Seminar 2

3 martie 2010
08:10

Confirmarea = actul juridic unilateral prin care persoana care poate invoca nulitatea relativa a unui act
juridic civil renunta la aceasta (la invocare)
Non egal ratificare
Ratificarea = actul juridic unilateral prin care o terta persoana este de acord cu efectele produse

Speta 2

Prin oferta de donatie autentica facuta de A, acesta i-a oferit lui B posibilitatea de a dobandi dreptul de
proprietate asupra unui autoturism. Acest act a fost autentificat la 14 mai 2005. La 17 iunie 2005, oferta
a fost acceptata de B printr-o declaratie autentica.
Ulterior, la 15 decembrie 2005, cei 2 s-au casatorit. La 14 martie 2007 A a chemat in judecata pe B,
solicitand instantei sa o oblige sa ii restituie autoturismul.
Instanta a mai retinut ca la 20 februarie 2007, A i-a comunicat lui B o notificare prin care ii anunta
intentia de a revoca acea donatie. A si B erau despartiti in fapt de la 8 ianuarie 2007. Reclamantul si-a
motivat cererea in principal prin inexistenta unui contract de donatie, considerand ca oferta de donatie
si declaratia de acceptare nu au dus la incheierea valabila a unui contract de donatie, iar in subsidiar, pe
ideea ca a inteles sa revoce contractul de donatie, intentie comunicata lui B la 20 februarie 2007.

a) Ce va hotari instanta?
b) Dar daca A si B s-ar fi casatorit in februarie 2002 si ar fi divortat in octombrie 2006, ce solutie ar
pronunta instanta?

Contractul intre absenti = contractul incheiat intre persoanele care, in momentul incheierii
contractului, nu se afla in acelasi loc.
• Presupune mai multe acte juridice unilaterale
• Trebuie sa exista o oferta si o declaratie de acceptare
• Sunt despartite de un anumit interval de timp (cu conditia ca oferta sa nu fie revocata pana
in momentul in care este ratificata)
Daca legea cere o anumita forma, trebuie ca ambele acte sa imbrace acele forme.
Momentul incheierii contractului intre absentei este momentul in care ofertantul ia cunostinta de
acceptarea ofertei lui.
Locul: locul in care se afla ofertantul in momentul incheierii contractului

Donatia intre soti - in momentul incheierii, partile au calitatea de soti

Rezolvare:
a) Instanta va respinde cererea ca neintemeiata.
In momentul in care A a luat cunostinta de acceptarea ofertei lui de donatie, contractul de donatie
se considera incheiat. Nu mai este nevoie, asadar, de prezentarea partilor intr-un moment
ulterior, in acelasi loc, in vederea incheierii contractului de donatie. In cazul contractelor intre
absentei sunt suficiente oferta de a contracte si actul de acceptare a ofertei pentru incheierea
valabila a contractului.
Pe de alta parte, in temeiul art. 937 alin. 1 Codul Civil, donatiile intre soti sunt revocabile. Donatiile
intre soti sunt cele in care partile au calitatea de soti in momentul incheierii contractului. In speta,
contractul de donatie s-a incheiat inainte de momentul in care A si B s-au casatorit.
b) Donatia dintre soti a devenit irevocabila in momentul desfacerii casatoriei.
Instanta va respinge actiunea ca neintemeiata.
Din interpretarea teleologica si gramaticala a art. 937 alin.1. Codul Civil, reiese ca donatiile intre
soti sunt revocabile doar in timpul casatoriei. Daca ar fi revocabile si dupa desfacerea casatoriei,

Seminare Page 1
 soti sunt revocabile doar in timpul casatoriei. Daca ar fi revocabile si dupa desfacerea casatoriei,
ar inseamna ca legiuitorul sa foloseasca in cuprinsul textului un pleonasm.

Speta 3

La 10 martie 2007, A si B au incheiat un contract sub semnatura privata prin care B s-a obligat sa
renoveze apartamentul lui A in schimbul sumei de 3000 de euro. La 17 martie 2007, B a decedat, lasand
ca unic mostenitor pe C.
Prin actiunea intentata la 3 aprilie, A a solicitat obligarea lui C sa continuie executarea lucrarii prevazute
in contract.

Ce va hotari instanta?

Rezolvare
Instanta va admite cererea si va obliga pe parat sa continue executarea lucrarii inceputa de B.
Obligatiile patrimoniale se transmit mostenitorilor cu 2 exceptii:
1) Obligatiile strict personale
2) Obligatiile cu caracter viager.
Obligatia lui B de a executa lucrarea nu este, din examinarea contractului, obligatie personala, caci
partile nu au stabilit ca B sa execute lucrarea personal. Doar coordonarea executarii lucrarii
trebuie facuta personal de B.

Daca B ar fi executat in mod obisnuit lucrari de genul celei stabilite in contractul incheiat cu A,
atunci se va prezuma ca A a incheiat contractul cu B in considerarea experientei pe care acesta din
urma o are in executarea unor asemenea lucrari. Caz in care obligatia lui B ar fi dobandit caracter
strict personal, ea neputand fi transmisa mostenitorilor sai.

