BETON CICLIPIAN - Beton simplu, in masa caruia au fost inglobati, la turnare, bolovani

de piatra naturala sau blocuri obtinute din demolarea unor betoane sau a unor zidarii. Betoanele
ciclopiene sunt intrebuintate in fundatii sau in ziduri in elevatie, pentru a face economie de beton,
deci de ciment.

Betonul este utilizat la realizarea elementelor de rezistenta ale cladirii, insa nu este bun din
punct de vedere termic. Rezistenta termica deficitara este urmata de rezistenta la intindere. Este
necesara armarea betonului.
Betonul este un material greu, iar acest lucru face putin mai dificila constructia unei
locuinte.
Avand in vedere ca trebuie sa mentina si propria greutate a materialului, toate elementele de
rezistenta sunt mai mari decat in cazul altor materiale. Din fericire, exista o serie de procedee
tehnice care elimina acest neajuns, insa sunt destul de costisitoare.
Betonul ciclopian contine bolovani de rau, roci, sparturi de marmura. Aceste materiale
reprezinta 50% din volumul materialului.
Elementele noi diminueaza parametrii de rezistenta a materialului la compresiune. Nu
necesita armare. Cea mai cunoscuta forma de beton ciclopian o reprezinta zidaria din piatra.
Denumirea materialului este data de existenta in structura betonului a rocilor de mari
dimensiuni, cunoscute sub denumirea de ciclopiene.

Betonul este o roca artificiala, obtinuta prin amestecul celor trei componete de baza:
ciment, agregate si apa. In compozitia betonului pot intra diverse alte elemente avand roluri
diverite cum ar fi agenti de intarire (urmarind o intarire mai lenta sau mai rapida, functie de
necesitati), agenti de fluidizare sau plastifiere, coloranti, etc.
Betonul are rezistenta foarte buna la eforturi de compresiune, dar nu se comporta bine la
intindere sau forfecare. Pentru ca elementele structurale sa poata prelua si aceste eforturi, in masa
de beton se inglobeaza armatura-cel mai des intalnit element fiind otelul. Pentru alte elemente, in
general cele prefabricate se mai utilizeaza ca armatura si alte materiale cum ar fi fibra de stica,
diversi polimeri, etc.
Cimentul desi cel mai des intalnit este cel tip Portland R=37,5 este de foarte multe feluri,
functie de destinatia elementelor de beton. In afara de cimentul folosit pentru elemente de structura,
des intalnit este si cimentul alb care are ca scop executarea diverselor finisaje (de obicei pentru
exterior, caz in care finisajele pe baza de ipsos sunt prohibite, din cauza proastei comportari a
acestuia in prezenta apei).
 Rezistentele betonului simplu
A fost marca betonului, apoi a aparut clasa betonului. Diferenta de concept este esentiala,
dar redam pentru inceput un tabel (orientativ) de echivalare, urmand sa completam cu explicatii
sumare. Livrarile de beton sunt foarte diverse in ceea ce priveste compozitia. Sunt atat de multe
materiale implicate, fiecare cu o variatie a calitatilor sale, sicare in plus sunt amestecate incat este
imposibil de a da o nota ("marca") betonului dintr-o structura prin luarea catorva probe pentru
laboratorul de incercari. Care sunt elementele de variatie? Incepem o lista pecare nu o sa o
terminam:
 compozitia chimica a cimentului
 natura agregatelor
 umiditatea agregatelor
 curba granulometrica
 umiditatea agregatelor
 continutul de parti levigabile la suprafata agregatelor
 puritatea apei
 raportul apa/ciment (A/C)
 temperatura agregatelor

