UNIVERSITATEA SPIRU HARET

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ŞI ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI

PEDAGOGIA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PRIMAR ŞI PREŞCOLAR

LITERATURA ROMÂNĂ
PENTRU COPII
Evaluare 1

Lect. univ.dr Monica Gomoescu

2017
 Capitolul I. LITERATURA PENTRU COPII

1. Se dă textul:
„Pe muşchiul gros, cald ca o blană a pământului, căprioara stă jos, lângă iedul ei.
Acesta şi-a întins capul cu botul mic, catifelat şi umed, pe spatele mamei lui, şi, cu
ochii închişi, se lasă dezmierdat. Căprioara îl linge, şi limba ei subţire culcă uşor blana
moale, mătăsoasă a iedului. Mama îl priveşte, şi-n sufletul ei de fugarnică încolţeşte un
simţământ stăruitor de milă pentru fiinţa fragedă căreia i-a dat viaţă, pe care a hrănit-o
cu laptele ei, dar de care trebuia să se despartă chiar azi, căci vremea înţărcatului
venise de mult încă. Şi cum se uită aşa, cu ochii îndureraţi, din pieptul căprioarei scapă
ca un muget înăbuşit de durere; iedul deschide ochii. Căprioara se îmbărbătează, sare
în picioare şi porneşte spre ţancurile de stâncă din zare, printre care vrea să-l lase
rătăcit.” De Emil Garleanu

Argumentaţi, în maxim 250 de cuvinte, caracterul literar al textului dat, prin

indicarea a cel puţin trei mărci ale literarităţii.

2 .Definiţi conceptul de literatură beletristică.

3. Definiţi conceptul de „literatură pentru copii”.
4. Numiţi cel puţin patru trăsături ale literaturii pentru copii şi oferiţi pentru
fiecare trăsătură identificată exemple de opere care să prezinte trăsătura
respectivă.
5. Numiţi trei teme ale literaturii pentru copii şi daţi exemplu, pentru fiecare
temă, de cel puţin două opere din literatura română şi universală, indicând şi
autorii acestora.
6. Explicaţi, în maxim 70 de cuvinte, conceptul de „caracter mediat” al
literaturii pentru copii.
 7. Redactaţi un eseu de maxim 400 de cuvinte în care să vă exprimaţi opinia cu
privire la valoarea educativă a literaturii pentru copii.

Fragmentul prezentat face parte dintr-o opera literara deoarece autorul isi exprima
in mod indirect ideile ,gandurile si sentimentele cu ajutorul personajelor si al actiunii.

Modul de expunere este naratiunea prin care sunt relatate intamplari si fapte intr-
o anumita succesiune.

Naratiunea presupune :

-narator (povestitor)

-actiune(intamplarile prezentate intr-o anumita ordine)

-personaje ( participantii la actiune)

Descrierea se impleteste cu naratiunea.Naratiunea contine elemente descriptive

ce contureaza cele doua personaje. Descrierea se realizeaz prin expunere prin care sunt
prezentate trasaturile caracteristice ale caprioarei, a puiului si peisajului.

Povestea se deschide printr-un tablou calm plin de duiosie si dragoste. Intr-o

atmosfera de liniste si frumusete .

Prin intermediul epitetelor,comparatiilor si al enumeratiei,autorul infatiseaza

sugestiv tabloul initial in care caprioara isi dezmiarda puiul stand pe muschiul „gros
,cald, ca o blana a pamantului”. Iedul aceea „fiinta frageda inchide ochii,intinzand
botul”catifelat si umed”, lasandu-se mangaiat pe” blana moale, matasoasa”.

Structura operei literare”Caprioara” presupune:tema si subiectul.

Tema operei literare:

Naratiunea , „Caprioara face parte alaturi de alte schite(„Gandacelul”,”Fricosul”

….) din volumul „ Celor care nu cuvanta” De Emil Garleanu. In aceasta schita este
zugravita o intamplare sfarsietoare din viata unei caprioare care se jertfeste pentru a-
si salva puiul, punand in evidenta tema tulburatoare a sacrificiului matern.

Subiectul este subordonat temei. El presupune desfasurarea unor intamplari si

existenta unor personaje. Subiectul e o intamplare sfarsietoare din viata unei caprioare
care se jertfeste pentru a-si salva puiul,punand in evidenta tema tulburatoare a
sacrificiului matern.

