CURS 8

EXEMPLUL 76 (deducerea puritatii enantiomerice in cazul S-1-feniletilaminei) 1

6.3.3.2. Utilitatea reactivilor de deplasare chimica (CSR) 2
EXEMPLUL 77 (complexarii asupra deplasarilor chimice in cazul 1-feniletilaminei) 3
EXEMPLUL 78 (riscul utilizarii unui CSR racemic) 4
6.3.4. Agenti de solvatare chirali (Chiral Solvating Agents, CSA): derivatizarea "dinamica" 6
6.3.4.1. Problema 6
6.3.4.2. Utilizarea agentilor de solvatare chirali si enantiopuri 7
EXEMPLUL 79 (determinarea configuratiei absolute in cazul enantiomerilor esterului metilic al alaninei) 8
6.3.4.3. Concluzii 9
6.4. Cromatografia 10
6.4.1. Problema in contextul sintezei asimetrice 10
6.4.2. Aspecte generale 11
6.4.3. Mecanisme generale de separare cromatografica a enantiomerilor 14
EXEMPLUL 80 (“regula celor trei puncte”: complementaritatea in cazul modelului fluoroalcoolilor) 15
EXEMPLUL 81 (separarea prin HPLC a enantiomerilor alaninei N- si O-derivatizate depusa pe suport de silicagel, cu ajutorul S-
leucinei N- si COOH-derivatizate si imobilizata pe silicagel) 16
EXEMPLUL 82 (separarea prin HPLC a enantiomerilor alchilarilcarbinolilor chirali de catre R-fenilglicina N-derivatizata si depusa pe
suport siloxanic) 17

Modificarile ulterioare asupra continutului, operate de catre autor, nu fac obiectul vreunei notificari prealabile.
 ,Mircea Darabantu Sinteza organica fina a compusilor chirali C-8 1
EXEMPLUL 76: deducerea puritatii enantiomerice in cazul (S)-1-feniletilaminei
Friebolin, H., Basic One- and Two Dimensional NMR Spectroscopy, VCH Verlagsgesellschaft/VCH: Weinheim/New York, NY, 1991, p. 93, 263-291

Rapoarte CH3
CH3 H3C
molare CF3
S R
Substrat : CSR  (+)-CSR  NH2
3
H 4
Eu(tfc)3
 Ph 1
_
1:1  R O
H3C O
(+)-CSR (Eu3+)1/3
 Observatii:
2:1   i) analiza indica doar puritatea enantiomerica a
} compusului nu insa si configuratia sa absoluta
(determinata anterior, printr-o alta metoda).
ii) pe tot parcursul analizei apar strict semnale unice
  pentru fiecare proton sau grupare ceea ce
3:1
} confirma puritatea enantiomerica (in limitele de
precizie ale metodei RMN).
iii) trebuie observata dezecranarea tuturor semnalelor
4:1   in raport cu spectrul de referinta concomitent cu
} rezolvarea tot mai buna a unora dintre ele, e.g.
protonii aromatici.
 iv) analiza consta, intotdeauna, din adaosul progresiv
5:1  } de CSR, in cantitati riguros cunoscute si inregistrarea
spectrului dupa fiecare adaos.
v) de regula, analiza se opreste la un raport echimolar
“  proba : CSR deoarece la exces de CSR spectrul nu
6:1
} mai este interpretabil.

7:1 “ 
}


Substrat } “
liber
,Mircea Darabantu Sinteza organica fina a compusilor chirali C-8 2
6.3.3.2. Utilitatea reactivilor de deplasare chimica (CSR)
In afara reactivilor de deplasare chimica, CSR, chirali, sunt in practica curenta si analogi achirali, de exemplu:
H H
(H3C)3C C(CH3)3 (H3C)3C CF2CF2CF3
_ _
O O O O
(Eu3+)1/3 Eu(dpm)3 (Eu3+)1/3 Eu(fod)3

