Sunteți pe pagina 1din 8

PROIECT DIDACTIC

Disciplina: Geografie
Clasa: a XII-a.
Profesor:
Data: 9 februarie 2011.
Timpul de desfăşurare: 45 min.
Tipul lecţiei: Comunicare de cunoştinţe noi.
Subiectul lecţiei: Degradarea solului. Măsuri de protecţie.
Discriptorii: Elevul va fi capabil:
D1 – să caracterizeze procesele de degradare fizică a solului;
D2 – să argumenteze influenţa substanţelor chimice poluante asupra solului;
D 3 – să evidenţieze principalele forme de degradare biologică;
D 4 – să analizeze procesele de degaradarea complexă a solului;
D5 – să propună măsuri de protecţie a solului.
Surse auxiliare: atlase şcolare, planşe, hărţi, internet.
Forme de lucru: individuală, în perechi, în grup, frontală.
Tehnologii didactice: metod grafică, metoda Explozie stelară, metoda cubului, metoda soarelui, metoda florii de lotus, metoda algoritmizării.
Suport bibliografic: Codreanu, I.; Roşcovan, S. Geografia mediului: Manual pentru clasa a 12-a. – Ch.:"Bons Offices"SRL, 2010. – 144p.

1
Desfăşurarea activităţii

Conţinutul lecţiei

Discriptori
Dozarea
Etapele Strategii
Evaluarea
lecţiei didactice
Activitatea profesorului Activitatea elevului

Momentul 2` Pregătesc materialele didactice, Îşi pregătesc rechezitele pentru lecţie.


organizatoric fac apelul.
Captarea 3’ Propun elevilor să definească Elevii definesc termenul „sol”: Solul este partea Metoda Judecata şi
atenţiei noţiunea de „sol” şi să analizeze superioară, afânată, a litosferei, care se află într-o grafică cunoştinţele
rolul lui printr-o schemă pentru a continuă evoluţie sub influenţa factorilor elevilor
evidenţia importanţa de al studia. pedogenetici, reprezentând stratul superficial al
Pământului în care se dezvoltă viaţa vegetală.

SOL

Mediul de Sursă de
Suport pentru
viaţă al unor hrană pentru
plante
animale organisme
Anunţarea 3’ Am aflat importanţa solului, acum Elevii notează în caiet.
subiectului şi a vom analiza care sunt factorii ce
obiectivelor pot duce la degradarea lui.
Subiectul lecţiei de astăzi este
„Degradarea solului. Măsuri de
protecţie”. Obiectivele lecţiei
sunt:
D1 – să identifice principalele
tipuri de degradare a solului;
D 2 – să caracterizeze procese de
2
degradaea fizică a solului;
D 3 – să evidenţieze principalele
forme de degradare biologică
D4 – să analizeze procesele de
degaradarea complexă a solului.
D5 – să propună măsuri de
protecţie a solului.
Dirijarea 30’ Pentru a realiza obiectivele vom Elevii formează grupurile, îşi aleg liderul şi
învăţării: lucra în 5 grupe. secretarul.
comunicarea
conţinuturilor
noi.
Fixarea D1 Grupul I Elevii realizează însărcinarea: Tehnic Lotus Abilitatea
cunoştenţelor Fişa nr1: De identificat elevilor de a
noi. principalele tipuri de degradare evidenţia
fizică a solului folosind tehnica Deteorarea Crusti- cuvintele-chei
Lotus (Floare de nufăr) şi structurii ficarea
caracterizaţi-le. solului

