Sunteți pe pagina 1din 23

CONTABILITATEA DECONTĂRILOR CU CLIENŢI 1

CUPRINS

1.Prezentarea firmei…………………………..………….…………………2

2.Obiectul şi metoda contabilităţi………………………………….……….3

2.1Obiectul de studiu al contabilităţi…………………….…………………4

2.2.Metoda contabilităţi ……………………………………………………5

2.3.Documente contabile şi justificative …………………………………...6

3.Introducere în contabilitatea Clienţilor……………………………………7

3.1.Structura creanţelor……………………………………………………...9

4.Contabilitatea decontărilor cu clienţi …………………………………….12

4.1.Contul 411 „Clienţi”……………………………………………………12

4.2. Contul 418 „ Clienţi – facturi de întocmit „……………………………18

4.3. 4.3.Contul 413 „Efecte de primit”……………………………………...20

4.4. Contul 416 „ Clienţi incerţi ” …………………………………….…….22

4.5.Contul 419 „ Clienţi – creditori”……………………..…………….……24

5. Monografia contabilă……………………………………………………...27

6. CONCLUZII………………………………………………………………30

7. BIBLIOGRAFIE…………………………………………………………..31

CONTABILITATEA DECONTĂRILOR CU CLIENŢI 2


1.Perzentarea firmei

SC BUSTER SRL a fost a luat naştere în 25.12.1998, ca urmare a asocierii a două persoane
Badea Mircea şi Ştefănescu Mihai. Fiecare acţionar vărsându-şi aportul subscris atât în numerar cât şi
în natură.

Unitatea are ca principale activităţi prelucrarea materiilor prime în vederea comercializării


acestora pe piaţă, creşterea de animale şi păsări în scopul valorificări lor, precum şi comercializarea
diferitelor mărfuri achiziţionate la un preţ mai mic de la diferiţi furnizori. Adaosul comercial practicat
fiind de 20%.

În anul 1999, societatea şi-a mărit capitalul social cu încă 5.000.000 lei prin aportul în natură şi
numerar al celor doi asociaţi. Prin urmare, gama de servicii oferite clienţilor s-au diversificat, urmată
fiind de creşterea cifrei de afaceri şi ocuparea unor noi segmente ale pieţei, care au dus la creşterea
profitului şi a importanţei firmei.

Unitatea promovează produsele de calitate superioară deservind o masă mai pretenţioasă de


clienţi.

Principalele date referitoare la societate

SC BUSTER SRL, Strada Galaxy Nr.88


Numărul de înregistrare la registrul comerţului J40/286596/1998
Numărul de înregistrare fiscală R 1234567
Telefon / Fax : 056/ 20 63 15

Atenţie datele referitoare la firmă din monografia contabila aferentă lucrări sunt ireale şi au
fost inventate de către autorul acestei lucrări.
Această lucrare a fost creată tehnoredactată de către Mirci Ciprian.

CONTABILITATEA DECONTĂRILOR CU CLIENŢI 3


2.Obiectul si metoda contabilităţii

Obiectul şi metoda contabilităţii. Contabilitatea face parte din evidenţa economică.


Evidenţa economică reprezintă un sistem de înregistrare, de urmărire cantitativă, calitativă şi valorică
a activităţii şi fenomenelor social economice ce se produc intr-un anumit timp şi loc. Ea ocupă un loc
central în sistemul informaţional şi constituie o pârghie deosebit de importantă în conducerea
activităţii economice. Pentru a-şi îndeplini rolul, ea trebuie să fie clară, precisă, simplă şi ţinută la zi.

Evidenţa economică cuprinde trei forme:


 Evidenţa operativă
 Evidenţa statistică
 Evidenţa contabilă

a) Evidenţa operativă se înregistrează la locul şi în momentul în care se produc procesele ce se


desfăşoară în cadrul unităţilor patrimoniale şi furnizează informaţiile necesare contabilităţii şi
statisticii.
b) Statistica realizează o informare postoperativă a rezultatelor activităţii de ansamblu a
unităţilor patrimoniale, pe baza datelor furnizate de evidenţa operativă, contabilă sau culese
direct.
c) Contabilitatea furnizează cele mai multe şi importante informaţii ale activităţii manageriale şi
constituie principalul instrument de cunoaştere, gestiune şi control al patrimoniului unităţii şi
activităţii desfăşurate, ocupând locul central în cadrul evidenţei economice.

Contabilitatea are două funcţii importante:

- Funcţia de reflectare, oglindire fidelă a patrimoniului şi proceselor economice care au


loc, de gestiune şi control al patrimoniului unităţilor şi al rezultatelor obţinute de către
acestea.
- Funcţia de informare cu date certe, a conducerii unităţii patrimoniale, cât şi a
asociaţilor, acţionarilor, băncilor, organelor fiscale, clienţilor , furnizorilor, altor
persoane juridice sau fizice.

În condiţiile economiei de piaţă, o parte din informaţiile contabile devin transparente. Ele
privesc situaţia patrimonială, rezultatele şi situaţia financiară, relaţiile unităţi cu terţi şi sunt produsul
contabilităţii financiare. Cealaltă parte a informaţiilor contabile sunt confidenţiale , privesc numai
conducerea unităţii şi sunt produsul contabilităţii de gestiune. Separarea celor două categorii de
informaţii contabile generează dualismul în contabilitate.
Pentru a-şi îndeplini funcţiile contabilitatea trebuie să satisfacă anumite cerinţe: să fie
organizată şi condusă în mod corespunzător normelor legale, să fie ţinută la zi, să fie clară şi precisă să
cuprindă date complete care să fie furnizate la timp conducerii unităţii şi celor interesaţi în
cunoaşterea rezultatelor obţinute şi gestionarea patrimoniului.
Dat fiind importanţa contabilităţii, atât pentru conducerea activităţii unităţilor patrimoniale
cât şi pentru îndeplinirea datoriilor faţă către bugetul de stat şi a altor obligaţii, ea trebuind să fie
condusă şi organizată după principii unitare pe întreaga economie naţională. La noi în ţară, prin Legea
contabilităţii nr. 82 din 24 Decembrie din anul 1991, prin regulamentul de aplicare al acestei legi şi
alte acte normative elaborate de Ministerul Finanţelor, sunt stabilite normele generale şi unitare de
organizare şi conducere a contabilităţii generale, obligatorii pentru toţi agenţii economici, persoane
fizice sau juridice care au calitatea de comerciant.