Tris(dipivaloylmethanato)-Eu(III) Tris(1,1,2,2,3,3,3-heptafluoro-
7,7-dimethyl-4,6-octandionato)-Eu(III)
Indiferent de natura lor, chirala sau achirala, ei ofera si posibilitatea altor investigatii structurale.
Complexarea substratului (non-)racemic de catre CSR este un fenomen dinamic si reversibil.
Sunt luate in considerare numai doua specii ca fiind implicate in echilibru de forma:
S ' Sc
S: Substratul organic analizat [(non-)racemic, enantiopur, achiral, etc.]
Sc: Complexul rezultat din interactia substratului organic cu CSR
Se admite faptul ca, la stabilirea echilibrului, nu mai exista CSR ca atare (liber) ci numai inglobat in Sc.
Spectrul 1H-RMN, inregistrat in prezenta CSR reda totdeauna deplasari chimice medii, intre doua ambiante : S si Sc.
Pentru o aceeasi grupare (proton) exista totdeauna relatia liniara de mediere ponderata:
δcitit = xS × δS + xSc × δSc
δcitit = deplasarea chimica (ppm) a unui proton (grupari) din substrat, determinata experimental, in prezenta unei cantitati
cunoscute de CSR: valoare medie ponderata intre deplasarile ei chimice in celor doua ambiante, S si Sc.
δS = deplasarea chimica (ppm) a aceluiasi proton (grupari) in substratul liber, determinata experimental in absenta CSR
(din “spectrul de referinta”) : spectrul initial (e.g. xS = 1.00).
δSc = deplasarea chimica (ppm) a aceluiasi proton (grupari), in ambianta complexului rezultat Sc: necunoscuta
xS = fractia molara a Substratului, cunoscuta initial, ca si cantitate de proba exact cantarita pentru analiza
xSc = fractia molara a complexului rezultat: se aproximeaza intotdeauna ca fiind, de fapt, egala cu cea a CSR, cunoscuta
ca si cantitate exacta, utilizata in analiza.
,Mircea Darabantu Sinteza organica fina a compusilor chirali C-8 3
echilibru rapid
δS S Sc δSc
(apriori (de determinat)
δcitit
cunoscuta)
(pe parcursul analizei)
EXEMPLUL 77: influenta complexarii asupra deplasarilor chimice in cazul 1-feniletilaminei
δCH3citit = xS × δCH3S + xSc × δCH3Sc
CH3
CH3 CH3 CH3
Raport molar xS xSc δ S δ citit δ Sc S
S : CSR δS, S H NH2
Ph
“Spectrul de referinta” 1.000 0.000 1.40 1.40 -
+ (+)CSR ⇒ 7:1 0.875 0.125 2.37 9.16
δcitit rapid
+ (+)CSR ⇒ 6:1 0.857 0.143 2.60 9.79
+ (+)CSR ⇒ 5:1 0.833 0.167 3.25 12.48
+ (+)CSR ⇒ 4:1 0.800 0.200 3.59 12.35 H3C CH3
+ (+)CSR ⇒ 3:1 0.750 0.250 4.07 12.21 CH3 CF3
R
S 3
+ (+)CSR ⇒ 2:1 0.666 0.334 4.78 11.51 NH2
4
Eu(tfc)3
H 1
_
O
+ (+)CSR ⇒ 1:1 0.500 0.500 5.95 10.50 Ph R
H3C O
δSc, Sc (+)-CSR (Eu3+)1/3
δCHcitit = xS × δCHS + xSc × δCHSc

Raport molar xS xSc δCHS δCHcitit δCHSc

S : CSR
“Spectrul de referinta” 1.000 0.000 4.16 4.16 -
+ (+)CSR ⇒ 7:1 0.875 0.125 5.29 13.20
+ (+)CSR ⇒ 6:1 0.857 0.143 5.62 14.37
+ (+)CSR ⇒ 5:1 0.833 0.167 6.39 17.51
+ (+)CSR ⇒ 4:1 0.800 0.200 6.80 17.36
+ (+)CSR ⇒ 3:1 0.750 0.250 7.53 17.64
+ (+)CSR ⇒ 2:1 0.666 0.334 8.60 17.45
,Mircea Darabantu Sinteza organica fina a compusilor chirali C-8 4
Utilizarea CSR sub forma de racemic este riscanta, furnizand informatii ambigui.
EXEMPLUL 78:
Situatia I: este P(R) enantiopur ?
(+)CSR P(R)
P(R)•(-)CSR ' (±)CSR + P(R) ' P(R)•(+)CSR
Racemic ? (-)CSR P(R)
clar
Set propriu de Specii Set propriu de 2 seturi de semnale
1
semnale H-RMN diastereomere semnale 1H-RMN de intensitate egala

Situatia II: dar daca avem un amestec xP(R) + yP(S) ? (x ≠ y, e.g. x > y)
Pereche de enantiomeri
neseparabila in 1H-RMN

0.5 y [P(S)•(-)CSR] + 0.5 y [P(S)•(+)CSR] ' yP(S) + (±)CSR + xP(R) ' 0.5x [P(R)•(-)CSR] + 0.5x [P(R)•(+)CSR]

