Venturi

 A invata din peisajul existent poate fi revolutionar pt un arh.

 Arh nu mai au obiceiul de a privi fara prejudecati un mediu din cauza ca arh moderna
e progresiva, chiar utopica, revolutionara, puristica. Nu este satisfacuta de conditiile
existente. Arh moderna nu este permisiva.
 Arh modernisti mai repede schimba total un mediu decat sa il imbunatateasca pe cel
existent.
 Arh modernisit folosesc analogia, simbolul, imaginea, desi au mers atat de departe
pana la a renega aproape toate determinantele formei lor in afara de neceistatea
structurala si functionala
 Learning from las vegas – un studiu al unei metode nu al unui continut (LV)
 Arh moderna incearca sa acapareze vernacularul comercial sau sa creeze un
vernacular propriu.
 Teoreticienii arh moderne sustin ca spatiul este ceea ce deosebeste arhitectura de
celelalte arte.
 Purismul a fost o reactie impotriva eclectismului
 Arh moderni au abandonat traditia unei „iconologii” in care arh era combinata cu
pictura, sculptura si grafica. Arta era „binevenita” in spatiul arh insa obiectele de arta
erau de sine statatoare si doar umpleau spatiul, arh nu se contopea cu arta.
 M: crearea formei arh avea sa fie doar un proces logic „eliberat” de experientele
trecutului, determinat doar de program si de structura.
 Simbol in spatiu inaintea formei in spatiu: semnul (billboardul) este vizibil inaintea
cladirii in sine. Arhitectura stilurilor si semnelor este antispatiala. E o arhitectura a
comunicarii peste spatiu. Comunicarea domina spatiul ca un element in arh si in
peisaj.
 Stilurile si semnele conecteaza multe elemente, din departare si vazute cu viteza?
 Mesajul este la baza comercial iar contextul este practic nou.
 Programele complexe necesita us sistem de indicatoare, semnele domina spatiul. Un
plan clar organizat nu este suficient. Exp gara, aeroport, intersectie de autostrazi.
 Spatiile comerciale traditionale: bazar din orientul mijlociu sau pravalii din orasele
medievale, comunicarea este facilitata de proximitatea dintre circulatie si
tarabe/pravalii, iar potentialul client este atras de marfa datorita faptului ca are
contact vizual si olfactiv cu produsele, iar vanzatorul foloseste comunicarea orala ca
mijloc persuasiv. Supermarketurile in schimb, nu releva nimic din toate acestea, nici
marfa, ele comunica prin semne, indicatoare, elemente grafice si prin silueta „clasica”
a unui supermarket la marginea unui drum carosabil: parcarea, forma simpla, neutra,
din cauza ca oricum nu este f vizibila.
 Semnul este cel care conecteaza soferul cu supermarketul. Billboardurile insirate de-
a lungul drumului sunt „arhitectura” peisajului.
 Spatiul parcarii dintre autostrada si cladirea nu creeaza niciun fel de incinta, sau
spatiu limitat, nedirectionat. Spre deosepire de o piazza, limitata de elemente inalte
bine limitate
 Simbolul domina spatiul, arh nu este suficienta.
 Relatiile spatiale sunt realizate mai repede de simboluri decat de forma in spatiu.
Regula Route 66: billboardul mare si cladirea micuta.
 Spatiul este limitat dar limitele ii sunt „ascunse , pastrate in intuneric” si da senzatia
ca este nelimitat. (cazinourile). Sunt private de lumina naturala pentru a dezorienta
publicul in timp, pierde notiunea timpului ptc nu percepe schimbarea de lumina zi-
noapte.
 Volumetrii limitate pe inaltime din ratiuni economice: aer conditionat – e nevoie de
spatiu nu foarte inalt.
 Monumentalitatea nu mai este obtinuta prin inaltimi impresionante ca pe vremuri.
 Si cladirile sunt „semne”. Noaptea cand lumineaza-> un fel de beacon.
 Henri Bergson: dezordinea e o ordine pe care nu o putem vedea.
 Banda comerciala ar fi un fel de Broadare City doar ca in BC ordinea identifica si
unifica spatii vaste si cladiri, nu era loc de improvizatii. Ordinea stripului include mass
media si tot felul de texturi, juxtapuneri etc. Doar unitate cea care mentine un fel de
control asupra tuturor elementelor care compun aceasta „ordine”. Haosul e f aproape,
iar evitarea lui cand este atat de aproape ofera forta. ?


 Artistii pop au aratat valoarea vechilor clisee folosite intr-un context nou pt a obtine o
noua seminficatie: o supa intr-o galerie de arta face uncommon din common.
 Expresia arh moderne de azi, in timp ce respinge simboluri explicite si ornamentele, a
distorsionat intreaga cladire intr-un mare ornament.