1.Literatura beletristica sau artistica nu aduce informatii precise despre obiectul

prezentat.Imaginea subiectiva, strict personala a scriitorului despre obiect ,nefiind o
copie a realitatii.

Sriitorul exprima ceea ce l-a impresionat pe el.

Se adreseaza ,in acelasi timp, sensibilitatii si mintii umane, facand sa ne

imaginam si sa traim cele relatate.

Se ceeaza imagini artistice si un limbaj colorat,bogat in figuri de stil.

2.Literatura pentru copii cuprinde totalitatea operelor literare apartinand

deopotriva literaturii nationale si universale, culte sau populare, care sunt utilizate in
procesul de invatamant .

.În sens restrâns, literatura pentru copii cuprinde totalitatea creaţiilor scrise şi orale, inspirate
de universul copilăriei, care se supun criteriilor estetice, cu valoare artistică recunoscută şi care
prezintă, dincolo de mărcile literarităţii, şi o dimensiune a eticii moralizatoare.

Pentru a fi incluse în literatura pentru copii, operele literare trebuie să

îndeplinească anumite criterii:

- să aibă valoare artistică şi estetică;

- să fie accesibile pentru diferite categorii de vârstă ;

pentru copii prin conţinutul lor atractiv, prin înalta lor valoare educativă şi
pentru- să aibă valoare educativăcaracter moralizator;

- sa exploreze universul infantil;

3.O trasatura importanta a literaturii pentru copii este caracterul

instructi-educativ al operelor de acest fel, scrise intr-o forma accesibila,pentru-
ca, spune G. Calinescu: „Copilul se naste curios de lume si nerabdator de a se
orienta in ea”.Literatura care-i satisface aceasta pornire,il incanta.

O alta trasatura a textelor din literatura pentru copii este umorul.

„”Ispravile lui Pacala” de Petre Ispirescu si feeria „ Sanzaiana si Pepelea” de V.
Alecsandri dar si fragmene din Amintiri din copilarie de Ion Creanga au haz
,amuza.

Ceea ce face caracterul specific al literaturii pentru copii nu trebuie identificat

cu caracterul educativ al foarte multor texte literare.

Sfera literaturii pentru copii este foarte cuprinzătoare, acoperând

aproape toate genurile şi speciile literare.Aceasta largă cuprindere a sferei
literaturii se datorează interesului, curiozitătii fireşti la această vârstă.

,,Copilul se naşte curios de lume şi nerăbdător de a se orienta în ea.

Literatura care îi satisface această pornire,îl încântă,,(G. Călinescu,art.cit.
pag.276).

Operele literare pentru copii provin pe două căi: unele au fost scrise special
pentru copii, cum ar fi:Dumbrava minunată de Mihail Sadoveanu,Iedul cu trei
capre de Octav Pancu-Iaşi sau povestirile lui Sîntimbreanu,cele mai multe însă
nu au fost scrise în mod special pentru copii(Somnoroase păsărele de Mihai
Eminescu,Boul şi viţelul de Gr. Alexandrescu, Amintiri din copilărie de Ion
Creangă,Vestitorii primăverii de G. Coşbuc etc.).Ele au intrat în sfera literaturii
frumuseţea artistică
4.Copilăria rămâne lumea miracolului și a magiei, o insulă a fericirii spre care toată
lumea se îndreaptă, fiindcă Măria – Sa , Copilul știe să se facă cea mai plăcută gazdă din
lume. Unul dintre simbolurile acestui univers este și Nică, cel care ne invită într-o lume fără
vârstă, o lume a jocului, a inocenței, căci prin el, Ion Creangă, a impus în literatura română
mitul copilăriei fericite, a ”copilăriei vesele și nevinovate”, după care omul matur suspină la
fiecare început de capitol: ”Stau câteodată și-mi aduc aminte ce vremi și ce oameni mai erau
prin părțile noastre pe când începusem și eu, drăgăliță – Doamne, a mă ridica băiețaș la casa
părinților mei …”. Opera Amintiri din copilărie este, așadar, ”povestea” vârstei inocente
evocate nostalgic într-un neobosit monolog în care eroul ei apare, deopotrivă, ca personaj și
ca narator. Făcând referire la această operă, Jean Boutiere observă: ”Creangă scrie cartea
retrăirii unei vârste cu sentimentul reîntoarcerii acasă dintr-un exil neînduplecat.”

