Ingrijirea Pacientului Cu Tuberculoza Pulmonara

INGRIJIREA PACIENTULUI CU TUBERCULOZA PULMONARA
PLANUL LUCRARII
I. 1.1.Prezentarea notiunilor de anatomie si fiziologie a aparatului afectat
1.1.1.Anatomia si fiziologia aparatului respirator
1.2.Prezentarea teoretca abolii
1.2.1.Definitie.
1.2.2.Etiologie.
1.2.3.Simptomatologie.
1.2.4.Patogenie.
1.2.5.Tratament.
II. Supravegherea pacientului din momentul internarii pana la externare si efectuarea

tehnicilor impuse de afectiune
2.1.Internarea pacientului in spital
2.2.Asigurarea conditiilor de spitalizare
2.3.Asigurarea conditiilor igienice pacientilor internati
 Pregatirea patului si a accesoriilor lui
 Schimbarea lenjeriei de pat
 Asigurarea igienei personale, corporale si vestimentare a pacientului
 Efectuarea toaletei generale si pe regiuni a pacientului imobilizat
 Observarea pozitiei pacientului in pat
 Schimbarea pozitiei si imobilizarea pacientului
 Captarea eliminarilor
2.4.Supravegherea functiilor vitale si vegetative

2.5.Alimentatia bolnavului
2.6.Administrarea medicamentelor si hidratarea organismului
2.7.Recoltarea produselor biologice si patologice
2.8.Pregatirea pacientului si efectuarea tehnicilor speciale impuse de afectiune
2.9.Educatie pentru sanatate
 Profilaxia bolii
2.10.Externarea pacientului
III. 3.1.Prezentarea cazurilor de boala
 Cazul nr. 1 - plan de ingrijire
3.2.Concluzii asupra lucrarii
Bibliografie.
CAPITOLUL I
ANATOMIA SI FIZIOLOGIA APARATULUI RESPIRATOR
Componentele aparatului respirator sunt: cavitate nazala, faringe, laringe, trahee, bronhii si
plamani.
Arborele bronsic este format din caile respiratorii extra- si intrapulmonare, constituite intr-un
sistem de tuburi care servesc pentru tranzitul aerului. In interiorul tesutului pulmonar bronhiile
principale se ramifica progresiv in bronhii lobare, segmentare interlobulare din care iau
nastere bronhiolele respiratorii, care se continua cu canalele alveolare ai caror pereti prezinta dilatatii
in forma de saci - saci alveolari - in care se deschid alveolele pulmonare.Traheea si bronhiile
extralobulare au in peretii lor inele cartilaginoase cu rol de a mentine deschise caile respiratorii in
conditiile variatiilor de presiune din inspiratie si expiratie. Bronhiile terminale si respiratorii, lipsite de
inelul cartilaginos, contin un strat muscular dezvoltat, regland astfel circulatia aerului in caile respiratorii
intrapulmonare.
Plamanul, acoperit de pleure, este constituit din urmatoarele unitati anatomice si functionale:
lobi, segmenti, lobuli si acini pulmonari.
Lobii pulmonari sunt unitati morfologice mari, delimitate prin scizuri. Ei au independenta
structurala, functionala si patologica. Lobii sunt organizati in segmente, unitati morfologice delimitate
imperfect de septuri conjunctive. Segmentele sunt alcatuite din lobuli. Lobulul este o masa piramidala
cu baza catre suprafata externa a plamanului, constituita din ramificatii ale bronhiolelor si vase de sange,
inconjurate de tesut conjunctiv. Este format din acini pulmonari constituit dintr-o bronhiola respiratorie,
impreuna cu canalele alveolare care deriva din ea si cu alveolele pulmonare. Acinulpulmonar reprezinta
unitatea structurala si functionala a lobulului pulmonar.
Alveolele pulmonare reprezinta suprafata de schimb a plamanului. Peretele alveolar, adaptat
schimburilor gazoase, este format dintr-un epiteliu alveolar, unistratificat, asezat pe o membrana bazala
si tesut conjunctiv bogat in fibre elastice in care se gaseste o retea de capilare prov
enita din ramurile terminale ale arterei pulmonare. La nivelul alveolelor pulmonare se realizeaza
schimbul de gaze.
Pleura este alcatuita din doua foite - foita viscerala (acopera plamanii patrunzand si in scizuri)
si foita parietala (captuseste peretii cutiei toracice).
Vascularizatia plamanului. Plamanul are o dubla vascularizatie functionala si nutritiva.

Vascularizatia functionala asigura schimburile gazoase prin intermediul vaselor de sange care constituie
mica circulatie. Vascularizatia nutritiva, partea a marii circulatii, este asigurata de arterele si venele
bronsice. Venele dreneaza sangele in vena cava superioara.
Inervatia - simpatica si parasimpatica din plexul bronhopulmonar.
Mecanica respiratiei - schimburile gazoase se realizeaza datorita succesiunii ritmice a doua

procese: inspiratia si expiratia, constituind ventilatia pulmonara.
Inspiratia este un proces activ care consta in contractia muschilor inspiratori (muschiul
diafragm, intercostal intern, micul pectoral, scalenii, marele dintat posterior) si are drept rezultat
marirea volumului cutiei toracice prin cresterea celor trei diametre: longitudinal, transversal,
anteroposterior. Modificarile de volum ale cutiei toracice determina modificari corespunzatoare ale
volumului plamanului deoarece prin pleura viscerala plamanii sunt solidari cu cutia toracica. Pelicula de
lichid pleural dintre cele doua foite favorizeaza alunecarea acestora, dar si cresterea coeziunii dintre ele,
astfel plamanii urmeaza expansiunea toracica si se destind pasiv. Ca urmare, presiunea intrapulmonara
scade cu 2-3 mmHg fata de cea atmosferica si de aceea aerul atmosferic patrunde in plaman.
Expiratia este un proces pasiv in conditii obisnuite, toracele revenind la dimensiunile sale de
repaus ca urmare a relaxarii musculaturii inspirtorii (intercostal intern, dintatul posterior si inferior,
muschii abdominali). In consecinta, plamanii nu sunt tinuti in tensiune si revin la dimensiunile de
dinaintea inspiratiei. Se creeaza in interiorul plamanilor o presiune superioara cu 2-4 mmHg celei
atmosferice, ceea ce face ca aerul din plamani sa fie expulzat.In timpul efortului si in anumite conditii
patologice expiratia devine activa prin participarea muschilor respiratorii auxiliari. Miscarile inspiratorie
si expiratorie se succed ritmic fara pauza, in tot cursul vietii. Frecventa miscarilor respiratorii in stare
de repaus este de 16-20 respiratii/minut. Frecventa si amplitudinea variaza in functie de necesitatile
organismului in O2 si mai ales de cantitatea de CO2 produsa.
Reglarea ventilatiei pulmonare se face pe 2 cai: nervoasa si umorala. Reglarea nervoasa este
asigurata de centrii nervosi respiratorii bulbopontini. Mecanismul umoral consta in influentarea centrilor
nervosi de catre concentratia de CO2 si O2 din sange, reglarea facandu-se printr-un mecanism de feed-
back.
TUBERCULOZA este o boala infecto-contagioasa provocata de bacilul Koch, afectand

organismul in intregime, interesand cu precadere plamanul si avand de obicei o evolutie cronica pe
parcursul careia se deosebesc doua etape: tuberculoza primara (care cuprinde sancrul de inoculare si
leziunile legate de el) si tuberculoza secundara (sau de organ). Se caracterizeaza anatomic prin leziuni
specifice tuberculoase iar clinic prin aspecte foarte polimorfe variind in functie de stadiul de tuberculoza.
Etiologie
Agentul patogen al acestei boli este Mycobacterium tuberculosis sau bacilul Koch. Are forma
unui bastonas drept sau usor incurbat, de 1-4 microni lungime, lat de 0,5-1,5 microni, cu unele granule
in interior, imobil, necapsulat si nesporulat. Este acido-alcolorezistent, proprietate specifica de gen pe
care se bazeaza coloratia clasica Ziehl-Nielsen.
Rezistenta bacilului Koch in mediul extern. Bacilii Koch supravietuiesc 30-45 minute la caldura
uscata de 100 grade Celsius si sunt omorati prin fierbere in 15 minute. Tulpinile bovine supravietuiesc
in lapte dupa o incalzire de 30 de minute la 65-85 grade. Frigul nu are efect asupra bacililor, rezista si
la -180 grade C. Bacilii uscat si inghetati in vid rezista 3 ani. Lumina solara directa distruge bacilii Koch
in 2 ore iar ultravioletele in 10-20 de minute. In sputa rezista 3-4 zile. Solutiile antiseptice ca sublimat,
tricrezol, lizol, acid fenic distrug bacilul Koch in aproximativ o ora. Patogenitatea (capacitatea bacilului
de a produce imbolnavirea) este mai mult sau mai putin amplificata in functie de virulenta germenilor
(intensitatea ritmului de diviziune). Specia umana prezinta un grad de imunitate naturala (dar nu totala)
fata de micobacterii, castigata de-a lungul generatiilor anterioare, care au venit in contact cu acesti
germeni si care este transmisibila genetic. Ritmul de multiplicare este foarte lent (20 de ore pentru o
diviziune, de 60 de ori mai lent decat la stafilococi sau enterobacterii). 90% din cazuri sunt produse de
bacilul Koch de tip uman. Sunt patogene pentru om si tipurile bovine si ovine, iar diferentierea se face
in culturi.
Patogeneza
Evolutia procesului tuberculos este conditionnata de virulenta bacililor, de doza de germeni si

de reactivitatea organismului. Daca infectia se face cu germeni de o slaba virulenta, in doza mica, iar
organismul are o rezistenta buna, bacilii sunt inglobati in fagocit si se elimina impreuna cu acestea pe
cale hepato-intestinala, fara a fi influentata cu nimic starea de sanatate. In cazu in care infectia se face
cu o doza mare de germeni, cu virulenta ridicata, iar organismul poseda o slaba rezistenta, bacilii sunt
inglobati de fagocite, insa la nivelul lor ei se pot multiplica, producand toxine care determina moartea
acestora. Fagocitele moarte sunt inglobate de catre macrofage, in interiorul carora bacilii continua sa se
multiplice. Macrofagele sufera o serie de modificari caracteristice, exprimate prin formarea de celule
gigante, gare constituie punctul de plecare al leziunii tuberculoase. In jurul lor se dezvolta un proces
infiltrativ celular, cu celule epioteloide si limfoide, care inconjoara celula giganta. In acest fel ia nastere
foliculul tuberculos microscopic. Acesta poate evolua spre vindecare sau continua sa se dezvolte, dand
nastere la granuloame tuberculoase, vizibile macroscopic, la nivelul carora au loc fenomene de
cazeificare, fibrozare sau calcificare.
Factori favorizanti ai imbolnavirii: varsta, sexul (raportul barbati/femei este de 7/3),

graviditatea, etilismul cronic, diabetul zaharat, pneumoconiozele, cancerul bronho-pulmonar, ulcerul
gastro-duodenal si gastrectomia, factorii de mediu (malnutritia, surmenajul, locuintele insalubre,
supraaglomerate, lipsa educatiei sanitare), factorul profesional (medici, asistenti, laboranti, infirmieri),
factorul ereditar.
Simptomatologie
Simptomele clinice in tuberculoza pulmonara activa sunt, pe de o parte generale, rezultat al

infectiei tuberculoase a organismului si pe de alta parte functionale, expresia modificarilor anatomo-
fiziologice si fiziopatologice induse de leziunile specifice din plamani.
Simptomatologie generala: ascensiuni termice (subfebrilitati sau febra), transpiratii nocturne,

stare de disconfort uneori greu de definit, scadere a apetitului, pierdere ponderala si uneori, la femei
tinere amenoree.
Simptomele functionale respiratorii apar in general dupa intervale variabile de la instalarea