Pereche de enantiomeri neseparabila in 1H-RMN

0.5 y [P(S)•(-)CSR] enantiomer cu 0.5x [P(R)•(+)CSR] : Set propriu de semnale 1H-RMN de intensitate 0.5 (x+y)
Specii diastereomere P(S)•(-)CSR P(R)•(+)CSR
intre ele
0.5 y [P(S)•(+)CSR] enantiomer cu 0.5x [P(R)•(-)CSR] : Set propriu de semnale 1H-RMN de intensitate 0.5 (x+y)
P(S)•(+)CSR P(R)•(-)CSR
Spectrul 1H-RMN va arata tot 2 seturi de semnale de intesitate egala.
Concluzie: situatiile I si II nu pot fi diferentiate cu ajutorul unui (±)CSR racemic.
,Mircea Darabantu Sinteza organica fina a compusilor chirali C-8 5
Observatii finale:
i) sarurile lantanidelor prezentate (Eu3+, Yb3+, etc.) sunt acizi Lewis duri.
ii) capacitatea lor de complexare se manifesta cel mai bine, evident, asupra liganzilor de acceasi natura,
adica cei care contin atomi ca si baze Lewis dure.
iii) afinitatea de complexare fata de acesti CSR scade in ordinea (aproximativa):
Amine primare > Compusi hidroxilici > Cetone > Aldehide > Eteri > Esteri > Nitrili
iv) optional, poti fi folositi la complexarea sulfoxizilor, arsinelor si amino-acizilor.
v) nu pot fi folositi la analiza acizilor carboxilici care descompun sarurile lantanidelor.
vi) influenta dezecrananta a sarurilor lantanidelor se manifesta cel mai pregnant asupra protonilor “mobili”:
-NH- si -OH atasati de atomi cu mare capacitate de coordinare.
Practica de principiu a analizei 1H-RMN in prezenta CSR tine cont de urmatoarele aspecte:
- majoritatea sarurilor lantanidelor sunt (foarte) higroscopice.
- majoritatea sarurilor lantanidelor sunt (foarte) scumpe.
a) analiza debuteaza intotdeauna cu inregistrarea spectrului 1H-RMN de referinta.
b) compusul organic (S, viitorul ligand), solventul RMN si CSR sunt perfect anhidri.
c) diferitele rapoarte molare S : CSR se realizeaza prin adaos treptat de cantitati precis determinate de CSR peste
proba anterior analizata (vezi EXEMPLUL 77).
d) depasirea raportului echimolar prin exces de CSR fata de substrat nu este recomandabila deoarece spectrul
devine foarte dificil de interpretat datorita semnalelor (tot mai) largi care apar.
e) sunt recomandabile concentratiile diluate (0.10 - 0.25 M).
Whitesides, G.M.; Lewis, D.W., J. Am. Chem. Soc., 1970, 92, 6979-6980
Sievers, R.E., Nuclear Mangetic Resonance Shift Reagents; Academic New-York, 1973
Sullivan G.R. in Topics in Stereochemistry; E.L.Eliel, N.L.Allinger, Eds.; Wiley-Interscience: New-York, 1978; Vol. 10, p 287-329
Fraser, R.R. in Asymmetric Synthesis; J.D.Morrison, Ed.; Academic: Orlando, 1983; Vol. 1, p 173-196
Goering, H.L.; Eikenberg, J.N.; Koermer, G.S., J. Am. Chem. Soc., 1971, 93, 5913-5914
Fraser, R.R.; Petit, M.A.; Saunders, J.K., J. Chem. Soc., Chem. Commun., 1971, 1450-1451
Darabantu, M.; Maiereanu, C.; Silaghi-Dumitrescu, I.; Toupet, L.; Condamine, E.; Ramondenc, Y.; Berghian, C.; Plé, G.; Plé, N., Eur. J. Org. Chem., 2004,
12, 2644-2661
,Mircea Darabantu Sinteza organica fina a compusilor chirali C-8 6
6.3.4. Agenti de solvatare chirali (Chiral Solvating Agents, CSA): derivatizarea "dinamica"
6.3.4.1. Problema
Definitie: sunt compusi organici (inclusiv solventi) enantiopuri in prezenta carora, la dizolvarea unui (non-)racemic,
dezvolta cu componentii acestuia modele de solvatare diastereomere intre ele, diferentiabile prin RMN.
Interactiunea CSA cu un (non-)racemic poate fi descrisa similar cu cea intalnita in cazul CSR:
P(x%R + y%S ) + CSA (100% R) ' x% [P(R)•CSA(R)] + y% [P(S)•CSA(R)]
Proba (amestecul Enantiopur Amestec de solvatati diastereomeri de
de enantiomeri) compozitie identica cu cea dintre
enantiomerii din amestecul initial
KS (+)CSA KR
[P(S)•(+)CSA] + [P(R)•(+)CSA]
P(S), P(R)