Tasa
-rea
Degradarea
fizică a
solului

Întărir
ea
Poluarea
radioactivă

Deterioarea structurii solului constă în


3
distrugerea parţială sau chiar totală a structurii
stratului arabil.
Tasarea solurilor – îndesirea particulelor de sol,
conducând la creşterea densităţii şi micşorarea
porozităţii.
Pietrificarea – proces de trecere a orizontului
superior al solului, în perioada secetelor, într-o
stare îndesată şi tare.
Crustificarea solului – fenomen similar de
întărire a masei solului, dar afectează doar primii
milimetri de la suprafaţă.
Poluarea radioactivă – afectează solul, şi mediul
în asamblu, ca rezultat al accidentelor nucleare.
D2 Grupul II Elevii îndeplinesc sarcina: Metoda Aptitudinea
Fişa 2: Caracterizaţi efectele Analizează cauzele acidifierii solului. cubului elevilor de a
poluării chimice a solului prin - Acidifierea solului este cauzată de folosirea aplica metoda
metoda cubului. iraţională a îngrăşămintelor minerale, căderea didactică în
ploilor acid, drenarea solurilor mlăştinoase care fragmentul
3. ASOCIAZĂ conţin pirită. propus
6. A
R Descrie consecinţele utilizării iraţionale a
5. A
P
4. ANALIZEAZĂ
G
U îngrăşămintelor chimice.
M
L E
N
- Poluarea prin intermediul îngrăşămintelor
I
C 2. COMPARĂ
T
E chimice favorizează degradarea solului,
A
Ă Z
Ă
defertilizarea acestuia, acidifierea şi prin scurgere
1. DESCRIE
afectează apele freatice şi cele de suprafaţă.
Argumentează periculozitatea apelor riziduale.
- Apele uzate sau nămolurile rezultate de la
complexele zootehnice sunt vărsate pe terenurile
agricle porvocând o serie de efecte negative:
dezechilibrul microbiologic, chimic, deterioararea
structurii solului etc.
Asociază starea sănătăţii şi influenţa poluanţilor
chimici.
- Agenţii chimici afectează negativ nu numai
solul dar, indirect, şi sănătatea omului: căuzând
4
diferite boli dermatologice, respiratorii, al
aparatelor excretor şi cardio-vasculator.
Compară toxicitatea diferitor metale.
- Cele mai toxice metale sunt mercurul, plumbul
şi cadmiul, ele au un grad inalt de nocivitate şi
pot dăuna chiar în cantităţi reduse, majoritatea
metalelor sunt periculoase doar în cantităţi mari.
Aplicarea unor îngrăşăminte ar putea avea efecte
pozitive?
- Îngrăşămintele organice pot contribui la sporirea
fertiliţii şi îmbunătăţirea calităţiii solului în caz că
sunt utilizate raţional.
D3 Grupul III. Elevii realizează sarcina. Metoda Abilitatea
Fişa 3: Evidenţiaţi formele de Ce reprezintă degradarea biologică a solului? explozie elevilor de a
poluare bilogică a solului prin - Degradarea biologică a solului este o consecinţă stelară formula
metoda explozie stelară. a unor modificări de ordin biologic, biochimic, întrebări pe
De ce? dar poate apărea şi ca o poluare biologică cu baza metodei
agenţi patogeni.
Când? Când populaţia microorganismelor se poate
Ce? reduce drastic?
- Populaţia microorganismelor se reduce când
nivelul poluării solului este înalt, în primul rând,
cu pesticide sau alte substanţe toxice.
Unde? Cum? De ce microorganismelor sunt valoroase?
- Microorganismele contrubuie la fomarea
solului, descompunerea resturilor organice,
geneza humusului, fixarea azotului din aer.
Unde se manifestă frecvent poluarea cu agenţi
patogeni?
- Poluarea cu agenţi patogeni se manifestă în jurul
centrelor urbane, complexelor industriale de
creştere a animalelor ori pe soluri trătate cu
nămoluri.
Cum influenţează agenţii patogeni mediul în care
se dezvoltă?
5
- Agenţii patogeni sunt periculoşi pentru om,
animale, plante provocând numeroase maladii.
D4 Grupul IV Membrii grupului alcătuiesc algoritmul şi Metoda Abilitatea
Fişa 4: Alcătuiţi un algoritm după realizează sarcina. algoritmizării elevilor de a
care veţi analiza procesele de 1. Enumăraţi cauzele degradării solului prin alcătui un
degradare complexă a solului. exces de apă. algoritm
2. Analizaţi efectele excesului de apă. conform căruia
3. Determinaţi factorul principal ce duce la vor analiza
salinizarea solului. textul dat
4. Descrieţi consecinţele sodizării solului.