Seminare Page 2
Seminar 3
4 martie 2010
10:15
Speta 1

Prin oferta de vanzare incheiata in forma autentica la 7 august 2005, A i-a propus lui B sa-I vanda un
apartament cu pretul de 70.000 euro. Oferta a ajuns la cunostinta lui B la 15 august 2005, iar B a
acceptat aceasta oferta printr-un inscris sub semnatura privata la 25 august 2005, pe care l-a comunicat
lui A la 28 august.

Prin actiunea intentata la 15 septembrie 2005, B a solicitat instantei sa-l oblige pe A sa se prezinte la un
birou notarial in vederea autentificarii contractului de vanzare-cumparare. Paratul a solicitat respingerea
actiunii aratand ca:
i. Actul de acceptare nu este valabil, nefiind incheiat in forma autentica
ii. Prin manifestarea sa de vointa, exprimata intr-un inscris sub semnatura privata la 26 august
2005, inscris ce a ajuns in posesia lui B la 3 septembrie, A urmarind sa obtina revocarea
ofertei facute
Ce va hotari instanta?
Rezolvare
Instanta va respinge actiunea ca neintemeiata.
Potrivit art. 37 Codul Comercial, daca prin oferta se propune incheierea unui contract
sinalagmatic, oferta poate fi revocata pana in momentul in care ofertantul ia cunostinta de
acceptarea ofertei lui (acesta este momentul incheierii contractului).
In speta, A a revocat oferta la 26 august, inainte de a lua cunostinta de acceptarea ofertei lui la 28
august 2005. Din acest motiv, aceasta impiedica incheierea contractului de vanzare-cumparare.
Actul de acceptare a ofertei este valabil, deoarece:
1) Legea nu impune ca actul de acceptare sa aiba aceeasi forma cu oferta de a contracta
2) Legea nu impune pentru contractul de vanzare-cumparare avand ca obiect un
apartament vreo forma pentru validitatea lui (acest contract este consensual - prin
simpla manifestare de vointa)

Speta 2

Prin declaratia autentificata la 10 martie 2008, B a acceptat succesiunea lui A. In urma mortii lui A au
ramas 2 mostenitori legali: B si C, fii defunctului. Ulterior, la 3 aprilie acelasi an, si celalalt mostenitor a
acceptat succesiunea. Prin actiunea intentata la 19 septembrie acelasi an, D i-a chemat in judecata pe B
si C, solicitand obligarea lor la plata sumei de 30 milioane de lei.
In motivarea cererii, reclamantul a aratat ca suma solicitata ii este datorata de defunct ca urmare a
imprumutului pe care I l-a acordat acestuia cu 2 luni inainte de moarte.
B a solicitat respingerea actiunii in cel priveste, pe motiv ca la 15 aprilie a dat o alta declaratie in forma
autentica din care rezulta ca renunta la mostenirea lui A.

Ce hotarare va pronunta instanta?

Rezolvare
Instanta va admite actiunea si va obliga pe fiecare din cei 2 parati la plata a cate 15 milioane de lei
(datoria este divizibila intre mostenitori).
In privinta actului de acceptare a mostenirii, nu exista nicio norma speciala care sa deroge de la
principiul irevocabilitatii actelor juridice civile. In consecinta, acest act este irevocabil, indiferent
daca intre timp succesiunea mai fusese acceptata de alt mostenitor.
Exista o norma speciala care se refera la actul de renuntare la mostenire, ce instituie conditiile in
care acesta poate fi revocat, norma care nu poate fi aplicata prin analogie actului de acceptare a
mostenirii (normele speciale sunt de stricta interpretare si aplicare).

Seminare Page 3
Seminare Page 4
Seminar 4
11 martie 2010
18:44
Speta 1

Prin actiunea intentata la 3 februarie 2000, A l-a chemat in judecata pe B solicitand instantei:
1. Sa constate ca intre B si C s-a incheiat in realitate un contract de donatie
2. Sa dispuna reductiunea acestui contract pana la limitele partii de care C poate sa dispuna,
de jumatate din mostenire
3. Sa-l oblige pe parat la plata unei sume de bani cu partea redusa din donatie
In motivarea cererii, reclamantul a arata ca autorul sau C, i-a vandut paratului un apartament cu
pretul de 60.000 de euro, dar partile au stabilit ca pretul sa nu se mai plateasca, ceea ce inseamna
ca in realitate s-a incheiat in contract de donatie. Aceasta donatie depaseste limita de jumatate de
mostenire de care C poate dispune.

Din inscrisurile depuse la dosar reiese ca la 15 august 1998, C i-a vandut lui B un apartament cu
pretul de 60.000 de euro.

La 10 iulie 1999, C a murit, lasand ca unic mostenitor pe A.

In dovedirea celor afirmate, reclamantul a mai solicitat proba cu martori.

Ce va hotari instanta in privinta probei cu martori?

Rezolvare:
Simulatie: tertilor de buna-credinta nu le este opozabil actul juridic secret, ci actul juridic aparent.
Contractul secret este anterior contractului public. (sau cel mult concomitent)

A = succesor universal --> poate sa devina tert ca sa poata ataca actul juridic care ii incalca
interesele
• Devenind tert, succesorul universal poate sa probeze

Instanta va ADMITE cererea.

