Sunteți pe pagina 1din 13

MASTER

INSTITUTII DE DREPT FINANCIAR SI FISCAL

Coordonator: Masterand:

Lec. univ. dr. DANCIU ADRIAN Sbîrciog Ion

Semestrul I
Sbîrciog Ion Referat – Institutii de drept financiar si fiscal

CUPRINS
Competenţe şi responsabilităţi ........................................................................................................ 2
Calendarul bugetar .......................................................................................................................... 3
Conţinutul bugetului de stat ............................................................................................................ 4
Ajutorul de stat ................................................................................................................................ 5
Investiţiile publice ........................................................................................................................... 6
Aprobarea bugetului de stat ............................................................................................................ 7
Legea bugetară anuală..................................................................................................................... 7
Execuţia bugetului de stat. .............................................................................................................. 8
Guvernul .................................................................................................................8
MFP - ......................................................................................................................8
Ordonatorii de credite ............................................................................................9
Repartizarea veniturilor şi cheltuielilor bugetare pe trimestre şi pe ordonatori de credite. .......... 10
Modificarea destinaţiei creditelor bugetare ................................................................................. 10
Realizarea veniturilor bugetare. .................................................................................................... 11
Execuţia cheltuielilor bugetare. .................................................................................................... 12

1
Sbîrciog Ion Referat – Institutii de drept financiar si fiscal

Drept financiar si fiscal


Competenţe şi responsabilităţi
Guvernul ca organ central al administraţiei de stat, inclusiv în domeniul finanţelor publice,
elaborează anual proiectul bugetului de stat şi cel al asigurărilor sociale de stat, pe care sepatar, le
supune aprobării parlamentului.
Conform legii finantelor publice, bugetele se aprobă astfel:
-bugetul de stat, cel al asigurărilor sociale de stat, cele ale fondurilor speciale, bugetele
creditelor externe contractate sau garantate de stat şi bugetele creditelor externe nerambursabile se
aprobă prin lege;
-bugetele instituţiilor publice autonome, de organele abilitate pentru aceasta prin lege
spacială;
-bugetele instituţiilor publice finanţate parţial din bugetele prevăzute la primul caz, prin
lege, ca anexe la bugetele ordonatorilor principali de credite;
-bugetele instituţiilor publice finanţate integral din bugetele prevăzute la primul caz, de
către ordonatorul de credite ierarhic superior acestora;
-bugetele instituţiilor publice care se finanţşează integral din venituri proprii, de organul
de conducere al instituţiei publice şi cu acordul ordonatorului de credite ierarhic superior;
-bugetul Trazoreriei Statului prin hotărâre a Guvernului;
Ultimele trei se aprobă în 15 zile de la data legii bugetare anuale sau de rectificare în MO.
Parlamentul are rolul de a adopta legile bugetare anuale şi legile de rectificare, ale căror
proiecte se înaintează de Guvern, fără s se putea adopta amendamente care să determine majorarea
deficitului bugetar. Tot parlamentul adoptă legile contului general anual de execuţie.
Guvernul asigură realizarea politicii financiar fiscale conform priorităţilor politice din
programul de guvernare acceptat de parlament.
Astfel, guvernul asigură:
-elaborarea raportului privind situaţia macroeconomică pentru anul în curs şi proiecţia
pentru următorii trei ani;
-elaborarea proiectelor legilor bugetare anuale şi transmiterea acestora spre adoptare
parlamentului;
dacă legile bugetare anuale depuse în termen legal nu sunt adoptate de parlament până la
15 dec , guvernul va cere o pricedură de urgenţă;
-exercitarea conducerii generale a activităţii executive în domeniul finanţelor publice,
examinând periodic situaţia bugetară şi luarea unor măsuri pentru echilibru bugetar;
-supunerea către parlament pentru aprobare a proiectelor legii de rectificare şi a contului
anual de execuţie bugetară;
-utilizarea fondului de rezervă bugetară şi a fondului de intervenţie la dispoziţia sa.
MFP are în acest domeniu următoarele atribuţii:

2
Sbîrciog Ion Referat – Institutii de drept financiar si fiscal

-coordonează acţiunile care sunt în responsabilitatea guvernului cu privire la sistemul


