Sunteți pe pagina 1din 6

AURELIA NISTOR

(Republica Moldova)

JOCUL DIDACTIC – METODĂ EFICIENTĂ


DE DEZVOLTARE INTELECTUALĂ A ELEVILOR
LA MICA ŞCOLARITATE
Rezumat. În acest articol este descris impactul jocului didactic asupra dezvoltării intelectuale a elevilor de vârstă şcolară
mică. Este propusă o serie de jocuri didactice utilizate timp îndelungat în practica personală la lecţiile de limbă română şi
matematică.
Cuvinte-cheie: şcolarul mic, joc didactic, metodă activă, intelect, eficienţă.

Dezvoltarea intelectuală a copilului se desfăşoară Jocurile sunt strategii euristice în care copiii îşi
în contextul propriilor activităţi de învăţare şi are drept manifestă isteţimea, inventivitatea, iniţiativa, răbda-
forţă motrică contradicţiile apărute dintre „vechi” şi rea, îndrăzneala şi curajul. Prin încărcătura sa afectivă,
„nou”. Mecanismul acestei dezvoltări este trecerea de jocul asigură o antrenare mai deplină a întregii activităţi
la exterior la interior, de la social – la individual. Una psihice. În joc copilul este un adevărat actor şi un simplu
dintre condiţiile fundamentale ale decurgerii dezvoltării spectator. El participă, cu toată fiinţa lui, la îndeplinirea
intelectuale este comunicarea copilului ca mod valoros obiectivului jocului, realizând în felul acesta o învăţare
de interacţiune psihosocială a persoanelor. Actualmente, autentică [9].
cunoscut este rolul comunicării drept condiţie de bază în Referindu-ne la jocul didactic, constatăm că acesta
dezvoltarea psihicului uman avansat de Vâgotskii (1983) este o activitate care sprijină înţelegerea obiectivelor
care a explicat legătura dintre dezvoltarea psihică şi planificate, fixarea şi formarea unor deprinderi durabile,
comunicare [15]. precum şi împlinirea personalităţii şcolarului mic. Fieca-
Conform lui L. Vâgotskii, dezvoltarea psihică a re joc didactic cuprinde următoarele componente consti-
individului nu este altceva decât însuşirea experienţei tutive: conţinutul, sarcina didactică, regulile jocului,
sociale de către el, iar aceasta are loc doar în interacţiu- acţiunea de joc [5].
nea cu alte persoane, adică prin intermediul comunicării. Jocurile didactice, în majoritatea lor, au ca element
La rândul său, comunicarea se dezvoltă şi ea în corelaţie didactic întrecerea între grupe de elevi sau chiar între
cu celelalte funcţii psihice, deoarece întreaga activitate elevii întregului colectiv, făcându-se apel nu doar la
psihică constituie un tot unitar, prin care se realizează cunoaşterea lor, dar şi la spiritul de echipă, disciplină,
interacţiunea copilului cu mediul înconjurător. Mediul ordine, coeziune în vederea obţinerii victoriei. Întrecerea
şcolar îi oferă copilului la vârsta de 6-7 o colectivita- prilejuieşte copiilor emoţii, bucurii, satisfacţii. Copiii
te şi un loc de activitate cu numeroase întrepătrunderi obosesc repede şi de aceea este necesară introducerea
intelectuale –comunică cu alţii şi cu semeni necunos- jocurilor încât perioadele care solicită atenţia să alterneze
cuţi, se adaptează la noile condiţii şi exigenţe, ocupă un cu activitatea de învăţare.
nou statut în relaţiile interpersonale. Copilul este pus în Jocul didactic urmăreşte un scop bine determi-
situaţii de a-şi demonstra eficienţa ideilor, de a-şi plani- nat, presupune o situaţie de joc, anumite condiţii, reguli.
fica activitatea etc., conducând ca rezultat la consecinţe Ele au menirea de a plasa copilul în lumea cunoştinţe-
favorabile pentru dezvoltarea intelectului. Activitatea de lor, de a-l înarma cu deprinderi pentru a putea opera cu
învăţare la această vârstă şcolară (mică) devine o preocu- cuvântul. Prin intermediul jocului obişnuim copilul să
pare majoră în programul zilnic al elevului, însă dorinţa gândească independent, să aplice cunoştinţele acumulate
lui de joc nu se diminuează, jocul rămânând o problemă preventiv în diferite situaţii. Ele vin să altoiască copilului
majoră în perioada copilăriei. cele mai frumoase calităţi intelectuale, morale, estetice.