sindromului infectios general, dar uneori pot fi percepute concomitent sau chiar inaintea simptomelor
generale. Cele mai frecvente sunt tusea la inceput neproductiva, apoi cu sputa mucopurulenta nefetida,
redusa cantitativ: ceva mai rar expectoratia este pio-sanguinolenta sau franc hemoragica (uneori
hemoptizia este prima acuza luata in seama de bolnavi si duce frecvent la depistarea tuberculozei). Se
mai intalnesc dureri toracice (prin afectarea pleurei in procesul inflamator specific si chiar constituirea
unei pleurezii), dispnee accentuata (in caz de pleurezie masiva sau pneumotorax spontan compresiv),
zgomote respiratorii anormale (raluri crepitante fine sau mai des subcrepitante in regiunile apicle si
subapicale (mai ales interscapulovertebral).
In fine, la apriximativ o zecime din bolnavi nu exista nici un fel de simptome clinice.
Tratamentul
Tratamentul antituberculos are in vedere doua obiective: unul individual (reprezentand

interesele pacientului) - de a vindeca boala restaurand cat mai repede capacitatea de munca si
reintegrarea in familie si societate si unul comunitar (reprezentand interesele colectivitatii careia ii
apartine pacientul) - de a utiliza cat mai eficient resursele disponibile pentru a reduce riscul de infectie
si/sau imbolnavire in colectivitate.
Mijloacele terapeutice prin care se realizeaza obiectivele tratamentului sunt: medicatia

antituberculoasa si medicatia simptomatica, vitamine, bronhodilatatoare, antitusive sau expectorante,
tonicardiace, hepatoprotectoare, in functie de tabloul clinic sau de complicatiile si bolile asociate ale
bolnavului.
Medicamentele antituberculoase - clasificare:
Din punct de vedere al utilizarii clinice, medicamentele antituberculoase pot fi grupate astfel:
1.)esentiale - majore: IZONIAZIDA (H), RIFAMPICINA (R)
-de asociere: PIRAZINAMIDA (Z), ETAMBUTOLUL (E),
STREPTOMICINA (S)
2.)de rezerva: ETIONAMIDA, CICLOSERINA (T), CIPROFLOXACINA (Q)
REACTII ADVERSE ALE MEDICAMENTELOR ANTITUBERCULOASE:
MEDICAMENT REACTII MAJORE REACTII MINORE

IZONIAZIDA -hepatita (de tip hepatocelular), -nevrita periferica
(INH, H) apare in primele luni de administrare -foarte rar disconfort gastric
-greturi sau varsaturi, ameteli
-sindrom pelagroid
-diverse rashuri cutanate
-ginecomastie la barbat
-sindrom pseudolupic
RIFAMPICINA -manifestari astmatice, asociate rar cu -icter non-hepatic
colaps sau soc
(RMP, R) -cefalee
-purpura trombocitopenica
-frison si ascensiune febrila
-anemie hemolitica acuta
-disconfort digestiv
-insuficienta renala acuta
-greata, varsaturi
PIRAZINAMIDA -hepatita -roseata tegumentara insotita
(PZM, Z) de senzatie de caldura si intepaturi
-greata
-foarte rar manifestari articulare de

hiperuricemie
ETAMBUTOLUL -nevrite optice retrobulbare -disconfort digestiv
(EMB, E) -insuficienta renala - rar greturi sau varsaturi

STREPTOMICINA -hipoacuzie, -parestezii periorale
(SM, S) -tulburari vestibulare -potenteaza blocul neuro-mus-
-ameteli cular curoric
-dificultati de mentinere a
mersului drept
-nistagmus
-varsaturi
-nefrotoxicitate
- accidental soc anafilactic
Regimuri terapeutice
Tratamentul tuberculozei si ritmul de monitorizare bacteriologica a evolutiei sub tratament sunt

standardizate pentru majoritatea cazurilor. Din 1998 s-a introdus in tara noastra incepand cu judetul
Iasi strategia DOTS formata din scheme standarad de tratament.
REGIMUL INDICATII ASOCIERI DE RITM DE CONTROL

MEDICAMENTE BACTERIOLOGIC
-pulmonari 2(3)luni HRZE(S) 7/7 -la sfarsitul lunii a 2-a (T2)
I -extrapulmonari cu +4(3)luniHR 3/7 si la sfarsitul lunii a 3-a (T3) pt. cei

localizari severe pozitivi in microscopie la T2
(meningiene,
vertebrale, osteo- (situatie in care faza de atac este
articulare, renale) prelungita la 3 luni)
-extrapulmonari cu =incheierea fazei intensive

doua sau mai multe
localizari
-la inceputul lunii a 5-a (T5)
-la sfarsitul lunii a 6-a (T6)
=incheierea tratamentului
II -retratamentele 2 luni HRZES 7/7+ -la sfarsitul lunii a 3-a (T3)
pentru orice
categorie de caz sau
pentru orice 1 luna HRZE 7/7 + =incheierea fazei intensive
localizare
5 luni HRE 3/7 -la sfarsitul lunii a 5-a (T5)
-la sfarsitul lunii a 8-a (T8)
III -forme non-grave la 2 luni HRZ 7/7 + -la sfarsitul lunii a 2-a (T2)
copii
4 luni HR 3/7 =incheierea fazei intensive
-extrapulmonari cu
localizari unice non- -la sfarsitul lunii a 6-a (T6)
severe (pleura,
ganglioni limfatici)
IV -rezistent la unul sau Individualizate -lunar pana la negativare, apoi
mai multe trimestrial pana la incheierea
(individua- medicamente tratamentului
lizat) antituberculoase
(dovedita printr-o
antibiograma fiabila)
Pentru cazurile pulmonare cu leziuni cavitare extinse sau pentru cele extrapulmonare grave
(meningoencefalite, localizari osteo-articulare etc) se admit abateri de la regimurile standard:
continuarea tratamentului pana la 9 luni sau administrarea zilnica a medicamentelor si in faza de
continuare.
Orice tratament antituberculos instituit impune deschiderea unei fise de tratament chiar la
debutul acesteia, de catre unitatea care a inceput tratamentul. Fisa de tratament este singurul document
valid al unui caz de tuberculoza. Ea contine sintetic toate informatiile esentiale despre pacient si despre
episodul de imbolnavire respectiv. De aceea ea trebuie sa constituie un instrument de lucru permanent
pentru personalul medical care ingrijeste bolnavul si sa insoteasca pacientul in toate unitatile in care
acesta isi efectueaza tratamentul. Fiecare cura de tratament va avea o singura fisa de tratament
corespunzatoare iar daca se reia tratamentu pentru esec, abandon sau caz cronic se va incepe o noua
fisa. Pentru tratamentele care sunt continuate peste 12 luni se va completa o noua fisa pe care se va
inscrie insa in partea din dreapta mentiunea "continuare".
Pentru cazurile cu MDR (multidrogrezistenta) TB se va completa fisa de tratament speciala.
Dupa incheierea tratamentului fisa se va pastra in plicul pacientului de la Dispensarul Anti-

Tuberculos teritorial in care acesta a fost inregistrat si declarat.
CAPITOLUL II. SUPRAVEGHEREA PACIENTULUI DIN

MOMENTUL INTERNARII SI PANA LA EXTERNARE SI
EFECTUAREA TEHNICILOR IMPUSE DE AFECTIUNE
Internarea pacientului in spital. Internarea bolnavului

reprezinta primul contact al sau cu spitalul, concomitent
intrerupandu-se si legaturile permanente cu munca, familia,
prietenii. Atitudinea corespunzatoare a personalului medical
influenteaza tonusul optimist al bolnavului, ajutandu-l sa
depaseasca cu bine problemele legate de spitalizarea de durata si
motivandu-l sa-si efectueze tratamentul complet.
Internarea bolnavului se va face pe baza buletinului de

identitate, biletului de trimitere si a dovezii de asigurat CAS
(adeverinta de salariat, cupon de pensie etc.), respectand
regulamentul privind circuitele functionale ale spitalului.
Bolnavul internat este indrumat la serviciul de primire care

este alcatuit din mai multe incaperi: sala de asteptare, cabinet de
consultatii. In acest cabinet va fi trecut in registrul de internari, aici
se completeaza prima parte a fisei de observatie cu datele de
identitate si adresa exacta. Bolnavul este pregatit pentru examenul
medical, fiind ajutat sa se dezbrace. Asistenta se va comporta cu
multa atentie si delicatete, pentru a-l convinge ca va fi bine ingrijit.
Cu datele culese de la bolnav sau/si apartinatori, in urma
consultatiei, medicul va completa o parte a fisei de observatie.
Obiectele de imbracaminte si alte eventuale bunuri care se

afla asupra bolnavului vor fi inventariate de asistenta, inregistrate,
daca este necesar vor fi dezinfectate si deparazitate, apoi invelite
intr-o manta de protectie si depozitate la magazia de efecte, pe
baza unui proces verbal competat in doua exemplare.
Bolnavul este insotit in camera de imbaiere, unde, la nevoie,

se va face si deparazitarea. El este ajutat in cazul in care starea lui
necesita, sa-si efectueze baia generala sau dus, fiind servit cu:
sapun, prosoape, perie de dinti si forfecuta pentru unghii. In
camera de imbracare i se dau rufe curate: pijama, papuci, ciorapi,
halat apoi este condus pe sectie, la salonul stabilit de medic.
Asistenta de salon prezinta bolnavul celorlalti pacienti si il

ajuta sa-si aranjeze lucrurile in noptiera, informandu-l asupra
regulamentului de ordine interioara. Se vor masura tensiunea
arteriala, pulsul, respiratia si temperatura, se vor nota in foaia de
observatie si vom instrui bolnavul referitor la ce are de facut in
vederea recoltarii analizelor de laborator.
Asigurarea conditiilor de spitalizare. Saloanele bolnavilor
pulmonari trebuie sa fie orientate cu ferestrele spre nord pentru a
beneficia de o luminozitate intensa si permanenta, fara actiunea
directa a razelor solare. Este bine daca in fata saloanelor exista
terase mari, unde bolnavii, in cursul zilei, pot fi dusi afara, pentru
aeroterapie. Saloanele trebuie sa fie incalzite moderat, eventual cu
1-2 grade mai putin decat temperatura optima a saloanelor si sa
aiba o ventilatie buna.
Asigurarea conditiilor igienice pacientilor internati:
Pregatirea patului si a accesoriilor
Pentru pregatirea patului avem nevoie de urmatoarele

materiale necesare:
-cearsaf simplu
-cearsaf plic
-doua fete de perna
-doua perne
-una-doua paturi
Se indeparteaza noptiera de langa pat. Se aseaza un scaun

cu spatar la capatul patului. Pe scaun se aseaza in ordinea
intrebuintarii: lenjerie curata, pernele si patura. Cearsaful se asaza
la mijlocul saltelei, se desface si se intinde o parte a cearsafului
spre capatul patului, cealalata spre capatul opus. Se introduce
cearsaful adanc sub saltea.
Persoana asezata cu fata spre capatul patului, cu mana de

langa pat prinde partea laterala a cearsafului la o distanta egala de
la colt cu lungimea partii atarnate si o ridica in sus pe langa satea.
Se lasa in jos partea de cearsaf ridicata si se introduce sub saltea
partea de cearsaf care atarna sub marginea inferioara a saltelei,
celelalte trei colturi se fac dupa aceeasi procedura. Se introduce
sub saltea toata partea laterala a cearsafului incepand de la
colturile saltelei, se intinde bine sa nu prezinte cute.
Daca este nevoie se aseaza musamaua si aleza. Pe urma se

