Sunteți pe pagina 1din 21

PROIECT DIDACTIC

Aria curriculară: Limbă şi comunicare

Clasa: a VI-a

Obiectul: Limba şi literatura română

Subiect: Fabula Bivolul şi coţofana de George Topîrceanu

Tipul lecţiei: de însuşire a noilor cunoştinţe

MOTIVAŢIA: Elevii au posibilitatea să-şi completeze cunoştinţele prin descoperirea unei


specii literare noi, să descopere asemănări/deosebiri între personaje animaliere şi tipuri umane.
Astfel textul literar poate fi valorizat şi dintr-o perspectivă pragmatică, deoarece propune un mod
de a vedea lumea animalieră în mod analog cu cea umană. Prin folosirea metodelor activ-
participative se urmăresc efecte preponderent formative.

COMPETENŢE GENERALE, SOCIALE ŞI CIVICE :

1. Receptarea mesajului oral în diferite situaţii de comunicare.


2. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale în situaţii de
comunicare monologată şi dialogată.
3. Receptarea mesajului scris, din texte literare şi nonliterare, în scopuri diverse.
4. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite
contexte de realizare, cu scopuri diverse.

COMPETENŢE SPECIFICE :

2.4 Adaptarea vorbirii la situaţia concretă de dialog sau de monolog

3.1 Diferenţierea elementelor de ansamblu de cele de detaliu în cadrul textului citit

3.2 Identificarea modurilor de expunere într-un text

4.1 Redactarea textelor cu destinaţii diverse

CONŢINUTURI ASOCIATE:

C1: Organizarea replicilor într-un dialog complex;

C2: Identificarea problemei principale abordate într-un text literar: acţiunea, participanţii la
acţiune, timpul şi spaţiul, subiectul operei literare, momentele subiectului

C3: Caracteristicile operelor epice, naraţiunea la persoana a III-a, rolul dialogului într-o
naraţiune, rolul figurilor de stil învăţate, trăsături ale speciei literare –fabula.
C4 : rezumatul unui text citit, aprecieri personale referitoare la textul epic studiat, relatarea unor
fapte/ întâmplări.

Metode şi procedee: spargerea gheţii, conversaţia, brainstorming,cubul, lectura activă,învăţarea


prin descoperire, ciorchinele, eseul de cinci minute

Resurse şi managementul timpului:

Resurse materiale: Limba şi literatura română – manual clasa a VI-a, Editura All, fişe de
lucru,tabla, planşe, volume de fabule, laptop, boxe.

Resurse de timp: - timpul de desfăşurare: 50 minute

Forme de organizare: frontală, pe grupe şi individuală

Bibliografie:

1. Ilie Emanuela - Didactica literaturii române - Editura Polirom, Iaşi,2008 Târgu Mureş,
2006.
2. Manual de Limba română – clasa a VI-a, E. D. P, Bucureşti 2000.
3. Dobra Sofia – Ghid de limba şi literatura română pentru clasele V-VII - Editura Plus,
2004
4. George Topîrceanu – Fabule – Editura Gramar , Bucureşti, 2007
crt. instruirii Resurse Resurse materiale Forme de Evaluare
procedura organizare
Activitatea elevilor
Activitatea profesorului

1. Moment Profesorul asigură ordinea şi Se pregătesc pentru ora Conversaţia Frontal


organizatoric pregăteşte materialele de limba şi literatura
necesare pentru română. Elevul de serviciu
1min. lecţie .Notează absenţele. numeşte absenţii.

2. Verificarea Elevii au avut ca temă , Elevii citesc compunerile ,


temei realizarea unui text descriptiv fac observaţii, aprecieri,
cu titlul Tablou de primăvară corectări. conversaţia Caietele de teme Frontal
Aprecieri
5min. în care să valorifice Individual verbale
cunoştinţele însuşite despre
pastel.

Profesorul verifică tema


cantitativ şi calitativ, solicitând
elevilor, prin sondaj, să
citească compunerile, să facă
observaţii şi corectările ce se
impun.

Profesorul face aprecieri


asupra modului de realizare a
temei.
3. Captarea Profesorul împarte elevilor Elevii lucrează individual
atenţiei/discuţii Anexa 1 ce cupinde un rebus pentru a rezolva rebusul.
pregătitoare în care prin rezolvarea corectă Un elev citeşte răspunsul Conversaţia Fişe de lucru Frontal Aprecieri
verbale
vor descoperi titlul noii lecţii. găsit. Individual
4 min

4. Anunţarea După rezolvarea corectă a Ascultă, apoi scriu pe Conversaţia


subiectului şi rebusului, profesorul notează caiete data şi titlul lecţiei.
Caiete
obiectivelor pe tablă titlul lecţiei: Fabula , Frontal
lecţiei precizând subiectul şi Îşi exprimă opinia despre
conţinutul textului. Brainstorming Tabla
competenţele specifice. Individual
2 min Atenţionează elevii asupra
corectitudinii scrisului.