...Toate elementele din lista de mai sus (si mai sunt!) contribuie la rezistenta
betonuluisimplu. Noile norme propun o apreciere dubla (incercari pe cuburi si incercari pecilindri),
dar oricum, acest fapt nu este in masura sa clarifice situatia. Singura clarificareeste de tip matematic
si aici intervine
Statistica si Teoria Probabilitatilor
care poate ajuta la obtinerea unor valori mai apropiate de adevar. Un termen statistic specific
este populatia
. Pentru rezultate (cat mai) corecte, populatia trebuie sa fie numeroasa. Dupa eliminarea
"accidentelor" (valori neverosimile), urmeaza prelucrarea
datelor experimentale
.
O proba recoltatata dintr-un beton reprezinta baza pentru obtinerea de dateexperimentale
. Recoltarea de probe la statia de betoane asigura verificarea clasei betonului livrat.
Recoltarea de probe in-situ asigura verificarea clasei betonului efectivturnat. Trebuie amintit ca
adaugarea de apa, deci modificarea raportului A/C, sauadaugarea unor aditivi, duce la modificarea
calitatii betonului intarit (in sens negativ sau pozitiv). O confruntare (reala) intre probele la
preparare si cele in-situ este necesara, dar necesita un efort din partea celor implicati in actul de
constructie a structurii derezistenta
Fundatii:
Fundatia este structura pe care este construita casa. Ea poate fi facuta din
piatra, beton, otel sau lemn. Ea trebuie sa fie puternica, uscata
Nu este o idee prea buna sa economisesti bani in detrimentul calitatii
fundatiei. Fiti siguri ca este bine proiectata si ca poate suporta incarcatura
proiectata, inclusiv o eventuala extensie. Asigurati fundatiei o buna hidroizolatie
si o termoizolatie

Fundatia se clasifica dupa:

 Dupa adincimea de fundare
 De suprafata sau directa( (care transmit sarcina prin intermediu)
 De adincime sau indirecta (pe piloti, chesoane, puturi, coloane)- transmit sarcina atat
prin baza, cat si prin partile laterale ale corpului acesteia
 Dupa modul de executie fata de apele subterane
 Deasupra nivelului apelor freatice
 Dupa tipul materialelor folosite (rigide sau elastice)
 Dupa forma in plan:
o Izolate
o Continue
o Cu retele de grinzi
o Radier general
Pentru constructiile usoare (case, case de vacanta, garaje, etc.), o solutie recomandabila este
aceea a realizarii unei fundatii continue cu descarcari pe reazame izolate, care realizeaza o presiune
efectiva mai mare pe teren, compensand presiunea de umflare.

Materiale folosite la executarea fundatiilor:

 Zidaria de caramida - Se foloseste pentru terenuri uscate (unde exista agenti
agresivi care pot ataca fundatiile executate din alte materiale (ex: piatra, beton) Caramizile vor fi
pline, bine arse, fara concretiuni de var si mortar de ciment cu marca minima "M 25"
 Beton armat + armatura - acesta se va procura sub doua forme:
 o Pe componente: produse de balastiera + ciment
o Beton gata preparat de la statiile de betoane
 Piatra (beton ciclopian)
Zidaria de piatra este folosita in zonele muntoase, unde piatra se gaseste din belsug,
facandu-se economii insemnate la capitolul materie prima. Normativele in materie prevad ca marca
acesteia sa fie de cel putin 100.
Grosimea fundatiilor din piatra este, in general, de 60cm pentru piatra bruta, sparta
neregulat si cel putin 50cm pentru piatra bruta cu doua fete pararelele.
Liantul (mortarul) pentru zidaria din piatra se executa din var-ciment, avand cel putin marca
10.
Pentru a se asigura o stabilitate crescuta si o exploatare normala a unei cladiri, atat terenul
pe care se construieste, cat si fundatia trebuie sa indeplineasca anumiteconditii:

� terenul trebuie sa fie suficient de rezistent, astfel incat sa nu cedeze sub apasarea
fundatiei
� deformatiile pe care le poate comporta terenul nu trebuie sa depaseasca limita
admisibila pentru tipul de constructie
� fundatia trebuie sa fie alcatuita incat sa aiba capacitatea de a transmite si repartiza
uniform si in deplina siguranta, efortul la care este supusa de catre partea de suprastructura
(constructia superioara)
� adancimea de fundare trebuie sa corespunda normelor, adica fundatia sa nu fie
afectata de inghet, umflarea sau contractia solului, afanarea acestuia. Un alt element de care trebuie
sa se tina seama o reprezinta dinamica pamantului: alunecari de teren, seisme etc. Probleme apar
atunci cand solul in care se intentioneaza sa se execute fundarea este sensibil la umezire, este
argilos, cu umflaturi si contractii mari, ori este foarte compresibil.
Soluri sensibile la umezire.La noi in tara cel mai raspandit sol de acest tip este loessul,
ocupand 17% din suprafata teritoriala, in special in Baragan, Campia Dunarii, Moldova si
Dobrogea. Grosimea medie a acestor soluri este de 10-15m. Caracteristic pentru acest tip de sol este
faptul ca sub actiunea apasarii transmise de catre constructie, atunci cand umiditatea creste, se
taseaza suplimentar, realizand prabusiri interne ale pamantului. Pentru constructii usoare se poate
folosi o adancime de fundare de 1-2m si fundatii cu latimea de 1m.
 Pentru constructii mai grele si de o mai mare importanta solutia consta in aplicarea unui set
de masuri anterioare realizarii fundatiei:
� eliminarea sensibilitatii la umezire printr-o compactare suplimentara a solului cu
ajutorul malului greu
� forma in plan a cladirii trebuie sa fie cat mai simpla, de preferinta dreptunghiulara
� stabilirea modalitatii de fundare care sa strapunga solul sensibil la umezire si sa se
sprijine pe un strat de sol rezistent (piloti, coloane etc.)

Solurile argiloase cu umflaturi si contractii mari.

Acest tip de sol sufera modificari importante de volum, ca urmare a variatiilor de
umiditate. Degradarile datorate contractiei sau umflaturii sa manifesta sub forma unor crapaturi,
relativ verticale, in ziduri si fundatii, strabatand de obicei zonele slabite ale ferestrelor sau usilor. Se
poate constata de asemeni o desprindere (separare) a anexelor (scari,verande,etc.). Pentru
constructii usoare (case, case de vacanta, garaje) o solutie recomandabila este realizarea unei
fundatii continue cu descarcari pe reazame izolate, care realizeaza o presiune efectiva mai mare pe
teren, compensand presiunea de umflare. Pentru constructii multietajate care au subsoluri, este
recomandata o adancime de fundare de cel putin 2-2,50m si asezarea acesteia pe o perna compacta
de nisip sau pamant stabilizat cu nisip intr-un strat de aproximativ 20cm.

Solutii pentru prevenirea degradarilor cauzate de contractii sau umflaturi

� sectionarea fundatiei si a cladirii in tronsoane, prin rosturi de tasare
� conductele instalatiilor de alimentare sau evacuare a apei care intra sau ies din cladire
traversand fundatiile, trebuie sa fie prevazute cu racorduri elastice
� se recomanda construirea unor trotuare etanse in jurul cladirii cu o latime de minim
1m, atasate pe un strat de pamant stabilizator (grosime de 20cm) si cu o inclinatie spre exterior de
5%
� amenajarea corespunzatoare a terenului din jurul cladirii cu pante de scurgere spre
exterior pentru o mai buna evacuare a apelor pluviale
� anexele cladirii (scari, terase,etc.) trebuie sa fie fundate la aceeasi adancime,
respectand modalitatea folosita pentru constructia de care apartin