bugetar: pregătirea proiectelor legilor bugetare, a legilor de rectificare , a celor privind aprobarea
contului general anual de execuţie;
-dispune măsurile necesare pentru aplicarea politicii fiscal bugetare;
-emite norme metodologice privind elaborarea bugetelor;
-emite norme metodologice privind practicile şi procedurile pentru încasarea veniturilo,
angajarea lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor, controlul cheltuiriim acestora, încheierea
exerciţiului bughetar, contabilizarea şi raportarea;
-solicită rapoarte şi informaţii oricăror instituţii catre gestionează fonduri publice;
-aprobă clasificaţiile bugetre şi modificările lor;
-analizează propunerile de buget în etapele de elaborare a bugetelor;
-la cerea parlamentului furnizează acestuia documente ce au stat la baza fundamentării
proiectelor legilor bugetare;
-asigură monitorizarea execuţiei bugetare şi propune guvernului măsuri dacă constată
abateri;
-avizează în fază de proiect, acorduri , memorandumuri etc, şi alte înţelegeri încheiate cu
parteneri externi, când sunt implicaţii financiare;
-stabileşte conţinutul, structura, forma de prezentare a programelor elaborate e ordonatorii
principali de credite;
-blocheaza sau reduce utilizarea unor credite bugetare constatate ca fără temei legal sau
fără justificare în bugetele ordonatorilor de credite;
-dispune măsurile necesare pentru administrarea şi urmărirea modului de utilizare a
fondurilor publice destinate cofinanţării în bani, rezultzate din contribuţia financiară externă
acordată Guvernului României;
-colaborează cu BNR în elaborarea balanţei de plăţi externe;
-prezintă semestrial guvernului si comisiilor de specialitate din parlament, împreună ca
BNR informări asupra modului de realizare a balanţei de plăţi externe şi propube soluţii de
acoperire a deficitului sau de utilizare a excedentului din acest cont;
-participă în numele statului în ţarăp sau străinătate la tratative externe privind acordurile
internaţionale în domeniul investiţiilor şi de evitarea dublei impuneri şi combatere a evaziunii
fiscale, şi cu BNR în probleme financiare, valutatre şi de plăţi.

Calendarul bugetar
Proiectele legii bugetare anuale se elaborează de guvern prin MFP pe baza:
-prognozelor indicatorilor macroeconomici şi sociali pentru anul bugetar respectiv şi pe
următorii 3 ani;
-politicilor fiscale şi bugetare;
-prevederilor memorandumurilor de finanţare, de înţelegere şi alte acorduri internaţionale
cu organisme internaţionale;
-politicilor şi strategiilor sectoriele a priorităţilor stabilite în formularea propunerilor de
buget prezentate de ordonatorii principali de credite;
-propunerilor de cheltuieli detaliate ale ordonatorilor principali de credite;
-programelor întocmite de ordonatorii principali de credite în scopul finanţării unor acţiuni
cărora le sunt asociate obiective şi indicatori de rezultate şi eficienţă;

3
Sbîrciog Ion Referat – Institutii de drept financiar si fiscal

-propunerilor de sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat precum şi de
transferuri consolidabile pentru autorităţile administraţiei publice locale;
-posibilităţilor de finanţare a deficitului bugetar;
Indicatorii macroeconomoci şi sociali pentru anul bugetar pentru care se elaborează
proiectul de buget şi pentru următorii 3 ani se elaborează până la 31 martie a anului curent şi se
actualizează pe parcursul desfăşurării procesului bugetar.
Până la 1 mai MFP va înainta guvernului obiectivele politicii fiscale şi bugetare împreună
cu limitele d cheltuieli stabilite pe ordonatorii principali d credite, urmând ca acesta să le aprobe
până la 15 mai şi să informeze comisiile de specialitate ale parlamentului asupra principalelor
orientări ale politicii macroeconomice şi a finanţelor publice.
MFP va transmite ordonatorilor de credite până la 1 iunie o scrisoare cadru în care va
menţiona contextul macroeconomic precum şi liomitele de cheltuieli aprobate de guvern.
Dacă se impun adaptări ale acestor limite se vor adapta până la 15 iunie.
Ordonatorii principali au obligaţia ca până la 15 iulie să depună la MFP propunerile lor
pentru proiectul de buget şi anexele lui cu încadrarea în limitele de cheltuieli şi estimările pentru
următorii 3 ani cu fundamentări detaliate.
Camera Deputaţilor şi senatul îşi apobă propriile bugete şi le înaintează guvernului pentru
includerea lor în proiectul bugetului de stat.
MFP examinează aceste propuneri şi dixcută cu ordonatorii de credite asupra lor.
Proiectele şi anexele lor, definitivate, se depun la MFP până la 1 aug.
MFP pe baza lor întocmeşte proiectele legilor bugetare şi proiectele bugetelor pe care le
depune la guvern până la 30 septembrie După însuşirea de guvern a acestor proiecte, acestea se
depun la parlament până la 15 oct spre dezbatere şi adoptare.

