Autoşasiuri Roman

MOTORUL D. 2156 HMN 8

Are rolul de a produce puterea necesară deplasării autovehiculului, funcţionând după ciclul
motoarelor Diesel.
Caracteristici generale
Motorul D. 2156 HMN 8 (fig. 1) este un motor Diesel în patru timpi, cu cameră de ardere în
piston, cu injecţie directă şi cu formarea şi arderea amestecului după procedeul HM (MAN) :
numărul de cilindri — 6 în linie, înclinaţi la 40° faţă de verticală;
- alezajul — 121 mm ;
- cursa pistonului — 150 mm ;
- raportul de compresie — 17 : 1 ;
- cilindreea totală — 10,350 1 ;
- turaţia motorului — 2200 rot/min ;
- puterea nominală — 158 kW (215 CP.) la 2200 rot/min ;
- momentul cuplului motor — 76 DaNm la 1400 rot/min ;
- ordinea de aprindere — 1-5-3-6-2-4 (cilindrul 1 pe partea vo lantei) ;
- jocul la supapă (la motorul rece) :
— supapa de admisie — 0,20 mm ;
— supapa de evacuare — 0,25 mm ;
— greutatea motorului uscat, fără ambreiaj — circa 810 kg ;
— dimensiunile de gabarit :
— lungimea — 1326 mm ;
— lăţimea — 1000 mm ;

Ciclul de funcţionare al motoarelor Diesel

Ciclul de funcţionare al motoarelor Diesel se deosebeşte de cel al motoarelor cu aprindere

prin scânteie prin modul de formare a amestecului carburant şi prin procedeul de aprindere.
Timpul 1 : admisia aerului proaspăt în cilindru se realizează astfel:
— pistonul se deplasează de la p.m.i. (punctul mort interior) la p.m.e. (punctul mort
exterior) ;
— supapa de admisie este deschisă cu avans faţă de p.m.i. din punctul 3 şi se închide în
punctul 10, după p.m.e. ;
— supapa de evacuare este deschisă la începutul cursei de admisie şi se închide la scurt timp
după trecerea pistonului prin p.m.i. ;
— presiunea în cilindru în timpul admisiei este ceva mai mică decât presiunea atmosferică
(curba 1).
Timpul 2 : compresia aerului în cilindru, reprezentat prin curba 5, se realizează astfel :
— pistonul se deplasează de la p.m.e. la p.m.i. ;
— supapa de evacuare este închisă ;
— supapa de admisie este deschisă la începutul cursei şi se închide după trecerea prin p.m.e.
;
— la sfârşitul compresiei, aerul proaspăt are o presiune de 30— 40 daN/cm2 şi o temperatură de

1 din 6
cea 500°C, temperatură care asigură autoaprindera combustibilului.
Cu 20° + 1 ° înainte ca pistonul să ajungă la p.m.i, combustibilul este injectat în cilindru la o
presiune de 171—172 daN/cm2 (175 kgf/cm 2), fiind astfel pulverizat fin şi distribuit uniform în
masa de aer comprimat din camera de ardere.
Numărul de grade cu care se roteşte arborele cotit din momentul când începe injecţia şi până
când pistonul ajunge la p.m.i. se numeşte „avans la injecţie". In cazul motorului D. 2156 HMN 8
avansul este deci de 20° ± 1°. Trebuie reţinut faptul că avansul la injecţie variază în funcţie de
felul combustibilului şi modul de injecţie, construcţia motorului, turaţia motorului şi altele ;
— presiunea maximă în timpul arderii în cilindru este de 59—98 daN/cm2 ,(60—100 kgf/cm3).
Timpul 3 : arderea şi destinderea, reprezentată prin curba 8, se realizează astfel :
— supapa de evacuare şi supapa de admisie sunt închise ;
— injecţia şi arderea continuă până la epuizarea oxigenului din cilindru ;
— presiunea gazelor produce deplasarea pistonului de la p.m.i. la p.m.e. cu dezvoltare
de lucru mecanic ;
— înainte de ajungerea pistonului la p.m.e., se deschide supapa de evacuare, pentru a
asigura ieşirea gazelor arse.
Timpul 4 : evacuarea gazelor arse (curba 4) se realizează astfel : — pistonul se deplasează de la
p.m.e. la p.m.i. ;
— supapa de evacuare este deschisă ;
— supapa de admisie este închisă până când pistonul ajunge în punctul 3, moment când are loc
deschiderea acesteia pentru a asigura o umplere cu aer cât mai bună a cilindrului ;
— în timpul evacuării, presiunea gazelor din cilindru este mai mare decât presiunea
atmosferică.