60 UNIVERS PEDAGOGIC NR. 3 (51) 2016


Aurelia Nistor. Jocul didactic – metodă eficientă de dezvoltare intelectuală a elevilor la mica şcolaritate

Ele influenţează şi asupra emoţiilor copilului, devenind îndeplinite majoritatea cerinţelor, dar mai ales dacă este
mai dinamici, ingenioşi, încrezuţi în forţele proprii, le bine explicat. Jocurile copiilor devin metodă de forma-
dezvoltă reflexivitatea, autocunoaşterea şi autoevaluarea re în cazul în care ele capătă o organizare şi se succed în
propriului demers cognitiv, a propriilor acţiuni şi operaţii ordinea implicată de logica cunoaşterii şi a învăţării [10].
realizate [16]. Pe parcursul experienţei didactice personale,
Înainte de joc învăţătorul creează o atmosferă activităţile didactice au fost axate pe cunoaşterea în
plăcută şi o dispoziţie bună elevilor. Pe parcurs, sunt profunzime a nevoilor şi trebuinţelor elevilor, a stăpânirii
susţinuţi şi încurajaţi elevii timizi. Uneori participă unui limbaj, metode şi procedee pentru a atinge palierele
nemijlocit la joc, îi conduce pe neobservate şi le susţine cele mai sensibile ale gândirii şi sentimentelor copiilor.
iniţiativa, se bucură şi trăieşte emoţional împreună cu ei. Măiestria pedagogică joacă un rol decisiv în reuşi-
Desigur se va ţine cont de respectarea raportului dintre ta elevilor. Din aceste considerente, una dintre metodele
instruire şi distracţie. Încălcând acest principiu, nu poate active-interactive bazate pe acţiunea stimulată este jocul
fi vorba de joc didactic, ci de joc-distracţie [4]. didactic.
După obiectivele urmărite, jocul didactic este Astfel, cadrul didactic consolidează, precizează,
folosit în cadrul tuturor ariilor curriculare, iar după tipul dar şi verifică cunoştinţele elevilor, pune în valoare şi
lecţiei jocul este folosit ca mijloc de predare, asimilare, antrenează capacităţile creatoare ale acestora.
mijloc de consolidare, sistematizare, recuperare a cunoş- În continuare propunem câteva jocuri didactice
tinţelor [7]. utilizate în cadrul lecţiilor de limbă română şi matema-
Utilizarea jocurilor didactice în cadrul lecţiilor, are tică.
o mare importanţă deoarece vizează: Funcţie instructivă au jocurile prin intermediul
✓✓ cultivarea creativităţii prin îndrăzneală, isteţime, cărora este sporită atenţia elevilor la explicarea subiec-
spirit inovator, flexibilitatea gândirii; tului nou. De exemplu, în perioada studierii alfabetului
✓✓ crearea unor situaţii generatoare de motivaţie; se practică jocul „Băsmăluţa”. Învăţătorul rosteşte un
✓✓ educarea unor trăsături volitiv-pozitive; cuvânt, iar elevul, care primeşte băsmăluţa, adaugă un
✓✓ stimularea elevilor slabi sau timizi; alt cuvânt, formând o propoziţie. Următorul elev care
✓✓ cultivarea încrederii în forţele proprii, precum şi primeşte băsmăluţa spune din câte cuvinte este alcătui-
a spiritului de răspundere, de colaborare şi ajutor tă, apoi următorul îi modelează schema. La fel se proce-
reciproc. dează atunci când se studiază un sunet nou. Cuvântul se
Jocurile didactice le plac copiilor, iar folosirea lor împarte în silabe, silaba – în sunete, iar după aceea se
sporeşte eficienţa lecţiilor. Este demn de luat în seamă analizează sunetul nou, modul de rostire şi corespunde-
afirmaţia lui Lucian Blaga că „Înţelepciunea şi iubirea rea lui la grupa consoanelor sau a vocalelor.
copilului e jocul”. Prin joc, copilul se dezvoltă intelectual, n Jocul „Cunoaşterea alfabetului”. Sarcina
moral şi fizic [8]. elevilor este – în dependenţă de prima literă a prenu-
Jocurile didactice pot fi folosite în orice moment al melui lor – să se aranjeze în ordine alfabetică. Apoi li
lecţiei cu scopul de: se propune şi alte însărcinări: se aranjează faţă în faţă
±± a familiariza elevii cu unele concepte; vocalele cu consoanele. Spaţiul dintre litere îl consideră
±± a consolida cunoştinţele însuşite; o stradă. Traversează strada vecinei literei B. Traversează
±± a cultiva unele calităţi ale gândirii; strada literele ce formează grupul de litere „ge, ghe, ghi”.
±± a evalua cunoştinţele însuşite [1]. Se observă că elevii – prin intermediul acestui joc
În procesul jocului, copilul demonstrează cât de – însuşesc mai bine ordinea literelor în alfabet, ba chiar
realist este el în tot ceea ce face şi la ce nivel se ridică şi alfabetul. Le place foarte mult ei singuri să formule-
competenţa sa, uneori atât de bine conturată motivaţi- ze sarcini. Se aplică acest joc chiar la începutul studierii
onal. Succesul unui joc didactic este asigurat dacă sunt alfabetului.