Solicită elevilor să facă


preziceri despre conţinutul
textului.
5. Dirijarea Profesorul împarte colectivul Ascultă sarcinile de lucru. Lectura activă Fişele de lucru Frontal Aprecieri
învăţării de elevi în şase grupe de verbale
lucru. Prin rostogolirea cubului Solicită lămuriri dacă este Cubul Cubul individule şi
25min cazul.
elevii îşi aleg sarcina pe care Ciorchinele Tabla Individual de grup
urmează să o îndeplinească. Rezolvă, sarcinile indicate,
proprii, Învăţarea prin Textul suport Lucrul în
După ce fiecare grupă a emit opinii
descoperire echipă
rezolvat sarcina primită, adresează întrebări. Observare
sistematică a
profesorul le cere să citească Lucrează în echipă pentru Conversaţia
răspunsurile scrise. comporta-
realizarea sarcinii de grup. mentului
Apoi, pe baza răspunsurilor Notează pe fişele de lucru elevilor
primite, profesorul notează la primite trăsăturile fabulei.
tablă trăsăturile fabulei .
Notează în caiete definiţia
La final prin deducere, le cere fabulei.
elevilor să formuleze definiţia
fabulei.

6. Asigurarea Profesorul oferă elevilor câte o Elevii analizează imaginile Eseul de cinci Planşe Frontal Aprecieri
feedback-ului imagine cu un animal şi le cere primite şi scriu compunerile. minute verbale din
acestora să îşi imagineze într-o Caietele elevilor Individual partea
10 min La solicitarea profesorului, Conversaţia
scurtă compunere o situaţie profesorului şi
moralizatoare a cărei citesc ce au scris şi primesc a colegilor
comentariile ce li se cuvin .
protagonist să fie acesta.În
realizarea compunerii vor
trebui să ţină cont de
trăsăturile nou descoperite ale
fabulei.
La final, numeşte 3-4 elevi
care vor citi compunerile.

7. Asigurarea Profesorul îi roagă pe elevi să Ascultă cu atenţie şi îşi Fişa cu tema


retenţiei şi a asculte Puterea obişnuinţei notează cerinţa. pentru acasă
transferului recitată de Florian Pitiş , apoi
Laptop
le cere să dezvolte într-o Explicaţia
compunere de 15-20 de CD
3 min rânduri o idee reţinută din individual
textul ascultat. Caietele elevilor

Profesorul le dă şi o fişă ce
conţine textul scris al fabulei
ascultate.

La finalul orei face aprecieri


verbale şi notează în catalog
elevii ce au activat la oră.
Anexa 1
În debutul orei noastre, vom pleca de la rezolvarea unui rebus. În final, pe axa AB, veţi obţine un
cuvânt care ne va conduce la titlul activităţii noastre de astăzi.

Răspundeţi la următoarele întrebări:


1. Regionalism ardelenesc pentru frumos.
2. Paronimul cuvântului anuar.
3. Sinonim pentru fecior
4.. Omograful cuvântului úmbrele
5. Antonim pentru viteaz.
6. Antonimul cuvântului răsărit

Bivolul şi coţofana

de George Topîrceanu

I. GEN ŞI SPECIE

Textul aparţine genului epic, deoarece:


- autorul îşi exprimă gândurile şi sentimentele în mod indirect prin intermediul acţiunii şi al
personajelor;
- întâmplările sunt povestite de narator, respectându-se ordinea firească a momentelor subiectului.
Ca specie literară este o fabulă.
Ce este fabula?
- termenul de fabulă vine din latină şi înseamnă povestire. S-a păstrat şi astăzi sensul cuvântului a
fabula = a spune poveşti, lucruri neadevărate.
- sunt creaţii epice de mică întindere cu caracter satiric şi moralizator în care întâmplările narate
sunt puse pe seama animalelor, a păsărilor, a unor obiecte, care apar personificate. Povestirea alegorică se
încheie cu o concluzie numită morală şi transmite unele învăţăminte;
- fabula satirizează defecte omeneşti pe care doreşte să le îndrepte.
1. Trăsăturile fabulei:

- este în proză sau în versuri

- are personaje plante sau animale

- figura de stil predominantă este personificarea

- moduri de expunere: naraţiunea, dialogul, scurte pasaje descriptive

- transmite o învăţătură (morala)

Care este aspectul general de viaţă prezentat de autor?


