Sunteți pe pagina 1din 20

Si m-aseaza dupa plac,

Nina Cassian - in tara Colo-n umbra-ntr-un hamac.


Huta-huta, ce sa zic,
lui mura-n gura Bine-i cand nu faci nimic.
Lectiile stau pe masa,
Dar de lectii nici nu-mi pasa.
Stau si motai in hamac,
In tara lui Mura-n Gura, Ele singure se fac.
totu-mi este pe masura. -Draga aritmetica, nu stiu ce te-mpiedica
Cand ma scol de dimineata, Sa rezolvi vreo trei probleme!
Nu la sapte, ci la zece, Eu de fleacuri nu am vreme!
Vine-o tava cu dulceata Draga mea gramatica,
Si-un pahar cu apa rece. Nu fi antipatica!
Si dulceata zice: ia-ma! Nu fi zau, nesuferita!
Si paharul zice: bea-ma Si transcrie intr-o clipita
Ia-ma!Bea-ma! Exercitiile mele!
Usor de zis! vezi ca eu n-am timp de ele!
Insa gura s-o deschizi, Hai, draga mea istorie,
Nu-i deloc asa usor! N-am chef sa am memorie!
-Ajutor! Ajutor! Tine minte tu mai bine,
Lingurita, grijulie, Cine s-a luptat cu cine,
Imi deschide gura mie. In ce an si-n care loc!
Ei, asa mai merge, zic, Eu sa-nvat nu am timp deloc!
Daca ma ajuti un pic!
In tara lui Mura-n Gura,
Dar e timpul sa fac baie! Am prieteni pe masura!
Apa intra in odaie Vreti sa vi-i prezint cumva?
Cu volanele-i albastre. S-a facut! Poftiti incoa!
- Ne-adresam domniei voastre! Asta-i Puiu-prinde-muste,
- Cum doriti sa fiti spalat? Asta-i Lica-vreau-galuste.
Uite-asa, culcat in pat! Asta-i Mita-straba-nas
Cum doriti sa fiti laut? Asta-i Duta-mielul-gras
Uite-asa, in asternut! Asta-i Sanda-somn in gene
Iar, acum prosopul cel pufos Si-asta-s eu: burduf de lene.
Se inclina, moale, pana jos
-Eu sa va frec as vrea , pe spate toata-toata ziulica,
-Nu, vai de mine, nu se poate! ati vazut? nu fac nimica.
Intreaba-te si intreaba-ma si programul se incarca.
Cum pot sa ies din plapuma? astfel, nu e de mirare,
Afara-i frig, in pat e cald ca ceva ma-mbie parca
La urma urmei nu ma scald! si ma trage la culcare.
Ah! imi este somn de pic!
In tara lui Mura-n Gura, si-apoi, prea mult am vorbit cu voi!
Casti o gura cat o sura, cand vorbesc mai multisor
Si indata-ti pica-n ea, obosesc ingrozitor!
Tot ce vrei si tot ce ai vrea! in tara lui Mura-n Gura
Sarmalute-n foi de vita, somnul repede te fura!
Supa calda, tocanita, nici n-ai timp sa spui la luna
Cozonac, compot, halvita ...Noapte buna!...
Carnaciori si ciulama,
Muraturi, etc.

Am mancat, de m-am umflat


Nu-i nimic, o macara, iata ca pe sus ma ia
Bookmark the permalink. Share this:

Monoloage (texte)
Monolog (pentru 27 februarie 2015 la 15:14

copii) „Fetita SUNT AICI, CU TINE

rasfatata” De Cornel Udrea

Ian14 by S. Anul trecut, pe vremea asta,eram in Egipt... ma


zdroncaneam pe o camila batrana si apatica,
(Personajul intra in scena cu un aer usor iritat. acoperita cuniste valtrapuri complicate si
Merge zeflemitor si incepe sa interpreteze cu un desirate de atatea funduri turistice. Stapanulei,
ton vizibil nervos, subiectiv) unul chior si fara varsta, ragea mai tare decat
camila, aratandu-mi cu unbrat descarnat
Sunt eu rasfatata? Asa-mi spune mama. S-a piramidele, de parca el le descoperise in chiar
intalnit in urma cu cateva zile cu vecina de la ziua aceea,special pentru mine. In fond, refaceau
patru si i-a bagat in cap… numai prostii! Auzi la scara mica, pe banii mei,
ca a citit ea un articol pe internet intitulat „9 aventurasupravietuirii intr-o lume de nisip,
semne ca ai un copil rasfatat” si ce sa vezi! ostila. La o adica, n-ar fi iesit nimenidintr-o
Vecina de la patru se pare ca ar fi vrut sa piramida, sa-ti dea o cana cu apa. Nu draga, n-
insinueze ca eu sunt o fetita rasfatata! Atat de am vibrat la vedereapiramidelor, a motanului
infuriata sunt incat as putea sa merg chiar acum ala, pe care-l cheama „Sfinx”, eu vibrez cand
la nesuferită si sa-i demonstrez cine e rasfatata! vad unbarbat viu, intepenit pe picioarele din
(Tacere in care se gandeste) spate, pregatit sa ma ridice inbrate... Ma uit des
Dar daca sunt intr-adevar rasfatata? E si vecina la fotografiile ce le-am facut pe-acolo. Imi statea
o vrajitoare…ei, nu spun ca e rea! Dar daca are bine inrochita aia inflorita si palaria rosie,
dreptate si o necajesc pe mama? Doar sunt barbatii mai mult cu ochii la minedecat la
norocoasa posesoare al celui mai tare telefon piramide si Nil.
din clasa! Si totusi ai mei nu mi-au cumparar
tableta aia faina pe care am vazut-o eu pe Adevarule ca mi-am jurat sa nu plang:
facebook in urma cu o luna luna! Ce rai sunt! cea din pat sunt eu! A dat peste mine o
Imi vine si sa plang doar daca-mi amintesc ce nenorocirepe patru roti, o nenorocire japoneza
frumoasa e tableta. Si ce rai sunt parintii mei… mi se pare, cu roti groase si dezlantuita,care m-a
Si vecina de la patru…O vrajitoare! aruncat la cativa metri! De ce eu, de ce pe mine?
(Se opreste. Un timp se plimba nervoasa) Probabil norocul s-aplictisit sa mai locuiasca cu
Si daca as fi rasfatata, ce-ar fi? O fetita asa si mine, a plecat, insa nu mi-a spus ca pleaca,
trebuie sa fie. Daca nu primesc ce-mi doresc, numi-a zis nimic, m-a parasit in varful
oare ar trebui eu sa-mi mai ascult parintii ori sa picioarelor! Dute-n ma-ta, norocule almeu! Nu
nu-i ignor cu vehementa? Normaaal ca asa se te-am vazut nici macar o data la fata!
face! Asa am vazut in filme ca se face! M-as
duce chiar acum in fata vrajitoarei si i-as spune Foartemoarta inca nu sunt... i-am auzit
rastit ca are dreptate! Sunt o fetita rasfatata, dar vorbind pe medici, o dadeau pe latineste, dareu
ce-i rau in a fi alintata si iubita de toata lumea? am priceput ca mai am o sansa, e drept foarte
(O pauza mica) mica, dar posibila! Si astia,baietii lui Hipocrat,
Daca ar fi o virtute… as fi fost sfatuita sa ma vorbeau de noroc... si de-o minune, marca
comport asa! garantata, cusemnatura lui Dumnezeu.
Sunt eu rasfatata? Sau nu sunt? Ma duc degraba
sa-mi cer scuze mamei. Daca vecina are Dumnezeu nu da cu pietre in ceeace a cladit cu
dreptate… mana lui... isi rumega supararile in tacere si nici
SfantuluiPetre nu-i spune de ce ofteaza uneori.

Cunorocul asta trebuie sa fie o intreaga


stiinta nevazuta, o facatura faraexplicatie:
vecinul n-a jucat niciodata la ruleta ruseasca, dar suta de ani, acesta e-un motiv demandrie? De ce
toti ceilaltidin jur, cad secerati de plumb in sa ne laudam noi cu secolul de viata al altora?
tampla, merge pe strada si gaseste Fiecare a avutin familie o strabunica ce putea sa
portofelulnimanui plin cu bancnote de 1000... o citeasca la varsta de o suta de ani, faraochelari,
mie de dolari, ce altceva? Sapa sa-sifaca privata sa umble fara baston, ori un mosneag care
pe langa cabana si da de-o comoara, pierde povestea, cu amanunte,soldat fiind, ce fumau
trenul si ala deraiazapeste-o ora, se vara ca nemtalaii in transeele lor de laTurtucaia! Ce
prostul la coada, crezand ca e ceva mai ieftin meritavem, de ce ii privim ca pe-o curiozitate
lavanzare si afla ca e al o mie-lea vizitator al zbarcita si umblatoare? Se zice caDumnezeu, pe
expozitiei si primeste omasina... cand era harnic si pus pe fapte mari, altele decat
cele de-acum,a-nceput sa-mparta tuturor
Cestilalti,carora nu li s-a servit cu animalelor cate 40 de ani, la fiecare...
lingura, trebuie sa munceasca pe branci, sa-
sinumere fiecare banut si daca au suparat – fara Omul, iaca si el, ultimul larand, sosit cu
sa stie – vreun sfant aflat incadere libera, apoi la intarziere, naiba stie pe unde-o fi umblat... Ii
ei se asaza boala in casa, li se rastoarna vine randul sidin sac scoate Dumnezeu 25 de
lumanarea, leramane mata gravida cu sobolanul, ani, atatia ii mai ramasesera... Omul se
ori grindina le sparge capul. supara,bombane, se scarpina-n cap, se-nvarte de
colo-colo, cu mainile la spate.
Sau damasina peste ei... asa, tam-nisam,
da navala un Nissan! – Ce-i, ma,ce nu-ti convine?

