s.l.dr.ing.

Stefan Constantin PETRICEANU Laborator IOPC Facultatea IMST

Termografierea cu radiatie in infrarosu

1 Scopul lucrarii:
Cunoasterea mai larga a problematicii stiintifice si crearea uni suport tehnico-stiintific care sa
ajute la intelegerea chestiunilor de baza privind termografierea;
Trasformarea energiei interne a orcarui corp in energie electromagnetic din care sa reiasa
radiantiile termice.

2 Descrierea teoretică a metodei

2.1 Domeniul de aplicare:
Termografia în infraroșu permite măsurarea temperaturilor corpurilor de la distanță fără
contact,ceea ce este indispensabil în cazul echipamentelor ce nu pot fi oprite din procesul
de funcționare,echipamente ce nu permit contactul direct,cum ar fi:echipamente electrice
aflate sub tensiune sau în cel al pieselor sau materialelor la temperatură ridicată sau
inaccesibilă.
Aplicabilitatea acestei metode este foarte vastă,aceasta putând fi aplicată cu succes în
diverse domenii cum ar fi: domeniul energetic, construcții, electronic, electromecanic,
instalații industriale, medicină, etc.
În domeniul construcțiilor termografia în infraroșu se bucură de o utilizare în diverse
aplicații de la determinarea eficienței energetice a clădirilor, până la studiul amănunțit al
materialelor și sistemelor utilizate în construcții.
Un alt domeniu important îl reprezintă medicina, unde termografia oferă rezultate
importante de mare interes cu privire la depistarea timpurie a bolilor grave sau mai puțin
grave şi permite o evaluare a stării pacienţilor în perioadele pre- şi post-operatorii.
În domeniul de activitate energetică regăsim:Localizarea punctelor cu izolație termică
stabilită și cu pierderi de agenți termici în siteme de alimentare centralizată cu căldura.
În domeniul de activitate electronică regăsim:Controlul calității componentelor
electronice.Proiectarea și verificarea circuitelor electronice.
În domeniul construcțiilor de mașini regăsim:Studierea efectelor încălzirii sau răcirii la
componentele motoarelor automobilelor.
În domeniul de avtivitate electrotehnică regăsim:Studii asupra distribuției statice a căldurii
la motoarele compresoarelor frigorifice capsulate,la diferite încărcări.
În domeniul de activitate al metalurgiei regăsim:Inspecția stării căptușelii interioare și a
mantalei de racire ale furnalelor.Supravegherea funcționării furnalelor și cuptoarelor.
În domeniul de activitate al chimiei si petrochimiei regăsim:Controlul conductelor de
petrol și de produse chimice pentru determinarea reducerilor de debit provocate de
coroziuni sau depuneri.
În domeniul de activitate al materialelor de construcții regăsim:Defectoscopia elementelor
din beton armat.
În domeniu de activitate al transporturilor:Controlul sistemelor de încălzire subterană a
șoselelor pet imp de iarna.
În domeniul de activitate al agriculturii regăsim:Stabilirea inerției termice a plantelor în
diverse faze de vegetație.
s.l.dr.ing.Stefan Constantin PETRICEANU Laborator IOPC Facultatea IMST

În domeniul de activitate al protecției mediului înconjurător regăsim:Trasarea hărților

termice la nivel national,pentru prognoze meteorologice.

2.2 Istoric:
Radiația infraroșie a fost descoperită în 1800 de către astronomul englez Sir William Herschel,
radiaţia infraroşie stă la baza tehnicii numită “termografie”. Această radiaţie nu este vizibilă cu
ochiul liber, ea fiind percepută de noi drept căldură. Orice obiect cu o temperatură mai mare de
zero absolut (aproximativ -273 grade Celsius) emite radiaţie termică. Chiar şi corpurile foarte
reci, cum ar fi cuburile de gheaţă, emit radiaţie infraroşie. Camerele în infraroşu sunt dispozitive
ce permit înregistrarea acestei radiaţii şi implicit, determinarea temperaturii obiectelor fără a fi
necesar contactul nemijlocit cu acestea.
După descoperirea radiației infraroșii de către Herschel,în 1814 A.Fresnel stabilește o teorie
ondulatorie a luminii,iar în 1822 Seebeck descoperă efectul thermoelectric,care vas ta la baza a
numeroase instrumente de măsurare a temperaturii și a unor aplicații spectaculoase.