(+)CSA: agentul chiral de solvatare enantiopur

P(S) si P(R): componentii amestecului de enantiomeri
[P(R)•(+)CSA] si [P(S)•(+)CSA]: cei doi solvatati rezultati aflati in relatie de diastereomerie
KS si KR : constantele de echilibru de solvatare
Echilibrele de mai sus sunt complet deplasate inspre speciile diastereomere solvatate la un exces de cca. 5:1
(+)CSA : P(x%R + y%S ).
Desi solvatarea este un fenomen dinamic, in conditiile deplasarii complete a echilibrelor inspre solvatatii
diastereomeri, parametrii RMN cititi in spectru se refera, in mare masura, la aceasta ambianta: devine posibila
inclusiv determinarea configuratiei absolute.
Cele mai raspandite interactiuni de solvatare sunt:
i) prin legaturi de hidrogen
ii) prin interactii acido-bazice
Raban, M.; Mislow, K., Tetrahedron Lett., 1965, 4249-4253; Pirkle, W.H. J. Am. Chem. Soc., 1966, 88, 1837

Cei mai cunoscuti, utilizati si comericali agenti chirali de solvatare sunt:

Weisman, G.R. in Asymmetric Synthesis; J.D.Morrison, Ed.; Academic: Orlando, 1983; Vol.1, p 153-171.
,Mircea Darabantu Sinteza organica fina a compusilor chirali C-8 7
CF3
Ar: Separa: hidroxiesteri, arilalchilamine
Ar OH amino esteri, oxirani, lactone, fosfinoxizi,
Phenyl 1-Naphthyl 9-Anthryl aminoxizi, sulfoxizi
1-(Aryl)trifluoroethanols (S)-(+)-TFPE (S)-(+)-TFNE (S)-(+)-TFAE

CH3 Separa: sulfoxizi, fosfinoxizi, alcooli benzilici secundari,

Ar: N-ftalimido aminoacizi, acizi-2-aril carboxilici, hidroxiesteri
Ar NH2
1-(Aryl)ethyl amines Phenyl 1-Naphthyl
(R)-(+)-PEA (R)-(+)-NEA
Me N Separa: alcooli
F3C * OMe OMe Quinine secundari si tertiari
Ph COOH Me benzilici
N N
3,3,3-Trifluoro-2-methoxy- Separa: binaftili
2-phenylpropanoic acid benzilamine secundare Tröger's Base
OH
Separa: tert-amine
diamine

Acesti CSA se utilizeaza, evident, in prezenta unor solventi de diluare deuterati, achirali, de uz curent in practica
analizelor prin RMN.
Prin adaosul lor, amestecul de enantiomeri din (non-)racemic (cu parametri RMN identici) devine amestec de
diastereomeri de solvatare (cu parametri RMN diferiti) dar:
i) diferentierea semnalelor RMN nu este insotita de dezecranare semnificativa (ca in cazul CSR).
ii) diferentierea semnalelor RMN este mai mica decat in cazul utilizarii CSR.
iii) ca si in cazul utilizarii CSR, diastereomerul mai complexat (cu CSR) sau mai solvatat (cu CSA) prezinta
deplasari chimice mai mari.
6.3.4.2. Utilizarea agentilor de solvatare chirali si enantiopuri
Determinarea configuratiei absolute si a excesului enantiomeric.
“Regula celor trei puncte”
Daca si numai daca exista certitudinea stabilirii a 3 (trei) interactiuni diferite intre enantiomerul de
configuratie necunoscuta si agentul de solvatare enantiopur (CSA) atunci configuratia absoluta a
acestuia poate fi stabilita prin comparatie cu aceeasi regula aplicata celuilalt enantiomer.
,Mircea Darabantu Sinteza organica fina a compusilor chirali C-8 8
a) Easson, C.H.; Stedman, E., Biochem. J., 1933, 27, 1257-1266; b) Ogston, A.G., Nature, 1948, 162, 963; c) Pikle, W.H.; Hoover, D.J. in Topics in
Stereochemistry; d) E. Eliel, N.L. Allinger, Eds.; Wiley-Interscience; New-York, 1982; Vol. 13, p 263-331; e) Pirkle, W.H.; Tsipouras, A., Tetrahedron Lett.,
1985, 26, 2989-2992
De exemplu, alcoolii benzilici trifluorurati enantiopuri pot dezvolta cele trei interactii deoarece contin:
1 - un inel aromatic inzestrat cu anizotropie magnetica
2 - un proton benzilic distinct si acidifiat de vecinatatea inelului aromatic si a gruparii CF3
3 - o grupare OH acidifiata de vecinatatea gruparii CF3 sau o grupare bazica NH2
Acesti trei factori structurali pot dezvolta trei interactii cu enantiomerul investigat pe baza de complementaritate:

C.I.P: R1 > R2 > B1 > B2 (B1 baza mai tare ca B2)

O H B1 R1 diastereomeri de O H B1 R2
F3C F3C
R R solvatare R S
Ar H B2 R2 Ar H B2 R1
Daca si numai daca se cunoaste a priori preferinta interactiunilor B1 ↔ OH si B2 ↔ CH atunci:
R2 in ambianta (R,R) este mai ecranat (aproape de Ar) decat in ambianta (R,S)
R1 in ambianta (R,S) este mai ecranat (aproape de Ar) decat in ambianta (R,R).
Interactiile de acest tip ca si corelatiile configurationale se aplica asa numitilor “soluti dibazici”.
EXEMPLUL 79: determinarea configuratiei absolute in cazul enantiomerilor esterului metilic al alaninei
δH
H CH3 δH + 0.028 ppm
δH
O H R O H
F3C N CH3 diastereomeri de F C
3
N S H
H H2 solvatare H H2
R R δH - 0.020 ppm
O O
Ph O Ph O
CH3 CH3
Intre cei doi diastereomeri de solvatare, diferentele intre deplasarile chimice utile sunt minore, totusi relevante.
Pirkle, W.H.; Beare,S.D., J. Am. Chem. Soc., 1969, 91, 5150-5151
,Mircea Darabantu Sinteza organica fina a compusilor chirali C-8 9
6.3.4.3. Concluzii
Metoda de Agent Determinari posibile Precautii
derivatizare utilizat majore
Statica Excesul Excesul Configuratia Parametri
diastereomeric enantiomeric absoluta RMN de
determinat
Chirali si Inutila Da Da δ (p.p.m.) In cazul operarii cu un
enantiopuri pe compusi cu pe compusi cu integralele substrat (non-)racemic, nu
(CDA) un singur un singur are loc, concomitent, si
centru chiral centru chiral rezolutia cinetica a
acestuia.
Achirali Inutila Da Nu δ (p.p.m.) Stabileste excesul
prin pe compusi cu integralele enantiomeric nu si
dimerizare un singur atribuirea acestuia.
centru chiral Dimerizarea este riguros
statistica.
Achirali prin Da Nu Da δ (p.p.m.) Se cunoaste configuratia
3
ciclizare pe compusi cu J (Hz) absoluta a materiei prime.
cel putin doua integralele Se cunoaste stereochimia
centre chirale derivatului ciclic.
Dinamica Reactivi de Inutila Da Nu δ (p.p.m.) Substratul nu distruge
deplasare mediate CSR.
chimica integralele Raportul molar Substrat :
chirali si CSR este maximum 1:1.
enantiopuri
(CSR)
Agenti de Inutila Da Da δ (p.p.m.) Sunt a priori cunoscute
solvatare mediate interactiile majore intre
chirali si integralele substrat si CSA.
enantiopuri
(CSA)
,Mircea Darabantu Sinteza organica fina a compusilor chirali C-8 10
6.4. Cromatografia
6.4.1. Problema in contextul sintezei asimetrice
Fiind definit obiectivul unei sinteze asimetrice ca si:
- produs (partial) diastereoselectiva ⇒ diastereomeri configurationali datorita polichiralitatii
- produs (partial) enantioselectiva ⇒ enantiomeri configurationali
atunci:
Analiza cromatografica a amestecurilor de diastereomeri se poate face prin metode traditionale standard, singura
problema fiind elucidarea configuratiei absolute a noilor centre chirale aparute (posibla, e.g. prin RMN).
Analiza cromatografica a amestecurilor de enantiomeri necesita convertirea lor prealabila sau temporara (in timpul
analizei) a relatiei sterice de enantiomerie in cea de diastereomerie (e.g. intr-o ambianta chirala si enantiopura).
Tendinata actuala majora consta din separarea directa a enantiomerilor prin cromatografie de gaz sau lichid cu
ajutorul fazelor stationare chirale si enantiopure (CSP, Chiral Stationary Phase).
Avantaje:
a) in cursul separarii enantiomerilor, nu are loc nici un fel de rezolutie cinetica: compozitia amestecului, ca
rezultat al analizei, este identica cu cea a probei luate in lucru.
b) pentru o clasa data de compusi, ordinea eluarii enantiomerilor este, de obicei, cunoscuta ceea ce face
posibila nu numai separarea si stabilirea puritatii enantiomerice ci si determinarea configuratiei absolute.
c) sensibilitatea detectiei prin GC (Gas Chromatography) sau HPLC (High-Performance Liquid Chromatography)
este mult superioara celei prin polarimetrie sau RMN: cantitati de proba de ordinul microgramelor sunt
suficiente.
d) acuratetea integrarii semnalelor (picurilor) cromatografice este mult superioara celei din spectrometria RMN:
cromatografia este, de departe, metoda preferata atunci cand precizia rezultatului este foarte importanta,
e.g. prin referire la o puritate enantiomerica (foarte) inalta.
e) metodele actuale permit si purificarea preparativa de pana la 100% e.e. a probei de analizat.
In cazul analizei unei noi clase de compusi chirali este necesar sa se cunoasca preliminar:
i) comportarea cromatografica a racemicului.
ii) ordinea de eluare a enantiomerilor prin corelare cu compusi de acelasi tip dar cu configuratie absoluta stiuta.
,Mircea Darabantu Sinteza organica fina a compusilor chirali C-8 11
6.4.2. Aspecte generale
Eluarea si separarea unei probe printr-o coloana cromatografica are loc in conditiile partitiei probei intre:
- faza stationara: un solid (GC si HPLC).
- faza mobila (eluentul): un gaz (GC) sau un lichid (HPLC).
Fie cazul extrem in care componentii probei nu interactioneaza deloc cu faza stationara: atunci se defineste ca timp
de eluare durata necesara ca faza mobila sa parcurga coloana, notat to.
In cazul in care componentii probei interactioneaza cu faza stationara, timpul de eluare este, evident, mai mare.
Interactiunea componentilor probei cu faza stationara se numeste r e t e n t i e.
Retentia unei componente din proba de catre faza stationara se poate defini in doua moduri:
- timp de retentie, tR
- raport de capacitate, K’
As As : cantitatea de proba aflata (adsorbita) in faza stationara
K' =
Am Am : cantitatea de proba aflata in faza mobila
K’ este o constanta de echilibru termodinamic
K’ se poate defini si cu ajutorul timpului de retentie :
tR - to tR : timpul de retentie al probei in coloana
K' = to : timpul de retentie al componentului care
to
nu interactioneaza cu faza stationara
(uzual este eluentul gazos sau lichid)
Fie o proba formata din doi enantiomeri P(S) si P(R) dintre care P(S) este eluat mai repede decat P(R).
Pentru a putea separa cromatografic cei doi componenti, este absolut necesar ca rapoartele lor de capacitate, K’S
respectiv K’R sa fie diferite: se defineste astfel factorul de separabilitate analitica α:
K'R K'R : raportul de capacitate pentru componentul tRR - to
α= din proba cu timp de retentie mai mare (tRR). α=
K'S tSR - to
K'S : raportul de capacitate pentru componentul
din proba cu timp de retentie mai mic (tSR).
,Mircea Darabantu Sinteza organica fina a compusilor chirali C-8 12
x
y x
K'S = z K'R = z