Moarteae o realitate. Tevile alea, – Eputin, Doamne, putin de tot, raspunde


aparatele alea care ma tin in viata sunt orealitate. omul...
Visele nu, de-aia nu platim impozit pe ele,dar ne
costa. Dumnezeubombane si El, se scarpina-n
pleata alba, se-nvarte de colo-colo cu mainile
Viata eo realitate. Trezitul din somn e o laspate, si-ntr-un tarziu zice: du-te de cere la
realitate si ce urata uneori, cand ai infata pustiul animale, o sa-ti dea animaleledin viata lor.
unei zile cenusii in care nu primesti nici macar
un zambet, oimbratisare, un cuvant frumos si Pleacaomul si se-ntalneste cu calul. Pe-
cinstit, ca o aripa de fluture. Viata e simana atunci vorbeau aceeasi limba, se intelegeaubine,
lipicioasa care ti se pune pe fund in autobuz, omul nu-i pusese inca zabala in gura si saua pe
injuratura sparta intredinti ca o aluna, urletele spate: „Da-mi 25 de anidintr-ai tai, face omul.”
femeii care naste si obrazul neterminat Si calul ii da. La fel si cainele, inca 25 de ani,iar
alincasatorului de la electricitate. Si ce mai viata la urma si maimuta il cadoriseste cu inc-un sfert
e moartea, la urma urmei...lucrul acela, daca de veac. Asa cu o suta deani asupra-si se-
lucru o fi, ca nu poti sa-l iei dintr-un loc si sa-l ntoarna la Dumnezeu si-acela ii zice: „A fost
aseziintr-altul, il legi sa nu cada, cand il duci cu hotararea ta,omule! Primii 25 de ani ai tai ai sa-i
tine prin vacante si concediicare se sfarsesc – traiesti omeneste, in ceilalti 25 ai satragi ca un
nedesmintit – cu o zi ploioasa, urata ca cal, in ceilalti 25 vei latra ca un caine, iar in
administratorulblocului. ultimii 25, ceidin jur te-or maimutari, si-si vor
bate joc de tine!”
Eu n-amintalnit administratori de bloc
frumosi, sa-ti fie drag de ei, cand te duci cubirul
si nu incape indoiala ca nevestele lor i-au
indragit si s-au lasatpacalite la altar, pe cand ei
erau altceva si aratau altcumva.

De unde inconstienta asta de-ane crede


nemuritori? Hai, pana la 30 de ani mai merge, se MARIA MAGDALENA Din DON
coace omul la soarelerealitatii, dar dupa aceea JUAN MOARE CA TOTI
care sunt temeiurile? Pe ce se bazeaza omul, CEILALTI
vorbalui Moromete. Adicatelea daca ajunge la o
Teodor Mazilu CATERINA:Zic :de ce nu zboara oamenii
capasarile?Stii, cateodata imi pare c’as fi o
A fost ingrozitor!Nu, nu ,numa pasare.Cand stai pe-o culme dedeal,parca,iti
intreba!Ingrozitor.10000 de barbati imi strigau vine sa zbori!Uite-as mi-as lua avant,as ridica
innebuniti numele,voiau mainile si aszbura.Sa incerc oare acuma?(Vrea
sa se repeada)
sa-misfasie rochia.Mai rau ca la Carnavalul de la
Rio…Si agitatia asta isterica imifacea …………………………………………………
placere.Ca sa vezi cum e omul!in loc sa ma …………………………….
scarbeasca imi faceaplacere.Mereu imi propun
sa ma scarbeasca si pana la urma ma trezesc ca- Ah,cum eramodata!Traiam fara nici o grija ca o
mi faceplacere?Nu mai stiu unde sa ma pasare sloboda.Mamuca era asa de buna
ascund…Chiar daca m-as duce in Himalaya, tot cumine,ma gatea ca pe-o papusa nu ma punea la
arveni dupa mine haitele astea de admiratori treaba,faceam numai ce vroiam.Ah!Stii cum o
nebuni.M-am saturat.Nu exista zi incare sa nu duceam cand eram acasa?Stai sa-ti spun.Ma
primesc o mie de declaratii de dragoste:apuca- sculam dis dedimineata;daca era vara,ma
te, citeste-le,claseaza-le, strecoara cate un duceam la fantana,ma spalam,aduceam apa si
cuvant de simpatie.A trebuit sa-mi toateflorile din casa le udam.Aveam flori
angajezsecretara…Chiar m-am saturat!Eu tot multe,multe.Dupa aceea ne duceam cu mamala
sper sa ma apuce scarba.. biserica,cu toi si cu hagioaicele – la noi era casa
plina de hagioaice si demaici. – Cand veneam de
Ma simt nefericita!Eu astept o mare iubire!Si la biserica,ne asezam la lucru,brodam,mai mult
stau si astept si astept sistau si astept si ma- cuaur,pe catifea,iar hagioaicele incepeau a
ntrteb de ce totibarbatii pe care I-am iubit povesti:pe unde au colindat,cate
sedeau la mama dracului, in podisul Tibetului , auvazut,spuneau tot felul de intamplari sau
intimp ce toti cretinii, toti negustorii, toti cantau stihuri.Asa trecea vremea panala masa.Pe
neputinciosii zaceau la doi paside mine?De ce urma,batranele se culcau si eu ma duceam sa ma
uratul e la doi pasi de noi , doar sa-ntinzi mana? plimb pringradina.Apio la vecernie,si seara iar
povesti si cantece.Asa ere de bine!
Viata astade curtezana ar trebui sa starneasca
sila oricarei fiinte delicate.Eu sunt oasemenea …………………………………………………
fiinta ..da, nefericirea mea e cea mai buna ……………………………...
dovada.Sunt mereu jignitaca barbatii nu-mi vad
sufletul, mereu le-o reprosez.Cred ca viata asta Da,dar aiciparc’as fi in robie.Si grozav imi
decurtezana ma va scarbi, odata siodata!Cat o placea sa ma duc la biserica.Parca intram
sa o mai duc asa?Cand o sa am si eu timp inrai.Nu mai vedeam pe nimeni,uitam si de
liber?sa mai citesc si euo carte …de ani de zile vreme nici n-auzeam cand se sfarseaslujba.Parca
n-am mai citit o carte!!As vrea sa ma cuprinda toate s-ar fi petrecut intr-o clipita.Mamuca
sila deviata pe care o duc, sa mi se faca lehamite spunea ca toti seuitau sa vada cei cu mine.Si stii
si uite ca nu mi se face.Si iar se instaleaza inzilele cu soare,cade ca un stalp luminos din
desfrau, iar mise pare viata frumoasa. bolta,si in stalpul acela,e ca unfum,ca un nor.Si
imi parea ca in stalpul acela zboara ingeri
Gata!M-am hotarat!Plec in Egipt1O casuta cantand.Iarcateodata se intampla cand ma
pemalul Nilului:patru camere, baie, bucatarie-sa sculamnoaptea – la noi in toate partile
stau acolo pana vor veni si tristeteasi remuscarea ardeaucandele – si ma inchinam undeva intr-un
si durerea si ce ma fac daca nu vor veni colt pana dimineata.Ori ma duceam disde
niciodata? dimineata in gradina,la rasaritul soarelui,cadeam
in genuchi,ma inchinam siplangeam si singura
nu steam de ce ma inchin si de ce plang.Asa ma
gaseau.Si dece ma inchinam atuncea si de ce
Monologul Caterineidin Furtuna de plangeam nu stiu ca nu-mi trebuia
A.N.Ostrovski (actul I,scena 7)
nimica,aveamdetonate.Si ce visuri
aveam,Varica,ce visuri!Ori biserici de aur,ori
gradiniminunate si tot cantau glasuri nevazute si Eibine, dansa a primitscrisoarea de la
mirosea a chiparos;iar muntii sicopacii nu erau dumneavoastra, va mutumeste de o mie deori si
ca cei obisnuiti ci asa cum sunt zugraviti pe va anunta ca sotul ei va lipsi de acasa intre orele
icoane.Sialtadata parka zburam,parka zburam zece si unsprezece.
prin vazduh.Si acum mai visez cateodata darrar
de tot si altceva. Zecesi unsprezece...

Siatunci spune dansa puteti veni sa-i


vedeti pictura aia pe care o stitidumneavoastra.
Doamna Quickly de W. Shakespeare Jupan Ford, barbatul ei, n-are sa fie acasa. Vai
draga de ea,duce cu el o viata tare grea, e un
Vaurez buna-ziua, inaltimea voastra. barbat gelos pana in maduva oaselor.
Zeceunspe; amarnica viata trage cu dansul draga
Sanu va fie cu suparare, inaltimea de ea.
voastra!
Aaa!Dar mai am un misaj pentru
Asputea incredinta oare un cuvant, doua inaltimea voastra. Doamna Page si ea va
inaltimii voastre? trimitesimtaminte pornite din inima; si lasati-ma
sa v-o spun la ureche, dansa este ofemeie atat de
Suntetinumai urechi? virtuasa si atat de iducata, cum nu mai exista
Esteo anume doamna Ford, Sir; dati-va, dua in Windsor...
rogu-va, mai in partea asta sa nu ne-
audacineva... eu, stiti, locuiesc la domnul Caius. Suntincredintat ca umblati cu farmece,
intalimea voastra, dar incantata sa va fieinima
Vasa zica D-na Ford.. pentru aceste farmece.

Ah,sir, e o fiinta cumsecade! Ah!Doamna Page ar dori din toata inima


sa ii trimiteti pe micul dumneavoastra paj;sotul
Doamne,Doamne, ce mai craidon imi ei are o netarmuita infectiune pentru dansul.
sunteti! Dar sa va ierte Dumnezeu si pe noi
totipentru ca pentru asta ma rog si eu. Dar!Nu e bine sa stie pruncii toate
stricaciunile; vedeti persoanele de o
Eibine, iata care-i povestea din fir in par. anumitavarsta au cum s-ar spune discretie si stiu
Ati pus-o intr-o asemenea fierberepe biata cum sa se comporte in lume!
femeie ca te minunezi, nu alta. Cel mai de frunte
dintre curteni, n-arfi putut s-o aduce in halul Asaca aveti mare grija cum potriviti
asta. Si doar erau acolo cavaleri, lorzi, lucrurile!
gentilomicu echipajele lor... Va asigur curgeau
echipaje dupa echipaje, scrisori dupascrisori si Suntincredintata ca umblati cu farmece,
cadouri dupa cadouri... si toti miroseau atat de nu alta! Dar pentru farmecele astea ma rogsi eu.
frumos a mosc.