Reclamantul invoca o simulatie in sensul ca afirma ca pe langa contractul public de vanzare -
cumparare, partile au incheiat un contract de donatie.

A este succesor universal al lui C fiindca dobandeste intregul patrimoniul al acestuia. In aceasta
calitate, el va dobandi in principiu toate drepturile si obligatiile patrimoniale ale autorului sau C, inclusiv
drepturile si obligatiile nascute din contractul de vanzare-cumparare si din eventualul contract de
donatie.
In aceasta calitate el nu ar mai putea ataca contractul de donatie, chiar daca acesta ii incalca un
drept propriu, anume dreptul asupra rezervei succesoale de jumatate din succesiune.
In temeiul principiului ocrotirii drepturilor subiective civile trebuie sa I se dea lui A posibilitatea de
a-si apara dreptul la rezerva succesorala, inclusiv prin atacarea actelor incheiate de autorul sau prin care
se incalca acest drept.
De aceea, el devine tert fata de actul care ii incalca acest drept, respectiv contractul de donatie
pretins. Pentru el, acest contract devine un fapt juridic pe care il va putea proba cu orice mijloc de
proba.

Speta 2
Prin contractul incheiat la 17 august 2007, A i-a transmis lui B dreptul de proprietate asupra unui
apartament, iar in schimbul acestuia, B i-a platit suma de 50 de milioane de lei si s-a obligat sa il intretina
pe C, fiul lui A, pana la sfarsitul vietii.
Prin actiunea intentata la 9 august 2009, C i-a chemat in judecata pe A si B solicitand instantei sa

Seminare Page 5
 Prin actiunea intentata la 9 august 2009, C i-a chemat in judecata pe A si B solicitand instantei sa
dispuna rezilierea contractului incheiat.
Din probele administrate, a rezultat ca din martie 2009, B nu si-a mai executat obligatia de
intretinere fata de C.

Ce va hotari instanta?

Rezolvare
Instanta va respinge cererea pentru lipsa calitatii procesuale active a reclamantului.
Suntem in prezenta unei stipulatii pentru altul fiindca C este tert in raport cu acel contract incheiat
intre A si B si dobandeste un drept din acesta desi nu a participat la incheierea lui.
Tertul nu poate cere rezolutiunea sau rezilierea unui contract fiindca art. 1021 C. Civil stabileste
aceasta posibiliate doar in favoarea partilor contractante.

Seminare Page 6
Seminar 5
17 martie 2010
08:12
Principiul validitatii aparentei in drept = regula de drept potrivit careia aparenta produce efecte juridice
Ex: cazul vanzarii lucrului altuia, in care cumparatorul este de buna-credinta. Vanzatorul este
proprietar aparent, fiindca la prima vedere el apare ca proprietar al bunului vandut fata de
cumparator.
Eroarea comuna = eroarea in care orice persoana in locul cumparatorului s-ar fi aflat
Eroarea este invincibila deoarece cu diligente normale, cumparatorul nu putea afla ca vanzatorul nu
este proprietarul lucrului vandut.
Daca sunt cumulative --> putem invoca principiul validitatii aparentei in drept

Speta

Prin actiunea intentata la 10 ianuarie 2008, Ministerul Public a solicitat anularea unui contract de
vanzare-cumparare incheiat intre A si B, pentru lipsa discernamantului lui A.
Din probele administrate, s-a retinut ca, la 22 august 2007, A i-a vandut lui B un apartament cu
pretul de 60.000 de euro. La 15 aprilie 2008, pe parcursul procesului, s-a pronuntat o hotarare
judecatoreasca ramasa irevocabila prin care A a fost pus sub interdictie.
La dosar s-au depus inscrisuri medicale din care reiese ca A suferea de o afectiune ce duce la lipsa
discernamantului.

a) Ce va hotari instanta?
b) Dar daca hotararea judecatoreasca de punere sub interdictie ar f ramas irevocabila la 19
decembrie 2007?

a) Instanta va respinge cererea Ministerului Public pentru lipsa calitatii procesuale active a
Ministerului Public.
In temeiul art. 45 Codul de procedura Civila, Ministerul Public poate introduce actiunile civile
necesare ocrotirii intereselor disparutilor, minorilor si persoanelor puse sub interdictie. Hotararea
judecatoreasca de punere sub interdictie produce efecte doar pentru viitor. De aceea, la data
introducerii actiunii A nu era o persoana pusa sub interdictie, ceea ce nu justifica dreptul Ministerul
Public de a introduce aceasta actiune.
b) Instanta va admite actiunea si va anula contractul de vanzare-cumparare incheiat intre A si
B.
Din interpretarea art. 45 Codul de procedura Civila, rezulta ca la data introducerii actiunii, A
trebuia sa fie pus sub interdictie. Nu se cere conditia punerii sub interdictie inca din momentul incheierii
contractului, pentru ca textul de lege mentionat nu prevede expres astfel. Scopul art. 45 este de a da
posibilitatea Ministerului Public sa ocroteasca interesele interzisilor judecatoresti, indiferent cu cat timp
inainte de introducerea actiunii au fost pusi sub interdictie.
Si persoana care, in momentul incheierii actului, ar avea discernamant si ulterior este pusa
sub interdictie, are nevoie de sprijinul Ministerului Public, daca printr-o asemenea actiune se urmareste
rasturnarea prezumtiei de existenta a discernamantului la momentul incheierii contractului.

