Sunteți pe pagina 1din 10

Ψ Psihologie, 4, 2010

Program de adaptare şcolară pentru elevii clasei întâi

Lilia Golovei

Cuvinte-cheie adaptare şcolară, vârstă şcolară mică, mediu şcolar, program de adap-
tare la treapta şcolară, indicatori specifici ai adaptării şcolare, tehnici art-terapeutice.

Summary
This article includes one program of school adaptation for the pupils of the first form. It
is transladed from Russian and it is adapted bu undersigned. This program is based on the art-
terapy, the drawing and on the tales wich permit better diagnosis of fear connected with school
and psycho prophylaxis in school adaptation.

Intrarea în şcoală este un eveniment tarea poate să dureze un an. Adaptarea


deosebit pentru copii. Majoritatea copii- depinde de particularităţile individuale
lor sunt bucuroşi şi entuziasmaţi de noul ale copilului, de predispunerea însuşirii
statut – statutul de elev, dar în paralel, activităţii şcolare etc.
simt un disconfort emoţional, încordare, Învăţătorul claselor primare este per-
uneori, frică, anxietate, sunt stresaţi din soana care devine nu doar mentor şi în-
cauza intrării într-un nou mediu – mediul drumător pentru tinerii învăţăcei, dar, de
şcolar, care se deosebeşte radical de me- multe ori, le înlocuieşte copiilor părin-
diul în care au trăit până acum. Nivelul ţii. Cerinţele programei şcolare, precum
fricii, anxietăţii este mult mai mare la şi numărul mare de copii, fiecare cu un
copiii care nu au frecventat grădiniţa. Ca anumit caracter şi cu anumite capacităţi,
exemplu, anul acesta în clasa I-B, gimna- îi complică mult activitatea, de aceea per-
ziul nr. 17 circa 9% din copii înmatriculaţi soana care poate ajuta mult învăţătorul
la şcoală nu au frecventat grădiniţa. Nive- este psihologul. Psihologul este cel mai
lul maturităţii şcolare era scăzut la 57% indicat pentru organizarea şi desfăşurarea
din copii şi foarte scăzut la 28%. Majo- unui program de adaptare la treapta
ritatea dintre ei aveau nivelul anxietăţii şcolară – program care i-ar ajuta copilu-
mărit (64%) şi chiar înalt (25%). lui să se integreze cât mai repede la cerin-
În primele zile (săptămâni) de şcoală, ţele şi normele şcolii.
practic, la fiecare copil se observă o scă- După J. Piaget, adaptare înseamnă
dere a rezistenţei organismului, o înrăută- asimilare şi acomodare în cadrul interac-
ţire a poftei de mâncare, a somnului, creş- ţiunii om-mediu. De aici, adaptarea şco-
terea temperaturii. Uneori, copiii încep să lară ar fi un acord dintre elev şi mediul
facă mofturi, să plângă, se enervează fără şcolar prin care elevul asimilează cerinţe-
vreun motiv serios. le şi normele şcolare şi se acomodează la
Fiecare copil trece printr-o perioadă ele, finalizând prin reuşită şcolară.
de adaptare. Doar că la unii această pe- Adaptarea şcolară include:
rioadă durează câteva săptămâni, la alţii - perceperea adecvată a lumii încon-
câteva luni, iar pentru anumiţi copii adap- jurătoare şi pe sine însuşi;

46
Program de adaptare şcolară pentru elevii clasei întâi Ψ

- capacitatea de a munci, de a învăţa mă fiecărui din cei 20-25 de copii. Copilul