Si toti va spun erau numai in matasesi


aur; ÎMBLÂNZIREA SCORPIEI de
WilliamShakespeare
Sitoti umblau numai cu cuvinte aligante
de ar fi putut cuceri inima oricareifemei.
CATARINA
Eibine va asigur n-au dobandit de la
dansa nici macar o privire... Chiar
astazidimineata mie mi s-au oferit douazeci
deingerasi de argint, dar eu ii dau incolo pe toti Hai, descreţeşte-ţifruntea încruntată,
ingerii de neamul asta, cum sespune, afara de
cazul cand ii castig pe cale cinstita... Şi nu-ţi zvârli privirea cu dispreţ
Ca să-ţi răneşti stăpânul, domnul tău, Cicălitoare, acră, nu-i ascultă

Cârmuitorul tău. Ţi se zbârceşte, Porunca înţeleaptă, nu e oare

Frumosul chip, când teîncrunţi aşa, O învrăjbită neascultătoare,

Ca o livadă când obate bruma. Ce soţului i-arată vrăjmăşie ?

Şi bunul tău renume ţi se duce, Mă ruşinez când unele femei

Ca mugurii, când vinevijelia Se războiesc cu soţii, neprimind

Şi-i scutură. Femeia mânioasă Să vieţuiască-n pace, şi voiesc

E-ntocmai ca fântânatulburată, Să poruncească şi să stăpânească,

Ca apa noroioasă şi sălcie, În loc să se supună, să asculte

Din care nimeni, cât de însetat, Şi să iubească. Nu ne este trupul

Nu vrea să bea măcar opicatură. Aşa firav şi gingaş,şi molatec

Bărbatul ţi-e stăpânşi păzitor Şi nedeprins cu zbuciumul, cu munca

E viaţa ta, e capul tău, ţi-e domn ; Acestei lumi, ca astfel să ne fie

Veghează – asupra ta şi se-ngrijeşte A sufletelor noastregingăşie !

De tine. Îşi supune veşnic trupul Neputincioase şisemeţe gâze !

La grele munci, pe mare, pe uscat, Şi mintea mea, a fostnechibzuită,

Veghează noaptea pe furtună, ziua Şi inima trufaşă ;am avut

Pe arşiţă ; pe când tu staiacasă, Destule pricini să răspund la vorbe

Pe lângă foc, în linişte şi pace. Cu vorbe, la mânie cu mânie!

Şi-ţi cere doar iubire, ascultare, Acum văd că lănciile noastre

Credinţă, şi un zâmbet în privire. Sunt trestii doar, şi că forţa noastra

Răsplată ne-nsemnată pentru grija E-o slăbiciune nemaipomenită!

Şi osteneala lui. Căci datoria Cu cât voim să ne-arătăm mai sus,

Femeii către soţul ei, e-asemeni Cu-atât ne arătăm mai de nimic!

Supunerii pe care-o datoresc Deci fiţi la locul vostru, e mai bine;

Supuşii suveranului. Şi când Şi mâinile, aşa cum se cuvine,

Se-arată încruntată, necăjită, Le-ncrucişaţi, în semn de ascultare,


Şi cereţi-le soţilor iertare. Bărbatul meu ! …De ce-ai ieşit ? E pe sfârşit cu
cina.
Iar dacă soţul meu îmi porunceşte
În treaba asta , noi ne oprimaici ?
Îndeplinesc pe loc, tot ce pofteşte …
Ţi-a fost nădejdea beată-n care te mândreai ?

Şi-a adormit? Şi se trezeşte-acum

Atât de veştedă şi pământie

Privind la ce făceai de bunăvoie ?


MACBETH de William
Shakespeare Ştiu azi ce preţ să dau pe-a ta iubire, –

LADY Te temi să fii şi-n faptă şi-n tărie


MACBETH
Acelaşi ca-n dorinţă . Vrei să ai
Ce i-a-mbătat pe ei,mă-mbărbătează,
Tot ce socoţi a fi podoaba vieţii,
Ce stinsu-i-a-mi dăfoc. Auzi! Tăcere!
Şi să rămâi mişel în ochii tăi,
E bufniţa, e clopotarul sorţii
Ţinut între „aş vrea” şi „nu-ndrăznesc”,
Ce-şi cântă fiorosulnoapte bună.
Întocmai ca motanul din poveste.
El e la lucru. Porţile-s deschise,
Cefiară
Iar pajii regelui beţi morţi, cu sforăieli,
Te-a-mpins această faptă să-mi destăinui ?
Îşi bat şi joc de slujba lor de strajă.
Erai bărbat când cutezai s-o faci,
Le-am dres cu nişte leacuri băutura
Iar ca să fii mai mult decât ai fost,
Şi firea-n ei cu moartea se sfădeşte
Cu-atât mai mult va fi să fii bărbat.
De-s morţi sau vii.
N-aveai atunci nici timp, nici locprielnic
Darcine-i, cine-i ? Stai !
Dar vreai să ţi le faci! Şi când prilejul
Mi-e teamă, vai, că s-au trezit din somn
Se-arată de la sine, eşti nevolnic!
Şi-atunci nu s-a făcutnimic. Nu fapta
Am alăptat şi ştiu cât de duios
Ne poate pierde, numai încercarea!
Iubeşti pe pruncul căruia-i dai sânul,
Auzi ! Le-am pus pumnalele alături,
Dar i-l smulgeam din ştirbele-i gingii
Şi nu se poate-a nu le fi găsit.
În clipa chiar când îmi zâmbea-n obraz,
De n-ar fi semănat în somn cu tata,
Şi creierii zdrobeam, de-aş fi jurat
Aş fi făcut-o eu !
Cum te-ai jurat!
Dăm greş ? Batesus…Ştiu! E Moartea care-mi bate la uşă!
Crezi că eu nu aud cum bate?Parcă i s-ar ciocni
Ci strâge-ţi tot curajul într-un gând, oasele între ele… Întreabă-mă şi am să-ţi spun
cum e cândte culci în pat cu Moartea, colo sus.
Şi nu dăm greş! Când Duncan va domi, Mi se încreţea carnea pe mine laatingerea lui.
Dar am îndurat şi asta. Cred că inima mea ştia
Căci greaua-i zi de drum, la somn l-îndeamnă, că într-o zicineva se va pogorî să mă scoată din
acest infern! Ai fost tu acela. Şiiată-mă! Trăiesc
Eu i-ameţesc pe-nsoţitorii-i doi, din nou! Nu vreau să mă ofilesc în bezna de
aici! Să-ţi intreasta bine în cap! Acuma, ascultă!
Cu băuturi, într-o aşa măsură, Tot ce este în acest blestemat magazin
îţiaparţine, nu numai salariul tău, ci tot ce a
Că amintirea, paznic minţii, e-abur, adunat Moartea aici, însă Moarteatrebuie să
moară mai înainte de a fugi noi de
Şi-al gândului locaş, cazan de spirt. aici…Înţelegi, în sfârşit, ce-ţispun? Atunci, du-
te şi schimbă-te. Astă-seara va fi spectacol de
Iar când în somn porcesc ei zac beţi morţi, gală.

Ce lucru n-o să fim în stare a-i face

Noi amândoi, lui Duncan , nepăzitul ? Margareta

Ce oare nu putem a pune-n seamă „Faust „ - Johann Wolfgang von Goethe

Acestor doi bureţi, străjerii săi, Liniştea mea,

Şi vina marei noastre făr-de-legi Odihna toată –

S-o poarte ei ? Nu le mai aflu

Cine-ndrăzneşte să creadă altceva, când Ah niciodată.(îngenunchind)

Ne-om urla durerea şi-ntristarea c-a murit? …


Du-te!
Călăule,ce vii din ceaţă

Cine ţi-a dat puterea-aceastasupra mea?


Tennesse Williams, Orfeu în infern
E încă miez de noapte.
Lady
Mai lasă-mă, nu mă lua!
Suntnebună de mult, nu de azi dimineaţă. Am de
gând să-ţi reţin “tovarăşa de viaţă”până îmi fac Îndură-te încă puţin de viaţamea.
bagajele! Da, mă duc să-mi fac bagajele şi să
plec, dacă pleci tu,să plec după tine! La asta nu
te-ai gândit? Într-adevăr, nu te-ai gândit. Cecrezi
că aveam să fac dupa plecarea ta? Ce crezi? Să Suntatât de tânără
stau aici într-un magazinplin de sticle şi cutii, în
timp ce tu pleci zorit mai departe, fără să am Şi trebuie să mor?
măcaradresa ta? O să-mi trimiţi adresa! O,
mulţumesc, mulţumesc. Şi ce să fac cuadresa ta, Frumoasă fost-am de asemeni şide aici năpasta !
să mă uit la ea în dosul acestei perdele? Să-i
spun: “ O, draga meaadresă, în locul lui strânge- Ce aproape a fost iubitul.Astăzi e departe.
mă, sărută-mă şi să-mi fii credincioasă!”
Sfâşiată e cununa. Risipităfloarea. Să-ţi curme suferinţa!

(ascultă cu încordare) Ajută-ma,mă scapă

glasul iubitului a fost acesta? De moarte şi de ruşine

(se ridică; lanţurile cad) Apleacă-te, te – apleacă

apare strada-n faţa mea,deodată, Maică peste mine.

pe unde te văzui întâiaşidată... Doamne,mă dau

senină, iată şi grădina,... În grija Ta.

în care te-aşteptam... Mântuie-mă,Tată!

cu Marta, vecina şi cântam... Voi îngeri cetelor senine.

(întorcându-seiar spre el) Împrejmuinţi-mă, ţinându-mă subscut !

se face zi. Pătrunde – aiciultina zi! O, Henric, ce groază mi-e detine!