Conţinutul bugetului de stat


Veniturile şi cheltuielile sistemului bugetar, cunulate la nivel naţional, alcătuiesc veniturile
totale, respectiv cheltuielile totale şi după consolidare, adică după eliminarea transferurilor dintre
bugete evidenţiază dimensiunile efortului financiar public, starea de echilibru sau dezechilibru
după caz.
Veniturile şi cheltuielile se grupează în buget pe baza clasificaţiei bugetare; veniturile sunt
structurate pe capitole şi subcapitole ia rcheltuielile pe părţi, capitole, subcapitole articole sau
aliniate.
Cheltuielile prevăzute în capitole şi articole au destinasţie precisă şi limitată.
Numărul de salariaţi, permanenţi sau temporari şi fondul salariilor de bază se aprobă
distinct prin anexă la la bugetul fiecărui ordonator de credite principal. Acest număr aprobat pentru
fiecare instituţie nu poate fi depăşit.
Cheltuielile de capital se aprobă la fiecare capitol bugetar ia programele se aprobă ca anexe
la bugetele ordonatorilor principali. Fondurile nerambursabile se cuprin în anexe la bugetele
ordonatorilor principal.
În bugetul de stat se include fondul de rezervă bugetară la dispoziţia guvernului şi fondul
de intervenţie la dispoziţia guvernului.
Acestea se folosesc de guvern prin hotărâre pentru finanţarea unor cheltuieli neprevăzute
iar cel de-al doilea se repartizează unor ordonatori principali pentru finanţarea unor acţiuni urgente
– calamităţi sau sprijin al persoanelor fizice afecatate.

4
Sbîrciog Ion Referat – Institutii de drept financiar si fiscal

Cheltuielile bugetare au destinaţie precisă şi limitată şi sunt determinate de autorizările


conţinute în legi speciale şi legile bugetare anuale.
Un principiu fundamental stabilit şi de art 138 din Constituţie este acela că nici o cheltuială
bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanţare. Deci nici prin lege nu se pot stabili
cheltuieli publice fără stabilirea sursei de finanţare, aşltfel este neconstituţională. Dacă deci o
iniţiativă legislativă implică modificare prevederilor bugetului de stat trebuie trebuie precedată de
solicitarea de parlament a informaţiilor cu privire la implicaţii.
Nici o cheltuială nu poate fi angajată, ordonanţată şiplătită dacă nu este potrivit legii şi nu
are prevederi bugetare.
Dacă prin iniţiative legislative s-ar putea scade veniturile sau creşte cheltuielile trebuie
prevăzute şi mijloacele pentru acoperirea deficitului. În acest scop guvernul prin MFP va alabora
fişa financiară ce va însoţi expunerea de motive sau nota de fundamentare, unde vor fi înscrise
efectele financiare asupra bugetului de stat consolidat care trebuie să aibă în vedere
-schimbările anticipate în veniturile şi cheltuielile bugetare pe anul curent şi pe următorii
4 ani;
-eşalonarea anuală a creditelor bugetare în acţiunile multianuale;
-propuneri de acoperire a majorării cheltuielilor;
-propuneri de acoperire a miniusurilor de venituri;
-obiectivele politicii financiare din programul de guvernare se materializează în proiectul
bugetului de stat iar dimensionarea corectă a veniturilor şi cheltuielilor cuprinse în bugetul de stat
este foarte importantă pentru o decizie politică pertinantă ce va influienţa viaţa economico-
financiară.
Există trei metode de evaluare a veniturilor şi cheltuielilor bugetare:
-Metoda autonomă – se ia drept bază la întocmirea bugetului veniturile şi cheltuielile
ultimului buget al cărui exerciţiu a fost încheiat;
- metoda majorării(diminuării( - se iau în calcul rezultatele executării bugetului pe ultimii
ani, minim 5 aniconsecutivi, determinându-se ritmul anual de creştere sau descreştere a veniturilor
sau cheltuielilior;
-evaluarea directă – presupune efectuarea de calcule pentru fiecare sursă de venit şi fiecare
categorie de cheltuieli;

Ajutorul de stat
Din bugetul de stat sau din bugetele locale se pot acorda subvenţii sau transferuri de surse
financiare pentru anumite cheltuieli ale unor instituţii, asociaţii sau persoane juridice care nu sunt
de stat pentru salvgardarea sau restructurarea lor.
Legea obligă însă ca nici o cheltuială să nu fie înscrisă în bugetele publice şi nici o
cheltuială angajată şi efectuată dacă nu există bază legală pentru acea cheltuială.
Ajutorul de stat este o măsură de sprijin acordată de stat sau de unităţile adm teritoriale din
resurse de stat sau ale colectivităţşilor locale, care distorsionează sau ameninţă să distorsioneze
concurenţa prin favorizarea unora, a unei producţii, a prestării unor anumite servicii sau care
afectează comerţul dintre România cu state membre ale UE, şi care este incompatibil cu un mediu
concurenţial normal.
Se concretizează in transferuri de venituri viitoare şi care asigură unui agent economic un
avantaj, un beneficiu economic sau financiar pe care altfel nu l-ar fi avut.
Poate fi şi sub forma unor scheme de ajutor de stat sau ajutor individual.