3 Principiul metodei:
3.1 Radiația în infrarosu;
Sunt radiații electromagnetice invizibile, penetrante, cu efect termic pronunțat, situate în spectru
între limita roșie a domeniului luminii vizibile și microundele radioelectrice. Radiațiile infraroșii
sunt emise de toate corpurile calde, cu temperaturi mai mari de zero absolut.Lungimea lor de
undă depinde de temperatura emițătorului.Energia emisă este proporțională cu frecvența radiației
corespunzătoare și aceasta este invers proporțională cu lungimea de undă.

3.2 Emisivitatea corpurilor;

Emisivitatea reprezintă o proprietate a unui material de a emite, absorbi sau a reflecta
energia. Ea este reprezentată de un coeficient care poate varia între valorile 0 și 1, depinzând
totodată de unghiul de observaţie.
În figura următoare se poate observa că valoarea coeficientului de emisivitate se modifică odată
cu schimbarea unghiului de observaţie, la unghiul φ = 0,emisivitatea ε = 1.

Emisivitatea unui material in functie de unghiul de observare.

s.l.dr.ing.Stefan Constantin PETRICEANU Laborator IOPC Facultatea IMST

3.3 Tipuri de detectoare ale radiației IR (principiile fizice ale detectoarelor de radiație IR);

Dupa criteriul principiului de functionare,detectoarele de radiatie termica se impart in doua mari

categorii:
-detectoare termice,la care amplitudinea semnalului termic depinde de fluxul energetic,exprimat
in wati.
-detectoare fotonice sau cuantice,la care amplitudinea semnalului termic depinde de fluxul
fotonic,exprimat in numar de fotoni pe secunda.
Aceasta clasificare pleaca de la principiile detectiei radiatiei infrarosii.Energia radianta poate fi
detectata in doua feluri si anume:prin sesizarea fiecarei cuante de energie electromagnetica sau
prin sesizarea sumei tuturor cuantelor de energie primita in timpul de observare.

3.4 Termografierea in infraraosu:

3.4.1 Definitia termografierii;

Termografia este masurarea campului termic prin inregistrarea radiatiilor infrarosii si

vizualizarea distributiei de temperatura pe suprafetele observate. Termografia este o metoda
nedistructiva si non-contact utila pentru depistarea defectelor in timpul operarii sistemelor
industriale, fara intreruperea procesului tehnologic. Metoda de masurare a temperaturii de la
distanta – termografie - a aparut ca o aplicatie a unor tehnici militare in domeniul vietii civile
(tehnica, stiinta, medicina) dupa mijlocul anilor 50.
Activitatile de conservare a energiei, incluzand utilizarea optima a resurselor energetice primare
si secundare, constituie cele mai urgente si eficiente masuri in dezvoltarea unei economii
sanatoase.
Echipamentele industriale in care procesele tehnologice impun nivele termice mai inalte in raport
cu mediul inconjurator prezinta pierderi energetice care depind de topologia instalatiilor, precum
si de calitatea si starea izolatiei acestora.
Evaluarea acestor pierderi de energie, care reduc randamentul sistemelor, implica cunoasterea
distributiei termice a tuturor componentelor acestora. Aceasta se realizeaza cu ajutorul sistemului
de termografie care vizualizeaza distributia temperaturii pe suprafata echipamentelor, prin
masurarea radiatiilor IR .

