Sunteți pe pagina 1din 35

Curs 1 - generalitati

Neuronul
Neuronul
Neuronul
Mitocondrie
Membrana
Nucleu

RE rugos
Poliribozomi
Ap. Golgi

Ribozomi

RE neted
Gatul
axonului

Microtubuli

Axon
Tipuri de neuroni
Clasificare funcţională a neuronilor
• Neuroni aferenţi (senzitivi) – transportă informaţia spre
sistemul nervos
• Neuroni eferenţi (motori) – transportă informaţia dinspre
sistemul nervos
• Interneuroni – transmit informaţia în interiorul sistemului
nervos
– Interneuroni de proiecţie – transportă semnale spre alte regiuni ale
sistemului nervos
– Interneuroni locali – transmit semnale în cadrul aceleiaşi regiuni
• Corpul celular al unui
motoneuron medular.
Nucleul este palid şi este evident un
nucleol (corpuscul Barr, în extremitatea
nucleolului, indică sexul feminin).
Corpusculii coloraţi închis din
citoplasmă sunt corpusculi Nissl,
corespunzând unei mase de reticul
endoplasmic rugos.Corpusculii Nissl şi
alte organite (vizibile la microscopia
electronică) se extind în interiorul
dendritelor, dar niciodată dincolo de
gâtul axonului, porţiunea celulară
conică de unde ia naştere axonul.
Absenţa corpusculilor Nissl facilitează
deosebirea dendritelor de axoni. Corpii
mici întunecaţi din neuropil sunt nucleii
celulelor gliale
• Corp neuronal medular înconjurat
de neuropil (coloraţie argentică) –
detaliile citologice s-au pierdut, dar în
acest tip de coloraţie sunt evidente
abundenţa de procese celulare care nu
sunt vizibile în coloraţiile de rutină.
Nucleii celulelor gliale apar ca pete mici
întunecate.

• Celule Purkinje, coloraţie Golgi –


arbore dendritic extraordinar de fin şi
ramificat la un capăt, şi axon unic la
celălalt. Coloraţia pune în evidenţă
forma celulei – axonul nu este vizibil în
preparate standard
Transmiterea informaţiei – depolarizare,
potenţial de acţiune

Canale de sodiu
Canale/transportori ionici
• Ionofori (transport pasiv in sensul gradientului)
• Transportori ionici (transport impotriva gradientului,
cu consum energetic; “debit” ionic mai redus decat
canalele ionice pasive Canal
– Pompa Na-K, pompa Na-Ca, pompa Na-glucoza de
calciu

Canal de potasiu
Sinapsa
Sinapsa

Sinapsele pot fi localizate


oriunde – la nivelul dendritelor
(1), corpului celular (2),
axonului (3) sau terminatiilor
axonale (4)
Sinapsa • Sinapsa chimica: activitatea electrica din neuronul presinaptic
duce la eliberarea unui neuromediator, care se leaga de
receptorii postsinaptici, prin intermediul carora isi exercita
actiunea
• Sinapse glutamatergice (excitatorii), GABAergice (inhibitorii),
colinergice (placa neuromusculara), adrenergice
• Sinapse electrice: membrana pre si postsinaptica sunt
conectate prinjonctiuni speciale (gap junctions) care permit
transmiterea directa a depolarizarii de la o celula la cealalta
– Mult mai rapide; posibil bidirectionale; descoperite in diferite arii ale
sistemului nervos al vertebratelor
Nervi
macrofag
fibră elastină
fibră mielinizată
nemielinizată
colagen

substanţă
de bază
limfocit

mastocit

capilar fibroblast
neutrofil
• Fibră mielinizată
preparată cu tetroxid
de osmiu pentru a colora
mielina. Este vizibil un nod
Ranvier spre mijlocul fibrei.
Limitele dintre clulele
Schwann adiacente nu pot
fi distinse.

• Nerv mielinizat
(coloraţie argentică).
Axonii formează centrul
spaţiilor ocupate anterior
de mielină. În cazul unora
dintre fibrele nervoase în
jurul axonului pot fi
identificate două inele.
Aceasta semnifică faptul că
secţiunea a fost făcută la
nivelul unei fante Schmidt-
Lanterman
• Nerv mielinizat.
Sunt vizibile perinervul, parţial
epinervul

• Nerv subţire
nemielinizat
la nivelul dermului
Procese patologice întâlnite la fibrele nervoase
mielinizate
demielinizare/remielinizare
Degenerare walleriana
Degenerare Walleriană/regenerare
Glia
Rolul celulelor gliale
• Suport mecanic
• Izolator electric
• Scavengeri
• Sisteme tampon pentru ioni
şi neurotransmiţători
• Linii de ghidaj în cursul
dezvoltării
• Bariera hematoencefalică
• Hrănirea neuronilor
ventricul

glia
microglie
• Oligodendrocitul –
produce mielina în
sistemul nervos
central
• Celula Schwann –
produce mielina în
ţesutul nervos
oligodendrocit periferic

• Microglia –
acţionează ca
fagocite
• Astrocitul –
reglarea mediului
astrocit extracelular
• Glia radială –
ghidarea dezvoltării
pia mater
• Oligodendrocit in Astrocit in coloraţie Celulă microglială coloraţie
argentică argentică colorată cu
fier-hematoxilină
Bariera hematoencefalica
Lobii cerebrali
Cortexul cerebral
• Neocortex (isocortex) –
– 6 straturi
– Cea mai mare parte a
cortexului
• Allocortex (mai putin de 6
straturi)
– cortexul olfactiv, hipocampul
– Arhicortex (3 straturi)
– Paleocortex (5 straturi)
• Cortex de tranzitie (cortexul
paralimbic) – pierderea
limitelor straturilor 2,3,4
Arii corticale
• Arii primare
• Arii de asociatie
Neuroplasticitatea
• Neuroplasticitatea in activitati motorii
complexe

Pantev et al., Ann NY Acad Sci 2001


(adapted from Elbert, Science 1995)

Pascual-Leone et al., Annu Rev Neurosci 2005


Factori care contribuie la reorganizarea
cerebrală
– recrutarea de căi diferite anatomic dar similare
funcţional (de ex. căi corticospinale non-
piramidale)
– Crearea unor căi noi : sinaptogeneza, arborizarea
dendritică, înmugurirea neuronilor restanţi.
– Întărirea unor căi sinaptice preexistente dar
“mute” funcţional (mai ales la periferia leziunii).
Potenţarea sinaptică.
– Proliferare astrocitică
Mecanisme implicate:
– Modificări ale excitabilităţii membranare
– Dispariţia inhibiţiei
– Creşterea transmiterii sinaptice (posibil datorită
potenţării de lungă durată)
– Dispariţia inhibiţiei GABAergice perilezionale
(posibil prin diminuarea activităţii receptorilor
GABAA)
– Creşterea activităţii glutamatergice;
Conexiune
puternica

Cresterea
eficientei
sinaptice

Conexiune slaba Plasticitate


sinaptica

Conexiune puternica
Modificarea variabilelor practice pare să fie critică
pentru fenomenele de plasticitate cerebrală evocate şi
recuperarea comportamentală

Complexitatea actului motor


Jones et all, 1999 Proces de
învăţare
Dificultatea actului motor motorie
Plautz, Miliken and Nudol, 2000

Specificitatea actului motor


Nudo et all, 1997
Parametrii
programului de
Intensitatea actului motor
Sullivan et all, 2002
antrenament
Van Pragg et all,1999