Sunteți pe pagina 1din 81

MODURILE DE FOTOGRAFIERE EXPLICATE

Aparatele foto digitale au mai multe moduri de fotografiere, unele automate, altele
semi-automate si unul manual. Fotografierea automata este o caracteristica a
aparatelor compacte. Aparatele foto bridge, mirrorless si DSLR-urile permit un control
mai avansat.
Modurile de fotografiere pot fi selectate la unele aparate din meniu. La aparatele foto
mai scumpe si mai sofisticate selectarea modului de expunere sau fotografiere se
face cu un buton rotativ, mode dial. Alegerea modului de fotografiere depinde de
experienta si/sau de intentia celui care fotografiaza.

Modul de fotografiere Automat
Orice aparat foto digital, cu exceptia celor profesionale, are un mod de functionare
Automat. La unele aparate se numeste Auto, la altele Inteligent Auto. Diferenta intre
cele doua este ca modul Inteligent Auto recunoaste scena fotografiata. Cand scena
este recunoascuta un simbol corespunzator va fi afisat pe display. Unele aparate, de
exemplu Sony, au doua moduri automate, un mod Superior Auto si unul Auto. Modul
Superior Auto este recomandat pentru conditii mai dificile de fotografiere, cum ar
interior sau lumina din spatele subiectului.
In modul Automat aparatul foto digital face toate ajustarile necesare pentru a obtine
ceea ce considera a fi o expunere corecta. Va ajusta automat timpul de expunere,
apertura, ISO, balansul de alb, focusul. Unele aparate permit cateva setari in modul
automat, dar in general aparatul foto functioneaza in acest mod ca un point & shoot.
Eu folosesc fara complexe modul Automat al aparatului DSLR cand afara este soare
si vreme frumoasa.

Modul Scena
In modul Automat Scena, unele aparate pot recunoaste ce fotografiezi si pot seta
automat toti parametri necesari pentru o expunere corecta. Alte camere foto nu au un
mod Automat Scena si scena trebuie aleasa manual din optiunile existente. In
general aparatele foto includ cel putin urmatoarele scene: Portret, Peisaj, Sport,
Noapte, Macro.

Modul Scena Portret
In acest mod aparatul foto va alege o apertura mare, in functie de obiectivul folosit.
De exemplu, pentru portrete este recomandata o apertura F/1,8, F/2 sau F/2,8. Cu o
apertura mare fundalul va fi blurat si subiectul va fi clar. Efectul obtinut se numeste
profunzime mica de camp. Pentru a obtine acest efect, in functie de aparat, poate fi
nevoie sa te apropii de subiect sau sa folosesti o distanta focala mai mare, iar
subiectul sa fie mai departat de fundal decat de aparat. Modul Portret este
recomandat pentru fotografierea unei singure persoane, nu a unui grup.
Poti folosi modul Portret pentru orice alta situatie cand ai nevoie de un fundal blurat,
de exemplu cand fotografiezi o floare, un obiect sau un animal de casa.
Unele aparate foto ofera mai multe scene pentru portret, de exemplu portret noaptea,
portret cu lumina din spate, portret soft, etc. In modul portret aparatul foto poate face
pielea mai matasoasa si cu o culoare naturala.

Modul Scena Peisaj
In modul scena Peisaj aparatul alege o apertura mai mica, de exemplu F/8, pentru a
obtine un efect invers celui obtinut la portret, adica un fundal clar. In fotografie asta
se numeste o profunzime mare de camp. Toate scena fotografiata va apare astfel
clara.
Daca lumina este insuficienta aparatul va trebui sa mareasca timpul de expunere.
Daca marirea timpului de expunere duce la fotografii miscate ai nevoie de un trepied.
Modul Scena Sport
In modul scena Sport aparatul va incerca sa obtina cel mai mic timp de expunere.
Efectul obtinut este inghetarea miscarii. Modul Sport este recomandat pentru
fotografierea subiectilor care se misca mai repede: copii, sportivi, animale de casa,
masini, biciclisti, etc.
Pentru a mentine clar in imagine un subiect care se deplaseaza repede este
recomandat sa misti aparatul cu el. In acest caz este posibil ca fundalul sa iasa putin
blurat, ceea ce nu va face altceva decat sa accentueze miscarea rapida.
Pentru obtinearea unui timp de expunere cat mai scurt este nevoie de lumina buna.
Daca lumina este mai slaba este posibil ca aparatul sa creasca ISO si sa apara un
zgomot mai mare in fotografii.

Modul Scena Noapte


In modul scena Noapte aparatul va seta un timp de expunere mai lung. In general
aparatul trebuie asezat pe un trepied atunci cand folosesti acest mod. Dar am vazut
si aparate cu mod scena Noapte care poate fi folosita si cu aparatul tinut in mana.
In acest mod poate fi folosit blitz-ul. Daca blitz-ul este setat la fill-in (umplere) vor fi
bine expuse atat subiectul cat si fundalul. Blitz-ul mai poate fi sincronizat cu finalul
timpului de expunere, asa numitul slow shutter sync,pentru a obtine efecte
interesante care accentueaza miscarea.
Modul Scena Macro

Modul Macro este utilizat cand vrei sa fotografiezi ceva de foarte aproape, de
exemplu o floare, un obiect, o insecta. Aparatele compacte pot fotografia de la o
distanta de 1 – 5 cm. Alte aparate, mirrorless sau DSLR au nevoie de obiective
speciale pentru fotografii de aproape. Este recomandat ca obiectivul aparatului sa
permita focusul manual.

Modul Scena Artificii
Acest mod permite un timp de expunere mai lung. Se recomanda folosirea unui
trepied.

Modul Scena Copii / Animal de Casa


Acest mod este similar modului scena Sport. Poate fi utilizat pentru subiect care se
misca.

Modul Scena Zapada si / sau Plaja


Acest mod este folosit in situatii cand scena este foarte luminoasa. Zapada si nisipul
reflecta multa lumina. Din aceasta cauza fotografiile tind sa iasa in modul Automat
subexpuse. Modul scena Zapada si / sau Plaja compenseaza
expunerea. Detalii: Compesanrea Expunerii

Modul Scena Interior sau Party


In acest mod este controlat automat de aparat timpul de expunere si balansul de alb.

Modul Program Auto (P)


Modul Program Auto sau P este un mod interesant pentru incepatorii care vor sa
depaseasca stadiul point & shoot. In acest mod poti face mai multe setari decat in
modul Automat. Timpul de expunere si apertura sunt controlate de aparat. Daca
schimbi timpul de expunere se va modifica corespunzat si apertura.
In modul P poti controla: ISO, balansul de alb, modul flash, modul de masurare a
expunerii, etc.
Modul Prioritate Apertura (A sau Av)
In acest mod poti seta apertura (diafragma) la valoarea dorita. Apoi trebuie sa
modifici timpul de expunere si ISO pentru a obtine o expunere potrivita. In acest mod
poti efectua orice alte schimbari doresti si care sunt permise de aparat: ISO, balans
de alb, masurarea expunerii, fotografiere continua, etc.
Pentru utilizarea acestui mod de fotografiere este recomandat sa intelegi efectele
modificarii valorilor diferitilor parametri si relatia apertura – timp de expunere – ISO.
De exemplu la ISO constant, setarea unei aperturi mari, de exemplu F/2,8 sau F/3,5
cere un timp de expunere mai scurt decat o apertura F/8.
In functie de marimea aperturii poti obtine un fundal mai clar (profunzime mare de
camp) sau unul mai blurat (profunzime mica de camp). Aperturile mari se seteaza de
regula pentru portrete sau in lumina mai slaba. Pentru fotografierea peisajelor se
folosesc aperturi mai mici.
Detalii: Apertura sau Diafragma, Triunghiul expunerii

Modul Prioritate Timp de Expunere (S sau Tv)


In acest mod poti seta timpul de expunere si apoi modifica ISO si apertura pentru a
obtine o expunere potrivita. Vei dori sa setezi un timp de expunere mai mare daca
fotografiezi seara sau in interior si un timp de expunere mai scurt daca vrei sa ingheti
miscarea. Timpul scurt de expunere se foloseste in special pentru fotografierea
subiectilor in miscare: sport, copii, animale de casa.
Detalii: Timpul dse expunere, Infografic – timpul de expunere, Triunghiul expunerii

Modul manual
In modul Manual poti seta cum doresti ISO, timpul de expunere si apertura.
Expunerea este o chestiune subiectiva. Uneori poti subexpune o scena, alteori sa o
supraexpui pentru a exprima ceva. Acest mod este pentru utilizatorii mai avansati
care inteleg bine aparatul foto si stiu ce vor sa obtina intr-o fotografie.

TRIUNGHIUL EXPUNERII
Simplu spus, expunerea este cantitatea de lumina care patrunde prin obiectiv si
ajunge la senzor. Intr-o fotografie supra-expusa vor exista putine detalii in zonele
luminate, iar intr-o fotografie sub-expusa vor exista putine detalii in zonele intunecate.
Expunerea este controlata de aparat sau de fotograf cu ajutorul a trei
elemente: apertura, timpul de expunere si ISO. Facand o analogie, sa spunem ca ai
o galeata in care vrei sa strangi apa de la ploaie. Poti controla marimea gurii galetii
(apertura), timpul cat lasi galeata in ploaie (timpul de expunere) si cantitatea de apa
pe care vrei sa o strangi (ISO). De exemplu, ca sa strangi un litru de apa poti lasa o
galeata un anumit timp in ploaie. Daca ai o galeata cu o gura mai mica si vrei sa
strangi aceiasi cantitate de apa trebuie sa o lasi mai mult in ploaie. De unde stii de
cata apa ai nevoie ? Trebuie sa faci o masuratoare, sau mai multe, cu aparatul foto.
Dar asta discutam in alt tutorial – Ghid foto: modurile de masurare a expunerii
explicate. Cu alte cuvinte, controland apertura, timpul de expunere si ISO, controlezi
cantitatea de lumina care ajunge la senzor si efectele pe care doresti sa le obtii intr-o
fotografie.

1. Apertura – Diafragma
Apertura (diafragma) este suprafata prin care lumina patrunde in aparatul foto. Este
evident ca printr-o suprafata mai mare patrunde mai multa lumina si printr-o
suprafata mai mica mai putina lumina. Aperturile mari sunt recomandate pentru
fotografii in lumina mai slaba, de exemplu in interior sau seara. De asemenea, cu
ajutorul aperturii controlezi profunzimea de camp, adica cat de clar o sa fie fundalul.
Daca focalizezi pe un obiect / subiect apropiat si folosesti o apertura mare fundalul o
sa iasa neclar (blurat, pe romgleza). O sa doresti sa ai un fundal neclar cand tragi de
exemplu un portret. Blurand fundalul scoti subiectul in evidenta. Si acum sa
complicam lucrurile … sa vorbim de f-stop si f-number. Un f-stop este un raport intre
distanta focala a obiectivului si diametrul diafragmei: de exemplu f/2,8. f/2,8
inseamna o apertura (diafragma) mare. f/22 inseamna o apertura mica. Cand se
creste un f-stop se dubleaza cantitatea de lumina care intra in aparat. In tabelul de
mai jos sunt cateva valori ale aperturii si ale timpul de expunere, care la ISO
constant, lasa sa ajunga la senzor aceiasi cantitate de lumina.

Apertura Lumina Timp de expunere

f/22 cantitate X 1/60 sec.

f/8 cantitate X 1/640 sec.

f/3,5 cantitate X 1/2500 sec


Apertura maxima posibila este scrisa pe obiectiv. La obiectivele fixe (prime) si la cele
cu apertura constanta exista un singur numar.
La obiectivele cu zoom exista doua numere, apertura maxima la distanta focala
minima si maxima.
Obiectivele cu apertura mare se mai numesc si rapide pentru ca permit timpi de
expunere mai mici. Vezi in tabelul de mai sus cum scade timpul de expunere cu
cresterea aperturii.

Sa recapitulam:
- apertura mica inseamna o profunzime de camp mai mare (recomandata pentru
peisaje),
- o apertura mare inseamna o profunzime de camp mica (recomandata pentru
portrete),
- apertura mai mare este recomandata pentru lumina mai slaba,
- apertura mare permite timpi de expunere mai mici si ISO mai mic, astfel fotografiile
in lumina mai slaba ies nemiscate si cu zgomot mai mic.

APERTURA
Apertura, impreuna cu ISO si timpul de expunere, sunt factorii care influenteaza
expunerea. Modificand apertura in diverse contexte obtii efecte diferite in fotografie.

Apertura sau deshiderea diafragmei


Apertura este o gaura prin care lumina ajunge la senzorul aparatului foto digital.
Diafragma este partea mecanica care controleaza apertura. Apertura este mai mult
sau mai putin rotunda in functie de forma si numarul lamelelor care o inconjoara.
Daca mentii ISO si timpul de expunere constante, prin marirea sau micsorarea
aperturii la senzor ajunge mai multa sau mai putina lumina.

Modificarea aperturii
Apertura va fi modificata automat de aparatul foto:
in modul Automat,
in diverse moduri Scena,
in modul Program Auto (P), daca modifici timpul de expunere,
in modul Prioritate Timp de Expunere (S, Tv).
Apertura poate fi setata manual la o anumita valoare in modurile:
Prioritate Apertura (A, Av),
Program Auto (P), la unele aparate mai avansate
Manual (M).

Afisarea aperturii pe ecranul aparatului foto


Pe ecranul aparatului foto apertura este afisata printr-o valoare denumita numar F.
Numarul F este raportul dintre distanta focala (f) si diametrul efectiv al aperturii (D). F
= f/D. De exemplu daca distanta focala (f) a obiectivului este 50 mm si diametrul
aperturii (D) este 17 mm, atunci numarul F este 50 mm / 17 mm = 2,8.