3.4.2 Schema de principiu (explicatii);

s.l.dr.ing.Stefan Constantin PETRICEANU Laborator IOPC Facultatea IMST

Termografia în infraroşu activă utilizează diferite tipuri de surse exterioare de excitare termică
sau mecanică cu scopul detectării defectelor, fisurilor şi imperfecţiunilor din structura sistemului
vizat. Sursele de excitare pot fi folosite pentru a se crea un contrast termic
între zonele cu defect și zonele fără defect. Excitarea poate să fie: externă, dacă energia este
transmisă către suprafaţă şi apoi aceasta se propagă prin material până la întâlnirea unui defect;
sau internă, dacă energia este injectată în material cu scopul de a stimula numai defectul. De
obicei excitarea externă se realizează prin utilizarea unor surse optice: lămpi fotografice sau
lămpi cu halogen. Excitarea internă se bazează pe utilizarea undelor ultrasonice, inducând
oscilaţii mecanice în material cu scopul detectării defectelor interne.

Termografia în infraroşu pasivă se ocupă cu studiul sistemelor din punct de

vedere al radiaţiei termice, fără a se interveni cu factori externi de excitare termică,
temperatura sistemelor fiind influenţată doar de factori naturali. Practic presupune
realizarea unui studiu al gradientului de temperatură al sistemelor într-un mediu
natural.

Termografia Lock-in (TL) se bazează pe o excitare termică periodică cu o intensitate modulată

a specimenului, injectând unde în masa acestuia. Răspunsul termic este înregistrat în acelaşi timp
utilizând camere termografice şi descompus de un amplificator Lock-in pentru a extrage
amplitudinea şi faza modulaţie

3.4.3 Formarea si afisarea imaginii campului observat (ce tip de codare a imaginii foloseste
camera, tipul de software utilizat la prelucrarea primara, tipul de format a fișierului de
ieșire: jpeg, tiff, bmp, png etc

Camerele in infrarosu sunt dispozitive ce permit inregistrarea acestei radiatii si, implicit,
determinarea temperaturii obiectelor fara a fi necesar contactul nemijlocit cu acestea.
Radiatia infrarosie, sau energia termica radianta invizibila este similara cu lumina
vizibila, cu undele radio si cu radiatia ultravioleta, de care difera doar prin lungimea de unda.
Toate sunt forme de energie electromagnetica-energie ce se propaga in linie dreapta, sub forma
de unde, cu viteza luminii si interactioneaza cu viteza cu materia la nivel atomic si molecar .
s.l.dr.ing.Stefan Constantin PETRICEANU Laborator IOPC Facultatea IMST

3.4.4 Termografierea in infrarosu in ingineria mecanica (teorie, exemple de aplicatii);

Termografierea in infrarosu- tehnica ce permite obtinerea, cu ajutorul unei aparaturi

adecvate, a imaginii termice a unei scene termice observate intr-un domeniu spectral din
infrarosu. Intelegand prin imagine termica- o repartitie structurata a datelor reprezentative ale
radiatiei infrarosii provenind de la o scena termica si prin scena termica-parte a spatiului obiect
care se observa cu o aparatura de termografiere in infrarosu.

3.4.5 Sensibilitatea metodei de control nedistructiv cu radiatie IR;

3.4.6 Echipamente utilizate la termografierea in IR - tipuri de camere de termografiere

In prezent, echipamentele de termoviziune/termografie de ultima generatie sunt dotate cu

sisteme „fara racire“ si arii de senzori termici de 320x240 puncte, avand o rezolutie termica de
0,08OC. Acestea ofera utilizatorilor o foarte mare cantitate de informatie,
demonstrandexceptionala utilitate in industrie si medicina. Trebuie mentionat faptul ca orice
variatie de temperatura ofera multiple informatii pentru specialistul care realizeaza evaluarea
termica a unui echipament sau instalatii, lipsa unui mijloc de control al acesteia, in anumite
ramuri ale industriei, conducand in peste 90% din cazuri la.. “necazuri mari“.
In plus ThV/ThG reprezinta o tehnica de masurare non-invaziva a radiatiei infrarosii
emise de obiectul aflat sub test si permite, in urma unei analize termice extrem de scurte
efectuate in timp real, generarea de harti termice care se pot dovedi uneori de o importanta
vitala(in metalurgie, industria de aparare, petroliera, electronica/microelectronica)