x
α= y

y wR

z
wS

Injectarea to tSR tRR

probei
Tinand cont de semnificatia termodinamica a rapoartelor de capacitate K’S si K’R [fiecare dintre ele indicand echilibrul
stabilit intre cantitatea de enantiomer Ss respectiv Rs din faza stationara si cantitatea de enantiomer Sm respectiv Rm din
faza mobila] avem:
[Sm] ' [Ss] si [Rm] ' [Rs]
K’S = [Ss] / [Sm] si K’R = [Rs] / [Rm]
Entalpiile libere ΔG corespunzatoare interactiunilor dintre enantiomerii probei de analizat si faza stationara enantiopura,
e.g. (+)CSP cu formare complecsilor de adsorbtie distereomeri aferenti [Ss]•(+)CSP si [Rs]•(+)CSP sunt:
ΔGS = -RT lnK’S si ΔGR = -RT lnK’R
Diferenta dintre aceste entalpii libere, ΔΔG este chiar factorul de separabilitate analitica, α:
ΔΔG = ΔGR - ΔGS = -RT(lnK’R - lnK’S) = -RT ln(K’R / K’S) = -RT lnα
Observatii:
,Mircea Darabantu Sinteza organica fina a compusilor chirali C-8 13
i) principiul convertirii unui amestec izoenergetic de enantiomeri intr-un amestec de diastereomeri (care nu
sunt izoenergetici !) se regaseste si in metodele cromatografice.
ii) cazul general descris mai sus poate fi privit si ca o derivatizare “dinamica” fiind vorba despre doua echilibre
de complexare cu formarea complecsilor diastereomeri de adsorbtie [Ss]•(+)CSP si [Rs]•(+)CSP.
iii) desi, in mod evident, valori ΔΔG mai mari inseamna o separare mai buna, in realitate, valorile uzuale sunt in
jur de doar 0.056 Kcal/mol (56 cal/mol), adica α in jur de 1.1 si chiar mai mici !.
De aceea, in afara de factorul de separare analitica α, in scopul unei separari cat mai eficace, se pune problema
amplificarii valorilor ΔΔG prin aceea ca numarul de echilibre (talere teoretice) sa poata fi marit considerabil (e.g.
coloane capilare cat mai lungi).
Se defineste in acest scop notiunea de Rezolutie cromatografica Rs:

tRR - tSR tRR-tSR tRR-tSR

Rs = Rs
wR + wS identic
tRR, tSR: timpii de retentie aferenti celor doi enantiomeri
wR, wS: largimea semnalelor la seminaltime
Precautii inerente:
Este posibila si racemizarea ambilor parteneri implicate wR wR
in echilibre:
- fie a amestecului de enantiomeri de analizat (ea
poate fi rapida sau lenta). wS wS

- fie a fazei stationare enantiopure (CSP) ceea ce

implica verificarea ei periodica cu o proba
standard.
- racemizarea se recunoaste prin aspectul α-MARE, coloana cu α-mic, coloana cu
cromatografic, fenomenul “coalescenta” a eficienta scazuta eficienta RIDICATA
picurilor.
,Mircea Darabantu Sinteza organica fina a compusilor chirali C-8 14

Racemizarea CSP pe proba standard: Racemizarea probei Racemizarea probei

capacitatea de separare a CSP viteza de racemizare viteza de racemizare
initiala, e.g. αi este mai mica decat este in crestere fata
racemizarea partiala a CSP viteza de separare. de viteza de separare
pana la racemizare
determina apropierea picurilor completa.
racemizare completa a CSP
asadar αf = 0.
Souter, R.W. Chromatographic Separations of Stereoisomers; CRC: Boca Raton, Fl, 1985
Allenmark, S.G. Chromatographic Enantioseparation Methods and Applications, 2nd Ed.; Ellis Horwood: Chichester, 1991
* * * Chiral Liquid Chromatography; W.J. Lough, Ed.; Blackie: Glasgow and London, 1989
* * * Chromatographic Chiral Separations; M. Zief; L.J. Crane, Eds.; Marcel Dekker: New-York, 1988
* * * Chiral Separations; D. Stevenson; I.D. Wilson, Eds.; Plenum: New-York, 1988
Koenig, W.A., The Practice of Enantiomer Separation by Capillary Gas Chromatography; Huethig: Heidelberg, 1987
König, W.A., Gas Chromatographic Enantiomer Separations with Modified Cyclodextrins; Hüthig Buch Gmbh: Heidelberg, 1992
* * * Chiral Separations by Liquid Chromatography. ACS Symposium Series 471; A. Satinder, Ed.; American Chemical Society: Washington, 1991

