ANUL XI No.

527
EALITATU 24 FEBRUARIE 1937

www.digibuc.ro
 Ridicarea pavilionniad national la central
striijeresc din Predeal
In cadrul unor frumoase solemnifati a avut km la centrul sträjeresc din
PredeaI, ridicarea pavilionului national. Fotografiile noastre infâtiseaz5:
Strialerele defilând.

2. Slajba religioasci.
Foto Berman
3. Ridicarea pavilianului national.
_

Din ea actual ester gripa atit de

primeldieasa? Bacilii se Inmul-
tesc prin divizare. Un singur
bacil de ex. Se poate inmulti,
In conditiuni avantajoase, In
interval de 24 ore, la 7(1 mili-
oane bucAti. Se vede de aci ce
periculos purtAtor de bacili este
omul, care s'a ImbolnAvit de
gripà sau de difterie, si ce po-
sibilitAti imense de molipsire
se aflA In aceste boli teribile.
Dar chiar fatA de acest pericol
care ar putea descuraja In pri-
mul moment, stiinta medicalA
si farmaceuticA n'a stat inac-
tivä. ExistA un remediu, care
sta pe primul plan In lupta
contra gripei : acesta este cu-
noscutul preparat Bayer Pan-
flavin". El ucide bacilii, ce pA-
trund in gal prin gurA si nas,
si desinfecteazA cu succes cAile
respiratorii. In zile reci si u-
mede, and cAile respiratorii
sunt cu deosebire expuse mo-
lipsirei, nimeni care merge In-
tre oameni, n'ar trebui sA ezite
de-a lua la fiecare orA, 1-2 pas-
tile Panflavin. resp. a rasa a-
ceste pastile ,s5 se topeascA in
Aceasta se recomandA In
mod cu totul deosebit p ntru
copii, la joe si In scoalA. Ori-
cine se apArA de infectii prin
n flavin.

täiati In douâ, Ii desprindeti

e mai apetisant cand
miezul cu vârful cull-
MARTISOARE
CADOURI PENTRU 1 MARTIE Nu spun* sunt numai" prima.
tului rásânclu-1 In coajä, il intepati, II presärati cu ULTIMELE NOUTATI IN AUR, ARGINT caci dacil dintii de lapte sunt
stropiti cu putin rom si serviti dupa o sAnittosi, ceilalti vor fi la fel.
zahar praf, II II
SI DOUBLE, CU PRETURI ACCESIBILE Obisnueste de aceea din timp,
orà inteo cupâ, câte fruct de persoank ca desert. copilul tän eta o Ingrijire regu-
TUTUROR, LA BIJUTERIA lat.(' a dintilor. Pasta de dinti
Kalodont curviità dintii radical
PROGRESUL
STR. SMARDAN Nr. 30
BUCURESTI
ffirà a-i vatAma, indeparteaz6
piatra Ouratoare si Impiedica
FRUCTUL CEL MAI ZEMOS totodati formarea ei.

No. 527
R. I. Pag. 2

www.digibuc.ro
Fatografil Berman
4 0 VIZITA LA CAZARMA
GARBIENILOR PUBLICI
o ;le' , 4f, ''eq.

Cazarma gardienilor publici esfe

asfäzi o institufie moderns, care
face cinste corpului nostru po-
litienesc
Fotografiile pe care le publiciim
ad sunf, credern, edificafoare,
in aceasf6 privintS.

1. Fatada coaarmii gardieni-

lar

2. Gardienii publici in clasa

de cursuri tearetice.

3. Fanfora gardienilor.

4. D. colonel Dimiu, coman-

dontral gardienilor.

5. D. doctor Petrescu (stan-

go), sefui spitalului gar-
dienilor publici, operand un
boinav.
6. Un colt al spitalului ca.
zarma gardienilor publici.
7. Unul din dormitoorele gar-
dienilor.

0 C AZ IA
OCNITIENCITERNATIOrIALE

CUNOÌSCUTA MARCA
DE Ig-ARFUMERIE

Lans ea z reputata sa pudr

ecret des /ears

IN AMBALAJ NOU SI MARIT
Cutiiie mari contin uri p f elegant.

trile r rn n neschimbate
www.digibuc.ro
 datoria. Surprinde lucrarile de aparare ce se execute cu
febrilitate rara. Pionerii lucreaza de zor, pe echipe alu-
tati de localnici. Cateva aspecte ale cpelor din port, n'ar
strica ciaca obiectivul le-ar fIxa pe rol-film. Panza ape-
lor, magaziile, cat mai repede, cat mai sugesHv
Vrernea a trecut si la Bucuresti, ne-asteaptä editia,
care va arata color din restul frii, prirneldia ce
arreninta portul Oltenita I
i
Publicam aci cd-
N autoinotorul care mä poartá inspre teva impresionan-
te aspecte, prinse
Oltenita primejduita de ape, mi-arunc de reporterul nos-
ochii pe cota apelor Dunärii, In ziarul tru fatograf, cu
pe care l-am cumparat ca sä alung monotonia pei- prilejul recentelor
sagiului sters de zäpezi. Nicaeri, In fate niciunuia inundatii dela 01-
din porturi, cota nu e atat de ridicata : tenita.
Cerna Voda : 267 ; Cálárasi : 576 ; Oltenita : 753 ;
Zimnicea : 455; s; merge In continua- scadere. La Turnu-
Severin cota indica 541, Drencova : 314. Asa dar, In
aceste zile, Oltenita reprezinta c culme. Apele s'au ridicat
aci, in puhoi avantat.
Automotorul se opreste In gara orasului. In port, nu se poate
pátrunde : gara Oltenita-Port nu mai existä. Fluviul care si-a

www.digibuc.ro
inaltat apele peste cheiu, a deferminat evacuarea functionarilor
si a mobilelor agentiei N. F. R. precum si C. F. R.
Delia digul inchipuit In port, oräselui coboara pentru a-si Implini
asezarea la un kilometru mai departe. Dar cligul nu Inseamna sigu-
ranta. Intäritura aceasfa inältatä ca pent:1.0 a opri Dunarea in avanta- \ ,
rea ei, are goluri, trecatori. Pe-aci, undeie daca se tot ridica, vor co-
tropi valea cea ¡oasa ce se asterne dincolo.
\i
Coborim Inspre locul dezastrului. Privelistea ce ni se Infatiseaza, e de o
tristete sfasietoare. Intrece orice prise de vue, strecurata prin ¡urnalele so-
\
..--
nore Fox sau Eclaire. Panzele de apa care cuprind In mi¡locul lor, au o
i. strälucire stranie. Clipocitul undelor si-a pierdut din poezia lui, nu mai consti-
tue un farmec. Poezia Dunäri; albastre s'a irosit. Apele ---- pesfe care v,antul Isi
poartä suflarea rece, Incretindu-le sunt o arnenintare. lit-50.i elementul acesta raz-
vrátit. 0 prime¡die iscatä din pricina zaporulu; urias, Implinit mai la vale, ia Silistra,
o prime¡die care creste. Farnilii multe au fugit. In barcile care se avarta printre slo-
iuri, diriguite de barcagii incercati .si temerari, multi Inca se refugiaza la Turtucaia,
peste fluviu. Ciudatä calätorie printre sloiuri ! Vaslasii desfásoará o luare aminte si o
vanjosie urieseasca. Cand sloli yin mai multi si sunt ga+a-gata sä prindä barca intre +NJ-
purile lor dure, váslele nu mai fac nici doua parale. Vaslasii sar pe ghiata, aleargä pe
lespezile amenintätoare si imping !unfree spre ape. Au grija sá sari la vreme inapoi. Ce;
din barcä Irnping in gheturi cu cängile, pana váslele pot da avant barcilor. Fotograful isi face
 11
)/111((j f 00

i',/ lig / di `r
r/
i (12
1.)-
, . d
,p,....'1""_/t ,6 xti'10/// '''j, ,r ,;'Al
'
4,,/,..
ff
4 I 1,1 ,0444/1//
,04'' "a ,d/ I .." / l C ' . (.!, e.
4, ..'
5.
kr-/
, ,/, ,'
",.i ,....."/ ii' (46 t
cjA)vli r,44/ 44,1 44/--
z.

,t, V
,,,,,
i I., I $
Z# 70,
Me
,

_..,:j ,t, , 11).

rid , /#0, ,, .,,,,

, C
,, /./.
.
1 +liff'f'fi trt' ,ic I tu:
f i
ird /. ,...{ --: (-0 /
.,. 1
P.
,. pi
IL' fl° 4

(/''' fit i ,,.. We' .

e
te ,
_liel 'i''''.
,/,'P'`Alr
4.-(/'
'lli.'7 f, ,,,,,,,,,,, ,,,, , 11'
r'`
A /A ivtiabo,:".",.1.,
X'
,,,,,
1- - 4,

i/6'
/ All-- if,-
,,ii, - r
,
'
(:),/j," 70,0 líit4D
/.,,1 ri
,,,- 4 ,: r I' 4,,,,,i,
.1P 'fi
,

,
1.?- ,,,- or.',--
X,
t41.
/4 'ei/ A ti
..,:

mai
cumelita drama
a vietil marilor metropole:
drama copillor abandonati fn stradá
NICIODATA ziarele 'eau scris un
et rand mai mult despre un caz ca

vi ski0 acesta, care de obkeiu este

*rat intr'un coltitor de pagina, un titlu
000.it
Pandontd
titixt Asti., nk, abia vizibil : Copil gisit in strata
Meptat
tA4A s. tost tosei.. vonseaía. p and ne gandim c un asemenea fapt
'fintAtel,de VW, vniOns livers intrece toideauna importanta tuturor
,cocoo
$trads VO OAsentece,
sale ev intimplárilor unei zile I Caci care ce poate
In :so
1,13.
lepsdAses. fi mai improsionant decal' abandonarea unui
Vs yose
-pfvotre
ed apcoi.IOnfi-v
are Aid caveOa te copilat, in stradá, pentru vina involuntara
Neln1
erltnionl-n,
SO pe care o are, a core parintilor sfortari
ca sa fie crescut i i ce poate fi mai
,Prevaeses
'inspaimantator decal' substratul gestului pe
care-I face o mama, and
IPitS,343.10.1:t40.3.01.401 leapadá odrasla in strada ?
Viata omeneasca n'a cunos-
cut niciodata o manifestare
mai cumplitä a mizeriei, ca
aceasta, care se explica din
gestul uluitor al mamelor, ce
se incumeta ti se indura
abandoneze copiii, pentru
cari au patimit dar pentru At oui o fi ? Cine 1-4 abondonat in struck" ? Nimeni no
cari nu mai pot patimi Ifie I
Preocuparea reportajului de
fata este tocmai intimitateá In majoritatea cazurilor avand la bazi acelati substrat, mizeria
acestei drama ; a miiior de gestul abandonarii unui copil in strada este sivartit de numeroasele
locuitori ai oratelor mari, mama nelegitime cari, noputanduli crette fructul pacatului, de care
deci ti a sutelor de bucuret- n'au putut =Spa atifel, i Iasi in drum in vârstii de aproxi-
teni, cari sunt gasiti parasiti znativ doui luni, cu scutece i cu un biIee1 pe care scrie
in strada, la o varsta cand Dumnezeu sa-I aibi in paza sa".
nu curio= nici mizeria nici
bucuria vietii i cari stint CE DEVIN COPIII ABANDONATI
crescuti, departe sau aproape
de necunoscutii tor parinti, Sodefatea este organizata ata fel a
tot rind are leacul sau,
in orfelinatele i tcoalele pri- deci ti drama copiilor abandonati iti are, in parte isineinteles, o
solutionare.
Ata turn se manifesta pretu- Ata dar, viata individului, rupt atat de dramatic 411 vandul familiei
tindeni, in Capitala noastra sale, nu se curma, odata cu schimbarea de soarta, pune pe
aceasta drama îi are obirlia frunte pecetea anonimatului. Existenta sa este organizata sistematic,
in infioratoarea stare de sa- de mina ocrotitoare a societätii, care inlocuind snán. a parinteasca,
racie care cuprinde, ici, co- indrumeaza, 11 ingrijette ti-i creazi un rost in viata aceasta, care
, lea, o famine, un tata vaduv, l-a napastuit atat de trist ti la o varsta alit de crucla.
sau o mama nelegitima. Fiecare din noi am auzit, de buna seama, a teti popiii parasiti
Jevin, copiiî pringriei, care ia sub protectia sa. Nu ttie insa
eas
oricine cum evolueaza viata unui astfel de copil nefericit, /data gisi-
Asilol de eopii gäsiti pana cand iese de sub protectia primariei, pen-
Elena Cootacaziao". str. Busesti tea sa in strada
No. 68.

www.digibuc.ro
 lului strázii. Proeesul verbal incheiat la circurnscriptia po-
litieneasca stabileate primul contact al copilului cu lumea.
Ce a fost inainte de acesf proces verbal nu file nirneni. REOATTTI., ROMANTEI
Viata nefericitului copil are, la inceputul ¡au, amarul
acestor randuri :
Noi... comisarul martorul... recunoaqtem
cä s'a gäsit azi... inteun boschet din grádina pu- Primäria comunei Bucuroti
blica... un copil de sex... de ani... inf4urat intfo Rasa DIreasa, jadepa Efor
1111MAItIA pläpomioar.i .." OPICIUL STAII MBE
c)IcT
717
LA AZILUL DE COPII GASITI
BULETIN DE NASTERE
Dela comisariat, copilul gasit, este trirnis, cu proces-ver- fio.
1;11,ETIN NASCHIE bal i cu inventar, la azilul de copii gásiti C ante c u-
z i n o", din strada Buzeati 89. Prenumele (de baler) ,-.412"tt-ittat'to

/
..

q); Astfel, dosarul actelor anonimului create :

I r, ... Noi... comisarul... vá inaintám un copil gisit..." Numele (de famllie)
aláturat inventarul obiectelor aflate odatá cu co . de sex _ Z.41,1 fl,c, ngscutt.-la-6447-7-77, n
pilul... o plapomá... o bonetici.." ziaa afeluaiL.,,,,---1_, 9, ,In slrada
La acest azil copiii gásiti sunt tinuti cateva zile, pentru -----: No. imp 47, fn registru astazi.,H
ingrijirea medicalá esentiala si pentru botez. Piet f tie r oD. - as- eat/at ). T
Medicul azilului are, In atributiile sale, in afará de aRele G. 0.2.. /1,41 Gcal 0 I 6 7.
§i a a
Copiii anonimi, copiii giisiti in strudel, la arilul Contacuzina". nasc téj
sl. 18,42444444tiper-al seem, buletin oentru
a servi la ceremonia religioasa.

