o analiz’ atent’. Pe de o parte, firma poate imprumuta capital eu o dobind’& de 6% ; pe de alta, beneficiul objinut din cap talul investit anul trecut este in medie 20%. Evident, unele inves- ii aduc un beneficiu mai mare decit altele §i de aceea pare nepotzivit se cearli un beneficiu de 20% de la capitalul investit in stocuri. In acelagi timp, 6%, este prea putin, deoarece putine firme vor fi de acon, in afara, are aaa pxeant “a si recurg’ la eredite, fiir sonal nici un beneficiu, iar, pe de parte, investifiile posibile ofer’ beneficiu mai mare de 6%. Prin ‘urmare, nel exact depinde in primul rind de ce alte utiliziri se pot gisi pentru capitalul ,,imobili- *) Capitaliil Investit in stoc este neproductiv. Costul siu este dat de marimen bent Mica ce s-ar putea obtine dact acest capital ar ff fost nvestit intx-un mod product'Y sau de dobinda ce trebuie plititd dacd oy fost mpromatat 7). ect,NATURA PROBLEMELOR DE TEORIA STOCURILOR 29 gat” in stocuri. Determinarea mirimii procentului cade, de regul, in sarcina serviciului financiar. In afari de costul capitalului, trebuie sii mai considerém cheltui- Yile administrative gi cele de eviden{a. Stocurile sint practic inutili- sabile fri o evident& bine pusi la punct, care sk ne spund dac& pro- @usal necesar se giiseste sau nu in stoc. Alte componente importante ale cheltuielilor de stocare sint : a) Cheliwielile de manipulare, care cuprind costul forjei de munci necesari pentru deplasarea stocurilor, a macaralelor, cirucioarelor, levatoarelor gi celorlalte utilaje necesare in acest 5cop. a b) Cheltwielile de inmagazinare: chiria spatiului de depozitare san amortizirile, in carul unui spatiu propriu.920 TEORLA STOCURILEN licntelei, coea co va aduce prejudieli Tepmtation firm par in acest caz sint mai grea de evant, dae ag, multe ori se poate obtine 6 estimatie rezonabilé folosingd tebniea foie. liilor de transfer, descrish in eapitolul 2. De obicei 86 lucreazé cn unul din urmétoarele dowk puri dey costuri_de penurie. a) Costuri de penurie proportionale en durate 41 CO ohn) deficitului, Accasti ipotez’ este justifieaté abunci eind dedicital poate, fi acoperit luind misuri speciale, astfel c4 1 vor existe commen: ibaa tisficute. Costurile de penurie reprezint& eheltnielile iimpuse da Inarea acestor masuri, b) Costuri de penurie constante. Ele trebuie s4 acepere beneficial, pierdut prin anularea comenzilor, dar pot inelnde gi o components. care si acopere prejudiciile aduse reputatiei firmei. 3. Oheltuiclile datorate cariafiilor ritmului de productie. Dim aceanths categorie fae ee cheltuiclile fie*’ legate de cregterea ritmmlni de productie, de la nivelul zero, la un anumit nivel dat. Dach este verla de achizitii, aici vor intra cheltuielile administrative legate de lan- os ho eenoaone fa as Sa : + da nagtere la transferarea unui mare mai complexe, Ledeen ts muncitorii se vor acomoda cu noile i iar cheltuielile 8e Vor secre ide ae a ppt he zii, Cheltuielile pe 5. ranean do roduse solicitate inNATURA PROBLEMELOR DE TEORIA STOCURILOR 221 duti, deoarece uncle cereri pot rimine nesatisfiicute, datorit& defi- citului in stoc sau intirzierilor in livrare. Evident, dac& cererea poate fi satisfiient& in intregime, ea reprezint& cantitatea vinduti. Une rea este ( se presupune a fi) cunosenta. In acest eas, deci: re se ia privind completarea stocului nu are nici o influen{& asupra deciziilor viitoare. Pe de alt& parte, pot exista situatii eind cererea este cunoseuti doar probabilistic (adicd cererea este alea- toare gi se cunoagte numai functia ei de repartitie). Atunci o decizie poate fi legatt si de deciziile ulterioare, Ca un exemplu de interdependen{& al deciziilor, si considerim cazul cind stocul se examineazi lunar gi, in functie de rezultatele obfinute, se ia decizia daca trebuie sau nu reinceputé fabricarea unui anumit produs. Se poate intimpla ca riseul unei penurii in luna urma- toare si nu justifice cheltuielile necesitate de punerea in fabricatie a produsului. Totugi, luna viitoare fabricarea produsului va trebui si inceap& aproape sigur; de aceea, luind in considerare cheltuielile pentru ambele luni, s-ar putea si constatiim ci este mai avantajos ca productia si inceap’ inci din luna curenté. Mai mult, atunci cind stabilim volumul productiei, va trebui si finem seama gi de cererea din lunile urmitoare. Problemele de aceast% naturii se numese dinamice; ele posed foarte rar o solutie matematici explicit’. Exist’ ins citeva procedee cu ajutorul edirora se obtine o bund aproximare a solutiei. 