Se vede din formula de mai sus ca un numar F mic inseamna o apertura mare si un
numar F mare inseamna apertura mica. Pentru a elimina confuziile raportului invers
proportional unele aparate foto afiseaza grafic marimea aperturii. De exemplu DSLR-
urile Nikon mai noi afiseaza apertura atat grafic cat si valoric.

In legatura cu apertura, pe langa numarul F, exista alte cateva concepte importante:


Stopping down
Profunzimea de camp sau depth of field
Bokeh
Stop
EV aka exposure value

Stopping down
Stopping down inseamna trecerea de la o apertura mai mare (numar F mic) la o
apertura mai mica (numar F mare). Probabil veti intalni acest termen daca cititi carti,
tutoriale sau articole foto in limba engleza.

Stop si EV (exposure value)


EV sau exposure value este o valoare numerica care exprima un interval pe scala
expunerii. Cu fiecare EV cantitatea de lumina care ajunge la senzor se dubleaza. 1
EV mai este denumit si stop. La aparatele foto DSLR, dar si la altele care permit un
control manual avansat, pasul este 1/3 EV. Ca sa ajungi de la 1,4 la 2 trebuie sa
misti control dial (rotita pentru control) trei pozitii. Din meniu poti seta pasul la 1/2 sau
la 1.
Cu fiecare EV cantitatea de lumina care ajunge la senzor se dubleaza. Becul
semnifica o cantitate oarecare de lumina. Nu inseamna ca la F4 cantitatea de lumina
care intra in aparat este echivalenta cu cea data de un bec !
EV se mai numeste si un raport intre numarul F si timpul de expunere. Am tinut sa
lamuresc si acesti termeni pentru a intelege mai bine ce inseamna stopping
down. Nu o sa intru in mai multe detalii in prezentul articol.

Apertura si profunzimea de camp


Profunzimea de camp este zona clara intr-o fotografie, de la planul apropiat la cel
departat. Vorbim de o profunzime mare de camp atunci cand elementele din fata,
spatele subiectului si din fundal sunt clare. Vorbim de profunzime mica de camp
atunci cand in fata si/sau in spatele subiectului, inclusiv in fundal elementele sunt
neclare, blurate.
Puteti face urmatorul experiment. Asezati un obiect la cca. 15 cm de aparatul foto si
alt obiect in fundal, sa zicem la 30 cm de aparatul foto. Selectati modul A al
aparatului foto (prioritate apertura). Setati cea mai mare apertura, de exemplu 1,8,
2,8 sau 3,5. Obtineti apertura cea mai mare la distanta focala cea mai mica. Creati o
compozitie care sa cuprinda ambele elemente. Focalizati mai intai pe obiectul mai
apropiat si declansati. Ceea ce obtineti in fotografie este o profunzime mica de camp.
Reluati experimentul, setati diafragma la F/8, F/11 sau F/16 si focalizati pe obiectul
apropiat, fara sa modificati altceva. Declansati. Obiectul din spate este acum mai clar
si ceea ce ati obtinut in fotografie se numeste profunzime mare de camp. Destul de
intuitiv acest termen.

Profunzime mica de camp, Profunzime mare de camp,


F 3,5 (apertura mare) F 11 (apertura mica)
In imaginile de mai jos alte doua exemple.

Profunzime mica de camp

Profunzime mare de camp

Profunzimea mica de camp se foloseste pentru a izola subiectul si a elimina alte


elemente care pot distrage atentia. Profunzimea mare de camp se foloseste mai ales
atunci cand se fotografiaza peisaje sau cand se doreste ca in fotografie sa fie inlcuse
si elemente care au legatura cu subiectul.

Apertura si Bokeh
Bokeh vine din limba japoneza si inseamna neclaritate, blur. Calitatea bokeh-ului
depinde de apertura, mai exact de forma si numarul lamelelor diafragmei, dar si de
distanta focala sau calitatea optica a obiectivului. Pentru unii fotografi bokeh
inseamna doar calitatea cerculetelor de diferite culori din fotografie, altii inteleg prin
bokeh toata zona din fotografie care nu este in focus. Calitatea bokeh-ului este
subiectiva. De exemplu un bokeh cremos, mai uniform, este frumos pentru unii si nu
neaparat frumos pentru altii. Altii apreciaza un bokeh neuiniform, cu elemente
perceptibile, dar cu marginile elementelor neclare.
Bokeh cremos

Asa cum spuneam forma cerculetelor de lumina dintr-o fotografie depinde de


numarul si forma lamelelor diafragmei. Se considera ca un numar mai mare de
lamele (9) si forma lor rotunjita produc un bokeh mai frumos.

Cerculete produse de o diafragma cu noua lamele.

2. Timpul de expunere
Timpul de expunere, sau shutter speed, este timpul in care lumina intra in aparat.
Controlul timpului de expunere determina anumite efecte in fotografie.
Timp de expunere Efect obtinut

Bulb, pana la 30 secunde Fotografii facute noaptea

1 – 4 secunde Ape curgatoare matasoase

1/2500 – 1/4000 – 1/6000 – 1/8000 Inghetarea miscarii


Mai trebuie sa stii ca un timp mai mare de expunere inseamna si zgomot mai mare in
fotografie, chiar si la ISO minim. Pentru timpi de expunere mai mari de 1/100 se
recomanda folosirea unui trepied. De regula cu stabilizarea optica a aparatului sau
au obiectivului poti obtine poze OK si la timpi de expunere mai mari, sa zicem 1/40
sec. In lumina mai slaba trebuie sa cresti apertura, si daca este nevoie ISO, ca sa
obtii fotografii nemiscate, adica un timp de expunere mai mic. Aparatele foto ieftine
nu permit timpi de expunere foarte mici si nu sunt recomandate pentru inghetarea
miscarii (sport, copii). De regula ajung pana la 1/1600 – 1/2000 sec. Nici timpi de
expunere foarte mari nu permit (maxim 1 – 4 sec.). Aparatele foto mai scumpe si
DSLR-urile ajung pana la 1/4000 – 1/6000 sau 1/8000 sec. si au o plaja a timpului de
expunere mult mai mare (de exemplu de la 30 sec pana la 1/4000). Exista si aparate
foto compact system (mirrorless) care permit timpi de expunere foarte mici (1/16000
sec.) cu ajutorul unui obturator electronic.

TIMPUL DE EXPUNERE
Timpul de expunere este unul din cei trei factori care influenteaza expunerea. Timpul
de expunere se masoara in secunde si este timpul de inregistrare a unei imagini cu
aparatul foto. In filmul de mai jos se vede cum este expus la lumina senzorul unui
aparat DSLR. Mai intai se ridica oglinda. Prima perdea cade si lumina ajunge la
senzor. Cade apoi a doua perdea si senzorul este acoperit. Oglinda revine in pozitia
initiala.

Timpul de expunere si aparatele foto


Plaja timpului de expunere este mai mica la aparatele foto compacte. Este mare, in
schimb, la aparatele compact system si DSLR-uri. De exemplu la aparatul foto
compact ieftin, Sony Cyber-shot W730, timpul de expunere este intre 2 si 1/1600
secunde. La aparatul compact mai scump, Canon PowerShot SX280 HS, este intre
15 si 1/3200 secunde. Aparatul compact system Nikon 1 J3 are un timp de expunere
intre 30 si 1/16000 sec., timpul foarte mic fiind obtinut cu un obturator electronic.
Aparatul DSLR Nikon D7100 are un timp de expunere intre 30 si 1/8000 sec., tipic
pentru DSLR-uri mid si high range. Timpul foarte scurt de expunere este obtinut cu
un obturator mecanic, de tipul celui din filmul de mai sus.

Modurile Prioritate Timp de Expunere si Manual


Timpul de expunere poate fi setat in modul Prioritate Timp de Expunere (Shutter
Priority – S sau Tv la aparatele Canon) si in modul Manual. Setand timpul de
expunere in modul Prioritate Timp de Expunere (S, Tv) lasi aparatul sa aleaga
apertura pentru o expunere buna. Daca ai lasat ISO pe automat aparatul va stabili si
valoarea acestuia. In modul Manual aparatul face fotografii cu setarile fixate de
utilizator. Si aici poti seta un timp de expunere dorit.

De ce ai seta timpul de expunere ?


Timpul de expunere controleaza cantitatea de lumina care ajunge la senzor si modul
cum va fi inregistrata miscarea. Miscarea poate fi inghetata sau subiectul in
miscare poate apare blurat. Daca nu folosesti neclaritatea ca element artistic in
fotografie vei dori sa folosesti timpi de expunere mai mici pentru ca un subiect in
miscare sa iasa clar.
Timpi scurti de expunere
Timp de expunere Tip de miscare Rezultat

1/1000 – 1/8000 Miscari rapide (avioane, Inghetarea miscarii


masini, motociclete,
biciclete, sut in minge)

1/1000 – 1/500 Caine care alearga, copii Inghetarea miscarii


care se joaca, sport

1/100 – 1/250 Gesturi, peisaje Inghetarea miscarii, eliminare


blur din cauza miscarii
aparatului. Fotografiile se pot
face fara trepied si fara
reducerea vibratiilor activata.

In general ai nevoie de un timp de expunere mai lung daca directia miscarii este
perpendiculara pe axul aparatului foto, in comparatie cu miscarea unui subiect care
vine spre tine. Timpul scurt de expunere poate determina aperturi mici si profunzime
mare de camp sau valori mai mari ale ISO si zgomot mai mare in fotografii. Uneori ca
sa poti face fotografii cu timpi mici de expunere ai nevoie de lumina suplimentara.

Timpi lungi de expunere


Timp de expunere Tip de miscare Observatii

1/80 – 1/60 Miscari rapide (avioane, Timpi de expunere potriviti


masini, motociclete, pentru panning (miscarea
biciclete, sut in minge) aparatului impreuna cu subiectul
si fotografiere continua).
Se pot face fotografii fara
trepied, dar trebuie activata
reducerea vibratiilor (nu si pentru
panning).

1/15 – 1/5 Ape curgatoare, cascade Se foloseste trepiedul.

1 secunda – 5 Miscarea norilor, masini Se foloseste trepiedul. Se obtin


secunde cu faruri aprinse, artificii dare de lumina.

30 secunde – bulb Miscarea stelelor pe cer, Se obtin dare de lumina.


pictura cu lumina.

Timpul lung de expunere poate determina aperturi mari (profunzime mica de camp) si
zgomot in fotografii. La unele aparate foto poti sa setezi reducerea automata a
zgomotului daca timpul de expunere este mai lung de o secunda. In acest caz
aparatul mai face o fotografie cu aproximativ acelasi timp de expunere fara sa
deschida obturatorul. Aparatul va inregistra in a doua fotografie doar zgomotul si va
stii de unde sa-l elimine pe cel din prima fotografie. Aceasta optiune este mai buna
decat eliminarea zgomotului la post-procesare.
Modul Bulb
Uneori ai nevoie de un timp de expunere mai mare de 30 secunde. Aparatele DSLR
si unele aparate mirrorless ofera optiunea bulb (bec). Cu aceasta optiune timpul de
expunere este controlat manual de fotograf. La prima apasare pe declansator prima
perdea descopera senzorul. La cea de a doua apasare cea de a doua perdea
acopera senzorul.

Exemple
In prima fotografie miscarea este inghetata. Este o miscare nu prea rapida, asa ca
nici timpul de expunere nu trebuie sa fie prea mic. In acest caz a fost 1/1600 sec.
Fotografia e banala, dar mi-a placut contrastul albastru-cenusiu cu galben. Pentru a
obtine albastrul – cenusiu (sau cenusiul albastru) am setat balansul de alb la „Direct
sunlight”, cu toate ca nu era nici o lumina direct de la soare. Galbenul a iesit si el
spre albastru, dar am corectat putin culoarea in Photoshop Lightroom.

In a doua fotografie am vrut sa scot in evidenta viteza cu care se misca barca. Pentru
asta am folosit aparatul in modul Prioritate Timp de Expunere (S) si am setat un timp
de expunere lung, de 1/2 secunde. De ce am ales acest timp de expunere ? Intuitia
mi-a spus ca asta e timpul potrivit. Daca nu ai intuitie (experienta) incerci cu diversi
timpi de expunere pana iti iese ce doresti. ISO a fost fixat la 100 ca sa nu compromit
lumina portocalie de la apus si asa destul de pala. Pentru a accentua apusul, care nu
era deloc spectaculos, am setat balansul de alb la „Cloudy”, cu toate ca cerul era
senin. Aparatul a setat automat o apertura f/11 care mi-a convenit. Fundalul a iesit
foarte clar = profunzime mare de camp. Cu un timp de expunere asa lung nu poti
face fotografii din mana fara sa iasa miscate. Nu aveam trepiedul la mine si nici
remote control-ul, asa ca am pus aparatul pe stalpul unui gard. Pentru a elimina din
vibratii am setat optiunea „Exposure delay mode”. Asta inseamna ca declansarea
este intarziata cu 0,5 sec. fata de ridicarea oglinzii si astfel o parte din vibratii sunt
eliminate. Vibratii mai putine inseamna o fotografie mai clara. Am focalizat in locul pe
unde va trece barca si apoi am setat focusul pe manual. Am fixat „Self-Timer” la 5
secunde pentru a intarzia declansarea si a face fotografia cand aparatul nu se misca.
Suprafata pe care am pus aparatul nu era tocmai plana si aparatul se misca cand
apasam declansatorul. Ce mai ramane de facut este sa aproximezi cand va intra
barca in cadru si sa apesi declansatorul exact cu 5,5 secunde inainte :-). Asta tine iar
de intuitie.
In fotografia de mai sus:
Balans de alb
Cloudy
Efect: culoare calda
ISO
Valoare: 100
Efect: culori vii
Apertura:
Mica: f/11
Efect: profunzime mare de camp
Barca:
Timp de expunere lung: 1/2 secunde
Compozitie:
Regula treimilor

In a treia fotografie am vrut sa obtin dare de lumina. Am folosit aparatul tot in modul
Prioritate Timp (S) si am setat un timp de expunere de cateva secunde. ISO era setat
la 100. Aparatul a ales o apertura de f/22. Pentru detalii vezi Cum obtin dâre de
lumina in fotografii ?
Timpul de expunere poate fi controlat in modul Prioritate timp (Shutter speed – S, sau
Tv la aparatele Canon) sau in modul manual (M). In functie de timpul cat diafragma
ramane deschisa miscarea poate fi inregistrata diferit. La timpi de expunere scurti
miscarea este inghetata, la timpi de expunere mai lungi subiectul care se misca
apare neclar, sugerand miscarea.