Şi de ar fi fost cum trebuia săfie,

Desigur ziua mea de nuntă-ar fi!

s-a întâmplat cum mi-a fost dat: Magda

ne-om revedea. „Ultima oră” – Mihail Sebastian

Dar nu la dans... Nu mai puteamsuporta cursul


dumneavoastră. Mă indigna. Mă înfuria.
Cenamilă se-nalţă din pământ? Domnule profesor: mie-miplace Alexandru cel
Mare. Dumitale nu-ţi place. Îl critici, n-ai
Ce cată el pe locul sfânt? încredere înel. Vedeţi, pentru dumneavoastră,
Alexandru cel Mare e un obiect
Pe mine el mă vrea. destudiu…pentru mine…el e altceva. Un om.
Un prieten. Mai mult decât atât.
Apleacă-ţi faţa, Opasiune…destul de veche. Încă din liceu. Pe
Alexandru cel Mare l-am iubit dinprimul
Îndurerato, te apleacă, moment. Da,

Ridică de pe mine ceaţa. l-am iubit. E foarte frumos. Efrumos, e tânăr, e


puţin nebun, e generos. El e înalt, puternic,
Tu, cufăptura toată îndrăzneţ. Euîl cunosc pe Alexandru. Îl cunosc.
Uneori îl văd, îl aud. Cunosc vocea lui,cunosc
De suferinţă sfâşiată privirea lui – privirea lui arzătoare, ochii lui
calzi şi umezi. Cu ce orgoliu îşi ridică
Priveşte la fiul de pe cruce frunteaspre stele… Cu ce sfidare îşi lasă capul
pe spate. Uneori la curs,ascultându-te,
Privirea ţi se duce ascultându-te cum vorbeai despre el, aş fi vrut să
te întrerup,aş fi vrut să strig. Vorbeai cu
Către cerescul Tată, indiferenţă despre lucruri ameninţător
defrumoase. Cum puteai fi aşa de rece? Aşa de
absent? Şi totuşi erau clipe cândse părea că Dimineaţa, şezând în prag, aci, veni la mine o
înţelegi, că vezi. Erau momente, în cursul babă, şi astfel îmi grăi:„Copila mea, Prea-sfântu-
dumitale când lucrurileînviau deodată… Uite i supărat. Mă tem din cer să nu trimită asupra
astă toamnă…în noiembrie, poate ai uitat, poate tablestem, el te-a făcut frumoasă, tu însă cu
nu mai ţiiminte, într-o joi după masă, ningea, păcat te foloseşti de harul ce ţieţi l-a dat. Deci
ningea pentru prima oară… noi eram puţiniîn află că un suflet se plânse chiar acuşi de rana
sală… să fi fost douăzeci. Ai intrat târziu. Erai dureroasă pecare i-o făcuşi.
palid, puţin obosit. Aiînceput să vorbeşti cu
vocea dumitale indiferentă de totdeauna. – Un om rănit de mine? întrebatunci mirată.
Vorbeai despreplecarea lui Alexandru în Asia.
Păreai plictisit, absent. Şi deodată – nu ştiucum – De tine, zice baba. Rănit demoarte, vai! E
s-a întâmplat – ai tresărit, ai ridicat mâna cu un tânărul pe care aseară-l salutai.
gest ca un fulger – ungest care deschidea porţile
Asiei, porţile visului. Glasul îţi vibra. În – Dar cum se poate una ca asta, zic. Făcui să
ochiaveai o mare lumină… Simţeam că cadă din greşeală vreo oalăîn capul lui?
teiubesc. Pe dumneata, pe el, pe
amândoi…O…da …îl iubesc! El merge cu – E asta-i! zice baba. Nu fusenici o oală. Cu
mâinilelibere, cu ochii închişi, înainte, în ochii tăi, frumoaso, mi l-ai băgat în boală.
neprevăzut, în plină aventură, până lacapăt.
Alexandru e o flacără. N-ai s-o stingi dumneata. – Vai, Doamne! zic. Asemenicuvinte mă uimsc.
Cu toate planşele, cutoate fişele, cu toate cărţile: La ochi sunt eu bolnavă şi lumea îmbolnăvesc?
n-ai s-o stingi. E mai puternic, e mai viu, emai – Da , zicebaba. Curge din ochii tăi otravă, şi nu
frumos. E aşa de frumos! Uită-te în ochii lui, cunoşti, măicuţă, puterea ei grozavă.Sărmanul
drept în ochii lui – şispune-mi nu ţi-e frică de el? om tânjeşte, puterile îl lasă, şi dacă -zice baba
Alexandru cel Mic! cea miloasă- nu vrei să fi cu el puţin mai
milostivă, întrei sau patru zile îi rupem de
colivă. – Vai Doamne!, zic. Aş plânge dedurere.
Dar mie, bietul tânăr, ce ajutor îmi cere? – Îţi
cere, zice baba, unlucru de nimic. Să vie să te
vadă şi să vorbiţi un pic. Privirea ta, atâta
Agnès –monolog maipoate să-l învie, căci pentru boala asta nu-i
altă doftorie. – Vai -ziceu- bucuroasă, păi,
„Şcoala nevestelor”- dacă e aşa, săvină să mă vadă de câte ori o vrea!
Molière
Şi astfel veni la mine şi-lvindecai de boală.
Vei crede că-i poveste, şi-i totuşi Acuma spune singur, făcui vreo greşeală? Aş fi
adevăr. Lucram la oscufie, sus pe balcon, când putut rămâneaşa, nepăsătoare, ştiind că, fără
iată,un tânăr foarte bine în stadă se arată, şi mine, sărmanul tânăr moare? Eu, care simt
cumremarcă umila mea prezenţă, adânc se însuflet durerea orişicui, şi care plâng în hohot
ploconeşte făcând o reverenţă. Nevrând săpar când văd murind un pui.
mojică, pe loc, la rândul meu, prin altă reverenţă
l-am salutat şi eu. Elface încă una plecându-se
profund. Tot printr-o reverenţă la rândul
meurăspund. El se întoarce şi face o a treia. Eu Marion –monolog
nu mă dau bătută, răspund şi la aceea. El
treceîncă o dată, de două ori, de nouă ori, eu, „Danton”- Georg Büchner
care cu privirea mea mereu îlurmăream, o nouă
reverenţă la rândul meu făceam. Noroc că într- Maică-mea a fost ofemeie bună! Îmi
aceste şinoaptea a venit... Alminteri cine ştie, spunea că modestia e cea mai preţioasă virtute.
mergeam la infinit, deoarece în cazulîn care mă Când aduceaoaspeţi la noi acasă, câteodată
dădeam bătută, ar fi putut să creadă că eu sunt vorbeau. Atunci mama mă obliga să plec
prost crescută. dincameră. Dacă o întrebam ce au vrut să spună,
îmi spunea că ar trebui să-mi fieruşine. De câte
ori îmi dădea o carte s-o citesc, trebuia neapărat
să sarcâteva pagini. Însă îmi plăcea să citesc oamenii care simt cea maimare plăcere ar trebui
Biblia, şi acolo totul era sfânt,chiar dacă nu să se roage mai mult.
înţelegeam anumite lucruri. N-aveam pe cine să
întreb, aşa cătrebuia să mă gândesc singură.
Odată, într-un an, venise primăvara, am simţitcă
se petrece în jurul meu ceva ciudat, la care nu
puteam lua parte. Trebuia sărespir aerul ăsta
ciudat, care aproape mi se lipea de trup. Îmi Sinesti
priveam trupul.Şi de câte ori o făceam, mă
simţeam despicată în două părţi, care se Camil Petrescu
topeauapoi una într-alta. Era un băiat care
obişnuia să treacă pe la noi. Era dulceşi spunea Esti desigursurprins ca seful meu de cabinet a
prostii. Nu înţelegeam ce însemnau, dar mă insistat atat de mult, aratand ca vreau sate vad
făceau să râd. Mama îl invitadeseori – ne făcea asta-seara. Mi s-a spus la club azi
la amândouă plăcere. dupaamiaza,ca sunt atacat de o foaieoarecare; la
inceput n-am dat nici o importanta numelui
Şi pe urmă n-am înţeles, dacă puteam să stăm gazetei… Intelegi? Unministru nu o sa stea sa
împreună pe două scaune, dece să nu stăm citeasca toate gazetele care il injura. Unde am
împreună sub un singur cearceaf? Aici, el m-a ajunge ? Sipersonal din principiu nu citesc foile
făcut mai fericitădecât cu glumele lui. O făceam care ma ataca. Asa ca habar nu aveam deacest
pe ascuns şi continuam să o facem. atac din… Intocmai zic nu aveam habar, cand
mi-au cazut ochii sub titlu.A… dar aici e
Iar apoi... a fost ca o mare care te înghite şi te director bunul meu prieten Gelu Ruscanu…
trage din ce în ce maimult în adânc. Nu mai probabil ca nici nu stieomul despre ce e vorba.
simţeam decât un singur lucru – toţi bărbaţii se Se vede ca vreun redactor zelos in criza de
topeauîntr-un singur trup. Asta mi-era firea. subiecte,acum pe caldurile astea, a vrut sa mai
Cum să scap? Până la urmă a înţeles.Avenit într- anime foaia si…
o dimineaţă şi m-a sărutat de parcă ar fi vrut să
mă zugrume, eraoribil cum mă strângea de gât. …………………………………………………
Era înfiorător să-ţi fie atât de frică. Apoimi-a dat ……………………………...
drumul, a râs şi a spus că era gata să facă ceva
idiot – să nu mă maidezbrac, să am grijă de Inainte deminister si de toate ma intereseaza
rochie că e aproape stricată. Şi că nu vrea să- acum ce scrisoare este asta ? Catrecine este
mistrice cheful, dar rochia asta e tot ce mi-a mai adresata ?
rămas curat pe lume. Apoi aplecat şi n-am
înţeles niciodată ce-a spus. În seara aceea …………………………………………………
stăteam lafereastră, ştii că eu înţeleg numai ceea ……………………………...
ce simt. Visam în amurgul roşiatic şiînnorat. Şi
a venit o mulţime pe stradă, copiii fugeau şi Cecaraghioslacuri… Si pe urma, cu cine