6. Timpul de livrare : timpul intre momentul lansirii unei comenzi si momentul primirii marfurilor comandate. Dack timpul de livrare este cunoscut gi diferit de zero, iar cererea este de asemenea cunoseuta, singurul Ineru care riimine de fiicut este de a lansa comanda cu un avans detimp egal eu timpul delivrare. Dacit inst timpul de devansare sau cererea sint aleatoare si se cunose doar funcfiile lor de repartitie, problema se complied. Tn acest caz, momentul lansirii comenzii si volumul ei se determin’ Iuind in considerare cheltuielile medii de stocare si costurile de penurie gi pentru perioada necesari pentru 7. Cantitatea livratd. Dack trebuie furnizaté o cantitate gq (in juctive sau pentru a fi vinduti), se poate intimpla si fie ‘iy cantitate aleatoare care variazi in jurul lui g cu o probabi- litate c Dup& cum vom vedea, efectul unei astfel de nede- terminiiri este acelagi cu cel datorat faptului cd cererea sau timpul de livrare sint aleatoare.222 TEORIA STOCURILOR 7.2, CONTEXTUL PROBLEMELOR DE TEORIA STOCURILOR Dack vom reflecta putin mai adinc, vom constata c& proble de teoria stocurilor sint foarte variate si apar in situatii extrem de diferite. De exemplu, conducitorii unei companii aeriene trebuie a stabilease’ cit de des trebuie sii organizeze cursuri pentru pregatires stewardeselor gi cite locuri disponibile trobuie si existe pentra fie, care curs, Daci vor fi fabricate” prea multe stewardese, compania, va avea de plitit salarii suplimentare. Daca sint prea pufine absol- vente, va trebui fie ca unele zboruri si fie anulate, fie si fie Inate masuri de urgent’ ; ambele situa{ii implied anumite cheltuieli, Multe probleme privind forta de muncii sint probleme de teoria stocurilor, © companie furnizoare de energie electrics trebuie si hotirasea cind s& instaleze un nou turbogenerator gi cit de mare trebuie si fie acesta. Degi este vorba de un singur utilaj (care costd mai multe imilioane de dolari), capacitatea sa poate fi aleasi dupa voie. Astfel, problema cere sii se rispundi la ambele intrebari: ,,cind” si_,,cit”, Daci se achizitioneazi un generator prea mare, sau prea devreme, apare o capacitate inutilizabili, care implicd anumite cheltuieli (gene- rate de deprecierea utilajului si denecesitatea dea-l intretine). Dacd se achizitioneazi un generator prea mic, sau prea tirziu, seva pierde din vinziri, iar consumatorii vor reactiona in mod nefavorabil. Aceasté reactie proyoaci anumite penaliziri. nie © alt& intrebare, ,,cit de mare trebuie s& fie capitalul lichid al unei firme?”, constituie de asemenea o problema de teorie a stocu- rilor. Dac& se pistreazi prea mult capital disponibil, se pierd veni- turile ce s-ar fi putut obfine prin investirea excesului de capital. In acest fel apar ,,cheltuieli de stocare” a capitalului lichid. Dacd capi- talul disponibil este insuficient, apar ,,costuri de penurie” datorité necesitafii de a imprumuta restul de capital eu o anumité dobinda. De asemenea, obtinerea imprumutului atrage anumite ,,cheltu- ieli fixe”. a Desi problemele de teoria stocurilor pot aptirea intr-o larg’ varie tate de contexte, cel mai obisnuit ele se ivesc in legituri eu vinza gi producerea bunurilor. De aceea, discutiile care urmeazi vor fi ilustrate cu exemple din acest domeniu, dar cititorul trebuie si aibé in vedere ci subiectele expuse sint aplicabile intr-un cadra mult mai larg.STNUTUL PRORLEMELEN DE THORLA wroc ArMLLom, 7. OON'PINUTUL PROBLEMELOR DE TRORIA STOCURILOR tn orice activitate de afaceri, stoom de probleme pentru cond core, Reet oe ae dineregia ae faptului el dintre toate variabilele care pot fi controlate de ofitré conducerea firmei, nivelul stoculul este cel mai simplu de manipnlat. Mai mult, capitalul investit in stecuri este ugor de evidentiat, ci atunci cind capitalul disponibil este insuficient, se poate obtine usor o reducere a cheltuiclilor prin micsorarea