O altă abordare a temei, de data aceasta la granița dintre real și fantastic, ne-o oferă
Mihail Sadoveanu în cartea sa Dumbrava minunată. Lizuca adoarme în dumbrava din pădure
și se visează în lumea basmelor, pornind într-o aventură a cunoașterii împreună cu prietenul ei
nedespărțit, cățelul Patrocle. Poate vorbi cu florile și cu toate vietățile pădurii, o întâlnește pe
domnița prichindeilor, care o poartă în lumea feerică a basmelor, sau îi povestește despre
Strâmbă – Lemne, Sfarmă – Piatră și alți uriași din timpuri străvechi. Citind Dumbrava
minunată avem impresia că am pătruns pe un tărâm magic presărat cu vise și tivit cu
imaginație, căci Copilăria este, fără doar și poate, partea tangibilă din Paradis.

O schimbare de registru aduce scriitorul I.L. Caragiale, care zugrăvește în stilul său
inconfundabil, în Vizită și D-l Goe…, tipul copilului răsfățat, obraznic și egoist, dezvăluid
astfel efectele negative ale educației prost primite de odraslele unor familii înstărite.
Contrastul dintre aparență și esență, diferența dintre ceea ce sunt și ceea ce vor să pară
personajele, constituie la acest prozator o sursă inepuizabilă a comicului, dublată de o doză de
ironie resimțităpe tot parcursul lecturii.
In literatura universala tema copilariei considerate indeobste”mari carti ale
copilariei”amintim:”Cuore „ de Edmondo de Amicis, „Singur pe lume” de Hector Malot,
„Aventurile lui Tom Sawyer” de MarkTwain, „Micul print” de Antoine de Saint Exupery
O alta tema abordata in literatura pentru copii este lumea celor care nu cuvanta.
O tonalitate directă, simplă, empatică faţă de destinele narate ne propune Ioan Alexandru Brătescu-Voineşti în
‘Puiul’, ‘Privighetoarea’, ‘Bietul Tric’ sau ‘Niculăiţă Minciună’. O coloratură aparte au schiţele şi povestirile lui Emil Gârleanu, în
volumul ‘Din lumea celor care nu cuvântă’. Otilia Cazimir, numită ‘poeta sufletelor simple’, ascultă şi redă clipele vesele sau
triste trăite de copii. ‘Balada unui greier mic’ sau ‘Câţi ca voi!’, de George Topârceanu, îi încântă cu tâlcul lor pe copii, în timp ce
Ionel Teodoreanu a creionat, în ‘Uliţa copilăriei’ şi ‘La Medeleni’, o adevărată frescă a copilăriei şi adolescenţei.

O alta tema pe care o intalnim in literatuta pentru copii este educatia copiilor. Amintim aici: „Vizita”,”D-l
Goe”de Ion Luca Caragiale””Ursul paclit de vulpe” ,”Pungyta cu doi bani”,”Capra cu trei iezi”de Ion creanga. In literatura
universala:”Hansel si Gretel’

Tema naturii o gasim in poeziile Otiliei Cazimir,care a dedicat multe din versurile sale copiilor ,a prezentat in
placheta „Baba Iarna intra-n sat” tablouri din diferite anotimpuri

5. Literatura pentru copii este parte integrantă a literaturii naţionale şi

universale. În anul 1964, scriind despre Jules Vernes şi literatura pentru copii,
George Călinescu facea o precizare, prin care sublinia un adevăr psihologic

fundamental: copilăria ca stare sufletească este o permanenţa a vieţii noastre,

,, Ca sa fie opere de artă, scrierile pentru copii şi tineri, trebuie sa intereseze si
pe oamenii maturi si instruiti. Copilaria nu dispare niciodată din noi, ea
constituie izvorul permanent din care decurg toate meandrele vieţii noastre.,,
(G. Călinescu, Cronicile optimismului, E.P.L.Buc. 1964,p. 274).