CUM OBTIN DÂRE DE LUMINA IN FOTOGRAFII ?


Ca sa obtii dâre de lumina de la farurile masinilor ai nevoie de un aparat foto care iti
permite sa controlezi timpul de expunere (shutter speed), de un trepied si de o
telecomanda. Obiectivul poate fi larg, sa zicem 18 – 55.
Afara nu trebuie sa fie vant. Daca expui un timp mai indelungat si se misca trepiedul
ai incurcat-o.
Poti face fotografiile seara, dupa apus sau noaptea.
Experimenteaza cu diferite setari. Ai putea sa incepi cu urmatoarele:
Prioritate timp de expunere (S) sau manual (M);
Timp de expunere: 6 – 8 secunde;
Ca sa controlezi manual timpul de expunere seteaza bulb (bec);
Apertura (daca folosesti modul manual): F/11, F/22 sau chiar mai mica;
ISO mic: 100; pentru o expunere lunga nu ai nevoie de ISO mare chiar daca este
noapte;
Stabilizarea imaginii trebuie dezactivata manual daca aparatul nu intelege ca a fost
pus pe un trepied.

Timp de expunere: 13 secunde, F16


Pentru compozitie nu este rau sa gasesti un punct de interes. Asteapta sa intre niste
masini in cadru si declanseaza. Dupa ce ai facut fotografia verifica ce a iesit. Trebuie
sa se vada doar dârele de lumina, nu masinile. Umbla la setari daca este nevoie.

Timp de expunere: 13 secunde, F16


In imaginea de mai jos am folosit un obiectiv 18 – 55 Nikon, la F 52 mm, ISO 800,
timp de 8 secunde, cu o apertura f/36 (din cauza asta au iesit stelute la becurile de
pe stalpi).
3. ISO
ISO, creste sau scade sensibilitatea senzorului la lumina. Se mai numeste si ISO
speed, pentru ca daca este crescut sunt permisi timpi de expunere mai mici. La
aparatele mai ieftine, compacte, zgomotul apare in fotografii pe la ISO 800. La cele
scumpe, cu senzori mai mari zgomotul este destul de redus la ISO mare (3200 –
6400). Zgomotul la ISO mare este de doua tipuri: zgomot de luminanta (sare si piper)
si zgomot de culoare (pixeli de culori diferite). Zgomotul dintr-o fotografie este
controlat de aparat. Un aparat mai scump controleaza in general mai bine zgomotul.
Ce nu poate face aparatul poti face la post-procesare cu un soft de editare a
fotografiilor.

SENSIBILITATEA ISO
Sensibilitatea ISO este unul din cele trei elemente care controleaza expunerea unei
imagini fotografice. Celelalte doua sunt timpul de expunere si apertura (deschiderea
diafragmei).

Fotografia clasica
In fotografia clasica ISO indica sensibilitatea filmului la lumina. Un numar ISO mic
inseamna o sensibilitate scazuta si unul mare o sensibilitate crescuta. Poti face
fotografii in lumina mai slaba cu un film care are ISO mai mare.

Fotografia digitala
In fotografia digitala ISO indica sensibilitatea senzorului la lumina. La fel ca in
fotografia clasica, ISO(ISO speed), impreuna cu timpul de expunere (shutter speed)
si apertura (deschiderea diafragmei) determina expunerea unei imagini fotografice.
Aparatele foto digitale au in general ISO cuprins intre100 si 1600, 3200 sau 6400.
Exista si valori mai mari sau mai mici in functie de tipul aparatului si de procesor (ISO
extins). In functie de lumina prezenta se recomanda diverse setari. Daca timpul de
expunere si apertura sunt la minim si histograma arata ca imaginea este
supraexpusa, se poate micsora ISO, sub 100, daca aparatul permite (50, 80
sau Lo – la unele aparate). Invers, daca este putina lumina se poate
creste ISO pentru a mentine timpul de expunere sau apertura mai mici.

Histograma unei imagini subexpuse. ISO trebuie crescut.

Histograma unei imagini corect expuse (usor subexpusa pentru ca imi plac culorile
intense).

Imagine supraexpusa (arsa in unele zone). ISO trebuie scazut.


Valorile ISO des intalnite in aparatele foto sunt 50, 100, 200, 400, 800, 1600, 3200,
6400, 12800, 25600. De fiecare data cand dublezi ISO aparatul foto va avea nevoie
cu 1/2 mai putina lumina pentru aceiasi expunere. Daca de exemplu la o apertura
constanta si ISO 100 obtii pentru o expunere corecta o viteza de 1/250 sec.,
marind ISO la 200 obtii o viteza de 1/500 sec.

ISO si zgomotul
O sensibilitate mai mare inseamna implicit un zgomot mai mare. Zgomotul este
oricum prezent, daca nu exista unul determinat de o lumina mai slaba, va exista
mereu cel produs chiar de senzor. La valoriISO mici zgomotul de fond este mic in
comparatie cu semnalul luminos receptionat. In lumina mai slaba raportul zgomot –
semnal este mai mare si semnalul va mai greu de separat de zgomot. Cand se
mareste ISO senzorul va amplifica si zgomotul pe langa semnalul luminos primit. In
fotografia digitala, la ISO mare, culorile mai inchise apar cu mai mult zgomot decat
cele deschise. Prin urmare imaginile subexpuse vor avea mai mult zgomot decat cele
supraexpuse.

Imagine subexpusa. Se observa zgomot mai mare in zonele mai intunecate si mai
mic in cele luminoase

Zgomotul dintr-o fotografie poate fi redus la postprocesare. De exemplu cu Adobe


Lightroom sau Adobe Photoshop se poate reduce atat zgomotul de luminanta (tonuri
de gri) cat si zgomotul de culoare (pixeli cu diverse culori).

Zgomot de luminanta si culoare


Unele camere compacte maresc automat ISO pentru a reduce neclaritatile
determinate de miscare (motion blur). Astfel in imaginile cu subiecti in miscare
zgomotul este mai mare. La aparatele foto de ultima generatie zgomotul obtinut
la ISO 400 – 800 este acceptabil. Pana la ISO 1600 zgomotul poate fi eliminat
acceptabil la postprocesare.

DSLR ISO 3200, zgomot de luminanta

Zgomotul va fi mai vizibil si mai deranjant pe un ecran mare. Pe display-ul aparatului


foto s-ar putea sa nu-l vezi. Pentru a nu avea surprize inainte sa te apuci sa
fotografiezi verifica valoarea ISO. Nu e foarte placut sa constati dupa ce ai facut
fotografii ziua ca ai uitat ISO la 1600.

Auto ISO si limitarea ISO


Unele aparate foto, in modul A sau P, pot fi setate sa creasca ISO automat cand
considera ca timpul de expunere sau apertura sunt prea mici pentru o imagine buna.
Daca vrei un control total dezactiveaza functia Auto ISO sau foloseste modul M. La
unele aparate poate fi setata valoarea maxima pana la care aparatul poate sa
creasca ISO si timpul de expunere de la care aparatul poate sa creasca ISO.

Valori ISO mari


Gandeste-te de doua ori inainte de a mari ISO. ISO crescut inseamna pe langa
zgomot mai mare si culori mai putin intense, claritate scazuta si contrast scazut.
Uneori zgomotul poate fi folosit in scop artistic, fara sa fie deranjant. Alteori
cresterea ISO este singura posibilitate de a micsora timpul de expunere sau a reduce
apertura. Si mai sunt unele situatii in care mai bine faci o poza proasta decat niciuna.

Valori ISO recomandate


Pentru culori vii si zgomot mic se recomanda ISO cat mai mic. Pentru scene luminate
puternic poti reduce sensibilitatea de la 100 la 80 sau 50 (Lo) daca nu mai poti
micsora timpul de expunere si apertura ca sa obtii o expunere buna. Daca ai ajuns la
limita si cu sensibilitatea, foloseste un filtru ND(neutru). Pentru zile
insorite ISO potrivit este 100. Pentru zile cu nori ISO potrivit este in general 200.
Cand incepe sa se insereze sensibilitatea poate fi crescuta la 400 – 800. Noaptea
sau in interior sensibilitatea poate creste pana la 1600. Tot pana la 1600 poate fi
crescuta sensibilitatea pentru a obtine un timp de expunere cat mai mic (de exemplu
sport in sala). Pentru ape curgatoare matasoase sensibilitatea trebuie sa fie la minim
(100). Daca apertura minima nu este de ajuns pentru timpul de expunere ales
foloseste un filtru ND (neutral density). Daca vrei sa folosesti apertura mare (de
exemplu 2,8) pentru a scoate in evidenta un subiect si nu poti scade sensibilitatea
sau micsora timpul de expunere foloseste un filtru ND (neutral density). Pentru
expuneri prelungite, de exemplu de pe un trepied, foloseste o sensibilitate mica (100)
si creste timpul de expunere pana la valoarea de care ai nevoie. Pentru scene statice
scade sensibilitatea la minim (100) si seteaza apertura si/sau timpul de expunere.
Daca ai nevoie de profunzime de camp scade sensibilitatea la minim (100) si
foloseste un trepied pentru a putea creste timpul de expunere.

Aparate foto care se descurca bine in lumina mai slaba


Aparatele foto care pot fi folosite in lumina mai slaba, cu ISO mai mare, fara sa apara
un zgomot foarte deranjant sunt cele cu senzor mare, DSLR si compacte, care pot
capta mai multa lumina pe suprafata lor.
Modurile de fotografiere si controlul aperturii, timpului de expunere sau ISO
Apertura, timpul de expunere si ISO nu pot fi controlate de fotograf in modul Auto. In
modul A(prioritate apertura – aperture priority) poti controla apertura si ISO. Timpul
de expunere este setat de aparat. In modul S (prioritate timp de expunere – shutter
priority) poti controla timpul de expunere si ISO. Apertura este setata de aparat. In
modul M si modul Bulb (bec, timp de expunere mai mare de 30 sec.) le poti controla
pe toate trei: apertura, timp de expunere si ISO. In modurile scena:
portret – aparatul va cauta o apertura cat mai mare pentru a obtine blurarea
fundalului
peisaj – aparatul va cauta o apertura cat mai mica pentru a obtine o profunzime mare
de camp
sport, copii sau animale de casa – aparatul va cauta un timp de expunere cat mai mic
pentru a ingheta miscarea.

MODURILE DE MASURARE A EXPUNERII EXPLICATE


O expunere corecta este esentiala pentru orice fotografie. Daca mai poti trece cu
vederea greseli de compozitie sau o compozitie banala, expunere potrivita asigura ca
ceea ce doresti sa se vada in fotografie se vede bine.
Aparatele foto digitale pot masura cantitatea de lumina care ajunge la senzor Dar nu
intodeauna ne convine ceea ce aparatul foto considera a fi o expunere corecta.
Uneori dorim sa supraexpunem, alteori dorim sa subexpunem, toata fotografia sau o
parte din ea.
In general aparatele foto permit o masurare de tip matrice (Nikon) sau evaluativa
(Canon), una centrala si una de tip spot (punct). Pentru masurare se foloseste un
exponometru. Masurarea este mai buna daca senzorul RGB (exponometrul) are o
rezolutie mai mare. De exemplu Nikon D7100 are un senzor RGB cu 2016 pixeli. In
aparatele foto profesionale, de exemplu Nikon D800, senzorul RGB are 91k pixeli.
Modul de masurare in modul Automat este de tip matrice. Alegerea modalitatii de
masurare a expunerii se poate face in modurile Program Auto (P), Prioritate timp (S),
Prioritate apertura (A) sau Manual (M). In functie de masuratoarea efectuata aparatul
foto poate ajusta ISO, timpul de expunere si/sau apertura.