femeile se uitau acumpe fereastră. M-am uitat şi ar fi putut sa ma insele ? Dar in sfarsit… da-mi
eu jos în curte. Îl cărau într-un coş, lunastălucea scrisoarea s-o cercetam impreuna. Sa-tidovedesc
pe fruntea lui albă, avea părul ud, se înecase. daca e nevoie ce infamie s-a incercat.
Trebuia să plâng. Eraprima durere din viaţa
mea. Alţi oameni au Duminici, şi zile de lucru, …………………………………………………
au şasezile de trai şi una de rugăciuni, ei simt ……………………………...
ceva deosebit când este ziua lor saucând vine
Crăciunul. Eu... nu simt nimic. Şi nu înţeleg. Nu Deocamdatada-mi sa vad scrisoarea…
simt nicischimbarea, nici sărbătorile, sunt mereu Vreau si eu sa aflu cu cine m-a inselat ? Dacan-
aceeaşi, un dor fără sfârşit, un foc,un torent, o oi fi cumva chiar dumneata. Mai stii dracie ?! Te
foame. Maică-mea a murit de inimă rea, oamenii pomenesti ca-i faceaicurte cu piciorul pe sub
mă arătau pe stradăcu degetul... Ce mai prostie... masa ? Si de aceea ii gaseai
Toţi ne găsim plăcerea în ceva – în trupuri mancaruriledelicioase. Maria te invita cam des
deicoane, în flori, în jocuri... e acelaşi dor, iar cand erai student. « Restaurantelesunt asa de
proaste si murdare… bietul baiat » Poate ca de
aceea imigaseai discursurile frumoase, …………………………………………………
admirabile cand le comentam seara la ……………………………...
coltulcaminului pe cand Maria ne turna ceaiul ?
Si pe urma seara, cand ieseamimpreuna fumand, Atunciincepi cu un asasinat. Nu vei lovi
iti aduci aminte ce tigari minunate aveam ? Eu decat tot in aceasta nenorocita, caci vei daprada
la club,dumneata acasa… sa-ti prepari opiniei publice, nu numai purtarea ei de sotie
examenele… ori te pomenesti ca dupa ce nedemna si de mamadenaturata care nu-si va
nedesparteam o luai pe bulevard la dreapata, la mai putea pastra copiii, dar vei etala si tarele
mine acasa ? Si eu tecredeam cu ochii pe eiintime de femeie bolnava…
carte… E drept ca servitorii oameni de incredere
nu mi-auspus nimic… Dar mai stii, poate ca …………………………………………………
dumneata luptatorul pentru adevar, ……………………………...
pentrudreptatea absoluta, inflacaratul
reformator… Campionul luptei Candeu ministrul justitiei, am venit aici,
impotrivacoruptiei… « fie ea de sus fie de jos » mi-am dat seama cat risc si cat deimposibila este
cum scrie Dreptatea Sociala,ai debutat prin a orice reactie pe loc, asa cum ai merita din partea
corupe pe Lina si Vasile ? Poate ca atunci cand mea. Mi-am spus catrebuie sa fiu calmorice s-ar
euintram pe usa, dumneata escaladai cum puteai intampla. Mi-am spus ca trebuie sa viu pentru ca
fereastra ? Fleacuri,fleacuri… dumneata ma o nenorocireameninta pe fiul singurului om
iubesti domnule. Da, da, mai mult decat ai crede superior pe care l-am intalnit in viata mea,
poate…cu toata graba inexplicabila de a publica sidoar in anume sens, ameninta si famila mea.
scrisoarea asta ! Mi-aduc amintesi n-am sa uit Dar cum? Pentruca dumneata crezi asta,
niciodata, cand eram bolnav de pneumonie, cu dumneata, in definitiv un oarecare, ma si
40 de grade temperaturacat devotament mi-ai socoticondamnat si ma executi pe tememiul
aratat. Infrigurarea cu care alergai dupa marturiilor unei mitomane erotice care demult ar
doctor… ceasuripe care le vegheai cu Maria la fi trebuit sa fie internata intr-o casa de sanatate?
capataiul meu… De cate ori nu te apuca Nu gasesti catreci dincolo de limitele discutiei
dimineatala mine acasa… convenite ? Caci am convenit faptul indiscutie,
numai in nadejdea ca voi impiedica o nenorocire
………………………………………………… iscata din dementa.Daca n-ar fi fost amintirea
……………………………... fierbinte a lui Grigore Ruscanu si dorinta
uneilamuriri…
Eu am jefuit, am asasinat? Afirma
aceastanevasta-mea in scrisoarea ei? …………………………………………………
……………………………...
…………………………………………………
……………………………... Eraprea patimas dar patima asta, setea
asta de tot deviase la el intr-o legaturastupida si
Astadovedeste fara putinta de tagada ca in jocul de carti. Nopti intregi vrea sa biruie cu
nevasta-mea este o mitomana, o logica luiexagerata absurditatea hazardului. Asa
mitomanaerotica. s-a ruinat. Cum vezi, te inteleg cand te
privesccoplesit de aceasta imprejurarea
………………………………………………… dureroasa din viata dumitale.
……………………………...
…………………………………………………
Tepriveste… Sa admitem daca vrei, ……………………………...
pentru usurarea discutiei si aceasta
absurdaafirmatie. Dar sunt avocat, discutam Sane intelegem… Nu poti suporta ideea
strict juridic…Ce valoare probanta poatesa aiba ca eu sunt ministrul justitiei. Cine e devina ca iei
aceasta scrisoare pe care vrei sa o publici si in fumurile dumitale drept realitate ? A, daca
care autorul ei faceafirmatii care il privesc ca printr-oinexplicabila eroare eu as fi gasit vinovat
valoare de adevar despre un tert ? legal, atunci desigur ca ar fi fostcazul unui cerc
patrat. Dar numai fiindca dumneata singur m-ai
condamnat, saiei in serios aceasta condamnare e
absurd, e ridicol… Pentru astfel de fumurivrei sa prefera sa iacineva un par si sa-mi dea in cap
sacrifici o femeie ? decat sa ma duc acolo. Si totusi ma duc! Decate
ori intri in camera zbierand acel “Rasari si
straluceste, mandru soare!”imi pare rau ca n-am
murit in somn. Si totusi ma scol si ma duc!
Matei Visniec – Sufleurul fricii Pentru 65 de dolari pe luna renuntla tot ce-am
visat sa fac sau sa ajung vreodata. Si tu spui ca
Bruno: Pemine ma cheama Bruno… Ma cunosc sunt egoist, cama gandesc numai la mine. Vrei
toti pe-aici… Stiti, eu sunt un visator… Imiplac sa stii ceva, mama? Daca eramintr-adevar egoist
de pilda, aceste dupa-amieze de toamna. Nu-i asa cum zici tu, de mult imi luam eu lumea-n
asa ca au in ele cevamisterios si, ca sa zic asa, cap.
discret? Da, da… Au ceva misterios… Stiti,
euconsider ca nimic nu e mai frumos decat sa Ma duc la cinema.
stai la o bere, pe terasa. Uniiprefera plimbarea…
Da, accept plimbarea, dar nu pot s-o compar cu Bine, mint. Ma duc sa ma destrabalez. Ma duc
sederea peterasa. Sunt unii care nu suporta in localuri de fumatopiu. In tavernele viciului si
berea.Fie vorba intre noi, nimic nu se poate ale crimei, auzi mama? Am intrat in Maffia,
compara cu o bere. Eu, daca nu beau obere inbanda Hogan, sunt un asasin platit, umblu cu
dupa-amiaza, ma simt, cum sa va spun, ma simt un pistol automat intr-o cutie devioara, conduc
strain… Nu mai intelegnimic… Veti crede ca e un grup de case de toleranta in Valley-Street. Mi
un viciu… Nicidecum! E, ca sa zic asa, o nevoie sespune Asasinul – Wingfield Asasinul, si duc o
purspirituala… Ma intelegeti, eu, ori de cate ori existenta dubla: ziua lucrez la depozit, ca orice
ma aflu aici, pe terasa, simtcum devin mai bun, salariat cinstit,iar noaptea sunt rege – temutul
mai uman… Am dintr-o data o teribila rege al lumii interlope! Joc la cazinouri,pierd
slabiciune pentru discutii,incep sa receptez mai averi intregi la ruleta… Portmustata falsa si
adanc natura, s-o observ… Iata de pilda, aceasta bandaj negru pe un ochi, iar uneori imi pun
toamna…Ce toamna!... Ce mai toamna!... E favoriti verzi. Inasemenea ocazii mi se spune El
domnule o toamna… cum nu sunt multe in Diavolo. A, ti-as putea spune lucruri care arface
…univers! Ha-ha! Ce parere aveti despre sa ti se zbarleasca parul in cap. Dusmanii mei si-
aceasta metafora, ca sa-i zic asa? V-amspus ca au pus in gand sa arunceimobilul asta in aer.
eu am o predilectie pentru contemplare… spre Intr-o noapte au sa ne arunce pe toti. In ceea ce
observarea acelor lucruricare, la prima vedere, mapriveste are sa-mi para bine, am sa fiu chiar
nu-i asa, ne scapa. Iar metafora, domnule, fericit, si dumneata la fel. Tevei inalta pe o
oricemetafora, domnule, poseda, ca sa zic asa, coada de matura sus, sus de tot deasupra lui
contine si cate un sambure de adevar!Da! Poate Blue Mountain,cu toti cei saptesprezece
ca e cea mai frumoasa toamna care a existat curtezani ai tai, ca o batrana vrajitoare,
vreodata si noi… nu stimnimic… Nimic… pisaloagasi rea.
Nimic…