OFICER. OPITER At, STpIll MU,

DIRECTOR,

anueunz m* Uzud side amazed,

- &flat_ , ziva

tru se avant 3ingur in agitatul val ai insárcinarea de.a da nume tuturor

al lumii. copiilor pe cari il primeate. In medie
Reportajul acesta va oglindi pe de- generalä, acest azil triaza cam 100
pifl viata fará multumiri a sutelor de 150 de copii gasiti, pe an. Va inchi-
bucureateni, cari miauna prinfre noi, puiti câtä fantezie frebue s'S aiba
e gitA se inaltä i se práleulest, medicul azilului, ca sá dea fiecarui
mänati de un singur dor dorul de copil nume interesante ai deosebite
viata i ncoltiti de o singura durere z intre ele. Pán5 mai anul trecut nu-
durerea lipsei de familie, pe mele acestea se dadeau dupa locul
si-au dorit-o intotcleauna, dar pe care unde erau gásiti copiii. Astfel Cig-
nau putut-o avea niciodatä. migeanu, pentru cel gasit in Ciarni-
UN PRUNC, CA UN PACHET, Copiii stall, la orfelinatul
ESTE GASIT IN STRADA Dr. Zigura".
Scene gásirii unui copil párásit 111 ;NI"-
mai totdeauna identic5. Un trecator matn4 et afra de seance .
tole cari vin, adiind ca bátaia slabá vènfuM, de undeva din
imprejurimile locului pe uncle trece. Din ula unei biserici, dinteun
101
boschet, sau de langá un colt de casa. Trecatorvl 0 grábit, dar nu-I 0.1 lilt
rabdà inima sá nu-ai lámureascá mai bine ce dude si se opreate
ea sá traga mai departe cu urechea. Când se apropie opoi, cu
nima induioaata, dá de mototolul de boarfe, in care orange firava Pi I
Fiintä omeneasea, ce-ai va purta de-atunci in colo pe inimá durerea
celui mai oropsit con ; durerea dramei farniliare, pe care a iscat-o
fr s vrea.
La alarma trecáforului, vine grábit gardianul public. Acestall a ub-
versiva-i cucerire in brate, sorneaz*is pe involuntarul martor sá-1 urmeze
porneate sore cornisariat. De aci incepe adevárata viatá a copi-

Copiii anonimi. copiii nimi

nui, in aleviimintele prima.
riei din Prahova.
4-1
giu ; Setebeanu, pentru
cal gásit In statiile de
oprire ale tramvaielor
Cámpineanu, pentru cel
gasit in strada Câmpi-
neanu i aaa mai departe.
Acum li se dau numai
nume specific româneati :
Ion Modure, Tudor
Petre, Vasile Bárnoagi,
etc.
Dupace doctorul i-a hots-
rit numele gasitului, tri-
mRe o noti la ofiterul
stärii civile, care emite
un buletin de naltere, ase-
mánator tuturor buletine--
Ior, numai ca in locul uncle
de obiceiu stä scris fiu
al d-lui Ionescu...", se
inseamna : párinti necu-
noscuti... copil

www.digibuc.ro
 COPILUL PRIMARIEI .,a

Oda+5 intrat in azilul C ntacuzin o", copilul gasit devine

intr'adevár opiiu1 primäriei". De-aci incolo, prirnaria, luan-
du-si rolul de pärinte adoptiv, depune toe* eforturile ca nefe-
riciiele fiinte s5 evolueze, la adäpost de toate neajunsurile si
de toate riscurile vietii.
Astfei, dupace a fost botezat, ingrt, si imbrScat, adic5 la
ateva Zile numai decánd a font gäsit in strada, copilul iese
din azilul Cantacuzine", pentru a trece inteunul din leaganele
de copii, Acolo stá pánä implineste vársta de 21,2-3 ani,
apoi eoe dus n estnämintele din judetul Prahove, (in cornu-
nele Nedelea, Aricesti si Filipesti) unde este crescut pe Iâng5,
case cite unui gospodar. pánä la etatea de 6 ani.
Primiria cheltueste cu cresterea unui copil, panä la vársta de
o ani, peste 60.000 lei, platind pentru fiecare, 40 lei pe zi la
leagane si 500 lei pe lunä täranilor din numitele comune.
IN ORFEL 1 NATE
Dupáce au implini+ 6 ani, acesti copii sun+ adusi din nou la
Bucuresti si interne; in orfelineele primariei. .

Baetii sunt internati in orfelinatul D r. Zigur a", unde In-

vats scoala primari si cursul industrial, in ateliere.
Fetele sun+ internee in orfelinatul R adu Vod 5", uncle ca
si b5etii, invata cursul primer cursul de gospod5rie.
La varsta de 14 ani, orfanii sunt indrumati spre meserii, iar Adunarea generalä
dupá ce au invatat meseriile, sunt plasei in slujbe.
La 21 de ani, copiii g5siti ies de sub protectia adoptiuni; a Bincii Nationale
prim5riei. Duminica diminea¡a a avut
Dela aceast5 varstä Inainte, nimeni nu-i mai area' cu degetul loc adunarea generala a ac-
pe nefericitii copii ai strazi. Drama existentii lor, cumplita tionarilor Bancii Nationale.
drama a originii lor, n'o mai stie dupa aceea nimeni din cei Fotografia noastra infati-
cari le sunt aproape. Doe ei singuri cunose actul pe care scrie: seaza pe d. Mitita Constan-
..cunoscuti...
copil ggsit in up bisericii... in ziva de... pgrinti ne-
politia a cercetat dar n'a dat de arma marnei
tinescu guvernatorul Sandi
Nationale, citindu-si darea
de seama.
criminale, care 1-a abandonat..."
* * Concursurile militare
Copii gäsiti aunt multi pe läng5 noi. In momentul de fatä
de ski dela Brasov
poate peste 2000. La Brasov s'au desfasurat
Mereu trifi mereu infunecati de durerea Iguntric5 ce-i ma- Duminica mari concursuri mi-
cina, acesti copii, multi deveniti oameni mari, au o.singurá litare de ski. Fotografia
sa-si gaseascá, fie oricum, fie oricánd, noastra il infatiseaza pe
dorinta : s5 fraiasca locotenenful Cucu, castiga-
farnilia, +OH sau mamele nefericite, care i-au lepidat. torul cursei individuale la
Dar nu vor reusi niciodata. Mamele lor poate vor fi murit de categoric l-a.
muff. i data vor mai fi triind, chiar de-i caut5 cum sa-i gi-
seasca 7... Cine mai poate recunoaste acum... in oameni for-
mati, mototoalele de boarfe, p5r5site cu atitia ani in urma 7
Vocea sangelui se aude in unele romane senzationale si
nirile romantice tot acoio s5 le autim.
ION MUNTEANU

pentru cur5tirea dintilor,

Aparat universal cu reflex, pentru fotografii mici'
Obturator cu perdea dela 1/0000-12 secunde.
Declansator automat pentru auto-fotografii.
Obiective interchangeabile pânä la I:1,9 obiec-
+iv grandunghiular si teleobiectiv.
Conexiuni pentru Vacuumbliit (fotografii cu lu-
mingartificialg)ipentrufotografiimicroscopice.
KALODONT, - spumoasa pastS
de dintil Mai ales seara, pentru
inráturarea resturilor de man-
care aflate 'intre dinti si cari
devin, lesne, n timpul noptii, fo-
care de infectie, &Ind, astfei
nastere diferitelor boli ale din-
tilor. De aceea curgtati-vä
si cat mai bine.
seara, dintii,

Cereti prospecte
gratuite la

DRESDEN
Striesen 257
keprezentantul pentru Romania :
DITOR i, BUCURESTI, CALEA VICTORIEI 30.
DE VÄNZARE IN MAGAZIN E L E DE SPECIAL:TAT E.
o 52/
Pag. 7
www.digibuc.ro
 www.digibuc.ro
M11 de suflete
omeriesfl ajung
la consfiinta de sine
fara sä-si poata cunoaste originea. Asa zisii
ai sunt totusi copiii cuiva ei au avuf cu sigu-
de
rantä o mama si un +ea', care din diferite pricini (unele
ordin moral, altele de ordin economic) s'au lepadat de odrasiele
nedorite. Astfel de copil sunt gäsiti pe treptele prin gangurila
institutiiior pubRce, pe bäncile din fata azilurilor si asistenta sociala culege,
ii ocroteste, creste si R societätii. Energii nebänuite, insusiri extraordinare
se pierd asffel intr'o mediocrifate nemeritata, de care sufär toata viata, caci socie-
tatea nu are mijioacele, sau sau Intelegerea, sä se ocupe in chip deosebit de
dar elemental-5 .si destinul lor se
acesti feti ai hazardului: Li se ciä o educatie sänätoasä,
Incheie intr'o fabrica, intr'un atelier de meserii, sau dupa tejgheaua unei pravalli de periferie.
asemenea copii au räzbit In viata, impotriva legilor sociale, e o dovada acei cari
In care au clocotit
i-au zamislit n'au fost oameni de rand, sau niste slabanogi, ci fapturi
amintim faptui semnificativ ca.
toate apele si s'au sbaRut toate focurile vietil. E de-ajuns
s
nici intre
daca nu aflam infre oamenii de conducere ai societatii copii de azil, nu-i oäsim
oarnenii decazuti, intre criminaR s ousc5riasi. Dar care sunt acesti copii de pripas?... Din ce singe
fara searnä de care
se +rag?... Azi cand originea etnic6 a dobandit o Insernnatate polifica
depinde in primul rand destinui fiecarula din noi Intrebarea Is; are rostui ei adânc. Câc nu esfe
pergamentos, cruzimea ancestralä
exclus ca un ins, care poarta in privirea-; oblicä i chipui smead, galben,
sau
a triburilor mongolice, ajunse cu gägäutii si tatarii pana'n tinuturile Basarabiei si Dobrogei,
un individ cu pletele gälbul, nasui cârn si privirea albastra a rusniacului, sau ochii apropiati, paru:
e exclus ca un asemenea exemplar, In iuresui
negru, buzele groase, sensuale ale fino-ungrilor, nu Eu care sum Ronlin
i sa ceara privilegii I
patimilor politica sä se bath cu pumnul In piept
din mo,i-stránioqi, spitä dreapt« din spira co1on4ti1or lui Traian... Pornind nurnai dela
1
desfinul cumplit al copRlor gsif, oricine îi poate da searna ca nearnurile nu se ¡ustific5 prin
..puritatea" sängelui care n'a existat niciodatä! & prin puritatea sentimentelor si
nu dupä culoarea ochilor, sau lungimea nasului,
Insusirilor, iar bunul Roman trebue verificaf
ci dupa culoarea faptelor i
träinicia credintelor. Exempleie sunt &tat de nurneroase, incat
avem numai greutatea alegerii si vom alege cateva din cele mai caracteristice. Pentru
Germani, bunaoarä, actualul conducator al Reichului, d. H it Ie r, nascut infr'un târ-
gusor al Austriei din pärinti dc obârsie obscurä, este un tel de ,,copil gasit".
germane? Acum un veac si
 ..c ._
.E c 0 0L: 4,
L. U
co
= CL 0-
3 *Z. E
.co "O L. .".'
3 2, .1) ,I3
<E : LA
43;
O at
E
., = c 40- E, t
0...- a
..., 0 -L. = -* i- L. .--
0
c 0- ..x, 1; 4-..... )-0
.= 41.)
-41- 3
.77- 7; 41. CL 0 .... r....
L..
4- L. a
° 4..
....c mc -EL 0 VI a E .... a
.... IL. = a) 44414.
0
e poi 'cicut.+4:DoE
= 4- c .-1-- 0 4- 0 0
4- 44-.4 tu
000
sposi
E m.- cu cu -...
L. 0 .....
o 1./1. 'a '.i-- E a .2) '
444
)al (1'
o .4).
)40 )0 E a-) E 0 3
1.4 4- 0 4..4- 0 1/1 CL
444411 O CI) .c... 4- 0 : 404 0 ...
(1, 4- = 1... 0 417
aS L.) CL )0 O. 0 )13 ..;"
44)
0 4."
'
0 ° 1:2 c.- E 0 l'-
0 i- 13, u
0
4444 L- 0 4-. clt
C4
vs -- 171-° )13 >.4. `.= ..... L.
0
t.5*
L..
1 a t. ..-
r...=.--zutt°
:e
11)-41) 4--
141
..00 0 0 v)
C) I"'" 6 '--
. F
1. )0 0 40,
Z 0 ..- '4-'... T. 0)0E -G E .4.--- 12A
ii+..

www.digibuc.ro
4)
44.1
L. O "
) 03
si. 44
,
... 2
at
....
15
..
.1) :5to, (3 a ..1 z =
E
4,
4,
co
LP '3 c a
E
ce
0 )5t ...
)(IS < c I- a E o. o0
O 1444
F .- (1)
..o. . ._ 0 c (1) ,,
......
Z IX )0 01- CL a, ix -.L. Cl) )0
pai 0E
a. = o
3 1Z/1
) u ml
so 0 Ez 2 at = at CL
> -- 0
1...z.
CLI C4 .-; la -
11444
L.
0 4-
6-
0U
41 1- . 'in- > -- 410
L,
cu
c .4J 1,11v.
2 E .° ' c ...7
)43
L.
(L) Z D i"; .r.. = - :
C
0 )13 ) ,11
c
= E
PCI 1 .-
._7 1,3,L.
g.. ,0 tv 3 c
.... ,_
1- L. 0 et '''
104
a)
> )13 E VI-a) 1:1 Z"
VI
E
)0 c,r,)...o
144.
.ri 0
7- 4- *"
CIS E =c .4- C)
4- 0 ' '''"
C V) - a
o 404C
1414 'L. ') 0 4..4
40
Q.=c-z .... ..0.-
C.)
a I- 4''' a .. zu 1 _c3
112
0 44- 0 -
_
(0 ;447 C al 4.17
L.. 7i ...... ON 1...
a. ..... (1
4.0
.2 .
ix 1,.. O 4- O
0) a) > L. .10 -- 0 CO 0
> 0 00E 4.,
-
MM..
ILI C C
40
I. 0) .47. C 0 0 $.
'''.u.,
4.4 a -0
Z. 4) ....° c t,"
o 4,
"*.L4
¡:::
O
4-
L.
4;7 ". aE0 :+---
^CI
0 4.
:::: ..... 4,
....N... 4-
43)
WWI
t
..fl a) c inw 0=- 0 4')
...
- -0
= kr)
411
L. U. -a ci, 1..
>titi
. 4....1:0
, a 4-1 ,0 c i0 13 4-
o
1° ..0
4
_
vr-
E a .7e" )43 C L.
cn cO E '12
= IU
.." u ,,, a 0 -":' -,,,: 10
CO
r-,,
L., la) ic
--- o 0 0 -x 4.,
Za.ce
 74s. IL) IL.
NAWIFRA011111LOR azi intáreplári tot atät de tragice si