Matrice
Masurarea expunerii prin matrice inseamna ca aparatul foto, prin intermediul
exponometrului integrat, evalueaza toate zonele din scena si stabileste o expunere
optima pentru intreaga scena. Unele aparate foto mai noi permit si o expunere
diferita a scenei in asa fel incat toate elementele sa fie bine expunse. Zona (sau
zonele) care sunt in focus ar trebui sa fie expuse corect in acest mod de masurare,
deoarece au prioritate. Rezultatele masurarii sunt diferite de la aparat la aparat
pentru ca diferiti producatori folosesc algoritmi diferiti de calcul.
Masurarea prin matrice este modul recomandat de masurare a expunerii pentru
multe din scene. Eu folosesc acest mod atunci cand fotografiez un peisaj si afara
este soare. Il mai folosesc si in interior uneori. De regula cu masurarea de tip matrice
toate zonele din scena ies bine expuse in fotografie.
Masurarea central-evaluativa
In acest mod de masurare aparatul foto masoara cu prioritate centrul scenei. La
aparatele foto mai avansate marimea zonei pentru care se masoara expunerea poate
fi controlata manual.
Eu procedez de obicei in felul urmator cand folosesc acest mod de masurare:
focalizez pe o zona din scena care vreau sa iasa bine expusa cu punctul de focus
central,
aparatul masoara lumina in acea zona, seteaza timpul de expunere, apertura sau
ISO sau imi indica pe ecran / vizor daca zone este supraexpusa, subexpusa sau
corect expusa cu setarile existente,
eventual fac setarile necesare pentru o expunere pe care o doresc,
fara sa ridic degetul de pe declansatorul apasat la jumatate, recompun imaginea si
declansez.
La procedura de mai sus am presupus ca apasarea pana la jumatate a
declansatorului blocheaza expunerea. Poate fi insa blocat si focusul.
Acest mod de masurare poate fi folosi in urmatoarele cazuri:
cer luminos si sol intunecat sau invers; se poate masura cerul ca sa iasa bine expus
sau solul, evident ca cealalta parte va iesi sub- sau supraexpusa
portret – fata iese bine expusa si fundalul sub – sau supraexpus

Masurarea de tip spot


Masurarea de tip spot este modul de masurare cel mai frecvent utilizat de mine. In
acest fel ma asigur ca o parte din fotografie, mai mica decat cea de la masuarea
central evaluativa este corect expusa. Folosesc acest mod mai ales in cazurile in
care exista diferente mari de contrast si / sau luminozitate intre diferite zone ale
scenei. In acest mod se foloseste un singur punct de focalizare.
Modul spot de masurare poate folosit in urmatoarele cazuri:
o zona mica trebuie sa fie bine expusa,
fotografierea lunii,
contre-jour (lumina din spatele subiectului),
portret in general,
miscare

GHID FOTO PENTRU INCEPATORI: COMPENSAREA EXPUNERII


Compensarea expunerii este folosita des de catre fotografii profesionisti si foarte
putin sau deloc de catre amatori. Compensarea expunerii se foloseste atunci cand
doresti sa modifici rapid expunerea, mai exact sa supraexpui sau sa subexpui
intentionat anumite detalii / parti din fotografie si mai ales atunci cand scena contine
zone (foarte) intunecate si zone (foarte) luminate.
De exemplu, daca scena contine o zona mai mare foarte luminata (zapada, plaja),
care face ca prin obiectiv sa ajunga multa lumina la senzor, aparatul va reduce timpul
de expunere si/sau apertura si fotografia va iesi subexpusa. Invers, daca scena
contine zone mari intunecate, aparatul va mari timpul de expunere si/sau va mari
apertura si subiectul va fi supraexpus.
Prin compensarea expunerii obligi aparatul sa expuna subiectul asa cum doresti.
Compensarea expunerii poate fi folosita doar in modurile P, S, A si M. Folosirea
butonului pentru compesarea expunerii in modurile Automat si Scena nu este posbila.
In modurile Program Auto (P), Shutter Priority (S – prioritate diafragma) sau Aperture
Priority (A – prioritate apertura) aparatul foto isi alege singur ceea ce considera a fi o
expunere optima. In multe situatii o nimereste, dar in altele o da in bara.
Ce am spus pana acum este sintetizat in tabelul de mai jos:
Scena Ce intelege Ce va face Compensarea
aparatul aparatul expunerii

Zone care reflecta multa Prea multa Inchide diafragma +1…+5


lumina (zapada, plaja, cer, lumina si / sau Subiectul va iesi
cladire cu geamuri, Micsoreaza timpul bine expus.
subiect cu spatele la de expunere Eventual, zonele
soare, subiect in fata unui Subiectul va iesi luminate vor iesi
geam, pasare si un cer subexpus. supraexpuse.
albastru, etc.)

Zone intunecate (padure, Prea Deschide -1…–5


pasare deschisa la putina diafragma Subiectul va iesi
culoare intr-un copac cu lumina si / sau bine expus. Dupa
frunze inchise la culoare, Mareste timpul de caz, zonele
sol intunecat, cer mai expunere intunecate vor iesi
deschis la culoare) Subiectul va iesi subexpuse.
supraexpus.

Pentru a compensa expunerea apasa butonul +/- si invarte control dial.

In imaginea de mai jos cioara apare subexpusa din cauza fundalului prea luminos.
Fiind subexpusa lipsesc detaliile.
Pentru a expune mai bine subiectul am compensat expunerea cu +1 si detaliile se
vad mai bine.

In imaginea de mai jos floarea apare supraexpusa din cauza fundalului prea
intunecat. Fiind supraexpusa detaliile fine lipsesc.

Pentru a expune mai bine subiectul am compensat expunerea cu -2 si detaliile fine


se vad mai bine.
REGULI PENTRU COMPOZITIA FOTOGRAFIILOR
Compozitia reusita
Un fotograf acorda atentie atat setarilor aparatului cat si compozitiei. Setarile asigura
o expunere optima, iar compozitia face fotografia atractiva.
Pentru o compozitie reusita trebuie sa „vezi” forme geometrice, linii, aranjamente,
curbe, texturi, tonuri de culoare, modele, perspective, planuri, simplitatea,
complexitatea, simetria, asimetria, echilibrul sau dezechilibrul, in scena pe care vrei
sa o fotografiezi. Exista cateva reguli de baza pe care le poti aplica la inceput. Mai
tarziu o sa inveti cum poti sa le ocolesti sau sa le folosesti creativ pentru a obtine o
fotografie originala. „Ochiul de artist” poate fi format, la fel ca orice alta competenta.
Desigur, nu se invata de pe o zi pe alta, ci exersand, experimentand si invatand din
greseli.
Compozitia este subiectiva. Nu te astepta ca o compozitie pe care tu o consideri
reusita sa fie apreciata de toata lumea. O fotografie este atractiva pentru mai multa
lume daca indeplineste trei conditii:

1. Fotografia comunica ceva: o emotie, o nevoie, o idee. Cu alte cuvinte fotografia


trebuie sa aiba o tema. Tema trebuie sa fie pe cat posibil universala sau sa aiba cel
putin o semnificatie pentru un grup de oameni, o cultura.

Tema universala: Culori

2. Fotografia accentueaza ceva, o trasatura, o reactie, un comportament. In acelasi


timp sunt eliminate distragerile, adica elementele care nu au legatura cu tema
aleasa.

Mancare in farfurii. Orice alt element care poate distrage atentia a fost eliminat.
Farfuriile au fost plasate jos, in zona emotiilor, instinctelor si poftelor.
3. Fotografia pune accent si pe alte elemente in legatura cu tema.

Si alte elemente care au legatura cu tema au fost incluse in fotografie, accentuand-o.

Teme universale
Iata o lista cu teme universale. Desigur, nu este nici pe departe exhaustiva.
Autoportret
Bucurie
Contraste
Culori
Delicatete
Diversitate
Energie
Familie
Independenta
Joaca
Linii
Nori
Obstacole
Pasiune
Prietenie
Singuratate
Tranzitie
Vant
Viata la tara
Vremea

Cateva teme care au succes pe retele de socializare:


Animale de casa (pucelusi de guineea, hamsteri, soparle)
Animale salbatice (vulpi, ratoni, suricate)
Caini
Celebritati
Emotii
Mancare
Pisici
Selfies (autoportret)
Plasarea subiectului in fotografie
Din punct de vedere psihologic se considera ca partea dreapta inseamna viitorul,
orientarea spre viitor, si partea stanga trecutul, sau orientarea spre trecut.

Galbenul reprezinta speranta. Floarea a fost plasata in dreapta, zona viitorului, si in


partea de jos, zona emotiilor.

Partea superioara reprezinta zona cognitiva, constientul.

Ganduri

Partea inferioara este opusul si reprezinta inconstientul, zona emotionala. In stanga


jos este inceputul si in dreapta sus este finalul. Zona din stanga (lateral sau sus) este
pasivitatea, iar in dreapta (lateral sau sus) este zona activitatii.
Odihna, subiectul este plasat in stanga, in zona pasivitatii si jos, in zona instinctelor.

Plasarea unui subiect in centru poate inseamna securitate, liniste, siguranta,


incredere sau o nevoie de siguranta.

Nesiguranta, anxietate, nevoie de siguranta. Pentru a accentua starea emotionala


subiectul este plasat in mijloc.

Pentru unii fotografi plasarea centrului de interes in mijlocul fotografiei este tabu si
duce automat la o imagine neinteresanta, plicitisitoare si statica. Insa daca vrei sa
exprimi siguranta si increderea atunci mijlocul este locul cel potrivit pentru centrul de
interes al fotografiei.
Plasarea subiectului in stanga sau in dreapta fotografiei inseamna insecuritate,
nesiguranta. De exemplu poti plasa un subiect in stanga fotografiei pentru a accentua
frica, nesiguranta si refugierea in trecut. Poti plasa subiectul in dreapta pentru a
accentua frica de schimbare. Plasand punctul de interes intr-o anumita zona transmiti
un anumit mesaj.
Nesiguranta, frica de viitor, inferioritate

Iata cateva reguli care te pot ajuta sa obtii o compozitie mai interesanta. Asa cum
spuneam le poti folosi ca pe retete si cu timpul poti invata sa le folosesti creativ sau
sa le incalci cu buna stiinta.

Accentuarea subiectului
Accentuarea subiectului se poate face in multe moduri. Poti scoate in evidenta un
subiect prin plasarea sa intr-o anumita zona a fotografiei, delimitand-ul cu un cadru,
prin focus selectiv, prin lumina selectiva, prin culoare selectiva, repetitie, contrast,
claritate sau neclaritate.

Incadrarea subiectului
Un cadru (natural) va orienta privirea. Cadrul poate sa fie sau sa nu fie complet si
poate avea diferite forme. O bolta, ca in exemplul de mai jos, un ochi in gard, doi
pomi in V, sau orice altceva gasesti pe teren.
In imaginea de mai jos paunul a fost fotografiat printr-un ochi de gard. Sarma a iesit
foarte blurata si creaza un cadru.

Focus selectiv
Aici subiectul este izolat de fundal si este fotografiat de aproape pentru a apare marit.
Regula treimilor a fost respectata si ciuperca este plasata la intersectia liniilor in
stanga sus. Prin izolare si plasare atrage imediat atentia.
Izolare prin high-key sau miscare
In exemplu de mai jos este o combinatie a ambelor tehnici: miscare si high-key.
Subiectul este scos in evidenta prin miscare, iar elementele, care distrag atentia, au
fost estompate prin supra-expunere.

Regula treimilor
Cred ca regula treimilor este cea mai cunoscuta regula de compozitie. Pentru a
respecta aceasta regula trebuie sa-ti imaginezi ca ecranul sau vizorul aparatului foto
este impartit in noua zone egale. Unele aparate foto ofera ajutor pentru compozitie,
adica un grid (retea pentru compozitie sau incadrare), cu 4 sau mai multe linii.
Reteaua poate fi afisata pe ecran si la unele aparate in vizor.
Regula treimilor spune ca imaginea poate fi impartita in 2/3 si 1/3. Cand fotografiezi
un peisaj, cerul poate acoperi 2/3 sau 1/3 din fotrografie. In exemplu de mai jos cerul
ocupa treimea de sus, iar graul, cele doua treimi de jos.

Regula treimilor
In urmatorul exemplu fotografia este impartita in trei zone: cerul, pomii si apa.

Regula treimilor poate fi incalcata in anumite situatii, cum este cea de mai jos.

Reteaua de linii ne ajuta de asemenea sa plasam un subiect in punctele de


intersectie. Mai jos este un subiect plasat la intersectia liniilor, in partea stanga jos.
Prin plasarea sa intr-o parte se creaza in partea cealalta o zona activa, un loc de
miscare pentru subiect.
Regula spatiului din spatele si din fata subiectului poate fi incalcata pentru a scoate
ceva in evidenta ceva. In situatia de mai jos miscarea este accentuata prin
accentuarea zonei moarte.

Zona (moarta) din spatele subiectului este mai mare decat zona din fata si
accentueaza miscarea.

V-uri
Cadrul a fost asa ales incat muntii sa formeze litera V. Privirea este orientata la
intersectia liniilor.
Curbe
Curbele conduc privirea in fotografie. O curba iti da o senzatie de calm si te face sa o
urmezi.