Injecţia şi arderea combustibilului în motorul Diesel se fac în 4 faze.

Factorii care influenţează buna funcţionare a motoarelor Diesel sunt :

— calitatea combustibilului ;
— presiunea şi temperatura aerului din cilindri ;
— pulverizarea fină a combustibilului în cilindri ;
— reglajul unghiului de injecţie a combustibilului ;
— reglajul distribuţiei.
La motorul Diesel MAN 2156 HMN 8 se aplică procedeul de ardere, MAN, denumit „HM", prin
care se realizează :
- un amestec corespunzător (aer + combustibil) ;
- o ardere fără creşteri foarte mari de presiune şi vibraţii ;
- o funcţionare fără bătăi a motorului, în cazul utilizării com bustibilului cu punct de fierbere între
40 şi 400°C.

Procedeul de ardere „HM" constă în :

— curentul de aer la admisie este rotitor (turbionar), motiv pen tru care canalul de admisie
este prelucrat în formă de spirală ;
— prin injecţie, combustibilul este proiectat pe peretele cald al camerei sferice de ardere,
din capul pistonului, formând o peliculă de combustibil, care prin amestec cu aerul favorizează
autoaprinderea şi apoi arderea amestecului combustibil ;
— vârtejul creat în camera de ardere dispersează combustibilul, asigurând în acelaşi timp
o ardere şi o evacuare completă a acestuia.

Construcţia generală a motorului D. 2156 HMN 8

. MECANISMUL MOTOR

Rol:
— asigură spaţiul necesar evoluţiei ciclului motor ;
— transformă energia gazelor arse în lucru mecanic ;
2 din 6
 — transformă mişcarea rectilinie de du-te-vino a pistoanelor în mişcare de rotaţie a
arborelui cotit;
— asigură fixarea diferitelor subansamble şi instalaţii necesare bunei funcţionări a
motorului.

ELEMENTELE MECANISMULUI MOTOR

Elemente fixe :
— bloc motor (cu carterul superior) ;
— carterul inferior (baia de ulei) ;
— cilindrii motorului ;
— chiulasa.

Elemente mobile :
— pistoanele ;
— bielele ;
— arborele cotit ;
— volanta ;
— amortizorul de vibraţii.

Chiulasa
Este executată din fontă, prin turnare, având o construcţie com plicată, dat fiind condiţiile
impuse de o funcţionare buna a motorului.
Motorul D. 2156 HMN 8 este prevăzut cu două chiulase cu pereţii dubli pentru circulaţia
lichidului de răcire, ambele chiulase au o sin gură garnitură de etanşare cu blocul motor şi un singur
capac de distribuţie prevăzut cu garnitură de etanşare
Pe chiulasa se montează o parte din elementele mecanismului de distribuţie şi alimentare, cum
sunt : scaunele supapelor de admisie şi evacuare (presate prin răcire) ; ghidurile de supapă (presate
prin răcire) ; injectoarele (montate prin înfiletare) ; galeria de admisie şi galeria de evacuare (montate
prin intermediul şuruburilor).
De reţinut că la acest motor, la p.m.i., pistonul depăşeşte suprafaţa exterioară a blocului cu 0,05—
0,35 mm.

b) Lucrări de întreţinere şi verificare ale chiulasei:

— strângerea (şuruburilor de chiulasă cu un moment de 18—20 daNm când motorul este rece,
în ordinea indicată de constructor, la 500 km după fixare-remontare şi la 2500 km în condiţii
grele de exploatare ;
— strângerea galeriei de admisie şi galeriei de evacuare la fie care 10 000 km ;