O. S. Ne scufun- de impresionante. Nenumäratele näe-

cociri ale oamenilor au atras dupä
Ne gândim la fa- ale, pentru acestia, violente si dra-
matice feluri de al; gäsi moartee.
Au fost fabrici care au särit in aer
miiiile noastre". Nay- prefácând in tändäri si in pulbere
clädiri pline cu eameni, au fost diri-
fragiile, cele mai vechi jabile care s'au aprins in sbor si s'au
präbusit cuprinse de fläcäri ca niste
tragedii pe care le-a bolixi uriasi si au fost poduri inalte
deasupra cärora s'au ciocnitl doua
cunoscut lumea. Mari- trenuri si s'au rostogolit in priipastie.
De fiecare data sute de morti i fäsii
narii pe care n'o de doliu peste o intreag5 tari.
Alaturi de aceste tragedii ale timpu-
lui nostru, noua, moderne, apärute pe
mai revadi nimeni nici- pämânt de un deceniu sau douä,
naufragiile, bkräne de sute de ani,
odati. ìi pästreaz5 mai departe toatä mä-
retie lor tristä si impresionantä. Azi,
nfaufragiul vasului trances Aflantique. in mijlocul atätor intärnpläri violente
Linul clintre cosuri se prabuseste pe covert
aflate zilnic, vestea eä undeva pe o
MIN
mare o corabie a inceput sä se inece,
e capebil s miste si sä emotioneze
Vosul ,Louise Suzanne" a naufragiat pi inc5 oamenii. S. O. S. Semnalul de
stáncile dela Andresseles. Echipajul a fast desnädejde al vaselor pe care marea
salvat.
se pregäteste sä le inghitä, nu a fost
intrecut pânä acum, ca semnificatie
tragica, de niciun alt cuvânt sau
Yasul comercial englez Westburn" apel. S. O. S. a fost adoptat pentru
s'a sfarcimat prin clocnirea nu un vas toate categoriile de imprejuräri cand
german. oamenii se aflä in situatii disperate
si au nevoie neapäratá de ajutor.
Dar numai pe mare semnalul acesta
cunoaste intreaga lui putere de a
sgudui oamenii si a-i face sä parti-
cipe cu toatä constiinta, cu toate fi-
brele, la tragedia care a inceput sä
se desfásoare.
Sunt nopti când telegrafistii vapoare-
lor sau ai posturilor de pe coastä
_
prind in casca lor toate fazele dra-
mei care are loc la câteva sute de
- kilometri. Un vapor s'a isbit de o
-eVAselea "tânc i incepe sä se scufunde. Mai

AUFRAGHLE sunt cele mai are o orä sau douä de plutit la su-
vechi tragedii pe care le-a prafatá. Telegrafistul emite in aer,
cunoscut lumea. In secolele precipitat, scânteile electrice ale sem-
trecute nu au foe+ nici accidente de nalului de salvare. Ele aleargá dea-
aviatie, nici ciocniri de automobile supra märii, in noapte, se agatä
cale feratä. Pänä de antenele altui vapor, se scurg in u -
sau catastrofe de rechile telegrafistului de serviciu. S. O.
acum ateva decenii, niciun orn nu S. Unde sunteti? Si vaporul care se
murise inc5 din pricina vitezei. Azi
mor cateva zeci de mii pe an. Dar îneac hi spune pozitia, atätea grade
secolele trecute nu cunoscuserä acest de latitudine, atatea de longitudine.
E prea departe. Vaporul care a auzit
fel de nenorociri. Pe vremea aceea
voiajul cu diligenta nu presupunea semnalul n'ar putea ajunge acolo de-
decát un singur risc : cälätorul se putea cät peste douäzeci de ore. Alte va-
astepta oricând sä fie atacat de ban- poare aud semnalul, is; fixeazä pozi-
singura primejdie tulle si ele sunt prea departe de pun-
diti si jefuit. Era
pentru cel care voia sä se deplaseze ctul unde cel care le cheamá se scu-
intre o localitate si alta. lncolo, nu fundà clipä cu
Atunci incepe deasupra márii o con-
se prábuseau avioane, nu se rästur-
vorbire frenetic5. Vapoarele se cautò
nau automobilele, nu intrau frenuri
accelerate unul in altul cu o sutä de prin telegrafie unul pe altul, se gä-
kilometri pe orä. Toate acestea nu sesc la sute de kilometri, se interpe-
isi fäcuserä inc5 aparitia pe pämänt. leazä, fac socoteli cum ar putea yeni
Pe vremea aceea era un singur fel de in ajutor. Si in timpul aces+a, ca
un
Secole leit-motiv se aude mereu: S. O. S,
mari nenorociri naufragiiie.
dearändul naufragiile au foe+ singurele Cat mai puteti s rezistati? intreab5
ntârnplr cu proportii de catastrof5. un vas care se pregaeste sä plece
Ele sent eele mai vechi, sunt prirnele in ajutor. 5i iatä cum
a räspuns la
vaporul Iacobus
tragedii care au indoliat omenirea. aceastä intrebare
inecat acum doua säptämäni : Prea
la
SEMNALE IN NOAPTE: DEASUPRA tärziu. Ne scufundärn. Ne gändim
ekPELOR BANTUITE DE FURTUNA
farniliile noastrte
Telegrafistii dela posturile de pe
Naufragiile au rärnas pänä in zitia de coastä au asistat dela inceput ie
ee 4Pal

No 527
AStiMMIROMMESEAYiZtUteffleciMPOISMOW.24enattnin&.,,EZZOA.
ITT:7n
www.digibuc.ro
aceste tragical convorbiri n'au pufut face aitceva dead se
fransmitá si ei mai departe. in ear, vesf. c undeva pa
mare un vapor se ineacä.
AU DISPARUT VAPOARE SI MARINARI PE CARE N'O SAJ
MAI REVADA NIMENI NICIODATA.

Nu numai Iacobus s'a inecat in Lama aceasta. De cum a

ceput anul, din primele zile chiar, furtuni au bântuit cánd pe
o mare cand pe aft-a ;i in cateva sápiimáni s'au inecat aProape
douázeci de vapoare A fost un an care a inceput cu naufra-
gii, Aproape in fiecare zi, dinteo parte sau alta a pämântului,
a sosit a agenjiile de presa o telegramá despre un vapor care
a Inceput s ne inece. Paste cMeva zile veneau (life telegrame:
marea aruncase la firm cadavrele marinarilor.
Furtuni au bantuit márile si s'au inecat vapoare. S'au ineca+
corábii mici de pescari, construite din lemn si s'au inecat mon- 114,
stri imensi de otel, cargoboturi sau tancuri petrolifere. le
n'au avut telegrafie si n'au putut sá lanseze nici un S. O. S..
altele n +imp ce se scufundau au putut s5 emitä pentru un ommonssvp
sfert din planets tragedia pe care o träiau. Marea le-a linghi-
tit la fel si oe altele. Marinarii s'au inecat la fel, trasi de vat--
fejul apelor odatä cu massa uriase a vaporului care se prábu-
Fea in adáncuri, sau sfäliati de rechini, sau obositi sá inoate
3 noapte intreagá, In intuneric, luptând zadarnic cu valurile.
Erau oameni bátrini cu pipä coltul gurii sau loäeti tineri
cárora le plácea s bea absinth prin porturi. Nimeni n'are sa-i
mai revad5 niciodatá. Nici prietenii din porturile spre care se
ndreptau, nici cei din porturile pe care le párásiserá, fárä s ;tie.
pentru ultima seará. Nici nevestele lor, nici copiii. Sunt mad- llama cu motor germanii
narii Inecati la 'inceputul acestui an, dispáruti cu vaporul kr Isis" a naufragiat in a-
propiere de Southampton.
pentru totdeauna. 39 de oameni au pierit in
GEO BOGZA valuri.

Ifirsist gorrnanlie rimboi

Saiserin" scufundat in
_ '1418 a fast ridicat recent
de a firma metalurgicii
englera.

mai MU"
o671.21/auddiNaze
PENTRU CASA SI SPORT
masati bine IL
CREMA cu aceasta.

NA/EA
PENTRU INGRUIREA
PIELEI

. . . . i apoi la drum!
CremaNivea" micsoreaza
pericolul degeráturilor in
regiunile friguroase si
dä pielei acea culoare fru-
moasi bronzatä de sport.
Numai Nivea" contine
Eucerita. De aceea nu va
puteti dispensa la sportut
de iarnä de crema Nivea"
1 No. 527
R t. Pag. I

www.digibuc.ro
 EPAR7E. in mar. Legoda, le Parke le fa-
granite reso-linlandeci, le e ted...al also-
dapirfare de circa 49 fin. rise/. Prima
de ore,e1 Rid..ae de coasli
sorlaala, se raid o jas.la liaicti bd .1.- coca tatepe
ac.t.adUatemO. tirmerfie inselei sent ad died.ce
inalle abrupt., ea erte ta la era 3,
pideri dare. 0 lens" ant la 4,
AO se AS caa mai mare minSisfire gr.o. yea la 9. Cale
...died a }imperil. noadra. 0 aidUa marl
impasároare, care poota iposti circa batarl. leVa-
toe eameni. do arid Valanro lam saat
an.1 de muita il de paled, ti furip. lele dc IS si
Vara. legifirma dinta VaI.aa i maesti est. 29 Nola 911
fice/i de yawn. ti bficE Vasil an. llagast,
maxi NW. fiord pima. si &amid OAS
ta milansfirs. pMn cirri, P.. de
Odom
N remand al X_la. CaCCia la raialne,
din Rai, . cilugnr. anume Se agL
E777propovidelf crastinismaL
depe malurile iil
Idigoda. Gild a
aflat in pop,. en. caiitiiata leptn la.
loci.. &fain. pa instil. Valanto, a ple-
cat infriacolo ti center. toff, co Vero via la
put,. de contingere a ...Sailor sale. Yalane pala-
Sia labint apol la Valium, ai tarpraung tial din teat&
acaaacai, de ap.toll a clidit mind, Fialeada. la
five, daa d e 2$
Valaino a. it women rel. 17 beam bade, butte
MUlta rdsboale mama pin mares La- este baste
gad., rime: lead naafinsi
psi.
peplati
cr..nd cu DupS
Matel
ads" este
foade muSi cilugi, ao legit din sáraitee sea
lipsif de birerici, achipodindoise are etal Mara
la l'alomo. Laoac fearia blserieal
malt dapenind ii a acffilfale inf ensi gas- grata - ado-
ped:mama. Ei au adminisiraf o fermi. o Ike. al all lei
lapin,. de ai4i, o e tarn.- ad marl pre-
Me, Ea chier i a mica fabriad de caai.

Parasite. Vela.
insule mai Manastirea din Yale...prin. pried. @ILO, o ferma. Nei o test
In lentil Ie.Iei Voter.. m0 / afId
U. calugir din Volume, taato,. O legatorie de cirIi. ,Idlt fa gnat
mici, Glee Idea *a Mice o excurnie, are I a dispoelLie 922. fit. fosii
bard nonduse de tePugarii mengstirii. fintiti P.1 71 9.
Storepl Domarkles

via
I1793-18191s g met
clidit difinrit a-
ripl. marled mini,
tireo 11 o

1110111.11k Lill ediferttel

Rm
Pei

DIIIIINEZEII
01,AaVa .1 psi at se actual ni-
firsirll fa mini. tes sliftsperio
tams.. Pecan geprifi an Slid.
Rosati de Wm, elopliti de
1 e tricot& dt piine.
CUteqUi . erldllaaad
cores: mkt miter de 3P/rid...J.
Mipcoraa se temp,. din lope.
pope son lesoni
Caligiril rant epeept
toot orepoi Lega-
torie de cardi din Vole.,
nu., pent.
propria b.... a ma-
mistinir s, pent. oro-
pl a.

1011,,
A
Calagarli sent finprirtlti
tn frei close: novici, ed.
legirli .16.40 Si <SP-
spirit pin, Nev.ciatui do-
1,216 trei Poor**
soil, din ain. in firs
gfilugiri Aceitla
pot fi recunoscuff 4,d
partul lo- infs. Ei patd
slinsi nest, bro.t
co copal, de mort
cos,