5
Sbîrciog Ion Referat – Institutii de drept financiar si fiscal

Intră aici măsuri de natură fiscală, ajutoare sub forma unor serviciilor publice generale
pentru activitatea economică în termeni care nu favorizează anumite sectoare sau anumiţi agenţi
ec, împrumuturi sau garanţii acordate de autorităţi publice conform condiţiilor concrete de piaţă,
participări cu capital ale statului dacă rata profitului este estimată a fi cel puţin egală cu rata
profitului anticipat de către un investitor privat, ajutoare sociale pentru consumatorii individuali
dacă sunt date fără discriminare în ce priveşte originea produselor sau serviciilor, ajutoare în caz
de dezastre sau calamităţi.
Pentru protejarea concurenţei loiale se instituie un mecanism pentru acordarea acestor
ajutoare.
Astfel, intotdeauna trebuie autorizarea Consiliuljui Concurenţei.
Dacă apare o iniţiativă de un nou ajutor sau o modificare a unuia existent , este necesară o
notificare de către iniţiator către Consiliul Concurenţei.
Sesizat acest consiliu poate:
-emite decizie de autorizare a a jutorului de stat;
-respinge autorizarea;
-decide deschiderea unei investigaţii când există îndoieli că se respectă legea.
Până la luarea unei dcizii măsură este afectată de o clauză suspensivă. Consiliul
Concurenţei poate cere Curţii de Apel din raza careia se află beneficiarul sau furnizorul anularea
actului administrativ şi pe cale de consecinţă recuperarea ajutorului. Preşedintele Corţii dispune
prin Ordonanţă preşedinţială recuperarea rambursarea şi anularea ajutorului. Dacă ajutorul este
ilegal sau interzis se cere şi recuperarea dobânzii.
Orice persoană poate cere despăgubiri pentru un ajutor de stat acordat fără acordul
Consiliului Concurenţei şi dacă a fost păgubit.
Deciziile Consiliului Concurenţei sun acte administrative ce pot fi atacate de cei interesaţi
în 30 de zile în contencios administrativ la Curtea de Apel Bucureşti, recursul la ICCJ.

Investiţiile publice
Cheltuielile pentru investiţile publice se cuprind în proiectele de buget în baza programelor
de investiţii publice şi sunt aneză la bugetul fiecărui ordonator principal de credite.
Ordonatorii principali trebuie să prezinte anual programul de investiţii publice pe
clasificaţia funcţională, care grupeză cheltuielile după destinaţia lor. Ei trebuie să transmită pentru
fiecare obiectiv de investiţii informaţii financiare şi nefinanciare.
Financiare: valoarea totală a proiectului, credite de angajament, credite bugetare, graficul
de finanţare corelat cu cel de execuţie, analiza cost-beneficiu, costurile de funcţionare şi de
întreţinere după punerea în funcţiune.
Nefinanciare: strategia în domeniul investiţiilor cu priorităţile investiţionale şi legătura
dintre aceste proiecte, descrierea proiectului, stadiul fizic al obiectivelor.
Pe baza propunerilor de programe de investiţii formulate de ordonatorii principali guvernul
prin MFP elaborează strategie în domeniul investiţiilor publice.
MFP analizează programul de investiţii în procesul de elaborare al bugetului, pentru
încadrarea în limkitele de cheltuieli stabilite, respectarea criteriilor de selecţie, eşalonării creditelor
bugetare, el monitorizând tot programul de investiţii. Obiectivele de investiţii se cuprind în
programele de investiţii anuale ca anexă la buget.
Documentaţiile tehnico-economice aferente obiectivelor de investiţii noi care se finanţează
se aprobă, în funcţie de valoarea lor de guvern, ordonatorii principali de credite, sau ceilalţi

6
Sbîrciog Ion Referat – Institutii de drept financiar si fiscal

ordonatori de credite. Dacă este vorba de investiţii publice pe bază de credite externe, indiferent
de valoare se supun aprobării guvernului.
Ordonatorii de credite vor monitoriza pe parcursul execuţie bugetare procesul investiţional,
şi va menţiona în raportul de monitorizare problemele apărute, iar dacă din motive obiective
anumite proiecte de investiţii nu se pot realiza conform proiecţiei bugetare, ordonatorii de credite
şpot solicita până la 31 oct redistribuirea fondurilor.
Ordonatorii principali de credite sunt responsabili de realizarea obiectivelor de investiţii.
În programele de investiţii se nominalizează obiectivele de investiţii grupate pe: investiţi
în continuare şi investiţii noi iar „alte cheltuielei de investiţii” pe categorii şi acestea de investiţii.
La ultimele se includ achiziţii de imobile, dotări independente, cheltuieli pentru elaborarea
stidiuilor de fezabilitate, cheltuieli de expertiză, proiectare şi de execuţie privind consolidările sau
înlăturarea efectelor cutremurelor etc, licrări de foraj, cartarea terenului, tot felul de determinări,
consultanţă şi asistenţă, toate aprobându-s e de ordonatorul principal de credite.