UNIVERS PEDAGOGIC NR. 3 (51) 2016 61


DIDACTICA DISCIPLINELOR ŞCOLARE

n Jocul „Formaţi propoziţii cu literele ±± antrenarea operaţiilor gândirii: analiza, sinteza,


cuvântului dat”. Elevii sunt repartizaţi în grupuri. compararea, clasificarea, ordonarea, abstractiza-
Fiecare grup primeşte câte o fişă cu un anumit cuvânt. rea, generalizarea, concretizarea.
Grupurile de elevi au sarcina de a alcătui propoziţii ±± dezvoltarea spiritului imaginativ-creator şi de
conform modelului prezentat (CAL – Cătălin admiră imaginaţie;
lebedele.): ±± dezvoltarea atenţiei, disciplinei şi spiritului de
CAL NOD MAL ordine în desfăşurarea unei activităţi;
±± formarea deprinderilor de lucru corect şi rapid;
±± asigurarea însuşirii temeinice a cunoştinţelor [11].
Acest joc are drept scop dezvoltarea imaginaţiei O mare atenţie e necesar de acordat dezvoltării
şi a creativităţii, conţine elemente de competiţie şi acea gândirii logice a elevilor , utilizând variate jocuri didac-
echipă care va avea mai multe enunţuri alcătuite şi mai tice cu un caracter distractiv. De exemplu: jocul „Loto”.
corecte va fi menţionată. El constă în următoarele: se alege un anumit număr de
n Jocul „Descifrează enigma”. Elevii sunt ilustrate, înscriindu-se pe partea opusă a lor diferite
repartizaţi în echipe. Fiecare echipă primeşte câte un plic exerciţii şi probleme. Mai apoi ilustratele sunt tăiate astfel
în care sunt puse fişe cu cuvinte pe care elevii trebuie să ca să despartă textul exerciţiului sau problemei de rezul-
le aranjeze astfel, încât să construiască o ghicitoare şi să-i tat. Elevilor li se repartizează bucăţile ce conţin rezulta-
găsească răspunsul. Este considerată învingătoare acea tul, iar învăţătoarei îi rămân celelalte. Ea citeşte pe rând
echipă care realizează sarcina prima şi corect. Jocul are exerciţiile. Elevii trebuie să găsească rezolvarea corectă şi
drept scop exersarea vocabularului, stabilirea legăturii s-o citească de pe bucata respectivă de ilustrată şi atunci
în propoziţie, dezvoltarea atenţiei şi gândirii, stimularea primesc şi cealaltă bucată. Jocul se termină atunci când
colaborării în interiorul grupului. copiii au în faţă ilustratele în întregime [3].
n Jocul „Micii poeţi”. Elevii primesc sarcina de n Jocul „Lanţul buclucaş”. Jocul se desfăşoa-
a scrie un acrostih în aşa fel, încât fiecare vers să înceapă ră pe rânduri. Primul elev rezolvă exerciţiul din prima
cu literele constituente ale cuvântului IARNA. verigă a lanţului, următorul elev – pe al doilea. Dacă unul
IARNA NE ADUCE din elevi a greşit, lanţul se rupe. Scopul: formarea deprin-
ARGINT PE PĂMÂNT, derilor de calcul în scris.
RÂURILE-NGHEAŢĂ, n Jocuri-problemă. De un deosebit succes se
NOAPTEA ESTE RECE, bucură problemele distractive utilizate în cadrul lecţiilor
ACUŞI IARNA TRECE. de matematică.
n Jocul „Bulgărele de zăpadă”. Elevilor li se (Exemplu: În calea mea alergau câţiva purceluşi, unul
propune să selecteze o parte de vorbire din textul studi- înaintea la doi, unul între doi şi unul în urma la doi. Câţi
at, apoi alcătuiesc o propoziţie simplă sau dezvoltată, purceluşi alergau în total?)
după aceea fac un bulgăre de zăpadă din foaie pe care îl Rezolvând problemele propuse, elevii se antrenea-
aruncă la alţi colegi care verifică, apoi alcătuiesc încă trei ză în calcule.
propoziţii astfel încât să formeze un text. În continuare n Jocul „Golul în poartă”. Clasa se împarte
se citeşte colegilor pentru a-şi exprima părerea dacă a în echipe. Echipele alcătuiesc cât mai multe exerciţii cu
fost corect îndeplinită sarcina.  Sarcina: să recunoască rezultatul prezentat în poartă. Scopul este să compună
partea de vorbire, să consolideze cunoştinţele despre părţi- cât mai multe exerciţii cu acelaşi rezultat. Operaţiile utili-
le de propoziţie, să compună un text conform conţinutului. zate sunt: înmulţirea, împărţirea, adunarea, scăderea
Prin folosirea jocurilor didactice în predarea numerelor.
matematicii în clasele primare se realizează şi importante n Jocul „Cercuri”. Pe tablă sunt afişate într-o
sarcini formative ale procesului de învăţământ: ordine arbitrară cercuri pe care sunt scrise exerciţii, pe