6.Valoarea educativa a literaturi pentru copii consta,asadar in calitatea de a stimula si

dezvolta personalitatea copilului in mod complex ,astfel:

a)in plan intelectual-educarea diferitelor procese si insusiri psihice ale prescolarilor-senzatiile

si mai ales perceptiile si reprezentarile copiilor se imbogatesc.Formarea unor reprezentari clare
despre obiectele si fenomenele lumii inconjuratoare contribuie la imbogatirea cunostintelor
copiilor,dar,si-n acelasi timp,la dezvoltarea memoriei si gandirii lor,exersand astfel memoria,functiile
ei(intiparite,pastrate si actualizate) se perfectioneaza treptat.In acelasi timp copilul este pus in
situatia de a face analiza,sinteza,comparatie,generalizare,abstractizare si-n felul acesta se cultiva o
gandire logica,productiva,creatoare,maleabila.

In stansa legatura cu gandirea se educa si este influientat limbajul,vorbirea,comunicarea. In

acest sens textul literrar este cel mai fertil mijloc de educarea a limbajului ,de la formarea
deprinderilor de rostire corecta ,fonematica la stapanirea unui vocabular bogat si la exprimarea
corecta.

Copilul exprima gandurile sale cu multa usurinta,insa pus in situatia sa repete o poezie sau sa
povesteasca o scena din poveste sau basm,el intampina greutati in a se exprima gandurile si
sentimentele altora.Pe masura ce capataexpierenta de viata creste nivelul reprezentarilor despre
obiecte si fenomenele lumii inconjuratoare,intr-un cuvant,cand el ajunge la un anumit grad de
dezvoltare si maturizare a stucturilor si insusirilor psihice ,aceasta greutate in a se exprima dispare
treptat’.

La copilul prescolar ,care are ca specific o gandire global-intuitiva,cunoasterea este concret-

senzoriala,concret-intuitiva, de aceea eltrebuie condus sa observe.

Deci prin text educam si stimula spiritul de observatie atentia, imaginatia creativa si activa.

b)In plan afectiv- literatura pentru copii ca arta a cuvantului are menirea de a sensibiliza pe
micutii ascultatori si cititori.In sufletul lor se nasc sentimente si atitudini,se trezesc emotii si trairi
complexe.

c) In plan temperamental si caracteriologic, literatura pentru copii ajuta si stimuleaza

prefigurarea multor trasaturi distincte ale vointei si caracterului.Varsta prescolara este o perioada
favorabila educarii vointei si a trasaturilor de caracter, deoarece acum , datorita receptivitatii
copiluli,spiritul de imitatie mai accentuat si a posibilitatilor mai mari de inregistrare si
asimilare,eficienta influentelor educative este mai mare, chiar daca la aceasta varsta abia incep sa se
schiteze primele trasaturi de caracter ca manifestari relativ stabile de comportare.

d)In plan moral si comportamental-conturarea unor modele pe care le pot copia si prin
acestea se stimuleaza formarea unor conduite si constiinte morale.

Copilul de varsta prescolara mica nu are o motivatie interna asupra conduitei civilizate.El
asculta si se supune datorita autoritatii castigate de educatoare,invatatoare sau parinte,insa pe
masura ce inainteaza in varsta apare o conduita si chiar contiinta cu deprinderi si chiar obisnuinte
morale

Numai facand cunostiinta cu situatii noi,cu obiecte si fenomene care sa-i atraga atentia
opilul va capata reprezentari clare despre bine si rau, cinste-necinste,adevar-minciuna,munca-
lene,disciplina-indisciplina.

Dupa ce copiii vor asculta si intelege mesajul povestirii”Capra cu trei iezi”,de exemplu ei fac
distinctia intre fortele raului si cele ale binelui,sau povestindu-i-se „Fata babei si fata
mosneagului”,ei vor cunoaste ce inseamna cinstea-necinstea, adevarul-minciuna,munca-lenevia sau
in povestirea”Puiul”de Al. Bratescu-Voinesti despre disciplina ascultare si neascultare sau ignorarea
sfaturilor celor mari
 Cu toate ca in vremurile contemporane nu intotdeauna invinge binele sau adevarul nu iese
la iveala,noi educatoarele prin intreaga activitate desfasurata trebuie sa demonstram copiilor ca
binele pe care-l facem celor din jur prin valentele lui pozitive se va rasfrange si asupra noastra ,iar
munca facuta cu perseverenta si cinste ne va ajuta sa invingem orice greutate.