aseaza cel de-al doilea cearsaf peste care se intinde patura,
marginea cearsafului dinspre cap se desface peste patura pentru
ca patura sa nu constituie o greutate asupra degetelor picioarelor
pacientului. Se va face o cuta atat din cearsaf cat si din patura, se
aseaza mana stanga sub cearsaf, ridicand cearsaful si patura peste
mana opusa, formand o cuta. Se aseaza pernele introduse in fetele
de perna curate.
Asigurarea igienei personale corporale
Igiena corporala incepe de la internare, cand bolnavul este

imbaiat si, la nevoie, deparazitat. Toaleta generala trebuie
efectuata atat de frecvent incat sa asigure bolnavului o infatisare
curata sau sa previna orice mirosuri neplacute si orice forma de
iritatie a pielii. Datoria asistentei medicale este de a pastra
pacientul intr-o stare de curatenie, indiferent de varsta sa, de
pozitie, stare fizica sau afectiva.
Toaleta bolnavului constituie una din conditiile

indispensabile ale procesului de vindecare. Prin toaleta se
indeparteaza de pe suprafata pielii stratul cornos, descuamat si
impregnat cu secretiile glandelor sebacee si sudoripare,
amestecate cu alte substante straine care adera la piele.
Indepartatrea acestora deschide orificiile de excretie ale glandelor
pielii si invioreaza circulatia sangelui. Toaleta linisteste bolnavul si
ii creaza o stare de confort. Majoritatea bolnavilor sunt obisnuiti cu
toaleta completa de acasa, dar exista si bolnavi, mai putini, carora
asistenta trebuie sa le dezvolte deprinderile unei toalete complete
pe baza normelor igienei personale. In vederea acestui lucru,
asistenta educa bolnavul si-i pune la dispozitie:
- sapun neutru
- trei prosoape curate
- sapuniera
- perie de unghii
- forfecuta de unghii
- periuta de dinti
- pasta de dinti
- pahar cu solutie antiseptica pentru gargara
- spirt mentolat
- lenjerie de corp curata
Baia este curatata si dezinfectata inainte de fiecare utilizare.

Asistenta pregateste materialul necesar pentru efectuarea toaletei
corporale, a parului, a cavitatii bucale si taierea unghiilor pe o
masuta langa vana sau dus. Pregateste apa, a carei temperatura
trebuie sa fie de 37 grade C masurata cu termometrul de baie,
dand drumul mai intai apei reci si apoi celei calde pentru evitarea
aburului si condensului. Bolnavul face singur baie si la nevoie
asistenta il ajuta. Se va avea grija la efectuarea corecta a baii si
indepartarea tuturor reziduurilor de pe piele. Se spala mai intai
fata, trunchiul, membele si regiunea perianala. Se vor utiliza trei
prosoape diferite pentru uscare prin tamponare. Dintii se spala bine
si unghiile se taie. Se va atrage atentia bolnavului sa nu manevreze
robinetele si sa nu se inchida singur in baie. Asistenta va fi atenta
la orice zgomote neobisnuite si va intra in baie acordandu-i primul
ajutor (pot surveni lipotimii si colaps). Este bine ca dupa
terminarea baii bolnavul sa efectueze un dus la o temperatura mai
scazuta decat cea a pei din vana. Bolnavul este imbracat cu lenjerie
curata si condus in patul sau care a fost intre timp schimbat.
Bolnavul se inveleste bine si se incalzeste.
Toaleta se face in functie de starea bolnavului. In cazul in
care bolnavul este imobilizat la pat (hemoptizie, stare generala
foarte alterata etc.), asistenta va efectua toaleta bolnavului pe
regiuni. Trebuie avut in vedere ca majoritatea bolnavilor pulmonari
transpira abundent, ceea ce face ca pielea sa devina fragila si sa
se lezeze usor, bolnavii facand mai repede escare de decubit. Este
bine ca pielea transpirata sa fie spalata cu alcool mentolat, care
invioreaza circulatia periferica.
Obsevarea pozitiei pacientului in pat
Pozitia preferata a bolnavilor in pat este in decubit dorsal,

cu o perna subtire sub cap. Pozitia semisezanda nu are efect
favorabil in vindecarea tuberculozei pulmonare, dar este abordata
in caz de hemoptizii sau insuficienta respiratorie. Daca bolnavul are
caverne deschise, mai ales in lobii superiori, pozitia Trendelenburg
favorizeaza inchiderea si cicatrizarea acestora. Acest lucru nu
trebuie fortat, iar daca starea bolnavului este buna, alegerea
pozitiei trebuie lasata la discretia sa. Durata zilnica a repausului la
pat va fi hotarata de medic de la caz la caz, obligatoriu fiind
un repaus de minim doua ore dupa administrarea tratamentului
tuberculostatic.
Captarea eliminarilor
Captarea sputei. Deoarece majoritatea bolnavilor de

tuberculoza pulmonara expectoreaza, ei vor fi deserviti cu
scuipatori speciale cu capac, ce contin solutie dezinfectanta. Se va
urmari cantitatea, culoarea, consistenta, eventual mirosul sputei
(in suprainfectiile pulmonare), toate aceste caracteristici
furnizandu-ne date despre stadiul procesului de vindecare sau
eventualele complicatii survenite in acest proces.
Urmarirea functiilor vitale si vegetative
Urmarirea functiilor vitale ale organismului este obligatorie

in cursul oricaror boli, caci modificarea lor reflecta in mare masura
starea generala a bolnavului, precum si evolutia si gravitatea bolii
de care sufera. Asistenta medicala are obligatia sa masoare zilnic
si sa noteze in foaia de temperatura functiile vitale ale organismului
(temperatura, pulsul, tensiunea arteriala, respiratia) si functiile
vegetative (diureza, scaunul).
Temperatura: masurarea temperaturii se face cu ajutorul

termometrului maximal. Acesta este gradat in scara Celsius, este
un termometru cu scara redusa de la 34,5 la 42 grade.
Termometrele in uz sunt tinute in solutie de cloramina 2%, care
trebuie schimbata la 12 ore, in borcane pe fundul carora se pune
vata.Masurarea temperaturii se face in cavitati inchise: rect, vagin
sau in cavitati semiinchise: axila, plica inghinala si cavitatea
bucala. Se va
nota in foaia de temperatura cu pix albastru. La bolnavii cu

tuberculoza pulmonara curba febrila este importanta in aprecierea
evolutiei spre vindecare a leziunilor.
Pulsul: cu ocazia sistolei ventriculare sangele este impins din

cavitatile ventriculare ale inimii in arterele mari. Aceasta masa de
sange intalneste in sistemul arterial o alta masa de snge de care
se loveste sub influenta contractiilor puternice ale muschiului
cardiac. Este perceput prin comprimarea arterelor pe o suprafata
dura, osoasa, ca niste zvacnituri ritmice. Se masoara numarand
pulsatiile pe un minut, apasand cu indexul, mediul si inelarul o
artera superficiala (radiala, carotida, temporala, humerala,
pedioasa) pe un plan osos. Inainte de masurarea pulsului, bolnavul
va fi in repaus psihic si fizic cel putin 10 minute. La adulti, frecventa
normala a pulsului este de 60-80 batai/minut, ea putand sa creasca
(tahicardie) sau sa scada (bradicardie). Pulsul se noteaza cu pix
rosu in foaia de temperatura.
Respiratia: urmarirea respiratiei se face prin simpla observare a

miscarilor cutiei toracice, fara ca bolnavul sa fie instiintat, deoarece
respiratia este un act reflex si constient care poate fi supus vointei,
si astfel putandu-se modifica ritmul. Frecventa respiratiei in mod
normal merge paralel cu frecventa pulsului, raportul fiind de 1/4.
La adulti frecventa respiratiei este de 16/minut pentru barbati si
de 18/minut la femei. O frecventa mai mare se numeste tahipnee,
iar una mai mica - bradipnee. La bolnavii cu tuberculoza apare
frecvent dispneea, fenomen caracterizat printr-o respiratie dificila
si aflat in corelatie cu gradul de afectare al aparatului respirator de
catre infectia cu mycobacterium tuberculosis sau cu existenta unor
afectiuni pulmonare secundare. Respiratia se noteaza in foaia de
temperatura cu pix albastru.
Tensiunea arteriala: reprezinta presiunea exercitata de sangele

circulant asupra peretilor arteriali. Ea este determinata de forta de
contractie a inimii, de rezistenta intampinata de sange
(elasticitatea si calibrul vaselor) si de vascozitatea sangelui.
Masurarea tensiunii arteriale se va face cu aparate speciale, numite
tensiometre. Se aplica manseta tensiometrului pe bratul sprijinit si
in extensie, tensiometrul fiind asezat astfel incat bolnavul sa nu
aiba vizibilitate asupra cadranului. Cu mana stanga se fixeaza pe
artera humerala stetoscopul, sub marginea inferioara a mansetei.
Se introduc olivele in urechi, cu mana dreapta se pompeaza aer in
manseta pneumatica pana la disparitia zgomotelor pulsatile.
Privind manometrul, se decomprima cu ajutorul ventilului pana ce
se aude primul zgomot - tensiunea maxima (sistolica). Se continua
decomprimarea pana la disparitia ultimei unde pulsatile - tensiunea
minima (diastolica). Se indeparteaza manseta. Notarea TA se va
face cu cifre sau grafic. Valorile normale pentru un adult sunt:
tensiunea maxima 115-140 mmHg si tensiunea minima 75-90
mmHg. La bolavii cu tuberculoza pulmonara nu apar modificari ale
TA decat in cazul coexistentei unor afectiuni cardiace sau a aparitiei
unor complicatii.
Alimentatia bolnavului
Pentru om alimentatia constituie substratul vietii fiind

realizata prin aportul permanent de substante nutritive. Deoarece
prin alimentatie se mentine energia organismului, ingrijirea
bolnavilor are in vedre atat stabilirea unui regim alimentar
corespunzator bolii cat si administrarea lui.
Alimentatia bolnavilor cu tuberculoza trebuie sa fie adaptata

perioadei de evolutie a bolii. In perioadele febrile, dieta bolnavului
trebuie sa fie alcatuita din alimente lichide si pastoase, bogate in
vitamina C. Mai tarziu, va primi o dieta mixta, hipercalorica, dar
alcatuita din alimente usor digerabile. Trebuie asigurat si aportul
cantitativ de lichide, luand in considerare si pierderile prin
expectoratie, daca aceasta este abundenta. Supravegherea are o
importanta deosebita la bolnavii varstnici care se deshidrateaza
foarte repede. Asistenta medicala se va ingriji de tranzitul intestinal
regulat al bolnavului.
Administrarea medicamentelor
Tratamentul de baza in afectiunile tuberculoase este

medicatia cu tuberculostatice. Acestea se vor administra strict
supravegheat, asistenta urmarind cu atentie bolnavul pe
parcursul ingerarii tabletelor si capsulelor, deoarece exista
posibilitatea ca acesta, inconstient de gravitatea bolii si de
importanta medicamentelor in tratarea ei, avand in vedere si
numarul relativ mare de tablete ce alcatuiesc priza zilnica (10-15),
sa incerce sa le inghita doar partial, sau chiar deloc. Asistenta se
va abtine de la administrarea oricarui medicament in afara celor
indicate de catre medic. Administrarea se va face respectand doza,
calea si ritmul de administrare. Asistenta trebuie sa cunoasca
efectele secundare ale tuberculostaticelor iar in cazul in care apar,
sa anunte imediat medicul.
Recoltarea produselor biologice si patologice
Examinarile de labortor efectuate produselor biologice si

patologice completeaza siptomatologia bolilor cu elemente
obiective, exprimand modificarile aparute in morfologia, fiziologia
si biochimia organismului. Aceste elemente confirma sau infirma
diagnosticul clinic, reflecta evolutia bolii si efcacitatea
tratamentului, confirma vindecarea sau semnaleaza aparitia unor
complicatii.
Utilitatea si obiectivitatea rezultatelor examenelor de

laborator depind de modul de recoltare a produselor care se
analizeaza si modul cum se efectueaza examenul de laborator.
Recoltarea sangelui.Asistenta medicala recolteaza sange