62 UNIVERS PEDAGOGIC NR. 3 (51) 2016


Aurelia Nistor. Jocul didactic – metodă eficientă de dezvoltare intelectuală a elevilor la mica şcolaritate

versoul cercurilor fiind scrise literele. Elevii câte unul scopul dezvoltării vocabularului sau pentru dezvoltarea
aranjează în ordine crescătoare sau descrescătoare gândirii logice, constituind în acelaşi timp un mijloc efici-
răspunsurile exerciţiilor, astfel se va descoperi cuvân- ent de verificare a gradului de însuşire a cunoştinţelor [14].
tul-cheie al lecţiei. Sarcina şcolii este de a forma tânăra generaţie
n Jocul „Portretul matematic al numerelor”. astfel încât la absolvirea şcolii să fie capabilă să-şi conti-
Este o activitate în perechi. Fiecare pereche primeşte o nue în mod independent cunoştinţele şi deprinderile
fişă, pe care sunt scrise câteva numere. Elevii primesc intelectuale şi practice. Activitatea proprie are o impor-
sarcina de a descrie portretul matematic al numerelor tanţă deosebit de mare pentru că numai ce este învăţat
date, printr-o propoziţie scrisă. prin efort propriu este durabil şi de calitate. A-i învăţa pe
(Exemplu: 960, 962, 964, 966, 968, 970. Răspuns posibil: elevi să înveţe este scopul cel mai important al învăţăto-
Numere pare de la 960 până la 970, ordonate crescător. rului şi principiul de bază al învăţării.
Se utilizează la asigurarea conexiunii inverse la studierea Cultivarea dorinţei de a cunoaşte, de a vrea să ştie
numerelor de la 0-1000.) nu se face după un program strict stabilit sau la anumi-
n Jocul „Telefonul stricat”. Învăţătorul duce te ore, pentru că acest interes cognitiv se manifestă
mâna la ureche şi imită o convorbire telefonică cu pertur- spontan [13].
bări în transmiterea sunetului. Pentru contribuţia deosebită pe care o aduce în
(Exemplu: Telefonez lui Andrei. X înmulţit cu 3 este egal instruirea şi educarea copiilor, jocul didactic constituie
cu 24. Elevul căruia i s-a adresat întrebarea imită ascul- o componentă a învăţământului primar. În primul rând
tarea la receptor şi spune numărul care nu s-a auzit.) pentru că jocul răspunde particularităţilor de vârstă ale
n Jocul „Cine e perechea mea”. Elevii primesc şcolarului mic şi în al doilea rând pentru că elementul
fişe cu exerciţii. Unul citeşte exerciţiul şi spune răspunsul, distractiv pe care îl conţine stimulează interesul şi curio-
apoi întreabă : „Cine e perechea mea?”. Elevul care are zitatea copiilor pentru învăţare.
fişa cu acelaşi rezultat îi formează perechea. Apoi sarcina Jocul este inima unui program educaţional, proces