şi de a-şi organiza timpul liber; devine membru al unui nou colectiv, cu
- comunicare eficientă cu semenii şi un nou climat social, „de recunoaştere a
adulţii, precum şi o atitudine adecvată autorităţii şi raporturi de reciprocitate.”
faţă de cei din jur; Treptat se destramă „mitul copilăriei şi se
- capacitatea de autoconducere şi au- dezvoltă realismul concepţiei despre lume
todirijare; şi viaţă în care acţionează modele sociale
- modificarea conduitei în raport de noi de a gândi, simţi, aspira şi tendinţele
aşteptările celor din jur. de identificare cu aceasta capătă consis-
În urma studiilor desfăşurate, A. Coa- tenţă” (6, p. 164).
san (1988) a identificat câţiva indicatori Cauzele apariţiei problemelor de
specifici ai adaptării şcolare: adaptare sunt diverse:
a) Însuşirea conţinutului învăţămân- 1. schimbarea, după cum s-a menţio-
tului de către elevi; nat mai sus, a activităţii dominante: jocul
b) Reuşita şcolară; este substituit de învăţare;
c) Indicatorii relaţional-valorici, ca: 2. apariţia cerinţelor, normelor şi re-
- integrarea în grup, stricţiilor şcolare;
- perceperea pozitivă a grupului 3. lărgirea gamei relaţiilor interper-
şcolar, sonale;
- perceperea pozitivă a elevului de 4. manifestarea contradicţiei dintre
către grup, închipuirea despre şcoală şi cerinţele ei şi
- asimilarea valorilor corespunză- realitatea existentă;
toare vârstei; 5. simţirea unui disconfort din cauza
d) Indicatorii comportamentali. închipuirilor vagi despre persoana învă-
Intrarea în şcoală schimbă radical ţătorului, particularităţile şi condiţiile de
modul de viaţă: se „modifică regimul, ten- învăţare;
siunea şi planul de evenimente ce domină 6. diferenţa dinre stilul parental de edu-
în viaţa copilului” (6, p.163). Dacă până caţie şi conduită şi stilul învăţătorului etc.
acum majoritatea timpului era dedicat Dacă încordarea psihică de pe urma
jocului, acum copiilor li se impun multe acestor probleme se menţine o perioadă
cerinţe, obligaţii şi restricţii: este obligat îndelungată, copilul devine neatent, ne-
să meargă la şcoală în fiecare zi, să res- disciplinat, obraznic, rămâne în urmă la
pecte regimul zilei, să pregătească temele învăţătură, oboseşte repede şi nu mai do-
pentru acasă, să respecte cerinţele învăţă- reşte să meargă la şcoală. Menţionăm că
torului, să stea în bancă câte o jumătate de procesul de adaptare, precum şi formarea
zi nemişcat etc. Treptat „jocul, ca formă unor relaţii pozitive cu colegii de clasă şi
dominantă a activităţii fostului preşcolar învăţătorul, derulează mai greu la copiii
este substituit de învăţare” (1, p. 14). cu nivelul anxietăţii înalt. Chiar şi un co-
Din primele zile copilul este pus în pil cu capacităţi intelectuale înalte poate
situaţia de a „câştiga independent un sta- avea probleme de reuşită.
tut în colectivitatea clasei.” (6, p.164) Pentru ca perioada de adaptare a nou-
Mama şi tata nu mai sunt alături, iar învă- lui elev să decurgă eficient este important
ţătorul nu reuşeşte să acorde atenţie maxi- de a trece prin următoarele etape:
47
Ψ Lilia Golovei

1. elaborarea unui program de adap- - de adaptare – formarea unui com-


tare pentru elevii clasei I; portament adecvat şi a autoaprecierii.
2. acceptarea şi înţelegerea necesită- Pentru copii poveştile sunt o moda-
ţii unei perioade de adaptare de către în- litate importantă de a se familia rizează
văţătorii care predau în clasa I; cu lumea. Prin poveste copilul cunoaşte
3. elaborarea condiţiilor pentru im- lumea înconjurătoare, învaţă normele de
plementarea programului de adaptare conduită, principiile morale, relaţiile in-
pentru elevii clasei I de către administra- terpersonale şi intergrupale etc. Povestea
ţia şcolii şi învăţătorul-diriginte al clasei I presupune crearea unei lumi virtuale, în
(ordin pe şcoală, modificarea orarului). care se desfăşoară povestirea ei pe scurt
sau amănunţit. Chiar şi o poveste amă-
În continuare propunem un program nunţită permite simplificarea realităţii,
de adaptare pentru elevii clasei I adap- focusarea pe acele situaţii sau evenimente
tat la condiţiile şcolii din Republica Mol- care pot pemite copilului rezolvarea pro-
dova. blemelor cu care se confruntă.
Programul respectiv utilizează ca Scopul principal al povestei constă în
metode de recuperare de bază tehnicile crearea unui model virtual şi organizarea
art-terapeutice: întâlnirii dintre lumea reală şi cea irea-
1. Povestea care ca instrument psi- lă, alcătuită de povestitor. Dacă în urma
hologic ce oferă posibilitatea creării unui acestei interacţiuni copilul îşi formează
model conceptual sau situaţional mai sim- nişte reprezentări noi, fie chiar incerte,
plu ca realitatea. povestea este utilă pentru a fi folosită.
2. Desenul care permite relevarea Orice „poveste prezintă un conflict şi
motivaţiilor inconştiente, a fricilor şi pro- modul său, uneori neaşteptat, de rezolva-
blemelor de existenţa cărora, uneori, nici re. Când conflictul din poveste se aseamă-
nu ne dăm seama. nă cu ceea ce a trăit sau trăieşte cel ce as-
N. Tkacenko, psiholog-practician rus, cultă, atunci soluţia propusă poate sugera
consideră că tehnicile art-terapeutice per- un nou cadru de rezolvare a problemei
mit realizarea următoarelor funcţii: sale” (3, p.151).
- de catharsis – curăţare, eliberare de Poveştile propuse dezvăluie cinci teme
emoţiile negative; principale pentru elevii de clasa întâi:
- de relaxare – eliminarea încordării - adaptarea şcolară;
neuro-psihice; - atitudinea faţă de lucruri;
- de tratare – reglarea proceselor psi- - atitudinea faţă de lecţii;
ho-somatice şi intrapsihice; - conflictele şcolare;
- de cunoaştere – învăţarea noilor - atitudinea faţă de sănătate.
modalităţi de cunoaştere a lumii;
- de transgresiune – schimbarea cali- Scopul: Adaptarea elevilor de clasa I
tativă a perceperii lumii; la condiţiile şcolii contemporane.
- de reglare – modelarea stării psiho- Obiective:
emoţionale pozitive; 1. Dezvoltarea imaginaţiei şi gândirii.
- de comunicare – corecţia tulburări- 2. Formarea emoţiilor pozitive în le-
lor de comunicare şi autoexprimare; gătură cu şcoala.
48
Program de adaptare şcolară pentru elevii clasei întâi Ψ