stocurilor. Din pacate, o astfel de politicd reprezint’ adesea o optimizare pe termen scurt gi, in final, duce la o cregtere a cheltuielilor de productie sau a prejului de cost. Un exemplu simplu ni se oferii atunci cind sint necesare gi unele cheltuieli de organizare, Si-presupunem cf de fiecare dat& cind intra in tabricatie become i a aentt bs operioad’ bir on tru. itirea. utilajelor. i acestei perio: le timp nu be fe ae dar cheltuiclile nu se redue la zero (se plitesc salariile, ete.). Dack in fieeare zi este necesar un singur produs si mu se sto- cheazi nimic, Cage de organizare vor 2 ee i ze fe ae arte, itirea utilaj ‘pentru o nou 1 ee aera etic dact unaeelagi produs se fabrieh dond zie couse- cutiv, jumiitate din productie urmind sil fiestocata. In acest fel, chel- tuielile de organizare pe unitatea de produs se reduc la jumitate, dar apar in schimb cheltuieli de stocare. rina pienenee mae ero en companie s& investeased o parte din capital in stocnr | ears tat de a reduce cheltniclile do ort ru intr-o astfel de situatic. curilor este de a asigura un “S& presupunem ch Bit! alte mative penis cr aren termes. oe un anumit produs poate de: ie necesitd, in mod normal, saptdimini, in timp ce proces 06 Teepe st produed numai atunei cind patru stiptimini. Dack compl va prefera o alt firma, care-i asigurds se primegte o comandit, ism pania respeetivil va trebui si ia, milsuri o deservire mai mrraduetiol s si-utlizeze mijloncele rapide de frans- pentra urgentarea Proce Ti ca sit pont face fafi concurentel. S-ar ‘unui stoc de produse finite sau ‘astfel ca productia si nu inceapa pe era? parfial finisate, se primegte o nous comand’. Dack un produs nn28 TEORIA STOCURILOR TT S4 ne reamintim de exemplul 3.8.1, in care era vorba despre 0 com. panie care vindea produse abrazive. Clientii lansan comenzi aproape zilnic, livrarea fécindu-se imediat. Datoritd acestui fapt cererea pre. zenta fluctuatii insemnate, ceea ce filcea necesari. existenta ‘Wnhui slog important de materiale. Metoda obignuit&é in astfel de consta in impulsionarea unor comenzi de volum mare, prin reduceri de preturi. In cazul de fafd insil, analiza efectuatd a perme stabilirea cauzelor pentra care clientii erau interesafi s& cantitafi mici, eu o freeventa ridicati. Materialela d dintr-o substan{d abraziva fixaté pe un rapid, dacd nu erau pistrate in condi fii zitul dispunea de instalatiile dar problemei a aritat cd o cerere freevents de tenja unui stec important numai dack cererii sint lipsite de acuratete. Dacd& cererea este timp inainte, stocul poate fi_ suPROBLEMA DETERMINISTA GENERALA PENTRU UN BINGUR PRODUS 207 Produciitorul poate dispune de mai multe depo exist un interval de timp intre primirea unei eae peo fabricajie a produsului respectiv, astfel o& optimizarea simultank a tuturor stocurilor, pentru toate produsele devine foarte complicata. Tn continuare, vom vedea cum se pot modela cele mai simple pro- bleme din teoria stocurilor. 7.5. PROBLEMA DETERMINISTA GENERALA PENTRU UN SINGUR PRODUS §I UN SINGUR NIVEL Tpotezele deterministe (cunoasterea exacté a tuturor parametrilor) care stau la baza acestui model constituie o simplificare grosoland & celor mai multe situatii reale. Cu toate acestea, modelul este utilizat intens, cu wn succes eonsiderabil. Tn fond, toate modelele de teorie i ‘ale realititii gi, stocurilor sint reprezentari aproximative desi se pie gia modele mai , ”, complexitates lor poate ascunde umumite erori gi sii dea Se eeiega , care de fapt nu existé. dezvoltarea deterministic general, vom scuti cili- In de mull ‘detalii matematice, care, desi simple un mate- patente intrucitva plictisitoare. Analiza ane cuprinde i: Obfinerea ‘unei expresii pentra cheltuielile medii in unitatea de timp. 2. Simplificarea acestei expresii, utilizind relafiile care exist intre Simptitiesreinbile, in seopul reducerii numArnini de variabile. 