2.1.Obiectul de studiu al contabilităţii

Obiectul de studiu al contabilităţii îl constituie reflectarea în expresie bănească a bunurilor


mobile şi imobile, a disponibilităţilor băneşti, a titlurilor de valoare, a drepturilor şi obligaţiilor
unităţilor patrimoniale, precum şi mişcările şi modificările intervenite, cheltuielile, veniturile şi
rezultatele obţinute, în urma operaţiunilor patrimoniale efectuate.

CONTABILITATEA DECONTĂRILOR CU CLIENŢI 4


Unitatea patrimonială este o colectivitate care dispune de un patrimoniu şi desfăşoară o
activitate specifică ei. Patrimoniul este format din totalitatea bunurilor materiale şi băneşti exprimate
valoric precum şi relaţiile determinate de formarea şi micşorarea permanentă a acestora; care dă
naştere la drepturi şi obligaţii.
Din punct de vedere al componenţei elementele patrimoniale se împart în:
- Elemente patrimoniale de tipul activelor imobilizate: imobilizările ne corporale
( cheltuieli de constituire şi de cercetare, concesiuni, brevete şi alte drepturi şi valori
asimilate), de tipul imobilizărilor corporale (terenuri, clădiri şi construcţii speciale,
maşini şi utilaje, alte bunuri imobiliare), imobilizări financiare (titluri de participaţie,
creanţe imobilizate).
- Elemente patrimoniale de tipul activelor circulante formate din: stocuri (materii şi
materiale, obiecte de inventar, mărfuri etc.); mijloace băneşti; creanţe (clienţi,
debitori..) şi alte elemente de tipul bunurilor şi relaţiilor care se găsesc în activul
posedat la unităţi;
- Elementele patrimoniale de tipul relaţiilor de pasiv: ale capitalurilor proprii (capital
social şi individual, prime legate de capital, fond de rezervă, fond de dezvoltare,
rezultatul exerciţiului, alte fonduri) şi ale datoriilor ( împrumuturi şi credite, furnizori,
creditori, obligaţi de plată către bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale, către
salariaţi, acţionari sau asociaţi şi alte persoane fizice sau juridice) care formează
pasivul unităţii exceptând sursele de provenienţă ale elementelor de activ.

2.2.Metoda contabilităţi

Metoda contabilităţi cuprinde ansamblul de procedee şi tehnici de lucru, folosite pentru


reflectarea şi urmărirea în mod sistematic , exact şi neântrerupt a patrimoniului unităţi, a proceselor
economice care au loc şi a rezultatelor activităţi desfăşurate.
Unele procedee sunt specifice contabilităţi: bilanţul contabil, contul, dubla înregistrare,
inventarul, balanţa de verificare, tehnicile de înregistrare, iar altele sunt comune altor ştiinţe:
documentele, evaluarea, calculaţia, autocontrolul. Ele prezintă unele trăsături caracteristice şi servesc
la realizarea obiectivelor contabilităţii, astfel:
 Documentele sunt actele scrise , întocmite în momentul efectuări operaţiunilor economice cu
scopul de a servi ca dovadă a înfăptuiri lor. După ce documentele au fost întocmite, potrivit
anumitor reguli, după ce au fost verificate şi prelucrate, ele servesc ca bază de înregistrare în
contabilitate a operaţiunilor patrimoniale şi poartă numele de documente justificative.
 Dubla înregistrare constă în înregistrarea concomitentă a fiecărei operaţiuni economice
patrimoniale, în două sau mai multe conturi diferite, între care se stabileşte o legătură
reciprocă. Ea derivă din faptul că orice operaţiune economică produce o dublă modificare în
situaţia patrimoniului unităţi. De aici provine şi numele de contabilitate în partidă dublă sau
dublă înregistrare.
 Contul ţine evidenţa scrisă a fiecărui element patrimonial reflectând existenţa şi mişcarea lui
în mod continuu. Contul are o anumită formă care permite înregistrarea în expresie bănească,
în coloane distincte a existenţei şi mişcări elementelor patrimoniale.
 Evaluarea constituie un element de bază a metodei contabilităţi, deoarece nici o operaţiune
economică patrimonială nu poate fi introdusă în circuitul informaţional contabil, decât după
ce s-a făcut exprimarea ei în unităţi valorice.
 Calculaţia reprezintă procedeul folosit în contabilitate pentru stabilirea costului produselor,
lucrărilor executate şi serviciilor prestate, costului de achiziţie, cheltuielilor pe activităţi,
veniturilor şi rezultatelor financiare.
 Inventarierea patrimoniului este procedeul folosit în contabilitate pentru constatarea
existenţei, cantităţii, calităţii şi a valori elementelor patrimoniale aflate în gestiunea unităţi,
atât cele proprii cât şi cele aparţinând terţilor personale, deţinute cu orice titlu la un moment
dat. Prin inventariere, contabilitatea îşi pune mereu în acord datele din conturi cu realitatea
din teren. Inventarierea are ca scop stabilirea situaţiei reale a patrimoniului unităţi, care se
referă şi la evaluarea lor la nivelul valori curente.
 Balanţa de verificare serveşte pentru verificarea corectitudini înregistrărilor în contabilitate, se
întocmeşte la sfârşitul unei perioade, de regulă lunar şi precede obligatoriu întocmirea
bilanţului contabil şi rapoartele financiar-contabile.

CONTABILITATEA DECONTĂRILOR CU CLIENŢI 5


 Bilanţul contabil este documentul contabil de sinteză oficial, în care sunt oglindite, la un
moment dat în expresie bănească elementele patrimoniale ale unităţi, sub un dublu aspect, al
componenţei şi al surselor de provenienţă.

2.3.Documente contabile şi justificative

Datele şi informaţiile proprii circuitului economic al patrimoniului sunt consemnate în documentele


contabile. După modul de întocmire şi rolul lor în cadrul sistemului informaţional, decizional,
documentele contabile se clasifică în:

- Documente justificative
- Documente de evidenţă contabilă
- Documente de sinteză şi raportări

