Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
anuală de
învăţare:
CINE
SUNT /
SUNTEM ?
1
turistic BUCOVINA, este un punct de reper pentru cultura si stiinta nationala. Un mare numar de
persoane marcante s-au format si au creat aici. Dupa Bucuresti si Iasi, Falticeniul este al treilea oras
din tara ca numar de scriitori autohtoni. La poarta sufletelor noastre de români tresaltă inimile de
bucurie pentru ca acesta orasul nostru. Să încercăm să sădim în sufletele copiilor noştri mândria
pentru valorile istorice şi culturale specifice oraşului natal, începând cu rădăcinile străvechi şi până
la recentele realizări în domeniul culturii; să dezvoltăm sentimente şi atitudini civice pozitive care
să motiveze viitoarele valori ale oraşului nostru.
Mediul natural geografic, istoric şi cultural trebuie cunoscut, înţeles şi de ce nu, îmbogăţit şi
promovat. Asa cum trebuie pastrat portul popular românesc care, de-a lungul vremii, a ajuns la
tipuri variate, de o rara bogatie si frumusete.
Să încercăm să sădim în sufletele copiilor noştri dragostea pentru ţară, pentru frumuseţile ei şi mai
ales, recunoştinţa pentru cei care s-au jertfit, ca noi astăzi să putem fi liberi.
Grupa: CAMPIONII
Nivel de vârstă: II
DLC
Să descopere valori morale ale poporului: dragoste de ţară, eroism, vitejie, bunătate
Să cunoască evenimente deosebite, fapte din istoria României
Să găsească ideea unui text, urmărind indiciile oferite de imagini;
Să preţuiască frumuseţea şi armonia limbii române;
Să audieze cu atenţie un text, înţelegînd în mod intuitiv caracteristicele expresive, estetice,
comportamente şi valori morale;
Să-şi îmbogăţească vocabularul activ şi pasiv pe baza experienţei personale şi a relaţiilor cu
ceilalţi;
Să asculte şi să reacţioneze adecvat la poveşti, poezii, alte tipuri de text transmise fie prin
citire sau povestire, fie prin mijloace audio-vizuale.
DS
Să cunoască insemnele ţării: steagul, stema, imnul;
Să cunoască portul popular specific regiunii în care locuiesc precum şi din alte zone ale ţării.
Să le poarte cu plăcere la diferite ocazii (şezători, serbări).
Sa manifeste interes si curiozitate pentru cunoastere;
Să cunoască elemente ale mediului social şi cultural, poziţionând orasul si tara ca parte
integrantă a mediului;
2
Să-şi îmbogăţească experienţa senzorială, ca bază a cunoştinţelor matematice referitoare la
recunoaşterea, denumirea obiectelor, cantitatea lor, clasificarea, constituirea de grupe,
mulţimi, pe baza unor însuşiri comune (formă, mărime,culoare).
DOS
Sa lucreze independent, fiind capabili sa experimenteze pe masura posibilitatilor proprii,
ceea ce-i intereseaza in mod deosebit din tema data;
Să cunoască şi să respecte normele necesare integrării în viaţa socială, precum şi reguli de
securitate personală;
Să utilizeze instrumente de lucru şi materiale pentru realizarea unei activităţi practice;
Să confecţioneze steguleţe tricolore;
Să manifeste prietenie, toleranţă, armonie, concomitent cu învăţarea autocontrolului;
Să se comporte adecvat în diferite contexte sociale.
DEC
Să exerseze deprinderile tehnice specifice desenului, modelajului în redarea unor teme;
Sa se mobilizeze pentru a cânta cântece pentru copii;
Să acompanieze ritmic cântecele (clopoţei, tamburine, xilofon);
Să descopere lumea înconjurătoare cu ajutorul auzului;
Sa exprime prin mişcare, starea sufletească creată de muzica audiată;
Să compună în mod original şi personal spaţiul plastic;
Să obţină efecte plastice, forme spontane şi elaborate prin tehnici specifice picturii;
DPM
Să cunoască şi să aplice regulile de igienă referitoare la igiena echipamentului;
Să-şi formeze o ţinută corporală corectă (în poziţia stând, şezând şi în deplasare);
Să perceapă componentele spaţio-temporale (ritm, durată, distanţă, localizare);
Să fie apt să utilizeze deprinderile însuşite în diferite contexte.