3. Analiza comportamentului propriu rea că Aricilă aleargă toată ziua şi se bu-


prin prisma imaginilor din poveste. cură de viaţă. Iar Aricilă visa…
4. Reducerea nivelului de anxietate Şi visa el că, atunci când va deveni
şcolară. mare, se va face învăţător şi îi va putea
5. Formarea de comportamente pozi- învăţa pe prietenii săi din pădure tot ce a
tive în viaţa reală. învăţat singur la şcoală.
Structura activităţilor: Iată că Aricilă a devenit matur şi a so-
1. Ritualul de începere a şedinţelor sit timpul realizării visului său. Locuitorii
Toţi elevii odată îşi spun prenumele, bă- din pădure au construit o şcoală adevăra-
tând din palme tă, în care vor studia iepuraşii, vulpişoa-
2. Lectura poveştii rele, lupuşorii, şoriceii şi alte animale.
3. Discuţie despre faptele eroilor, de Învăţătorul-Aricilă amenaja clasa pentru
înţelegere a cauzelor şi consecinţelor a primi elevii în clasa întâi. În clasa lumi-
4. Desenarea unui episod din poveste noasă a aşezat bănci şi scăunele. Pe perete
5. Analiza desenelor a atârnat o tablă, pe care se putea scrie cu
6. Ritualul de închidere a şedinţelor cretă. Aricilă a adus manualele – cărţulii
Toţi elevii odată îşi spun prenumele, bă- cu imagini, care îi va ajuta să citească şi
tând din palme să socotească.
Coţofana a adus la şcoala din pădure
Povestea întâi Crearea “Şcolii din un clopoţel strălucitor şi răsunător.
Pădure” - De ce ai adus la şcoală această ju-
A fost odată ca niciodată un arici. El cărie? a întrebat Paznicul-Cârtiţoi de Co-
era mic, rotunjor, de culoare gri, cu un nă- ţofană. Doar la şcoală nu se joacă, ci se
suc ascuţit şi ochişori negri ca năstureii. învaţă!
Pe spate Aricilă avea ace adevărate, dar, Coţofana a răspuns vajnic:
cu toate acestea, era foarte amabil şi afec- - M-a rugat Aricilă. Eu voi fi respon-
tuos. Aricilă trăia în şcoală. sabilă de sunete.
Da, într-o şcoală din cele mai obiş- - Şi de ce să sunăm? Şcoala nu e ma-
nuite, unde erau mulţi copii, pe care îi şină de pompieri! s-a mirat Cârtiţoiul.
învăţau profesori înţelepţi. Cum a ajuns - Eh, tu nu ştii nimic despre şcoală!
aici, Aricilă nu ştia. Probabil, cineva din- Dacă sună clopoţelul, înseamnă că înce-
tre elevi l-a adus pentru “Ungheraşul viu” pe lecţia. Şi dacă sună, când eşti la lecţie,
când era mic de tot sau, poate, că el s-a şi înseamnă că e timpul pauzei şi poţi să te
născut în şcoală. De când se ţinea minte, odihneşti, prietene! a ţăcănit Coţofana.
el întotdeauna auzea sunetele şcolii, sim- - Stai, Coţofană, explica-mi încă o
ţea mâinile calde ale copiilor, mâncarea dată. Dacă elevii vor veni la şcoală şi vor
gustoasă şi asista la efectuarea lecţiilor. auzi clopoţelul, vor alerga la lecţie?
Lui Aricilă îi plăceau mult cum se - Da, dar nu vor alerga, ci se vor
desfăşurau lecţiile. Împreună cu copiii apropia de bănci şi vor aştepta începutul
Aricilă învăţa să citească, să scrie, să so- lecţiei, a răspuns Coţofana.
cotească, studia şi alte discipline. Desigur - E adevarat! a adăugat Aricilă. Anu-
oamenii nu ştiau despre asta. Lor li se pă- me aşa fac elevii adevăraţi.