Mars, soldat!
John Gordon

Tenesse Williams – Menajeria de sticla Se poate sa nu credeti ca eu nu vreau sa


fac parte din grupul…
TOM: Asta-ibuna! Nu cumva ma crezi
indragostit de slujba asta? Nu cumva ma Imipare rau, am gresit, pot sa reiau? Sa
creziindragostit de fabrica de incaltaminte nucredeti ca vreau, adica ca nu vreau… vai de
Continental? Socoti poate ca visul meucel mai mine, ce cacofonie…
de pret este sa-mi petrec 55 de ani din viata
acolo, intre patru peretide plastic cu tuburi
fluorescente? Ei bine, nu! De multe ori as
Cred ca este greu sa examinati pe cineva crede casunt nebun. Nu sunt nebun, imi apar
ca mine, dar…in fine…ma scuzatica v-am irosit doar drepturile! Cand ma duc sa fac o
timpul si…. analizele si drumul… reclamatie,functionarul sa nu stea doar pe scaun
si sa scrie ! Trebuie sa faca ceva, sa maajute cu
De fapt, voi mi-ati irosit timpul,voi mi- ceva!...
ati luat sangele si urina, si acum vreti sa plec?...
Sa plec?... bine,plec… Ba nu plec deloc! Daca Chever, opreste-te ! Te doare ? Nu te
plec, iau cu minetot ce-mi apartine! E dreptul doare, Chever !Esti puternic ! Esti curajos !Treci
meu ! Doar sunt si eu cineva, nu sunt doar la tabla : A, C, N, G, V…e bine, randul de jos…
osuma din partile mele componente… sunt b, i, h…E ‘n’, dareste bine..
cineva ! Sunt cetatean, platescimpozit, imi
sustin guvernul, imi tin gura, cred tot ce se scrie Treci pe cantar ! Ai greutatea ideala, ai
in ziare, factoate astea si am si eu drepturile inaltimea unui sportiv deperformanta ! Ce faci?
mele : vreau urina si sangele meuinapoi si astept Ma auzi ? Ai un auz perfect! Spune-mi ce
scuze ! Exact, scuze ! Imi datorati scuze ! simteai?
Cineva imi datoreaza ceva, tara mea
imidatoreaza ceva ! Aveam 13 ani si cand am ajuns acasa,el
nu era acolo. Mi-era frig. Ma obisnuisem sa-l
N-am lipsit niciodata de la serviciu, tatal meu gasesc mereu acolo. Apoi mi-auspus ca a murit
primea cadouri, merg lasora mea, copiii ei in Vietnam. Sunt fiul unui erou mort in
primesc cadouri, mama nu-mi recunoaste vocea Vietnam, sau n-ati auzit de Vietnam? Dumnezeu
la telefon,tata a murit… nu prea si-adat osteneala sa binecuvanteze
Americain Vietnam!
Credeti ca este bine sa merg singur acasa? Sa
fim seriosi.De fapt, cine s-ar uita la un barbat de In picioare, Chever!
teapa mea? Stiti cum ma striga portarii de la
teatru:‘Lunganul’... Eu joc intr-un fel de teatru, Nu cred ca pot….
terapie prin arta…de fapt, e
trupasanatoriului…asta a fost demult … Poti, esti puternic, esti curajos! Asa:
foartedemult… spatele drept, pieptul inainte,mergi drept!
Bravo! Cu puterea investita in mine, iti ordon sa
Eu…cu ce am gresit eu? dai jos de petine toate articolele vestimentare!
Ai 10 secunde: 1 Mississippi, 2Mississippi, 3
Negrisorii astia revoltati, astiacare injura, Mississippi. Gresit!
care fura, ajung sa te hartuiasca, sa te ucida in
metrou; eireprezinta ceva, ei fac ceva, lumea le Cu puterea investita in mine, declarca
da atentie… Sau fetele astea, cu fustapana aici, esti inapt! Armata americana nu are nevose de
care innebunesc barbatii, numele lor apare peste tine. Urmatorul!....
tot! Sunt promovatica vedete. Ei fac ceva, ei nu
au timp dearmata! Ei sunt buricul pamantului ! Se poate sa nu credeti ca eu nu vreau sa
fac parte dingrupul… Imi pare rau, am gresit,
Poza si numele meu nu apar in ziarulde pot sa reiau? Pot?... Pot?
duminica, pe cand barbatii aia slinosi, cu parul
dat pe spate, si altiparveniti, sunt simbolul
societatii in care traiesc eu! Si voi imi spuneti ca
nu sunt apt ? Voi sunteti inapti… Impotentilor !

Vreau sucul meu de portocale !Vreau Tom


sucul meu de portocale. Mi-ati luat sangele,
vreau sucul meu deportocale ! Imi cunosc din „Menajeria desticlă” de Tennessee
drepturile ! Cunosc si un avocat datdracului ; dar Williams
nu-l chem, ma descurc perfect si singur ! Vreau
sa setermine cu petrecerile de la etaj ! Vreau
liniste ! Altfel, nu ma pot concentra si ati putea
Da, mi-s buzunarele pline cu fel defel de Vrei săştii unde mă duc în fiecare seară?
scamatorii. Dar să nu credeţi cumva că aş fi Bine! Mă duc să mă destrăbălez! Mă duc
vreunul din acei scamatoride profesie care înlocuri de fumat opiu! În tavernele viciului şi
înfăţişează iluzia sub haina realităţii. Nu. Eu am ale crimei, auzi mamă? Am intratîn Maffia, în
să vă arătadevărul cu plăcuta mască a iluziei. banda Hogan, sunt un asasin plătit, umblu cu un
pistol automatîntr-o cutie de vioară, conduc un
Voi începedeci prin a întoarce timpul grup de case de toleranţă în Valley-Street!Mi se
îndărăt şi-l voi opri în acea stranie spune Asasinul, – Wingfield Asasinul,şi duc o
perioadădintre cele două războaie, când tineretul existenţă dublă: ziua lucrez la depozit, ca orice
american, dezamăgit şi dezorientat,bâjbâia în salariat cinstit,iar noaptea sunt rege – temutul
căutarea unei fericiri iluzorii. În Spania era rege al lumii interlope!
revoluţie. La noierau doar declaraţii sforăitoare
şi confuze. M-amsăturat până şi de filme. Da, de
filme. Uite, le vezi? Toate vedetele astea
Tata ne-apărăsit de mult, de mult de tot. cuzâmbete irezistibile care au aventuri peste
Era telefonist dar, într-o bună zi, atras aventuri şi care se îndoapă până aici... mie unul
dedepărtările necunoscute, şi-a lăsat telefoanele mi-ajunge! Fiindcă, ştii cese întâmplă? Oamenii
baltă şi a plecat în lumealargă, spre libertate. merg la cinema în loc să trăiască ei înşişi.
Ultima oară când am avut veşti de la el a fost Toatepersonajele astea pe care le fabrică
sub formaunei ilustrate trimise de la Hollywood-ul şi care duc o viaţă
Tehuantepec, de pe coasta pacifică a minunată,trăiesc şi pentru ceilalţi cetăţeni ai
Mexicului,care conţinea doar atât: „Bună ziua, Americii, în timp ce America stă în săli
la revedere.” Şi nici o adresă. întunecoase şile urmăreşte din ochi aventurile.
Câtă inconştienţă! Eu unul m-am săturat! Aşacă
Mama era ofemeie şi jumătate! Când plec. Plec.
hotăra un lucru, nu se lăsa până nu-l ducea la
bunsfârşit. Ştiţi ce mi-a spus mama? „Du-te!Du-te în lună,
du-te unde vrei, egoistule!”
Ei drăciadracului! Cât îţi închipui că am
să mai rabd? N-am nimic care să-mi Nu m-am dus în lună, m-am dus mult,mult mai
aparţină,care să fie al meu în casa asta. Casa ta! departe... Căci timpul este cea mai lungă
Casa ta! Cine plăteşte chiria? Cine esluga... distanţă între două locuri.Am plecat de acasă,
am păşit pentru ultima oară treptele scării de
M-amsăturat! Plec! Plec! Nu crezi că şi incendiu şide atunci am amers pe urmele tatălui
răbdarea mea are o limită, mamă? Ştiu,ştiu, meu... Am călătorit foarte mult. Oraşeletreceau
pentru tine n-are nici o importanţă că ceea ce fac prin faţa mea ca nişte frunze moarte, frunze viu
este cu totul altcevadecât aş vrea să fac. Nu colorate, darrupte de pe ramuri. Aş fi vrut să mă
cumva mă crezi îndrăgostit de slujba asta? Nu opresc, dar parcă mă urmărea ceva. Cevacare
cumva măcrezi îndrăgostit de fabrica de venea întotdeauna pe neaşteptate. Merg
încălţăminte Continental? Socoţi poate că câteodată noaptea singur, pestrăzile unui oraş
visulmeu cel mai scump este să-mi petrec străin, când nu găsesc pe nimeni care să-mi ţină
cincizecişicinci de ani de viaţă acolo,între patru de urât.Traversez strada, intru într-un
pereţi de plastic, cu tuburi fluorescente? Ei bine, cinematograf sau într-un bar, comand un
nu! De multeori aş prefera să ia cineva un par şi whisky,vorbesc cu primul străin care îmi iese în
să-mi dea în cap decât să mă mai ducacolo. Şi cale.
totuşi mă duc! De câte ori intri în cameră
zbierând acel „Răsari şi străluceşte mândru Mamă, eu... te rog să mă ierţi. Amrăsărit, dar n-
soare” îmispun: „Bine de cei morţi”.Şi totuşi, o să strălucesc... Acum nu mă mai pot întoarce.
mă scol şi mă duc. Pentru 65 de dolari pelună,
renunţ la tot ce am visat să fac sau să ajung
vreodată. Şi tu spui căsunt egoist, că mă gândesc
numai la mine! Vrei să ştii ceva mamă? Dacă
eramegoist cum zici, de mult îmi luam şi eu
lumea-n cap. Ca dânsul. Astăzi aş fifost departe.
“ION” - ACESTI INGERITRISTI --- Gasisei unacu case mari. Voiai sa scapi
D.R. POPESCU de mama. O calcai in picioare!

Una dingreselile mele, pentru care am Tintele depe bocancii tai... Aveai niste
ajuns unde sunt, a fost ca n-am spus bocanci cu tinte, ti-amintesti?
niciodatanimic. Nu ti-am spus adevarul. Ca ma
snopeai in batai... Stateam cu capul inpamant si Eu mi-iamintesc... I-ai purtat mult timp,
nici nu strigam. M-ai batut si cu furca de fier. si dupa moartea mamei... Doua tinte am luatsi
Parca te vad cumvanai cu mana ridicata... Imi eu de pe talpile lor, ca amintire. Una pentru
place, in gand, sa te opresc intotdeauna mama, pe care n-am cunoscut-osi alta pentru
cumainile in sus si sa te tin asa, drept pedeapsa, mine. Ai calcat-o pe mama cu bocancii...Si cand
cat vreau eu... Atunci nuti-am zis nimic, n- au spalat-omoarta se mai vedeau inca, vinete,
aveam curaj... Dar acum pot sa-ti zic... urmele bocancilor tai. Uite tintele!Pipaie-le!
Cand o sa mori, o sa ti le pun la capatai!
Am omemorie grozava, tata, si nu ma
lasa sa uit nimic. Si nu-ti iert nimic din cemi-ai Stii care afost ultima dorinta a mamei?
facut. Si nimanui n-o sa-i mai permit nimic. In Cea mai fierbinte dorinta a ei inainte de a
fiecare zi! Nu mai vreausa iau bataie. Fiindca nu muri?Sa nu te primeasca la inmormantarea ei!
mai mi-e frica, tata, nu mai sunt las, intelegi?
A murittanara, la 18 ani, si tu ai omorat-
Mama seimblolnavise, o lasasei. N-ai o! Si te-a iubit, pacatosule!...
rabdat niciodata sa vezi pe cineva suferind
langatine, n-ai rabdat nici o durere care nu era a A fugit cutine de la parinti, din
ta, nici o suferinta... Tederanja. Scapai de ea. Si dragoste... Erai lumina ochilor ei, asa-ti zicea,
cand mama a murit, te-ai mai linistit. imispunea bunica... Iti dai seama cum a crapat
pamantul sub ea, cand a vazut catesti de porc?
Ai baut debucurie, in fata satului nu mai
aveai nici un pacat, puteai trai linistit cunoua A murit dedurere. Nu numai de tintele
nevasta. Ai baut de bucurie, dar lumea a crezut bocancilor tai, de durere c-ai inselat-o
ca de durere. Si ai lasatlumea sa creada ca de pentruniste case mari. Nu voia sa te mai vada,
durere beai... N-am sa te uit. nu mai avea pentru ce trai, de rusine,imi spunea
bunica...
...Mavanasei ca pe un iepure, cat
statusem acasa, dar n-am crapat... Am fugit
dincotetul tau... Dar aici s-au inselat toti,
crezandu-ma iepure, fiindca eu aminceput sa
invat sa musc si sa intep, ca un caine, ca un
arici, dar eu eram maidegraba un caine raios cu “CHELNERUL” TREI PRONUME
piele de arici... PERSONALE --- ANA RIPKA – RUS

Asta mi-aizis cand am venit apoi acasa, - "Nuva suparati, puteti sa imi dati si mie o
n-am sa te uit. tigara?"

