III.5.

Tipuri de contactoare electromagnetice

III.5.1. Contactorul electromagnetic de curent alternativ.

Sunt destinate pentru conectarea motoarelor care lucrează în regim internmitent

(conectări repetate de scurtă durată), pentru conectarea reostatelor de pornire şi pentru diverse
comutaţii în reţele de forţă şi iluminat de curent alternativ, au bobina de acţionare alimeentată în
majoritatea cazurilor în curent alternativ şi circuitul magnetic se execută din tole de 0,35- 1mm
grosime, pentru limitarea curenţilor turbionari. Pentru amortizarea vibraţiilor armăturii datorită
pulsaţiei forţei de atracţie polii miezului sunt parţial ecranaţi cu spire în scurtcircuit.
La contactoarele acţionate cu electromagneţi în curent alteranativ, inductivitatea bobinei
variind invers proporţional cu întrefierul, curentul absorbit de bobină în momentul anclanşării
(când inductivitatea are valoarea cea mai redusă) poate lua valorii de cca. 10- 15 ori mai mari
decât în cazul când armatura este complet atrasă la capăt de sursă.Acest şoc de curent se
micşorează treptat, pe măsură ce armătura se deplasează şi atinge valoarea sa minimă când
întrefierul =o. Raportul dintre şocul de curent şi valoarea minimă (de regim permanent) depinde
de întrefierul iniţial şi de forma ciucuitului magnetic de tipul E, având întrefierul iniţial cel mai
mare comparativ cu alte circuite. Contactoarele cu şocuri mari de curent în momentul anclanşării
nu pot fi utilizate la frecvenţe mari de conectare, de aceea bobinele de acţionare se recomandă a
fi alimentate în curent continuu.
Contactorul de curent alternativ este construit în două variante, şi anume: cu simplă
translaţie şi cu dublă translaţie.

1
III.5.2. Contactorul cu mişcare simplă de translaţie

Schiţa de construcţie a acestui contactor este prezentată în figura 3.1., mai jos:

Figura III. 1 . Schiţa de construcţie a electromagnetului cu mişcare simplă de translaţie A,B-

bornele pentru un pol

Organul motor este un electromagnet monofazat cu spiră în scurtcircuit (reperele 1, 2,

3). Resorturile antagoniste 4 asigură starea de repaus. Pe calea de curent 5 sunt plasate
elementul fix de contact şi una din borne. Calea de curent are doua locuri de rupere, zone in
care sunt plasate plăcile feromagnetice 6. Piesele mobile de contact sunt lipite de puntea 7.
Resortul 8, care aisgură foţa de apăsare în contact este plasat în caseta 9. Funcţionarea
aparatului rezultă din schiţa constructivă.

2
 Camera de stingere are ca principiu efectul de nişe, asociat cu efectul de electrod. Prin
efectul de nişe, arcul electric dezvoltă între piesele de contact este introdus în camera de
stingere şi apoi este divizat într-un număr de segmente egal cu numărul de intervale între
plăcile feromagnetice sub forma literei V. În acest mod apare efectul de electrod, adică de
formare a căderilor de tensiune dintre anod şi catod. Pentru arcul electric scurt, tensiunea de
ardere este:

Ua=n·i
unde n este numărul de intervale, i 25V – tensiunea pe interval, iar Ua este tensiunea arcului
electric. Ca urmare ar trebui ca:

Us<n·i
unde Us este tensiunea sursei.
Procesul de stingere este în realitate uşurat pe de o parte prin faptul că în curent
alternativ curentul trece prin valoarea 0 şi, pe de altă parte, îngreunat de apariţia tensiunii de
restabilire care are o amplitudine mai mare decât tensiunea sursei.
Se admite un regim inductiv ca în figura III.2 şi că tensiunea de arc are o valoare
constantă din momentul separării pieselor de contact până la stingerea arcului electric. Unghiul
0 la care se produce separarea pieselor de contact este aleator. Ecuaţiile de funcţionare ale
circuitului cu originea în O1 sunt:

- în absenţa arcului electric: Us=L·di1/dt

- în prezenţa arcului electric: : Us=L·di2/dt +Ua

III.5.3. Contactorul cu mişcare dublă de translaţie.

Pentru intensităţi mari ale curentului nominal (100...400A), masele în deplasare fiind mai
mari, energia cinetică corespunzătoare este importantă. În aceste cazuri este necesară micşorarea
vitezei de închidere a contactelor, iar cinematica aparatului comportă o mişcare de translatie
dublă: a contactelor şi a electromagnetului. Schema cinematică este prezentată în figura III.3.

3
 Figura III. 2. Cinematica contactorului cu mişcare dubla de translaţie

Astfel, un pol al aparatului este reprezentat prin conductoarele 1,2 pe care sunt plasate
contactele fixe şi bornele aparatului A, B. Pe puntea conductoare 3 sunt plasate contactele
mobile. în caseta 4 se află resortul precomprimat 5. Electromagnetul de acţionare este figurat
prin armătura mobilă 7, bobina 8 şi armătura fixă 9. Transmiterea mişcării de la armătura
mobilă 7 la puntea 3 cu contactele mobile se realizează cu sistemul de pârghii 10, 11, 12.
Resortul precomprimat 6 asigură forţa necesară menţinerii contactorului deschis.

Calea de curent şi camera de stingere.