pentru determinarea VSH, a hemoleucogramei, examene
biochimice. Recoltarea se va face de regula dimineata, pe
nemancate, prin punctie venoasa din venele plicii cotului. Sangele
se recolteaza cu materiale sterile, curate si uscate. Recipientele in
care se recolteaza vor fi etichetate corect: nume, prenume, salon,
sectie, analiza ceruta si vor fi trimise la laborator.
Recoltarea sputei. Sputa este un produs ce reprezinta

totalitatea secretiilor ce se expulzeaza din caile respiratorii prin
tuse. Scopul este explorator - pentru examinari macroscopice,
citologice, bacteriologice, parazitologice, in vederea stabilirii
diagnosticului.
Pregatirea materialelor necesare: - materiale sterile: cutie Petrii,

pahar conic; scuipatoare speciala (sterilizata fara substanta
dezinfectanta);
- materiale nesterile: pahar

cu apa; servetele sau batiste de unica intrebuintare.
Pregatirea pacientului:
- se anunta si i se explica necesitatea efectuarii

examinarii;
- se instruieste sa nu inghita sputa, sa nu o imprastie;
- se instruieste sa expectoreze numai in vasul dat si sa nu

introduca in vas saliva.
Executie:
- i se ofera paharul cu apa sa-si clateasca gura;
- i se ofera vasul de colectare in functie de examenul cerut;
- se solicita pacientului sa expectoreze dupa un efort de tuse;
- se colecteaza sputa matinala sau adunata din 24 h.
Recoltarea sputei se mai poate face prin:
- frotiu faringian si laringian;
- spalatura gastrica;
- spalatura bronsica.
Pregatirea produselor pentru laborator: recipientele se acopera, se

eticheteaza si se trimit la laborator.
Recoltarea urinei. Se face la orice bolnav pentru sumarul

de urina in recipiente curate si uscate din emisie spontana sau prin
sondaj vezical. Examenul de urina da indicatii asupra starii
functionale a rinichilor si permite sa se aprecieze existenta unor
tulburari in restul organismului, constituind o proba importanta a
oricarui examen medical. Pentru examenul chimic se recolteaza
urina de dimineata, care este foarte concentrata, in recipient de
sticla foarte curat.
Pregatirea pacientului si efectuarea tehnicilor speciale

impuse de afectiune.
Intradermoreactia la tuberculina: Se face cu PPD

(Purified Protein Derivative) 2 u.
Administrarea intradermica a 2 u PPD cu lectura la 72 ore

(cand se inregistreaza intensitatea maxima a raspunsului specific)
este metoda cea mai fidela de punere in evidenta a
hipersensibilitatii intarziate (de tip tuberculinic), indusa de o
infectie naturala sau de vaccinarea BCG (acolo unde este
practicata).
Intradermoreactia se face pe fata anterioara a antebratului
stang, in 1/3 mijlocie; la 72 ore se masoara diametrul transversal
al zonei edematiate si indurate, la locul injectarii.
Sub 5 mm = reactie negativa
6-9 mm = reactie dubioasa
Peste 10 mm = reactie pozitiva
Pe langa diametrul induratiei se recomanda sa se faca si o

evaluare calitativa a acesteia ( 4 tipuri PALMER; tipurile I si II care
includ induratiile puternice, dure la palpare, ca si reactiile
flictenulare sunt considerate foarte sugestive pentru o infectie
virulenta.
Injectiile intradermice cu tuberculina se fac cu seringi de 0,5

- 1 ml, lungi si subtiri (seringa de tuberculina).Acele trebuie sa fie
cat mai fine, cu varful taiat scurt. Locul de electie este in treimea
medie anterointerna a antebratului.
Dupa degresare si dezinfectarea suprafetei alese se intinde si

se imobilizeaza pielea cu policele si indexul sau degetul mediu al
mainii stangi, iar cu mana dreapta, tinand seringa intre policele si
degetul mijlociu, se introduce varful acului in grosimea pielii usor
oblic pe suprafata, cu taietura indreptata in sus, pana cand orificiul
acului dispare complet. In acest moment, incetam impingerea
acului inainte si prin rearanjarea degetelor si apasarea pistonului
infiltram lichidul din seringa ( 0,1 ml ) in grosimea dermului. In
locul unde se acumuleaza lichidul, se formeaza imediat o ridicatura
palida, avand aspectul cojii de portocala.
Dupa terminarea injectiei se retage acul si se tamponeaza

locul injectiei.
Toracocenteza. Se face in scop explorator sau terapeutic, in

cazul aparitiei unei colectii lichidiene intrapleurale, prin afectarea
tuberculoasa a pleurei.
Pregatirea instrumentelor si materialelor necesare:
- ace de otel, nichelate, cu un diametru de 1 mm si lungi de

10 cm (cel putin 2);
- o seringa 10-20 ml;
- alcool, tinctura de iod, vata, tampoane pe porttampon,

tifon steril si emplastru pentru pansarea locului punctionat;
- 2-3 eprubete sterile, etichetate si inchise cu dop de vata

sau cauciuc pentru recoltarea probelor de laborator din
lichidul evacuat; lampa cu spirt;
- seringa de 1-2 ml, cu ace subcutanate, pentru anestezie

locala;
- solutie de novocaina 1% , 1-2 fiole;
- un prosop steril;
- o tavita renala;
- daca punctia se executa in pat, se va pregatio musama si

o traversa de panza pentru a apara patul, precum si un
scaunel pentru a-l aseza sub picioarele bolnavului;
- daca punctia exploratoare va fi urmata de evacuarea

colectiilor pleurale, atunci se vor pregati alaturi de cele de
mai sus, aparatele de aspirat Dieulafoy sau Potain sau
utilajul necesar pentru sifonaj sau toracocenteza cu
supapa;
- recipiente pentru lichidul evacuat;
- un cilindru gradat, cu o capacitate de 500-1000 ml, pentru

masurarea cantitatii de lichid extras prin punctie;
- substante analeptice si tonicardiace in injectii, pentru

eventuale accidente.
Pregatirea bolnavului si stabilirea locului punctiei:
Punctia se executa in camera de tratamente sau , la nevoie,

in salon.
Pregatirea punctiei si asistarea medicului in timpul interventiei

sunt efectuate de doua asistente: una care sprijina si observa
bolnavul in timpul punctiei si a doua care serveste medicul cu
instrumente si-l ajuta la manuirea aparatelor de evacuare a
cavitatii pleurale.
Bolnavul este asezat in pozitie sezanda la marginea patului,

cu mana de partea care urmeaza a fi punctionata, peste cap,
pana la urechea de partea opusa, pentru a indeparta coastele
cat mai mult una de alta.
Locul punctiei se va alege dupa situatia si cantitatea lichidului

pleural, de catre medic, si va fi degresat, la nevoie ras, spalat
cu alcool si dezinfectata cu tinctura de iod de catre asistenta.
Rolul asistentei in cursul punctiei propriu-zise:
Introducerea acului in cavitatea pleurala este sarcina

medicului. Asistenta are rolul de a linisti si incuraja bolnavul,
de a-l pozitiona, de a-i supraveghea starea generala, de a
inmana medicului instrumentele necesare, de a prelua lichidul
extras, si, la incheierea punctiei, de a badijona locul cu iod si
a aplica un pansament steril lipit cu emplastru. Dupa punctie,
bolnavul va fi repus in patul lui cu foarte mare atentie, fara
miscari bruste si va fi supravegheat.
Pregatirea si asistarea examenului bronhoscopic
Prin bronhoscopie intelegem explorarea arborelui

traheobronsic sub vizibilitate directa, cu ajutorul unui aparat
numit bronhoscop.
Asistenta va anunta bolnavul cu cel puint o zi inaintea

examinarii, explicandu-i necesitatea efectuarii acesteia si
linistindu-l. Examinarea se face dimineata pe namancate. La
indicatia medicului, se va administra bolnavului un anestezic
de baza la timpul fixat. In vederea anesteziei, bolnavul va fi
asezat pe un scaun, se vor indeparta protezele dentare
mobile, i se va da o tavita renala in mana. Urmarind instlarea
anestezicului de catre medic in caile respiratorii, va aduce
bolnavul in pozitiile cerute pentru imprastierea anestezicului
pe o suprafata cat mai mare a traheei si a bronhiilor principale
(inclinari la dreapta si la stanga, inainte, inapoi etc.).
Bronhoscopia necesita doua asistente, dintre care una asigura

pozitia bolnavului si tine sub supraveghere starea sa
generala, iar cealalta serveste medicul cu instrumentele si
materialele necesare.
In ziua bronhoscopiei bolnavul ramane la pat. Timp de 4 ore,

pana la reaparitia sensibilitatii complete a mucoaselor
anesteziate, el se va abtine de la orice alimentatie.
Educatie pentru sanatate - profilaxia bolii
Educatia pentru sanatate isi aduce un aport important in

profilaxie. Populatia trebuie constientizata asupra acceptarii
controlului preventiv. Trebuie pornit de la elemente clasice de
igiena personala si colectiva, folosirea batistelor, utilizarea
scuipatorii si a obiectelor de toaleta individuala. Unul din
obiectivele profilaxiei este preocuparea in ceea ce priveste
intarirea rezistentei organismului prin cultura fizica, sport si
imbunatatirea cotinua a conditiilor de viata si mediu. Populatia
trebuie sa cunoasca sursa si caile de transmitere ale bolii
precum si metodele de profilaxie.
Externarea pacientului
Momentul plecarii pacientului din spital este stabilit de
medicul primar si seful de sectie. Asistenta aduna toata
documentia de la bolnav pe care o pune la dispozitia medicului
de salon. Asistenta fixeaza cu bolnavul ora plecarii pentru a-i
putea asigura alimentatia pana in ultimul moment. Verifica
mai departe recuperarea hainelor de la magazia de efecte a
bolnavului pe baza procesului verbal intocmit la internare.
Asistenta aporofundeaza cu bolnavul indicatiile primite de la
medic, care sunt cuprinse in biletul de iesire, insistand pe
necesitatea efectuarii in continuare a tratamentului
antituberculos complet prin dispensarul teritorial
antituberculos.
CAPITOLUL III PREZENTAREA CAZURILOR DE BOALA
Pentru a avea o imagine cat mai completa asupra tuberculozei

pulmonare si a pacientilor suferind de aceasta boala,am luat in
studiu urmatoarele cazuri:
CAZUL I - Plan de ingrijire
Culegerea datelor
1) DATE FIXE
Nume si prenume: O. A.
Sex: M
Varsta: 48 ani
Stare civila: casatorit
a) caracteristici individuale
Rasa: alba
Limba vorbita: romana
Religie: ortodoxa
Studii: medii
Ocupatie: fara ocupatie
Mediul: urban
b) gusturi personale si obiceiuri
-alimentatie: normala
-fumator, a consumat alcool in cantitati excesive
c) evenimente biografice legate de sanatate
- hipoacuzie bilaterala
- hepatita virala 1985
d) relatii sociale
Familia este compusa din sotie si 3 copii.
e) elemente fizice
Grupa sanguina: B(III)
RH: pozitiv
Nu prezinta alergii.
Examen fizic asistent
a)Sistem neuro-muscular:- mentine echilibrul
- bine orientat
- tonus normal
b)Aparat respirator: - torace astenic
- bolnavul este usor tahipneic, cu

amplitudinea miscarilor respiratorii scazuta, miscari simetrice ale
celor doua hemitorace in timpul repiratiei (22 resp/min)
c)Aparat cardio-vascular: puls normal, ritm regulat, TA normala
d)Aparat digestiv: bolnavul prezinta greutate sub valorile normale