FOTOGRAFIEREA RASARITULUI SI APUSULUI
Ca sa fotografiezi un rasarit sau un apus trebuie sa stii mai intai cand rasare sau
cand apune soarele. Pe site-ul Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”
gasesti un calculator exact pentru Romania: Rasaritul si apusul Soarelui. Pentru Blue
si Golden Hour gasesti un program aici: The Photographer’s Ephemeris (Windows,
Android si iOS) sau aici: Golden Hour by Exposure (iOS).
Blue Hour si Golden Hour
Se numeste Blue Hour o perioada de timp inainte sa rasara soarele si o perioada
dupa apusul soarelui, inainte sa se lase intunericul. Lumina in aceaste perioade este
mai albastra, iar pozele facute ies mai … albastre. Detaliile se vad foarte bine.
Se numeste Golden Hour o perioada de timp inainte si dupa rasaritul soarelui si o
perioada inainte sa apuna si imediat dupa ce a apus. Lumina este in aceasta
perioada mai difuza si mai calda.
“Hour” (ora) este impropriu spus, perioadele au o durate mai mici de 60 minute.
Pregatirea
Cand te pregatesti pentru fotografierea rasaritului sau apusului ia in considerare:
ora la care rasare sau apune soarele – ca sa ajungi in timp util la locul ales,
locatia – cum ajung, ce este interesant in respectiva locatie (pomi, case, drum, lac,
etc.)
de unde rasare sau apune soarele – cum este luminata locatia ?
care este viteza vantului – afecteaza expunerile lungi pe trepied,
daca sunt nori pe cer si cat de interesanti sunt,
unde este Luna si in ce faza este ? – afli cat te poti baza pe lumina de la Luna,
umiditatea – va fi ceata sau nu si cat de incetosat va fi orizontul ?
Aparate foto si accesorii
Poti folosi orice aparat foto. Poti sa tragi din mana (uneori) sau de pe trepied, cu un
obiectiv scurt sau lung, mai mult sau mai putin luminos. Daca iesi pe teren nu uita
trusa de curatare (pompa, pensula si microfibra). Remote control pentru camera daca
folosesti trepiedul. Daca faci poze seara o sa-ti foloseasca o lanterna sau cel mai
bine un headlight ca sa ai mainile libere. Daca mergi pe camp, langa un lac sau o
balta protejeaza-te impotriva tantarilor.
Filtre
Pentru a scapa de post procesarea fotografiilor poti folosi un filtru neutru gradual
(hard sau soft). Filtrul soft este in degradé, cel hard este jumatate clar si cealalta
jumatate gri inchis. Pentru filtre de calitate vezi aici: Lee Filters sau aici Singh-Ray
Filters. Un pachet cu filtre accesibile gasesti aici: Cokin ND2, ND4 si ND8 (include
suport, inelul adaptor se cumpara separat in functie de diametrul obiectivului). In
timpul Golden Hour si Blue Hour vei fi pus(a) in situatia sa fotografiezi scene sau
peisaje cu o gama dinamica mare (dynamic range): soare stralucitor / Luna
stralucitoare si cer mai intunecat, cer mai luminos decat vegetatia si solul. In aceste
conditii, mai ales pentru expunerile lungi, poti sa folosesti filtre graduale adecvate.
Daca nu folosesti un filtru poti trage mai multe fotografii, expunand pe rand cerul,
soarele sau luna si solul pentru ca apoi sa le poti combina in Photoshop sau alt
program dedicat HDR.
Trepied
Cand ai nevoie de un timp de expunere mai mare va trebui sa folosesti un trepied.
Setari
Cred ca fiecare aparat foto este dotat cu un mod automat pentru fotografierea
rasaritului si a apusului. Incearca mai intai sa tragi poze in acest mod. Daca vrei mai
mult control foloseste modul prioritate diafragma sau manual.
Diafragma
Pentru Golden Hour: F8 – F22 sau mai mare, in functie de profunzimea de camp
dorita sau pentru un timp de expunere potrivit. Daca iti plac culorile mai intense
trebuie sa subexpui. Altfel culorile o sa iasa mai pastelate. Pentru Blue Hour: F 2.8 –
F16.

Timpul de expunere
1/125 – 30 secunde

ISO
Pentru Golden Hour: 100 (zgomot mic, dinamica mai buna, culori intense).
Pentru Blue Hour: 100 – 1600.

Balans de alb
Pentru a accentua culorile aurii seteaza balansul de alb la “Cloudy” (innourat) sau
“Shade” (umbra). Pentru a accentua culorile albastre seteaza balansul de alb la
“Tungsten” sau “Incandescent” (bec incandescent).

Focus
Focalizeaza la infinit sau in functie de situatie. Ca sa poti focusa seara lumineaza un
obiect mai apropiat. Daca fotografiezi pe un camp un prieten te poate ajuta cu o
lanterna.

JPG sau RAW


Trage in format RAW ca sa poti procesa pozele facute. Formatul RAW are o
adancime de culoare mai mare si poti procesa mai fin nuantele culorilor.

Ce sa fotografiez in timpul Golden Hour si Blue Hour ?


In timpul Blur Hour poti fotografia peisaje (cu sau fara Luna), peisaje care se reflecta
in apa, peisaje urbane, fantani arteziene luminate, poduri. Setand balansul de alb la
“Tungsten” / “Incandescent” poti face ziua sa arate ca seara (lumina albastra) si
lumina sa para a veni de la Luna si nu de la Soare. In timpul Golden Hour: aproape
orice merge fotografiat in aceasta perioada, soarele fiind aproape de orizont umbrele
vor fi mai lungi si mai putin vizibile. Apusul si rasaritul: cauta texturi pe cer si nori
spectaculosi, include siluete in fotografii. Cauta un lac in care sa se reflecte soarele.
In functie de umiditatea din atmosfera si poluare vei obtine culori foarte diverse, de la
galben la mov. In cazul rasaritului si apusului imi plac fotografiile subexpuse si
culorile intense. Culorile intense se obtin setand sensibilitatea ISO la minim. Setand
balansul de alb obtii culori mai calde sau mai reci.
Apus: soare rosu intens, ascuns dupa nori de ploaie, langa Bucuresti: Aperture: f/8,
Shutter Speed: 1/200, ISO: 100, Metering: Matrix
Pentru ca soarele sa para mai mare foloseste obiective lungi (300 – 500 mm),
plaseaza intre tine si soare un pom, o casa sau o persoana, aseaza-te la o distanta
de 100 – 300 m fata de obiect sau persoana, fotografiaza cand soarele este aproape
de linia orizontului sau cand a trecut putin de linia orizontului.

Cauta texturi interesante

Rasarit de soare, nori si urme lasate de avioane pe cer: Aperture: f/7.1, Shutter
Speed: 1/800, ISO: 200, Metering: Matrix. Rasaritul este mai usor de fotografiat
iarna. Vara trebuie sa te scoli devreme ca sa-l prinzi.

Fotografiaza siluete in contralumina

Apus de soare langa Comana, Giurgiu: Aperture: f/14, Shutter Speed: 1/800, ISO:
100, Metering: Matrix
Fotografiaza razele soarelui printre nori

In asteptarea Golden Hour: Aperture: f/14, Shutter Speed: 1/800, ISO: 100, Metering:
Matrix

Fotografiaza apusul inainte de furtuna

Apus de soare inainte de furtuna, langa Bucuresti: Aperture: f/5.3, Shutter Speed:
1/125, ISO: 800, Metering: Matrix
Golden Hour

Golden Hour in parcul Herastrau, o rata luminata de razele aurii: Aperture: f/5.6,
Shutter Speed: 1/1250, ISO: 500, White Balance: Cloudy.

Toamna, in timpul Golden Hour, culorile ruginii apar mai intense

Aperture: f/5.3, Shutter Speed: 1/800, ISO: 400, White Balance: Cloudy
Aperture: f/8, Shutter Speed: 1/200, ISO: 400, White Balance: Cloudy

Blue Hour

Aperture: f/4.5, Shutter Speed: 30, ISO: 100, White Balance: Shade

Aperture: f/7.1, Shutter Speed: 30, ISO: 100, White Balance: Cloudy
Blue Hour, albastru obtinut cu balansul de alb “Incandescent”

Aperture: f/8, Shutter Speed: 1/10, Metering: Matrix, ISO: 400, White Balance:
Incandescent

Furtuna dupa apusul soarelui: Aperture: f/4.5, Shutter Speed: 3, Metering: Matrix,
ISO: 100, White Balance: Incandescent
GHID FOTO: CUM SA FACI POZE MAI BUNE IARNA
Inca putin si va incepe sa ninga. Iarna nu este cel mai placut anotimp pentru
fotografi. Iti ingheata mainile pe aparat, bateria se consuma mai repede si daca
nu expui corect, zapada iese gri. Ce-i de facut ?

1. Prima regula cand faci fotografii afara iarna, pe zapada, este sa ai grija de
aparat si de baterii. N-ai aparat si baterii, nu poti face poze …
Cand este frig bateria se descarca mai repede. Este recomandat sa ai o baterie de
rezerva pe care s-o tii la caldura intr-un buzunar cat mai aproape de corp. Dintr-o
baterie epuizata din cauza frigului mai poti stoarce ceva energie daca o lasi un timp
la caldura, tot intr-un buzunar. Foloseste bateriile alternativ ca sa le mentii calde.
Daca ninge, aparatul trebuie mentinut rece. Zapada este mai usor de inlaturat de pe
un aparat rece. Pentru inlaturarea zapezii foloseste o pensula sau o pompa de
aer (blower).
Nu sufla aer cald pe aparatul rece pentru ca se produce condens. Atentie deci in ce
directie expiri. Gheata formata pe aparat este mai greu de inlaturat.
Condens se produce si cand aduci aparatul rece intr-o camera incalzita. Cel mai bine
este sa bagi aparatul in geanta lui (o geanta ermetica este mai buna) si sa-l lasi
acolo pana cand ajunge la temperatura camerei.
2. Mentine mainile calde.
Ca sa-ti mentii mainile calde si sa nu fii incomodat(a) la apasarea pe butoane ai
nevoie de manusi fara degete si de o sursa de caldura. La magazinele specializate
pentru pescuit, ski sau alpinism gasesti incalzitoare pentru maini (Hand Warmer,
pachete cu niste chimicale).

3. Daca esti incepator si/sau folosesti un aparat compact pune aparatul


in modul Snow sau Beach.
Ca sa expui bine pozele, lasa aparatul sa inteleaga ca afara este zapada. Selecteaza
modul scena Zapada (Snow), Plaja/Zapada sau Plaja (Beach). Poti folosi acest
mod si la un DSLR. Pentru unele aparate plaja sau zapada e cam acelasi lucru;
ambele reflecta multa lumina si setarile sunt identice.

4. Pentru o expunere corecta, cand este zapada si soare afara, foloseste


regula Sunny f/16.
Seteaza apertura relativa la f/16 si pentru ISO = 100 trage cu o viteza de 1/100.
Viteza este inversul sensibilitatii ISO.
5. Compenseaza expunerea
Daca aparatul dispune de o functie de compensare a expunerii creste compensarea
expunerii la +1, +1,3, +1,7 sau +2.

6. Seteaza manual balansul de alb in functie de lumina prezenta


Pentru a seta manual balansul de alb foloseste un Grey Card, un kit pentru ajustarea
balansului sauExpoDisc, ultimele doua potrivite pentru obiectivul folosit.
Cu ExpoDisc sau cardul translucent, ca sa prinzi lumina care cade pe subiect,
balansul de alb se seteaza din perspectiva subiectului de fotografiat, nu din
perspectiva fotografului. Cu grey card se procedeaza pe dos, se pune in fata
subiectului si balansul de alb se seteaza din perspectiva fotografului.
Daca n-ai nici una nici alta trage pozele in format RAW ca sa poti modifica balansul
de alb la post-procesare.
Daca cerul este albastru foloseste Spot metering sau Center-weighted metering si
expune corect cerul, zapada ar trebui sa iasa alba.
7. Magic Hour
Apusul si rasaritul de soare sunt mai comod de fotografiat iarna. In afara de asta
Magic (Golden) Hour este un pic mai lunga in acest anotimp. (Vezi Fotografierea
rasaritului si apusului. Golden Hour si Blue Hour).

Spre seara, pe ici pe colo, se aprind si luminile. In timpul blue hour atmosfera este
albastra.
8. Cum fotografiez ninsoarea
Cand afara ninge si vrei sa se vada fulgii de zapada in fotografie foloseste blitz-ul sau
un timp de expunere putin mai lung. Daca nu ai blitz si farurile unui automobil sunt la
fel de bune sau fotografierea contra luminii. Poti folosi un obiectiv mai lung, 200 –
300 mm si poti incerca aperturi diferite pentru o profunzime de camp mai mare sau
mai mica.

9. Culoare
In fotografiile cu zapada include si ceva colorat: verde de la brazi, oameni imbracati
mai colorat, lumini colorate, cer albastru. Altfel pozele o sa iasa alb / negru si reci.
10. Compozitie si povesti
Daca ai o expunere buna te poti concentra pe compozitie. Cauta linii sau umbre care
sa dea senzatia de adancime. Daca nu ai culori trage din unghiuri neobisnuite
sau cauta texturi si forme clare, cu un contrast bun.
Spune o poveste despre oamenii care se bucura de zapada sau carora zapada le-a
creat probleme.

CUM SA FACI CELE MAI FRUMOASE FOTOGRAFII PRIMAVARA

Pune bateriile la incarcat, sterge aparatul si obiectivele d


e praf … vine primavara !
Subiecte de fotografiat gasesti la tot pasul. Probabil cele mai atractive o sa fie florile.
Dar primavara se mai intampla si alte lucruri in afara de aparitia florilor. Oamenii ies
in parc sau merg la padure, incep competitiile sportive in aer liber, lucrul pe camp,
animalele ies la pascut, indragostitii ies la plimbare. Tot ce renaste, se trezeste,
creste, se joaca sau se incalzeste la soare poate fi un bun subiect pentru o fotografie
de primavara.
N-ai nevoie de cine stie ce aparat, poti face treaba buna si cu un compact sau chiar
cu telefonul mobil.
Anotimpul este bun ca sa experimentezi diverse profunzimi de camp. Profunzimea de
camp este partea din cadru care apare clara intr-o fotografie. Daca toata fotografia
este clara vorbim de profunzime mare de camp. Daca numai o parte este clara
vorbim de profunzime mica de camp. In fotografie trecerea de la clar la neclar se face
treptat. Efectul obtinut este spectaculos si dorit de multi fotografi. Daca o sa
fotografiezi flori o sa doresti o profunzime de camp mica, daca fotografiezi peisaje o
sa vrei o profunzime de camp mare. A doua e mai usor de obtinut decat prima.
In prima imagine de mai jos avem o profunzime de camp mai mica, doar floarea
apare clara. In cea de a doua toata padurea este clara si avem o profunzime de
camp mare.