ALA
Să cunoască şi să precizeze numele ţării, al capitalei, al oraşului unde locuiesc,
Să cunoască semnificaţia Zilei României şi modul în care poporul român o sărbătoreşte;
Să identifice simbolurile ţării;
Să înţeleagă conţinutul şi mesajul Imnului de stat, al povestirilor audiate;
Să cunoască semnificaţia culorilor tricolorului;
Să participe la manifestările organizate cu acest prilej;
Sa inteleaga rolul jocurilor în grupa si necesitatea respectarii regulilor de joc;
Sa stie sa se joace in locuri special amenajate;
Sa identifice si sa descrie lucrurile placute pe care la face in orasul sau, in vacanta prin tara.
a)Secvenţială:
probe orale: evidentierea aspectelor legate de tema, ghicitori, explozia stelara, convorbire,
interviul, observarea curenta, verificarea
probe scrise: fise, labirint
probe practice: act. experimentale, observarea sistematica, autoevaluarea, interevaluarea,
coevaluarea
b) Finală
Expoziţie cu lucrările realizate pe parcursul proiectului
3
Mini spectacol tematic {invitaţi părinţi, bunici, şcolari şi toţi participanţii la proiect}
Portofoliu
Concurs de poezie
Suita de dansuri populare
CD cu poze din activitatile desfasurate pe parcursul derularii proiectului
Materiale
Umane ALA/ pe centre de interes ADE / pe domenii experenţiale
deschise
Copiii grupei Biblioteca: Carti si reviste DS (Domeniul Stiinta)
Elevi de la clasa I costume populare şi accesorii CD cu Imnul României, combină
Elevi de liceu pentru programul artistic; imagini muzicală, aparat foto, cameră video,
Pariti power point Incastre cu litere si flori pentru Monumentul eroilor,
Educatoare cifre, tablite magnetice, litere, jetoane fişe de lucru individual, fise
Specialisti: profesori, cifre, de lucru de grup, poster, markere,
invatatoare, educatoare, Puzzle- harta tarii DLC (Domeniul limba si
parinti, Profesorul de Arta: Aluat pentru modelat ; comunicare)
engleza , de istorie, hârtie glasse şi creponată , carton CD. imagini despre steagul tricolor,
Profesorul de educatie colorat, foarfece, lipici, creioane steagul U.E., stema ţării tablite cu
fizica va explica copiilor colorate, carioca, pensule, litere magnetice pentru scrierea
nevoia de miscare si acuarele, calculator, imprimantă, numelui, fise
importanta jocurilor, CD, litere de burete pentru înşirări DOS (Domeniul Om si societate),
Instructorul de dans, cu Stiinta: CD-uri DVD-uri, CD suport pentru invatarea poeziilor,
ajutorul caruia copiii vor calculator, TV, harta tarii, a diferite truse, jocuri si jucarii,
invata unul, doua dansuri judetului, a orasului; atlas DEC (Domeniul estetico-creativ)
populare, pe care le vor geografic» CD- Suport pentru invatarea
prezenta in evaluarea Coltul casutei: trusa gospodinei; cantecelui: „Sunt un pui de
proiectului. casuta papusii utilata romanas”, culori, carioca, pensoane,
Politistul va explica corespunzator, sortulete, etc acuarele, plansete, plastilina, fise de
copiilor reguli de Constructii: puzzle, materiale din rezolvat, fise de colorat,
circulatie, spatii de joc natura, Ar-co; mozaic; mozaic tip DPM (Domeniul psiho-motric):
special amenajate in oras pioneze; mingi, corzi, echipament sportiv,
pentru copii. Nisip si apa-tăviţe cu nisip
BIBLIOGRAFIE:
A.Cosmovici şi L.Iacob, Psihologia generală, Ed.Polirom, Iaşi,1996
Programa activităţilor instructiv-educative în grădiniţa de copii - Editura Val&Integral,
Bucureşti, 2002
4
Preda, Viorica coordonator –„Metoda proiectelor la vârste timpurii”, Editura Miniped,
Bucureşti,2002
CE DORESTE SA
CE STIM? CE NU STIM SI VREM SA TRANSMITA
AFLAM? EDUCATOAREA?