(45 kg la o inaltime de 1,63 m); apetitul este diminuat, bolnavul
avand preferinta pentru lichide. Scaun de aspect normal, 1/zi.
e)Aparat renal: bolnavul prezinta o diureza medie/ zi de 1200-1400

ml. Mictiuni spontane, nedureroase.
f) Tegumente si mucoase: integre, palide, transpirate
g) Sistem emotional: pacientul este optimist, linistit. Coopereaza

cu personalul sanitar.
DATA INTERNARII: 17.03.2006
DATA EXTERNARII: 23.05.2006
Nr. de zile spitalizare: 67
2) DIAGNOSTICUL DE INTERNARE: TBC pulmonar secundar

fibro-cazeos policavitar LSD si nodular infiltrativ LSS cu
diseminari. Pleurezie bazala bilaterala.
Motivele internarii: - tuse cu expectoratie muco-purulenta
- transpiratii nocturne
- inapetenta
- astenie
- scadere accentuata in greutate

- febra
3) ANAMNEZA
- antecedente heredo-colaterale: neaga TBC in familie
- antecedente personale: hipoacuzie bilaterala, hepatita virala

(1985)
- conditii de viata si munca: locuieste impreuna cu sotia si cei trei

copii intr-un apartament cu 2 camere; nu a lucrat in mediu cu noxe
respiratorii.
- comportamente: fumator - aprox. 15 tigari/zi; a consumat alcool

in cantitati excesive.
4)ISTORICUL BOLII: Boala debuteaza in urma cu cateva luni prin

transpiratii nocturne, febra, tuse, scadere marcata in greutate.
Bolnavul fiind un tusitor cronic, afirma ca nu a dat importanta
simptomatologiei, a urmat doar un tratament naturist ( cu ceaiuri).
Ulterior, datorita accentuarii simptomatologiei mai sus mentionate,
se prezinta la medicul de familie, acesta il indruma catre
Ambulatorul TBC pentru un examen de specialitate, in urma caruia
se decide internarea in serviciul nostru pentru investigatii
suplimentare si tratament de specialitate.
Examen clinic general:
Stare generala: mediocra
Tegumente si mucoase: curate, palide, transpirate
Tesut celular subcutanat: mult diminuat
Sistem ganglionar limfatic: ganglioni periferici patologici nu se

palpeaza
Aparat respirator: Torace astenic; freamat pectoral diminuat
ambele baze; sonoritate pulmonara - submatitate 1/3 inferior
drept; murmur vezicular - abolirea murmurului vezicular 1/3
inferior drept.
Aparat cardio-vascular: frecventa cardiaca 76/min; TA = 130/90

mmHg; soc apexian in spatiul V intercostal stg. pe linia medio-
claviculara; aria matitatii cardiace in limite normale; zgomote
cardiace ritmice, de intensitate normala.
Aparat digestiv: farige normal; abdomen suplu, depresibil,

nedureros la palpare; tranzit intestinal prezent; ficat, splina -
nepalpabile.
Aparat uro-genital: loje renale libere, rinichi nepalpabili, semn

Giordano - negativ bilateral; mictiuni fiziologice.
Sistem nervos, endocrin, organe de simt: hiperacuzie bilaterala.
5) MANIFESTARI DE DEPENDENTA
NEVOIA MANIFESTARI DE SURSA DE DIAGNOSTIC
DEPENDENTA
DIFICULTATE DE NURSING
1.A respira si a -respiratie ingreunata -modificarea integritatii Dispnee
avea o buna (dispnee de repaus) anatomice a aparatului
circulatie respirator Circulatie inadecvata
-modificarea
frecventei respiratiei -scaderea capacitatii de
(22resp/min) expansiune pulmonare
-modificarea -respiratie superficiala prin

amplitudinii cresterea frecventei
respiratorii (prin respiratiei
scadere)
-prezenta secretiilor
-tuse chinuitoare
-procesul patologic
-tegumente palide
pulmonar
-procesul infectios
-cunostinte insuficiente
despre obiceiurile
daunatoare
-anorexie
2.A manca si a -scadere in greutate -procesul infectios Alimentare neadecvata
bea
-anorexie -starea generala alterata
-hipertermia
3.A elimina -expectoratie -procesul infectios Eliminare inadecvata
abundenta, mucoasa,
forma numulara, in -modificarea integritatii (expectoratie)
cantitate de 100-150 cailor respiratorii
ml/24h
Diaforeza
-procesul infectios
-dificultate in a respira
-tuse chinuitoare
-transpiratii profuze,
predominant nocturne
-disconfort
-deshidratare
(bolnavul acuza
senzatie de sete
permanenta)
4.A se misca si
a avea o buna
postura
5.A dormi si a
se odihni
6.A se imbraca
si dezbraca
7.A mentine -subfebrilitati -procesul infectios Hipertermie
temperatura pulmonar
corpului in -transpiratii profuze
limite normale
-sete intensa
8.A fi curat, -tegumente
ingrijit si a-si transpirate
proteja
tegumentele
9.A evita -risc de suprainfectii -imunitate scazuta a Risc de hemoptizie
pericolele organismului
Risc de infectie cu bK a
anturajului
-fatigabilitate -procesul infectios
-risc de hemoptizie -anorexie
-risc de infectie cu bK -neaccesibilitate la

a anturajului informatii
-cunostinte -lipsa de cunoastere a

insuficiente despre mijloacelor de prevenire a
caile de transmitere a raspandirii infectiei
infectiei
10.A comunica
cu semenii
11.A actiona
conform
propriilor
convingeri si
valori, a
practica religia
12.A fi
preocupat in
vederea
realizarii
13.A se recrea
14.A invata -bolnavul nu are Lipsa de informatie
cunostinte suficiente
referitoare la boala si
modul de transmitere
a acesteia
6) PROBLEME ALE PACIENTULUI
-Dificultate in a respira
-Alterarea circulatiei
-Dificultate in a se alimenta
-Expectoratie abundenta
-Transpiratii profuze
-Dificultati in a-si mentine temperatura corpului in limite normale
-Dificultatea de a evita pericolele
-Dificultatea de a invata
7) PLANIFICAREA INGRIJIRILOR
DIAGNOSTIC OBIECTIVE INTERVENTII EVALUARE
Dispnee 1.Asigurarea ROL PROPRIU: Dupa 5 zile
necesarului de respiratia se
oxigen conform -aerisesc salonul dimineata si amelioreaza
nevoilor seara
organismului pe tot
parcursul
-asigur temperatura optima de
spitalizarii.
18-20°C
2.Ameliorarea
-verific aparatura pentru
respiratiei in 5 zile
oxigenoterapie, sterilizez sonda,
schimb apa din umidificator
ROL PROPRIU:
-recomand bolnavului pozitia

semisezanda pentru usurarea
respiratiei
-invat bolnavul sa faca exercitii

de respiratie(inspir profund si
lent)
-constientizez bolnavul despre

efectul nociv al fumatului
Hipertermie 1.Pacientul sa ROL PROPRIU: Febra cedeaza
beneficieze de o dupa 20 zile.
stare de bine, de -aerisesc salonul
confort.
-asigur imbracaminte lejera
2.Disparitia
temperaturii in 15
-schimb lenjeria de pat si de corp
zile
ori de cate ori este nevoie
-invat bolnavul sa poarte sosete

din bumbac si sa le schimbe
frecvent
-asigur temperatura optima in

salon
-sterg bolnavul de transpiratie
-calculez bilantul hidric/24h
-servesc bolnavul cu cantitati

mari de lichide la temperatura
corpului (cel putin 2 l/zi)
ROL PROPRIU:
-masor temperatura de 2 ori/zi

-supraveghez bolnavul
ROL DELEGAT:
-administrez antitermice,
PARACETAMOL 2tb/zi,
ALGOCALMIN 2tb/zi si
tuberculostaticele
prescrise:HIN250mg
+RMP450mg +PZM1500mg
+EMB1200mg, zilnic
Eliminare inadecvata 1.Fluidificarea ROL DELEGAT: Actul
secretiilor in expectoratiei mult
(expectoratie) urmatoarele zile -administrez BROFIMEN 1-1-0 tb usurat dupa 7 zile.
Diaforeza 2.Pacientul sa nu -educ pacientul cum sa Pacientul

devina sursa de expectoreze, il invat sa nu inghita colecteaza corect
infectii sputa, sa o colecteze in sputa.
nozocomiale scuipatoare
Dupa 7 zile
Pacientul sa aiba o -sa nu stropeasca in jur transpiratia a
stare de bine, de diminuat.
confort fizic in timp
-sa nu arunce corpii straini in
de o saptamana. Dupa 15 zile,
scuipatoare
bolnavul prezinta
transpiratii
-curat mucoasa bucala si dintii cu
minime.
tampoane
-golesc, curat si dezinfectez

scuipatorile
-folosesc manusi cand manipulez

scuipatorile
ROL PROPRIU:
-mentin tegumentele pacientului

curate si uscate
-spal tegumentele ori de cate ori

este necesar
-schimb lenjeria de pat si corp
-mentin igiena riguroasa a plicilor

si a spatiilor interdigitale
-asigur imbracaminte usoara si

comoda
-administrez lichide caldute (cel

putin 2 l/24h)
ROL DELEGAT:
-administrez antitermice la
indicatia medicului
Alimentatie Pacientul sa fie ROL PROPRIU: Bolnavul
neadecvata - echilbrat acumuleaza
progresiv in
deficit nutritional -explorez preferintele
greutate.
pacientului
-servesc pacientul cu
alimente la o temperatura
moderata, prezentate
atragator, la ore regulate
-las pacientul sa aleaga

dupa gusturile sale
-urmaresc cantitatea de
alimente consumate
-cantaresc bolnavul
saptamanal
-maresc progresiv valoarea

nutritiva a ratiei
-asigur necesarul de
calorii/24h
-stabilesc programul
alimentatiei (3 mese si 2
gustari la orele 8-10-13-
16-19)
Circulatie inadecvata Ameliorarea ROL PROPRIU:
circulatiei
-sfatuiesc pacientul sa intrerupa
consumul de tutun, alcool
-sa consume fructe, zarzavaturi

Risc de hemoptizie Reducerea acestui ROL PROPRIU: Bolnavul nu
risc prin acorda atentia
Risc de infectie cu bK a informarea corecta -explic bolnavului ce este cuvenita celor
anturajului a pacientului hemoptizia si cum se poate enuntate.
preveni
Reducerea acestui Bolnavul
risc prin -recomand respectarea recunoaste ca ar fi
informarea corecta tratamentului tuberculost. un potential risc
a bolnavului si pentru cei din
aplicarea unor jurul sau.
masuri de profiaxie
-recomand sa renunte la alcool si
tutun
-recomand evitatrea expunerii la

soare, caldura si ingerarea de
alimente sau lichide fierbinti
-recomand evitarea eforturilor

fizice
ROL PROPRIU:
-izolarea bolnavului in sectia TBC

Bistrita
-sterilizarea veselei, lenjeriei de

corp si pat, a obiectelor ce vin in
contact cu bolnavul
-sterilizarea recipientelor in care

se recolteaza sputa
-dezinfectia incaperilor
-educarea bolnavului in ceea ce

priveste actul expectoratiei
ROL DELEGAT:
-chimioprofilaxia contactilor
Cunostinte insuficiente Pacientul sa -explorez nivelul de cunostinte al Pacientul a
acumuleze noi bolnavului acumulat noi
cunostinte despre cunostinte despre
boala si modul de -stimulez dorinta de cunoastere boala sa si modul
transmitere al de transmitere al
acesteia acesteia
-constientizez bolnavul asupra
propriei responsabilitati privind
sanatatea
-corectez deprinderile daunatoare

sanatatii (alimentatie inadecvata,
fumat, consum de alcool)
-explic importanta pe care o are