Capitolul II. FOLCLORUL LITERAR ŞI COPIII

1. Definiţi conceptul de „folclor”.

2. Numiţi cel puţin patru trăsături ale folclorului literar.
3. Menţionaţi câte două specii populare pentru fiecare din cele trei genuri literare
fundamentale.
4. Numiţi şi exemplificaţi trei specii ale folclorului copiilor.
5. Redactaţi un eseu de maxim 300 de cuvinte în care să prezentaţi, la alegere, o
specie a folclorului copiilor, evidenţiind particularităţile speciei şi potenţialul
său instructiv-educativ

1.Folclorul (literatura populara) este alcatuit din totalitatea creatiilor literare poulare
(doine,balade , ghicitori,proverbe,basme , legende ,etc,)de omare vechime ,bogatie,varietate,si
valoare artistica,care sunt strans legate de simtirea si gandirea poporului nostru ,de viata si istoria lui.

Folclorul literar reprezinta totalitatea operelor artistice ,create de autori anonimi( ale caror
nume este necunoscut), fiind transmise prin viu grai, pe cale orala

2Trasaturile literaturii populare:

-caracter anonim(nu cunastem autorul);

-caracter oral (a fost transmisa prin viu grai de-a lungul generatiilor:se cunosc mai multe
variante);

-caracter colectiv( este rezultatul contributiei mai multor autori ,textul initial creat de un om
talentat din popor ,transmintandu-se prin viu grai,a suferit modificari succesive prin interventia celr
care i-au asigurat circulatia in timp;

- caracter sincretic (in realizarea lor se imbina mai multe arte :muzica,dans etc);

3.Doina-specie a liricii populare in are sunt exprimate cele mai puternice si mai deosebite
sentimente ale poporului :iubire,ura,impotriva asupritorilor,dor de instrainare.

Ghicitoarea sau cilimitura-specie a liricii populare concisa in versuri sau proza cu caracter
alegoric in care se redau trasaturile caracteristice ale unei fiinte,lucru, fenomen ce urmeaza a fi
recunoscute.
 Balada-specie epica populara,inspirata din traditia istorica sau populara si care relateaza o
actiune eroica,o legenda ,o intamplare insemnata(in creatia populara se mai numeste si cantec
batranesc).

Basmul-specie epica populara,indeosebi in proza,in cuprinsul careia se povestesc intamplari

fantastice impletite cu cele reale,savarsite de personaje cu forte supranaturale.

Snoava-specie epica aliteraturii populare,de intindere mica,cu caracter anedoctic,in care

elementul epic se impleteste cu cel satiric.

Legenda- specie agenului epic, populara in proza sau in versuri; amestec de adevar si
fictiune cu privire la originea unei fiinte,lucru,moment istoric tinut sau faptele unor eroi. In legenda
se explica un fapt real printr-o cauza fantastica.

4.Jocurile de copii

Aidoma cilimiturilor ,ele sunt poezii enigmatice” sunt jocuri de cuvinte cu structura speciala”

Primele culegeri de jocuri de copii au fost realizate de catre P. Ispirescu,G. Dem.

Teodorescu.Cunoscute sub numele de sorti sau numaratori,jocurle atrag atentia printr-o anumita
ritmica:”A,e ,i,o ,u

Chitula-te tu!

Io m-am chitula-to,

In coamaru su patu.”

Snoava este o creatie populara in proza,de scurta durata intindere, in care se relateaza o
intamplare cu final hazliu si se face haz pe seama unor defecte omenesti,cum sunt
lenea,prostia,inganfarea, minciuna ,zgarcenia sau hotia penru ale corecta.

Specie foarte raspandita in folclor, cu personaje bine cunoscute (

Pacala,Tandala,Pepelea,Nastratin Hogea),snoava exprima intelepciunea si umorul omului din popor,
modul sau simplu de a judeca intamplari si oameni si de a critica defecte omenesti.

Sub aparenta prostiei,personajele exprima, de fapt ,modul intelept de a rade de prostie.

Amintim astfel snoavele:Boierul si Pacala”,Ed. Humanitas,”Pacala avocat”,Ed. Teora,Despre

minciuni si flecareli”,Ed. All

Basmul este o naratiune populara in proza, de mare intindere si cu multe personaje , inzestrate
cu puteri supranaturale,reprezentand binele, care lupta cu forte potrivnice si le biruie

Amintim basmele populare”Praslea cel voinic si merele de aur”,”Aleodor imparat”

LEGENDA este o scurta naratiune populara sau in proza sau in versuri, in care se da o explicatie
imaginara uni fapt real.