3, Pentru variabilele sep meemmee sree ™ ae ae este ilustratis in figura 7.2. Si_presu- trebuie satisfiicutd cererea K, cu 0 ‘Ritmul produetiei, k, este de ase- imenea constant (gi k >") f mentinute. mi de stocare 1 unei upitdfi de produs tn unitatea de Shel in unitatea de : ¢s T SRtttaite mize (penta un clea de rotate) +) = intensitatea cereril;In perionda (, aceste restan{e aint fersnrtteves k, iar cererea ania este satisficuta cu intensitatea k — r, | s=h: (k—r). Din (7.6) gi (7.7) deducem(Fede, | _Bepreyogreat— r/k) PM , + 1, CITEVA PROBLEME DETERMINISTE SPECIALE ona pus intenfionat un model deterministic general : in prac- adesea o serie de ipoteze simplificatoare. fn cole ce wrmeazis rie pe scurt gi vor arta ce influenfi au asupra regultatelor — (7.16), Daci doreste, cititorul va putea sii traseze graficeul ai din figura 7.2 si 5 deduct singur rezultatele intimplé ca ritmul productiei & sai fie mult mai mare cererii, astfel ci timpul total de productie (t eccasth esto cchivalent ow a face De kat Hit = 0m (b—r)ik=1 eu k atit m 0 ofiel (7.11), gésim pentru o Prod peeBouabiile (7-14), (7.15) gi (7.16) devin Ore, a, + e- (FY e . f =| ttePROD ootA DETERMUNISTA GENESALA PENTRU UN SINGUA FRODUS oss a 1a baza acestei formule, desi in practic ea este utilizata adesea, chi dacd aceste ipoteze nu Sint satisficute decit aproximativ: a a) cererea are o intensitate constanti, cunoseuta ; b) timpul de livrare este zero (san este cunoseut exact); ¢) productia este instantanee; d) nu este admis niei un deficit, 7.5.2. PRETURI DE ACHIZITIE SAU CHELTUIELI DE PRODUCTIE VARIABILE, Gititorul a observat probabil ci, cu execeptia cheltuielilor fixe, cheltuielile de productie au fost ignorate pink in prezent. Acest luern este justificat in uncle cazuri dac& cheltuielile de productie pe uni- tatea de produs nu variazii in funetie de volumul productiei gi cererea este satisticuta’ in intregime. Cheltuielile totale de producfie, exce) tind pe cele de organizare, nu depind atunci de strategia aleasi. cagul general vom presupune ci cheltuielile de producyie pentru un volum q sint date de o functie nedesereseitoare, f(q), eu f(0) = 0. Pentru cheltuielile de organizare ¢, # 0, funefia f(g) are un salt egal eu Oo ee a ainaminc este discontinud in punctul q = 0. Adesea are gi alte tinui- titi, care trebuie avute in vedere atunci se determin’ cantitatea optimi q, ce trebuie produsi sau achizitionatd. i» ality Uneori exist anumite reduceri de pref, in funetie de c an achizitionaté. De rn a mai ae A unitifi, costul unitar ar fi de 1 dolar, iar pentru Se cantitati de cal putin 1.000. ie P ieftin si se cumpere 1000, chiar dack surplusul este inntilizabil. In situatile ree depiigirea cant! date detest ae rains oats putin costi- sitoare, deoarece prefurile pe unitates ‘produs reash. Hie r intensitatea cereris (, cheliuielilede stocare pentru o unitate de produs in oe de hu war comenzi, p preful unitar comenzil este Q si p’ (p’ . (7.29) Si observam c& K,(Q) = E,{Q). 7.6. PROBLEMA DETERMINISTA PENTRU MAI MULTE PRODUSE §I UN SINGUR NIVEL ind stocul const& din mai multe produse, limitirile impuse de capacitatea de depozitare sau de posibilitifile de productie nu ne permit adeseori sa considerim fiecare produs in mod separat. Cazu- rile cele mai simple pot fi tratate utilizind multiplicatorii ‘Ini Lagrange. Drept exempln, 84 consideriim 7 produse ; pentru produsul ¢ cheltuie- lile de organizare sint Oy, cheltuielile de stocare Cy, iar intensitatea cererii r,. Pentru simplificare, si presupunem c productia este insantanee gi c& deficitele nu sint permise. Prin analogie cu (7.11 b), unde t, este inlocuit eu g/r, cheltuiclile totale in unitatea de timp sint 5% a Oude + = (7.30) 1 q reprezentind eantitatea din produsul ¢ ce intré in stor. Aven am BI Gms ot fot, 5-14... ai ae 3 ¢ t= 1,3, --.5m, iar valorile optime ale Ini g, sint R= Vee: (7.31)‘TEORIA STOCURILOR io aoa o restrictie care impune ca in medie Dac& existé, de exemplu, tir ila Tien seasct i, K va trebui minimizat cy cantitatea stocaté sf nu dep& conditia oa os aT. (7.82) Daci ¥; gf < 22, mu avem nici o problema ; daci insk condipia nn este indeplinita, va trebui si reducem valorile unor gj. S& punem t-§ Boa + 8h + 2 {3 os — au}. (7.38) i (Dacd conditia (6.32) este satisficuté cu semnul egal, L = K). Acum opty Ou, Tien flew pet real ceea ce ne di i 205 om: |) pe s f= Votan (7.35) - Va trebui si gisim valoarea Iui 2 astfel ea Ta@=21. det fda cast - ae simplu este si objinem pentru 4 o valoare aproximativi, observiim