Salutare,

Doresc să încep prin a saluta inițiativa tardivă( spre foarte tardivă) a Consiliului
Facultății(prescurtat mai jos CF) prin care se face consultarea efectivă a studenților. Cu
certitudine și studenții sunt vinovați că sunt dezinteresați cu privire la opțiunea de a apela la
reprezentații lor, însă nu mi se pare întrutotul adecvat ca în aproape 4 ani( de când studiez
eu la ACS) să fie abia prima astfel de inițiativă pe o problemă serioasă venită dinspre
instituție spre studenți, dat fiind și contextul social în care trăim.
Înainte de a răspunde la conținutul efectiv prezentat mai sus de colegii mei studenți,
vreau să punctez anumite aspecte legate de structura unei astfel de ”dezbateri”. În primul
rând, nu mi se pare deloc fericită modalitatea aceasta de a consulta peste 1200 de studenți
per ciclu de licență printr-o postare pe facebook la care există riscul de a se comenta enorm
și a se pierde esența. Avem instrumente, avem amfiteatre, avem studenți reprezentați în CF
și cu toate acestea sunt întrebați lacunar și cinic cum ni se pare o constrângere care tratează
un simptom-număr de restanțe- și nu cauza de ce apar restanțele. Pentru mine unul, această
manieră și structură de organizare nu este dezbatere. 11 studenți reprezentați-11 săli la
diverse ore-11 grupuri de lucru în care într-adevăr dezbăteam-să zicem-de 2 ore. Aceasta în
cazul în care toți cei 1200 de studenți la licență ar fi vrut să vină să dezbată, deși mă
îndoiesc profund. Și așa am fi avut și niște rapoarte scrise la ceea ce s-ar fi discutat, am fi
avut un control mai bun asupra informațiilor și cu siguranță o calitate mai bună a soluțiilor,
fără să ne pierde în comentarii fie răutăcioase, fie inutile și complet din alt film.
Continuând în aceeași notă de abordare a problemei, dinspre exterior spre interior,
forma de evaluare cantitativă a unei ”păreri”(simpla trântire a unui vot) fără o dezbatere
prealabilă și fără a se cunoaște întreg fundalul discuției, constituie doar un rezultat statistic,
ai cărui votanți sunt mânați doar de considerente subiective, cum îi convine fiecăruia, fără a
ști dacă pentru imaginea de ansamblu este adecvat sau nu. Eu unul am decis să nu votez
pentru că nu mi se pare relevant acest rezultat, mai ales că sunt două opțiuni a căror
prezență este neargumentată…(Ce rezultate ar avea o astfel de măsură? Pe cine ajută/ pe
cine dezavantajează? )
Încerc să înțeleg dorința managementului facultății de a ameliora un indicator profund
cantitativ care să ”dea bine” pe hârtie-”p​entru a crește rata studenților care termină facultatea la
timp​”- dar nu cred că abordarea aceasta pe repede înainte este soluția. ”​Conform
statisticilor...”. Care statistici? Eu nu le-am găsit pe site-ul facultății sau la avizier, locurile
destinate informațiilor de interes public. Deși cred că există și o analiză a cauzelor ce au generat
această creștere, de ce nu o vedem și noi?? Sunt multe cauze care pot genera acest lucru,
precum cele enunțate în comentarii mai sus de colegii mei: calitatea studentului, calitatea
profesorului și a asistenților, calitatea materialelor de curs, dificultatea inadecvată nivelului,
ș.a.m.d, Iarăși, o dezbatere cu un context bogat și date concrete ar rezolva câteva lucruri.
Sunt puțin dezamăgit că soluțiile propuse sunt mai mult în sfera rezultatelor de termen
scurt și foarte scurt și îndeplinesc doar niște constrângeri de fațadă, fără a aduce cu adevărat
valoare actului educativ și a. Pe de altă parte, ambele soluții sunt mai mult sau mai puțin
restrictive și era oarecum de așteptat că aceasta ar fi fost propunerea pe termen scurt, care să
dea și rezultate, lucru față de care nu pot fi chiar complet în dezacord.
Comentarii asupra soluțiilor propuse, cu mențiunea că în mod natural voi face
referire la mine și la colegii de an, facultate, alături de care am mai dezbătut astfel de
teme și că sunt comentarii în absența unei dezbateri...:
 ț ● Nepromovarea în anul n cuț restan e din anul n-2 (nu treci în anul 3 cu restan e din anul 1
​ i în anul 4 cu restan e din anul 2) - dintre cele două, mi se pare cea care ar avea
rezultatele cele mai rapide și concrete, dar ar fi cam agresivă pentru ceea ce se pretează
acum, că ar obliga studentul în unele situații să prioritizeze o restanță în detrimentul unui
examen de an curent. Eu unul sunt de acord cu o astfel de soluție, deoarece mi se pare
puțin nelalocul lui să ajungi după 4 încercări cu restanță în anul 3 sau 4. O dată n-ai
învățat, o dată a avut ceva cu tine profesorul, mai ai două încercări să dovedești
contrariul….
● Promovarea anului cu maxim 25 puncte credit lipsă, conform regulamentului UPB (în
​ moment în ACS regula este relaxată la -30 pct credit) - a zis cineva înaintea mea
acest
un lucru clar- 30 de puncte credit înseamnă cam 6 restanțe de materii importante, 25 ar
însemna 5. Problema mea nu este asupra materiilor de 2-3 puncte, ci asupra materiilor
de bază care fie că sunt 25 PC, fie că sunt 30 PC, nu se face mare diferență, din punctul
de vedere al valorii aduse.

Pentru mine o soluție pe termen scurt și poate foarte scurt ar fi să se facă o analiză calitativă
asupra materiilor cu astfel de probleme și să se îmbunătățescă tot ce-i de îmbunătățit pe acolo.

Cu tot respectul pentru studenții care au astfel de probleme și care nu pot promova materii/ anul
de facultate ( și eu am avut o restanța în anul I și am învățat în toamnă conștiincios), cred că aici
este o problemă de determinare și prioritizare. Studenții de la ACS sunt cam cei mai buni din
POLI, dar poate și cei mai leneși când vine vorba de muncit… Am văzut în decursul anilor
oameni care nu s-au strofocat mai deloc și cu toate aceste au trecut anul și au luat mare parte din
examene și au ajuns în anul patru bine mersi. Este peste puterea mea de a înțelege cum e să
ajungi în starea de a avea 12 restanțe… Și aceasta în care noi, studenții de la poli suntem
obișnuiți să lucrăm nu foarte mult în timpul semestrului, nu prea mergem la cursuri, băgăm tare în
sesiune și suntem eroi. Sunt convins că aveți prieteni pe la Drept sau Medicină. Întrebați-i, vă
rog, cam cât de mult au ei de muncit pentru a ieși pregătiți pe post vs. cât învățăm noi. Vă dau un
mic spoiler de la Drept. Dacă nu prea mergi pe la cursuri la ei, pierzi foarte mult și efortul pe care
trebuie să-l depui ca să recuperezi crește foarte mult. Acolo trebuie să citești constant pentru a-ți
asigura promovarea, ca să nu mai zic de note mari… La medicină, puțin mai rău.

Cu înțelegere și puțin efort din partea ambelor părți, cu o analiză descentralizată asupra fiecărei
materii problematice, cu dorință de a crește și cu transparență sunt sigur că se pot face multe.