Ţara noastră se numeşte Fapte şi evenimente deosebite Unirea tuturor românilor într-un
Romînia; din istoria neamului nostru; singur stat a fost rezultatul luptei
Steagul tării este roşu, Semnificaţia acestei sărbători; de secole, dusă de poporul român
galben şi albastru; Locul unde s-a sărbătorit prima Unirea României într-o singură
Imnul tării este Deşteaptă-te dată unirea; ţară mare cu oameni care vorbesc
române; Alte simboluri ale României: aceeaşi limbă, română, a fost
1 Decembrie este ziua stema şi Imnul de Stat; pregătită de Mihai Viteazul de la
României; Legenda tricolorului; 1600, de ,,Unirea cea mică” din
Cum se numeste orasul, Semnificaţia şi mesajul imnului; 1859 şi de lupta eroică din anii
Care este capitala tarii; Harta cu formele de relief, 1916-1918 ,,Unirea cea mare” s-a
Că suntem romani si vorbim regiunile şi frumuseţile înfăptuit la 1 Decembrie 1918
limba romana. României; Care sunt unele orase Strămoşii noştri sunt dacii şi
ale tarii; romanii,
DrumulJudet
debloc
Hart
acasa la a
gradi
casa
ISTORIC
LOCUINTA
(cartier,
Monumente
strada.)
, muzee
Personalitati
cartiere
de seama
EVENIMENTE
Strazi
IMPORTANTE
REGULI DE
CIRCULATIE
stramos
Mihai
i
Viteazul
Dacii
tricolorul
roman
5 ii
Persoane
TRECUT
istorice
ISTORIC
stema
imnul
Portul
romanesc Costum Evenimente
national nationale
Harta
Proverbe Ziua
tarii
zicatori Romanie
i
Cantece Excursii
din folclor prin tara Orase
Dansuri importante
popular
e Capital
a
6
VINERI ADP „Cum ma comport pe strada”: (ID)
ALA1 In excursie (Citire de imagini, tăiere, îmbinare)
ALA2 Joc distractiv: „Săculetul cu surprize”
ADE Activitate integrata (DLC+DPM) PARCUL AMINTIRILOR („Ce
stii despre...” - formare de propozitii simple si dezvoltate legate de oras,
judet; „Cum ajung in parc?” traseu aplicativ)
7
“Nimic nu-i mai frumos, mai nobil, decat meseria de educator, de gradinar de suflete umane,
de calauza a celor mai curate si mai pline de energie mladite”(D. Almas). Sa-i invatam pe copii sa
pretuiasca si sa respecte obiceiurile si traditiile in care s-au nascut, sa-i invatam sa iubeasca
meleagurile natale, portul romanesc si pe romani. Sa le sadim in suflet aceste elemente definitorii
ale identitatii neamului romanesc fara de care nu am mai putea sti de unde venim si cine suntem de
fapt noi romanii pe acest pamant. Cu ajutorul d-voastra, al d-nei educatoare, al specialistilor, si in
compania tuturor prietenilor invitati, vrem sa cunoastem orasul si tara in cadrul proiectului tematic:
„SUNT UN PUI DE ROMANAS”
Veniti cu noi, si haideti sa-i ajutam pe copii sa inteleaga imensitatea tezaurului nostru
folcloric, in care arta populara romaneasca este o minunata oglinda in care se reflecta cu cea mai
mare intensitate frumusetea Romaniei, istoria si mai ales sufletul neamului. Va fi o calatorie plina
de noutati, in timpul careia, copiii vor descoperi frumusetile locului natal, netezindu-si astfel, calea
spre cunoaştere.