CONTABILITATEA DECONTĂRILOR CU CLIENŢI 6


3.Introducere în contabilitatea Clienţilor

Relaţiile unităţilor patrimoniale cu alte persoane juridice şi fizice, conduc la creanţe şi datori.
Cea mai mare parte a creanţelor agenţilor economici sunt legate direct de exploatare, adică din acel
domeniu care face obiectul principal al funcţionării lor. Creanţele faţă de clienţi rezultă ca urmare a
vânzării producţiei, respectiv realizări lucrărilor şi a serviciilor şi au în contrapartidă venituri din
exploatare.
Creanţele inteprinderi faţă de clienţi ei îşi au izvorul în schimbul de consimţământ concretizat
într-o comandă fermă din partea clientului şi acceptată de către producător sau având ca bază
contractele încheiate. Creanţele devin certe, sigure, în momentul transferului de proprietate pentru
vânzări şi în momentul realizării lor pentru lucrări şi servicii. Transferul de proprietate se produce,
deci, în momentul livrări bunurilor, respectiv în momentul realizări lucrărilor sau prestaţiilor de
servicii, moment care corespunde cu facturarea.
Pe baza facturii, creanţele se înregistrează în contabilitate la valoarea de intrare în patrimoniu
care corespunde cu valoarea lor nominală, adică cu totalul de plată adică valoarea sau preţul negociat
plus TVA care se va aplica doar operaţiilor supuse impozitări. In cazul în care se acordă reduceri
comerciale, valoarea nominală este dată de netul comercial, la care se va adăuga şi TVA. În situaţia în
care se acordă clienţilor şi reduceri financiare, valoarea nominală a creanţei este dată tot de netul
comercial, scontul acordat înregistrându-se separat ca şi o cheltuială financiară. Scontul va reduce
valoarea creanţei iniţiale printr-o înregistrare ulterioară, cel mai adesea sconturile de decontare se
acordă a posterior printr-o factură de reducere.
Creanţele în devize se înregistrează în contabilitate în lei, la cursul de schimb în vigoare la data
efectuări operaţiunilor. Diferenţele de curs valutar, între data înregistrări creanţelor în devize şi data
încasări lor, se înregistrează ca şi venituri sau cheltuieli financiare, după cum diferenţele sunt
favorabile sau nefavorabile.
După perioada de timp la care se referă, creanţele şi datoriile se împart în:
 creanţe şi datori pe termen scurt , cu perioadă de decontare mai mică de un an;
 creanţe şi datori pe termen mijlociu, cu o perioadă de decontare între 1-5 Ani;
 creanţe şi datori pe termen lung, cu o perioadă de decontare mai mare de 5 ani.
Creanţele şi datoriile pe termen lung şi mijlociu se încadrează în categoria imobilizărilor financiare
(titluri de participare, titluri imobilizate ale activităţii de portofoliu, creanţe legate de participaţii,
împrumuturi acordate pe termen lung).
Creanţele pe termen scurt sunt generate de desfăşurarea activităţi de exploatare şi creanţele
asimilate, care au în contrapartidă veniturile din exploatare şi conturile fără incidenţă asupra contului
de rezultate şi cuprind: creanţe comercial; creanţe din gestiunea titlurilor de plasament şi alte titluri de
valori reprezentând componente ale trezoreriei; creanţe din decontări în cadrul grupului şi cu asociaţii,
care mai sunt denumite şi creanţe în afara grupului de exploatare.
Pentru înregistrarea creanţelor se folosesc conturi din clasa 4 „ Conturi de terţi” din care face
parte şi grupa de conturi: 41 „Clienţi şi conturi asimilate”.
Pentru evaluarea creanţelor şi a datoriilor se folosesc trei metode sau reguli în funcţie de
factorul timp la care se referă.: valoarea de înscriere cu ocazia intrări în patrimoniu a creanţei sau a
datoriei la valoarea curentă sau contabilă; valoarea de inventar sau valoarea bilanţieră.
Evaluarea curentă, prin aplicarea principiului nominalismului, după care creanţele sunt
înscrise în contabilitate la valoarea lor nominală de rambursare, iar datoria la intrarea în patrimoniu la
valoarea ei normală de rambursare. Eventualele diferenţe ce apar în timpul încasări creanţelor
respectiv plăţilor datoriilor , vor fi evidenţiate în contabilitate în conturile de cheltuieli pentru
diferenţele nefavorabile, respectiv în conturile de venituri pentru diferenţele favorabile.
Evaluarea de inventar presupune evaluarea creanţelor şi a datoriilor la valoarea care se
stabileşte după valoarea de utilitate, în funcţie de loc şi de preţurile actualizate. Valoarea de inventar a
creanţelor tine seama de posibilităţile concrete de încasare şi pot exista clienţi în litigiu, debitori
incerţi, ale căror posibilităţi de încasare sunt incerte.
Dacă comparăm valoarea de inventar cu valoarea contabilă, putem avea trei situaţi:
- Egalitate
- Valoarea de inventar depăşeşte valoarea contabilă, dar potrivit principiului prudenţei
deşi putem încasa mai mult această diferenţă nu o vom înregistra
- Valoarea de inventar este sub valoarea contabilă Suntem nevoiţi să crem un provizion
pentru depreciere.
Evaluarea bilanţieră se face cu respectarea principiului fidelităţi. Creanţele sunt înregistrate în
contabilitate la valoarea lor nominală şi din prudenţă se constituie un provizion pentru depreciere,

CONTABILITATEA DECONTĂRILOR CU CLIENŢI 7


atunci când apare o pierdere probabilă. Dacă sa constituit provizionul la valoarea curentă atunci se va
deduce provizionul.
La creanţele şi datoriile exprimate în valută, evaluarea de bilanţ se face la cursul valutar
existent. Diferenţele de curs valutar se vor înregistra folosind conturile de diferenţe de conversie de
activ şi de pasiv. Aceste diferenţe la începutului exerciţiului următor se vor relua.

3.1.Structura creanţelor

Creanţele comerciale sunt determinate de vânzările de bunuri (produse, mărfuri, materiale),


de prestări de servicii şi de executarea de lucrării către terţi. Aici se încadrează clienţii şi conturile
asimilate:
- 411 „Clienţi”
- 413 „Efecte de primit”
- 416 „Clienţi incerţi sau în litigiu”
- 418 „Clienţi – facturi de întocmit”
- 409 „Avansuri acordate furnizorilor”

Efectele comerciale de primit reprezintă drepturile de creanţă stabilite pe bază de cambii,


bilete la ordin, trate , waranturi, cec-uri şi alte efecte comerciale primite de la clienţi în contul
creanţelor. Ele reprezintă forme de credit comercial acordat de unităţile patrimoniale terţilor şi
instrumente de plată.
Cambia este titlul de credit în temeiul căruia o persoană (emitentul) se obligă să plătească
necondiţionat sau dispune să se plătească necondiţionat de către o altă persoană, la data şi locul
indicat, o sumă de bani, aceluia pe care cambia îl desemnează. Cambia este de două feluri:
1) Biletul la ordin este o cambie eliberată de către un debitor (tras) unui creditor (trăgătorul) prin
care debitorul (trasul) se obligă să plătească necondiţionat creditorului (trăgătorului) intr-un
anumit loc şi la o anumită dată o sumă de bani.

se obligă
Debitorul (trasul) -----------------> Creditorului(trăgătorului)
să plătească
necondiţionat

2) Trata este o cambie prin care o persoană fizică sau juridică în calitate de creditor (trăgător),
dispune unui debitor al său (tras) să plătească o sumă de bani unei alte persoane ( a treia) în
calitate de beneficiar, la data şi în locul stabilit o sumă de bani .