www.digibuc.ro

In Webrasca. ur, fermier a cultivat un pe- soselei. iar fermierul a amenajat o plut& .
pene verde eat de mare.
drumul si a fast nevoit sa foie prin el un pentru trecerea vehiculelor. percepand o
tunel. ca sa poata trece automobilele. Dar taza.
tin rau din Louisiana este °tat de repecle. to-
ad duce cu sine umbrele salciilor de pe
mal.
CAMPIONATUL MINCINOSILOR PE 1936
Ciiteva probe de fantezk supuse comitetulu mincinoOor din Burlington, Wis. St.:stele-Unite.
Citiforii reyisfei noastre isi vor a-
minti cá in anii trecuti, am vorbit
despre noua si inferesanta institutie
americanii, care este Clubul Mind-
nosilor din Burlington (statul Wiscon-
sin). De cátiva ani incoace s'a de-
cernat regulat cite o medalie ace-
luia care a frimis cea mai gogonatá
minciuná.
D. Otis C. Hulett din Burlington,
esfe presedinfele acestui club si ne
frimite articolul ce urmeazá, impreu-
n5 cu cáfeva din cele mai reusite
minciuni, comunicate in cursul anu-
lui 1936.
S 'A scurs Inca un an si fiecare sap-
tamâna a adus noui membri du-
bului nostru. Anul trecut am avut
6000 de candidati, in concursul deschis
pentru titlul de campion mondial al min-
ciunii. Anul acesfa, aleasa a 'kw!, d-na Gale
Barnhouse din Fowlerville, statul Mi-
chigan.
Michiganul este regiunea unor On-
tad cu adevhrat uriaqi §i cel mai mare
dintre acevia ne-a fhcut toati vara o
sumedenie de pagube" scrie d-na B a r n-
hou s e. A inceput prin a ne mânca
puii de giinh; apoi s'a dat la rate mari,
dupg care ne-a ucis toti curcanii; mai
târziu ne-a rnâncat trei vitei §i a in-
ghitit doll:4 vaci. Acum insh a murit.
Shptämâna trecuth s'a Thsat ca fulgerul
din vizduh asupra bitrânului nostru
cat:hi- §i hop! 1-a dat pe ght. Chnd 1-am
vhzut in gura tântarului, m'am g.indit:
poftim, se duse bunhtate de cathr. Dar
bhtrânul Jim a asvirlit deodati picioa-
rele dindhrät, tocmai in mornentul chnd
se afla in beregata insectei 0 i-a frânt
gâtul"!
No. 527
* Pag. 14
stoma fructului a facut un lac in mi¡locul
incat a blocat
6
eir
TY\
i ,,
atiSi.
( Q
It401/44,4 )
,f /r Vt
Noptile in Colorado aunt coat de red. Inca s'a ridicat, pana la pranz a fast coapta.
serpii ingheata devehind tepeni ca niste ior dupa amiazi. serpii desghetandu-se se scu-
bastoone. Avand nevoie de bete pentru turau. arunctind boabele direct in vasul
aracii de fasole. un fermier s'a servit de gospodinei.
cativo serpi tnghetati. A doua xi, fasolea
E pentru prima data ca fifIu1 il cásfigi o
femee.
Dar o alta membra, d-na C. B. Forman
din Attalla, statul Alabama, ne vorbeste
despre un extraordinar tornado, care a smuls
unui oarecare Poddlewotter o cravata noua
dela gât.
Vhntul a scos cravata lui George din
ora i pe churl sbura astfel prin aer,
cravata a aghtat, dintr'o vitrinh devas-
tati de furtuni, un lant de ceas. Vhn-
tul a dus-o apoi in ora§ul vecin qi a
legat-o de ghtul tânärului Elmer, vár
de-al doilea cu George, chruia acesta
uitase trimith un dar".
Desi juriu1 a hotarit, n cele din urmá,
medalia se cuvenia d-nei Bar nh o us e, eu
cred ea' d. Michael Dounaher din 448
West I25th Street, New York, merita o
mentiune de onoare.
Unchiul sae Silas, povesteste el, conducea
odata un teatru-vapor, pe Mississipi. An-
corând in fate unuia din orasele de pe maltsl
fluviului, unchiul hotari ss-si omoare timpul,
One' la inceperea spectacolului, pescuind.
Nu prea avu noroc la pescuit i cand veni
vremea sa se pregäteasc5 penfru reprezen-
fatie se ridicá i, Iásánd mai multe undite
In apa, fix'a de coada fiecareia cafe un do-
pole!, care trebuia sa-1 anunte daca se
prindea ceva.
a. Otis C. Hulett. presedintele du- In momentul and vasul era plin de spec-
bului de mincinosi din Burlington
(dotal Wisconsinn - America). in fafori, i se cládu de vesfe cá muzicanful
piept cu medalia de onoare pe cu clopofeii, din orchestré, era beat turtä.
care o ofera, annul. invingatorului Obiceiul este ea spectacolul s aibá loc cu
la concursul de mincinosi. orice pret, dar unchiul Silas iesi de dupa
cortinä spre a anunta publicului ca, in seara
aceea, aveau s lipseasca numerele muzi-
cale. Spectatorii, impacientati de intárziere,
se linistira la aparitia sa i in clipa aceea,
ca la comandä, rásunarä din partea opusä
a corabiei, acordurile Clopotelor din Nor-
mandia". Dand fuga afarä s vada ce se
Inteuna din zilele iernei trecute. intâmplase. Unchiul Silas descoperi c, n
gerul a devenit la un moment dat cârligul fiecarei undite se prinsese cafe un
atat de naproznic. intat cucul din
ceos si-a luat sborul sera Sud. tipar.
www.digibuc.ro
 ,,Drepr e cgun pepene gait-
lame 1935----1 936 a fost foarte grea, in America, iar contele nicul a pus repede capät a- areci. Munci, asteptat 15sarea
tit nu mai poate fi vandur
F. K e rn p din Andover, statul New York, ne anunt5, in legá- cestei nenorociri. Pe and noptii i a adunat un mánun-
dar ferrnierul ii-a scos ba-
turä cu aceasta perioad5, ciateva fenomene meteorologice din i§i tot frámanta creerii, In chi de serpi inghetati, pe cari
cele mai tiudate, rzji, pentruca practicand tu- autarea unei solutii el i§z i-a v5rit in párnánt, cu coada
,Pe cand ma aflam err regimentul Il infanterie la Forrul nelul, zeama care s'a scurs a aminti intimplator cá pe in jos, rang5 fieeake grämäjoará
Assiniboine, in statul Montana, vremea a trecut dela o fácut un lac adánc, Mr el când era copil, s'a speriar de fasole.
caldurg ingbu§itoare. la un ger terjbil, atat de &use, adus o plutá, cu care tre- odatä atfit de tare, inat j-a A doua zi de dimineatä, fa-
incar am vgzut mercurul impartindu-se In rermometru a auromobilele percepand Inghetat sfingele in vine. solea a rasarit s'a mnäl-
In doua, o parte mergand in sus, jar cealaltä in jos. raxg". Asa ca, atât cat fine ar§ip, çat, la amiazi Pra coaptá,
Si temperatura a scazut inteo asemenea masurg, In larna curn bagg de seami cä o dupa masa, §erpii desghe-
aceea. la Fortul Assiniboine, inat la I Ianuarje, cucul Spick Ly rn a n, din Maringou- gling este gata sá aura, bu- tandu-se, au inceput sä se
din ceasornic a sburat spre Sud". in, ne scrie ci rául Atchafa, nicul ii spune o poveste cu svarcoleasci iar mama, vand
laya, din Louisiana, este ata strigoi". sä facg o ciorba de fasole
Dar dup5 mine, Canadienii sunt neintrecuti in ceeace priveste repede, inciri duce cu sine urn- n'a avut dear sg tie stra-
noutatea ideilor, Si deca nu mä credef i. vi relate:, mi- brele aciilor de pe mai. Fred Rockwell din DelRio china sub araci. Serpii se
nunata experient5 a lui Lloyd N. Farrel 1, din Windsor, G u y R. Eide din Green Bay, (Texas), no descrie o scuturau atät de tare, inat
statei Ontario. Wisconsinn, ne scrie despre in- re extraordinará petrecutá in aruncau boabele direct in
Lloyd este c515uzá autorizetS si profesiunea poartä iarna prin telepcitinea bunicului sau. Colorado, uncle p5m5nful e vas".
pustiurile de z5ped5 ale Canadei si s5niile tress de c5ini sunt Tata mare" spune el ,a avut zilele foerie calde s; nop -
singurul mijloc de locomotie, in oceste regiuni. Oar Lloyd imi multe buclucuri cu gäinile. tile geroase. Pe cand se afle Si acum, dup5 ce at; citit cre-
scrie acum cá nu se ma; foloseste de cSini, cSci prea surd vara trecutg. Temperatura in acest stat, Fred si-a plantat me recoltei de minciuni pe 1936
incetL Dupa ani indelungati de cercet5H, el spune c'a isbutit era afar- de ridicati, la Green pe teren fasole, dar dup5 ce-a s'ar mai putea g5si printre dvs,
s5 realizeze o incrucisare de iepuri cu licurie:, pe cari-i inham5 Bay, inat ele Incepuserg sá b5gat sämánta in p5m5nt, a v5- cari s5 ne trimitá ut a si
la sania sa. iaca oua riscoapre Oar bu- zut c5 bete pentru mai bogonatä. Asteptärn1 R. 1
Creature rezultatá esie c mult mai mare decgt iepurele obi.
cinuit semci CU acest animal sub toate raporturile, c9
exceptia c5 multumit5 ereditätii sale focoase, se naste
coadá luminoasi. Lloyd ne %puree c5-s; alege penieu sania
cele mai mar; si mai iuti exernplare, pe ceri le invat5 s5 mear-
,dea
gá dea'ndaratelea si c515toreste noaptea de minune cu ei, av5nd
calea perfect luminatá, de cozile lor.

1mi scot päläria in fate lui Arsenio P. Indonill a, reporter

la Manilla Daily Buletin, din Magdalena (Insuiele Philipine.) latá
povestea sa :
Era disdedimineatg, dupi o furtung ce ne miturase
ora§ul i autoritátile locale cercetau pagubele pe care
le suferiserg cladirile. Facând inventarul obiectelor din
jurul casei noastre, constataram disparitia unui bolovan
de granir, antárind nu mai putin de 90 de kilogranze.
Timp de o saptámána Il cautararn prin curre, dar toate
striduelile noastre furá zadarnice §i in cele din urmg
pierduam speranta de a-1 mai regási vreodatä. Apoi
intr'o zi mä dusei la vangtoare, cu un prieten, cam la
o miiä depártare de casa noasträ, unde se alli un mic Ien
ele§teu i pe cänd ochiam un porurnbiel salbatic, coca-
tat pe craca until copac inalt, observai un object care
opria vederea i inaintänd spre a ochi mai bine, vgzui
cu uimire cä obiectul in chestie nu era altceva dear
bolovanul nostru de granit, care se afia suspendat in-
rurnos ermeador
tr10 plasá de paiajen".
...sau RESTITU1REA
e

Seer putea s5 nu credeti surprinzätoarea veste pe care re7-o

educe o scrisoare primit5 dela un anume Carl R. Yates
din Ford City, statul Passadena si nu và voi tine de r5u
pentru aceasta. lat5 ce ne spune acest domn:
SUME1 INTREGII
Locuesc pe rnalul Riului Allegheny qi In ultima sap-
támana am avut niste inundatii teribile. Intâmplarea :re
care vreau sa v'o povestesc s'a petrecut in preajma casei
mete i sper Ca prjn ea voiu obtine qi eu o carte de
member/. (A obtinut-ol)
Aveam patru rate si dougzeci de gaini, dar apa a venit
atát de navalnicg, That mi s'au innecat opt gaini. In GARANTAM
ziva urmätoare m'am dus sg inspectez stricaciunile multumirea
ceeace mi-au vázut ochii m'a impietrit locului de uimire. sau
In curtea dindarátul easel ratele conduceau gäinile ca- ; restituim pima
tre lacul format in mijloc. Odati ajunse aci. ele impir- Intreagd.
tirá cele dougsprezece gaini in grupuri de ate trei
Incepura a le dea lectii de innot".
acum s5 examinám scrisoarea lui I. R. Miller din Robbins-
ville. Acest cetätean din regiunea pinilor cu Frunze lung5, ne
spune c5 15s5ndu-se ger, s'a g5ndit s5-si sporeasc5 proviziile
de lemn de foc si 1u5ndu-si toporul, s'a dus in p5dure. Dar
pe când se 5tr5duia s5 doboare un pin urias, s'a pornit o
ploaie cald5, urmat5 de o ceat5 at5t de deas5, inc5t, desi
complet faiat dela r5d5cin5, arborele nu c5zu.
10:1entru o suma minima si cu astfel de garantii!
yeti mai ezita oare,Doamn6, de a da obrazufui Dv.
acea fr6gezime încântätoare, acel ten trandafiriu ca-
ruia i se zice Tenul Cadurn"? Faceti aceastã micó
Tricercare, pe räspunderea noastra. Cumpärati o cutie
Se intrebuinteazd cu 3 sapunuri Cadum. Intrebuintati unul... tine aproape
pânii ici ultima bu- o lunò I Dace'', dupó Intrebuintarea lui, nu v'ati convins
alfied,pbstreinduli ca stipunul Cadum este cel mai bun, cel mai economic
intacte palfumal
celelalte insusiri dintre toate s6punurile de toaletó, mnapoiati ambalajul
incomparabile. sapunului Intrebuintat, impreun6 cu celelalte cloud sa-
punuri neincepute, Biroului Cadum, Strada Sft. Ionic()
No. 8, Bucuresti. Vi se va restitui sumo INTREAGA. E
vorba de frumuselea Dv.: nu fritarziati, cumpärati In-
data o cutie cu 3 sapunuri Cadum.