De aceea, copiii, trebuie indrumati si modelati in asa fel, incat pe fondul lor afectiv sa se
aseze elementele cunoasterii artistice, care vor imprima gandirii lor anumite nuante, ce vor imbogati
substanta viitoarei activitati individuale si sociale, iar pentru aceasta, trebuie sa ne sprijiniti cu
materiale, poze pentru albumul familiei, imagini, obiecte, reviste, cărţi, CD-uri, casete, albume,
pliante, materiale din natură, etc. Să trezim copiilor sentimente de mândrie şi preţuire a istoriei
8
neamului românesc. Să-i ajutam sa descopere valorile morale ale poporului: dragoste de ţară,
eroism, vitejie, bunătate.
Vă rog să discutaţi cu copiii D-voastră despre acest subiect, să le oferiti cunoştinţe şi
informaţii corecte, pe care să le împărtăşească şi celorlalţi copii din grupă.
Va rugam sa participati alaturi de noi la descoperirea enigmelor acestei teme.
Va multumim pentru intelegere si contam pe sprijinul dumneavoastra.
9
Partea de jos a iei, care are croială tot în clini, este conturată pe margine cu acelaşi motiv
îngust de broderie de pe mânecă.
Fotele sunt dintr-o bucată în formă dreptunghiulară, care înconjoară corpul şi se petrece în
partea stângă. Ele sunt ţesute din lână în culori închise, mai mult pe negru şi conturate pe margine la
fel şi pe linia de lungime printr-un chenar mai lat, sau mai îngust în mai multe culori, unde însă
predomină roşul.
În acestă regiune fotele sunt şi în dungi înguste verticale în
diferite culori, pe un fond închis. Fota se înfăşoară strâns în jurul
corpului şi se poartă cu un colţ suflecat şi prins în talie sub brâu.
Pe linia de talie fotele se fixează cu brâu sau cu bete, care
înconjoară corpul de câteva ori.
Costumul popular din judeţul Suceava se completează pe cap
cu o basma de culoare închisă, terminată de jur împrejur cu franjuri
de mătase.
Peste costum se poartă un suman din postav de culoare
închisă, cu ornamente bogate din şnururi de lână neagră sau cu o
bundiţă împodobită cu blană de jder.
Când Tudor
Vladimirescu,
marele nostru
revoluţionar de la 1821, a ridicat Ţara, chemând-o la luptă împotriva exploatării
boiereşti dinăuntru şi a vrăşmaşilor din afară, dintr-unul din satele olteneşti a pornit
pentru a se înrola în oastea pandurilor şi un gospodar cu numele Dragomir, tată a trei
fetiţe, una mai isteaţă ca alta.
Înaintea plecării, omul şi-a îmbrăţişat nevasta şi pe cele trei fete, iar acestea din
urmă i-au dăruit câte o amintire lucrată cu mâna lor. Fata mai mare i-a dat o batistă
albastră aidoma ochilor ei, cea mijlocie una galbenă ca pletele sale, iar fata mai mică,
Ileana, i-a întins cu sfială una albă; ea n-a mai avut timp să vopsească batista, aşa
cum a văzut c-au făcut surorile cele mari.
Dragomir a luat cu multă dragoste darurile copiilor săi, a pus cele două batiste
colorate în câte un buzunar al mantalei, iar pe cea albă, curată ca sufletul Ilenuţei, a
ascuns-o în buzunarul de la piept al vestonului.
Aşa a pornit viteazul la oaste, cu încrederea că el şi miile de panduri vor scăpa
ţara de asuprirea boierilor şi de sabia otomanilor, chemaţi în grabă de stăpânire să-i
dea ajutor împotriva românilor răsculaţi.