se complică. de succes. Studiile făcute arată că aceasta este o parte
(Exemplu: Trece la loc perechea care are pe fişă răspunsul importantă din viaţa elevilor. Jocurile didactice sunt
respectiv: un număr cu 5 mai mic decât 33) [6]. propuse învăţătorilor cu scopul de a înviora lecţia, de a
Aplicarea jocului didactic are o influenţă pozitivă contribui la însuşirea vocabularului activ [12].
şi asupra elevilor cu rezultate mai scăzute, sporind astfel Rolul învăţătorului e de a acţiona ca un mediator.
motivaţia şi încrederea în sine. Un joc bine organizat La realizarea obiectivelor educaţionale în şcoala primară
constituie un mijloc de cunoaştere de către elevi a lumii se consideră că jocul didactic rămâne cea mai valoroa-
înconjurătoare, deoarece cuprinde sarcini didactice care să activitate. Aceasta are o importanţă deosebită pentru
contribuie la aplicarea deprinderilor, la consolidarea vârsta copilăriei: jocul creează temelia atitudinilor,
cunoştinţelor şi valorificarea lor creatoare. cunoştinţelor şi deprinderilor [2].
La elevii de vârstă şcolară mică jocul didactic este Din propria practică pot afirma că utilizând jocul
elementul ce necesită a fi prezent la fiecare lecţie, fie în didactic am urmărit şi scopul de a implica în activitate

Tabelul 1. Progresul schimbărilor în măsura de implicare a elevilor în discuţie

UNIVERS PEDAGOGIC NR. 3 (51) 2016 63


DIDACTICA DISCIPLINELOR ŞCOLARE

Tabelul 2. Tabelul comparativ al datelor obţinute

Nivelul de dezvoltare atins


Minim Mediu Superior
Cl. I-a 6 ( 33%) 10 ( 55 %) 2 (11%)
Cl. a II-a 4 (22%) 11 ( 61%) 3 ( 16%)
Cl. a III-a 2 (11%) 12 (66%) 4 ( 22%)

Figura 2. Nivelul de dezvoltare atins

Figura 3. Analiza comparativă a rezultatelor şcolare pentru clasele I-III


la disciplinele matematică şi limba română

chiar şi pe cei mai timizi elevi, cu rezultate mai modes- lor. A scăzut numărul elevilor cu nivel inferior de dezvol-
te la învăţătură. Folosind scara Likert, putem prezenta tare şi a crescut cel al elevilor cu nivel mediu şi superior.
progresul schimbărilor în măsura de implicare a elevilor Analiza calitativă şi cantitativă periodică a
în discuţie pe parcursul a 3 ani (vezi Tabelul 1). rezultatelor elevilor au dovedit creşterea nivelului de
Datorită faptului că numărul elevilor implicaţi în însuşire a cunoştinţelor şi dezvoltare intelectuală a lor
discuţie mai frecvent şi întotdeauna a crescut, au fost (Figura 2).
înregistrate schimbări calitative în nivelul de dezvoltare a Drept dovadă se prezintă rezultatele obţinute de