49
Ψ Lilia Golovei

- Dar puii de animale ar putea să nu toare”, blând spunea ea, netezind gulera-
cunoască aceste reguli? s-a neliniştit Câr- şul alb al cămăşii.
tiţoiul. Vulpoaica este îngrijorată: “Trebuie
- Vor veni la şcoală şi vor afla! din să-l spăl pe Vulpişor, să-l pieptăn, frumos
nou a ţăcănit Coţofana. şi îngrijit, să-i aşez codiţa, dar el nu-i, se
- Da, a confirmat Aricilă, vor învăţa tot joacă undeva cu Lupuşor!”
cum să devină elevi, cum să scrie corect, Dar Vulpişor, Lupuşor, Mişulică îm-
să socotească şi multe altele. preună cu Veveriţă şi Iepurilă nu erau la
Aricilă, Cârtiţoiul şi Coţofana au joacă. ei făceau un lucru important şi ne-
tăcut. La Şcoala din padure era linişte şi cesar. Viitorii noştri elevi din clasa întâi
răcoare. În aşteptarea elevilor copacii din culegeau flori în pădure pentru învăţătorul
curtea scolii s-au împopoţat şi foşneau cu lor şi discutau.
frunzişul lor galben-roşietic. Se părea că - Ah, Veveriţă, cum vei învăţa la
ei tot mai vorbesc. şcoală? Tot timpul sari şi sari, se îngrijora
- E timpul, e timpul! anunţa întregii pentru prietenul său Vulpişor.
păduri arţarul. - Nu ştiu, a răspuns Veveriţă, eu chiar
- La şcoală, la şcoală! şoptea mestea- nu pot sta în linişte.
cănul. - Nu-i nimic, a liniştit-o Iepurilă. Se
spune că acolo vor fi recreaţii, iată atunci
Sarcini: vei sări în voie.
1. Discuţie: şcoală, mobilierul şcolar, - Recreaţii? s-a mirat Lupuşor. Iar mie
recreaţii, lecţii. tata îmi spunea că la şcoală vor fi lecţii,
2. Desen: clasa în care vor învăţa ele- unde vom învăţa, vom cunoaşte ceva nou.
vii clasei întâi; un animal care va învăţa - Este corect! şi-a susţinut prietenul
la şcoala din pădure, plasându-l într-un Mişulică. Pentru aceasta şi mergem la
anumit loc în clasă. şcoală.
3. Observaţii: Animalul este o proiec- - Da, dar să înveţi tot timpul, să şezi
tare a eu-lui copilului, iar plasarea într-un timp îndelungat în bancă nu se poate, vom
anumit loc permite determinarea nivelu- obosi, a explicat Iepuraşul, - de aceea au
lui autoaprecierii elevului. născocit recreaţiile, unde te poţi odihni şi
Povestea a doua Un buchet pentru te poţi juca.
profesori - Vom trăi şi vom vedea, a mormăit Mi-
În pădure e mare agitaţie şi tărăboi. şulică. Iar acum să alegem florile cele mai
Iepuroiul aleargă toată ziua în căutarea frumoase ca să-i placă Învăţătorului-Arici.
unui ghiozdan pentru fiul său. Iepurilă - Dar cum e învăţătorul? s-a interesat
mâine merge la şcoală, dar ghiozdan n- Veveriţă. E bun sau rău?
are. Cum va duce el cărţile şi caietele? - Nu ştiu.
Veveriţa a promis să-i ajute. Ea i-a meş- - Mi se pare că cel mai important este
terit fiului său un ghiozdan adevărat, cu ca el să fie inteligent, să ştie mult şi să
secţii, cu cureluşe şi buzunare. poată face multe, gândea Lupuşor.
Iar Ursoaica lucrează la un costum - Iar eu vreau să fie bun, a continuat
pentru Mişulică. “Doar la şcoală trebuie Veveriţă, că să ne permită să facem tot ce
să meargă elegant, ca într-o zi de sărbă- dorim.
50
Program de adaptare şcolară pentru elevii clasei întâi Ψ