Creditorul Dispune Debitorului


Trăgătorul Trasul

Beneficiarului Să plătească o sumă de bani


Cecul este un înscris
solemn prin care o persoană
numită trăgător (plătitor) în baza unui depozit de bani constituit în prealabil la bancă devenită astfel
tras, dă ordin să se plătească la o anumită dată sau la prezentare o sumă determinată unei terţe
persoane, în calitate de beneficiar, intervenind astfel trei părţi. Sunt cecuri ca efecte comerciale, cecuri
din carnetele cu limită de sumă ca instrument de decontare, cecuri de decontare în numerar a banilor
de la bancă, cecuri de călătorie si altele. În acest caz: trăgătorul este persoana care dispune plata, trasul
este acela care efectuează plata iar beneficiarul este persoana în favoarea căreia se efectuează plata.

Ca şi în cazul celorlalte două instrumente de plată, alături de biletul la ordin şi trată, cecul cuprinde
următoarele elemente: denumirea de CEC, înscrisă în textul titlului; ordinul necondiţionat de a plăti o
Trasul Beneficiarul
Completează efectuează
Trăgătorul (Banca remite ( Cel care
cecul Cecul) plata încasează bani)
sumă determinată inclusă în textul tipărit al formularului de CEC; numele aceluia care trebuie să

CONTABILITATEA DECONTĂRILOR CU CLIENŢI 8


plătească prin denumirea bănci pe fiecare CEC, indicarea locului unde se efectuează plata – locul
desemnat alături de numele trasului; indicarea datei şi a locului unde a fost emis cecul; semnătura
aceluia care emite cecul, trăgătorul fiind acela care garantează plata.
Warantul este recipisa primita de către posesorul unei mărfi depusă într-un depozit, prin care
garantează efectuarea unei plăţi. Dacă nu efectuează plata nu poate ridica marfa. Până la scadenţa
efectelor comerciale putând interveni operaţiuni de andosare şi avalizare, legate de circulaţia lor.
Andosarea sau girarea reprezintă scrierea pe versoul titlului de valoare, a documentului a
obligaţiei de plată a noului debitor, faţă de creditor. Dacă un client emite un bilet la ordin în care se
stabileşte „ Plătiţi suma de la data de persoanei”. Dacă acesta are nevoie de bani mai repede decât data
stabilită prin ordinul de plată îl va putea folosi ca instrument de plată dacă face andosarea ordinului de
plată. Dar pentru aceasta este necesar să existe o garanţie a plăţii datoriei noului debitor către creditor
şi se face avalizarea.
Avalizarea reprezintă garanţia înscrisă pe cambie sau în afara acesteia de către o persoană
fizică sau juridică care se angajază să achite contravaloarea tranzacţiei în cazul în care nici unul din
ceilalţi debitori nu o face. Deci persoana care a avalizat cambia garantează până la scadenţă .
Avalizarea se poate face o singură dată iar andosarea de câte ori este posibil.
Pentru tras datoria înregistrată în conturile Furnizori Efecte de plată nu poate fi modificată
prin andosări şi nici o înregistrare nu se face înaintea decontări la scadenţă sau anulări efectelor.
Trăgătorul , beneficiarul iniţial contabilizează andosarea.
Decontarea efectelor comerciale se poate face prin încasarea contravalori lor de către
beneficiar direct de la client sau prin intermediul unei bănci, în care caz se suportă o taxă de scont
pentru serviciile bancare. În acest caz bancherul cumpără efectele remitentului şi plăteşte acestuia
imediat suma cuvenită valoarea scontată, reţinând scontul după relaţia:
Valoarea scontată = Valoarea nominală- Aigo
Unde Aigo = Scont + Comisionul variabil admisibil scontului
În cadrul decontări efectelor comerciale poate interveni şi situaţia în care clientul plăteşte datoria
înainte de scadenţă, iar furnizorul îi acordă un comision pentru încasarea mai devreme a creanţei.
Avansurile acordate furnizorilor reprezintă sumele plătite acestora de către clienţi înainte de
derularea tranzacţiilor pentru livrări de bunuri, executări de lucrări şi prestări de servicii.
Creanţele din reclamaţii, pagube materiale create de terţi şi alte creanţe de orice fel nelegate de
activitatea de exploatare propriu – zisă sunt asimilate activităţilor financiare sau extraordinare şi sunt
înregistrate în contabilitate în categoria „ Debitorilor diverşi”

CONTABILITATEA DECONTĂRILOR CU CLIENŢI 9


4.Contabilitatea decontărilor cu clienţi

Evidenţa sumelor datorate de clienţi interni şi externi pentru livrări de produse, semifabricate,
materiale, mărfuri etc ,lucrări executate sau prestări de servicii, sumele plătite de aceştia ca acont sau
decontate şi cele rămase de plată, se ţine cu ajutorul conturilor din grupa 41 „Clienţi şi conturi
asimilate”

Grupa 41 „Clienţi şi conturi asimilate”

411. CLIENŢI
4111. Împrumuturi acordate membrilor asociaţiilor (la cooperativele de credit)
413. EFECTE DE PRIMIT
416. CLIENŢI INCERŢI
418. CLIENŢI – FACTURI DE ÎNTOCMIT
419. CLIENŢI - CREDITORI
4191. Clienţi – creditori din operaţiuni de mandat (la cooperativele de credit)

4.1.Contul 411 „Clienţi”

Contul 411este un cont activ.

Contul 411 „Clienţi” ţine evidenţa decontărilor cu clienţi interni şi externi pentru produsele,
semifabricatele , materialelor mărfurilor etc, vândute, lucrări executate şi servicii prestate pe bază de
facturi. Este un cont de activ. Se debitează cu valoarea la preţ de vânzare a bunurilor livrate şi
serviciilor prestate, precum şi taxa pe valoare adăugată aferentă. Se creditează cu sumele încasate de la
clienţi. Soldul contului este debitor şi reprezintă sumele datorate de clienţi.