"—Ceurli, ma, la mine, ca un caine Noi, astia care servim la mese,n-avem vreme
raios?, ce tot racai lumea cu pielea ta dearici? nici macar de o tigara. Seful de sala sta mereu
Vezi sa nu te-afum!" cu ochii beliti lanoi, nu ne putem scarpina nici
in fund, ca ne-am si trezi cu el strambandu-
Da, nu-tiamintesti... Nu-ti amintesti nici se,acru si amenintand! Daca mergeti la toaleta
de mama? Ai imbolnavit-o in batai. Nu delapte barbatilor, veti vedea in fatafiecarui pisoar, cate
s-a imbolnavit ea... si ei ii spuneai c-o visai un chelner cu o mana tinandu-ne de slit, si cu
noaptea murind. Dar eate-a iubit, nu te-a cealaltamascand o tigara, din care trag repeziti si
spus...cum te-am iubit si eu la inceput si am cu sete. Din cand in cand maiprivesc ingroziti
crezut c-asatrebuie sa fie un copil, sa nu se peste umar, spre usa, sa nu fie surprinsi.
supere pe taica-sau.
Le-ati vazut pe tinerele imbracatein subrete? EDOARDO: Mă numescEdoardo Filobello,
Inca-s la scoala, fac practica aici. Sfioase, născut la Roma, acum 52 de ani, decedat ieri la
stangace, naive, impiedicate...Noi, astia cu (se uită la ceas)…la orele 20 si57…Chiar în
vechime in ale meseriei, trebuie sa le clipa aceea s-a oprit şi ceasul. Se întâmplă. Din
supraveghem. Pe doua le-amochit eu, nici nu m- simpatie. Mort depneumonie, cu supliment de
am decis inca la care sa ma opresc. Deocamdata criză cardiacă. Eu am tot spus:
le calauzescpasii pe taramul ingrat al deservirii „Chemaţicardiologul…chemaţi cardiologul”.
publice. Ma aflu abia la faza aranzari tinutei" – Aş! „Măcar pentru un control… .” Toţi îidădeau
Hei, domnisoara, uite ce te-ai murdarit!". Le întruna că în ziua de astăzi, cu atâta penicilină la
trag intr-un coltintunecat si le asez mai bine îndemână, cine maimoare de pneumonie ?
bonetica, sortuletul si volanele fustitei.(Priveste Poftim, rezultatul. Toţi contra cardiologului.
precaut afara, revine si trage din tigara). Nici nu Inclusivmedicul casei. Mare dobitoc şi acesta.
banuiam ca nistepustoaice pot avea deja De bună-credinţă, ce-i drept, dar dacăm-ar fi
proeminentele acelea ascultat, în clipa asta aş mai fi încă Edoardo
opulente...stiti...prematurdezvoltate. (Ramane cu Filobello, iar nurăposatul Edoardo Filobello.
urechea ciulita). Oau! Ce-mi place piesa asta! (îşipriveşte făptura) Ia te uită cum m-au
(Sescutura nebuneste) (Priveste afara, apoi împopoţonat! Costumul negru, o fi elpotrivit cu
brusc: Sase! Vine sefu'! Stingetigara). Cred ca a ocazia, nu zic nu, dar mie mi-au plăcut
trecut...(priveste afara tusind) întotdeauna hainele deculoare deschisă, sportive,
tweedurileacelea frumoase şi vesele…De
Ce misto e piesa asta! Pacat ca nupot dansa. cravată, ce să mai vorbim, am refuzat mereu
Trebuie sa plec. (Da sa iasa, dar revine). sămi-o pun. Nevastă-mea – căci ea mi-a făcut-o
Apropo, ati auzit ce s-aintamplat ieri in fata cadou – insista de fiecare dată:ai să vezi că într-
bisericii? Am crezut ca ma prapadesc de ras! o bună zi o să ţi-o pui şi n-ai să mai vrei s-o
Toti ploziiaiai ingalati, calarindu-i pe popa si pe scoţi înveci! Chiar aşa. Acum înţeleg, o păstra
clopotar, ca niste draci impielitati,si diaconul, pentru împrejurarea de faţă. Poate căpentru o
care scotea niste sunete din gat, de nu stiai daca asemenea împrejurare o fi şi cumpărat-o!
rade oriplange! In loc sa se teama bisericosii ca Femeile! Prevăzătoarele! Segândesc la tot şi la
micutii cersetori ar fura banii dincutia milei, mai toate. Mă simt atât de caraghios cu hainele astea
bine ar da din cand in cand cate un spectacol ca negre şicu buchetul de viorele în mână…Ei!
ala de ierisi ar face bani mai dihai decat aia de la Desigur, nimeni nu s-ar fi aşteptat săsfârşesc atât
teatru! de repede. Cu atât mai puţin eu. M-am bucurat
totdeauna de osănătate de fier. Nici tu guturai,
(Isi priveste ceasul) tre' sa plec,vine seful! nici tu dureri de cap…mistuiam până şipietrele
de moară. Cât despre inimă, cardiologul îmi
Multumesc pentru tigara! zicea mereu: „Ceasornic!Aş vrea eu să am o
inimă ca a dumitale!” Mai bine ar fi avut-o!
Crăpa el, nueu…Acum, nu ne mai rămâne decât
Cadavrul să ne resemnăm. A apărut şi anunţul în
ziar.Anunţ cu plată, bineînţeles (ia ziarul
de Aldo Nicolaj şiciteşte): „Ieri, după o scurtă suferinţă, s-a stins
în deplinăseninătate”…Seninătate? Dar n-am
Un interior burghez. Dormitor în care –între apucat nici măcar să mă dumiresc!?...„Sufletul
patru lumânări – stă mortul. Uşa încăperii e nobil al lui Edoardo Filobello, de ani 52…” Ce
întredeschisă şi, printr-oînlănţuire de odăi, se nevoie era să mai punăşi anii…Ce trebuie să ştie
poate vedea sufrageria, unde familia e la masă. lumea câţi ani am? „…Anunţă decesul, zdrobiţi
Edoardo,50 de ani, plăcut la vedere şi politicos, dedurere”…cam exagerat, adjectivul! Ar fi fost
îmbrăcat în negru, are mâinileîmpreunate şi de-ajuns: îndureraţi… „Clara,soţie, Dante, fiu,
între degete un buchet de viorele. Ele este Gina, noră…” pe care, în paranteză fie spus, n-
mortul. Face câţivapaşi spre public, apoi am putut s-osufăr niciodată, cu aerele şi cu
fandoselile ei! „Iside, soră. Înmormântarea
vaavea loc mâine, vineri 13, la orele 17…” Şi să
mai zici că n-ai de ce să fiisuperstiţios! Vineri,
13, 17. La toate s-au gândit… „Nu se primesc
vizite”. Dece? Mie mi-a plăcut întotdeauna să peurmă…poftim, iat-o familia! Nici nu apuci să
am lume în jurul meu… „Rugăm a nu se mori de-a binelea, că se şi adunăîn jurul mesei,
trimiteflori. Conform dorinţei defunctului, şi ce fac? Mănâncă. Liniştiţi, senini, cu poftă de
familia nu va purta doliu…” În privinţaflorilor – parcă eu nuaş fi existat niciodată. Chiar dacă
o economie stupidă. În privinţa doliului…n-am inima le e zdrobită, pofta de mâncare nuşi-au
pomenit niciodatădespre asta, nici pro, nici pierdut-o, dimpotrivă: se gândesc la moştenire.
contra. O idee a soţiei mele, de buna seamă, care Ei, da: un birou deavocatură, bine pus pe
nuvrea să se îmbrace în negru, fiindcă negrul o picioare…pachetul de acţiuni…cont curent
îmbătrâneşte! „Parastasul de 30de zile va avea înbancă…apartament în oraş…vilişoară la
loc…” (uluit) Să mor,nu altceva! S-au şi gândit, mare… Iată de ce am existat eu! Şifiindcă eram
de pe acum, la parastasul de 30 de zile. Nici n- un gospodar cam strict…fiindcă am pretins
ammurit bine, şi ei se şi îngrijesc de parastasul totdeauna anumiteeconomii…acum că eu nu
de o lună. Aşa, scapă de-ogrijă, şi nu-şi mai bat mai sunt, domnii îşi trag sufletul. Nici nu le pasă
capul după aceea. Ce repede se lichidează un demort, se gândesc la beneficiile lăsate lor de
biet omnefericit: înmormântare…parastas de 30 mortul ăsta nenorocit. Nevastă-meao să-şi
de zile…cine moare veşnic zace, cine-iviu cumpere un vizon…o să renoveze casa…o să
trăieşte-n pace! (înaintează spreuşă: în fund, se scoată mobilele aceleafrumoase, care-mi
întrevăd membrii familiei, aşezaţi la masă. plăceau mie…o să primească vizite…o să
Decupată în geamul opac al uşii, umbra organizeze bridge-urişi canaste… Noră-mea o să
soţieilui Edoardo înmoaie o grisină în paharul fie fericită că duce o viaţă mondenă
cu vin). Chiar zdrobită de dureren-aş prea zice toţineisprăviţii o să vină aici să se înfrupte…toţi
că e, nevastă-mea… Mde, chiar şi durerea pierde-vară…toţi faliţii. Masăaşternută pentru
trebuie hrănită…Mâncaţi, mâncaţi, dară! Poftă toată lumea… Singurul care n-o să irosească
bună! Consolaţi-vă cu bucatele. Ce mutră arefiu- banii moşteniţi, osă fie fiu-meu. E de ajuns să te
meu! Tot posomorât, cum l-am ştiut uiţi la mutra lui, ca să înţelegi că nu simtenici
întotdeauna… Nu pentru că am murit măcar gustul de a trăi. O să se limiteze la
eu,ferească sfântul! Expresia lui obişnuită. Şi cumpărarea de timbre. Timbrerare… bucăţele de
când s-a însurat avea aceeaşiexpresie, de hârtie colorată, de lipit într-un album… Şi-aşa,
plictiseală şi dezgust. Se înviorează numai când eu m-amcanonit toată viaţa pentru ca banii mei
îşi admiră colecţiade timbre. Nevastă-sa, ce să să folosească la cumpărarea de timbre.Ce
mai zic, chiar dacă nu-i rău ca fizic, e de imoral! Ce tristeţe!... Şi, până una alta, ăştia
oprostie… […] Hm, ce aromă! Ciorbă de mănâncă.[…] Dar ce o fi gătitatât de gustos,
zarzavat, făcută de Iside. Bucateletrebuie gătite soră-mea Iside? Păi, sigur că da, tocană de
cum le găteşte ea. Cu pasiune. Trebuie să găteşti ciuperci. Una dinpasiunile mele. Te pomeneşti
cu entuziasmulcu care faci dragoste, asta e, că a făcut-o ca să-mi cinstească amintirea! Unde
zarzavaturile tăiate bucăţele mici, mici ofi cumpărat ciupercile?... Pun pariu că de la
detot…mirodeniile, eh, bătrânica aceea care treceregulat pe aici… Eu
mirodeniile…leuşteanul…slănina prăjită şi am spus întotdeauna să nu le cumpere de la
ceapa tocatămărunt, mărunt… Când aduce babă: nu vedebine, cum poate cu vederea ei
ciorba ei de zarzavat la masă, în toate odăile slabă, să deosebească o ciupercă bună, de
serăspândeşte un parfum care i-ar scula şi pe unaotrăvitoare? Pentru că, să ne-nţelegem,
morţi… (se opreşte) Nu, e un fel de a vorbi. Din ciupercile astea… cât eram în viaţă, eumă
păcate nu e decât un felde a vorbi. (se uită la o pricepeam la ciuperci… au un miros special…
tavă plină cutelegrame, aşezată pe noptieră, le Ar trebui să le atrag atenţia…Cum să fac? Sunt
răsfoieşte) Câte telegrame! Soluţia ceamai mort. Şi-apoi, înfulecă, toţi, cu atâta poftă…
uşoară ca să scapi de condoleanţe. Toţi Nevastă-mea seserveşte a doua oară… fiu-meu
împărtăşesc durerea…participămişcaţi la doliul repetă şi el… noră-mea tăvăleşte mieyul de
familiei…deplâng dureroasa pierdere…se pâineîn farfurie, ca să strângă tot sosul… soră-
asociază suferinţei…În realitate îi doare în cot! mea parcă n-ar fi mâncat de-osăptămână… Cum
[…] Deh, ce să mai… (se întoarce din nou în de nu-şi dă nici unul seama? (urlând) Opriţi-vă!
direcţia familiei) Mănâncă întruna,„dumnealor”! Atenţie! Atenţie! (fireşte, nu este auzit;
Frumos lucru, familia. Bietul bărbat munceşte resemnat) Mâine, ziarele o să publiceştirea la
toată viaţa, facesacrificii peste sacrificii, trudeşte cronica neagră : „ O întreagă familie otrăvită cu
şi trage căruţa, pentru familie, şi ciuperci”. Bieţiide ei. Nu-şi închipuie, în clipa
asta, că o să ne vedem atât de curând… Fără Gamelele,sforile cu lenjerie de la un pat
săaibă nici cel mai mic răgaz să se bucure de la altul, povestile prostesti, parfumurile
moştenire. Nici tu vizon… nici tumobilă nouă… dedouazeci de franci, paduchii. Da, eram aici la
nici tu viaţă mondenă… nici tu timbre… Se cald… nefericirea mea, topita-nnefericirea
spune că viaţa e plinăde neprevăzut. Aşa o fi, celorlalte! Oamenii de acolo, din oras, sunt o
dar ce să mai spunem despre moarte?... alta lume.
Frumoasăîncurcătură! Până la urmă, o să se
amâne şi înmormântarea mea. Poate Furgonulintra-n curte. Gerard. Gilbert!
căSocietatea de Pompe Funebre face o reducere voi fi departe de voi, nu v-am vazut
pentru înmormântarea unei familiiîntregi… În crescand.Cand o sa va revad?
fond, ar fi o economie. Da, numai că la ce şi cui
ar servi o asemeneaeconomie, acum? (se uită, pe Politistulspune incet: “Vreti o tigara?...
rând, lafiecare membru al familiei) Îmi pare rău, in principiu este interzisa, dar…” Asta maface
dar mă văd nevoit să vă spun : „Pe curând!” ( sa smiorcai. Apoi: “Va e bine?”, “Da, imi este
salută cu mâna, apoi îşireia poziţia iniţială de cat se poate de bine. Suntcat se poate de
cadavru). moarta.”