- Imaginaţi-vă, ce fel de lecţii vor fi! Lângă şcoală elevii erau întâmpinaţi
s-a mirat Vulpişor. Unuia i se va permite de Învăţătorul-Aricilă. El privea cu aten-
să urle, altuia să sară, iar al treilea se va ţie la elevi şi le zâmbea blajin. Buchetul
juca cu jucăriile! i-a plăcut foarte mult. Aricilă a apreciat
Toţi puii de animale au râs vesel. eforturile depuse de băieţi. «Multumesc!»
- Aş dori un învăţător bun, dar corect, a spus învăţătorul şi în ochii lui a licărit
astfel încât să poată înţelege şi ierta, să te un foc vesel.
ajute la nevoie, iar în timpul lecţiei ţinute Coţofana saluta elevii cu sunetul clo-
de el să fie interesant, a încheiat Veveriţă. poţelului ce răsună în întreaga pădure.
- Da, ar fi bine...a confirmat Mişulică. - Vă rog să mergeţi în clasă şi să ale-
- Iar mie mi se pare că fiecare dintre geţi banca, în care o să vă simţiţi confor-
noi îşi visează propriul învăţător, a spus tabil! a pronunţat solemn Aricilă.
gânditor Iepurilă. Elevii au urmat învăţătorul. Au stat pu-
- Ce te-ai întristat, Iepurilă, ţi-e frică? ţin în faţa clasei, privind în jur, apoi şi-au
s-a mirat Lupuşor. Nu te descuraja! Lasă să ales repede câte un loc.
fie un învăţător real şi nu unul închipuit! - Azi la prima lecţie vom face cunoş-
- Iar mie mama mi-a spus că învăţă- tinţă, calm a zis Aricilă. Veţi spune cum
tori devin numai acei care iubesc copiii şi vă cheamă şi ce vă place să faceţi.
doresc să-i înveţe foarte mult! a exclamat Fiecare elev a vorbit despre jocurile
Veveriţă. sale preferate, despre desenele animate,
- Ah, copii, uitaţi-vă ce buchet mare şi cărţile şi chiar despre dulciurile sale pre-
frumos am adunat! a exclamat Vulpişor. ferate. Doar Iepurilă n-a povestit nimic.
«Probabil, învăţătorul nostru va fi în- El s-a ghemuit şi s-a ascuns în bancă
cântat!» au gândit elevii de mâine. astfel, încât i se vedeau doar urechiuşe-
le tremurânde. Ariciul l-a lăsat în pace, a
Sarcină: aşteptat până când toţi elevii au povestit
1. Discuţie: aşteptările şi temerile despre sine.
elevilor referitor la rolul şi calităţile unui - Iar pe tine cum te cheamă? Şi ce îţi
profesor. place să fac? a răsunat deasupra urechiu-
2. Desen: un buchet de flori. şelor iepuraşului vocea învăţătorului.
3. Observaţii: Atitudinea faţă de pro- - Eu? Nu-nu-nu ştiu! a şoptit cu voce
fesor. tremurândă Iepurilă.
- Cine te-a speriat atât de tare? s-a în-
Povestea a treia Temeri hazlii grijorat învăţătorul.
A sosit întâi septembrie. Fiecărui elev - Fra-fratele…, a răspuns Iepurilă, el
îi este clar – în această zi toţi merg la şcoa- a spus că la şcoală voi fi pedepsit şi bătut
lă! Iar pentru elevii din clasa întâi e o zi cu o crenguţă.
specială: ziua cunoaşterii cu şcoala, învăţă- Toţi elevii au început să râdă.
torul, clasa. Soarele zâmbea micuţilor din - Şi ce ţi-a mai spus fratele despre
clasa întâi, iar un vântuleţ cald îi îndemna şcoală? a continuat să întrebe Aricilă.
spre şcoală. Curaţi, frumoşi, cu ghiozdane - El a spus…, a rostit cu mai mult cu-
adevărate şi cu un buchet mare de flori ei raj Iepurilă, că aveţi ace foarte ascuţite cu
se apropiau de Şcoala din Pădure. care îi veţi înţepa pe elevii nedisciplinaţi.
51
Ψ Lilia Golovei