Procesul de hidroizolare a casei reprezintă una dintre cele mai importante etape în construcţia
acesteia, cu statutul de locuinţă sănătoasă şi sigură. Dacă o clădire nu este bine hidroizolată la bază
ei, în timp, apa care se infiltrează prin zidurile subsolurilor sau se ridică prin capilaritate, duce la
deteriorarea acesteia, se instalează igrasia şi mucegaiurile, iar efectele nu pot fi stopate, ci doar
atenuate.
O bază nesigură a unei clădiri pune în pericol stabilitatea acesteia, hidroizolarea nefiind numai o
măsură preventivă împotrivă inundării subsolurilor sau apariţiei igrasiei, petelor de umezeală,
nesiguranţa instalaţiilor electrice etc., ci una ce asigură şi protejează structura de rezistenţă a casei,
aspectul, estetica şi siguranţa sănătăţii locatarilor.
Atenţie la proiectarea fundaţiei
Ofundaţie proiectată sau executată defectuos pune în deosebit pericol întreaga structură a casei, iar
reparaţiile ulterioare sunt dificil, dacă nu imposibil de executat. În funcţie de terenul de fundare, de
suprastructură şi de alţi factori se pot găsi o multitudine de soluţii de fundare: fundaţii continue sub
ziduri, fundaţii izolate sub stâlpi, radier general care este prezent sub întreaga construcţie, fundaţii
pe piloţi – existenţe în cazul terenului slab de fundare, fundaţii în trepte sau combinaţii dintre ele.
Hidroizolarea fundaţiei este importantă în aceeaşi măsură şi la casele fără subsol, deoarece la
acestea, protejate necorespunzător, începe rapid procesul de capilaritate-osmoză, respectiv umezirea
pereţilor începând de la bază şi ridicându-se spre partea superioară, cu implicaţiile corespunzătoare
asupra sănătăţii locatarilor, esteticii casei şi structurii de rezistenţă a acesteia.
Fundaţiile se pot executa din: beton simplu, nearmat, beton armat tip radier cu plasă de armare
pentru un teren cu o structură neomogenă, din piatră naturală cu sau fără mortar, din zidărie de
piatră (se execută din piatră de râu, prinsă în mortar); din beton ciclopian, care se obţine prin
înglobarea, în proporţie de circa 30%, în beton, a pietrelor brute sau a pietrelor de râu. În cazul
caselor cu subsol, pereţii de subsol şi planşeul peste subsol se realizează din beton armat. Pereţii
exteriori de sub nivelul cotei terenului sistematizat, se izolează cu polistiren, cărămidă, carton
asfaltat cu bitum în mai multe straturi sau alte materiale.
Pentru casele cu regim mare de înălţime amplasate pe terenuri cu probleme, se construiesc fundaţii
continue cu bloc şi soclu din beton armat. Acestea trebuie să pătrundă minimum 20 cm în pământul
bun de fundare şi să depăşească adâncimea de îngheţ cu 10-20 cm.
Condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească fundaţia: să fie pe un teren suficient de rezistent pentru
a susţine construcţia şi să nu fie afectată de dinamica solului datorată alunecărilor, seismelor,
infiltraţiilor de apă, compresibilităţii, să repartizeze uniform pe sol sarcina suprastructurii, să nu fie
afectată de îngheţ sau caracteristicile particulare ale solului.
Când se execută aceste lucrări?
Lucrările de execuţie a fundaţiilor se recomandă să se înceapă imediat după executarea
terasamentelor, pentru a nu fi afectate de condiţiile climaterice. Adâncimea de fundare este
variabilă, depinzând de mai mulţi factori, dintre care cei mai importanţi sunt: tipul de teren de
fundare; zonă geografică; gradul de seismicitate din zona; înălţimea pânzei freatice; mărimea şi
gradul de încărcare al casei; materialele de construcţie (BCA, cărămidă, beton armat, lemn), etc.
În consecinţă, este nevoie de un studiu geotehnic prin care se stabileşte structura terenului şi la ce
adâncime se găseşte teren bun de fundare.
În funcţie de zona geografică, se stabileşte cota de înghet specifică. Aceasta reprezintă adâncimea
până la care îngheaţă solul, adâncime determinată statistic. Fundaţia trebuie să depăşească această
adâncime cu cel puţin 10% din înălţime.
Fundaţiile de mică adâncime, utilizate în cazul caselor prefabricate din lemn, de exemplu, pot fi
continue sau izolate. Fundaţia se ridică cu 25-30 cm deasupra nivelului solului pentru a se evita
umezirea pereţilor exteriori pe timp de ploaie sau zăpadă.
Recomandări la aplicare
După executarea fundaţiei se efectuează operaţiile de curăţare şi pregătire a straturilor suport pentru
hidroizolaţie, se amorsează suprafaţa cu produsul recomandat tipului de hidroizolaţie folosit, se
aplică stratul de hidroizolaţie, sub formă de membrană, ciment impemeabil, cauciuc lichid aplicat
etc., şi apoi protecţia hidroizolaţiei selectată.