G. Topârceanu satirizează în această fabulă tendinţa unor oameni de a profita de prostia şi slăbiciunea
semenilor, pe cei care, plasaţi pe o treaptă ierarhic superioară nu-i acceptă decât pe cei care le sunt de
folos.
Semnificaţia titlului fabulei.
-este alcătuit din două substantive comune articulate, folosite cu sens alegoric: bivolul – simbol al omului
puternic şi brutal; coţofana – simbol al parazitului util.
Fabula clasică este alcătuită din două părţi:
- cea narativă, care cuprinde povestirea propriu-zisă relatată în stil alegoric;

-morala sau învăţătura ce se desprinde din relatarea întâmplării

Morala acestei fabule cei mari şi puternici îi tachinează pe cei inferiori lor atâta vreme cât pot profita de
pe urma acestora, dar nu-i acceptă atunci când aceştia, la rândul lor, vor să profite.

CONSTRUCŢIA SUBIECTULUI:

1. Expoziţiunea: Prezentarea celor trei personaje.

2. Intriga: Trecând din întâmplare pe lângă bivol, căţelul vede coţofana plimbându-se pe spinarea
acestuia.

3. Desfăşurarea acţiunii: Naiv căţelul sare pe spinarea bivolului; bivolul se supără şi îl răstoarnă în
trifoi.

4. Punctul culminant: Bivolul îl apostrofează într-un limbaj dur.

5. Deznodământul: Căţelul nu i-ar aduce nici un avantaj şi ar stârni uimirea şi nemulţumirea


întregului neam de bovine.

PERSONAJELE FABULEI:

Obs. Cele trei personaje reprezintă tipuri umane:


a. bivolul – omul puternic, ocupă un loc de seamă în societate;
b. coţofana – individul lipsit de importanţă şi umil;
c. căţelul – omul simplu, naiv şi încrezător în ceea ce vede.
Grupa I.
Stabiliţi expoziţiunea şi
intriga acţiunii.
Grupa II.
Stabiliţi desfăşurarea acţiunii, punctul
culminant şi deznodământul.
Grupa III.

Identificaţi personajele care participă


la acţiune. Notaţi câteva trăsături
pentru fiecare.
Grupa IV.

Precizaţi care este învăţătura care se


desprinde din text. Încercaţi să o
explicaţi.
Grupa V.
Notaţi figurile de stil din text.
Ce figură de stil este predominantă?
Grupa VI.

Care sunt modurile de de expunere


folosite în text? Cărui gen literar îi
aparţine?
Putere obişnuinţei

Într-o zi, la o stână, a venit un lup şi a mâncat o oaie.


Ciobanul şi-a luat puşca, a plecat în pădure şi spre seară s-a întors cu lupul mort.
A doua zi, alt lup a venit şi a mâncat o oaie.
Ciobanul şi-a luat puşca, a plecat în pădure şi spre seară s-a întors cu lupul mort.
A treia zi, alt lup a venit şi a mâncat o oaie.
Ciobanul şi-a luat puşca, a plecat în pădure şi spre seară s-a întors cu lupul mort.
A patra zi, alt lup a venit şi a mâncat o oaie..
Ciobanul şi-a luat puşca, a plecat în pădure şi spre seară s-a întors cu lupul mort.
A cincea zi, alt alt lup a venit şi a mâncat o oaie.
Ciobanul şi-a luat puşca, a plecat în pădure şi spre seară s-a întors cu lupul mort.
A şasea zi, o oaie a mâncat o altă oaie.
Ciobanul şi-a luat puşca, a plecat în pădure şi spre seară s-a întors cu lupul mort.
Putere obişnuinţei

Într-o zi, la o stână, a venit un lup şi a mâncat o oaie.


Ciobanul şi-a luat puşca, a plecat în pădure şi spre seară s-a întors cu lupul mort.
A doua zi, alt lup a venit şi a mâncat o oaie.
Ciobanul şi-a luat puşca, a plecat în pădure şi spre seară s-a întors cu lupul mort.
A treia zi, alt lup a venit şi a mâncat o oaie.
Ciobanul şi-a luat puşca, a plecat în pădure şi spre seară s-a întors cu lupul mort.
A patra zi, alt lup a venit şi a mâncat o oaie..
Ciobanul şi-a luat puşca, a plecat în pădure şi spre seară s-a întors cu lupul mort.
A cincea zi, alt alt lup a venit şi a mâncat o oaie.
Ciobanul şi-a luat puşca, a plecat în pădure şi spre seară s-a întors cu lupul mort.
A şasea zi, o oaie a mâncat o altă oaie.
Ciobanul şi-a luat puşca, a plecat în pădure şi spre seară s-a întors cu lupul mort.
1F A I N
2 N U A L
A
3 A I A T
B
4 M B R E L E
U
5 A Ş
L
6 P U S
A

S-ar putea să vă placă și