Aricilă, toţi elevii şi chiar Iepurilă au clasa. Când a sunat clopoţelul la lecţie,
început să râdă în unison. jocul era în plină desfăşurare.
- Da, fratele tău e un mare şmecher! Lupuşor era atât de ciufulit şi emo-
a spus zâmbind Învăţătorul. Probabil, el ţionat, că nu a observat imediat apariţia
nu a vrut să vii la şcoală pentru că nu are Învăţătorului. Iar când s-a oprit, s-a uitat
cu cine să se joace. De aceea a născocit cu uimire la tovarăşii săi. Veverită, de
aceste poveşti de groază. asemenea, nu putea înţelege ce se întâm-
- Probabil..., deja calm a răspuns Iepu- plă. Ceilalţi elevi stăteau în picioare lângă
rilă, şi încă s-a supărat pe mine pentru că băncile lor şi se uitau pierduţi la dezordi-
am învăţat să sar şi să alerg mai bine ca el. nea din sala de clasă.
- Iar ţie îţi place să alergi şi să sari? a - Da, v-aţi veselit…, a zis calm Arici-
precizat Învăţătorul. lă. Iar sunetul la lecţie deja a sunat!
- Foarte! a răspuns bucuros Iepurilă. - Eu n-am auzit! a spus gâfâind Lu-
- Foarte bine! Deci, vei fi cel mai bun puşor.
elev în sala de gimnastică! Iar la recrea- - Nici eu n-am auzit…, a şoptit Ve-
ţie vei ajuta la organizarea jocurilor în aer veriţă.
liber. - Veveriţă şi Lupuşor, aşezaţi la loc
După aceste cuvinte ale învăţătorului băncile şi scaunele, a rugat Învăţătorul.
a sunat clopoţelul şi Aricilă i-a invitat pe Când ordinea în clasă a fost reinstala-
copii în coridor pentru a se odihni. tă, Învăţătorul a anunţat lecţia de matema-
Copiii ieşeau zâmbind din clasă, iar tică. Aricilă a propus elevilor să deschidă
Iepurilă mergea mândru înaintea tuturor. manualul şi caietul în pătrăţele. În caiet
trebuiau să îndeplinească prima sarcină:
1. Discuţie: Fiecare elev se prezintă, să numere şi să deseneze figurile. Toţi
precizând numele şi ocupaţiile preferate. s-au descurcat repede, doar Veveriţă şi
2. Desen: Lucrurile preferate ale co- Lupuşor n-au înţeles sarcina.
piilor În curând Veveriţă s-a plictisit, a scos
3. Observaţii: Diagnosticarea fricilor din ghiozdan nişte alune şi a început să se
elevilor. joace cu ele.
- Cum ai rezolvat, Veveriţă? s-a adre-
Povestea a patra Jocurile la şcoala sat elevului Aricilă.
La recreaţie puii de animale au reuşit - Eu n-am putut rezolva, a spus Veve-
să examineze şcoala şi să-şi împărtăşeas- riţă, ascunzând alunele sub bancă.
că impresiile unul altuia. - Dar numai ce Iepuraşul a explicat
- Da, nu prea ai unde sări aici! a spus amănunţit această sarcină! N-ai auzit?
Veveriţă. - Nu! a mărturisit Veveriţă. N-am au-
- De ce? a obiectat Lupuşor. Dar sca- zit…
unele şi băncile din clasă pentru ce-s? - Şi ce făceai? s-a interesat Aricilă.
Sunt foarte bune pentru sărituri. - Mă jucam cu alunele, a recunoscut
Veveriţă s-a bucurat de inventivitatea sincer Veveriţă.
lui Lupuşor. Împreună ei au organizat o - Ei bine, a sosit timpul să vorbim
adevărată cursă cu obstacole prin toată despre jocurile la şcoală, s-a adresat Ari-
cilă întregii clase. La şcoală se poate să vă