Sawn Cadum
Neavánd incotro, d. Miller lás5 lucrurile balt5 si se duse aces5,
asteptánd s5 se ridice ceata spre a se intoarce s5 ia pomul.
In dimineata urm5toare aerul se limpezise. Se infoarse in p5-
dure dar, spuse el: N'am mai ggsit arborele. Ceata fusese
atat de deasa, Mat ridicându-se, II luase cu ea".
Walter F. Robert s, din Wahoo sfafu i Nebraska, ne trimite T IT
urm5toarea informatie :
,,Regiunea din Sudul Norfolk-ului, Nebraska, este renu-
mitá pentru pepenii sgiverzi. Treand Intfo zi pe acolo,
am observar cá un pepene cre§rea cam in drum. Doug
sgptämâni mai tarziu cänd levenii In finut, pepenele se
intinsese complet de-a-curmezi§ul drumului §i agricuIto-
rul nevrând deranjeze, taiase alin el un tune),
IMAG
ipe luna lanuarie.
AZINUL 160 pagini 25 lei.
pentru ca circulatia sg se poatä face firi stânjenire.
No 527
R. exemenweerememeresz
ag. 15
w.wrr7a
www.digibuc.ro
 Nova cladire a pariamenialai japaaex.
niimANTANLE,
(11)1)60p4
Criza minisferia15.Conflictal dinfre Diefä i Armaffi.
Asasinafe! Asasinafe I Marea barghesie. costa min-
fari, poperul. Cam frisesc Iacrisloarele. ExpIoa-
farea mizeriei omeneffi. Cam se recrefealia cadrele
armafei. Acordsd germano-nipoa.
D -L H trot a, care a parisit pressdintia consitiului da ministri ¡a-
ponez in urrne clemisiei unuia din cologil de cabinet generatut
Terauchi, spunea inteo zi, dupa retragerea grli sale dhi Liga
Natiunilor :
poate gi. Oa indoiali, nu va putea niciodati
Societatea Natiunitor nu
si inteleagi faponia; motivul e destul de simplu: organismul
dela Geneva este, mai presus de orice, european".
$i ar fi o gresealii A* judecim avenimenfele desfisurate, la Tokio, in
lumina logical noastre, a moravurilor noastre politico si a tooriilor noastre
practice de occidental+. Ar insemna, oare-cum, sit imitim orbul care vor-
best* despre adori...
* *
Mai intSi de toate, trebue a no convingem de un luau osential: criza
ministerial.; izbucnitS scum cateva siiptimani in imperiul Mikadoului, nu
asa cum ne-am deprins sa vedem producandu-se la noi ass-
s'a niscut
dintr'o manifestare de osfilitate a Parlamentului im-
menea evenimente
potriva unui guvern oarocare. Molo, unul din membrii guvernului, gene-
rely! Ter auch i ministrul de Riaboi, dupa co s'a ridkat contra pretentiei
No. i27
www.digibuc.ro
Ce4
J
Diefisi de a discuta prsvederite bugotare i smite direcfive ale Apárirli Nationaie,
a tiigicluif Adunárii orice competinii in materie si a luat initiative de a-si inainta
demisia, stiind proa bine a ea o va tart pe aceea a cabinetului intreg.
Nu s'a inselat catusi do putin, deoarece sS mai aftepte scurgerea rigazului
destulä intelopciune, trimitänd Dieta
do trei zile pe care Mikadoul it prescrisese cu
in vacantä pentru tot acest fimp d-1 Hirota ea si dus sä-si depue demisia in
miinile suveranului.
* *
Cum a luat nesters acest conflict intro Dieti si Armati, co anume l-a impins pe ge-
neralul Ter auchi ia o titudine eat do dam; 7 Aki e nodul problem; care,
de buns -seami, va conditiona viitorul Japoniei.
Problema aceasta nu e nouS, ci dateazi de mai multi ani. Este aceea a invrijbfrii,
mai mutt sau mai putin utio, mai mutt sau mai putin deghizati dupa epoci
fraditionalisii prin firea . i modernismul restului trii sau, mai
intro cast* miUfar
bine zis, al acelora cari nizuesc sa incarneze natiunea i s'o reprezinte ca sa vor-
bim in termeni pariamentari.
Deforitá acestui conflkt latent, evolutia ultimilor 4ni a fost insotiii de numerous in-
cidents. In Europa, dupa cSt se pare, lumea nu le-a dat destul interes, sau micar
cu toast acestea, ele erau smpfomote pline de Mites intelesuri, ale
Monti*.
crizei actuate.
Aproape foe* aceste incident* au *rut, la obSrsia for, nationalismul fanatic al ar-
mate; si al marinei, i aproape foal* au avut drept victime personagiile socotito de
ultralovinisti ca role stujitoare ale Ora.
lntocmirea unei liste complete ar ewe prea multi ribdare L in plus, ar fi destul de
plicticoasi pentru cititor. Asa c ne vom margini sa reamintim aci numai asasinatele
cari au avut darul s inteteasci si mai mutt vrajba dintre cote data; tabor* potrivnite.
Minded I dale Oda,. spre draapta; Kunitnalstt, emedacitaral pertidalal Salvo Kai,
Kaki ilirolo prim adaistra al Japosiel care sl-a daises reamt dealsia t. aallalle so-
vereaalsl. generalul Terasteki adaistra de rialsol. Adolschi fast sdeksra 41.
Modal II delta stdaga :pre dreapte: liamagachi fast prim adaistr. asaslitat depii
cesferials astral& del. Wain, Barasial. Shidettara fast mialstra da extern.. generalal
Hajossld lasirciaat ea fermarea samba savers. [nuked fast prise mimistra asasinat
daeareee era saspectat ea pieties. pros malt areledale parloalesitare.
 .11prirnul rand, dup5 conferinta
lavala dela Washington, a
fost asasinat presedintele con-
siliului de ministri, H a r a,
ruia mifliaril î; reprosau cá ar
fi compromis prestigiul Japoniei
in materie de putere
Nu iscalise el conventia care
Nita armriIe navale ale tarn
sale pana acolo in cat sa nu-i
lase decat posibilitatea de-a o-
cepa abia locul al treilea in sta-
panirea märilor ?
acetasi motiv, dup5 conferinta
nevalä dela Londra, a costa
viata unui elf presedinte de con-
siliu. Hama guchi.
Aceste atingeri ale demnitatii
nationale trebuieu pedepsite"
cu straricie si de aceea, caste
militar5, a cäutat sä suprime nu
nurnai pe semnaterii rusinoa-
selor renunt5ri la drepturite
Japoniei", ci i pe tot; acei so-
cotiti de ea ca rispuniitori ai
unei politici de trädare, desi
nou5, Europenilor, ni se pare cea
mai inteleaptä.
Asa au fast ucisi ministrul fi-
nantelor, I no uye; animatorul
puternicului trust M it s u i, ba-
ronul D a n ; apoi, in Mai 1932,
primul ministru !nuke i, suspec-
fat c5 era prea pärtinitor al
metodelor parlamentare ; in ur-
mä, ministrul de räzboi, mare-
saki Nagata, vinovat cg o-
perase in cadrele otirii o
restrângere a efectivelor" ;
in sfirsit, la 26 Februarie a-
nut trecut, trei ministri cari n'a-
vuserá alti vini decat aceea
de-a se fi aflat In fruntea gu-
verriului intr'un moment când
militarii tinteau sä pue mina pe
putere.
* pentru ei, impozitele deveneau impovär5toare.
Din nefericire, aceasii Insiruire
de drame nu s'a Incheiat i ne
putem astepta sä-i vedem lista
prelungindu-se fa infinit atäta
vreme eit In impärätia Soars-
lui-Räsare va dáinui rivalitatea
¿intro militari i civili. Si nu in-
seamnä c5 unii sunf pesimisti
cand afirma a nu va exista alt
mijloc de a-i pune capät decit
prin venirea la putere a unei
dictaturi militare.
Aceasta eventualitate ar fi pen-
tru Niponi aurora unei epoci de
propasire 7 Cercurile
competinte din Europa se In-
doiesc. i, ceeace-i mai curios,
insäsi majoritatea poporului e
departe de a fi convinsä a sal-
varea i-ar veni de acolo.
Ce vor ofiterii i ce nemultu-
miri au ei contra regimului par-
lamentar Spre a le intelege
cfit mai bine päsul, trebue in
primul rind sä ne däm seama
despre ceeace e n timpul de
fata viata poporului, supus su-
veraniiitii netägäduite a Mika-
doului.
In afará de personalitatea im-
päratului H i r o-H i t o care, re-
petäm, e asezat de toti supusii
deasupra oricärui conflict, dea-
supra oricäror lupte, in modul
cel mai. simplu poporul japonez
poate fi impärtit in trei cafe-
gorii : marea burghezie, casta
militarg, poporul.
Marea burghezie : financiarii, co-
merciantii i industria0i, grupati
de cele mai multe ori in trus-
turi formidabile, e invinuiii
fätis de caste militar5 si In
surdinä, de popor c5 n'are decát
0 religie si o patrie : banul, Aceasta, yeti spune d-v. nu e ceva
specific rezervat Japoniei. Totusi, e neindoios ca in insalele
japoneze, frusturile exercitS o eKieVirata exploatare a páturii
muncitoresti.
De alive ani incoece, am putut vedea multe pieti comerciale
inundate literalmente de marfa japonez5 vandut5 cu preturi
contra carora nici eermania ì nici chiar Cehosiovacia spe-
cializate in productia leftina nu mei sunt in stare sa tupte.
Fireste, producätorli niponi nu pot sti practice acest dumping"
cleat platind lucritorilor selarli Geri lo noi, pc buns dreptate,
ar fi soeotite ca mlorii do home.
Luträtearele 4r/ea tesitorie de Isambac stint fn varsti de
14 Oar la 23 de ani si muncest nevi ceasurt In
Si krärn, sore exemplu, o tesátorie de bumbac. Lucr5toareie
cari muncesc acolo sunt in värstä de 14 panä la 23 ani. In
general fete de tärani, fate sunt pur si simplu incazarmate In
fabrics si nu ies dincolo de poartä ca s spunem asa
aproape niciodatä.
De obiceiu, muncesc nous ceasuri in sir, unele dela 5-14, iar
effete dela 14-23.
Toate au dreptul la opt ceasuri de somn si la seapte ceasuri
de libertate, dintre cari trei consecrate in mod obligatoriu cur-
surilor scolare. In interiorul fabricei, e o sal5 de spectacole sau
de cinema. lar iesirite, se limiteazi odatä pe tuns la o
plimbare la tari.
Ore de... odihnit In parlamentet laponez.
`.; cat e platitS aceasti semi-sclavie ? Dela 0.70 yeni pänä la
1.20 yeni pe zi yenul valorând in moneda noasträ cam vreo
50 lei. Din acest salariu, lucritoarea trebue sä-si pläteasc5
mâncarea, aproape 20 seni, senul fiind a suta parte dinteun yen.
Prin urmare, ii rämâne 50 seni pänä la I yen pe zi, sums pe
care lucrätoarea poate s'o foloseasc5 pentru imbr5c5minte si,
in cele mal mutt* cazuri, s'o trimitä pärintitor ei. Cäci aceastä
sumä, vartsnd intre 25 si 50 lei pe zi, care nous ni se pare
un fleac, e totdeauna binevenitä ca din ea sä se intretie o
familie intreag5.
Unii economisfi au fäcut constatarea c puterea de cumpärare
a yenului e atit de mare, .iar nevoile japonezului atilt de re-
duse, incat cu bani putini el se simte un om foarte bogat.
Se intelege atunci cä, mai ales la un popor atät de cumpäte,
ta care clitive gologani pentru orez, soia sau peste ajung unei
fiinte spre a nu muri de foame, cincisprezece-douäzeci de yeni
pe lunä sunt ceva mai mutt deaf nimk. Dar nu e mai putin
adevärat c trusturile japoneze exerciti o adevärati exploatare
a mizeriei omenesti.
claca primele victime ale acestei stiri de lucruri, muncitorii,
functionarii, cuitivatorii i pescarii, nu protesteazä decal prea
slab contra unor asemenea procedee, dimpotrivä, caste militarä
denuntit energic inavutirea scandaloasä, dupa pärerea ei, a ma-
rilor firme pe spinarea poporului Intreg.
www.digibuc.ro
Aducand astfel de invinuiri puterilor financiare ale tarn, mill-
tarii nu-si satisfac numai dorinta lor de dreptate socialS. In
acelasi timp, d'au curs liber arnáräciunii raiscuffi In sufletul lor
de situatia grea ce li s'a creat din indoitul punct de vedere
moral si... pecuniar.
Nu trebue sä negliram, spre a intelege aceasta urS, cum sunt
recrutate cadrele armatei si ale marinei japoneze.
o parte a ofiterimii a iesit din vechile familii nobile.
Acestia, nu pot sa uite ca ei sunt coboritori din Samurai si
pastreaza un anumit orgoliu si totdeodata un real dispret pentru
tot ceeace, in ochii br, e mercantilism.
Dar un lucru le atinge, In deosebi, prejudecatile lor de cast.; :
pierderea prerogativelor legate de nobletea lor. A trecut vremee
and, grupati in jurul seniorilor faimosii daimios"
bilii n'aveau altä indeletnicire decal. razboiut, incaerarile singe-
roase, vitejestile incruciseri de spadS I Nu se pomeniau atune
armele moderne si fara stralucire pe cari diavolii albi" le-au
importat in Japonia cu toate soiurile de progres cari, la o
adick nu sun+ altceva deaf pretexte pentru imbogatiri lipsite
de orice glorie I
Alaturi de ofitern cu obarsii aristocratice, sunt aceia iesiti din
popor. Nici acestia n'au mai putina dusmSnie fats de maiii
patroni cari se imbogatesc cu munca fratilor lor.
Nobili sau nu, toti acesti ofiteri au un dinte contra capitalis-
mului : aceta ea' se stiu prost platiti in dude grelelor sacrificii
bugetare fäcute de Japonia pentru apararea nationalS, sacri-
ficii cari au inghitit 50 % din bugetul total.
Din toate acestea decurge un antagonism neintrerupt intre mi-
litan s parlamentari, acestia fiind conside,-.1i de primii ca ar
reprezinta, nu totalitatea bunurilor japoneze, ci pur si simplu
marile trusturi spoliatoare.
Cand a doua zi dup5 rascoala militar5 din Februarie 1936, d-I
Hir ot a a luat franele guvernului, el se angajase sa aplice un
program de largi prefaceri sociale care, cel putin in parte,
dSdea satisfactie revendicarilor militarilor.
Mai intai de toate, el trebuia s5 procedeze la o imediati spo-
rire a inarmärii pe uscat i pe mare, sporire care ofiterimii
se parea neaparat trebuincioasä pentru mentinerea prestigiului
national.
Aceasti masura de capetenie trebuia sä fie insotita de o re-
vizuire a impozitelor, de nationalizarea unor industrii cum
este aceea a electricitatii de crearea unui fel de monopol
de Stet al combustibilelor lichide. Pentru motive lesne de in-
teles, toate aceste primeniri nu puteau SS fie pe placul ma-
rilor trusturi cari vedeau cu ochi rai scapandu-le un anumit
izvor de beneficii, In acelasi timp cand pentru ei, i numai
Pe de altä parte, recentul acord germano-nipon a aparut par-
lamentarilor ca rezultatul amestecului primejclios al armatei in
politica externa a tarn. Nu voim spuneau unii membri ai
partidului Minseito, partidul democrat nipon care, actualmente,
detine majoritatea in s5nul Dietei, nu voim sä ne lgsgm
tfiriti Inteo aliantg care risci sg ne pue intfo fuming
urâtg fatg de celelalte puteri mondiale, i aceasta fgri
posibilitgti reale de folos pentru tara noastrg".
Pentru intaia oarS, se intampla ca Min seito sa se afle de
acord, in aceastä chestiune, cu Seiyukai, partidul conservator,
care de asemenea reprosa guvernului att politica sa in China, .
politica nascut5 din pretentiuni nechibzuite si din poftele de
cucerire ale militarilor, cat si acordul dela Berlin.
In aceasti atmosfera afâf de incordat5 s'a deschis a 70-a se-
siune a Dietei 'când reprezentantii partidelor Minseito Si
Seiyukai, rand pe rand, au pus in cauz5 guvernul invinuindu-1
e alatuit din oameni de paie inclaritul carora se ascund
personalitäti minters. i atunci, spre a curma scandalul, gene-
ralul Ter au chi a declare+ ca el nu putea s aud5 pronun-
tandu-se cuvinte eta de grele la adresa ostirii i, prin urmare,
ca se retr age.
Lumea s'a mire+ vazand ca generalul Ugak i, insarcinat de
Mikado cu formarea noului guvern, a renuntat la aceastS
onoare dupa cateva incercari neizbutite.
Cum ? s'au intrebat unii occidentali prea putin in curent cu
dedesubturile problemei. Ce vor acesti militari ? 1 se incredin-
teaz5 conducerea guvernutui unuia din randurile tor si tot nu
sunt satisfacuti
Nu ; fiindca generalul Ug aki e un minter pe care armata il
reneaga ; ea e convins5 ca omul acesta e prea mutt patruns
de un spirit de modernism care face dintr'insul un potrivnic al
castei lor. Ceva mai mutt, la comanda ce-o avusese Oita atunci
ca guvernator al Coreei, dovedise cu prisosinf c interesele
lui nu erau de fel.opuse marilor trusturi ; dimpotriva, colaborase
cu ele Inteo masurä care poate a fost folositoare desvoltarii co-
mertului i industriei, dar care lui personal, i-a adus &mania
traditionalistilor, mai ingrijati de onoarea nationalä cleat de se-
zultatele financiare.
In fate acestei ostibitf, generalul Ugaki n'a putut decat sa
se retrag5, läsand locul generalului H ay ash i, vazut mai bine
in cercurile militare. Dar aceasta n'aduce de loc o solutie de-
finitivä a problemei ;i am fi curiosi s vedem cum, dupa o
experient5 ferii sorti de duraf i deci de reusitS, Mikadoul va
mai putea s pura capa neintelegerilor... a. e, i. o. a.
Concursurile de ski
a le Micii Antante

Pustervny (Cehoslovacia)
au avut loc septemena tre-
cute concursurile militare
de ski ale Micii Antante.