Aprobarea bugetului de stat


Aprobarea bugetului se face de cele două camere în şedinţă comună. Proiectul legii
bugetului se depune la Parlament de guvern împreună cu raportul privind situaţia ec. socială a ţării.
Etapele examinării şi aprobării bugetului sunt:
-examinarea proiectului legii şi raportului guvernului de comisiile permanente ale fiecărei
camere – cele intaresate;
-avizele comisiilor permanente, inclusiv cele juridice se transmit comisiei de buget finanţe
bănci cu eventuale amendamente formulate;
-comisiile de buget finanţe întrunesc un raport comun cu amendamentele formulate si
formulează propuneri de adoptare sau respingere a proiectului de lege;
-dezbaterea generală a proiectului în plenul celor două camere;
-dezbatereay pe articole a proiectului legii;
-adoptarea legii prin vot deschis sau secret;
parlamentul aprobă bugetele pe ansamblu, pe părţi, capitole subcapitole, titluri articole,
aliniate şi pe ordonatorii principali de credite.
După adoptare priectul devine lege -ordinară şi nu organică.

Legea bugetară anuală


Legea trebuie supusă promulgării de şeful statului şi apoi publicarea în MO.
Preşedintele poate să o promulge sau să ceară parlamentului reexaminarea, o singură dată
iar obiecţiile lui se discută în fiecare cameră şi se adoptă sau se resping cu majoritatea de voturi
cerută de adoptarea legii. După primirea legii după reexaminare preşedintele este obligat să o
promulge în 10 zile.
Preşedintele poate considera că s-au încălcat Constituţia şi poate cere Curţii Constituţionale
să se pronunţe. Decizia Curţii este obligatorie pentru preşedinte care în 10 zile de la primirea
deciziei trebuie să promulge legea.
Legea intră în vigoare la 3 zile de la publicare sau la data prevăzută în textul ei.

7
Sbîrciog Ion Referat – Institutii de drept financiar si fiscal

Uneori s-a ajuns să fie promulgată şi în cursul anului de plan, dar nu putem fi în prezenţa
unei încălcări a principiului neretroactivităţii, pentru că aici este vorba de sarcini anuale pentru
executiv plus că este o lege temporară, cu efecte doar asupra anului bugetar.
O situaţie specială este atunci când bugetul nu a fost adoptat cu cel puţin 3 zile înainte de
expirarea exerciţiului bugetar, caz în care legea veche ultraactivează, pentru că va continua să se
aplice legea veche. În acest caz limitele lunare de cheltuieli nu pot depăşi 1/12 din prevederile
bugetului din anul precedent, s-au 1/12 din cheltuielile prevăzute în buget dacă acestea sunt mai
mici decât cele din anul precedent.
Legile bugetare pot fi modificate prin rectificare, după procedurile de adoptare iniţiale.
În raport cu legea finanţelor publice, legea bugetară este o normă specială faţă de cea a
finanţelor publice, care au un caracter general. Deci specialul derogă de la norma generală, iar
normele cu caracter special sau cu caracter de excepţie sunr de strictă interpretare.

Execuţia bugetului de stat.


Procedura execuţiei bugetului cuprinde acte juridice şi operaţiuni prin care se realizează
veniturile şi se efectuează cheltuielile; deci încasarea la timp a taxelor, impozitelor, etc şi respectiv
efectuarea cheltuielilor conform legii.
Instituţiile cu competenţă în domeniu sunt:
Guvernul – exercită conducerea generală a execuţiei bugetelor centrale. Are şi răspunderea
pentru realizarea prevederilor bugetare, el examinând periodic situaţia financiară pe economie şi
ia măsuri în consecinţă.
Are competenţa de a aproba modificări în structură şi între ordonatorii principali de credite
cu încadrarea în nivelul total al cheltuielilor din credite externe, în funcţie de derularea programelor
de împrumut extern.
Guvernul poate fi autorizat prin legile bugetare să:
-contracteze împrumuturi pentru finanţarea deficitului bugetului de stat şi pentru
refinanţarea datoriei publice interne cu rate scadente în anul bugetar respectiv;
-folosirea ca resurse a datoriei publice preluate de stat a sumelor provenite din vânzarea
acţiunilor satului la societăţile comerciale;
-aprobarea acţiunilor şi categoriilor de cheltuieli pentru care se va putea face plăţi în avans
din fondurile nouluim an bugetar, pentru accelerarea investiţiilor;
-propuneri de rectificare a bugetului de stat în urma schimbăriilor intervenite în evoluţia
indicatorulor macroeconomice, a unor măsuri fiscale adoptate legislativ sau alte cauze justificate;
-contractarea de împrumuturi externe în numele şi în contul satului pentru realizarea
programelor de dezvoltare, restructurare, obiective deosebite de interes public, crearea şi
menţinerea rezervei valutare a statului, înlăturarea calamităţilor naturale etc;
MFP - ia măsurile necesare pentru asigurarea echilibrului bugetar.
Exercită atribuţii ca:
-repartizarea pe trimestre a veniturilor şi cheltuielilor bugetare, pe capitole de clasificaţie
bugetară;
-deschiderea crediotelor bugetare şi alimentarea cu fonduri a conturilor bancare deschise
pentru ordonatorii principali de credite. Acordarea fondurilor de la bugetul de stat se face în limita
creditelor bugetare şi potrivit destinaţilor aprobate , în raport de gradul de folosire a resurselor puse
la dispoziţie anterior, cu respectarea dispoziţiilor legale pentru efectuarea cheltuielilor respective

