Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
De Vizitat in Romania
De Vizitat in Romania
Statiunea Mamaia,
vedere din telegondola
scene.
2. Mănăstirea Sucevița este o mănăstire din România,
situată la 18 km de Rădăuți (județul Suceava), înscrisă pe
lista patrimoniului cultural mondial UNESCO. Tradiția
așează pe valea râului Sucevița, între dealuri, o biserică din
lemn și o schivnicie de pe la începutul veacului al XVI-lea.
Legenda spune că, mai târziu, pentru răscumpărarea a cine
știe căror păcate, o femeie a adus cu carul ei tras de bivoli,
timp de treizeci de ani, piatra necesară actualei construcții.
Documentar, mănăstirea este atestată la 1582, în vremea
voievodului Petru Șchiopul.
Monumentul este în realitate ctitorie comună a familiilor
Movileștilor (mari boieri, cărturari și chiar domnitori ai
Moldovei și Țării Românești, sec. XVI-XVII). Construit în
stilul arhitecturii moldovenești - îmbinare de elemente de
artă bizantină și gotică, la care se adaugă elemente de
arhitectură ale vechilor biserici de lemn din Moldova,
edificiul, de mari proporții, păstrează planul trilobat și stilul
statornicit în epoca lui Ștefan cel Mare, cu pridvorul închis.
3. Mănăstirea Neamț este o mănăstire ortodoxă de călugări
din România, situată în comuna Vânători-Neamț,
satul Mănăstirea Neamț, județul Neamț. Este cel mai mare
și mai vechi așezământ monarhal din Moldova. Mănăstirea
este atestată documentar din 1407, însă rădăcinile în timp
ale activității monahale se întind până în veacul al XII-lea.
Ctitorirea mănăstirii îi este atribuită voievodului Petru I
Mușat (1375-1391), care a construit prima biserică din
piatră, astăzi dispărută, însă, pe amplasamentul mănăstirii,
existase o bisericuță mai veche din lemn, numită Biserica
Albă, construită de monahi cu un secol înainte. Biserica
actuală din incinta mănăstirii a fost ctitorită de
voievodul Ștefan cel Mare la sfârșitul secolului al XV-lea și
are hramul Înălțarea Domnului.
În vara anului 1933, intra ca viețuitor al Mânăstirii, Ilie, fiul
lui Maxim și al Ecaterinei Iacob. Acesta va deveni mai
târziu Sfânul Ioan Iacob Românul de la Hozeva.
În incinta mănăstirii se află două biserici, două paraclise,
turnul-clopotniță cu 11 clopote, Seminarul Teologic
"Veniamin Costache", precum și un muzeu cu o colecție de
artă bisericească și sala tiparului. Specific
este Aghiazmatarul circular din fața mânăstirii, unde se
face sfințirea apei la hram. În biserică se află o icoană a
Maicii Domnului pictată în anul 665 în Israel, făcătoare de
minuni.
Așezământul are cea mai mare și mai veche bibliotecă
mânăstirească (18000 volume) și a avut o contribuție
deosebită la dezvoltarea culturii și artei românești
medievale. În camera mormintelor este îngropat Ștefan
Voievod (unchiul lui Ștefan cel Mare), iar în pronaos se
află moaștele sfântului necunoscut descoperite în 1986, prin
scoaterea asfaltului de pe alee.
Turn
Maramureșul este o regiune geografică și etno-culturală
alcătuită din Depresiunea Maramureșului, aflată pe cursul
superior al văii Tisei, și versanții munților care o
înconjoară: Munții Oașului, Gutâi, Țibleș și Rodnei spre
vest și sud, Munții Maramureșului și Carpații Păduroși la
est și nord.
Obiective turistice
Lacurile cu nuferi si lotuși populate cu broaște țestoase
si pești exotici.
Ștrandul cu apă termală Apollo (1900).
Rezervația Naturala "Pârâul Peța" din Băile 1 Mai,
adaposteste 3 specii naturale protejate: Nymphaea Lotus
Thermalis ’ (varietate unică în Europa, relicvă a erei
terțiare), peștele „Roșioara lui Racoviță” (specie
endemică, denumită după naturalistul român Emil
Racoviță) și melcul Melanopsis Parreyssi (supraviețuitor
al erei glaciare).