— la montarea garniturii de chiulasă se va ţine cont ca ştifturile de centrare să se potrivească

cu găurile lor ;
— la montare, chiulasele se vor verifica dacă sunt pe aceeaşi linie, cu ajutorul unei rigle.
Chiulasă posedă două ştifturi de topire montate în şuruburi sigilate (la capete). Acestea
sunt importante pentru aprecierea defecţiunilor la motor.
Temperatura de topire a ştifturilor este scrisă pe şuruburi astfel :
— ştiftul de topire de 103°C se topeşte începând cu 95°C — tempe ratura apei ;
— ştiftul de topire de 124°C se topeşte începând cu 110°C — tem peratura apei.
Dacă ştiftul de 124°C se topeşte, motorul este scos din garanţie.

Blocul motor (cilindrilor)

Este executat din fontă, prin turnare având o construcţie com plexă şi rezistentă. In bloc
3 din 6
sunt practicate multe locaşuri şi canale, care servesc pentru montarea cămăşilor de cilindru,
arborelui cotit, arborelui cu came, ansamblelor mecanismului de distribuţie şi sistemului de ungere,
suporţilor pentru fixarea motorului pe şasiu, buşoanelor şi capacelor de protecţie.

Lucrările de întreţinere şi de verificare ala blocului motor :

— verificarea etanşeităţii capacelor de protecţie, a tuturor dopurilor de golire şi a celor
tehnologice ;
— verificarea fixării capacului suport pe bloc ;
— verificarea fixării tuturor subansamblelor care sunt montate pe blocul motor ;
— verificarea fixării filtrului de ulei, a sondelor manometrice, con ductei de ungere a
compresorului şi pompei de injecţie ;
— verificarea tampoanelor de aşezare pe şasiu a motorului, strân gerea şuruburilor de fixare a
acestora ;
— verificarea etanşeităţii blocului cu :
— baia de ulei ;
— chiulasele ;
— carcasa distribuţiei.

Cilindrul

Este constituit dintr-o bucşă, de tip uscat pe toată lungimea, care asigură ghidarea pistoanelor şi
formează spaţiul de lucru în care se efectuează ciclul motor.
Bucşa de cilindru este executată din fontă, prin turnare, care se finisează la interior după
operaţia de strângere în blocul motor.
Principalele elemente constructive ale bucşei de cilindru sunt : gulerul de sprijin, suprafaţa
de etanşare cu blocul cilindrilor, suprafaţa de lucru.
Bucşa de cilindru este foarte sensibilă la lovituri şi, datorită aces tui fapt, depozitarea ei
reclamă o atenţie deosebită (de regulă aceste piese se depozitează în poziţie verticală).
Numerotarea cilindrilor începe de la volant, cel mai apropiat cilindru are numărul 1.

Pistonul

Pistonul constituie peretele mobil al camerei de ardere şi are rolul de a primi forţa rezultată
din presiunea gazelor în timpul activ al ciclului motor şi a o transmite arborelui cotit, prin
intermediul bielei. De asemenea, evacuează gazele arse rezultate din arderea combustibilului şi
asigură formarea peliculei de ulei pe suprafaţa de lucru a cilindrului, în scopul reducerii frecării.
Pistonul este executat din aliaj de aluminiu, prin turnare sub presiune.
In capul pistonului este prelucrată camera de ardere, care are formă sferică, cu marginea
degajată. In zona camerei de ardere, pistonul este prevăzut cu un inel din oţel special, care asigură
rezistenţa la temperaturi înalte a capului acestuia. La partea sa superioară, pe conturul exterior,
pistonul are patru canale circulare, pentru segmenţi : trei de compresie şi unul de ungere.
Pe fusta pistonului, la interior, se disting două bosaje care servesc ca elemente de sprijin şi
fixare a bolţului.
Asigurarea bolţului în piston se realizează prin intermediul a două segmente elastice
(Seeger).