Profunzimea de camp mica se obtine daca te apropii cu aparatul de subiect, daca


deschizi diafragma la maxim sau spre maxim si/sau daca fundalul este ceva mai
departe de subiect. Poti folosi un zoom mare ca sa te apropii si mai mult de un
subiect sau sa treci in modul macro.
Profunzimea mai mare de camp se obtine daca nu deschizi diafragma prea mult (sau
daca o micsorezi) si/sau daca nu folosesti o distanta focala mare.
Daca ai prins ideea … atunci la treaba :).
Nota: Toate fotografiile de pe aceasta pagina au fost facute cu un aparat compact.

Fotografiile din slideshow:


Foto 1: Profunzime de camp mica obtinuta prin apropierea de florile rosii, papadiile
neclare (galbene) si iarba (verde) sunt mult mai in spate (apertura F/4, distanta
focala: 19 mm).
Foto 2: Profunzime de camp mare, totul este departat de aparat (apertura F/9,
distanta focala: 15 mm).
Foto 3: idem
Foto 4: Profunzime de camp mai mica, flori clare, fundal putin neclar (apertura F/5,6,
distanta focala: 200 mm).
Foto 5: Profunzime de camp mare, toata imaginea clara (apertura F/8, distanta
focala: 15 mm).
Foto 6: Profunzime de camp mare, toata imaginea clara (apertura F/9, distanta
focala: 14 mm).
Foto 7: Profunzime de camp mare, toata imaginea clara (apertura F/4, distanta
focala: 40 mm).
Foto 8: Profunzime de camp mare, aproape toata imaginea clara (apertura F/4,
distanta focala: 10 mm).
Foto 9: Profunzime de camp mare, toata imaginea clara (apertura F/8, distanta
focala: 10 mm).
Foto 10: Profunzime de camp ceva mai mica, narcisa clara, in dreapta sus putin
neclar (apertura F/4, distanta focala: 15 mm).

FOTOGRAFIEREA PEISAJELOR DE TOAMNA


Toamna este cel mai frumos anotimp pentru fotografii. Cine nu-si doreste sa faca
poze frumoase cu frunze ruginii, cer senin albastru si reflectii in apa ? Toamna tarzie
ne asteapta cu ploaie, ceata sau pacla si primul inghet.
Peisajele de toamna sunt si mai frumoase daca exprimi in fotografie emotii si stari
sufletesti: calm, bucurie, romantism, melancolie, nostalgie, solitudine.

Echipament
Filtru de polarizare circulara
Cu acest filtru obtii culori mai saturate, reduci stralucirea si reflectiile. Cerul va apare
mai albastru si frunzele vor fi mai frumos colorate. Foloseste acest filtru si cand este
o zi ploioasa, ceata sau umezeala in atmosfera, cand fotografiezi un lac, un peisaj
mai strans, un curcubeu sau cand ai nevoie de un contrast mai mare.
Cateva recomandari de filtre de polarizare:
Filtru Nikon C-PL II (polarizare circulara) 52mm (382 lei)
Carl Zeiss T* Pol Filter 52mm (359 lei)
Kenko Zeta EX CP-L 52mm (399 lei)
Nu fa economie la bani cand este vorba de filtre.
Filtre neutre ND (neutral density)
Un filtru ND (3 – 8 stopuri sau mai mult) este folosit ziua, pentru expuneri prelungite.
Filtrele ND pot fi:
standard
graduale,
soft
hard.
Filtre ND gasesti aici: Filtre Filet Neutru . Regula este aceiasi, nu fa economie la bani.
Cumpara filtre potrivite pentru obiectivul tau.
Obiective
Obiectiv larg ( de exemplu 14, 18, 24 mm) pentru peisaje. Obiectiv macro pentru
fotografierea de aproape.

Trepied
Trepiedul este de folos pentru expunerile mai lungi (cu filtru ND).

Reflector
Reflectorul se utilizeaza pentru a lumina mai bine subiectul. Poate fi folosit si
parasolarul de la masina, daca este acoperit cu o folie de aluminiu. Blenda de difuzie
/ reflectie de la Matin are un diametru de 82 cm (stransa 30 cm). Cu blenda poti
lumina mai bine frunzele sau fructele pe care le vei fotografia.

Backlight: aceasta fotografie a fost facuta in septembrie 2012, in timpul golden hour,
cu un DSLR Nikon si un obiectiv fix 35 mm. Ultimele clipe inainte de apus. Soarele
batea printre pomi si lumina frunzele din spate.
Setari
DSLR
ISO: 100 sau cat mai mic pentru culori intense (vezi Ghid pentru incepatori:
Senzibilitatea ISO).
Mod: Aperture Priority, daca te intereseaza profunzimea de camp, Shutter Priority
daca bate vantul
Balans de alb: Cloudy sau Shadow pentru culori mai calde
Poti creste saturatia culorilor in modul Landscape sau Vivid.

Camera compacta
Foloseste modul Foliage, Landscape sau Vivid pentru culori mai saturate sau modul
inteligent pentru recunoasterea scenei. Daca poti, creste saturatia culorilor.

Aceasta fotografie a fost facuta cu un aparat compact Sony, prin octombrie, in parcul
Bucov, de langa Ploiesti.

Perioada cea mai buna pentru a fotografia frunze colorate


Pentru fotografii de toamna perioada cea mai buna in Romania este octombrie –
noiembrie, cu varfuri spre sfarsitul lunii octombrie si in noiembrie; varfuri care tin
pana la doua saptamani. Din pacate la noi nu exista harti speciale care sa-ti arate
cand si unde vei gasi frunzele cele mai colorate. In State sau Canada agentiile
guvernamentale au grija sa-si actualizeze site-urile cu informatii de sezon si afli usor
unde si cand sa te duci sa fotografiezi peisaje de toamna. Un exemplu aici.
Pentru culori mai calde fotografiaza in timpul Golden Hour. (Vezi Fotografierea
rasaritului si apusului. Golden Hour si Blue Hour.) In septembrie Golden Hour incepe
pe la ora 6 seara, in octombrie pe la 5:30 p.m. si in noiembrie pe la ora 4 p.m.
Soarele rasare in septembrie inainte de ora 7, in octombrie dupa ora 7 si in noiembrie
din nou pe la 7 a.m.

In padure la Cheia. Sfarsit de septembrie. Cautam frunze colorate, dar nu am gasit.


Noroc ca mi-au iesit in cale niste ciuperci. DSLR Nikon + obiectiv fix 35 mm.

Tehnici de fotografiere
Backlight: plaseaza-te cu aparatul in asa fel incat frunzele sa fie intre tine si soare.
Soarele va face frunzele sa straluceasca.
Lumina indirecta: fotografiaza cand cerul este acoperit de nori sau in umbra,
fotografiaza cand ploua
Profunzimea de camp: foloseste creativ profunzimea de camp, pentru un fundal
blurat alege o apertura mare si fotografiaza de aproape, daca ai un aparat compact
foloseste modul portret
Fotografii subexpuse (low key): culorile vor fi mai saturate, dar si zgomotul mai
mare.
Perspectiva: fotografiaza culcat pe pamant.
Golden hour: soarele care apune toamna face culorile sa fie foarte calde si spre
rosu. Poti accentua culorile setand balansul de alb la Shadow sau Cloudy.
Reflexii: cand bate vantul fotografiaza pomii reflectati in apa.
Ce poti fotografia ?
Frunze, padurea pe un deal, margini de padure, targuri de toamna, fructe si legume
la targurile de toamna, reflectii in apa, wide, close-up si macro si de ce nu … borcane
cu muraturi.
Uita-te dupa texturi, modele, fractali, ordine in haos, culori si contraste (portocaliu,
auriu sau rosu – albastru, galben – albastru, galben – verde).

Noiembrie. Frunze in Herastrau fotografiate in timpul golden hour. DSLR Nikon +


obiectiv 55 – 300 mm. Aici soarele batea direct pe frunze . Galbenul frunzelor si
albastrul cerului creaza un contrast dragut.

Noiembrie, seara in parcul Herastrau. Putina ceata creaza o atmosfera de poveste.

Locatii celebre pentru peisaje de toamna


Locatiile cele mai potrivite pentru peisaje de toamna nu se gasesc la noi in tara. Sunt
vestite zonele din estul Canadei, si estul Statelor Unite pentru culorile spectaculoase,
mai rosii decat in Europa.
In Europa sunt celebre zonele din Peninsula Scandinava.
In Finlanda fenomenul de schimbare a culorilor frunzelor toamna poarta numele
de ruska. Spectacolul incepe de obicei dupa 10 septembrie si tine cam 2 saptamani.
Cele mai vibrante culori se gasesc in nord.

Noiembrie in Parcul Herastrau. DSLR Nikon + obiectiv 55 – 300 mm.


CUM POT SA FAC FOTOGRAFII BINE EXPUSE PE PLAJA, LA MARE
Cand faci fotografii pe o plaja insorita, la mare, poti sa obtii:
imagini subexpuse,
umbre pe fetele subiectilor sau
subiecti cu ochi intredeschisi, mai ales daca stau cu fata la soare.

Cum trebuie setat aparatul foto pentru poze bine expuse intr-o zi cu soare, pe plaja,
la mare ?

Setarile aparatului foto pentru o zi insorita pe plaja


Pentru fotografii pe plaja, bine expuse, foloseste modul manual: M.
Sensibilitatea ISO – cat mai mica, sub 100 daca aparatul permite, altfel 100, maxim
200. Daca sunt nori pe cer incearca setari intre 100 si 400.
Regula Sunny 16 – ca sa iasa poze corect expuse cand afara este soare puternic
incearca mai intai regula Sunny f/16. Regula spune asa: ca sa obtii o expunere
corecta, ziua, cand este soare, seteaza apertura relativa (diafragma) la f/16 si pentru
ISO 100 trage cu o viteza de declansare de 1/100 sau 1/125. Daca ISO este 200
trage cu o viteza 1/200 sau 1/250. Se vede ca viteza este inversul sensibilitatii ISO.
Mai poti incerca si regula Sunny 22, mai ales daca esti pe plaja. Este la fel ca regula
de mai sus, apertura este insa mai mica. Verifica histograma dupa ce ai tras poza.
Daca are varfuri taiate in partea dreapta poza este supraexpusa si detaliile lipsesc in
zonele luminoase. Daca are varfuri taiate in partea stanga imaginea este subexpusa
si detaliile lipsesc in zonele umbrite.

Histograma unei fotografii supraexpuse


Fotografia de mai sus este supraexpusa. Detaliile aproape ca lipsesc. Pentru o
expunere corecta mareste viteza de declansare.

Histograma unei fotografii subexpuse.

A doua fotografie este subexpusa. Pentru o expunere buna micsoreaza viteza de


declansare. Mai poti mari sau micsora apertura relativa. Micsoreaz-o daca poza este
supraexpusa si mareste-o daca este subexpusa.

Compensarea expunerii
Daca tragi cu soarele in fata si nu ai blitz seteaza compensarea expunerii la + 1 sau
+2. In acest fel subiectul nu va mai apare intunecat si fundalul luminat.

Balansul de alb
Auto sau Sunny cand tragi la soare
Cloudy sau Shade, daca tragi poze dimineata sau dupa amiaza, in timpul Golden
Hour
Ca sa ai in poze oameni cu ochii deschisi trage fotografiile la umbra, sau intoarce
subiectii cu spatele la soare. Cand tragi cu soarele in fata aparatului foloseste blitzul
(fill – umplere) pentru a lumina subiectul / subiectii. Evident ai nevoie de un blitz
performant, nu cel de pe aparat.
Fotografii cu apertura mare sau expunere lunga
Cu filtre ND poti face fotografii ziua, fie cu o apertura mare (F/1.4 – F/2.8), de
exemplu portrete, fie cu un timp de expunere mai lung (2 – 11 stopuri), pentru
obtinerea efectului mistic al marii (spuma valurilor se transforma intr-o ceata
deasupra marii).

Accesorii pentru poze la mare


Filtru de protectie pentru obiectiv (filtru NC – Neutral Color)
de exemplu Nikon Neutral Color NC 52mm

Filtre ND (filtru neutru)


Vezi Unu, doua … sase filtre NiSi in test

Filtru de polarizare circulara (C-PL sau C-PL II). Filtrele de polarizare se folosesc
pentru a creste saturatia culorilor (cer mai albastru, frunze verzi, culoarea fetei mai
naturala), pentru a mari contrastul sau pentru a elimina reflexiile (geam, suprafata
apei). Filtrele de polarizare sunt mai scumpe. Nu te complica cu filtre ieftine.
Aparatele foto digitale functioneaza doar cu filtre de polarizare circulara, NU filtre de
polarizare liniara.
Recomandari:
Filtru Nikon C-PL II (polarizare circulara) 52mm
Carl Zeiss T* Pol Filter 52mm
Kenko Zeta EX CP-L 52mm

Filtru UV pentru diminetile sau zilele in care indicele de radiatie ultravioleta este
crescut si pozele ies mai albastre.
Recomandari:
Carl Zeiss T* UV 52mm
Kenko ZETA UV (L41) 52mm

Blitz: foloseste blitz-ul cand fotografiezi cu soarele in fata ta. Daca nu ai blitz
foloseste compensarea expunerii.
Recomandari:
Canon Speedlite 430EX II
Nikon Speedlight SB-700
Nikon Speedlight SB-910

Protejarea aparatului foto pe plaja


Pe plaja aparatul trebuie ferit de soare, apa si nisip:
Nu tine aparatul la soare mai mult decat este necesar; cand nu este folosit aparatul
trebuie sa fie acoperit;
Fereste-l de apa, daca nu este un aparat etans;
Nu lua cu tine aparatul pe plaja cand bate vantul; particule foarte fine de praf pot intra
in aparat, iar nisipul poate zgaria lentila obiectivului;
Protejeaza lentila obiectivului cu un filtru (filtru NC – Neutral Color);
Ia cu tine trusa pentru curatatea aparatului.
CUM SA FOTOGRAFIEZ LUNA
Cand pot fotografia Luna ?
Cand rasare si cand apune Luna ? Acest software te poate ajuta: The
Photographer’s Ephemeris(Windows XP, Vista, 7, 8, Adobe Air trebuie sa fie
instalat). Exista si versiuni pentru iPhone / iPad si Android.
Daca vrei sa se vada craterele trebuie sa fotografiezi Luna cand nu este plina. Cu cat
Luna este mai mica cu atat este mai greu de fotografiat.