În debitul contului 411 „Clienţi” se înregistrează:

- preţul de vânzare al mărfurilor, produselor, semifabricatelor etc. livrate, lucrărilor


executate şi serviciilor prestate, la care se adaugă TVA colectată aferentă prin creditul
conturilor :

701 ”Venituri din vânzarea produselor finite”;


702 „Venituri din vânzarea semifabricatelor”;
703 „Venituri din vânzarea produselor reziduale”;
704 „Venituri din lucrări executate şi servicii prestate”
705 „ Venituri din studii şi cercetări”
706 „ Venituri din redevenţe, locaţii de gestiune, chiri”
707 „ Venituri din vânzarea de mărfuri”
708 „ Venituri din activităţi anexe”
4427 „ TVA colectată”
4428 „TVA neexigibilă” pentru livrările cu plata în rate.
- valoarea bunurilor livrate sau serviciilor prestate anterior şi care abia acum se facturează, prin
creditul contului 418 „ Clienţi – facturi de întocmit ”
- la deschiderea exerciţiului cu reluarea sumelor înregistrate la sfârşitul exerciţiului precedent
ca diferenţe nefavorabile de curs valutar, prin creditul contului 476 „ Diferenţe de conversie –
cont de activ „
- la sfârşitul exerciţiului, cu diferenţe favorabile de curs valutar, rezultate in urma creşteri
cursului valutar, aferent creanţelor exprimate în devize, prin creditul contului 477 „ Diferenţe
de conversie – cont de pasiv”
- contravaloarea creanţelor reactivate, prin creditul contului 754 „ Venituri din creanţe
recuperate”
- valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire facturate clienţilor, prin creditul
contului 419 „ Diferenţe de conversie – cont de pasiv ”

În creditul contului 411 „ Clienţi ”se înregistrează:

CONTABILITATEA DECONTĂRILOR CU CLIENŢI 10


- valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire facturate clienţilor , prin creditul
conturilor:
512 „ Conturi curente la bănci „
531 „ Casa „
- contravaloarea efectelor comerciale acceptate şi preluate în contul livrărilor sau prestaţiilor
făcute, prin debitul contului 413 „ Efecte de primit „
- sume datorate de clienţi rău platnici , dubioşi sau cu care unitatea se află în litigiu, prin debitul
contului 416 „ Clienţi incerţi „
- contravaloarea bunurilor livrate, a lucrărilor executate şi a serviciilor prestate, decontate pe
seama avansurilor primite de la clienţi prin debitul contului 419 „Clienţi – creditori „
- diferenţe nefavorabile de curs valutar stabilite la închiderea exerciţiului, aferente creanţelor
exprimate în devize, prin debitul contului 476 „ Diferenţe de conversie – cont de activ ”
- reluarea la începutul exerciţiului a sumelor înregistrate în exerciţiul precedent ca diferenţe
favorabile de curs valutar , prin debitul contului 477 „ Diferenţe de conversie – cont de pasiv „
- diferenţe nefavorabile de curs valutar constatate cu ocazia încasări creanţelor exprimate în
devize, prin debitul contului 665 „ Cheltuieli din diferenţe de curs valutar„
- valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire , primite de la clienţi , prin debitul
contului 419 „ Clienţi – creditori „
- valoarea sconturilor acordate clienţilor, prin debitul contului 667 „ Cheltuieli privind
sconturile acordate „

Soldul contului este debitor şi reprezintă sumele datorate de clienţi, deci creanţe faţă de aceştia
neâncasate încă.

În , mod obişnuit livrarea este însoţită de factură, dar nu este tot timpul aşa fiind şi unele
excepţii. De acea , trebuiesc făcute eventualele regularizări care să ţină cont între decalajele existente
între livrări şi facturări. Livrările efectuate sau lucrările executate si serviciile prestate , inclusiv TVA
aferentă , pentru care nu s-au întocmit facturi , dar a căror valoare este bine determinată, reprezintă
venituri ale perioadei în care s-au făcut aceste livrări şi trebuie înregistrate la creanţe într-un cont
distinct 418 „ Clienţi – facturi de întocmit” care este un cont de activ.

Exemple de operaţiuni cu contul 411 „Clienţi”:


1. Creşterea ( naşterea ) creanţelor

a) la livrarea produselor, cu facturi

411 = %
701
4427

b) la livrarea produselor fãrã facturi

418 = %
701
4428

Şi ulterior la întocmirea facturii

411 = 418 118.000

Pentru alte livrări am exemplificat la clasa a 3-a şi voi mai da exemple la clasa a 7-a

4428 = 4427

c) diferenţele favorabile de curs valutar la încheierea exerciţiului

411 = 477

d) reluarea diferenţelor nefavorabile de curs valutar la încheierea exerciţiului

CONTABILITATEA DECONTĂRILOR CU CLIENŢI 11


411 = 476

e) valoarea creanţelor reactive

411 = 754

f) valoare care circulã în regim de restituire, facturate clienţilor

411 = 419

2. Scăderea ( micşorare ) creanţelor

a) cu sumele încasate prin contul curent şi prin casã

5121 = 411
5311 = 411

b) diferenţa nefavorabilã de curs valutar la încheierea exerciţiului

476 = 411

c) diferenţe de curs valutar aferente creanţelor, exprimatã în devize

665 = 411

d) valoarea cecurilor cu limitã de sume acceptate

5112 = 411

e) valoarea efectelor comerciale (cambii ) acceptate

413 = 411

f) valoarea sconturilor acordate clienţilor cu ocazia încasării clienţilor

667 = 441

g) valoarea clienţilor incerţi, insolvabili, dubioşi şi în litigii

416 = 411

h) reluare diferenţelor favorabile de curs valutar la încheierea exerciţiului

477 = 411

i) valoarea ambalajelor care circulã în sistem de restituire, primite de la clienţi

419 = 411

j) decontarea avansurilor încasate de la clienţi

419 = 411

Alte operaţii cu codul 411- „Clienţi”:

1. Evidenţierea unor vânzări de mărfuri, pe credit comercial, cu facturã, pe piaţa internã sau externã.

411 = %

CONTABILITATEA DECONTĂRILOR CU CLIENŢI 12


707
4427

2. Evidenţierea diferenţei dintre valoarea CIF şi FOB a mărfurilor exportate, respectiv cheltuielile de
asigurare şi cele de transport extern.

411 = 708

3. Dobânda calculatã de încasat la mărfurile exportate pe credit comercial pe termen scurt sau / şi
mediu.

411 = 766

4. Comisionul cuvenit întreprinderii de comerţ exterior, la facturarea mărfurilor exportate în


comision.

411 = 704

5. Valoarea cuvenitã unităţilor producătoare din ţarã, înscrise în facturile pentru exportul de mărfuri
în comision.

411 = 401

6. Reflectarea în contabilitatea furnizorului de bunuri la export a comisionului reţinut de intermediar


-Facturarea bunurilor.