6.4.3. Mecanisme generale de separare cromatografica a enantiomerilor

Mecanismele generale de separare se bazeaza pe interactiunile diastereomere dintre enantiomeri si faza stationara
chirala CSP si enantiopura cu formarea complecsilor de adsorbtie aferenti.
Tipurile fundamentale de interactiuni exploatabile cu faze stationare chirale si enantiopure, CSP sunt:
a) legaturi de hidrogen
b) interactiuni π - π (π - stacking)
c) dipol-dipol
,Mircea Darabantu Sinteza organica fina a compusilor chirali C-8 15
“Regula celor trei puncte” se aplica si in aceste cazuri dar tipurile de interactiuni sunt mult mai variate decat in
cazul utilizarii agentilor de separare chirali CSA.
“Regula celor trei puncte”, aplicata interactiunilor intre enantiomerii de separat si CSP prevede faptul ca ele trebuie
sa fie, in majoritatea cazurilor, de tip donor-acceptor dintre care una, in mod obligatoriu, sa fie conditionata steric.
Nomenclatura specifica fenomenului este:
Faza stationara chirala enantiopura, CSP: “selector”
Enantiomerul de retinut: “selectand”
In acest scop, de maxima importanta este, evident, structura “selectorului”
De exemplu, s e l e c t o r u l trebuie sa contina:
1- o grupare alcoolica, donoare de legaturi de hidrogen: acida
2- un atom de hidrogen in pozitie benzilica, suficient de acid(ifiat)
3- un fragment aromatic cu densitate de electroni scazuta (“acid π”, acceptor de electroni) sau un
fragment aromatic cu densitate de electroni marita (“baza π”, donoare de electroni).
Evident, este respectata, in totalitate, regula complementaritatii ca si in cazul agentilor de solvatare chirali (CSA):
EXEMPLUL 80:
“Regula celor trei puncte”: complementaritatea in cazul modelului fluoroalcoolilor
C.I.P. B1 > B2 > acid π > R
3 3?
H B1 H B1
O 1 O 1
baza π acid π baza π R
C R C S
F3C 2 R F3C 2 acid
H B2 H B2 π
Selector Selectand Selector Selectand
Complecsi de adsorbtie (Complecsi tranzitorii) diastereomeri
e.g. tRR > tSR
i) in metoda HPLC selectorul (CSP) este legat (“imobilizat”) de un suport polimeric cu schelet siloxanic.
ii) metoda permite nu numai separarea celor doi enantiomeri ci si stabilirea configuratiei lor absolute.
,Mircea Darabantu Sinteza organica fina a compusilor chirali C-8 16
iii) metoda este, in general, c o s t i s i t o a r e drept care:
- se testeaza mai intai selectorul prin spectrometrie 1H-RMN.
- asadar, preliminar, selectorul va juca un rol de CSA enantiopur (Agent Chiral de Solvatare).
- daca intre diastereomerii de solvatare P(S)•(+)CSA vs. P(R)•(+)CSA exista o separare
promitatoare a semnalelor 1H-NMR se justifica legarea selectorului de un suport solid el
devenind mai departe CSP spre a furniza perechea de diastereomeri de adsorbtie P(S)•(+)CSP si
P(R)•(+)CSP
a) Dalgliesh, C.E., J. Chem. Soc. 1952, 3940-3942; b) Pirkle, W.H.; Pochapsky, T.C., Chem. Rev., 1989, 89, 347-362; c) Pirkle, W.H.; Pochatsky, T.C., J.
Am. Chem. Soc., 1987, 109, 5975-5982; d) Pirkle, W.H.; Pochatsky, T.C. Mahler, G.S.; Corey, D.E.; Reno, D.S.; Alessi, D.M., J. Org. Chem., 1986, 51,
4991-5000
EXEMPLUL 81:
Separarea prin HPLC a enantiomerilor alaninei N- si O-derivatizati (naftil respectiv metil), depusa pe suport de silicagel,
cu ajutorul (S)-leucinei N- si COOH-derivatizata (3,5-dinitrobenzoil respectiv izopropil) imobilizata pe silicagel

Suport polimeric i-Pr

Si Si Si Si Si Si Si Si
O O O O O O O de silicagel O O O
i-Pr N-(3,5-dinitrobezoyl)leucine O2N N-(3,5-dinitrobezoyl)leucine:
3
O O O CSP enantiopur imobilizat acid π N S SELECTAND
O2N i-Bu
3 pe silicagel: SELECTOR NO2 H
acid π N S 2 H
i-Bu 1
NO2 H α = 9.7 N (S)-N-(2-naphthyl)-alanine
1 2 H S methyl ester CSP enantiopur
N baza π O Me imobilizat pe silicagel:
baza π
S (S)-N-(2-naphthyl)-alanine SELECTOR
O Me methyl ester: SELECTAND
OMe
Suport polimeric
OMe Si
O
Si
O
Si
O
Si
O
Si
O
Si
O
Si
O
Si
de silicagel
1: interactiune π-stacking aromatica; 2, 3: legaturi de hidrogen
Rezultatul este analog daca rolurile se inverseaza: N-, si COOH derivatul alaninei joaca rol de CSP si sunt
separati, cu aceeasi eficienta, enantiomerii N- si O-derivatizati ai leucinei.
Pirkle, W.H.; Pochatsky, T.C., J. Am. Chem. Soc., 1987, 109, 5975-5982
Pirkle, W.H.; Pochatsky, T.C. Mahler, G.S.; Corey, D.E.; Reno, D.S.; Alessi, D.M., J. Org. Chem., 1986, 51, 4991-5000
,Mircea Darabantu Sinteza organica fina a compusilor chirali C-8 17
EXEMPLUL 82:
Separarea prin HPLC a enantiomerilor alchilarilcarbinolilor chirali de catre (R)-fenilglicina N-derivatizata si depusa
pe suport siloxanic

O O O O
Suport polimeric Si OEt Si OEt
cu schelet siloxanic
(CH2)3 (CH2)3
+ +
NH3 NH3
O O- O O-
1 1
H R H R
Ph H Ph H
O O
S R R H
(R)-Aminophenyl acetic acid H N H H N R
imobilizat pe suport 2 2?
baza π O baza π O
siloxanic prin interactiune
ionica (CSP)
O2N 3 O2 N 3

acid π acid π
NO2 NO2
Complecsi de adsorbtie (tranzitorii)
(R,S) mai stabil decat (R,R)
tSR > tRR
Trebuie observata derivatizarea preliminara a CSP enantiopur ca si amida a acidului 3,5-dinitrobenzoic ceea ce
aduce in CSP fragmentul acid π necesar interactiunii π - π cu amestecul de enantiomeri.