3.4.7 Standarde utilizate in termografierea IR;

In domeniul termografierii se folosesc o serie de notiuni specifice,partial definite in standardul

romanesc SR 13340 din septembrie 1996 intitulat: Examinari nedistructive,Termografie in
infrarosu.Vocabular,traducere a normei franceze A 09-400-1987.
BS EN 50082-2: 1995-Electromagnetic compatibility.Generic immunity standard.Part
2:industrial environment.
BS EN 55011;2007-Industrial,scientific and medical (ISM) radiofrequency equipment.Radio
disturbance characteristics.Limits and methods of measurement.

3.4.8 Limitarile metodei de control nedistructiv cu radiatie IR;

Din nefericire, multe defecte, functionari incorecte sau probleme tehnice aflate intr-o faza
incipienta raman ascunse specialistului si nu ofera semnale de alarmare utilizatorului.
s.l.dr.ing.Stefan Constantin PETRICEANU Laborator IOPC Facultatea IMST

4 Modul de lucru
4.1 Inregistrarea imaginilor in infrarosu - precizarea tipului de echipament cu care s-a
lucrat, a conditiilor in care s-a facut masurarea, a factorilor de mediu care pot influenta
rezultatele, etapele inregistrarii etc);

Imaginile au fost realizate cu ajutorul camerei de termografiere.

s.l.dr.ing.Stefan Constantin PETRICEANU Laborator IOPC Facultatea IMST

4.2 Prelucrarea imaginilor in infrarosu cu ajutorul unor functii specifice Matlab (scopul
pentru care se aplica prelucrarea imaginii, prezentarea functiilor matlab care ajuta la
prelucrarea imaginii, prezentarea imaginlor brute si prelucrate cu fiecare functie Matlab
specificata etc);

Fig. 1 Imaginea in format uint8 citită cu ajutorul matlab

Fig. 2 Histograma imaginii cu niveluri de gri

s.l.dr.ing.Stefan Constantin PETRICEANU Laborator IOPC Facultatea IMST

Fig. 3 Imaginea inițială în infraroșu

Fig. 4 imaginea după aplicarea măștii cu funcția imadjust

s.l.dr.ing.Stefan Constantin PETRICEANU Laborator IOPC Facultatea IMST

Fig. 5 Figura în alb-negru înanite de modificarea de histogramă

Fig. 6 Figura în alb-negru după modificarea de histogramă

s.l.dr.ing.Stefan Constantin PETRICEANU Laborator IOPC Facultatea IMST

Fig. 1 Imaginea in format uint8 transformată cu funcția rgb2gray din matlab

Fig. 2 Crearea propriei palete de culori

s.l.dr.ing.Stefan Constantin PETRICEANU Laborator IOPC Facultatea IMST

Fig. 3 a) Imaginea înainte

Fig 3 b) după conversie (multiplicarea cu scalari)