Speta 2
La 4 iulie 2000, A i-a vandut lui B un apartament printr-un inscris sub semnatura privata cu pretul
de 53.000 euro. La 20 iulie 2000, B a descoperit ca A nu este proprietarul apartamentului.
Ulterior, la 5 august, B a dat o declaratie prin care a renuntat la intentarea actiunii in anulare. In
aceasta declaratie, sunt mentionate data incheierii contractului de vanzare-cumparare, continutul
contractului si faptul ca nu a stiut la momentul incheierii contractului de lipsa calitatii de proprietar a lui
A.
La 17 octombrie 2000, C, adevaratul proprietar al apartamentului, a murit, lasand ca unic
mostenitor pe B. Prin actiunea intentata la 13 martie 2001, B a solicitat anularea contractului incheiat
cu A, pe motiv ca acest contract a incalcat dreptul de proprietate al lui C.

Seminare Page 7
cu A, pe motiv ca acest contract a incalcat dreptul de proprietate al lui C.

Ce va hotari instanta?

Instanta va admite actiunea si va anula contractul de vanzare-cumparare incheiat intre A si B.

B putea cere anularea contractului de vanzare-cumparare pentru dol. Prin declaratia data la 5
august 2000, pierde dreptul de a intenta aceasta actiune, declaratia producand efectele unui act de
confirmare in privinta acelei cauze de nulitate mentionate in cuprinsul ei.
Pe de alta parte, C putea cere anularea contractului pentru incalcarea dreptului lui de proprietate
in temeiul:
1) Principiului garantarii proprietatii
2) Inexistentei unui text de lege care sa ii interzica aceasta posibilitate (ceea ce legea nu
interzice, inseamna ca permite)
3) Prin recunoasterea acestei posibilitati, nu se confunda nulitatea relativa cu cea
absoluta
Aceasta actiune in anulare (a lui C) este o actiune patrimoniala, care nu are caracter strict
personal, motive pentru care ea se transmite unicului mostenitor al lui C, B.

Seminare Page 8
Seminar 6
18 martie 2010
10:12

N - numarul anilor de prezenta

T - termenul este N + 2 (10-N)

Anii de prezenta sunt anii in care proprietarul bunul uzucapat a locuit in acelasi judet cu cel in care se
afla bunul.

Speta 1
Prin testamentul autentificat la 10 februarie 2005, A a dispus ca apartamentul sau sa revina dupa
moartea sa lui B. La 15 iunie 2006, A a donat acel apartament lui C, printr-un inscris sub semnatura
privata.
Printr-o hotarare judecatoreasca ramasa irevocabila la 19 noiembrie 2007, s-a constatat nulitatea
absoluta a contractului de donatie pentru nerespectarea formei autentice.
La 7 ianuarie 2008, A a murit, iar mostenirea sa a fost acceptata de catre D in calitate de frate si B
in calitate de mostenitor testamentar.
Prin actiunea intentata la 23 mai 2008, B l-a chemat in judecata pe D solicitand instantei sa il
oblige sa-I predea apartamentul.

a) Ce va hotari instanta?
b) Dar daca motivul pentru care contractul de donatie a fost anulat ar fi fost violenta, s -
ar modifica hotararea instantei?

a) Instanta va respinge cererea ca neintemeiata. Potrivit principiului ceea ce este nul, nu produce
efecte juridice, ar trebui ca donatia incheiata intre A si C sa nu produca niciun efect juridic. Totusi,
in temeiul articolul 923 Codul Civil, contractul de donatie lovit de nulitate va putea fi interpretat ca
un act de revocare a testamentului facut in favoarea lui B. Art. 923 stabileste un caz de
conversiune a actului de instrainare lovit de nulitate, dar care produce efecte ca un act de
revocare a unui legat anterior. Suntem in prezenta unei exceptii de la principiul ceea ce este nul,
nu produce efecte juridice. Din aceste motive, testamentul facut in favoarea lui B este revocat
astfel incat apartamentul se va transmite mostenitorului legal al proprietarului, respectiv lui D.
b) Instanta va admite cererea si va obliga pe parat sa predea reclamantului apartamentul in cauza.
Din interpretarea logica a art. 923 din Codul Civil din perspectiva regulii de interpretare unde legea
nu distinge nici interpretul nu trebuie sa distinga, ajungem la concluzia ca acest text de lege ar
avea in vedere toate cauzele de nulitate ale actului de instrainare. Totusi, din interpretarea
teleologica a acestui text, reiese ca legiuitorul a avut in vedere doar cauzele de nulitate care
presupun o manifestare libera si constienta a vointei instrainatorului, caci, in caz contrar s-ar
ajunge la concluzia ca actul valabil ar produce efecte chiar daca vointa instrainatorului nu a fost
libera si constienta, concluzie care nu poate fi admisa, caci s-ar ajunge la eludarea conditiilor de
validitate ale unui act juridic civil. Din acest motiv, nu va opera conversiunea, iar contractul de
donatie nu va putea fi interpretat ca un act de revocare a legatului, facut lui B. Se va aplica
principiul ceea ce este nul nu produce efecte juridice, astfel incat testamentul va produce efectul
transmiterii dreptului de proprietate al testatorului catre legatarul B in momentul mortii
testatorului.