continuarea tratamentului in
ambulator dupa externare
precum si importanta controalelor
periodice.
DATA T.A. Puls Resp. Temp. Recoltari de Examinari Tratament Regim
produse biologice paraclinice ali-
si patologice men
tar
17 140/90 76 22 37,3°C BK omog= Radiogra- Paracetamol Hiper
III
BAAR(+) fie PA 2x1tb calor
VSH=80-121 Profil dr. Algocalmin
Hgb=10,5g/dl 2x1tb
VEP=35% Brofimen
L=8500 1-1-0
Glicemie Codeina
=101mg/dl 1tb seara
TGO=21u/l Vit B6
TGP=33u/l 1tb dim.
Uree=19mg/
dl
Creat=0,8mg/
dl
RBW=neg
Ex urina=
Normal
18 135/ 74 22 37,4°C Paracetamol -/-
III
80 2x1tb
Algocalmin
2x1tb
Brofimen
1-1-0
Codeina
1tb seara
Vit B6
1tb dim.
HIN 100mg
1+1tb
PZM 500mg
1+1tb
19 135/85 70 21 37,2°C Paracetamol -/-
III
2x1tb
Algocalmin
2x1tb
Brofimen
1-1-0
Codeina
1tb seara
Vit B6 1tb/zi
RMP 150mg
1+1cp
EMB 400mg
1+1tb
20 130/ 68 20 37,5°C L. pleural Paracetamol -/-
III
80 BK=negativ 2x1tb
Algocalmin
2x1tb
Brofimen
1-1-0
Codeina
1tb seara
Vit B6
1tb dim.
HIN 2tb
RMP 2cp
PZM 2tb
EMB 2tb
21 130/ 68 20 37,3°C Paracetamol -/-
III
80 2x1tb
Algocalmin
2x1tb
Brofimen
1-1-0
Codeina
1tb seara
Vit B61tb/zi
HIN 100mg
2,5tb
RMP 150mg
3cp
PZM 500mg
3tb
EMB 400mg
3tb
22 125/ 68 20 37,4°C Paracetamol
III
75 2x1tb
Algocalmin
2x1tb
Brofimen
1-1-0
Codeina
1tb seara
Vit B6 1tb/zi
HIN 100mg
2,5tb
RMP 150mg
3cp
PZM 500mg
3tb
EMB 400mg
3tb
Ketotifen
1tb dim.
23- 120/70- 62- 18- 37,1- Paracetamol -/-
28 135/85 70 20 37,9°C
2x1tb
III
Algocalmin
2x1tb
Brofimen
1-1-0
Codeina
1tb seara
Vit B6
1tb dim.
HIN 100mg
2,5tb
RMP 150mg
3cp
PZM 500mg
3tb
EMB 400mg
3tb
29 120/70- 62- 17- 37,0- -/- -/-
III- 135/85 70 19
37,4°C
7 IV
8 IV- 120/70- 62- 17- 36,4- Brofimen -/-
135/85 68 20 36,8°C
19 IV 1-1-0
Codeina
1tb seara
Vit B6
1tb dim.
HIN 100mg
2,5tb
RMP 150mg
3cp
PZM 500mg
3tb
EMB 400mg
3tb
Ketotifen
1tb dim.
20 120/70- 60- 17- 36,3- -/- -/-
IV- 135/85 67 19 36,8°C
30 IV
1 V- 120/70- 60- 16- 36,2- -/- -/-
15 V 135/85 66 19
36,7°C
16 V 120/70- 60- 19 36,8°C -/- -/-
135/85 65
Miofilin
3x1 tb
17 V 120/70- 60- 18 36,5°C BK omog= Radiogra- -/- -/-
135/85 65
5b/100c fie PA Salbutamol
VSH=54-90 3x1 tb
Hgb=11,4mg/
dl
VEP=35%
L=6900
18 V- 120/70- 60- 18- 36,2- -/- -/-
135/85 64 19 36,8°C
23 V
CAZUL II - plan de ingrijire
Culegerea datelor
1) DATE FIXE
Nume si prenume: L.D
Sex: M
Varsta: 46 ani
Stare civila: casatorit
Rasa: alba
Religie: ortodoxa
Studii: 4 clase
Ocupatie: fara ocupatie
Mediul: rural
-alimentatie: mixta, la ore neregulate
-fumator
- neaga
d) relatii sociale
Familia este compusa din sotie si 5 copii.
e) elemente fizice
Grupa sanguina: 0(I)
RH: pozitiv
- bine orientat
- tonus normal
- bolnavul este tahipneic, cu

amplitudinea miscarilor respiratorii scazuta, miscari simetrice
ale celor doua hemitorace in timpul respiratiei; (R = 25
resp./min).
- prezinta tuse productiva,

expectoratia este abundenta;
c)Aparat cardio-vascular: puls usor tahicardic (86 puls/min),

ritmul este regulat, T.A.= 110/70 mmHg
d)Aparat digestiv: bolnavul prezinta greutate sub valorile

normale (40 kg la o inaltime de 1,58 m); apetitul este
diminuat, bolnavul avand preferinta pentru lichide. Scaun de
aspect normal, 1/zi.
e)Aparat renal: bolnavul prezinta o diureza medie/ zi de

1100-1300 ml. Mictiuni spontane, nedureroase.
g) Sistem emotional: pacientul este anxios, coopereaza cu

personalul sanitar
Nr. de zile spitalizare: 59
2) DIAGNOSTICUL DE INTERNARE: TBC pulmonar

secundar ulcero-cazeos poliulcerat extins bilateral. Caz
nou
Motivele internarii: - tuse cu expectoratie muco-purulenta

- dispnee de efort
- inapetenta
- scadere accentuata in greutate
- dureri toracice
3) ANAMNEZA
- antecedente heredo-colaterale: sotia este in evidenta activa

cu TBC pulmonar din 2004
- antecedente personale: neaga boli cronice sau infecto-

contagioase
- conditii de viata si munca: locuieste impreuna cu sotia si cei

cinci copii intr-o casa compusa dintr-o camera, conditii
insalubre, improprii, nu a lucrat in mediu cu noxe respiratorii.
- comportamente: fumator - aprox. 20 tigari/zi; nu mai

consuma alcool de 3 ani.
4)ISTORICUL BOLII: Boala debuteaza insidios, cu trei

saptamani inainte. Bolnavul slabeste in greutate si forte fizice,
prezinta tuse, dureri toracice, dispnee la efort. Bolnavul se
prezinta la medicul de familie si urmeaza tratament timp de o
saptamana, dar nu poate preciza cu ce. Deoarece
simptomatologia bolii nu se amelioreaza, bolnavul se prezinta
la DAT Nasaud, pentru un consult de specialitate, in urma
caruia este trimis in serviciul nostru pentru investigatii
Stare generala: mediocra;
Tegumente si mucoase: curate, mai palide;
Tesut celular subcutanat: foarte slab reprezentat;

Sistem ganglionar limfatic: ganglioni periferici patologici nu
se palpeaza;
Sistem muscular: normoton, normokinetic;
Sistem osteo-articular: integru, mobil;
Aparat respirator: Torace astenic; freamat pectoral accentuat

bilateral; hipersonoritate pulmonara; murmur vezicular, raluri
subcrepitante bilateral.
Aparat cardio-vascular: frecventa cardiaca 72/min; TA =

110/70 mmHg; soc apexian in spatiul V intercostal stg. pe
linia medio-claviculara; aria matitatii cardiace in limite
normale; zgomote cardiace ritmice. Pulsuri periferice -
pedioase pulsatile;
Aparat digestiv: farige normal; abdomen suplu, depresibil,

sensibil la palpare in epigastru si hipocondru drept; tranzit
intestinal incetinit; ficat la 2 cm sub rebordul costal; splina
nepalpabila.

Sistem nervos, endocrin, organe de simt: relatii normale
DEPENDENTA
1.A respira si a -respiratie ingreunata -modificarea integritatii Dispnee
avea o buna (dispnee de efort) anatomice a aparatului
circulatie respirator
-modificarea frecventei
respiratiei (25resp/min) -modificarea amplitudinii
respiratorii
-modificarea
amplitudinii respiratorii -respiratie superficiala prin
(prin scadere) cresterea frecventei
respiratiei
-tuse productiva
-prezenta secretiilor
-procesul patologic
pulmonar
2.A manca si a -scadere in greutate -procesul infectios Alimentare
bea neadecvata
-anorexie -starea generala alterata
3.A elimina -expectoratie -procesul infectios Eliminare inadecvata
abundenta, muco-
purulenta, forma -modificarea integritatii cailor (expectoratie)
numulara, in cantitate respiratorii
de 100-150 ml/24h
Diaforeza
-procesul infectios
-dificultate in a respira
-tuse
-transpiratii profuze,
predominant nocturne
-disconfort
4.A se misca si
a avea o buna
postura
5.A dormi si a -somn agitat, -anxietate Insomnie
se odihni
-treziri frecvente -dispnee
-insuficiente ore de -agitatie

somn
-ochi incercanati
6.A se imbraca
si dezbraca
7.A mentine
temperatura
corpului in
limite normale
8.A fi curat, -tegumente transpirate
ingrijit si a-si
proteja
tegumentele
-fatigabilitate Risc de infectie cu BK a
-procesul infectios anturajului
-risc de hemoptizie
-anorexie Anxietate
-risc de infectie cu bK a
anturajului -neaccesibilitate la informatii
-cunostinte insuficiente -lipsa de cunoastere a

despre caile de mijloacelor de prevenire a
transmitere a infectiei raspandirii infectiei
-facies crispat -anxietate
-neliniste
-anticiparea
evenimentelor negative
10.A comunica
cu semenii
11.A actiona
conform
propriilor
convingeri si
valori, a
practica religia
12.A fi
preocupat in
vederea
realizarii
13.A se recrea
modul de transmitere a
acesteia
-Expectoratie abundenta
-Anxietate, dificultate in a se odihni


oxigen conform -aerisesc salonul dimineata amelioreaza.
nevoilor si seara
organismului pe tot
parcursul spitalizarii.
-asigur temperatura optima
de 18-20°C
2.Ameliorarea
oxigenoterapie, sterilizez
sonda, schimb apa din
umidificator
ROL PROPRIU:
-recomand bolnavului
pozitia semisezanda pentru
usurarea respiratiei
-invat bolnavul sa faca

exercitii de respiratie(inspir
profund si lent)
-constientizez bolnavul
despre efectul nociv al
fumatului
ROL DELEGAT:
-administrez bronho-
dilatatoare, MIOFILIN 3x1
tb/zi
Eliminare inadecvata 1.Fluidificarea ROL DELEGAT: Actul expectoratiei
secretiilor in mult usurat dupa 7
(expectoratie) urmatoarele zile -administrez BROFIMEN 1- zile.
1-0 tb
Diaforeza 2.Pacientul sa nu Pacientul
devina sursa de -educ pacientul cum sa colecteaza corect
infectii nozocomiale expectoreze, il invat sa nu sputa.
inghita sputa, sa o colecteze
Pacientul sa aiba o in scuipatoare Dupa 10 zile
stare de bine, de transpiratia a
confort fizic in timp -sa nu stropeasca in jur diminuat.
de o saptamana.
-sa nu arunce corpii straini Dupa 15 zile,
in scuipatoare bolnavul prezinta
transpiratii
-curat mucoasa bucala si minime.
dintii cu tampoane
-golesc, curat si dezinfectez

scuipatorile
-folosesc manusi cand

manipulez scuipatorile
ROL PROPRIU:
-mentin tegumentele
pacientului curate si uscate
-spal tegumentele ori de

cate ori este necesar
-schimb lenjeria de pat si

corp
-mentin igiena riguroasa a

plicilor si a spatiilor
interdigitale
-asigur imbracaminte
usoara si comoda
-administrez lichide caldute