ponthetint 4 Crease oeelee OK/dq = —r penn tofi #. | cantar an je Variay alege astfel incit orarea pentru ficcare sin ee de produs een aoe i a decis datorita capit: al soesarian mu outa tepdal a40 TRORIA STOCURILOR . —$—$—$—$—$—$—$—$——— ee esto s& determiniim noua valoare & lui A prin interpolare, 34 presu. punom ci valoarea medic a stocului, ea functie de 2, se reprezints grafic ca in fig. 7.6. Ounoagtem dou puncte ale acestei curbe, A gj B, corespunzind lui . = 0 gi 2 = 0,005; intre A gi B aproximim Stocwl medio Segnien? de dreaptd core oprozimeard Sfocul' medi curba printr-un segment de dreaptd. Aga stind lucrurile,{punctul P care stocul mediu este 750 poate fi gasit din triunghiurile asemenea AMP si BNP. Avem ‘MN —M _ (0,005 — UP ar -( ere ee deunde MP = = 0,0025,porta STOCURILOR _TeORIA, STOCURO 5 sa’ - z " ry intre dowd cicluri consecutive de Fie | interrelated familii, Din ecuafia (7.11) ayeutas fabricat" =i 1 0, + 20y 2 Sige BOat sy age 2 (7.38) ' Se vede imediat c& valoarea optimé. a lui ¢ este _ 1 2(0,+ 20) ae is | =r Oy ) jar cantitafile optime ce trebuie produse sint g= ne. (7.38) Cititorul va putea sé studieze singur cazul mai multor familii de produse, cind exist4 o restricfie asupra stocului total. Pentru a rezolva problema generalé a unor familii in care nu toti membrii familiei se produc de fiecare dat&, trebuie si la net discret. rie tala de timp intre doud de productie consecutive ale familiei respective sh em ch produsul i intra in fabricatie la fieeare j, ata Costul' media i | ‘unitatea de timp va fi atunci , ¢; 1 Eat Th igpchs. & Cursjute (7.39) Dorim s& alegem pe j, gi 1 astfel inelt 58 mi i tot le inet nenegutivd wi el putin any ae aad vatele partiale aN/or eae a eu zero deri- [Ot §i OK /0}y gisim 2 4 t= AE i) Sa a Lys 0K Bilhe Cache 7/2. Inch efi Pa)—\ sistemul (7.40) gi (7.41) esto noo: cig. pe eae cale. Vou pre : m prin & lus jp = 1 pentru; i ae minimizenad oa ie apoi mirimea, ‘ iro. fae 1) 90 Hat diakre onli at i Printr-o verificare este vorba. Daca j, iau. se giisegte un set de val si presupumem cior He il sus all | Hii 1 i i : Fj Mi He ie le ERE Fy Ha(EORIA STOCURILOR aes ou reast’ perioad’ cererea medic yy instoo a pret prodnses te eg erin a cererii, Prin urmare, i chet Aa a rt .¢ trebuie So oe lansd oe IF e medie, afi: ci ivelul Z#, Oum F este 0 V aloare . ai nae jumatate din timp. Pentru a evita Soe eas un stoe tampon de 6 unitiifi, cerered de ee Coe i fie lansaté in momentul eind stocul scade la niv AS na b, ‘Alegerea lui b se face astfel inci, probabilitatea apar He (aA efieit sii fie foarte mick, de exemplu 0,05 sau 0,01. Strict par ie lui & implicé realizarea unui scompromis' intre cheltuielile dp sto- care gi penalizirile generate de existenfa woul deficit in stoc. O ana- liz mai atent& ne araté ei b gi q nu pot fi optimizate independent unul de altul. rete Strategiile care previid o examinare continua a stocului gi lan. sarea unei comenzi de reaprovizionare, de volum constant, ori de cite ori atinge un nivel determinat, se numese strategii S—s (sau strategii cu dowi conteinere). Si presupunem ef dorim si comandim © cantitate q, ori de ette ori stocul scade Ia nivelul s. Un procedeu simplu, foarte potrivit in cazul produselor de dimensiuni mici consti in a folosi dou containere, unul din ele avind q unitdfi, colilalt s. Imediat ce conteinerul ce confine q uoitiiti se goleste, se comandi o cantitate g, iar pint la sosirea ei, cererea este satistiicuth din cel de-al doilea conteiner. La sosirea cantititii q in stoc, se completeazi al doilea conteiner pin la nivelul s, iar restul este depus in primul eonteiner. In acest fel momentul aprovizioniirii se stabileste automat, fiird a madi fi necesari 0 contabilitate complicata. S& observim ci atunci cind timpul de livrare este aleator gi se eunoagte doar functia sa de repartitie, iar cererea este constant gi eunoscuté, efectul este acelagi ca atunci cind timpul de livrare este fix si cunoseut, iar cererea este aleatoare. In ambele cazuri, comanda de reaprovizionare se lanseaz in momentul cind stocul ajunge la un nivel pentru care probabilitatea unui deficit in perioada de reapro- vizionare are o valoare «, aleast in mod