Speta 2
Printr-un contract de vanzare-cumparare incheiat in forma autentica la 5 martie 2000, A i-a
transmis lui B dreptul de proprietate asupra unui teren de 7000 mp, cu pretul de 25.000 euro. B si -
a inscris dreptul de proprietate in cartea funciara la 12 martie 2000. Ulterior, B i-a donat lui C acel
teren printr-un contract autentic la 10 iulie 2007, iar C s-a obligat sa plateasca o suma de 15
milioane lei, pe care B o datora altei persoane. Printr-o hotarare judecatoreasca ramasa
irevocabila la 15 ianuarie 2008, s-a dispus anularea contractului de vanzare-cumparare incheiat

Seminare Page 9
irevocabila la 15 ianuarie 2008, s-a dispus anularea contractului de vanzare-cumparare incheiat
intre A si B pentru dol. Ulterior, la 15 februarie acelasi an, A i-a chemat in judecata pe B si C,
solicitand anularea contractului de donatie si rectificarea inscrierii in cartea funciara a lui C, in
sensul de a fi inscris A.

Ce va hotari instanta?

La o saptamana dupa incheierea contractului de donatie, C si-a inscris dreptul de proprietate in

cartea funciara.

Instanta va admite actiunea si va anula contractul de donatie, dispunand rectificarea inscrierii in

cartea funciara pe numele lui C, urmand a fi mentionat in calitate de proprietar al terenului, A.
Potrivit legii 7/1996, art. , daca subdobanditorul cu titlu gratuit a formulat cererea de inscriere in
cartea funciara cu cel putin 10 ani in urma introducerii actiunii in rectificare, el va ramane inscris in
continuare in cartea funciara.
In speta, C este subdobanditorul cu titlu gratuit, iar termenul de 10 ani nu s-a implinit. Din acest
motiv, se va aplica principiul anularii contractului de donatie ca act subsecvent, urmare a anularii
contractului de vanzare-cumparare ca act initial.

Seminare Page 10
Seminar 7
25 martie 2010
10:16

Speta 1

La 5 martie 1987, A i-a vandut lui B un teren de 850 mp cu pretul e 7700 lei. Contractul a fost constatat
printr-o chitanta in care sunt mentionate partile, bunul vandut, pretul si faptul ca pretul s -a platit si
terenul a fost predat in ziua incheierii contractului. Chitanta a fost intocmita intr -un singur exemplar.

La 4 iulie 1992, B l-a chemat in judecata pe A solicitand instantei sa pronunte o hotarare care sa tina loc
de act autentic de vanzare-cumparare. La dosar s-a mai depus o notificare adresata de reclamant
paratului prin care il invita la un birou notarial in vederea autentificarii contractului.

Ce va hotari instanta de judecata?

Potrivit legilor Legilor 58 si 59 din 1974 instrainarea terenurilor prin acte intre vii era interzisa.

Rezolvare
Contractul nu e valabil pt ca bunul nu este in circuitul civil.

Instanta va respinge actiunea ca neintemeiata. Contractul de vanzare-cumparare incheiat intre A

si B este lovit de nulitate absoluta ca urmare a incalcarii unei norme imperative ce interzicea
instrainarea terenurilor prin acte intre vii. In speta nu poate opera conversiunea actului juridic civil
deoarece conventia incheiata intre A si B nu este valabila nici ca un antecontract de vanzare -
cumparare (acesta ar da nastere in sarcina partilor la obligatia de a incheia contractul de vanzare -
cumparare, obligatie imposibil de executat in acea perioada). Antecontractul este lovit de nulitate
absoluta pentru acelasi motiv ca si contractul de vanzare-cumparare, terenul nu se afla in circuitul
civil. Daca am considera ca dupa 1990 antecontractul de vanzare-cumparare devine valabil, ar
inseamna ca legea noua sa se aplice chiar cauzei de nuliate a conventiei incheiate in 1987 si nu
doar efectelor nulitatii, fapt ce ar duce in mod evident la incalcarea principiului neretroactivitatii
legii civile noi. NU poate fi inlaturata aplicarea legilor 58 si 59 din 1974 pe ideea incalcarii
principiului dreptului de proprietate, principiu consacrat de constitutia in vigoare la acea data, caci
inlaturarea aplicarii acestora s-ar fi facut doar in cazul declararii lor ca neconstitutionale de catre
organul abilitat.