(cel putin 2 l/24h)
progresiv in
greutate.
pacientului
alimente la o
temperatura
atragator, la ore
regulate
-las pacientul sa
aleaga dupa gusturile
sale
-urmaresc cantitatea
de alimente
consumate
-cantaresc bolnavul
saptamanal
-maresc progresiv
valoarea nutritiva a
ratiei
calorii/24h
alimentatiei (3 mese si
2 gustari la orele 8-10-
13-16-19)
Risc de hemoptizie Reducerea acestui ROL PROPRIU: Bolnavul nu acorda
risc prin informarea atentia cuvenita
Risc de infectie cu bK a corecta a pacientului -explic bolnavului ce este celor enuntate.
anturajului hemoptizia si cum se poate
Reducerea acestui preveni Bolnavul
Anxietate risc prin informarea recunoaste ca ar fi
corecta a bolnavului -recomand respectarea un potential risc
si aplicarea unor tratamentului cu pentru cei din jurul
masuri de profiaxie tuberculostatice sau.
Disparitia anxietatii -recomand sa renunte la Dupa 7 zile

in timp de o alcool si tutun anxietatea
saptamana dispare, bolnavul
este mai linistit,
-recomand evitatrea
deoarece stie ca se
expunerii la soare, caldura
poate vindeca.
si ingerarea de alimente sau
lichide fierbinti
-recomand evitarea
eforturilor fizice
ROL PROPRIU:
-izolarea bolnavului in sectia

TBC Bistrita
-sterilizarea veselei,
lenjeriei de corp si pat, a
obiectelor ce vin in contact
cu bolnavul
-sterilizarea recipientelor in
care se recolteaza sputa
-educarea bolnavului in
ceea ce priveste actul
expectoratiei
ROL DELEGAT:
ROL PROPRIU:
-identific cauza anxietatii
-sustin moralul pacientului
-prezint cazuri asemnatoare

cu evolutie buna
-informez pacientul asupra

duratei aproximative a
spiatlizarii

importantei respectarii
tratamentului

investigatiilor si
tratamentelor
Cunostinte insuficiente Pacientul sa -explorez nivelul de Pacientul a
acumuleze noi cunostinte al bolnavului caumulat noi
boala si modul de -stimulez dorinta de boala sa si modul
transmitere al cunoastere de transmitere al
acesteia acesteia
-constientizez bolnavul
asupra propriei
responsabilitati privind
sanatatea
-corectez deprinderile
daunatoare sanatatii
(alimentatie inadecvata,
fumat)
-explic importanta pe care o

are continuarea
tratamentului in ambulator
dupa externare precum si
importanta controalelor
periodice.
si patologice men
tar
29 110/70 72 25 36,8°C BK omog= Radiogra- Brofimen tb Hiper
III
BAAR(+) fie PA 1-1-1 calor
VSH=62-76 Vit B6
Hgb=11g/dl 1tb dim.
VEP=36% HIN 100mg
L=8800 1+1tb
Glicemie PZM 500mg
=82mg/dl 1+1tb
TGO=35u/l
TGP=45u/l
Uree=23mg/
dl
Creat=0,8mg/
dl
RBW=neg
Ex urina=
normal
30 115/ 74 22 36,6°C Brofimen tb -/-
III
70 1-1-1
RMP150mg
1+1cp
EMB 400mg
1+1tb
31 110/75 70 21 36,2°C Brofimen tb -/-
III
1-1-1
Vit B6
1tb dim.
HIN 2tb
RMP 2cp
PZM 2tb
EMB 2tb
01 IV 120/ 68 20 36,5°C Brofimen tb -/-
70 1-1-1
Vit B6
1tb dim.
HIN 100mg
2tb
RMP 150mg
3cp
PZM 500mg
3tb
EMB 400mg
3tb
04 IV 110/ 68 20 36,8°C Brofimen tb -/-
60 1-1-1
Ulcoran
2x1 tb
Vit B6
1tb dim.
HIN 100mg
2tb
RMP 150mg
3cp
PZM 500mg
3tb
EMB 400mg
3tb
07 IV 125/ 68 20 36,4°C Brofimen tb
75 1-1-1
Ulcoran
2x1 tb
Miofilin
3x1 tb
Vit B6
1tb dim.
HIN 100mg
2tb
RMP 150mg
3cp
PZM 500mg
3tb
EMB 400mg
3tb
08 110/760- 62- 18- 36,1- Brofimen tb -/-
IV- 135/85 70 20 36,9°C
1-1-1
25 V
Ulcoran
2x1 tb
Miofilin
3x1 tb
Vit B6
1tb dim.
HIN 100mg
2tb
RMP 150mg
3cp
PZM 500mg
3tb
EMB 400mg
3tb
26 V FUGIT DIN -/-
SECTIE !!!
CAZUL III - plan de ingrijire
Culegerea datelor
1) DATE FIXE
Nume si prenume: M.F.
Sex: M
Varsta: 22 ani
Stare civila: necasatorit
Rasa: alba

Religie: ortodoxa
Studii: 10 clase
Ocupatie: elev
Mediul: urban
-alimentatie: normala
-nefumator
-fara importanta
d) relatii sociale
-elev, clasa a XI-a, seral; locuieste impreuna cu mama sa
e) elemente fizice
Grupa sanguina: B(III)
RH: pozitiv
- bine orientat
- tonus normal

- bolnavul este usor tahipneic, cu
amplitudinea miscarilor respiratorii scazuta, miscari simetrice
ale celor doua hemitorace in timpul repiratiei (22 resp/min)
c)Aparat cardio-vascular: puls normal, ritm regulat, TA

normala
d)Aparat digestiv: bolnavul prezinta greutate sub valorile

normale (55 kg la o inaltime de 1,84 m); apetitul este
diminuat, bolnavul avand preferinta pentru lichide. Scaun de
aspect normal, 1/zi.
e)Aparat renal: bolnavul prezinta o diureza medie/ zi de

1400-1800 ml. Mictiuni spontane, nedureroase.
g) Sistem emotional: pacientul este anxios, agitat, usor

recalcitrant; dificultati in comunicarea cu personalul sanitar.
Nr. de zile spitalizare: 88 zile
2) DIAGNOSTICUL DE INTERNARE: TBC pulmonar

secundar ulcero-cazeos LSD si fibro-cazeos policavitar
plaman stg. BK(+)
Motivele internarii: - slabire in greutate
- apetit scazut
- oboseala
- junghi toracic
3) ANAMNEZA
- antecedente heredo-colaterale: bunicul - fost bolnav TBC
- antecedente personale - neaga boli cronice si infecto-

contagioase
- conditii de viata si munca: locuieste impreuna cu mama sa,

intr-un apartament cu doua camere
- comportamente: nefumator, nu consuma alcool; recalcitrant
4)ISTORICUL BOLII: Debut insidios, din luna ianuarie a anului

curent, cu slabire in greutate, junghi toracic, oboseala, febra,
bolnavul este diagnostica de catre medicul de familie cu o
pneumonie si tratat 5 zile cu Ampicilina cps.; bolnavul fiind
tahicardic, este suspectat si de o pericardita si trimis la
cardiolog. In cadrul investigatiilor efectuate, bolnavului i se
cere un examen ftiziologic. Se efectueaza radiografie P.A. si
se depisteaza cu leziuni activ-evolutive. Se trimite prin DAT
Bistrita la internare in serviciul nostru pentru investigatii
Stare generala: buna
Tegumente si mucoase: curate, mai palide
Tesut celular subcutanat: foarte slab reprezentat
Sistem ganglionar limfatic: ganglioni periferici patologici nu

se palpeaza
Sistem muscular: normoton, normokinetic
Sistem osteo-articular: mobil, integru
Aparat respirator: Torace astenic; freamat pectoral accentuat

in stg., hipersonoritate pulmonara, murmur vezicular-raluri
subcrepitante hemitorace stg.
Aparat cardio-vascular: frecventa cardiaca 92/min; TA =
110/70 mmHg; soc apexian in spatiul V intercostal stg. pe
linia medio-claviculara; aria matitatii cardiace in limite
normale; zgomote cardiace ritmice, de intensitate normala.
Pulsuri periferice - pedioase pulsatile.
Aparat digestiv: farige congestiv; abdomen suplu, depresibil,

nedureros la palpare; tranzit intestinal incetinit; ficat, splina -
nepalpabile.

Sistem nervos, endocrin, organe de simt: relatii normale
DEPENDENTA
1.A respira si a -respiratie -modificarea integritatii Dispnee
avea o buna ingreunata (dispnee anatomice a aparatului
circulatie de efort) respirator
-modificarea -scaderea capacitatii de

frecventei respiratiei expansiune pulmonare
(22resp/min)
-respiratie superficiala prin
-modificarea cresterea frecventei
amplitudinii respiratiei
respiratorii (prin
scadere) -procesul patologic
pulmonar
2.A manca si a -scadere in greutate -procesul infectios Alimentare neadecvata
bea
-anorexie -hipertermia
3.A elimina -transpiratii profuze, -procesul infectios Diaforeza
predominant
nocturne
-disconfort
-deshidratare
(bolnavul acuza
senzatie de sete
permanenta)
4.A se misca si
a avea o buna
postura
5.A dormi si a -somn agitat, -anxietate Insomnie
se odihni
-treziri frecvente -agitatie
-insuficiente ore de -hipertermie

somn
-ochi incercanati
6.A se imbraca
si dezbraca
7.A mentine -febra -procesul infectios pulmonar Hipertermie
temperatura
corpului in -transpiratii profuze
limite normale
-sete intensa
8.A fi curat, -tegumente
ingrijit si a-si transpirate
proteja
tegumentele
-fatigabilitate Risc de infectie cu bK a
-procesul infectios anturajului
-risc de hemoptizie
-anorexie Anxietate
-risc de infectie cu bK
a anturajului -neaccesibilitate la informatii
-cunostinte -lipsa de cunoastere a

insuficiente despre mijloacelor de prevenire a
caile de transmitere a raspandirii infectiei
infectiei
-anxietate
-facies crispat
-agitatie
-neliniste
-anticiparea
evenimentelor
negative
10.A comunica -comunicare verbala -irascibilitate Irascibilitate
cu semenii cu personalul-
ineficienta -insuficiente cunostinte
refritoare la boala sa
-bolnavul este
irascibil, recalcitrant
11.A actiona
conform
propriilor
convingeri si
valori, a
practica religia
12.A fi
preocupat in
vederea
realizarii
13.A se recrea
modul de transmitere
a acesteia
-Dificultati in a-si mentine temperatura corpului in limite

normale
-Irascibilitate

oxigen conform -aerisesc salonul dimineata si amelioreaza
nevoilor seara
organismului pe tot
parcursul
-asigur temperatura optima de
spitalizarii.
18-20°C
2.Ameliorarea
oxigenoterapie, sterilizez sonda,
schimb apa din umidificator
ROL PROPRIU:
-recomand bolnavului pozitia
semisezanda pentru usurarea
respiratiei
-invat bolnavul sa faca exercitii

de respiratie(inspir profund si
lent)
Hipertermie 1.Pacientul sa ROL PROPRIU: Febra cedeaza
beneficieze de o dupa 20 zile.
stare de bine, de -aerisesc salonul
confort.
-asigur imbracaminte lejera
2.Disparitia
temperaturii in 15
-schimb lenjeria de pat si de corp
zile
ori de cate ori este nevoie
-invat bolnavul sa poarte sosete

din bumbac si sa le schimbe
frecvent
-asigur temperatura optima in

salon
-sterg bolnavul de transpiratie
-calculez bilantul hidric/24h
-servesc bolnavul cu cantitati

mari de lichide la temperatura
corpului (cel putin 2 l/zi)
ROL PROPRIU:
-masor temperatura de 2 ori/zi
-supraveghez bolnavul
ROL DELEGAT:
-administrez antitermice,
PARACETAMOL 2tb/zi, si
tuberculostaticele
prescrise:HIN300mg
+RMP600mg +PZM2000mg
+EMB1600mg, zilnic
Diaforeza Pacientul sa aiba o ROL PROPRIU: Dupa 7 zile
stare de bine, de transpiratia a
confort fizic in timp -mentin tegumentele pacientului diminuat.
de o saptamana. curate si uscate
Dupa 15 zile,
-spal tegumentele ori de cate ori bolnavul prezinta
este necesar transpiratii
minime.
-schimb lenjeria de pat si corp
-mentin igiena riguroasa a plicilor