convenabil. Aceasta inseamni, in cazul cind timpul de livrare este fix gi cunoseut, o% s trebuie astfel fixat, inelt cererea si poatts depigi stocul numai o fractiune « din timpul total de reaprovizionare. Daci intensitatea cererii este eunos- cutd, r, ¢ se alege astfel ineit probabilitatea on timpul de livrare si depigeascd s/r sii fie a. In unele situatii trebuie sii se jini seama de i oe momeriiite bidimensionala a timpului de livrare si a intensi- eri. provizionarPROBLEME STOHASTICR Se ident ci, eu cit cererea poate fi ‘ini Previzionaté eu mai mul eu atit mai mic va fi stocul e ta nt multi atentie metodelor Fiber vi nt a datelor din treeut. Cititorul i . Brown [3]. interesat poate consulta cartes v pe jui R. 7.7.1. STRATEGII BAZATE PE INVENTARIEREA P! A STOCURILOR ee In unele situatii nu este posibil sise menfin’ o evident’ zilnich a stocurilor, dar ele pot fi imventariate periodic. Daci dup’ fiecare operatie de inventariere este inifiat un nou ciclu de produetie, stra- tegia folosité trebuie si rispundi la urmiitoarele donk intrebiiri. 1, Cit de des trebuie fiicut’ imventarierea stocului? 2. Cit de mult trebuie si se product de fiecare dati? = Uneori inventarierea poate avea loo numaila anumite intervale fixate si atunci, inainte de a stabili cit trebuie produs, este neeesar i se decid& dac& ciclul productiv trebuie sau nu inceput. ane Yn aceste cazuri formulele exacte nu sint deloc apar o serie de integrale atunci cind se calowleazit Metoda general’ folosité consté in a gisioe totale, in ipoteza c& cererea ar fi cuti Hl in considerare don caus, dupl eum steer sul sau DU tru a satisface cererea. jeoarece cerered : caaet, ya trebui s& caleulim valoaren medio @ ie Pentru ere totale se multiplies eu probab i ective, iar rezulta ray beets ms itie continue). apa valorile optime tip sint tratate in a ae complicafiile matematice legate de oblineres) unei expresii analitioe 9 prefuiil Cy ne valorile variabilelor controlabile catia nn, cat sae i i se re ate ul paneinda rine de dowd produse, as tate de orresalta problema consta in 8 apela la ura TEORIA STOCURILOR en — caleulator electronic. Sint multe situafii in care cheltuielile de caloy by sint justificate economic, fie c& avantajele suplimentare aint za prea miei fa{a de cele ce se obfin folosind o formuli simpliticata, fig ‘ca datele ini{iale sint lipsite de precizia necesar& pentru a putea bene, ficia de un aparat matematic mai rafinat. ; Din aceste motive, formula lotului optim este pe larg aplicaté i problemele practice de stocuri (pentru o cerere previsionaté), Vor incheia acest capitol printr-un exemplu. 78. OITEVA PROBLEME PRACTICE DE TEORIA STOOURILOR. UN EXEMPLU ILUSTRATIV Atita timp cit fiecare tip deprodus aflat in stoe poate fi controlat independent de celelalte, analiza din sectiunea precedent’ poate fi extinsi pentru a acoperi cazul unui timp de livrare aleator sau al pierderilor de cerere datorate deficitului in stoc, S-au scris nume- roase articole in legiturd cu aceste probleme; multe din ele sint sintetizate in [6, 8 gi 12). Experienfa noastrii ne arati ci rezultatele ce se obfin folosind modele matematice mai complicate justified rareori efortul cerut de rezolvarea lor. Mai mult, in cazul unui numar mare de produse diferite (si magazinele mari desfac peste 50000 sortimente), care sint legate intre ele, modelele exacte devin diticile de studiat chiar din punct de vedere teoretic. Si examinim urmitoarea situatie, in care trei produse diferite slut executate din aceeasi materie prima, Si presnpunem ed cheltuie- Tile pentru lansarea unei comenzi de materie primi (cheltuieli fixe) a aetna ede cent pe zi, ivrarea materiei prime necesit’ . Pentru Petia finite se cnnose datele din tabelul 7.1. In cazul unui deficit in stoc, cererea este mentinutii, dar se pli- Deficitul de materie prima nu In tabelul 7.1 atentia ne este atrasi in prinmul rind de yal necesar pentru pregitirea de \ fiel. ne ai a et octalad Rpt lL arcana cag!A 4i de o zi intreagi , de asemenea, c& se rie medii patratice, dar nu gi funeti248 TEORIA STOCURILOR Abaterea medie pitraticd, 5 009, este egal aproximatiy en 71, Eeuatia (7.14b) care da formula lotului optim ne arath oh volumul comenzii