Aparate si accesorii
Ai nevoie de un aparat de fotografiat DSLR, un obiectiv de cel putin 200 mm, un
trepied si o comanda de la distanta pentru camera foto (remote control). Nici cu un
obiectiv de 500 mm nu vei umple cadrul asa ca va trebui sa faci crop la fotografie
pentru ca Luna sa para mai mare. Poti folosi si un aparat compact cu super-zoom (20
– 30 X ar trebui sa fie OK). Vezi aparate foto cu zoom mare.

Setari pentru DSLR


Pentru a fotografia doar Luna foloseste urmatoarele setari:
Mod: manual sau prioritate diafragma
Balans alb: soare, nori sau umbra (pentru ca Luna sa apara galbena)
ISO: 100
Apertura: F/5,6 – F/8
Timp de expunere: 1/80, 1/125, 1/250 sau 1/500 (luna se misca destul de repede pe
cer)
Focus: automat (Luna plina) sau manual
Masuratoare: spot (pentru o expunere OK pe Luna)
Format fisier: preferabil RAW, ca sa poti prelucra fotografia
Optional: bracketing, mai ales daca sunt nori pe cer
Cand tragi de pe trepied nu uita sa blochezi oglinda pentru a elimina vibratiile (Mirror
Lock-up / Exposure Delay Mode, la DSLR). Aparatele compacte nu au oglinda.

O poza doar cu Luna este interesanta, dar un pic plictisitoare. Mai poti include in
cadru: pomi, case, nori, etc.

Superluna
Cum faci Luna sa para mai mare ? Poti crea iluzia unei Luni mai mari controland
perspectiva. Pentru asta trebuie sa existe ceva intre tine si Luna: un pom, un varf de
munte, o casa sau un avion. In functie de distanta la care te plasezi fata de obiectul
aflat intre tine si Luna si in functie de obiectivul folosit (scurt sau lung) Luna poate
apare mai mica sau mai mare. Pentru o Luna cat mai mare, care apare foarte
apropiata, trebuie sa te plasezi mai departe fata de obiect si sa folosesti un obiectiv
lung (zoom mare).

Perspectiva fortata
Este foarte simplu sa faci poze cu orice aparat folosind aceasta tehnica. Iti trebuie
doar imaginatie si o expunere buna. Ai doua posibilitati, regizezi scena sau prinzi
momentul.
FOTOGRAFIEREA ANIMALELOR LA ZOO
La fotografierea animalelor de la Zoo trebuie sa tii cont de conditiile de iluminare
foarte diferite: soare, umbra, interior luminat rece sau cald, lumina puternica afara si
lumina slaba in interiorul cladirilor. In afara de asta unele animale sunt mai aproape
de vizitatori, altele stau la distanta. Multe animale se misca. In plus intre tine si
animale se afla diverse obstacole: gard, zabrele, plasa sau geam.
Ai deci nevoie de setari si obiective diferite ca sa fotografiezi diverse animale. Ideal
ar fi un aparat cu control manual extins, cu un obiectiv care sa permita si focus
manual, care sa poata face fotografii macro, sa aiba si superzoom, si obiectiv
luminos si blitz. Exista un astfel de aparat ? Cel mai probabil un aparat foto compact
performant iti va oferi flexibilitatea de care ai nevoie.
Decat sa cauti un aparat bun la toate m ai realist ar fi sa-ti pregatesti putin vizita, sa
te gandesti ce ai vrea sa fotografiezi si sa iei cu tine un aparat cu un obiectiv si
accesorii potrivite pentru conditiile in care vei face fotografiile.

Fotografiile in interior
Pentru interior este indicat un obiectiv luminos (F 1,4 – 2,8). Seteaza balansul de alb
pentru lumina prezenta (bec incandescent sau neon). Trage in modul prioritate
diafragma cu diafragma mai deschisa (apperture priority – A). Pentru expunerile mai
lungi, sub 1/125 sec., ai nevoie de un trepied.
In interior ai nevoie si de un obiectiv, pe cat posibil luminos, cu zoom (100 – 300
mm). Daca vrei sa fotografiezi vreo insecta este mai potrivit un obiectiv macro (80 –
100 mm).
Blitzul te poate ajuta. Cand fotografiezi prin geam plaseaza-te in asa fel fata de geam
ca sa elimini cat se poate reflectia de la blitz.
Reptilele in terarii, sunt de obicei bine luminate, cu becuri incandescente, seteaza
balansul de alb la “bec incandescent” / Tungsten. Nu ai nevoie de blitz.
Pestii se misca si ai nevoie de un timp de expunere cat mai mic ca sa eviti motion
blur. Lumina din acvariu s-ar putea sa nu fie suficienta. Din aceasta cauza este de
dorit sa ai un obiectiv luminos. Seteaza autofocusul continuu si plimba aparatul dupa
peste.

Fotografierea prin plasa sau barele de la cusca


In exterior poti folosi obiective cu zoom, 200 – 300 mm sau chiar 400 – 500 mm. Un
compact cu zoom 10 – 20x e OK.
Plasa sau barele de la custi pot fi deranjante. Daca nu le poti elimina include-le
creativ in fotografie.
Ca sa nu se vada cusca in fotografie foloseste un obiectiv lung, diafragma cat mai
deschisa (F mic) si fotografiaza animalul cand este in spatele custii, adica cat mai
departe de zabrele sau plasa. Plaseaza-te cat mai aproape de cusca, pastrand
distanta de siguranta. Focalizeaza manual daca aparatul tinde sa focalizeze pe
sarme.
Daca ai un compact foloseste modul portret care deschide diafragma. La unele
compacte poti seta distanta de focalizare. Stabileste ochiometric distanta pana la
animal si apoi seteaz-o in aparat.

Timpul cel mai bun pentru fotografii


Timpul cel mai bun pentru fotografiile in exterior este dimineata sau dupa amiaza
cand soarele nu este puternic si umbrele sunt atenuate. Zilele cu nori sunt foarte
indicate. Poti folosi perioada de la amiaza pentru fotografii in interior.

Compozitie
Fotografiile de aproape sunt mai spectaculoase. Apropie-te cat mai mult de custi
pastrand insa o distanta de siguranta. Foloseste un zoom ca sa umpli cadrul.
Regulile pentru portret se aplica si in acest caz. Focalizeaza pe ochi.
Fotografiaza de la nivelul ochilor animalului cand este posibil. Asta insemna sa te
apleci sau sa stai in genunchi.
Gradinile zoologice din Ploiesti, Targoviste, Pitesti si Brasov au si tarcuri fara gard de
sarma sau cu zabrele si animelele pot fi fotografiate mai usor.
Mai jos sunt cateva fotografii facute la Gradina Zoologica din Bucuresti.
CUM OBTIN DÂRE DE LUMINA IN FOTOGRAFII ?
de CRISTIAN01/07/2013
Ca sa obtii dâre de lumina de la farurile masinilor ai nevoie de un aparat foto care iti
permite sa controlezi timpul de expunere (shutter speed), de un trepied si de o
telecomanda. Obiectivul poate fi larg, sa zicem 18 – 55.
Afara nu trebuie sa fie vant. Daca expui un timp mai indelungat si se misca trepiedul
ai incurcat-o.
Poti face fotografiile seara, dupa apus sau noaptea.
Experimenteaza cu diferite setari. Ai putea sa incepi cu urmatoarele:
Prioritate timp de expunere (S) sau manual (M);
Timp de expunere: 6 – 8 secunde;
Ca sa controlezi manual timpul de expunere seteaza bulb (bec);
Apertura (daca folosesti modul manual): F/11, F/22 sau chiar mai mica;
ISO mic: 100; pentru o expunere lunga nu ai nevoie de ISO mare chiar daca este
noapte;
Stabilizarea imaginii trebuie dezactivata manual daca aparatul nu intelege ca a fost
pus pe un trepied.

Timp de expunere: 13 secunde, F16


Pentru compozitie nu este rau sa gasesti un punct de interes. Asteapta sa intre niste
masini in cadru si declanseaza. Dupa ce ai facut fotografia verifica ce a iesit. Trebuie
sa se vada doar dârele de lumina, nu masinile. Umbla la setari daca este nevoie.

Timp de expunere: 13 secunde, F16

In imaginea de mai jos am folosit un obiectiv 18 – 55 Nikon, la F 52 mm, ISO 800,


timp de 8 secunde, cu o apertura f/36 (din cauza asta au iesit stelute la becurile de
pe stalpi).
Have fun !
FOTOGRAFIE SPORTIVA: CICLISM, MOTOCICLISM, AUTOMOBILISM
de CRISTIAN04/11/2013
Partea I | Partea II | Partea III
Afla cum poti face poze excelente la concursuri auto-moto-velo, ce obiective sunt
recomandate, ce tehnici de fotografiere poti folosi si cum eviti problemele. Ghidul
(tutorialul) care urmeaza se adreseaza in special fotografilor amatori, incepatori,
posesori de aparate DSLR, mirrorless sau bridge Canon, Nikon, Sony, Olympus,
Fujifilm sau Pentax.

Aparate si accesorii recomandate pentru curse auto, moto sau velo


Aparate
Poti folosi orice aparat foto pe care ti-l poti permite, DSLR, mirrorless sau bridge cu
zoom mare. Canon si Nikon produc aparate DSLR excelente. Ai putea avea in
vedere si o camera foto mirrorless de talia Sony NEX sau Fujifilm X.
Nikon D3200

Obiective
Obiectivele sunt foarte importante pentru fotografia sportiva. Poti fotografia cu
obiective accesibile:
portret: Nikon AF-D 50mm f/1.4,
portret, panning: Nikon AF 50mm f/1.8D
portret, panning: Nikon AF-S 18-55mm f/3.5-5.6G,
inghetarea miscarii: Nikon AF-S 55-200mm f/4-5.6,
inghetarea miscarii: Nikon AF-S DX Nikkor 55-300mm f/4.5-5.6G,
portret: Canon EF 50mm f/1.4
portret, panning: Canon EF-S 18-55mm f/3.5-5.6 IS II
inghetarea miscarii: Canon EF-S 18-200mm f/3.5-5.6 IS
inghetarea miscarii: Canon EF 70-300mm f/4-5.6 IS
Sau, mai bine, cu unele mai scumpe si mai potrivite pentru fotografia sportiva (F/2.8)
… daca ti le permiti. Cu acestea poti scoate in evidenta subiectul si poti blura peisajul
care nu este important. Altfel spus cu ele poti obtine o profunzime de camp mica. Cu
obiective F/3,5, F/4 sau F/4.5 nu poti obtine acelasi efect pronuntat, adica vei obtine
o profunzime de camp mai mare. Mai pe romaneste, peisajul va fi mai clar si poza
mai putin palpitanta. Nu renunta insa … poti “trisa” si prelucra poza in Photoshop
Elements pentru a blura peisajul. Photoshop Elements este mai ieftin decat un
obiectiv.
Obiective recomandate pentru fotografia sportiva sunt:
portret: Nikon AF-D 50mm f/1.4
portret, panning: Nikon AF 50mm f/1.8D
portret, panning: Nikon AF-S 14-24mm f/2.8G ED N
portret, panning, inghetarea miscarii: Nikon AF-S 24-70mm f/2.8G ED N
inghetarea miscarii: Nikon AF-s 70-200mm f/2.8D G ED-IF VR II
portret: Canon EF 50mm f/1.4 USM
portret, panning: Canon EF 16-35mm f/2.8L II USM
inghetarea miscarii: Canon EF 70-200mm f/2.8L IS II USM
Mai ieftine sunt aparatele compacte cu superzoom: Aparate foto cu cel mai mare
zoom optic.

Canon EF 28mm f/2.8 IS USM

Blitz
Poti folosi un blitz sau mai multe, insa concurentii nu se vor bucura. Mai rau, poti
provoca accidente. Totusi, daca tragi pozele in padure sau seara, e nevoie de blitz.
Poti folosi blitz-ul cand fotografiezi spectatori sau in culise. In cel mai rau caz
foloseste blitz-ul aparatului. Daca ai un prieten care sa te ajute cu niste lumina legata
la un acumulator portabil, cu atat mai bine.

Trepied
Trepied si/sau monopied pentru camera, blitz-uri sau lumina portabila.

Card de memorie
Alege un card de memorie vitezoman, adica unul cu viteza de transfer cat mai mare.
Daca te apuci sa tragi in rafala memoria tampon a aparatului se va umple destul de
repede si o sa faci 13 – 14 pana se descarca pe un card lent. In acest timp nu vei
putea face poze, dar vei putea admira peisajul :-). Este recomandat un card SDXC
(16 – 32 GB). Un “Speed Class Rating” (numarul din cerculet) de 6 este acceptabil.
Daca gasesti 10 nu ezita, viteza de transfer este mai mare. Sandisk Extreme
SDHC se lauda cu o viteza de transfer de pana la 45 MB/s. Ia cu tine si unul de
rezerva ca nu se stie niciodata …
Pentru detalii despre vitezele cardurilor SDHC si SDXC vezi: Cum aleg cel mai bun
card de memorie pentru aparatul meu foto ?