TENUL MAT
constitue
*4/Meat/Aged
Nuonta matä este uria din ma-
rile calitdti pe cari trebuie se,
le indeplineasca o pudra bun&
Ea trebuie sei se intinclO uni-
form pe fate], fare] sa formeze
grâunte vizibile cari dau obra-
zului un aspect de mascd.
Pudrele opace si dense vulga-
rizeazd chiar pe femeia cea
mai frumoasa.
Pudra En Vogue preparata cu
o deosebita ingrijire, e de o
fineta si aderenfei inegalato,
ceiace o face sa fie atat de a-
Echipa Romeniei la start. preciatá de femeia cocheta.

Oaspetii impreune cu
nistrul apcircirii nationale.
Echipa cehoslovacii la start.
Echipa jugoslave in timpul
tragerii la timid.
FV
PPOUDRE LN YOGUE
AkFUMEkiE VENDOME

ARSURILE de STOMAC
ILUMINATI ZAMBETUL DVS.
CU KOLYNOS
Kolynos face dintii frumosi si
GRIPA
o puteti preveni hand zilnie
ran5 la 3 tablete dt Togal VOR INCETA
albi. El este antiseptic. Spunia sa
patrunzatoare ajunge in toate in-
terstitii le si cavitatile dentare, d is-
trugând germenii periculosiv cari
cauzeaza decolorarea si caria. In-
cercati Kolynos: Veli fi incanta(i.
411
Economisiticumparând tabu! mare
612
_

KOLyNcis
DENTAL
CREAM

FRAGMENT DINTR10 SCRISOARE *aata

CARE VA INTERESA PE MULTI
Alexandru G. functionar la A- reclamele preparatului cu re-
GRI pill
veti vindeca repede si slgur
intrebuintând nepleicerile D v cul Dv. e organul vital a cirui fun,
Toate
rad ne scrie, urmatoarele : nume mondial Castro D." provenite dela stomac tionare reactioneazi asupra rinichilor.
Dupa 1S ani de suferinte, a- M'am grabit sa cornand acest vor inceta si vii yeti ficatului intestinelov. Nu riscati sa
proape necontenite, o cued cu iemediu si m'am simtit mai 1 .P.P
strati bine dela prima dozd de diminuati fiziceste si moraliceste
renumitul preparat american bine chiar din primele zile Magnesia Bisurata, anti-acidul prin suferinte cronice digestive. SS a-
Gastro D", a avut darul sà dela luarea lui, recapätfind- cei mai energic care exiski. Mag- yeti, intodeauna, la Intlemgai un fla-
ma Insanatoseasca de boala pofta de niâncare, fortele nesia Bisurata reactioneind asu- con de Magnesia Bisurata. 0 mica
mea de stomac pe care o cre- buna dispozitie. pra cauzelor rdului insusi, vet de:v.5 n putina ap5 va suprima. in cinci
deam incurabila. in urma ne- Gastro D." se gaseste de van- va suprima in cinci minute ar- minute, toate nepliicerile de cari su-
mfincarii, ajunsesem atM de zare la farmacii si drogherii, urile si alte nepldcerigastrice" feriti ca, de pild5: sensatii de acru,
slabit si de anemiat, Mat pa sau se expediaza contra ram- medicamentut cu actuate anti- iald ce spune doctoral. Ingreunäri la mers, congestie dupS mass
ream o umbra a ceeace am burs de lei 130 de cfitre far- nevralgici 4u asteptati, ca acest boinav. ca ne- migrene sau insomnia.
macia Thoiss" din Bucuresti, 1 Magnesia Bisurata nu e un simplu prat,
fost odata. In aceasta stare BACTERICIDA RECIINOSCUTA.
)licerile Dv. provenite de la stomac sa
ci 9 formulS compleld continiand
fiind, am obser vat in ziare Calea Victoriei 124. levini cronies:, chinuindu-v5. Din clipa
ingrediente ceni. dealungul a 20 de
rogal-ul distruge I totodati ell- din care vii yeti simti indispus, naga-
otrivurile gripei sindu-va, parcii, locul, veti descoperi ca, ani, au facia dovada eficacitatei, ali-
PRIMUL INSTITUT COSMETIC MEDICAL gratie compozitiei sale specifice 9 din 10 camel, pricina initiala Wind milioane de martiri ai stoma-
Tratamental ca Togal nrmat in provine rlin stomac. Nu uitati a stoma-
BULEVARDUL CAROL. 57 fast 39 TELEFON 3.52-73
mod, regulat vit fereste de
D-NA Dr. M. RABINOVICI dermafolog specializat5 la Paris fi
Viena, trafeaz5 : negi, pistrui, cosuri, etc. Ingrilirea fetei. Tra-
tamentul ridurilor prin diatermie, masage pneumafice si hormoni.
Distrugerea definitive i fare cicatrice a perului de
veal di vele boalei
Intrebati l pe medical Dv.
La Farmacil 1 Drogneril.
Produs elvellan
Magnesia Bisurata
drosuariile cu pretul de Lei 75, sou formot
prisos. Slábirea locale a coru1ui prin masaje eleatrice. Let 14. Lei 52. Lei 1.9. IDe vfinzare la toate farmeciile
I mare economic Lei 110,
i

Consult. 10-12 f i 3-7 p. m. Consult. gratnite Mamma 114 2 a. m.

No. 527 41/11511NINNIWIRBEDIEBIA

R. L Pag. 18 www.digibuc.ro
AVETI POSIBILITATEA SA
DEVENIT1 VEDETA DE CINEMA
Premiata va primi 3.000 Franci Francezi
gal si 1.000 Franci pentru cilitorie
I f/Lov,' Am-, 7 ie ui
N dorinta de a stabili o
lega1ur5 romano-franceni,
pe täram cinematografic,
casa de productie Henry Doru
din Paris, a facut un aranIament
cu revista noastrà ca una din
interpretele viitorului film pe
care aceasta casi il va fume
sub regia lui Abel Gan,pe, sa
fie romanc5. In consecintä, Rea-
litatea Ilustratä" organizeazä un
concurs spre a alege pe cea
mai frumoasa, pe cea mai foto-
genica, pe cea mai talentata
doamnä sau domnisoarä, din Ro-
mania, care In primavara anului
acesta sa Plece la Paris si sa
turneze in film.
Casa de productie Henry Doru
a realizat de curand unul dintre
cele mai bune filme ale anului:
Line ovule sur un mur", dupa
piesa lui Leopold Marchand (re-
prezentata si la noi sub titlul
Cine fuse si se duse"). Cei
-nai de searnä protagonisti ai
lilmului francez Jules Berry,
Pierre Larkay, Christianne De-
lyne, Monique Rolland si Satour-
nine Fabre au jucat In acest
film.
Filmul pe care case Doru inten-
tioneaza 6-1 producä, va fi tot
o comedie modernä, al cärui
titlu se va fixa In curand. Inter-
preta aleasä de noi va primi
pentru limpul cáf va juca
acest film, suma de 3.000 franci
francezi, si 7n afara de aceasta
daca va corespunde asteptärilor -
e oferá perspective strälucite
pentru viitor.
De asemenea ea primeste 1.000
franci francezi pentru calätoria
panä la Paris.
Orice doamnä sau domnisoara
poate candida la concursul nos-
tru, dacä n'a trecut de 27 de
ani. Se cere Insä intrucá+
urrneaza sä iscaleasca un anga-
jament si sa plece in sträinatate
sá fie majorä, adica" sä fi impli-
nit 21 de ani. Sore a face o
selectiune cat mai serioasa, vom
proceda in trei etape : in pri-
mul rand candidatele ne vor
trimite cafe douä fotografii: claca
e posibil una in picioare. Dintre
aceste fotografli noi vom face
BULETIN DE INSCRIERE
LA CONCURSUL DE FOTOGENIE
Numele ...
Pronumele
. .............
Strada
Localitatea
Viirsta , ..........
Inscrierea nu este vela bili firS taxa de inscriere
No. 527
R. Pao 19
Mihaiescu al nostrudespre concurs
B/c'ei)-7 M/a. 4i & 11-0-14
4e-h, riati 4 XL,
o prima selectiune. Cele alese
pe baza fotografiilor se vor pre- ea&L ¡Lie, (4 icq tam4
zenta apoi in fate unui juriu
care twa face a doua selectiune. (74-Ato h
Alegerea definitivá are loc in
urma unei probe de film, facutä (ifrie
6.4.4--tftr-A
/N,(1-wf
,
e13Itte
f //d gdzAa
.
Cu cele alese de juriu.
Este de dorit ca participantele
la concurs sa aiba cunostiinte
/Ala
0 ulfitnii fofografte lui
de limbo franceza. /71/1.1 AI. Mihaleseu.
lnsistarn asupra faptului c in
afarä de gajul de 3.000 franci
francezi si de banii de calatorie
(1.000 franc; francezi), alegerea
pe care o facem oferä candi-
datelor posibilitatea de a se
afirma si &sea' aleasa va dovedi
aptitudini, poate face o cariera
CONDITIUNILE
CONCURSULLTI
1. La concursul acesta poate
participa orice doarnaii sau
domnisoará intre 22 si 27
de ani.
2. Concurentele vor com-
pieta buletinul publicat in
aceastá vor tri-
mite la redactia noastrá, str.
Const. Mille 7, cel mai thr-
ziu 'Anil la sfarsitul lunei Tineretul infelectual transilvänean Slabire Iocalä generard prin masaj electric si bai de
curente. Nu e ,uevoie sa se parafinti, supraveghere medicalii la Institutul Cosmetic
HELENE SIMON
din Capital6 organizeafá pentru
scrie pe .buletin numele Samb5ii 6 Martio crt., in sa-
in
adevilrat. Avem nevoie insà loandie hotelului Bulevard tra-
de o adresii, node sä pu- ditionalul bal al Ardelenilor. Acest Calea Molitor 88 parfer scara B Tel. 3.18.72
tern face eventuale comu- bal este pus sub patronajul
nicári candidatei. Prin ur- doamnei si domnului Mihai
mare, concurentele pot uti- Popovici, fost ministru. Fotogra-
Iiza pseudonime, dar ne
vor indica o adresa undee.
sä .le putern scrie.
3. Impreuná cu buletinul
de inscriere, participantele
fia noastra infatiseazá pe tot
&hit de frumoasa cat de ener-
gica doamná Mihai Popovici,
care desfasoara o activitate st5-
ruitoare pentru reusita acestei
MAGAZINUL
A APARUT
Pe luna lanuarie. 160 pagini 25 lei.
la concurs, vor depune sau manifestatii.
trirnite douà fotografii, pre-
cum si o taxa de inscriere
de lei 100. Taxa aceasta
slujeste la acoperirea par-
tialá a cheltuielilor ce se
vor face pentru proba de
film.
Fotografiile eari ni se tri-
mit, se vor restitui dupá
concurs. Ele nu se vor pu-
blica in revistil decát cu articolele
eventuala invoire a candi-
datei. din
mätase
aik
se spali minunat
cufulgu de siipun
Lux
www.digibuc.ro
 REALITATILE- S PTAH NEI IARNA BUCURESTEANA.
BUCUR. -DIN TRECUTUL CETATII LUI
MONUMENTE PARASITE.
ARHITECTURA
Palatului de Justitie? S5 se da- nu lipsesc din nkio litografie
a Parisului panoramic. rame numaidecat acele doua
P5r5ginirea in care l5säm vechile monstruoziiiti, s5 se lase fatadei
cIdiri ni se explica prin lipsa Wile pure, nobile, pe cari
de fonduri a autoritätilor menite le-a dat arhitectul creator si pe
sa- le ingrajeasca. cari le-a stricat carpaciul de azil
AceastS sSrScie generals i mai Tot asa ne intreb5m fiindcä
ales lipsa de continuitate, de pe altcineva responsabil, n'avem
chibzuialä, fac sS n'avem edificii unde si-1 intreb5m dece nu
publice vrednice de admiratia se termin5 muzeul etnografic
noasträ. Mi s'a spus c frumosul dela sosea, de co nu se mai
Palat Regal ce se terminä pe ridicS palatul Senatului, ale a-
Calea Victoriei nu este ridicat ria temelii i parter au costal
pa trepte cari ridice mire- vreo 120 de milioane?
tia necesarS, fiindc5 trebuiau lar daci nu erau bani pentru
folosite vechile temelii i parte- edificarea lor de ce s'au mai
rul. Nu e p5cat de banii chel- Adit fundamentele? E vorba sä
tuiti pentru un asemenea monu- se inceapa clädirea Operei Ro-
ment -- cart nu se face'n fiecare mäne. Sint destui bani, vor fi
an cánd, cu un plus oarecare destui bani pentru desavlirsirea
aveam un lucru des5v5rsit? ei? S n'aiba soarta Senatului
Sä se facä economie la cládirile si a muzeului etnograficl
comerciale, nu la edificiile na- VICTOR EFTIM1U
tionale, menite s5 impodobea
in vecii vecilor Capitala Roma Fachirul A. Abdullab din Bagdad.
niei. chiromant arab, prezice viitorul
Noi n'avem curaj s5 duce rr stispaneste puteri supranaturale.
p5n5 la capa un lucru incepy prin ajutoruf cirora determina
izban 'ate.
lar cele pe cari le-am primit Pentru scurt
dar dela inainfasi nu sunten, limp In Boca-
capabili s5 le pästräm cu den,- resti, !acmes-
nitafe. Le ctsrpim, le urStim. te in str. Re-
gala' No. 9.
lei de pild5, cel mai frum:.-s etat IV dd
edificiu din Bucuresti, care 6 consultatii In
ciistigat elite prin acoperirea toate zilele
Dambovitei. Cine a fost omul si Duminicà
bstre orele
lipsit de gust care a degradlt 10-13. 15-19.
cu cele douä colete dela in-
trare, splendidul monument di