optime de materie prim’ este LODO RAL 29 O00) 0,01 ceea ce reprezint&i necesarul pe 22 zile. In practic&, dacd wing Iuereazi gapte zile pe siptimini, vom lansa o comandé de reapro- vizionare cu materie primi la fiecare trei_s&ptéimini. Dach wzina lucreazi, numai cinci zile pe siptimin’ (gi datele din tabelul 7.1 se refer&i doar la zile lucriitoare), comenzile vor fi lansate o dat’ pe lund. fn continuarea exemplului, vom admite c& uzina Iucreazh fapte zile pe siptamind. Cantitatea de materie primé comandaté impreuni cu cea inck existent, in stoc trebuie si asigure necesarul pind la urmiétoarea livrare, care se produce dup 22 zile, la care se adaugi timpul de livrare de 7 zile, deci dup’ 29 zile; va trebui si dispunem deci de necesarul pe 29 zile, la care se adaugi um stoe tampon, care sf preix neregularitajile datorate variatiei cererii. Sa presupunem o un stoc tampon de trei ori mai mare decit abaterea medie pitratie’ - este suficient. Abaterea medic pitratic’ zilnied este 71, deci pentru 29 de zile miirimea stocului tampon va fi 8 x 29 x 71 = 1130. ‘In consecintii, pentru a acoperi oscilatiile cererii pe durata celor 29 de zile, este necesar& o cantitate egald cu 1130 + (29 x 410) = += 13 020. Strategia noastré va fi deci urmitoarea : la fiecare 22 de zile se comand’ o cantitate care, impreuni cu cea existent’ in stoc, si ne dea 13 020 ‘unitati’’. Prin urmare, daci stocul curent contine 3 000 unitati, se va comanda inci 13 020 — 3 000 = 10 020, 0 alti strategie ar consta in comandarea cantitatii optime (9 000 unitafi), ori de cite ori in stoc riimine doar atit cit si se asigure necesarul pe 7 zile (timpul de livrare). Comanda se va lansa deci cind nivelul stocului ajunge la 7 x 410 +3 x 7x 71 = 3431: se micgoreazii, ins Folosind aceastii strategie, cheltuielile de stocare ‘ S-ar putea si creased cheltuielile cerute de pistrarea unei eviden{e zilnice (in locul unei inventarieri la fiecare 22 de zile).CITEVA PROBLEME PRACTICE DE TEORIA STOCURILOR VA PROBLEME PRACT 9 Ambele strategii ne asiguri e& yom a icind ispozitil itatea nNecesaré de materie primd, oad oe venim la produsele finite, presupunind ci nu va exii u rodus exista deficit de materie primi. Sint posibile mai multe tipuri de ae tegii si in cele ce urmeaz& ne vom opri asupra unora din ele, 7.%l STRATEGIA S—s © astfel de strategie const& in a comanda ori de cite ori stocul scade la nivelul s, o cantitate care, imprenna cu cea deja existent, aduce stocul la nivelul §, Dificultatea aici este de a determina pe 8, deoarece el trebuie astfel ales incit cererea s% poata fi satisfiieuté pind. cind noile cantititi de produse intri in stoe, Momentul livrarii de- pinde de ordinea in care sint fabricate produsele. De dack nu se fixeazii nici o ordine, livrarea in stoe a produsului A poate: la o jumitate de zi dupa lansarea comenzii gi continuil cu i a constant& de 192 unit&ti pe zi, pind cind este acoperiti ae cantitate eeruti. Pe de alt& parte, dack produsele B si 0 trebul livrate in primul rind, va trebui si se astepte citeva zile. urmare, pragul s va trebui si varieze de lao aila alta, infuncjie de situatia curenti, sau va trebui ales astfel sti asigure satisf eererii in camul cel mai defavorabil (cind produsele B gi Csint fi it ae Prima strategie ar putea fi greu de aplicat in practicd ip ce a doua ar putea duce la o marime excesivé a stocului. RIDE PRODUGTIE FIXE, INDEPENDENTE 7.8.2, CICLURETSTRU FIECARE PRODUS i in parte marimea ciclului cula penta fiecare produs n Iw sean oe formula lotului optim. Pentru objine un p) te prodnctie acceptalily Hai multipli intregi ai celui mai mie fntervalelor, astfel int SB AGT chzeaga fara aifienltate ond oduse diferite, deoarece atunci se obtine ni de iobrienties Cu nome i produse ana posibil. In exemplul nostru, ‘pentr orp. te eetiG, elolurile optime sint de 7,5 gineapectiv oer iret proemn 905, eveste intervale exccutind A si B in fiecare 5 zile. 7TEORIA STOCURILOR 8 250 2 ini, iar C la fiecare doutk siptimini. Timpul de D ; inal gsi pe cel de orgamizare, este: TOdUctig 7 x 43 pentru produsul A: 0,5 +4- = 2,0 zile, 4x18 5: pentru produsul B: 1,0 + Seeg = 2,5 zile, 14 x 26 : pentru produsul @; 1,0 +o = 4,9 sile, In prima