10
Dragomir s-a luptat ca un leu dar în cea mai crâncenă dintre bătălii, un glonţ i-a
străpuns inima. A căzut cu faţa la duşman. Tovarăşii săi de luptă, înainte de a-l
îngropa după datină, i-au cercetat buzunarele, cu gândul de a le duce alor săi
obiectele pe care le-ar fi găsit asupra eroului. Dar Dragomir nu avea prin buzunare
nimic altceva decât cele două băsmăluţe date de fetele mărişoare, iar în cel de la piept
soldaţii au dat pese batistuţa Ilenei, care nu mai era albă ca la început, ci roşie ca
focul, pătrunsă de sângele tatălui ei.
Vitejii au luat cele trei bucăţi colorate, care acum erau una roşie, una galbenă şi
a treia albastră, le-au legat între ele şi le-au prins în vârful unei ramuri rupte dintr-un
stejar. Cu acest simbol în frunte, au luptat mai departe pandurii.
Şi de-atunci - aşa ne spune legenda – steagul armatei
române cuprinde aceste trei culori laolaltă. Sub faldurile lor s-au făcut şi războiul
Independenţei, şi marea noastră Unire.
11
Şi la gât mi-am pus mărgele
PORTUL MEU Tot dintr-ale mamei mele.
ACASĂ Portul meu cel românesc Poale mândre c-ale mele,
de Emilia Căldăraru E uşor ca să-l ghiceşt Mititele, frumuşele,
Bine e la noi acasă! Spuneţi, care fată mare
Nu e lume mai frumoasă Se făleşte că le are?
Cum e cuibul părintesc Fata-i îmbrăcată-n ie
Unde eu trăiesc şi cresc. Fusta-i strânsă-n betelie PORTUL ROMANESC
Tată, mamă şi bunici, La mijloc cu cingătoare Portul românesc
Eu şi fraţiorii mici, În obraji e ca o floare. Mult îmi place să iubesc
Toţi, aici, suntem uniţi, Portul nostru românesc:
Bucuroşi şi fericiţi! ROMANASUL Albă ia cu altiţe,
Casa mea şi-n somn o ştiu. Iată-mă sunt românaş Cu ciucuri şi lămâiţe,
Orice colţ pot să-l descriu. Tata-mi zice fecioras, Şi bundiţă ca un lan,
Când păşesc al casei prag, Iara mama puişor Picurată cu mărgean,
Tot ce văd în ea mi-e drag. Se mandreste că-s fecior Şi cu spice şi cu fluturi,
Parcă dintr-un basm vrăjit, Mă îmbracă, mă găteşte De la vechile-nceputuri.
Toate-mi spun: “Bine-ai Uite aşa pe româneşte Desenat cu ac vrăjit,
venit!” Cu opinci si zurgalai, Râde brâul vălurit,
Cum sta bine la flacai Sub sumanul gros de lână,
ROMÂNCUTA Si cu cusma pe-o ureche Cu flori albe de fântână;
Iată-mă sunt româncuţă. Ca sa le fiu drag la fete Chiar şi traista uneori
Sunt micuţă, dar drăguţă Şi aşa mă duc la horă Parcă scapără de flori.
În picioare am opincuţe Să-i aduc măicuţei noră.
Iar la brâu port tricolor SUNT UN MANDRU ROMANAS
În cap măframă mândră cu flori, IATĂ-MĂ, SUNT ROMÂNCUŢĂ Frunzulita de antras
Am altiţe în patru iţe Iată-mă, sunt româncuţă, Sunt un mandru romanas
Şi pumnaşi mititelaşi. Cam micuţă, dar drăguţă. Cu caciula pe-o ureche
Am şi şoarţe tot frumoase Mama-mi coase ie alba Pe pamant nu am pereche !
Cum le ştie mama coase Si la gat imi pune salba Eu port brau cu floricele
Iar la gât mi-am pus mărgele În picioare opincuţe Si bundita cu margele
Tot dintr-ale mamei mele. Ma mandresc ca-s romancuta Si-n picioare-am ciubotele
Poale mândre ca şi-a mele Catrincioara numai fir, Port in traista busuioc
Spune-ţi care fată mare Poalele cu trandafir Si stiu cantece de joc.
se făleşte că le are. În cap, năframă cu flori Si iar verde de-artaras
Sa fiu draga la feciori. Mandru sunt ca-s romanas !