8
Sbîrciog Ion Referat – Institutii de drept financiar si fiscal

-efectuarea transferurilor către autorităţile colectivităţilor locale, în limitele prevăzute în


bugetul de stat;
- efectuarea controlului preventiv şi de gestiune asupra veniturilor şi cheltuielilor publice,
precum şi controlul de gestiune asupra patrimoniului public;
-conducerea trezoreriei naţionale.

Ordonatorii de credite sunt persoanele imputernicite prin lege sau prin delegare sa
dispuna si sa aprobe orice actiuni cu efect financiar pe seama fondurioor publice sau patrimoniului
public, indiferent de natura acestora. Sunte de regulă conducătorii instituţiilor publice care primesc
fonduri bugetare prin legea bugetului de stat.
Au obligaţia de a angaja fondurile publice numai în limita şi cu destinaţia aprobată, pentru
cheltuieli strict legate de activitatea instituţiilor respective cu respectarea dispotziţiilor legale.
Ordonatorii de credxite sunt de trei grade:
-Ordonatorii principali, sunt conducătorii autorităţiilor publice, miniştrii şi conducătorii
celorlalte organe de speciaşlitate ale adm publice centrale, conducătorii autorităţilor administrative
autonome.
Camera Deputaţilor şi Senatul – ordonatorii principali de credite sunt secretarii generali ai
acestora.
Ei repartizează creditele bugetare aprobate prin bugetul de stat pe unităţile ierarhioc
inferioare în raoport cu sarcinile acestora cuprinse în bugetele respective şi aprobă efectuarea
cheltuielilor din bugetul propriu.
-Ordonatorii secundari de credite – conducătorii instituţiilor publice cu personalitate
juridică din subordinea ordonatorilor principali care aprobă efectuarea cheltuielilor din bugetele
proprii şi a celor din bugetele fondurilor speciale, şi repartizează creditele bugetare aprobate pe
unităţile ierarhic inferioare, ai căror cconducători sunt ordonatori terţiari de credite.
-Ordonatorii terţiari de credite sunt conducători de instituţii publice cu personalitate
juridică din subordinea ordonatorilor principali sau secundari care utilizează creditele bugetare
repartizate lor numai pentru realizarea sarcinilor instituţiilor pe care le conduc.
Ordonatorii principali pot delega dreptul de a aproba folosirea şi repartizarea creditelor
bugetare înlocuitorilor de drept, secretarilor generali sau altor persoane împuternicite pentru
aceasta.
Ordonatorii principali v or repartiza creditele numai după reţinerea a 10% din prevederile
aprobate pentru asigurarea unei execuţii bugetare prudente, cu excepţia cheltuielilor de personal şi
a celor ce decurg din obligaţii internaţionale ce se vor repartiza integral. Sumele reţinute se vor
repartiza în semestrul al II după examinarea de guvern a execuţiei bugetare pe primul semestru.
Cei principali şi cei secundari au dreptul de a verifica modul de respectare de către cei din
subordine, a disciplinei financiare şi bugetare, la nereguli putând aplica sancţiuni cum ar fi
nealocarea de alocaţii bugetare sau retragerea alocaţiilor bugetare acordate.. Se poate stabili
inclusiv răspunderea disciplinară, administrativă sau de altă natură.
Ordonatorii răspund de:
-angajarea, lichidarea şi ordonanţarea cheltuielilor în limkita creditelor bugetare repartizate
şi aprobate;
-realizarea veniturilor;
-angajarea şi utilizarea creditelor bugetare pe baza unei gestiuni financiare;
-integritatea bunurilor încredinţate instituţiei;

9
Sbîrciog Ion Referat – Institutii de drept financiar si fiscal

-organizarea şi ţinerea la zi a contabilităţii şi prezentarea la termen a situaţiilor financiare


asupra situaţiei patrimoniului din adminstrare şi a execuţiei bugetare;
-organizarea monitorizării programului de achiziţii publice şi a celui de investiţii publice;
-organizarea şi ţinerea la zi a evidenţei patrimoniului.