siptiming, cind se executii A si B, capacitatea de re ductie este suficientii, dar in siptiimina # dona, cind sint exeout toate trei_produsele, timpul necesar este de 2,0 + 95 4 4,9 = 94 zile, deci va trebui si trecem in skptimina urmitoare, Capacitates totalii este ins’. suticienti, deoarece timpul productiy pentru 14 zile esto do O4 + 2,0 +25 = 13.9 silo, Caleulul stocului tampon 4i Tealizarea in practics a unei planificiiri de acest tip riming totugi © sarcin& dificil, Aceste dificultati ne gu, sii inoere’im folosirea unui singur ciclu de Productie pentru toate Produsele *), TA, CICLU COMUN DE PRODUCTIE PENTRU TOATE, PRODUSELE Pentru a objine form) n ula care ne di mirimea optims @ ciclului ome sie productie, si introdueom pentra fiecare iia i urmitoa- = cheltuieli de stocare unitare (pe zi), heltuieli de Penurie (pe xi), heltuieli. fixe de Productie, Productiy se reatizeazd clelurt f esiru aceasta este, probabil, cea mai DUDA strategie, f Desigur, aceasta ne noes c na i cs aut ; a a i cl xe de productie "i ratia optim consta ‘atotdeann. tn wtisarae ?‘THORIA BTOCURILON a - to ce ne va permite sh exprimy a" Fain Pe ty Gitar) Ceea ce Ne va peri _ al atiegly Finatle dot. Valoarea optima a lui t se gitseyte apoi pe font Tnedint, prin derivare: FO Ow (L — rol 25 n/ B- t 14 eH Cou + Oa) ] a R= Ur. (1.47) Tnlocuind datele din tabelul 7.1 in ecuatia (7.46), giisim ai 2(800 +1000 4+ 3000) x 192) 0,5 x10 x 78(1 — 78/385) 2041 10 + 0,5 (eye 1x20 4 A2X80 x21 — 25/90) _ 144 304+ 1,2 Prin urmare, f° este aproximativ egal eu 10, Dacik toate cele trei produse se executit in cadrul aceluiagi ciclu de zece zile, volumul productiei poate fi stabilit in momentul in- tririi in fabricafie a fiectrui produs, astfel incit: impreun& eu stocul existent sit asigure cercrea pe zece zile, Totugi este mai verosimil ci volumul productiel trebuie stabilit pent toate cele trei produse Ja inceputul eiclului de zece aile, Dacit produsele se eaten ordi- nea A, B, OC, timpul de livrare stele neglijabil, gi cantitatea par impreunii eu stocul ean they i@ sik fie suficient pen acoperi cererea po zece tru produsul B livrarea nu poate © decit dup terminarea productiei Jui A, la care an hehe Dpeenil Ie. ; livrarea nu poate decit lao lui A gi B. Timpul de productie variazt in Bank peri Pprecedenti, dar in medio eate cu timpul necesar pentru a acoperi cererea pe zece zile. § aproximatiy eu cererea de Srna le aa ori medie | : recomandi cititorul calenleze stocul necesar care produs in parte, ae arene fie- eee TE |problema aceasta a fpptul ci ntilizind un cic soto arabtate aC roape jum rt e ypentra fieoare Y Acest capitol stocuri sint mult acest domeniu, ¢ incununate de sueces. evite capean «Indicatii bibTEORIA STOCURILOR 256 Serer m pe et oo ° 7. BIBLIOGRAFIE ‘Jy Kanun, 8. si Scanr, H, Studies in the Mathematical Theory of Tnven. Se Atl Stanford University Press, Stanford, Calif., 1958. Bowman, E.H. si Fetren, R.B. Analysts for Production Management, Richard Irwin, Homewood, IIT, 1961. Brown, R. Slalistical Forecasting for Inventory Control. McGraw-Hill Book Go., New York, 1959. amie J. Koentosnena, E. Scientific Inventory Management. Prentice-Hall, Engle- wood Cliffs, N.J., 1963. Fetter, R.B. $i Dauueck, W.C. Dectsion Models for Inventory Management. Richard Irwin, Homewood, III, 1961. Haptey, G. si Warriy, T.M. Analysis for Inventory Systems. Prentice-Hall, Engle- wood Cliffs, N.J., 1963. HanssMann, F, A Survey of Inventory Theory from the Operations Research Viewpotni, a Progress in Operations Research, vol. 1, R.L. Ackoff (ed.), John Wiley and Sons, New York, 1961, pp. 65—104. HANSSMANN, F, Operations Research in Production and Inventory Control. John Wiley and Sons, New York, 1962. Maore, J.F. Production Planning and Inventory Control, McGraw-Hill Book Co. New York, 1958. Nappon, E. Inventory Systems. John Wiley and Sons, New York, 1965. . Sastent, M.W., YAspan, A. 51 FruepMan, L. Operations Research ; Methods andPro- blems, John Wiley and Sons, New York, 1959. » Wasnen, H. Statistical Management of Inventory Systems. John Wiley and Sons, New York. 1962, ; Wirrtn, T.M. Theory of Inventory Management, Princeton University Press, Princeton, N.J., 1953,