52
Program de adaptare şcolară pentru elevii clasei întâi Ψ

jucaţi, dar să concretizam împreună când se: «Podişorul», «Încet mergi – departe
vă jucaţi, cum şi în ce jocuri, a continuat ajungi», «Labirintul» şi altele. Am să vi
Învăţătorul. le prezint numaidecît. Dar cum vă puteţi
- Poţi să sari şi să alergi! a propus bu- juca la lecţie?
curos Lupuşor, care încă se afla sub im- - La lecţie nu se joacă, ci se învaţă! a
presia plăcută a jocului cu Veveriţă. declarat vajnic Mişulică. Altfel pierzi toată
- Puteţi, a fost de acord Aricilă. Dar lecţia! Cum atunci vom învăţa ceva nou?
numai pe terenul de joacă sau în sala de - Corect, Mişulică! a căzut de acord
sport, deoarece în sala de clasă sau în hol Ariciul. Dar sunt jocuri care vă ajută să
de la astfel de jocuri se pot întâmpla acci- asimilaţi, să consolidaţi materia învăţată
dente. Ce accidente, copii? mai uşor. Eu o să vi le demonstrez de ase-
- Se vor murdări sau strica băncile şi menea.
scaunele! a răspuns Vulpişor, netezindu- - Iar jucăriile în timpul lecţiei distrag
şi cu grijă banca. foarte mult atât elevul care se joacă, cât şi
- Se vor lovi elevii între ei sau vor pe colegii săi. Ai înţeles, Veveriţă?
lovi pe cineva întâmplător! s-a îngrijorat - Da, a spus ea încet. Nu voi mai face
Iepuraşul. aşa, scuzaţi-mă, vă rog.
- Da, e adevărat! Ce altceva? După - Desigur, te scuzăm. Din greşelile
aceste jocuri este destul de greu să te cal- voastre,elevii au învăţat cum să se joace
mezi şi la lecţie elevul devine distras, îi şi să se odihnească corect la şcoală.
este dificil să înţeleagă şi să asculte! a A sunat clopoţelul. Puii de animale
completat Aricilă. s-au grăbit să instaleze masa de tenis în
- Este corect, au căzut de acord Veve- coridor. Iar Aricilă le-a arătat jocuri noi.
riţă şi Lupuşor, şi au adăugat: Dar cum să Iată aşa, vesel şi interesant, a trecut
ne jucăm în timpul recreaţiilor? prima zi la şcoala din Pădure.
Toţi au căzut pe gânduri şi Aricilă 1. Discuţie: Jocurile la şcoală. Identi-
gândea împreună cu elevii. ficarea urmărilor jocurilor mobile, alergă-
- Putem juca jocuri de masă: dame rilor şi săriturilor în clasă, pe coridor.
sau şah? a întrebat Mişulică. 2. Desen: Jocurile în care ne putem
- Desigur, puteţi! Dar, dacă staţi timp juca la şcoală.
îndelungat pe scaune la lecţie, iar apoi veţi 3. Exerciţii: Jocurile “Podişorul”,
sta pe scaune şi la recreaţie, spatele vă va “Labirintul” etc.
obosi, de aceea mişcarea este necesară 4. Observaţii: Relaţii de grup în tim-
pentru organism, a explicat profesorul. pul jocurilor.
- Dar poate să amplasăm o masă de Povestea a cincea Regulile şcolare
tenis în coridor şi să organizăm întreceri? În ziua următoare elevii din clasa întâi
a propus Iepurilă. se grăbeau spre şcoală. Aceştia se ridicau
- Sau să atârnăm pe perete un cerc co- cu îndrăzneală pe scările şcolii, amintin-
lorat pentru a arunca în ţintă mingi mici! a du-şi de evenimentele din ziua preceden-
adăugat Lupuşor. tă. Când a sunat clopoţelul, Aricilă a vă-
- Bravo, copii! Aveţi idei bune! i-a lă- zut dorinţa tuturor elevilor pentru o nouă
udat Învăţătorul. Aşa vom face, dar există lecţie. Toţi elevii stăteau în picioare lângă
şi alte jocuri interesante şi negălăgioa- băncile lor şi zâmbeau Învăţătorului.
53
Ψ Lilia Golovei

- Bună ziua, staţi jos, vă rog! a spus - Gata! s-a bucurat Lupuşor. La şcoa-
Aricilă. La această lecţie vom vorbi des- lă “Bună ziua” spui, zâmbind adultului şi
pre reguli. Ce este o regulă, cine îmi poate prietenului.
spune? - Excelent, Lupuşor!
- Mama mi-a spus, a început Veveri- Regula a doua e mai dificilă: până
ţă, că există reguli pentru alimentaţie. De la lecţie trebuie să pregăteşti tot ce este
exemplu, când mâncăm, ar trebui să vor- necesar. Iar când sună clopoţelul, fiecare
bim mai puţin, astfel ca aerul să nu intre elev aşteaptă învăţătorul lângă banca sa.
în burtică. - Pot să încerc? a propus Iepurilă.
- Iar mie tata mi-a spus, a continuat Vină până la sunet. Să-ţi faci ordine
Lupuşor, că în toată lumea există o mulţi- în bancă!
me de reguli. Există reguli pentru alimen- Iar când sună, toţi în rând
taţie, există reguli pentru jocuri, reguli de Învăţătorul în picioare aşteptaţi cu-
comportare: în pădure, pe drum, în ospe- minţi!
ţie şi în alte locuri. - Bravo, Iepurilă!
- “Regulă - înseamnă a face ceea ce Regula a treia: Pentru a afla lucruri
este corect”, a rezumat Mişulică. noi şi a învăţa bine lecţia, elevii ascultă
- Bravo! i-a lăudat pe toţi Învăţătorul. cu atenţie şi îndeplinesc cerinţele învăţă-
Dar de ce avem nevoie de reguli, nu pu- torului. Rogi prietenul rar şi în şoaptă, iar
tem trăi şi fără ele? către învăţător te adresezi ridicând mâna.
- S-ar putea, dar apoi vei fi nevoit în- - E complicat! Nu ştiu dacă e bine
totdeauna să înveţi pe propriile greşeli, a ceea ce am compus, a mormăit Mişulică.
spus zâmbind, Lupuşor. Aşa cum am pă- Prietenul nu deranja. Păstrează liniş-
ţit-o ieri cu Veveriţă. tea.
- Da, şi probleme vor fi mai multe, a Iar când răspunzi sau întrebi ceva
căzut de accord Veveriţă. Iar mie nu-mi Mâna vei ridica!
plac problemele. - Foarte bine, Mişulică!
- Nimănui nu-i sunt pe plac proble- Regula a patra: Când elevul răspun-
mele, a confirmat Învăţătorul. De aceea de, este interzis să-i şopteşti, lăsaţi-l să-şi
au apărut regulile, ca să ştii cum mai bine amintească liniştit răspunsul şi să înveţe
să trăieşti şi cu toţi să prieteneşti. să gândească.
- Ce versuri minunate aţi alcătuit? s-a - Asta-i uşor! a exclamat Lupuşor.
minunat Iepurilă. La lecţie se aşteaptă-un răspuns,
- Păi putem împreună să compunem Dar nu se şopteşte pe-ascuns.
poezii despre regulile şcolare. Sunteţi de Doar acel elev vorbeşte,
acord, copii? Pe care învăţătorul îl numeşte.
- Desigur suntem de acord! au răs- - Excelent! Sunteţi poeţi adevăraţi!
puns în cor elevii. Mai încercăm?
- Eu voi numi o regulă, iar voi o veţi Regula a cincea este deja cunoscută
transforma în poezie. de voi: La recreaţie ne jucăm liniştit, ca să
Regula întâi: În şcoală toţi elevii se ne relaxăm şi să nu le încurcăm tovarăşi-
salută, zâmbind adulţilor şi unul altuia. lor. Da, nu uitaţi despre pregătirile pentru