Usa sedeschide incetisor. Complet


singura. Pe fereastra vad un baiat, cu o paine
CIURUL subbrat. Nu voi mai vedea pe nimeni. Atatia ani
de inchisoare… Vei rezista,fetito, vei rezista!
Michael Azama
“Liniste!Sunteti in experienta
“Ce-i cu telegrama asta?”, i-am observationala pentru trei saptamani.” Ei
spusgardianei. numesc astaprimire. Ciudata primire. Patul fixat
depodea, scaunul fixat de podea, geamurile
“Cititi-o!”Si-am respirat adanc. Am ramas foarte batute-n cuie. Ghiseul pe undegardianul iti da de
calma. “Nuuu!” cred ca am strigat. mancare… Daca vezi o pasare, ai o zi
norocoasa.
“Imi parerau, ” repeta. “E vorba de mama
dumneavoastra”, a spus in cele din Cosmarul asta, mereu acelasi. Un
urma.Probabil am mai strigat o data. Nu barbatma tine de mana, iti seamana. Am un
stiu…apoi, cred ca am lesinat. buchet de flori. Sunt fericita… ma conducepe
strazile unui oras necunoscut. Deodata ma lasa
Sunt atatia ani de cand astept. Nu- si dispare la un colt. Ilcaut innebunita…
imomentul sa renunt pentru cateva ore. E ciudat nimeni… alerg. Picioarele nu ma mai tin.
locul acesta intre doua lumi…curtea de onoare, Noaptea cade dintr-odata ca la cinema.
inchisoarea, acest portic pe care nu l-am mai
trecut deatatia ani. Porticul da in strada… Primulnostru vorbitor, Gerard. Eram
strada… acolo de trei ani. Eram coafata,
imbracata,aranjata. “Ia zi, te mariti azi, sau ce?”
Nu-ti fie frica, fata mea. Spune-ti ca a iesi nu Nicole se distra.
inseamnanimic. Nu-i nimic. N-ar fi trebuit,
mama sa-mi faci o asemenea porcarie inseara - Maiceva decat asta, am vorbitor cu fiul
iesirii mele. meu. Nu l-am vazut de trei ani.

Nicoleimi spunea: ”De-abia cand pui - N-osa te recunoasca.


piciorul afara incep sa curga belelele.”
- Taci!ca mi-e frica!
Tovarasamea de celula plange fara
zgomot. As mai fi ramas inca putin, chiar daca Si-apoi tu, tu ai vrut-o. Nu puteai fi decat al
pute.Aici se vorbeste, se rade, asta se smiocaie, meu. E vinamea…. iau totul asupra mea…
traiesti! fiecare act. Cel mai murder, cel mai dur.
Sangelevarsat, sangele inchegat pe tesatura.
Cuscaaia de la tribunal. Astept
“MAXIMUM!” Iata ce te asteapta micuto…!
Mainile carese ridica, ce jura sa spuna adevarul,
ziaristii, sala plina, spectacolul asta!Iata viata
mea vazuta in negru: “Inca de mica smulgea
capetele papusilor ei”“Domnilor, Curtea!” Toata
sala se ridica…

“Da!pentru vinovatie. Da! pentru


premeditare. Da! pentru premeditare.
Maximum” Eimposibil!

Maestre, spuneati zece ani cel mult!

“Cel putin scapati de pedeapsa pe viata, nuva


plangeti!”

Va convine,domnilor ocnasi.

Muncesc pe nimicsi nu fac niciodata greva.


Dar la familie v-ati gandit? “Familia, stiti,
oricum n-o intereseaza.”

Maintreb, de ce ies. In fond, cine ma


asteapta: niste pusti, care vor fi barbatein toata
firea si care nu vor mai avea nevoie de mine –
cine stie poate ii voiincurca.

Mi-am impartit lucrurile ieri ac sicum as fi


murit. Adio, va spun. Ah, in inchisoare este
amuzant. Oh, ce ne maidistram… Cand esti
nefericita nu ai dreptul sa fii trista.

Clopotele de dimineata. Mila. Nuvreau sa ies,


usase deschide. Nu! Nu vreau! Mi se vor inapoia
actele. Sa ma vad asa cum eramacum… Imi voi
pune taiorul. E din nou la moda. Va fi o batista
alba lafereastra unei cellule… semnul de adio al
lui Nicole. Nu mai plange…

Gardianul va deschide larg usa cu cele doua


canaturi…

Nu voi intoarce privirea, asta poarta ghinion,voi


privi drept inainte spre oras. Mi-e frica. Asculta
acesti pasi pe culoar,vin, sunt pentru tine. Usati
se va deschide.

Ridica-te si danseaza, danseaza!

S-ar putea să vă placă și