_
la&
CEASTA iarnS vremea celor evocau tine- Coburg, la intrarea in Bucuresti
iatä-ne in a retea inteun tärg oriental, cu (1789), reconstituind din memo-
doua jurnitate a lui poduri de lemn s't mcri, cu turme rie, peisagiul i costumele, au
Februar no-a arStat un nou cari pästeau pe locuri Visa+ posteritätii imagini cari nu
pot fi decaf mincinoase, cSCi
aspect al Cepitalei noastre: uncle azi räsunä clacsoanele ele-
blok-hausuri subt zSpadá. Si gantelor limuzine? dealurile dirt zare i importanta
nu numai hi patriarhala cetate Stim prea putine nici macar apei inconjuritoare nu le-a putut
a lui Bucur acest peisaj e inedit, legendardespre bunicul Perun sorbi nimeni intr'un ristimp aIM
dar pe tot globul. Numai ht si fafäl Abu-Kureiq al Capi- de scurf. lar monumentalitatea
orasele moderne ale Rusiei se +alai noastre Bucuresti despre zidurilor de cetate, a bisericilor
mai pot vedea, cred, aceste care se povesteste numai de si a edificiilor publice, n'a times
uriase clSdiri, cu sute de fares- patru secole. lar primele gravuri, nici in vreo arnintire, necurn aevee,
tre luminate, rSsSrind ca niste datorite cSIStorilor sträini nu prin ruine cuviintatoare.
uriase f5pturi de ghiatá merg mai departe de inceputui Abia acum o suf je ani, in-
pads, din mijlocul oceanului de veacului XVII. cepe sä circule in Occident
eipadS. Acum douS sute de ani viziunea unui Buckarest aufen-
Bucurestii se schimbii an cu an... claca ar fi s judecSm dupa tic. Francezul A. Rafet pubiicä
Nai, cei cari nu suntem inci ilustratiile fanteziste din acea schite dupa naturii in revistele
octogenari i Warn vänat sitar; vreme Buchorest era o ilustrate ale parisului. M. Bon-
in k9rädina Cimgiulu, ca rapo- aglomeratie de case säsesti, guet i G. Doussault il con.
saful Mihail Pherikide si nici cu turnuri asenfinitoare celor tinuS dupS zece ani. La 1866
ream vSzut, ca Nottara si Gusty, dela zidurile Sibiului, cu arbori apare in Le Tour du monde"
apele Dambovitii, thitänd xklu- exotki, gen palmier cu un desen bogat, fastuos i ami-
rile Teatrului National, am apu- Dambovita fluviu i cu &Smile nuntit, al hanului Manuc daforit
cat totusi dealul Filaretului, 1,51- trase de turd; pitici. pictorului Lancelot. In aceeasi
toacele f pajistele cari au o alt5 gravurS a epocii ne epoc5, admirabilul Carol Pop
precedat actualul parc Carol I araii un Bucherest cu patru de Sathntary. tatS1 neuitatului
si am +/kuf maidanul lui Duca, mati ;One in fund si cu mul- nostru prieten, pictorul Alex.
gropile si cmpiile pe cari se time de case, donjonuri, biserici Satmary, realizeazi, in desenuri
ridicau barSci de bälci, acolo geamii, inghemuite ca boa- i aquarele, cea mai variati cea
unde aste acuma hotelul Princiar, bale de rodie, in coaja unui
mai autentia cea mai artisticS
Ministerul Luairilor Publice, Im- zid de citade15. viziune a resedintei domnesti
primeria Statului. Tot pa dealuri inalte, cu aspec- care dupä incendii i cutremure,
Nu ne "gindeam sä vedem foarte 1141 unei Sighisoare orientalizate, incepe sä se aseze i sS-si ia
curlind uriasele blocuri cari, pe ne aste infStisat pe la 1890 aspectul de mare capitalä bat-
vremea aceea nu existau nici in nici o sutii cincizeci de ani 4e canicS, pe care i I-am cunoscui
America. atuncil un Bucharest unde pánä mai acum zece ani.
nimic din cal pe Mitropolia i biserica Sf. Spiri-
Ce ar lice un contamporan al nu regSsim
lui Heliade RSdulescu, váíând
care-I cunoastem. don, revin, puncte de reper, in
Desenafori nernti, iniotind pe gravurile epocei, asa cum, d'ea-
cf.4 e astSzi Cetatea tut Bucur de Saxe lungul veacurilor, bkerica Notre-
cum era pe vremea lui i pe maresalul principe
Dame i turnul Saint-Jacques
No.
R. www.digibuc.ro
 Un grip de eaniball
DAMEN1 $1 LOCUR1 DESPRE 0111 SE VORBEVE nopti le jupuiseri carnea
deoarece nu mai aveau cu
ce astâmpere foamea".

UN M1LION Tofuli, nu e nevoie s ne in-

toarcem atilt de departe in
trecut spre a gäsi la activul
Europenilor fapte de caniba-
lism. E destul s amintim pi-
tania misiunii Flatters. Dup..;

DE CANIBALI! asasinarea exploratorutui, in-

sotitorii acestuia au fost ne-
voiti sä se raance intre ei.
In 1884, nitte mariner; en-
Doctoral A m e r s y I e, un specialist In sfudiul antro glezi, rfcif cu barca in
pofagiei, a cutreeraf ani deartlindul friburile din Africa largul oceanului, I-au omorit
insuiele polineziene, acolo uncle canibalhmul se mal pe cel mai värstnic dintre ei,
practici l astimi pe o scarii destul de intinsä. Desigur, dupa care i-au mâncat carnea,
a fast o mare imprudentii din parted acestui savant plinä Ina de sänge.
care dht feridre, a scipat. feafiir dht numeroase si lnflniti de o corabie
grele Incurciituri. La Neel:Mal anului, el a publicat pri- aduti in Anglia, au fost dati
mal volum cm rexultatele acestei lungi crilátorii l Intre in judecatä achitati.
altele, afirmä cà. In omenire, ar exisfa un milion de Pe semne c tribunalul en-
caniball. glez era de aceeati pärere
cu faimosul Toussenel care
CANIBAL1SMUL, ne asigurä antropologittif, il Intâlnim spunea: Iert pe toli vino-
in leagänul tuturor popoarelor. Aceasta, ar insemna vatii cgrora li-e foame,
a strämotii nottri, din timpurile cele mai depärtate, deoarece intâia lege pentru
au fost mâncatori de oameni. E drept insä ,cä n'avem nki un om este sä triiascä"
D dovadi despre ata ceva in privinta popoarelor europene,
afarä numai de o afirmatie a Sfântului Jerome care pre- MISTICISMUL ANTROPO-
tindea a Scotienii din vechime renuntau la orke alte ali- FAGILOR
mente pentru carnea de orn 0, in deosebi, pentru carnea
fragedä a bäietitor 0 fetelor. Dar dacä Europa nu oferä
Dar lisand deoparte aceastä ofensa la adresa Higghlanzilor deaf acte foarte rare de
de odinioarä, istoria popoarelor europene pomenette numai antropofagie, in schimb, a-
cazuri de canibalisrn, nu indriznim sä spunem indreptitite,
dar cel putin motivate de imprejurärile in cari ele s'au
produs. Ate, de pildä, e cazul lui Ugolin, inchis in Turnul

NUM

INA:miter tip
de canibal

Caniball inarmati in ragtime§ fluvhdal Parma

Foamei cu copiii lui i ranandu-i spre a le pästra ...un piirinte i tot astfel cazul
naufragiatilor de pe vaporul Meduza" de tragia amintire.
In cursul unor asedii, pe limp de foamete, s'au produs acte numeroase de antropo-
fagie. Un cronicar pevestette a in anul 1030, säräcia ajunsese alit de cumplitä in
Franfa, inat omul îi pandea temenul spre al ranca tot ate cum astäzi pandette
Anatul. Un macelar din Fournay a avut chiar curajul s puni in vanzare carne ome-
neasa. Pentru acest fapt, el a fost condamnat s fie ars de viu.
In 1590, and Henric IV asedia Parisul, soldatii lui prindeau copiii, fi omorau ti se
ospätau cu cornea tor.
La asediul oratului Genova, in 1799, s'au väzut scene infiorätoare de antropofagie.
Edouard Gachot, istoricul lui Massena, erat c poporul, spre a nu pieri de foame,
pisa i mince apoi oasele pe cari le desgropau noaptea din morminte ti a mutt*
femei iti mäncau copiii morti.
Maretalul Sault, povestette :
Pe câmp, dupi ultima bätilie, ziceau zeci i sute de cadavre cärora soldatii
I No. 527 -
R. et

www.digibuc.ro
ceasta practica ingrozitoare daca dam crezere spuselor EXECUTAREA LUI BANDZINGA stiinta fiziologica, pe langa
docforului Amersville s'a intalni+ intotdeauna si se infal- o indreptateste, face chiar
neste chiar astazi la popoarele din anumite colturi ale globului Cat priveste ietoria canibalismului in Africa, e foarte probabil apologia.
parnantesc. ca ea nu s'a incheiat i c e chiar departe de a se incheia. Si nio spunem negrilor: ei ar
Pe vremuri, In India, existau friburi intregi cari mancau ficatul Doctorul Amersville ne asiguri ca aceastS practicS fioroasa capita un argument in pius
dusmanilor ucisi räzboaie. In China, in timpul räzboiului civil dainueste si astäzi Id multe din triburile continentului negru. penfru apararea acestor practici
deslántuit de Tai-Ping, s'au constatat deasemenea cazuri de In aceastä privintä, cee ma; mare parte dintre exploratori ne barbare si crude.
canibalism. Un negustor englez din Shanghai, povesteste ca, dau amanunfe cu drepf cuvânt halucinanfe. La Niami-Niami, Cat despre noi, civilizatii, Irni
inteo zi, a väzut pe unul din servitorii lui aducând inima unui docforul Schweinfurt a asistat la scene urmátoare: inchipui ca putem contempla in
rebel si mancand-o spre a capata curaj". Sub soarele orbiter al arniezii spune el --- infre doua colibe fata si cu toata seninätafea a-
Obiceiul de a manca inima sau ochiul *vrajmasului, convins ca ale cäror usi erau deschise, una in fate celeilalte, un copil nou semenea constatäri. Oricat de
prin aceasta îi va insusi puterea si curajul lui, it nascut i pe moarfe zácea pe o rogcjinä. La usa uneia din rele ar fi digestiile noastre, imi
regäsim la multe din popoarele primitive. colibe, un barbat ante nepasafor dintr'un instrument ce adu- place sä cred ca vom prefera
Polinezienii, pe vremea cand cei dintäi exploratori vizitau cea de deparfe cu o mandolina primitivä; in pragul usli celei- sä mistuim rau, o viata intreaga,
insula lor, aveau traditii identice de antropofagie. in special, lalte, in rnijlocul unui grup de baieti si fete, o bafrana facea decât sa cautam in asffel de
ei socoteau ca o datorie sa manânce ochiul stâng al dusmanului pregatiri pentru mesa. 0 caldare plina cu .3135 in clocote era alimentari un leac impotriva
invins, nu fiindcä ochiul acesta ar fi fost parted cea mai fina, gata, deoparte. Aveptau nurnai moartea copilului al cä- boalelor de sfomac.
ci pentrucä in el salasluia sufletul defunctului i ca. absorbind rui cadavru trebuia sä le procure mâncarea principalä".
acest suflet, invingatorul isi dubla fiinta. La randu-i, Monseniorul Augoua&d, episcop de Congo, care G. R.