Trusa de curatare
Nu uita trusa cu accesorii pentru curatare, in cazul in care umpli aparatul de praf sau
in cazul in care este stropit cu noroi. Poarta haine cu care sa te poti aseza linistit in
genunchi sau pe jos. Ia cu tine minimul necesar ca sa te poti deplasa usor in mai
multe locuri. Citeste in continuare despre tehnicile de fotografiere.
FOTOGRAFIE SPORTIVA: CICLISM, MOTOCICLISM, AUTOMOBILISM 2
de CRISTIAN04/11/2013
Partea I | Partea II | Partea III
Tehnici de fotografiere
Inghetarea miscarii
Lumea se bucura sa vada noroi sau praf sarind in aer, concurenti in cadere sau
sarituri. Pentru a ingheta miscarea ai nevoie de un timp de expunere mic (shutter
speed) 1/4000 – 1/8000 sec.. Timpii de expunere recomandati sunt de la 1/1000 in
jos, 1/1250, 1/2000, 1/3000, 1/4000 sau 1/8000 secunde. Pentru a obtine timpii
foarte mici este recomandat sa folosesti obiective luminoase F/2.8.
La obiectivele ieftine nu poti deschide diafragma mai mult de F/3.5 si asta inseamna
un timp de expunere mai mare, dar tot poti obtine timpi de 1/1000 sau 1/1250. In
conditii bune de luminozitate obtii si timpi mai mici.

Inghetarea miscarii, 1/1250 secunde

Cu timpi de expunere mai mari (1/320, 1/200) vei obtine un alt efect dragut. Vei reusi
sa ingheti unele scene si se vor vedea rotile in miscare. Stabilizatorul de imagine
(VR) trebuie sa fie dezactivat. La timpi mai mici de 1/125 nu ai nevoie de el. Daca lasi
VR activat poti obtine poze neclare.
Roti in miscare, 1/500 secunde

Inghetarea miscarii o sa dea poze clare, dar statice. Ca sa sugerezi viteza este
important sa prinzi praf, noroi sau frunze sarind prin aer.

Panning
Panning inseamna sa rotesti camera foto in plan orizontal, urmaring subiectul. Acesta
va apare clar si peisajul va sugera miscarea rapida. Pentru panning ai nevoie de
obiective cu o distanta focala de 18 – 55 mm. Poti folosi si obiective mai ieftine.
Timpul de expunere (shutter speed) trebuie sa fie mai mare (1/30, 1/40, 1/60 pana la
1/125). Ca sa obtii o expunere buna trebuie sa micsorezi diafragma (de la F/8 in jos,
F/11, F/22 sau mai putin). Diafragma se va micsora automat daca tragi in modul
prioritate viteza de declansare (S = Shutter Speed Priority).
Nu uita sa dezactivezi VR (stabilizatorul de imagine). Cu stabilizator de imagine
pozele o sa iasa prost. Seteaza modul de declansare continuu (Release mode =
Continuous vs. Single frame). De exempluNikon D3100 poate sa traga 3 cadre /
secunda, D5100 si D3200 pot 4 cadre / secunda, D90 poate 4.5 cadre /
secunda, D7100 trage 6 cadre / secunda. Sony NEX-5T trage 10 cadre / secunda.
Focalizeaza pe subiect si roteste camera impreuna cu el incercand sa-l tii in centrul
vizorului. Declanseaza si tine butonul apasat. Continua rotatia si dupa ce ai luat
degetul de pe declansator. Pana sa reusesti o sa ai poate nevoie de ceva exercitiu.
Experimenteaza cu diversi timpi de expunere. Pentru un panning reusit o sa fie
nevoie sa stai cat mai jos, la nivelul subiectului.
Panning, 1/60 secunde, F/18

Nu toate panningurile o sa-ti iasa. Te poti alege si cu imagini cum este cea de mai
jos. Unele poze sunt acceptabile chiar daca subiectul este putin neclar. Important
este sa tragi indeajuns de multe cadre ca sa ai de unde alege. Un panning nereusit
nu poate fi reparat in Photoshop si o sa ajunga in Recycle Bin. O sa tragi 3 – 10 poze
cu fiecare subiect din care o sa pastrezi dupa importul pe PC doar una sau doua.
Panning nereusit, 1/40 secunde, F/36

FOTOGRAFIE SPORTIVA: CICLISM, MOTOCICLISM, AUTOMOBILISM 3


de CRISTIAN04/11/2013
Partea I | Partea II | Partea III

Ce sa fotografiezi ?
Concentrarea inainte de start. Startul este intotdeauna spectaculos la cursele moto,
velo sau auto off-road. Multe culori, praf, noroi, inghesuiala si … cazaturi. Trecerea
prin prima curba si trecerea prin curbe mai mult sau mai putin stranse. Trecerea in
viteza pe portiunile drepte – panning. La cursele de ciclism urcusurile, alimentarea cu
apa in punctele speciale.
Sariturile la motocross. Sariturile o sa para mai inalte daca fotografiezi cat mai de jos,
pozele o sa fie mai spectaculoase. Urmareste concurentul cu aparatul cand sare. Nu
uita spectatorii, sosirea si premierea.

Probleme
Motion blur – subiect neclar
Ca sa eviti motion blur, subiectul apare neclar din cauza miscarii, trebuie sa folosesti
timpi de expunere mai mici. Ca sa mentii subiectul clar in timp ce acesta se misca
spre tine foloseste modul de focalizate AF-C (Focus mode = Continous-servo AF).
AF-C este disponibil doar in modurile M (manual), A (aperture priority – prioritate
diafragma), S (Shutter Speed priority – prioritate viteza de declansare) si P (Program
Auto).
Roteste camera foto cu subiectul chiar daca tragi cu timpi de expunere mici. O sa
obtii motion blur la un subiect care se misca repede daca tragi cu timpi de expunere
1/400, 1/320, 1/200 sau mai mari. Nu este greu sa obtii nedoritul motion blur chiar si
cu AF-C setat. Nu te descuraja. Regula este aceiasi ca la panning: trage indeajuns
de multe cadre ca sa ai de unde alege. Si fotografii profesionisti au aceiasi problema
la subiectii in miscare, cu toata aparatura scumpa si performanta.

Motion blur, 1/400 secunde


Umbre pe subiect sau pe fata subiectului
Fotografiaza cu soarele in spate. Daca ai soarele in fata trebuie sa folosesti un blitz
capabil, adica nu cel de pe aparat. Cum am mai spus blitz-ul o sa-i deranjeze pe
concurenti. Foloseste-l cu responsabilitate.

Spectatorii
Cauta un loc unde sa nu-ti intre in cadru alti spectatori care sa distraga atentia de la
subiect.

Accidente
La cursele auto aseaza-te numai in spatiile sigure si la toate cursele respecta
indicatiile celor care se ocupa de securitatea spectatorilor. Sigur o sa iasa poze
spectaculoase daca o sa fotografiezi cat mai aproape de concurenti. Daca ai de gand
sa te apropii ia cu tine un prieten care sa aiba grija de tine in timp ce tu ai grija de
poze sau fotografiaza fara sa te uiti in vizor.
Mult succes !

CUM FOTOGRAFIEZ ARTIFICIILE ?


de CRISTIAN15/12/2013
Exista diverse stiluri pentru fotografierea artificiilor. Unii fotografi folosesc un timp de
expunere mai lung, altii mai scurt. Unii folosesc trepied, altii trag din mana. Unii fac
poze de aproape, altii de la distanta.
Cand este vorba de artificii mie imi plac fotografiile cu expunere lunga doar daca nu
bate vantul. De obicei trag din mana, cu un obiectiv lung, un timp de expunere scurt,
ISO cat mai mic si apertura f/4 – f/5,6. Folosesc focus automat pentru ca am un
obiectiv destul de rapid. Folosesc focus manual doar daca am pus aparatul pe
trepied.
Trag fotografii mai ales la inceputul show-ului. Spre sfarsit si mai ales la final poate fi
mult fum in atmosfera. Si fumul poate fi insa interesant.

Expunere scurta: AF-S, F/4,5, 1/80 secunde, ISO 100


1. Am nevoie de trepied ?
Da si nu. Depinde ce si cum vrei sa fotografiezi. Daca tragi cadre cu timp de
expunere mai lung trepiedul este indispensabil.
Daca vrei sa tragi cadre mai largi, cu lume sau cladiri, trepiedul si telecomanda sunt
folositoare. Daca tragi de pe trepied cel mai bine ar fi sa cauti un loc ferit. Oamenii
sunt cu ochii pe sus, nu o sa vada trepiedul si se pot impiedica de el.
Daca nu te intereseaza light painting (pictura cu lumina, expunere lunga) si te bagi in
multime, trepiedul este ultimul lucru de care ai nevoie.

Expunere lunga pe trepied: focus manual, F/4,5, 15 secunde (artificiile erau trase la
un interval de 30 secunde), ISO 100

2. Am nevoie de un trepied mare, greu si fixat cu un sac cu pietre ?


Nu! Nicio piatra si niciun trepied nu va elimina vibratia oglinzii sau a aparatului daca
esti aproape de explozii. Daca bate vantul te-ar putea ajuta un trepied solid, dar
spectacolul artificiilor va fi oricum compromis.
Daca trebuie sa folosesti un trepied iti recomand GorillaPod, mic si usor de
transportat. Iti permite sa tii aparatul nemiscat fixand-ul pe un pom, stalp, o masina
sau pe un gard.
Gorillapod: preturi pentru toate buzunarele, DSLR, compact, smartphone si
accesorii
Expunere scurta: focus AF-S, F/4,5, 1/125 secunde, ISO 800

3. Ce obiectiv este recomandat ?


Mie imi plac cadrele mai stranse cand e vorba de artificii. Asa ca eu folosesc un
obiectiv 55 – 300 mm. Daca as avea un peisaj interesant, cu lac sau cladiri frumoase,
as folosi un obiectiv mai larg.
Expunere scurta: focus AF-S, F/4,5, 1/80 secunde, ISO 400

4. Care este timpul optim de expunere ?


Pentru pictura cu lumina ai nevoie de un timp de expunere mai lung. Poti sa
experimentezi cu un timp intre 3 si 1/25 sec. Recomandat 1 – 2 secunde. Daca
folosesti un timp de expunere lung trebuie sa ai grija de compozitie. Timpul de
expunere optim depinde de viteza cu care explodeaza artificiile si de frecventa cu
care sunt trase. Asa ca cel mai bun sfat este sa experimentezi cu timpi diversi pana
obtii ceea ce doresti. Daca vrei sa prinzi dare de lumina timpul de expunere poate fi
mai lung, 5, 10 sau 15 secunde.
Daca te intereseaza inghetarea miscarii atunci un timp de expunere de 1/125 sau
mai scurt este OK pentru artificiile care nu se misca cu o viteza mare.
La aparatele compacte poti folosi modurile Party sau Fireworks pentru un timp de
expunere mai lung.
Expunere scurta: focus AF-S, F/4,5, 1/80 secunde, ISO 400

5. Care este ISO optim ?


Pentru culori vii pastreaza ISO cat mai mic. Artificiile sunt destul de luminoase si in
mod normal nu ar trebui sa cresti ISO. Ca sa obtii timpul de expunere dorit poti creste
ISO pana la 400, 800 sau cat iti permite aparatul.

6. Cat trebuie sa deschid diafragma ?


Daca esti departe de artificii si vrei sa ai o profunzime mai mare de camp foloseste
F/8. Daca esti mai aproape diafragma poate fi mai deschisa (f/4 – f/ 5,6.) ca sa ai
totul in focus.
Expunere lunga pe trepied: focus manual, F/4,5, 15 secunde (artificiile erau trase la
un interval de 30 secunde), ISO 100

7. Cum focalizez in intuneric ?


Focalizarea manuala in intuneric poate fi dificila, mai ales daca pe obiectiv nu este
inscriptionata distanta.
Pentru un focus optim trebuie sa cunosti hiperfocala. La aparatul meu cu un obiectiv
avand distanta focala 55 mm si apertura f/5,6, hiperfocala este undeva pe la 26 m.
Daca focalizez pe un obiect luminat la aceasta distanta si apoi trec in modul manual,
o sa am totul in focus de la 13 m pana la infinit. Un obiectiv rapid poate focaliza chiar
pe artificii.
Ca sa afli hiperfocala obiectivului tau foloseste calculatorul Depth of Field.
Expunere scurta: focus AF-S, F/4,5, 1/80 secunde, ISO 400

8. Modul artificii, party sau auto ?


Daca ai un aparat compact incearca modul artificii sau party. Aceste moduri se
gasesc si la DSLR. Asigura un timp de expunere mai lung. Foarte probabil o sa ai
nevoie de un trepied in aceste cazuri.
Daca nu vrei sa te complici si nu ai trepied trage in modul Auto cand cerul este bine
luminat.

9. Am nevoie de blitz ?
Doar daca vrei sa incluzi in cadru si oameni sau cladiri. Poti sa folosesti blitz-ul
separat de aparat si sa-l declansezi manual, o data, in timpul unei expuneri mai lungi.
10. Cum pot sa fotografiez artificiile cu smartphone-ul ?
Pentru smartphone ai nevoie de un trepied. Fiind intuneric timpul de expunere va
creste si ai sanse ca imaginea sa iasa miscata. Opreste flash-ul si functia HDR.
Foloseste un app cu care poti controla timpul de
expunere: NightCap sau Camera+ pentru iPhone siNight Camera pentru Android.
Mai ales in cazul compactelor si smartphone-urilor, daca faci poze din mana, trage
cat mai multe poze ca sa ai de unde alege. Statistic, o poza din 5 – 10 ar trebui sa
iasa buna.

S-ar putea să vă placă și