64 UNIVERS PEDAGOGIC NR. 3 (51) 2016


Aurelia Nistor. Jocul didactic – metodă eficientă de dezvoltare intelectuală a elevilor la mica şcolaritate

elevi la disciplina limba română şi matematică pe parcur- demonstrat o creştere semnificativă a rezultatelor
sul a 3 ani de studii (Figura 3). şcolare la disciplinele limba română şi matematica,
Ca rezultat al aplicării jocului didactic la elevi dovadă a eficienţei formative a jocului didactic.
de vârstă şcolară mică putem evidenţia următoarele Pe parcursul anilor, am constatat valoarea practică
concluzii. a jocului didactic. În procesul desfăşurării lui elevul are
✓✓ Jocul didactic la treapta primară de învăţământ posibilitatea să-şi demonstreze cunoştinţele, deprinderi-
constituie un mijloc de cunoaştere şi valorificare le şi priceperile formate la mai multe lecţii. Pentru mine
intelectuală a elevilor ce stimulează învăţarea şi această metodă de instruire devine un mijloc eficient de
sporeşte reuşita şcolară. verificare a gradului de însuşire a materiei de studiu de
✓✓ Experienţa ne demonstrează că jocurile didactice către elevi.
folosite corect, conţin valenţe formative, privind Jocul didactic este o metodă eficientă privind
dezvoltarea intelectuală a elevilor de vârstă şcola- formarea interesului cognitiv la elevii claselor prima-
ră mică, care trebuie învăţaţi cum să cunoască şi re. Utilizarea acestei metode satisface cerinţele unui
care sunt tehnicile cele mai adecvate de a obţine învăţământ formativ, deoarece antrenează în formare
noi informaţii. majoritatea elevilor, sporeşte gradul de motivaţie a învăţă-
✓✓ Analiza rezultatelor obţinute de elevii de la treapta rii prin satisfacţiile pe care elevii le obţin, prin rezultatele
primară de învăţământ pe parcursul a 3 ani ne-a pozitive ale muncii lor personale.

REFERINŢE BIBLIOGRAFICE
1. Bădică T. et al. Jocuri didactice pentru dezvoltarea vorbirii. Bucureşti, Editura Didactică
şi Pedagogică, 1974;
2. Bruner T. Pentru o teorie a instruirii. Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1979;
3. Buda A., Francu B.A. Jocuri didactice şi exerciţii distractive. Culegere pentru clasa I.
Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1970;
4. Creţu E. Psihopedagogia şcolară pentru învăţământul primar. Bucureşti, Editura
Aramis, 1999;
5. Faure E. A învăţa să fii. Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1974;
6. Gardner M. Amuzamente matematice. Bucureşti, Editura ştiinţifică, 1968;
7. Ionescu M., Radu I. Didactica modernă. Cluj-Napoca, Editura Dacia, 2001;
8. Jinga I., Negreţi I. Învăţarea eficientă. Bucureşti, Editis, 1994;
9. Jocul didactic. Disponibil la: http://www.didactic.ro/material/57232-pledoarie-pen-
tru-jocul-didactic;
10. Jocul – modalitate de învăţare şi educare. http://www.referate10.ro/referate-psihologie/
jocul-modalitate-de-invăţare si educare-6597.html;
11. Nicolescu E. Didactica limbii şi literaturii române pentru învăţământul primar. Bacău,
Editura Egal, 2003;
12. Popescu-Neveanu P. Natura jocului şi eficienţa lui. Copilul şi jocul – colecţie metodică.
In: Revistă de pedagogie. 1975, Nr. 8;
13. Şchiopu U. Probleme psihologice ale jocului şi distracţiilor. Bucureşti, Editura Didactică
şi Pedagogică, 1970;
14. Vrăşmas E. Învăţarea scrisului. Bucureşti, Editura Pro Humanitas, 1999;
15. Выготский Л.С. Собрание сочинений в шести томах. Т. IV, Детская психология.
Москва, Изд-во „Педагогика”, 1984;
16. http://www.digi-book.ro/cartea/2708/jocul-didactic-matematic.

Recenzenţi: Ion BOTGROS,


doctor, conferenţiar universitar, IŞE.
Veronica CLICHICI,
doctor în pedagogie, IŞE.

UNIVERS PEDAGOGIC NR. 3 (51) 2016 65