Speta 2
La 14 aprilie 1997, A i-a vandut lui B printr-un contract autentic un apartament cu pretul de 50000
de euro. B si-a inscris dreptul de proprietate in registrul de transcriptiuni si inscriptiuni imobiliare
dupa 1 saptamana de la incheierea contractului. Ulterior, la 9 octombrie 2004, B a incheiat un
contract de schimb cu C prin care in schimbul apartamentului situat in Bucuresti, B a dobandit un
alt apartament situat in Brasov.
Printr-o hotarare judecatoreasca ramasa irevocabila la 10 martie 2005, primul contract a fost
anulat pentru violenta pentru violenta exercitata de B impotriva lui A.
Prin actiunea intentata la 23 iunie 2005, A i-a chemat in judecata pe B si C solicitand anularea
contractului de schimb, obligarea lui C la predarea apartamentului din Bucuresti si inscrierea in
cartea funciara a reclamantului in calitate de proprietar al apartamentului din Bucuresti.

Ce va hotari instanta?

C si-a inscris dreptul de proprietate in cartea funciara la 5 zile dupa incheierea contractului de
schimb.

Seminare Page 11
Rezolvare
Instanta va admite actiunea.
In temeiul principiul anularii actului subsecvent ca urmare a anularii actului initial (contractul de
schimb este un contract subsecvent fata de contractul de vanzare-cumparare), instanta va dispune
anularea contractului de schimb, chiar daca C este de buna-credinta la incheierea acestuia
(principiul proprietatii avand o forta juridica superioara principiului ocrotirii bunei -credinta). Daca
C ar fi figurat in cartea funciara inscris in calitate de proprietar al apartamentului din Bucuresti,
timp de cel putin 3 ani, am fi fost in prezenta unei exceptii de la principiul mentionat, contractul
de schimb ramanand valabil (art. 36 si 38 alin.2 legea 7/96). Ca urmare, A va redeveni proprietarul
apartamentului si va avea posibilitatea sa-si exercite toate atributele proprietatii prin admiterea
capatului de cerere privind predarea apartamentului. C va putea obtine despagubiri de la B, pe
langa restituirea apartamentului lui (redobandirea dreptului de proprietate asupra apartamentului
din Brasov).

Seminare Page 12
Seminar 8
31 martie 2010
08:03

Actiunea in constatare = actiunea prin care reclamantul solicita instantei sa constate existenta unui
drept propriu impotriva paratului sau inexistenta unui drept al paratului

Speta 1
Prin contractul de imprumut incheiat la 25 februarie 2005, sub forma unui inscris sub semnatura
privata, A i-a imprumutat lui B suma de 500 milioane de lei, pe durata de 1 an, cu o dobanda lunara de
5%.

Prin actiunea intentata la 19 august 2008, A a solicitat instantei sa il oblige pe paratul B sa

plateasca suma de 500 milioane de lei si dobanzile lunare aferente de la data incheierii contractului pana
la data introducerii actiunii.

Paratul a solicitat respingerea actiunii ca prescrisa.

a) Ce va hotari instanta in privinta exceptiei prescriptiei?

Instanta va admite in parte exceptia prescriptiei, in privinta dreptului la actiune referitor la

dobanzile pe perioada februarie 2005 - iulie 2005 si va respinge exceptia prescriptiei ca
neintemeiata in privinta celorlalte pretentii ale reclamantului.

Dreptul de creanta avand ca obiect dobanzile conventionale este un drept accesoriu pe langa
dreptul de creanta avand ca obiect capitalul. Pe de alta parte, plata dobanzilor presupune prestatii
succesive astfel ca pentru fiecare dobanada lunara, termenul va curge termenul de prescriptie de
3 ani de la data scadentei fiecarei dobanzi, respectiv ultima zi a lunii respective.

In ce priveste dobanzile pe perioada februarie 2005 - iulie 2005, ele sunt prescrise fiindca a trecut
mai mult de 3 ani de la data scadentei fiecarei dobanzi pana la data introducerii actiunii.

In ce priveste dobanda pe august 2005, ea nu este prescrisa fiindca termenul de 3 ani curge de la
31 august 2005, si se implineste dupa momentul introducerii actiunii, la 31 august 2008.

Referitor la dobanda pe august 2008, instanta va retine ca actiunea este prematur formulata,
fiindca data scadentei acesteia este 31 august 2008.

a) Dar daca actiunea s-ar fi introdus la 14 aprilie 2009?

Instanta va respinge actiunea ca prescrisa.

Prescriptia dreptului la actiune avand ca obiect un drept principal duce la prescriptia dreptului de
actiune privind un drept accesoriu.

In speta, dreptul la actiune privind suma imprumutata s-a prescris, incepand de la 1 martie 2009.
Potrivit principiului mentionat, se va prescrie si dreptul la actiune avand ca obiect toate dobanzile.
Dreptul de creanta avand ca obiect dobanzile conventionale este un drept accesoriu pe langa
dreptul de creanta avand ca obiect capitalul.

Speta 2
Printr-o conventie incheiata la 17 aprilie 1972, A i-a recunoscut lui B un drept de trecere pe o
parte din terenul sau, cu scopul ca B sa aiba un acces mai usor la terenul proprietatea sa.

Seminare Page 13
parte din terenul sau, cu scopul ca B sa aiba un acces mai usor la terenul proprietatea sa.

Ulterior, la 20 august 2004, C l-a chemat in judecata pe A, solicitand instantei sa-l oblige pe parat
sa-I permita sa foloseasca drumul de acces stabilit in conventia incheiata cu B.