si a spatiilor interdigitale
-asigur imbracaminte usoara si

comoda
-administrez lichide caldute (cel

putin 2 l/24h)
ROL DELEGAT:
-administrez antitermice
progresiv in
greutate.
pacientului
alimente la o temperatura
atragator, la ore regulate
-las pacientul sa aleaga

dupa gusturile sale
-urmaresc cantitatea de
alimente consumate
-cantaresc bolnavul
saptamanal
-maresc progresiv valoarea

nutritiva a ratiei
calorii/24h
alimentatiei (3 mese si 2
gustari la orele 8-10-13-
16-19)
Risc de hemoptizie Reducerea acestui ROL PROPRIU: Bolnavul nu
risc prin acorda atentia
Risc de infectie cu bK a informarea corecta -explic bolnavului ce este cuvenita celor
anturajului a pacientului hemoptizia si cum se poate enuntate.
preveni
Reducerea acestui Bolnavul
risc prin recunoaste ca ar fi
informarea corecta -recomand respectarea un potential risc
a bolnavului si tratamentului cu tuberculostatice pentru cei din
aplicarea unor jurul sau.
masuri de profiaxie -recomand sa renunte la alcool si
tutun
-recomand evitatrea expunerii la

soare, caldura si ingerarea de
alimente sau lichide fierbinti
-recomand evitarea eforturilor

fizice
ROL PROPRIU:
-izolarea bolnavului in sectia TBC

Bistrita
-sterilizarea veselei, lenjeriei de

corp si pat, a obiectelor ce vin in
contact cu bolnavul
-educarea bolnavului in ceea ce

priveste actul expectoratiei
ROL DELEGAT:
Cunostinte insuficiente Pacientul sa -explorez nivelul de cunostinte al Pacientul a
acumuleze noi bolnavului acumulat noi
boala si modul de -stimulez dorinta de cunoastere boala sa si modul
transmitere al de transmitere al
acesteia acesteia
-constientizez bolnavul asupra
propriei responsabilitati privind
sanatatea
-corectez deprinderile
daunatoare sanatatii (alimentatie
inadecvata, fumat, consum de
alcool)
-explic importanta pe care o are

continuarea tratamentului in
ambulator dupa externare
precum si importanta
controalelor periodice.
Irascibilitate Pacientului sa i se -stimulez comunicarea cu alti Pacientul devine
insufle optimism si bolnavi cu un tonus psihic pozitiv, mai optimist, mai
calm. aflati in curs de vindecare. putin irascibil,
comunica bine cu
ceilalti bonavi si
cu personalul.
si patologice men-
tar
03.III 110/70 92 22 36,8°C BK omog= Radiogra- Paracetamol Hiper-
negativ fie PA 2x1 tb caloric
VSH=70-100 Brofimen tb
Hgb=8,4g/dl 1-1-1
VEP=28% Vit B6
L=11800 1tb dim.
Glicemie HIN 100mg
=79mg/dl 1+1tb
TGO=31u/l PZM 500mg
TGP=50u/l 1+1tb
Uree=17mg/
dl
Creat=0,8mg/
dl
RBW=neg
Ex urina=
normal
04 III 120/70 74 22 37,4°C Paracetamol -/-
2x1tb
Brofimen tb
1-1-1
Vit B6
1tb dim.
RMP 150mg
1+1cp
EMB 400mg
1+1tb
05 III 125/70 70 21 39,2°C Paracetamol -/-
2x1tb
Brofimen tb
1-1-1
Vit B6
1tb dim.
RMP 150mg
1+1cp
EMB 400mg
1+1tb
06 III 110/ 68 20 39,5°C Paracetamol -/-
80 2x1tb
Brofimen tb
1-1-1
Vit B6
1tb dim.
HIN 2tb
RMP 2cp
PZM 2tb
EMB 2tb
07 III 120/ 68 20 38,3°C Paracetamol -/-
70 2x1tb
Brofimen tb
1-1-1
Vit B6
1tb dim.
HIN 100mg
3tb
RMP 150mg
4cp
PZM 500mg
4tb
EMB 400mg
4tb
10 III 125/ 68 20 37,4°C -/-
75 Metoclopra-
mid 3x1tb
13 III 120/70- 62 20 37,9°C -/- -/-
Metaspar
3x1 cp
14 100/70- 62- 17- 37,0- -/- -/-
III- 125/80 70 19
23 III 38,4°C
24 120/70 68 20 36,8°C Brofimen tb -/-
III-
28 III 1-1-1
Metoclopramid
3x1tb
Metaspar
3x1 cp
Rinofug
3x5 pic
Vit B6
1tb dim.
HIN 100mg
3tb
RMP 150mg
4cp
PZM 500mg
4tb
EMB 400mg
4tb
29 120/70 67 22 38,5°C Brofimen tb -/-
III-
1-1-1
01 IV
Metoclopramid
3x1tb
Metaspar
3x1 cp
Rinofug
3x5 pic
Doxicilina
1 cp/12h
Vit B6
1tb dim.
HIN 100mg
3tb
RMP 150mg
4cp
PZM 500mg
4tb
EMB 400mg
4tb
02 110/60 66 19 38,0°C Brofimen tb -/-
IV-04
IV 1-1-1
Metoclopramid
3x1tb
Metaspar
3x1 cp
Piafen
3x1 tb
Vit B6
1tb dim.
HIN 100mg
3tb
RMP 150mg
4cp
PZM 500mg
4tb
EMB 400mg
4tb
05 100/60- 60- 19- 36,9- -/- R.
IV-26 12075 65 21 38,8°C ulcer
IV Ulcoran
2x1 cp
27 100/60- 60- 17- 36,5- -/- -/-
IV-02 120/75 65 19 36,9°C
V Tranxene 5mg
2x1 tb
03 V 110/65 64 18 36,8°C VSH=74-78 -/- -/-
Hgb=10,6
VEP=35%
L=7200
TGO=31u/l
TGP=35u/l
BK omog=
3b/100c;
C din 3.03.'06=++
04 V- 100/60- 60- 17- 36,2- 23 V Se externeaza
23 V 120/75 68 20 36,8°C Radiogra- din lipsa de
fie PA locuri.
control
BIBLIOGRAFIE
1. TEHNICA INGRIJIRII BOLNAVULUI - VOL. I si II - C.

Mozes, Ed. Medicala 1978
2. GHID DE NURSING - Ed. Viata Medicala Romaneasca
3. TRATAT DE MEDICINA INTERNA - Prof. Radu Paun,

Ed. Medicala 1983
4. FTIZIOLOGIE - Marcel Popescu, Ed. "POLSIB" Sibiu

1996
5. MANUAL DE MEDICINA INTERNA PENTRU CADRE

MEDII - Borundel, Ed. ALL
6. MANUAL DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIA OMULUI -

clasa a XI-a - I. Teodorescu Exarcu, S. Gherghescu,
I. Ciunnat, Ed. Didactica si pedagogica 1990

Ingrijirea Pacientului Cu Tuberculoza Pulmonara

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ingrijirea Pacientului Cu Tuberculoza Pulmonara

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

INGRIJIREA PACIENTULUI CU TUBERCULOZA PULMONARA

I. 1.1.Prezentarea notiunilor de anatomie si fiziologie a aparatului afectat

1.1.1.Anatomia si fiziologia aparatului respirator

1.2.Prezentarea teoretca abolii

II. Supravegherea pacientului din momentul internarii pana la externare si efectuarea

2.1.Internarea pacientului in spital

2.2.Asigurarea conditiilor de spitalizare

2.3.Asigurarea conditiilor igienice pacientilor internati

 Pregatirea patului si a accesoriilor lui

 Schimbarea lenjeriei de pat

 Asigurarea igienei personale, corporale si vestimentare a pacientului

 Efectuarea toaletei generale si pe regiuni a pacientului imobilizat

 Observarea pozitiei pacientului in pat

 Schimbarea pozitiei si imobilizarea pacientului

2.4.Supravegherea functiilor vitale si vegetative

2.6.Administrarea medicamentelor si hidratarea organismului

2.7.Recoltarea produselor biologice si patologice

2.8.Pregatirea pacientului si efectuarea tehnicilor speciale impuse de afectiune

2.9.Educatie pentru sanatate

III. 3.1.Prezentarea cazurilor de boala

 Cazul nr. 1 - plan de ingrijire

 Cazul nr. 2 - plan de ingrijire

 Cazul nr. 3 - plan de ingrijire

3.2.Concluzii asupra lucrarii

Vascularizatia plamanului. Plamanul are o dubla vascularizatie functionala si nutritiva.

Inervatia - simpatica si parasimpatica din plexul bronhopulmonar.

Mecanica respiratiei - schimburile gazoase se realizeaza datorita succesiunii ritmice a doua

TUBERCULOZA este o boala infecto-contagioasa provocata de bacilul Koch, afectand

Evolutia procesului tuberculos este conditionnata de virulenta bacililor, de doza de germeni si

Factori favorizanti ai imbolnavirii: varsta, sexul (raportul barbati/femei este de 7/3),

Simptomele clinice in tuberculoza pulmonara activa sunt, pe de o parte generale, rezultat al

Simptomatologie generala: ascensiuni termice (subfebrilitati sau febra), transpiratii nocturne,

Simptomele functionale respiratorii apar in general dupa intervale variabile de la instalarea

Tratamentul antituberculos are in vedere doua obiective: unul individual (reprezentand

Mijloacele terapeutice prin care se realizeaza obiectivele tratamentului sunt: medicatia

Medicamentele antituberculoase - clasificare:

1.)esentiale - majore: IZONIAZIDA (H), RIFAMPICINA (R)

-de asociere: PIRAZINAMIDA (Z), ETAMBUTOLUL (E),

2.)de rezerva: ETIONAMIDA, CICLOSERINA (T), CIPROFLOXACINA (Q)

REACTII ADVERSE ALE MEDICAMENTELOR ANTITUBERCULOASE:

MEDICAMENT REACTII MAJORE REACTII MINORE

(INH, H) apare in primele luni de administrare -foarte rar disconfort gastric

-greturi sau varsaturi, ameteli

-diverse rashuri cutanate

-foarte rar manifestari articulare de

(EMB, E) -insuficienta renala - rar greturi sau varsaturi

(SM, S) -tulburari vestibulare -potenteaza blocul neuro-mus-

-ameteli cular curoric

- accidental soc anafilactic

Tratamentul tuberculozei si ritmul de monitorizare bacteriologica a evolutiei sub tratament sunt

REGIMUL INDICATII ASOCIERI DE RITM DE CONTROL

I -extrapulmonari cu +4(3)luniHR 3/7 si la sfarsitul lunii a 3-a (T3) pt. cei

-extrapulmonari cu =incheierea fazei intensive

-la sfarsitul lunii a 6-a (T6)

-la sfarsitul lunii a 8-a (T8)

Pentru cazurile cu MDR (multidrogrezistenta) TB se va completa fisa de tratament speciala.

Dupa incheierea tratamentului fisa se va pastra in plicul pacientului de la Dispensarul Anti-

CAPITOLUL II. SUPRAVEGHEREA PACIENTULUI DIN

Internarea pacientului in spital. Internarea bolnavului

Internarea bolnavului se va face pe baza buletinului de

Bolnavul internat este indrumat la serviciul de primire care

Obiectele de imbracaminte si alte eventuale bunuri care se

Bolnavul este insotit in camera de imbaiere, unde, la nevoie,

Asistenta de salon prezinta bolnavul celorlalti pacienti si il