Evidenţierea degradării complexe a solului


conform algoritmului de mai sus:
1. Cauzele excesului de apă sunt: irigaţia
incorectă, compactarea solului, defrişările de
păduri şi desţelenirile, precipitaţii abundente,
relieful depresionar.
2. Efectele excesului de apă în sol duce la
insuficienţa de apă în sol asfixiând rădăcinele
plantelor, inhibă activitatea microorganismelor
aerobe, contribuie la mineralizarea solului.
3. Factorii principali generatori ai salinizării sunt:
irigaţia neraţională a terenurilor, acumularea
sărurilor în urma irigaţiei cu apă nefiltrată şi
ridicarea nivelului apelor freatice.
4. Sodizarea sau alcalinizarea solului determină
creşterea pH-ul solului, reducându-se cantitatea
de Ca şi Mg.

D5 Grupul V Pe razele soarele elevii indică metodele de Metoda Aptitudinea de


Fişa 5: Propuneţi câteva metode de ameliorare a proceselor de degradare a solului. soarelui delimita din
ameliorare prin metoda soarelui.  Lucrarea terenurilor agricole după curbele text metode de
de nivel, alternarea fâşiilor de culturi ameliorare
prăşitoare cu cele păioase.
 Plantarea perdelelor forestiere de
6
protecţie.
 Construirea reţelei de drenare a plantelor.
 Administrarea ghipsului pentru
neutralizarea reacţiei acide a solului.
 Creşterea conţinutului de humus în sol
prin încorporarea resturilor vegetale.
 Control strict asupra utilizării
îngrăşămintelor, în special celor azotoase.
 Instituirea unui sistem de monitorizare a
solului.
 Lucrarea solului numai în condiţii de
umiditate optimă.
Asigurarea 6’ Propun elevilor să asocieze forme Elevii realizează sarcina astfel: Metoda Abilitatea
feed-backului de degradare a solului şi măsuri de 1. – D. grafică elevilor de a
amliorare. 2. – C, H. evidenţia
(Anexa nr. 1) 3. – B, F. metodele de
4. – G. ameliorarea a
5. – A, E, I. unui anumit tip
de degradare
Tema pentru 2’ De studiat tema 17. „Degradarea Elevii notează tema de acasă în caiet. Observarea
acasă solului. Măsuri de protecţie”,
paginile 89 – 97.
De adus informaţii suplimentare
cu privire la starea solului în
Republica Moldova sau Metode de
ameliorare a procesului de
degradare a solului.
Notarea 2’ Elevii ce au participat activ la
lecţie sunt notaţi corepunzător.

7
Anexa nr. 1

Forme de degradare a solului şi măsuri de ameliorare

1. Eroziunea A. Administarea corectă a îngrăşămintelor chimice şi minerale.


B. Coborârea nivelului apelor freatice printr-o reţea de drenare.
2. Alunecările de teren C. Împădurirea terenurilor de coastă.
D. Rotaţia culturilor, efectuarea arăturilor de toamnă fără întoarcerea brazdei.
3. Salinizarea E. Conservarea terenurilor intens poluate prin ierbare şi împădurire.
F. Irigarea cu ape demineralizate.
4. Tasarea solului G. Evitarea bătărorii solului, neadmiterea prelucrării solului în stare umedă sau prea uscată.
H. Construirea zidurilor de sprijin.
5. Poluarea chimică I. Recultivarea terenurilor mici prin aport de sol fertil.