12
Si va spun la fircare, Si ca-n a noaastre piepturi pastram cu fala-un nume,
Triumfator in lupte, un nume de Traian!
ROMANIA Ca-s istet nevoie mare,
Tara mea e Romania, Nu e sarbatoare-n sat Inalta-ti a ta frunte si cata-n giur de tine
Sa nu m-apuc de jucat, Cum stau ca brazi in munte voinici sute
Si oriunde as vedea, de mii;
Rosu, galben si albastru Tot pe loc, pe loc, Un glas ei mai asteapta si sar ca lupii-n
Stiu ca este tara mea. Si din gura zic cu foc stane
Zii ma!!!!! Batrani, barbati, juni, tineri dun munti si
din campii!
Astazi e in sarbatoare Hai la joc, la joc, la joc,
Sa ne bucuram, Sa rasara busuioc, Priviti, marete umbre, Mihai, Stefan,
Sa cantam sa chiuim, iu, iu, iu Corvine,
Ca romani suntem cu totii, Romana natiune, ai vostri stranepoti,
Vrem sa aratam ! Ca doar o viata traim Cu bratele armate, cu focul vostru-n vine,
Strai frumos vom imbraca, "Viata-n libertate ori moarte!" striga toti.
TRICOLORUL Si la hora vom juca,
Pre voi va nimicira a pizmei rautate
de Irimie Străuţ Hora noastra romaneasca, Si oarba neunire la Milcov si Carpati!
Din culori de curcubeu Cine-o joaca sa traiasca, Dar noi patrunsi la suflet de santa
Nu e sarbatoare-n sat, libertate,
Împletite în cunună Juram ca vom da mana, sa fim pururea
Trei cu dragoste-mi aleg Sa nu m-apuc de jucat, frati!
Pentru patria străbună. Tot pe loc, pe loc,
Si din gura zic cu foc O mama vaduvita, de la Mihai cel Mare,
Trei culori, ca trei petale Pretinde de la fiii-si azi mana de-ajutor,
Le alătur şi-mi fac steag. Zii ma!!!!! Si blastama cu lacrimi in ochi pe orisicare
Roşu, galben şi albastru In astfel de pericul s-ar face vanzatori!
Tricolorul ţării drag. DESTEAPTA-TE, ROMANE!
Desteapta-te, romane, din somnul cel de moarte, De fulgere sa piara, de trasnet si pucioasa,
In care te-adancira barbarii de tirani! Oricare s-ar retrage din gloriosul loc,
TRICOLORUL Acum ori niciodata croieste-ti alta soarta, Cand Patria sau mama, cu inima duioasa,
La care sa se-nchine si cruzii tai dusmani! Va cere ca sa trecem prin sabie si foc!
Rosu, galben si albastru,
Ce frumos, e steagul nostru, Acum ori niciodata sa dam dovezi la lume N-ajunse iataganul barbarei Semilune,
Toate-aceste trei culori, Ca-n aste maini mai curge un sange de roman A carei plagi fatale si azi le mai simtim;
Acum se vara cnuta in vetrele strabune,
Cand le vezi, te trec fiori Dar martor ne e Domnul ca vii nu o
Rosul, e ca macul vara, primim!
Galben, spicul, cat e zarea,
N-ajunse despotismul cu-ntreaga lui
Iar albastru, noi il stm, orbire,
Marea si cerul senin. Al carui jug din seculi ca vitele-l purtam;
Acum se-ncearca cruzii, in oarba lor
trufie,
CANTEC; Sa ne rapeasca limba, dar morti numai o
SUNT UN PUI DE ROMANAS, dam!
Sunt un pui de romanas,
Romani din patru unghiuri, acum ori
Jucaus si dragalas, niciodata
Unitiva in cuget, unitiva-n simtiri!
13
Strigati in lumea larga ca Dunarea-i furata
Prin intriga si sila, viclene uneltiri!
Se acorda prescolarului……………………………
14