411 = %
704
4427

-La încasarea creanţei comision 10%

% = 411
5121
622

7. Evidenţierea unor reduceri comerciale de preţuri acordate ulterior facturării (rabaturi, risturnuri,
bonificaţii, remize) la servicii, lucrări, livrările de produse finite, semifabricate, mărfuri.

% = 411
704
4427
% = 411
702
4427
% = 411
707
4427

8. Sconturi acordate clienţilor.

667 = 411

9. La agentul economic care a efectuat conversia creanţelor în acţiuni sau pãrţi sociale cu valoarea
acestor titluri obţinute în urma conversiei (OG 10/97 pentru blocajul financiar).

% = 411
261
262
503

CONTABILITATEA DECONTĂRILOR CU CLIENŢI 13


10. Pentru diferenţele între valoarea negociatã a creanţei şi valoarea contabilã a acestora
-când diferenţa este negativã

668 = 411

-când diferenţa este pozitivã

5121 = 768

11. Taxa forfetarã reţinutã din valoarea creanţei vândute

668 = 411

4.2. Contul 418 „ Clienţi – facturi de întocmit „ cont de activ

Contul 418 Clienţi facturi de întocmit evidenţiază livrările de bunuri, prestările de servicii sau
executările de lucrări, inclusiv taxa pe valoare adăugată, pentru care nu s-au întocmit facturi. Este un
cont de activ. Se debitează cu valoarea livrărilor către clienţi, aferente exerciţiului financiar în curs,
pentru care nu s-au întocmit facturi, inclusiv taxa pe valoare adăugată aferentă. Se creditează cu
valoarea facturilor întocmite către clienţi. Soldul debitor al contului reprezintă valoarea bunurilor
livrate, a serviciilor prestate sau a lucrărilor executate, pentru care nu s-au întocmit facturi.

Contul 418 de debitează cu:

- contravaloarea bunurilor livrate , a lucrărilor executate sau a serviciilor prestate către clienţi
aferente exerciţiului în curs, pentru care nu s-au întocmit facturi , inclusiv TVA aferentă , prin
creditul conturilor 701, 702, 703, 704, 705, 706, 707, 708 şi 4428 „ TVA neexigibilă „
- diferenţele favorabile de curs valutar constatate la închiderea exerciţiului, aferente creanţelor
în devize pentru care nu s-au întocmit facturi, prin creditul contului 477 „ Diferenţe de
conversie - cont de pasiv „
- reluarea la începutul anului a diferenţelor nefavorabile de curs valutar înregistrate la
închiderea exerciţiului precedent, prin creditul contului 476 „ Diferenţe de conversie - cont de
activ „ .

Contul 418 se creditează în momentul facturării bunurilor livrate anterior sau a lucrărilor
executate şi serviciilor prestate anterior, prin debitul contului 411 „ Clienţi” precum şi cu următoarele
conturi:

- diferenţe nefavorabile de curs valutar constatate cu ocazia facturări, prin debitul contului 665 „
Cheltuieli di diferenţe de curs valutar „
- diferenţe nefavorabile de curs valutar aferente creanţelor în devize, ne facturate până la
închiderea exerciţiului financiar, prin debitul contului 476 „ Diferenţe de conversie” cont de
activ
- reluarea la începutul anului a diferenţelor favorabile de curs valutar înregistrate la finele
anului precedent, prin debitul contului 477 „ Diferenţe de conversie „ cont de pasiv

Soldul contului este debitor şi reprezintă valoarea bunurilor livrate , a serviciilor prestate sau a
lucrărilor executate pentru care nu s-au întocmit facturi.

Dacă se constată la sfârşitul; exerciţiului că anumite creanţe faţă de anumiţi clienţi devin dubioase
sau incerte, adică încasarea lor în parte sau în totalitate este îndoielnică, ţinând cont de situaţia
financiară nesatisfăcătoare a debitorului, acestea se vor transfera din contul 411 „Clienţi ” în contul 416
„ Clienţi incerţi ” . Creanţa se va transfera cu nivelul ei total, deci inclusiv cu cota ei de TVA.

Exemple de operaţiuni cu contul 418 „ Clienţi facturi de întocmit”

a) Creşterea creanţelor

CONTABILITATEA DECONTĂRILOR CU CLIENŢI 14


1. Reluare diferenţelor de curs valutar, aferente creanţelor în devize, pentru care nu s-au întocmit
facturi la închiderea exerciţiului.

418 = 476

2. Valoarea livrărilor de mărfuri

418 = %
707
4428

şi la întocmirea facturii
411 = 418
4428 4427

3. Diferenţele favorabile de curs valutar, la închiderea exerciţiului

418 = 477

b) Micşorarea creanţelor

1. Cu valoarea facturilor întocmite (pct.2)

411 = 418

2. Diferenţele nefavorabile de curs valutar aferente creanţelor

665 = 418

3. Diferenţele nefavorabile de curs valutar aferente creanţelor în devize la închiderea exerciţiului

476 = 418

4. Reluarea diferenţelor favorabile de curs valutar, înregistrate la închiderea exerciţiului

477 = 418

4.3.Contul 413 „efecte de primit”

Contul 413 „Efecte de primit” ţine evidenţa drepturilor de creanţă stabilită pe bază de efecte
comerciale. Este un cont de activ. Se debitează cu sumele datorate de clienţi reprezentând valoarea
efectelor comerciale acceptate. Se creditează cu valoarea efectelor comerciale primite de la clienţi şi cu
sumele primite de la clienţi prin conturile curente. Soldul debitor al contului reprezintă valoarea
efectelor comerciale de primit.