Din probele administrate, se retine ca B a folosit acel drum de acces pana in 1998, in aprilie 2000 B
a vandut printr-un contract autentic terenul sau lui C, care nu a folosit drumul de acces.

Paratul a solicitat respingerea actiunii ca prescrisa.

Ce va hotari instanta in privinta exceptiei prescriptiei?

Instanta va respinge exceptia prescriptiei.

Actiunea lui C este o actiune confesorie, deoarece prin intermediul acesteia, reclamantul doreste
sa exercite dreptul de servitute, de trece asupra terenului paratului.

Aceasta actiune nu a fost declarata de legiuitor ca imprescriptibila si nici nu s -a stabilit un termen

de prescriptie, de aceea, in temeiul art. 1890 Codul Civil, termenul de prescriptie va fi de 30 de ani
si incepe sa curga de la data de la care dreptul de servitute nu a mai fost exercitat (1998).

Seminare Page 14
Seminar 9
1 aprilie 2010
10:12
Speta 1
Prin declaratia autentificata la 10 noiembrie 2005, A a recunoscut ca este tatal copilului B.
Prin actiunea intentata la 17 februarie 2009, C l-a chemat in judecata pe A, solicitand instantei sa
constate ca paratul nu este tatal copilului B.
B s-a nascut la 10 noiembrie 2005.
C este mama copilului.
Paratul a solicitat respingerea actiunii ca prescrisa.
C nu este casatorita.

Ce va hotari instanta?

Instanta va respinge exceptia prescriptiei ca neintemeiata.

Actiunea in contestarea recunoasterii de paternitate nu se confunda cu actiunea in stabilirea
paternitatii. In cazul primei actiuni, paternitatea a fost stabilita printr-o declaratie voluntara si
reclamanta urmareste inlaturarea paternitatii stabilite. In cel de-al doilea caz, paternitatea nu a
fost stabilita, iar scopul intentarii actiunii este tocmai stabilirea acesteia.
Actiunea intentata de C este o actiune in contestarea recunoasterii de paternitate. Este o actiune
personala nepatrimoniala in privinta careia nu exista nicio norma speciala care sa deroge de la
principiul imprescriptibilitatii actiunilor personale nepatrimoniale.
Din acest motiv, tragem concluzia ca actiunea lui C este imprescriptibila extinctiv.

Speta 2
Prin testamentul autentificat la 4 august 2000, A a dispus de intreaga sa avere in favoarea lui B.
Ulterior, la 15 martie 2002, A a decedat lasand ca unic mostenitor legal pe fratele sau C. Aceasta a
acceptat mostenirea lui A.
Prin actiunea intentata la 10 octombrie 2005, C l-a chemat in judecata pe B, solicitand instantei sa
dispuna anularea testamentului intocmit de A pentru lipsa discernamantului testatorului.
Paratul a solicitat respingerea actiunii ca prescrisa.

Reclamantul a solicitat respingerea exceptiei prescriptiei aratand ca a luat cunostinta de existenta

testamentului in aprilie 2004, cand, la domiciliul sau, s-a prezentat paratul aratandu-I o copie a
testamentului si solicitandu-I sa-l puna in executare.
Intr-adevar, din probele administrate a rezultat cele afirmate de reclamant.

Ce va hotari instanta in privinta exceptiei prescriptiei?

Instanta va admite exceptia prescriptiei si va respinge actiunea ca prescrisa.

In temeiul art. 7 din Decret 167/1958, momentul de la care incepe sa curga termenul de
prescriptie este momentul nasterii dreptului la actiune. Art. 9 din acelasi Decret, care se refera la
actiunea in anularea actelor juridice civile, nu este aplicabil actelor pentru cauza de moarte
precum testamentul, fiindca din interpretarea sa teleologica, reiesa ca se refera doar la actele
intre vii, acte care produc efecte juridice din momentul incheierii lor.
Data nasterii dreptului la actiunea in anularea unui testament este data deschiderii mostenirii
(intotdeauna data mortii persoanei fizice care lasa mostenire). Termenul de prescriptie este
termenul general aplicabil drepturilor de creanta de 3 ani, iar in speta acest termen s-a implinit la
15 martie 2005.
Cum actiunea a fost introdusa dupa aceasta data, ea este prescrisa.

Speta 3
Prin contractul incheiat la 10 decembrie 2005, A i-a transmis lui B dreptul de proprietate asupra
unui apartament, iar B s-a obligat sa-l intretina pe A pana la sfarsitul vietii acestuia. La 4 martie

Seminare Page 15
unui apartament, iar B s-a obligat sa-l intretina pe A pana la sfarsitul vietii acestuia. La 4 martie
2009, A l-a chemat in judecata pe B solicitand instantei sa dispuna rezilierea contractului incheiat.
In motivare, reclamantul a aratat ca din februarie 2006, paratul nu a mai executat obligatia de
intretinere.

Este actiunea prescrisa?

Instanta va respinge exceptia prescriptiei totusi, ca neintemeiata.