Biela
Biela este executată din oţel special, prin forjare. Capul şi piciorul bielei sunt prelucrate prin
aşchiere.
Ea asigură legătura dintre piston şi arborele cotit şi are rolul de a transforma mişcarea
rectilinie de du-te-vino a pistonului în mişcare circulară a arborelui cotit.
La bielă, ca părţi principale, se disting : capul, corpul şi piciorul. Capul are două braţe neegale
şi este prevăzut cu două ştifturi de centrare şi două găuri filetate pentru montarea capacului de
bielă, precum şi cu un canal frezat în care se introduce pintenul lagărului de bielă, îngrădindu-i
4 din 6
rotirea. Capacul de bielă se prinde de braţele capului prin două şuruburi de fixare şi, la rândul său, el
are practicat un canal, prin frezare, pentru montarea celui de-al doilea semicuzinet. Corpul bielei
are profil în dublu T, ceea ce îi conferă rezistenţă sporită la solicitările ce apar în procesul de
funcţionare a motorului. Piciorul bielei asigură legătura dintre bielă si piston prin intermediul bolţului.
Pentru o montare corectă a ansamblului piston-bielă se va ţine cont ca degajarea camerei
de ardere să fie pe aceeaşi parte ou braţul lung al capului bielei, iar montarea capacului de bielă
pe capul bielei se face punând ambele repere acelaşi marcaj privind numărul de ordine al
cilindrului (2 ; 2) şi greutatea bielei (1196 ; 1196).
Strângerea capacelor de bielă se face cu un moment de strângere 22—25 daNm. Şuruburile
de strângere a capacelor de bielă trebuie înlocuite după fiecare demontare, pentru a asigura o
funcţionare sigură pe durata dintre două reparaţii.

Arborele cotit
Arborele cotit este organul care asigură atât transmiterea cuplului motor la sistemul de
transmisie, cât şi efectuarea timpilor morţi ai ciclului motor, respectiv aspiraţia, compresia şi
evacuarea gazelor arse.
Este executat din oţel special, prin forjare, şi se prelucrează prin aşchiere şi tratare termică
(strunjire, găurire, tratament termic şi apoi rectificarea fusurilor paliere şi fusurilor manetoane).
— La montarea şi demontarea arborelui cotit trebuie să se aibă în vedere următoarele :
— strângerea capacelor paliere să se realizeze cu un moment de 22—25 daNm ;
— strângerea volantei pe arborele cotit (14 daNm) ;
— strângerea coroanei dinţate pe arborele cotit (10 daNm);

Baia de ulei
Baia de ulei este piesa care asigură închiderea părţii inferioare a blocului motor şi serveşte
pentru depozitarea uleiului necesar ungerii, inclusiv a impurităţilor, şi pentru răcirea acestuia.
Baia de ulei este executată din aliaj de aluminiu, prin turnare. Găurile pentru fixarea pe
blocul motor au filet tip „spirală din oţel" care, în cazul deteriorării, se înlocuieşte.
Pe timpul lucrărilor de întreţinere şi reparaţii se .va urmări :
— evitarea scurgerilor de ulei ;
— verificarea fixării filtrului centrifugal de ulei, cotului de umplere, ţevii jojei de ulei şi a
tuturor buşoanelor ;
— periodic, se va curăţa buşonul magnetic aferent gurii de golire a uleiului din baie ;
— strângerea băii de ulei se va efectua la fiecare 5000 km.

Colectorul de admisie şi colectorul de evacuare

Colectorul de admisie este executat din aliaj de aluminiu şi asi gură alimentarea cu aer
proaspăt şi filtrat a cilindrilor motor. De ase menea, el permite montarea instalaţiilor de pornire
„Termostart" şi „Starter Tromet 25".
Colectorul de evacuare este executat din fontă şi serveşte la evacua rea dirijată a gazelor .anse din
cilindrii motor.
Pe timpul exploatării şi al lucrărilor de întreţinere se va ţine cont de :
— fixarea colectoarelor de admisie şi evacuare pe chiulasă ;
— starea furtunurilor şi colierelor de legătură ;
— starea instalaţiei „Starter Tromet 25" (a duzelor şi conductelor de legătură) ;
— verificarea tuturor dopurilor tehnologice (etanşeitatea lor) ;
— evitarea pierderilor de gaze arse pe traseul conductelor de evacuare ;
— verificarea stării de fixaţie a suporţilor pentru alte subansamble ;
— prevenirea accidentelor pe timpul intervenţiei cu motorul pornit.

5 din 6
6 din 6