Se debitează cu:
- Acceptarea unor efecte comerciale prezentate de clienţi la plată prin creditul contului 403
„Efecte de plata
- Diferenţele favorabile de curs valutar la închiderea exerciţiului
- Reluarea diferenţelor de curs valutar nefavorabile de la începutul exerciţiului
Se creditează cu:
- Efectele comerciale primite de la clienţi ,respectiv la avalizarea cambiilor şi a biletelor la ordin
- Reluarea diferenţelor favorabile de curs valutar
- Diferenţele nefavorabile de curs valutar la lichidarea efectelor de primit în devize
- Diferenţe nefavorabile de curs valutar la închiderea exerciţiului
- Sumele încasate de la clienţi prin contul curent

Exemple de operaţiuni cu contul 413 „ Efecte de primit”

CONTABILITATEA DECONTĂRILOR CU CLIENŢI 15


a) Creşterea creanţelor

1. Acceptarea unor efecte comerciale prezentate de clienţi la platã

413 = 411

2. Diferenţele favorabile de curs valutar la închiderea exerciţiului

413 = 477

3. Reluarea diferenţelor de curs valutar nefavorabile de la închiderea exerciţiului

413 = 476

b) Micşorarea creanţelor

1. Cu efectele comerciale primite de la clienţi, respectiv la avalizarea cambiilor şi biletelor de ordin.

5113 = 413

2. Reluarea diferenţelor favorabile de curs valutar

477 = 413

3. Diferenţele nefavorabile de curs valutar la lichidarea efectelor de primit în devize

665 = 413

4. Diferenţele nefavorabile de curs valutar la închiderea exerciţiului

476 = 413

5. Sumele încasate de la clienţi prin contul curent.

5121 = 413

4.4.Contul 416 „ Clienţi incerţi ”

Contul 416 „Clienţi incerţi” ţine evidenţa clienţilor incerţi, rău platnici dubioşi sau aflaţi în
litigiu. Este un cont de activ. Se debitează cu valoarea bunurilor livrate, prestaţiilor efectuate sau a
lucrărilor executate clienţilor care se dovedesc rău platnici, dubioşi, incerţi sau în litigiu.
Se creditează cu sumele încasate de la clienţi incerţi sau în litigiu sau cu sumele trecute pe pierderi cu
prilejul scăderi din evidenţă a clienţilor incerţi sau în litigiu, inclusiv taxa pe valoare adăugată aferentă.
Soldul debitor al contului reprezintă sumele datorate de clienţi incerţi sau în litigiu.

Contul 416 se debitează cu :

- contravaloarea creanţelor faţă de clienţi care se dovedesc rău platnici , dubioşi , incerţi, sau cu
care unitatea este în litigiu, preluate în acest cont prin creditul contului 411 ” Clienţi „ ;
- reluarea sumelor înregistrate ca diferenţe nefavorabile de curs valutar la închiderea
exerciţiului anterior pentru creanţe incerte în valută , prin creditul contului 476 „ Diferenţe de
conversie – cont de activ „
- diferenţe favorabile de curs valutar între valoarea de intrare şi cea de la sfârşitul exerciţiului ,
aferente creanţelor incerte în valută , prin creditul contului 477 „ Diferenţe de conversie – cont
de pasiv ”

Contul 416 se creditează cu:

CONTABILITATEA DECONTĂRILOR CU CLIENŢI 16


- sume recuperate încasate în conturile de disponibilităţi sau în numerar de la clienţi incerţi sau
în litigiu, prin debitul conturilor :
o 5121 „ Conturi la bănci în lei”
o 5124 „ Conturi la bănci în devize”
o 531 „Casa”
- diferenţe nefavorabile de curs valutar, rezultate la închiderea exerciţiului, aferente creanţelor
incerte sau în litigiu, exprimate în devize , prin creditul contului 476 „ Diferenţe de conversie -
activ „
- reluarea la începutul anului a sumelor înregistrate ca diferenţe favorabile de curs valutar, la
închiderea exerciţiului anterior, prin debitul contului 477 „ Diferenţe de conversie - cont de
pasiv „
- creanţe ce se constată a fi definitiv nerecuperabile , scoase din activ prin debitul conturilor:
o 654 „ Pierderi din creanţe”
o 4427 „TVA colectată” deoarece TVA a fost înregistrată la 4427 în momentul facturări şi
a fost decontată bugetului de stat în luna respectivă, la constatarea pierderi creanţei se
va diminua obligaţia faţă de buget prin debitarea contului 4427
- diferenţe de curs valutar nefavorabile rezultate ca urmare a încasări unor creanţe în devize, ce
figurau ca incerte sau litigioase, prin debitul contului 665 „ Cheltuieli din diferenţe de curs
valutar”

Soldul debitor reprezintă sumele datorate de clienţi dubioşi, incerţi sau cu care unitatea
patrimonială se află în litigiu.

Concomitent cu constatarea caracterului incert al creanţei şi transferarea ei în contul 416, aplicând


principiul prudenţei, se va proceda la constituirea unui provizion pentru deprecierea creanţelor, cu
suma probabilă a pierderilor. Nivelul acestui provizion se va stabili fără a lua în calcul TVA şi se va
aprecia pentru fiecare creanţă în parte ţinând cont de circumstanţe, provizionul constituit se va reflecta
în contabilitate cu ajutorul contului 491 „ Provizioane pentru deprecierea creanţelor – clienţi „

Exemple de operaţiuni cu contul 416 „ Clienţi incerţi”

a) Creşterea creanţelor

1. Clienţi rãi platnici, dubioşi, etc.

416 = 411

2. Reluarea diferenţelor de curs valutar la închiderea exerciţiului

416 = 476

b) Micşorarea creanţelor

1. Diferenţele favorabile de curs valutar înregistrate la închiderea exerciţiului

477 = 416

2. Diferenţelor nefavorabile de curs valutar aferente clienţilor incerţi

665 = 416

3. Diferenţelor nefavorabile de curs valutar la închiderea exerciţiului

476 = 416

4. Sumele încasate prin contul curent şi prin casã

5121 = 416
5311 = 416

CONTABILITATEA DECONTĂRILOR CU CLIENŢI 17


5. Sumele trecute pe pierderi, inclusiv TVA aferentã

% = 416
654
4427

4.5.Contul 419 „ Clienţi – creditori”

Contul 419 „ Clienţi – creditori” este un cont de pasiv care exprimă obligaţiile unităţilor
patrimoniale faţa de clienţi lor pentru avansurile sau aconturile încasate de la aceştia. Aceştia se vor
lichida apoi prin decontarea lor, pe seama facturări livrărilor sau prestaţiilor ulterioare, urmând a se
încasa doar diferenţa între nivelul total al facturări şi avansul sau acontul deja primit. Se creditează cu
sumele încasate de la clienţi reprezentând avansurile pentru livrări de bunuri, prestări de servicii sau
executări de lucrări şi se debitează cu decontarea avansurilor încasate de la clienţi. Soldul contului este
creditor şi reprezintă sumele datorate clienţilor

Contul 419 se creditează cu:

- sumele încasate de la clienţi, sub formă de avansuri sau de aconturi pentru livrări, executări
sau prestări viitoare, prin debitul conturilor care arată modalitatea de încasare: 512 „Conturi
curente la bănci” şi 531 „Casa”;
- valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire facturate clienţilor prin debitul
contului 411 „Clienţi”;
- diferenţele nefavorabile de curs valutar, la închiderea exerciţiului, aferente avansurilor primite
în devize şi nedecontate încă, prin debitul contului 476 „Diferenţe de conversie- activ”;
- la începutul anului următor, cu reluarea sumelor reprezentând diferenţele favorabile de curs
valutar, înregistrate la sfârşitul anului precedent, prin debitul contului 477 „Diferenţe de
conversie -pasiv”
Se debitează cu:
- valoarea avansurilor sau aconturilor primite, decontate clienţilor pe seama livrărilor de
bunuri, a prestărilor de servicii sau executărilor de lucrări, facturate acestora, prin creditul
contului 411 „Clienţi”;
- diferenţele favorabile de curs valutar constatate cu ocazia decontării avansurilor în devize, prin
contul 765 „Venituri din diferenţele de curs valutar”;
- valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire primite de la clienţi, prin creditul
contului 411 „Clienţi”;
- valoarea ambalajelor care circulă în sistem de redistribuire nerestituite de clienţi, prin contul
708 „Venituri din activităţi diverse”;
- diferenţele favorabile de curs valutar aferente avansurilor primite în depozite, şi nedecontate
până la sfârşitul anului, prin creditul contului 477 „Diferenţe de conversie -pasiv”;
- reluarea la începutul anului a sumelor reprezentând diferenţele nefavorabile de curs valutar
înregistrate la sfârşitul exerciţiului precedent, prin creditul 476 „Diferenţe de conversie -activ”;
Soldul creditor al contului reprezintă datoriile unităţii faţă de clienţi pentru avansurile sau
aconturile primite şi nedecontate încă.

Exemple de operaţiuni cu contul 419 „ Clienţi-creditori”:

a) Creşterea obligaţiilor ( datoriilor )

1. Sumele încasate de la clienţi (avans) prin contul curent sau prin casã

5121 = 419
5311 419

2. Valoarea ambalajelor care circulã în sistem de restituire, facturate clienţilor

411 = 419

CONTABILITATEA DECONTĂRILOR CU CLIENŢI 18


3. Diferenţele nefavorabile de curs valutar aferente avansului în devize de la clienţi, la închiderea
exerciţiului

476 = 419

4. Reluarea diferenţelor de curs valutar la închiderea exerciţiului

477 = 419

b) Scăderea obligaţiilor ( datoriilor )

1) Diferenţele favorabile de curs valutar, aferente avansurilor în devize de la clienţi

419 = 765

2) Diferenţele favorabile de curs valutar la închiderea exerciţiului

419 = 477

3) Valoarea ambalajelor care circulã în sistem de restituire, primire de la clienţi

419 = 411

4) Reluarea diferenţelor nefavorabile de curs valutar

419 = 476

5) Valoarea ambalajelor care circulã în sistem de restituire – nerestituite de clienţi.


419 = 708

CONTABILITATEA DECONTĂRILOR CU CLIENŢI 19


MONOGRAFIA

1. În datam de 15.01.2001 produsele finite obţinute se vând cu facturi ce urmează a se


definitiva ulterior către S.C. Media SRL, plata fiind făcută prin efecte comerciale.

5.900.000 418 = %
701 5.000.000
4428 900.000

Se definitivează factura şi se primeşte efectul:

5.900.000 411 = 418 5.900.000

Se înregistrează efectele de primit:

5.900.000 413 = 411 5.900.000

Primirea efectului:

5.900.000 5112 = 413 5.900.000

Încasarea efectelor:

5.900.000 5121 = 5112 5.900.000

Transferul TVA neexigibilă la TVA colectată

900.000 4428 = 4427 900.000

2. În data de 15.02.2001 se vând către SINGLE SRL produsele reziduale rezultate în urma
procesului de producţie care au fost recondiţionate plata făcânduse în numerar:

177.000 5311 =
%
703 150.000
4427 27.000
3. În data de 16.02.2001 se descarcă gestiunea pentru producţia stocată care a fost
valorificată

2.350.000 711 = %
345 2.500.000
346 100.000
348 -250.000

4. În data de 17.02.2001 se vând către USAB animale şi păsări obţinute din producţie proprie
cu factură:

531.000 411 = %
701 450.000
4427 81.000

5. În data de 17.02.2001 se descarcă gestiunea pentru animalele şi păsările care au fost


obţinute din propria producţie:

305.000 711 = %

CONTABILITATEA DECONTĂRILOR CU CLIENŢI 20


361 325.000
368 -20.000

6. În data de 20.02.2001 se efecuează un pentru CIFA SA de mărfuri:

236.000 411 = %
704 200.000
4427 36.000

7. În vederea executări unei lucrări SC TRONIC SRL depune un avans :

300.000 5121 = 419 300.000


8. Evidenţa facturi pentru
lucrarea prestată pentru SC TRONIC SRL:

1.180.000 411 = %
704 1.000.000
4427 180.000

9. Încasarea facturii SC TRONIC SRL mai puţin avansul care a fost încasat:

% = 411 1.180.000
300.000 419
880.000 5121

10. Vânzarea de mărfuri prin magazinul propriu:

1.416.000 5311 = %
707 1.200.000
4427 216.000
11. Descărcarea gestiuni pentru mărfurile care au fost vândute de magazin:

% = 371 1.200.000
960.000 607
240.000 378

CONTABILITATEA DECONTĂRILOR CU CLIENŢI 21


6. CONCLUZII

Unitatea SC BUSTER SRL are mai multe planuri pe care îşi desfăşoară activitatea. Are ca
obiect de activitate atât achizţionarea de materii prime în vederea prelucrări, în urma acestui proces
rezultând produsele finite pe care le desface atât prin magazinele proprii cât şi către alţi comercianţi
precum şi creşterea de animale pe care le comercializează. Mai activează şi în comerţul de mărfuri
asigurând şi transportul pentru acestea şi pentru alte unităţi contra cost. De asemenea mai prestează
servicii diferiţilor terţi.
Calitatea produselor livrate şi a serviciilor au impus unitatea în faţa concurenţei, gama de
produse oferite fiind corespunzătoare unor înalte standarde de calitate. Produsele comercializate
adresânduse unei clientele mai pretenţioase, amplasarea firmei în acest sens fiind chiar în locul
potrivit.

Din monografie se observă că:

- unitatea înregistrează profit;


- societatea colaborează cu mai multe firme în vederea comerţului cu acestea;
- societatea deţine monopolul în zonă pentru anumite servicii şi produse;
- unitatea are o ofertă vastă de produse şi servicii oferite clienţilor;
-

CONTABILITATEA DECONTĂRILOR CU CLIENŢI 22


CONTABILITATEA DECONTĂRILOR CU CLIENŢI 23