Repartizarea veniturilor şi cheltuielilor bugetare pe trimestre şi pe


ordonatori de credite.
Creditele sunt aprobate pe durata exerciţiului bugetar.
Veniturile şi cheltuielile din buget se repartizează pe trimestre funcţie de tremenele legale
de incasare a veniturilor şi de perioada necesară de efectuare a cheltuielilor.
Ceasta repartizare se aprobă de :
-MFP, pe capitoler şi în cadrul acestora pe titluri la propunerea ordonatorilor de credite; pe
capitole şi subcapitole la venituri şi pe capitole şi pe titluri de cheltuieli pentru bugetul asigurărilor
sociale de stat şi a fondurilor speciale la propunerea ordonatorilor principali de credite; pentru
sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat către bugetele locale la propunerea
ordonatorilor principali de credite ai bugetelor locale;
-ordonatorii principali de credite pentru celelte subdiviziuni ale clasificaţiei bugetare,
pentru bugetele proprii şi pentru bugetele ordonatorilor secundari sau terţiari după caz;
-ordonatorii secundari de credite, pentru bugetele proprii şi pentru bugetele ordonatorilor
terţiari;
Creditele bugetare aprobate prin bugetul de stat pot fi folosite la cererea ordonatorilor
proncipali de credite numai după deschiderea de credite sau alimentarea cu fonduri de către MFP
a conturilor deschise pe seama acestora la trezorerie sau bancă.
Repartizarea pe trimestre se face pentru un echilibru în cadrul fiecărei perioade şi pentru
evitarea diferenţelor între nevoi şi resurse.

Modificarea destinaţiei creditelor bugetare


Creditele bugetare aprobate unui ordonator principal de credite prin legea bugetară anuală
nu pot fi utilizate pentru finanţarea cheltuielilor altui ordonator principal de credite. Cheltuielile
aprobate la un capitol nu pot fi utilizate pentru finanţarea cheltuielilo altui capitol. Utilizarea
creditelor bugetare în alte scopuri decât cele aprobate legal atrage răspunderea legală celor
vinovaţi.
Normele juridice ce reglementează acest aspect au un caracter imperativ, pentru menţinerea
unei discipline financiare riguroase.
Dar situaţia economică poate cunoaşte evoluţii diferite faţă de momentul aprobării
bugetului,. Care impun adaptarea prevederilor acestuia, deci modificarea destinaţiei iniţiale a
creditelor bugetare.
O modificare în acest sens este dată de virările de credite bugetare între subdiviziunile
clasificaţiei bugetare. Aceasta este de competenţa fiecărui ordonator principal de credite pentru
bugetul propriu şi bugetele instituţiilor subordonate şi se pot efectua în limita a 10% din prevederile
capitolului bugetar la nivelul ordonatorului principal de credite care urmează a se suplimenta cu
cel puţin o lună înainte de angajarea cheltuielilor.

10
Sbîrciog Ion Referat – Institutii de drept financiar si fiscal

De la un capitol la altul al clasificaţiei bugetare şi între programe, virările de credite se pot


efectua la nivelul a 10% din prevederile capitolului bugetar la nivelul ordonatorului principal de
credite, cu cel ăpuţin o lună înainte de angajarea cheltuielilor cu acordul MFP.
Aceste virări se pot efectua începând cu trim al III al anului bugetar.
Sunt interzise virările de credite bugetare de la un capitol la altul când acestea au fost
majorate din fondurile de rezervă bugetară şi de intrevenţie la dispoziţia guvernului.
Propunerile sunt însoţite de justificări şi detalieri privind execuţia capitolului şi
subdiviziunii clasificaţiei bugetare de la care se disponibilizează şi respectiv la care se
suplimentează.
Lunar, până la 5 zile de la închiderea lunii ordonatorii principali vor transmite MFP situaţia
virării de credite bugetare.
Mai există un alt tip de modificare şi anume transferul de credite bugetare, când, în cursul
anuluim bugetar, au loc treceri de unităţi, acţiuni sau sarcini de la un ordonator principal la altul
sau în cadrul aceluiaşi ordonator.
Pot apărea şi situaţii de nevoi publice urgente:obiective noi importante, calamităţi etc, caz
în care vorbim de suplimentzarea creditelor bugetare, cu apelarea la fondul de rezervă bugetară
sau a fondului de intervenţie la dispoziţia Guvernului. Se are în vedere menţinerea echilibrului
bugetar.
În cursul anului bugetar legea bugetară poate fi modificată prin rectificări, care se prezintă
parlamentului până la 30 nov.
Se poate face şi blocarea creditelor bugetare sau chiar anularea lor, când se constată că s-
au prevăzut fără temei legal sau fără justificare în bugetele ordonatorilor principali şi acest lucru
îl poate constata MFP sau curtea de conturi Se poate dispune retragerea creditelor bugetare
deschise şi neutiliozate din conturile proprii sau ale instituţiilor subordonate numai în cazuri
temeinic justificate, cu avizuşl MFp, anterior datei de 25 ale fiecărei luni.