In legenda se explica originea unor fiinte,plante sau animale,numele unor

locuri,rauri,desfasurarea unor momente istorice sau faptele unor eroi
 5.BASMUL -eseu

Basmul este o naratiune populara in proza, de mare intindere si cu multe personaje ,

inzestrate cu puteri supranaturale,reprezentand binele, care lupta cu forte potrivnice si le biruie

Basmul este o naratiune de mare intindere cu o actiune complicata ,plasata intr-un spatiu
imaginar(cele doua taramuri aflate la mare distanta),cu un timp imaginar nedeterminat,indelungat ca
durata,desfasurata pe mai multe planuri,cu interventia asupra supranaturalului,binemle inviinvinge
raul.Personaje numeroase, inzestrate cu puteri supranaturale,reprezentand fortele binelui sau
raului.Naratiunea se imbina cu dialogul si descrierea

Basmul, datorita aspectului preponderent imaginar, stimuleaza cu precadere

afectivitatea,care este fundamentala in formarea caracterului moral al constiintei si al
comportamentului la varsta prescolara.

Copilul isi construieste astfel un univers imaginar pe baza pe baza unui „posibil real”,taramul
basmelor dezvoltandu-i capacitatea de a-si construi si verbaliza trairile si protectiile fara sa-i
primejduiasca viata,si nici etic

Copilul se transpune in locul unui personaj, se inchipuie un alt” eu”,realizandu-se perspectiva

dualista de care are nevoie comunicarea interumana.

Lumea basmelor le dezvolta copiilor capacitatea de a-si organiza si verbaliza

trairile,dezvoltandu-le de a se lupta pentru dreptate.De exemplu,prezentandu-le basmul’Praslea cel
Voinic si merele de aur”, de P. Ispirescu, copiii se transpun in personajul principal, cauta solutii, in
acest caz ei isi imagineaza pozitia pe care trebuie sa o ia

Ca urmare ,basmul influenteaza comportarea morala a copiilor pentru ca ei asculta povestea

,retraiesc intamplarile din ralitate si proiecteaza altele proprii,posibile prin adoptarea punctului de
plecare.

In basm, cu ajutorul stereotipiei,se realizeaza imagini afective,reprezentari de personaje cu

comportamente stabile ce devin astfel portete fata de care copilul isi manifesta simpatia sau
antipatia si din care isi alege modele etice sau fata de care isi exprima respingerile. Tot prin steretipia
basmului, copilul isi construieste ,imaginar, canoane si isi creaza astfel obligatii la care noi, adultii,nici
nu ne gandim,de pilda, sa pastreze o taina sau sa-si franeze curiozitatea.

Basmul il face pe copil sa se simta puternic, sa traiasca satisfactia invingatorului pentru ca el

se indentifica pe plan imaginar cu eroul basmului..

Din desfasurarea peripetiilor basmelor pe care le descopera,copilul”intelege” si asfel „invata”

ca si el va trebui sa treaca prin incercari, care-i vor verifica intepciunea, curajul,indrazneala, puterea
de a pastra o taina, de a-si impune legi de conduita, de a sculta sfaturile celor mari ,de a nu se lua
dupa aparente si a nu se lasa amagit de ele..

Basmele au incantat intotdeauna copilaria tuturor generatiilor. Acestea constituie un mijloc

important care contribuie la largirea orizontului copilului.. Basmele ,ca si povestile, scot in evidenta;
trasaturile personajelor dandu-i copilului posibilitatea sa invete sa deosebeasca frumosul de urat,
binele de rau si sa urmeze exemplul personajelor pozitive.

Ch. Perrault, vorbind despre rolul educativ al basmelor pe care le-a creat cu atata maiestrie
spunea: „Oricat de simple si usoare ar parea aceste povesti ,ele nasc, fara indoiala ,intre copii
dorinta de a fi asemanatori cu cei buni ,care ajung fericiti ,in acelasi timp se naste in sufletul lor
teama fata de nenorocirile ce li s-ar putea intampla daca i-ar urma pe cei rai”.