După cum se observă în figura III.3., calea de curent este contorsionată în zona contactelor, în
vederea formării unei bucle la dispariţia arcului electric şi deci în vederea împingerii acestuia
din urmă în camera de stingere. Această cameră este formată din plăci feromagnetice cu nişe
simplă ca în figura III.4.a sau cu nişe multiplă ca în figura III.4.

4
Figura III. 3 Calea de curent si camere de stingere cu efect de electrod la contactorul cu
mişcare dubla de translaţie
În execuţie normală, contactorul nu este aparat de protecţie. Dacă însă în serie cu polii
principali se conectează un bloc de relee termice, contactorul îndeplineşte şi funcţia de
protecţie împotriva suprasarcinii.

Contactoarele de curent alternativ au viteză de acţionare mult mai mare decât la cele de
curent continuu, deoarece la primele curentul şi fluxul cresc foarte rapid. În ipoteza unei variaţii
sinusoidale a fluxului acesta produce forţa maximă după T/4 adică după un timp de 0,005 s, la
50 de Hz, de la conectarea bobinei. Durata conectării depinde mai ales de masa echipajului
mobil, rezultând o temporizare proprie la închidere între 0,05 – 0,1 s şi la deschidere între 0,02-
0,1 s. [15]

III.5.4. Contactorul de curent continuu.

Contactoarele de curent continuu au circuitul magnetic de tip clapetă, cu armătura

mobilă de tip clapetă, cu armătura mobilă sprijinită pe o prispă pentru asigurarea unei
rezistenţe la uzură mai mare. Uneori aceste contactoare sunt prevăzute cu rezistenţe
economizoare, legate în serie cu bobina de acţionare. În poziţia deschis aceste rezistenţe sunt
scurtcircuitate de un contact auxiliar (normal închis – NI) şi curentul care parcurge bobina de
acţionare are o valoare mare, fiind limitat numai de rezistenţa bobinei. În poziţia închis a

5
contactorului, se deschide contactul auxiliar şi curentul se micţorează, deoarece în acest caz el
este limitat de rezistenţa bobinei şi de rezistenţa economizatoare, legate în serie pe sursă.
Circuitele magnetice ale contactoarelor de curent continuu au întrefier de lucru la poziţia
închis foarte mic, pentru micşorarea solenaţiei necesare obţinerii forţei portante dorite.
Întrefierul este de cca 4-10 mm.
Contactorul de curent continuu este folosit în tracţiunea electrică şi în instalaţiile de
acţionări electrice. Din punct de vedere constructiv, există două variante, în funcţie de principiul
de stingere a arcului electric şi anume:
 contactorul cu mişcare de rotaţie, întrerupere simplă, la care se foloseşte principiul
contactului arcului electric cu pereţi reci în vederea răcirii şi stingerii lui. Arcul electric
este introdus în camera de stingere cu ajutorul suflajului magnetic.
 contactorul cu mişcare de translaţie cu întrerupere dublă, la care se foloseşte efectul de
electrod pentru stingerea arcului electric. Acesta este introdus în camera de stingere prin
efectul de buclă al căii de curent şi efectul de nişă

III.5.5.Tipuri de contactoare:

Figura III. 4 CRF1 – AC3 Contactor cu acţionare magnetică

tri şi tetrapolară pentru comanda motoarelor (circuitul de
comandă este alimentat in c.a. şi c.c.).

Utilizare: rafinarii, centrale de energie, circuite de

excitaţie.
Proprietaţi: conservarea secvenţei de memorie în echipamente automate, în cazul în care
dispare tensiunea de control, economie de energie; sursa de alimentare a bobinei nu debitează
nici un curent, când contactorul este anclanşat şi este insensibil la perturbaţiile reţelei.
Imax=150A, tensiunea 48V, frecvenţa 40..400Hz.

6
 Producător: Telemecanique

Figura III.5 LP5 K Contactor inversor tripolar de larg consum pentru comanda
motoarelor 12A (comanda în current continuu).

Proprietaţi: utilizarea compatibilă cu majoritatea automatelor programabile, comanda

mecanică încorporată, bobina este antiparazită, consumă 1,5 W.
Producător: Telemecanique

Figura III. 6 . LP4 D (DC, AC3) Contactor tripolar de larg consum pentru comanda
motoarelor 9-25A (comanda în current continuu).

7
 Proprietăţi: contactorul, alimentat în current continuu nu necesită nici o interfaţă,
consumul redus îl recomandă la comanda directă a părţilor statice. Este ideal pentru coexistenţa
circuitelor de putere şi cele elecronice.
Producător: Telemecanique

Figura III. 7 LP1 F (AC, AC3) Contactor tripolar de larg consum pentru comanda
motoarelor 115-800A (comanda în curent alternativ).

Figura III. 8 Bobina contactorului LP1 F

Consum mediu la 20C:

- la anclanşare : 50Hz: 550VA, 60Hz :660VA

8
 - în repaus: 50Hz: 45VA, 60Hz: 55VA, cos=0,3
Disipare termică: 12..16W
Timp de acţionare la Un: ‘Închidere’=23..35ms ; ‘Deschidere’=5..15ms
Producător: Telemecanique

Figura III. 9 LP4 K (DC,AC3) 6-12A Minicontactor tripolar pentru comanda motoarelor
(circuit de comandă în current continuu)

Figura III. 10 Contactorul LP4-K (vedere în secţiune)