Dar dreept cauza, drept motiv de admitere a actiunii in reziliere, nu va fi luata in considerare
neexecutarea obligatiei de intretinere pe perioada scursa intre momentul incheierii contractului si
februarie 2006 inclusiv.
Termenul de prescriptie este de 3 ani in lipsa unui termen special. Momentul de la care incepe sa
curga acest termen este, potrivit, regulii generale, momentul nasterii dreptului la actiune. Cum
obligatia de intretinere presupune prestatii succesive, atunci, pentru neexecutarea fiecarei
prestatii, termenul curge de la data scadenta a acesteia.
Ca temei al actiunii in reziliere va putea fi retinuta doar neexecutarea obligatiei de intretinere pe
perioada de 3 ani, anterioara perioadei introducerii actiunii.

Seminare Page 16
Seminar 10
8 aprilie 2010
10:10

Administratorul sechestru = persoana desemnata de instanta de judecata sa ingrijeasca de paza unui

bun litigios in cazul instituirii masurii sechestrului judiciar.

Speta 1
Prin actiunea intentata la 12 aprilie 2008, A i-a chemat in judecata pe B si C, solicitand instantei sa
declare simulatia contractului incheiat intre parati si sa il oblige pe C sa ii plateasca reclamantului
suma de 40.000 euro.
In motivarea actiunii, reclamantul a aratat ca pretul real cu care B i-a vandut lui C apartamentul
este de 100.000 euro si nu doar de 60.000 euro, asa cum se mentioneaza in inscrisul sub
semnatura privata intocmit intre parati.
Din probele administrate, se retine ca la 30 mai 2004 B i-a vandut lui C printr-un contract incheiat
sub semnatura privata un apartament cu pretul de 60.000 euro. Pretul a fost platit si apartamentul
a fost predat in ziua incheierii contractului. Se mai retine ca reclamantul a aflat de existenta
contractului secret prin care partile au stabilit pretul de 100.000 euro cu un an inainte de
introducerea actiunii.
Paratii au solicitat respingerea actiunii ca prescrisa.
A este creditorul chirografar al lui B pentru suma de 500 milioane lei. Obligatia avand ca obiect
suma mentionata a devenit scadenta in 2006.
Ce va hotari instanta in privinta prescriptiei actiunii?

Instanta va respinge capatul doi de cerere ca prescris si va respinge exceptia prescriptiei primului
capat de cerere.
Primul capat de cerere este o actiune in declararea simulatiei, actiune ce are caracterul unei
actiuni in constatare, fiind imprescriptibila. Cel de-al doilea capat de cerere este o actiune in
realizarea unui drept de creanta, fiind prescriptibila in termen de 3 ani in lipsa unei norme juridice
care sa stabileasca un termen special. In temeiul art. 7 alin. (1) din Decretul 167/1958, acest
termen va incepe sa curga de la momentul nasterii dreptului la actiune in sens material. Acest
moment este momentul incheierii contractului secret, in care partile nu au stabilit vreun termen
pentru plata pretului de 100.000 euro.
Din nefericire, o asemenea solutie pare inechitabila in cel priveste pe reclamant, care a luat
cunostinta de abia cu un an inainte de introducerea actiunii de existenta contractului secret. Insa,
reclamantul a fost neglijent pentru ca nu a introdus actiunea in restul timpului ramas din termenul
de 3 ani, termen care s-ar fi implinit la 30 mai 2007.

Speta 2
La 10 decembrie 2008, A a solicitat obligarea lui B la plata sumei de 40 milioane lei cu titlul de
despagubit. Reclamantul a aratat ca suma solicitata a fost cheltuita de el pentru reparatia
autoturismului cumparat de la parat.
Din probele administrate, instanta a retinut ca la 7 iulie 2005, B i-a vandut lui A un autoturism cu
pretul de 200 milioane lei, contractul incheindu-se sub semnatura privata.
La 8 ianuarie 2008, la motorul autoturismului au aparut defectiuni care au impiedicat functionarea
acestuia, motiv pentru care reclamantul a cheltuit suma de 40 milioane lei pentru reparatii. Din
expertiza efectuata, a rezultat ca aceste defectiuni existau la momentul incheierii contractului.
Paratul a solicitat respingerea actinii ca prescrisa.
Ce va hotari instanta in privinta exceptiei prescriptiei actiunii?

Instanta va admite exceptia prescriptiei si va respinge actiunea ca prescrisa.

Cum din probele administrate nu reiese ca paratul a cunoscut existenta viciilor la momentul
incheierii contractului, in temeiul prezumtiei de buna-credinta, se va considera ca viciile nu au fost
ascunse cu viclenie. De aceea, termenul de prescriptie extinctiva aplicabil in speta este de 6 luni si
incepe sa curga, potrivit art. 11 din Decretul 167/1958, din momentul implinirii termenului de
Seminare Page 17
incepe sa curga, potrivit art. 11 din Decretul 167/1958, din momentul implinirii termenului de
garantie de un an.
Cum termenul de garantie s-a implinit la 7 iulie 2006, termenul de prescriptie de 6 luni s-a implinit
la 7 ianuarie 2007. In speta, reclamantul ar fi putut solicita repunerea sa in termenul de prescriptie
numai daca ar fi formulat o cerere de repunere in maxim o luna de la data descoperirii viciilor.

Seminare Page 18