Realizarea veniturilor bugetare.


Are la bază urm principii:
-se înscriu la bugetul de stat numai dacă sunt prevăzute de lege;
-legea bugetară anuală stabileşte pentru fiecare an lista impozitelor, taxelor precum şi a
celorlalte venituri ce se vor percepe;
-este interzisă, sub orice denumire sau titlu, alte contribuţii directe sau indirecte decât cele
stabilite prin lege;
Execuţia bugetară priveşte strict anul financiar care are aceiaşi durată ca cel bugetar. Orice
venit neâncasat până la 31 dec seva încasa în contul anului următor.
Încasarea veniturilor se realizează prin mai multe procedee ca:
Calcularea şi plata directă a acestora de către subiecţii impunerii – ei evaluează obiectul
impozabil, calculează impozitul şi îl varsă la organul fiscal la termenul scadent. Cazul TVA,
accizelor, impozit pe profit, taxe vamale etc.
Alt procedeu este , calcularea, reţinerea şi vărsarea la bugetul de stat a impozitului datorat
de către o terţă persoană – procedeul stopajului la sursă- Se utilizează în cazul impozitului pe
venituri.
Mai este şi impunerea şi debitarea de către organele fiscale – pe baza actelor de control de
ex.

11
Sbîrciog Ion Referat – Institutii de drept financiar si fiscal

Execuţia cheltuielilor bugetare.


Sumele aprobate prin buget pe destinaţii în limita cărora sepot face cheltuieli se denumesc
credite bugetare. A nu se confunda cu denumirea generală de credit pentru că aici nu suntem în
prezenţa unui împrumut – ca relaţie contractuală prin care o persoană dă alteia bani cu împrumut
cu obligaţia restituirii eventual şi a unei dobânzi.
El este o sumă aprobată prin buget şi care reprezintă limita maximă până la care se pot se
pot ordonanţa şi efectua plăţi în cursul anului bugetar. Angajarea , contractarea de lucrări, bunuri
şi servicii şi efectuarea de cheltuieli de ordonatorii de credite se fac numai cum respectarea legii şi
în limita creditelor acordate.
Crediteşle bugetare sunt nerambursabile şi nu sunt purtătoare de dobândă, scopul lor fiind
finanţarea definitivă şi cu titlu gratuit şi fără echivalent.
Trebuie respectată strict destinaţia cheltuielilor bugetare aprobată prin legea bugetară,
schimbarea destinaţiei cestora fiind infracţiunea de deturnare de fonduri.
De asemenea creditele aprobate nu pot fi utilizate într-un alt exerciţiu bugetar., cele
neutilizate la încheierea anului sunt anulate de drept.
Procedura execuţiei cheltuielilor bugetare începe cu deschiderea creditelor bugetare.
Aprobarea deschiderii de credite se face în limita creditelor şi potrivit destinaţiilor aprobate.
Pentru menţinerea echilibrului bugetar guvernul poate aproba lunar, pentru luna următoare
limite lunare de cheltuieli în funcţie de estimarea încasării veniturilor bugetare în cadrul cărora
ordonatorii principali de credite deswchid şi repartizează credite bugetare pentru bugetul propriu
şi pentru instituţiile subordonate.
După ce s-au deschis creditele, ordonatorii principali trec la repartizarea creditelor
bugetare în baza dispoziţiei bugetare atât pentru cheltuielile proprii cât şi pentru instituţiile
subordonate.
Efectuarea propriu zisă a cheltuielilor se face în baza unor acte de drept financiar:
-angajarea acestora; achitarea sumelor cuvenite din credite bugetare se face prin
operaţiunile de plată efectuate ca urmare a ordonanţării cheltuielii (emiterea ordinului de plată) în
favoarea terţului creditor.
Execuţia bugetară are la bază principiul separării calităţii de ordonator de credite de cea
de contabil. Operaţiunile de angajare, lichidare. Şi ordonanţare sunt de competenţa ordonatorilor
de credite, iar plata se face de şeful compartimentului financiar contabil.
Instrumentele de plată trebuie să fie însoţite de documente justificative care să certifice
exactitatea sumelor, recepţia bunurilor etc, . Instrumentele de plată se semnează de contabil şi de
şeful comp fin contabil.
Efectuarea plăţilor se face numai pe bază de acte justificative şi numai după ce au fost
lichidate şi ordonanţate potrivit legii. Aceasta se aprobă de ordonatorul de credite iar plata se facve
de contabil.
Se cere întotdeauna viza prealabilă de control financiar preventiv propriu.
Guvernul poate stabili prin hotărâre acţiunile şi categoriile de cheltuieli pentru care se pot
efectua plăţi în avans, iar dacă aceste avansuri nu sunt justificate prin bunuri livrate, lucrări sau
servicii până la sf anului, instituţia care le-a acordat le va recupera şi le va restitui bugetului.

12