Insa antropofagia lor nu era numai mistica, ci In ea infra si a trait 13 ani printre populatiile din Oubangui, zugraveste
oarecare IScomie. Un sef melanezian, dealminteri foarte cateva scenede acelasi gen.
blajin, care primise pe Europeni cu multi dragoste si onoruri, Carnea de om zice el este hrana obisnuita a sälbaticilor
spunea calätorului Earle, spre a-1 imbia s guste carnea de pe cari Ti evanghelizez. Ei preferä aceasta carne oricärei al-
om c aceasta era moale ca hârtia". teia si sustin ca e un aliment nobil, pe catä vreme carnea a-
nimalelor, pe langa faptul c n'are fragezime si uneori nici
gust, nu e destul de hranitoare".
Si prelatul isforiseste executarea lui Bandzinga, sclavul pe
care Molleki, eSpetenia tribului, II cumparase intr'adins spre
a-I mânca. Nu 1-a plätit deci cu doi colti de fildes; dar Band-
zinga era prea slab. Atunci, a fost pus pe ingräsat, clandu-i-se
sa manânce banane, manioc, porumb si peste proaspat. Era
liber in sat; ceasuri intregi statea lungit pe parnant, fumând
canepa si tutun, band vin de palmier si amestecându-se in
vor6a trecatorilor. La cateva saptarnani mai târziu, nenorocitul
a fost sacrificat.
Si, ceeace e mai straniu, el singur ii acceptase soarta.
Intr'o zi continua relatarea sa, episcopul in rnarginea
satului se ivi o canoniera francezä. Bandzinga e recunoscut
de unul din negrii echipajului care instiinteaza capitanul. Acesta
se ofera numai decat sa-1 scape, dar Bandzinga nu vrea cu Minim minutioasi de laborator
a specialistilor, in materie de :
niciun prof sa fuga pe bordul vasului si rarnane in sat.
Acum, iat5-1 legat de o piatrá In millocul pietii publice. Bra- Pudrii AO do Colonia
tele si picioarele i-au fost intepenite; capul, razimat pe o im- Ruj Fard Parfumuri
pletitura de liane, e finut drept in sus de o prajina tungL desivir*it produsele:
indoitä sa se rupS.
In ajun, vor6ind cu femeile lui, Molleki spusese ci-i era pofta
Doi caniball 1i alteoptii prodo de carne omeneasca i numai deaf Bandzinga a fosf prins
si legat. E drept ca la inceput, acesta s'a impotrivit, fapt
te:ef,ti.ouh N RB
;e pare insä ca nu e la fel de gustoasä carnea oricarei fiinte pentru care primise cateva impunsaturi de cutit in solduri. Dar Incercati-le! Sunt excelente.
)menesti. Doctorul Clavel, care a explorat insulele Marchize pe urma s'a resemnat si, dupä frecere de cateva zile, un fiu De vânzare la cele mai bune far-
n anul 1884, ne dâ urmatorul amanunt caracteristic: al lui Molleki ficandu-i niste crestaturi in spinare, alerga mach, drogherii *i parfumerli.
Bit gros: Balthazar. Bucurefli elarf.7
Am cunoscut scrie el pe un §ef din Hatiheu vesteasca parinfele ca. Bandzinga era bun de mancat. S'a
care.* mâncase soacra". Ingript mult".
Nu va pot scufi de tabloul infiorator al executiei. Dintr'o
adaogä:
Când I-am Intrebat dac4-i plicuse, negrul a fäcut singura lovitura gadele i-a refezat capul care sbura OTIS in Devenea tot mat
ttn gest de scirbä". varful priinei, descriind In aer o curbs de singe. Apoi corpul
a fost dat pe mama femeilor cari sunt mai indemânatece
subtire l mai
GARGANTUA CANIBAL decât bärbatii, In aceastä desgustätoare treabá".
citam i trasitura de humor macabru imprumutata tot din
gratioasfi
Antropofagia era in uz aproape pretutindeni in Oceania, la relatarea Monseniorului Augouard. In patru luni a slibit cu peste
PapuaV, la Nou-Caledonieni, In Noile Hebride. Dar tare Intr'o zi, un sef pahuin care, in urma rugamintii lui, renun- 13 kgr.
clasica a canibalismului era arhipelagul Viti. tase la bigamie, a venif si-I vada. Aceaata doamnä, inAlta de 1.52
Englezul John-Denis Macdonald, care a explorat acele insule Bucurg-te, i-a spus acesta, nu mai am decât o singuri m. dintirea 71 kgr. Dar norocul o
acum un secol, povesteste c indigenii fi mai cu searna acei nevastä. favOrdzi, fancied descoperi o metoda
din castele ¡matte, sefii, se hraneau numai cu carne de win, Dar cu cealaltä IntrebS prelaful ce ai fäcut? de sidbire simpla i inofensiva rIe
facanduli o glorie din a demonstra la oribilele ospäturi o Am mâncat-o. Era cea mai rea dar i cea mai fra- ?are se tinu timp de palm luni. A-
eum canton-11 il indicA o edit sub
pofta de mancare fi o IScomie nesätioase. gedi!.... 57 kgr. Cititi eele ce urrneazd
Tineau chiar un fel de contabilitate macabrä o corpurilor orne- yeti afla curn s'a produs aceasta
nest; mancate si, alegând un arbore, faceau o crestatura ori- STIINTA SI ANTROPOFAGIA schimbare :
decâte ori canibalismul lor gäsia câte o victims. Acurn vreo patru luni, am in-
In legSturä cu aceasta, un misionar relateaza un fapt aproape Civilizatia europeanä a patruns In inima continentului negru coput ad iau Kruseben, mai malt
de necrezut. chiar de pe vremea cand acolo se petreceau asemenea gro- din curiozitste. Nu prea aveam
incredere in astfel de tratamente
Printre cipeteniile cele mai vestite pentru antropofagia zavii. Practicele barbare au dispärut incetul cu incetuL Dar fiinded am mai urmat anal timp
lor, tärj indoiali cä Ra-Undreundu a fost cel mai fioros. daca relatarile doctorului Amersville sunt exacte, atunci In- de 12 luni i rezultatul a fost 2
El era un subiect de uimire §i de groazi permanentá seamna CS antropofagia nu va ramâne atat de curand o simpla kgr. in plus, nu in minus. Dupd pri-
mal flacon de Sels Kru.schen am
chiar printre Vitieni, supu#i lui. Intr'una din zile, arnintire a unui frecut infiorafor.
observat totusi o schimbare in mai
fiul acestui canibal, plirnbindu-se pe proprietatea pärin- Caci se mai inimpl un fapt curios: tocmai in ceasul cand bine. (Ka eft am urmat cu tratamen-
teascä Impreuni cu misionarul care-1 convertise la cre-- aceste obiceiuri sälbatece sunt pe cale sa disparS, stiinta tul mai departe si am continuat sa
tinism, arid acestuia nive Vruri de pietre apzate acolo parca ar vrea sa le indreptäteasca. me" simt din ce in ce mai bine in
ca sá indice numärul oamenilor mâncati de Ra-Undreundu. SS ne explicarn: dupa teeria a doi savanti germani, E. Fi- toate privintele. Apoi vedeam cum
A avut curicaitatea si le numere V a constatat cá erau scher si Abderhalden, teorie bazata pe numeroase experiente, in fieoare sAptarnand ctintdream
mai putn si acum, dupd patru
optsute douizeci i douä. Biiatul spunea ci nurnai tatäl fiziologia a ajuns sä recunoasca astäzi câ animalul carnivor luni, simt foarte multurnitd de re-
lui mâncase toate acele corpuri, färä sä fi Ingiduit cuiva, mistue cu mai multa usurinfa carnea animalelor din aceeasi zultatele obtlnute. Sunt inaltä de
chiar din familie, sä ia parte la sinistrele lui ospituri". specie. 1.52 -m. i inta,Inte de a lua Krsi-
Prin urmare, legendarul Gargantua nu era decat un mancacios Deasemenea í alti savanti au fäcut experinte confirmand schon cântdream 71, kgr. Arum cfm-
neinsemnat in comparatie cu acest canibal polinezian. aceeasi teorie. Ei au luat broaste, le-au hränit pe unele cu ttresc mai pain de 5'7 kgr.".
(D-na) .1. W.
.Dealtminteri adauga John-D. Macdonald antro- carne de vaca, iar pe altele cu carne de broasca si au con- SAruride din Kruschen ajutd or-
pofagia la Vitieni are un caracter cu atät mai revoltä- statat c inteun rastimp egal, acestea din urrat castigaseri ganele interne sft elimine in fie-
tor cu at ea nu porneve ca la majoritatea triburilor in greutate. Si totusi, carnea de broasca e mutt mai saraca care zi materiile nefolositoare si
sälbatece numai dintr'un sentiment de räzbunare impins in albumina decat aceea de vaca. otrAvuri1e care inearcl organismul.
0125 la limita extremi, ci e un gust special, o predi- lar ca o consecinta a acestor constatari fiziologice, carnea Atanel, incaul eu incetul, uricioa-
sa grdsime dispare incet, e
lectie, un rafinament al licomiei, dacä se poate spune omului trebue sä fie aceea care se digereazi mai lesne. drept, dar sigur.
astfel. qarnea omeneasc5 e alimentul de cipetenie V, Este carnea cea mai lesne de asimilat, intrucat ea furnizeaii De vinzare la drogherii si far-
ca sä i-o procure, nu e nevoie de pretextul unei ofense elemente perfect asemänatoare cu ale tesuturi/or. mach.
care trebue pedepsitä"... iatä cum, in ceasul cand Civilizatia seprima antropofagia

www.digibuc.ro
 ZIOURI DE. CARTON
cet 1..tv daa repAitia

n
la Llano;
sal ...Ill
pir Ng
od,

0 cutie de ,ANTIDOLOR Prof. LUPU" este

PRIMA REPETITIE... ajutorul rapid si eficace in cazuri de gri-
135, r5celi si orice dureri nevralgice.
Infre autor SI inferpreti Antidolor Prof. Lupo" este un produs experimentat clinic.

AFISUL de repefitii anunt5 : Luni dimi-
neata citirea piesei X. Toti interpretii
frebue s5 fie prezenti".
Na-fericit autor c5ruia i-a fost h5r5zit sS i se ci-
eascS piesa Luni, si incii de dimineat5 ! In ce
tn6 privesfe, am inceput ss-mi dau searna de ce
cismarii fac la Lau". Intr'adevár, eu n'am v5zut
7,0:1 yesel Luni de dimineat5. Numai fete incrun-
gata de hart5 si pornite sii caute nodul in
-:,apur5.
in foyerul cel mare de repetitii o mesa lun-
tä, Inconjurat5 de yreo cáteva scaune, as-
Yapt5 ascult5torii. De prisos sä vS spun cä pri-
tnul care soseste este autorul, care desigur c5
ra putut dormi toat5 noaptea de emotie,
arnotie fireasc5, dac5 avem in vedere ea' pentru
:3rima oar5 ia contact cu acei cari vor da viat5
:,,ef'sonagiilor create de el. Acesti insufletitori"
'. fac unul câte unul aparitia, cu
nesomn, cSscánd prelung si intinzându-si oa-
ie nu indestul odihnite.
lau loc pe scaune, privind cu coada , ochiului si
dkpret la bietul autor, care nu stie cum s5
e rnai triciino. Directorul de scen5 ;f i face si el a-
s.; ar5fând spre autor, care la interval de-
cc minute se rosette, se ing5lbeneste f i se
erzeste spune ca alt5 datä Pilaf din Pont :
Ecce- homo". Acesta este omul 1,
Autorul face o temenea si interpretii au aerul
s5 spun5 Mergi de cunostint5, dar mai bine r5-
rnAneai acas5 !" . .
.----, Cine citeste 7 intreab5 regisorul ?
Toti se sustrag ca si curn ar fi vorba sä care
pietre de moar5.
----- Cifeste tu m51 spline regisorul unui actor.
--- Ei asta-i acuma ! S5 citeasc:i durnnealui, cu-
neasfe mai bine 'intentiile ! Noi il ascultim !
Autorul, pe care, desi e frig, il trec toate n5-
duselile din lume, d5 sa cifeasc5..Tremur5 intreg
si-i- tremur5 si glasul, din care cauz5 nu se in-
telege mai nimic. Punctuatia neezistSnd, toate
personagiile vorbind otoya dela inceput pan5 la
srersit.
A0nrul citeste, citeste, citeste si atmosfera esfe
DOAMNELOR !
Vopsitul parului.
Cosmetica Merlicali
moose
in cele
culori naturale precum
rnai
aidoma aceleia dintr'o biseric5 de mahala 7n care
preotul e atiit de b5trSn Incât ti face impre-
sia c5 1-a uitat Dumnezeu ; citeste dupa Epic
Evanghelia, gândindu-se cu totul la altceva, ayâ.nd
ca asistent5 trei babe betege, uitate ele de
cel de Sus.
Interpretul piesei se gandeste desigur la o po-
145, pe care o are de prätit peste cSteva zile,
comicul poate cS are la prânz caise CU curcan"
si ciorb5 de potroace.
Pe m5sur5 ce minutele trec unul cafe unul, in-
terpretii se fac neySzuti.
Unde mergeti nene? intreab5 directorul
de scena.
Hi mai repot si in alti pies5. Si mi-ai spus
c5 eu joc pe conte si c n'am decát in actul
Ei, actul intâi I-am ascultatl Mai am dou5
vorbe in al treilea si pentru asta o s5 má reintorcl
ochii umflati La un moment clef, autorul care cefeste, cefeste
mereu, rämâne cu regisorul, doi actori cari au
roluri de serYitori si cu Inca" doi tineri de tot,
cari nu sunt distribuiti, dar cari umb15 dup5
dubluri".
Autorul cu sufletul la gura, asteaptá verdictul.
Mic, rolul meul spune un interpret, mic
de totl
Nu e mid indr5zneste autorul si
fii c5-ti convine dumitale. Cand I-am, scris, rn
gändit la dumneata.
Ei acum, te-ai mai s i gândifl Dacá te-ai fi
giândit n'ai fi fast asa economicos la cuvinte.
L-ai fi fScut mai mare!
1- /5 place rolul? intreb5 autorul pe infer-
preta principal5.
Dar nu e cel mai mare cum spuneai dm-
neafa! Ai vreo trei roluri de aceleasi dimenshmi-
Maine toat5 lumea la repetitiel spune
directorul de scen5.
adresándu-se autorului: Dumneata Oa; acasá
acuma. Te chern r. j cSnd e nevoe. Acuma
ne incurci.
Autorul dispare ca un p5rinte. care-0 lasä copilul
ce trehue s5 fie operat, pe mane specialistilor"
IOAN MASO in1ocue0e drojdia, asigura reuOta
PRAJITURILOR
MARTISOARE
COZONACILOR

slulatiuni permanente. executa ire-

fru-
on-
B.dul Elisobeta 3.Telefon 328135
Distrugerea definitiva a pärului
Je prism prin. Diatermie. Ingri- ELECANTE.,
DESERTURILOR
Cereti la Farmacii, Drogherii
Magazinele de Colonic&
i
prosabil Cooforul François. Strada irea fetei (cosuri, riduri etc),
Edgard Quinet, 7 Telefon 3-01-23 -ratament de släbire. Ingrijirea
EFTINE-NOUTATI
.11.11N1bWvb,4WW.,...., rumusetei si a trupului. Infor-
CEASORNICÄRIA PUDRA DE COPT FRANCEZA
Cfif : natiuni gratuite, B-dul Elisabeta

MAGAZINUL"
3 A (vis-a-vis de Trianon).
Conslt. 10-12; 4-6 si ore retinute 31 COLT E I 31 TURNUL EIFFEL
REALITATEA ILUSTRATA". revista de informatii si culturä generalä. Apare saptSmânal, In 24 de pagini mari, tipa'rite la heliogravurS, i un supliment; De taate pentru tali". In 24 pagini
tipar obicinuit. Director : Nicolae Constantin. Redeetía si administratia : BUCURESTI, str. Const. Mille 7-9. Telefon 3-8430. Cec. postal : 2741. Adr. telegraficis : Realitatea" Bucuretti
Pretul abonamentelor : In Sara : pe un an 400 lei : sase luni : 200 lei ; trei luni : 100 lei. In Albania, Anglia, Danemarca, Finlanda, Italia, Norvegia, Suedia, precum in statele din America de
Nord si de Sud, Asia, Afr'ica, Oceania, pe un an: Ioi 700; pe 6 luni 350 lei: pe 3 luni 150 lei. In toate celelalte tari din Europa, pe un an : 55Q lei, pe 6 luni 280 lei ; pe 3 luni 150 lei.

www.digibuc.ro
 POUDPE PARFUM

www.digibuc.ro