54
Program de adaptare şcolară pentru elevii clasei întâi Ψ

lecţia următoare, precum şi despre ordi- “Şcoala este un loc de transmitere a


nea pe bancă şi în clasă. informaţiei, deci a puterii, de la adult la
- Acum e rândul meu! a spus Veve- copil.
riţă. Şcoala este o şcoală de socializare,
Clopoţelul a sunat, e timp de recreat: un loc unde înveţi să trăieşti cu alte per-
Poţi cu prietenul să te plimbi, poţi să soane decât cele din familie.
te joci liniştit, Şcoala este o arenă unde pot să-mi
Şi de lecţie să te pregăteşti ca uşor cunosc calităţile şi să le fac cunoscute al-
să înveţi! tora.
- Da, minunat! Cred că veţi învăţa Şcoala este un loc unde mai multe
uşor şi interesant, odată ce aţi făcut faţă persoane laolaltă fac să se nască scântei,
atât de bine acestei sarcini dificile, s-a fac viaţa mai intensă.
bucurat pentru elevii săi Aricilă. Aceste Şcoala este un loc al păcii unde un
cinci reguli le vom memoriza, dar exis- grup de oameni se consacră unei ocupaţii
tă şi alte reguli pe care le veţi învăţa mai paşnice şi frumoase.
târziu. Acum, prima temă pentru acasă. Şcoala este un loc de promovare so-
Da, la şcoală se dau teme pentru acasă cu cială unde sunt puse în valoare alte înzes-
scopul de a înţelege mai bine temele, să trări decât cele materiale.
învăţaţi să lucraţi în mod independent fără Şcoala este fructul victoriei înainta-
profesor şi fără părinţi. Deci, iată ce veţi şilor noştri asupra nedreptăţilor şi privi-
face: să alcătuiţi poezii despre regulile de legiilor.”
conduită la masă, pe drum, în transport, în
ospeţie sau în alte locuri. Succes! Bibliografie
1. Discuţie: regulile la şcoală. 1. Bejan, F., Particularităţi psiholo-
2. Sarcini: Alcătuirea regulilor-poe- gice de vârstă ale elevilor din clasele pri-
zii. mare, Lumina, Chişinău, 1983. – 108 p.
3. Desen: O regulă pe care o conside- 2. Coasan, A., Vasilescu, A., Adapta-
ră cea mai importantă. rea şcolară, Editura Ştiinţifică şi Tehnică,
4. Observaţii: Atitudinile elevilor Bucureşti, 1988.
faţă de regulile şcolare. 3. Dafinoiu, I., Elemente de psihote-
rapie integrativă, Polirom, Iaşi, 2001. –
În funcţie de nivelul dezvoltării psi- 226 p.
ho-emoţionale şi necesităţile specifice 4. Marinangeli, L., De vorbă cu Pi-
ale clasei cu care lucrează psihologul, nochio, Editura Arc, Chişinău, 2000. –
numărul şedinţelor acestui program poa- 232 p.
te fi mărit, iar structura şi tematica pot fi 5. psy-creation.pp.net.ua Tcacenco,
modificate. N., Практическая арт-терапия
Aş dori să închei cu câteva sfaturi, 6. Şchiopu, U., Verza, E., Psiho-
propuse de L. Marinangeli (2000), pe care logia vârstelor. Ciclurile vieţii, Editura
atât psihologul şi învăţătorul, cât şi părin- Didactică şi Pedagogică, 1997. 510 p.
ţii ar trebui să le insufle copiilor: 7. www.1september.ru

55