s.l.dr.ing.Stefan Constantin PETRICEANU Laborator IOPC Facultatea IMST

Fig. 4 a) Imaginea inițială

Fig 4 b) Filtrată cu masca de filtrare 5x5

Fig. 5 Detectarea conturului cu metoda prewitt

s.l.dr.ing.Stefan Constantin PETRICEANU Laborator IOPC Facultatea IMST

Fig. 6 Detectarea conturului cu metoda canny

Fig. 1 Imaginea in format uint8 citită cu ajutorul matlab

s.l.dr.ing.Stefan Constantin PETRICEANU Laborator IOPC Facultatea IMST

Fig. 2 Histograma imaginii cu niveluri de gri

Fig. 3 Imaginea inițială în infraroșu

s.l.dr.ing.Stefan Constantin PETRICEANU Laborator IOPC Facultatea IMST

Fig. 4 imaginea după aplicarea măștii cu funcția imadjust

Fig. 5 Figura în alb-negru înanite de modificarea de histogramă

s.l.dr.ing.Stefan Constantin PETRICEANU Laborator IOPC Facultatea IMST

Fig. 6 Figura în alb-negru după modificarea de histogramă

Fig. 1 Imaginea in format uint8 transformată cu funcția rgb2gray din matlab

s.l.dr.ing.Stefan Constantin PETRICEANU Laborator IOPC Facultatea IMST

Fig. 2 Crearea propriei palete de culori

Fig. 3 a) Imaginea înainte

s.l.dr.ing.Stefan Constantin PETRICEANU Laborator IOPC Facultatea IMST

Fig. 3 b) după conversie (multiplicarea cu scalari)

Fig. 4 a) Imaginea inițială

s.l.dr.ing.Stefan Constantin PETRICEANU Laborator IOPC Facultatea IMST

Fig 4b) filtrată cu masca de filtrare 5x5

Fig. 6 Detectarea conturului cu metoda prewitt

s.l.dr.ing.Stefan Constantin PETRICEANU Laborator IOPC Facultatea IMST

Fig. 7 Detectarea conturului cu metoda canny

4.2.1 Prezentarea rezultatelor si interpretarea acestora (se vor prezenta in paralel imaginile
in IR prelucrate si cele in spectrul vizibil - inregistrate cu aparatul foto; conditiile de
mediu de inregistrare specifice; modul de identificare/codare a imaginilor; prezentarea
problemelor identificate si explicarea acestora etc);

Am prelucrat cele doua imagini de la Sinaia in programul TermaCAM.Acestea fiind rezultatele:

-parametrii initiali setati in camera de termografiere la Sinaia:

s.l.dr.ing.Stefan Constantin PETRICEANU Laborator IOPC Facultatea IMST

-parametrii ajustati in programul TermaCAM(am modificat emisivitarea,distanta dintre camera si

turnul Manastririi,iar temperatura atmosferica fiind 15° C.
s.l.dr.ing.Stefan Constantin PETRICEANU Laborator IOPC Facultatea IMST

Interval de temperatura optimizata:

In aceasta histograma sunt prezentate procentele in care fiecare dintre temperaturi se afla
in suprafata selectata.
s.l.dr.ing.Stefan Constantin PETRICEANU Laborator IOPC Facultatea IMST

Acest grafic reprezinta variatia temperaturii pe dreptele L01 si L02.Culoarea neagra este
pentru L01 si este oarecum constanta cu mici deviatii.Culoarea mov este pentru L02,si exista o
diferenta foarte mare de temperatura in zona cerului.

Varianta multi unde putem vedea intr-o singura imagine histograma si graficul.

Graficul
acesta este
utilizat numai
pentru
secvente de
imagini.
s.l.dr.ing.Stefan Constantin PETRICEANU Laborator IOPC Facultatea IMST

-parametrii initiali pentru a doua fotografie

-parametrii ajustati
s.l.dr.ing.Stefan Constantin PETRICEANU Laborator IOPC Facultatea IMST

-optimizarea temperaturii-unde putem observa pierderea caldurii prin usa deschisa

s.l.dr.ing.Stefan Constantin PETRICEANU Laborator IOPC Facultatea IMST

-diferenta de temperatura intre usa deschisa si geamul de termopan,in partea usii regasim o sursa
de caldura(centrala termica sau soba).Prin usa intre-deschisa se observa sursa de caldura unde
temperatura ajunge la mai mult de 128°C in dreptul usii iar in dreptul geamului 12°C .Reglajul
camerei initial la Sinaia a fost intre -40° si 120° C.

-Histograma
s.l.dr.ing.Stefan Constantin PETRICEANU Laborator IOPC Facultatea IMST

-Graficul profil L01,L02 si L03. L02 nu se mai incadreaza deorece nu trece prin dreptul
geamului. L01 si L03 trec printre zone asemanatoare din punct de vedere termin si chiar si fizic
arata la fel.

-multi grafic