Sunteți pe pagina 1din 7

Roger Scruton – The problem of architecture

-imposibilitatea separarii dintre functiune si estetica


-conceptul de arta in estetica arhitecturii – mod de gandire romantic/postromantic
-perspectiva fortata-arhitectura are menirea de a rezolva probleme reale si nu are ca scop final activitatea de
reprezentare
-frumusetea(estetica) – in stransa legatura cu obiectul (ex. trasaturile frumoase ale unui cal pe un om=> om urat )
-arhitectura- forma speciala de arta ( are nevoie de o teorie a aprecierii diferita fata de celalte arte)
- utilitatea functiuni – frumusetea adaptarii formei functiunii (functionalismul) – punct important de diferentiere a
arh fata de celalalte arte(obiectul de arh are un scop)
- prezenta obiectului de arh in oras – fapt inevitabil( nu isi alege publicul, precum celelalte arte)
-tehnica- schimbarile in arhitectura nu tin numai de schimbarea atiutinii constiintei artistice
- obiect public- arh exte expusa interpretarilor publice diferite( subiective)
-continuitatea cu artele decorative- arh ca arta vernaculara, in care fiecare om participa intr-un fel sau altul
-perceptia diferita a omului “nespecializat “ a unui obiect de arhitectura
- discrepanta intre perceptia post-romantica a artei/arhitecturii(a profesionistilor) si cea a unei persoane fara
educatie specializata( careia ii e aproape imposibil sa recunoasca “ frumusetea” in arhitectura)
- estetica a “vietii de zi cu zi “ – estetica valida pentru arhitectura
- aprecierea unei cladiri nu se poate faca doar estetic

Robert Venturi - Lectia Las Vegas


-noua vs. Vechea directie in arhitecturi – accent pe imagine
-rata = sistemele arh de spatiu, structura si program sunt subordinate de o forma generala simbolica ( cladire symbol)
-hala decorata= sistemele de spatiu, structura sunt in slujba programului, oranamentul este aplicat independent de ele( pe
cladire sunt aplicate simbolurile)
- se discuta despre arhitectura expansiunilor urbane, generate de automobile si comet
-sustine simbolismul uratului si banalului si arhitectura ca adapost cu simboluri aplicate
-hala decorate si rata
-comparatie Guild House( R Venturi)/Crawford Manor(Paul Rufolph)
-comparabile ca utlizare marime si data construirii
-Guild House
-imitatie de palazzo
-analoga ca structura si materiale cu cladirile din jur
-continua prin forma si pozitie, aliniera strazii
-sistemul constructiv obisnuit conventional – o arata
-placi de ba pereti cortina, compartimentari, ferestre ghilotina duble, camarida normala ( finisaj
exterior)
-ferestre simple pentru lumina
-ornamente aplicate
-dunga de caramida alba smaltuita +planurl din caramida alba smaltuita imparte fatada in 3 etaje: subsol,
etaj principal, mansarda =>palat renascentist
-coloana izolata – sporeste accentul intrari
-fereastra arcuita – nu este structurala – indica doar spatiul comun din interior
-arcul, balcoanele, baza=> ordin gigantic =>acc. scara, monumentalitatea
-are o statuie( o imitatie) – o madona din ipsos, policroma
-simbolismul implica ornamentul –dependent de asocieri explicite
-simbolism explicit – “urat si banal”, substanta deosebit de conventionala
-elementele de limbaj( compozitia simetrica, 3 etaje monumentale, sculptura..) => hala decorata
-hala urata si banala, ferestrele o fac sa fie simbolica
-inscriptia GUILD HOUSE – sens denotativ, dar prin carcterul graficii contoeaza demnitatea
institurionala si comercialul, iar pozitia conoteaza intrarea
-caramida alba smaltuita denoteaza decoratia, iar prin plasarea zonelor de alb se conoteaza nivelurile
etajelor tipice unui palat
-ferestrele ghilotina –denoteaza functia,conoteaza sensul banal si domestic
-este hala decorata
- Crawford Manor
- turn elansat
-singular in cadrul sau modern, tip ville radieuse
-sistem constructive obisnuit conventional-nu o arata
-structura ba cu inchideri burtate din caramida( nu se vede)
-lumina ritmata de glurile dintre structura si balcoanele “plutitoare”
-nu are ornamente( arh moderna respinge ornamentul si asocierile in perceptia formelor )
-balcoanele in consola – integral structurale ( inclusiv parapetul);lipsite de ornament
-simbolism implicit- formele pure, fizionomia nedecorata a cladirii
-de ex puturile verticale ( bucatarile) sugereaza stalpii structurali
- simbolism implicit adica “ eroic si original”
-ascunde herladicul, exagereaza fizionomicul si conotativul
-foloseste ornamentul expresiv, il evita pe cel simbolic explicit
-conotatia implicita a fizionomiei formei sale pure
-este urat si banal desi arata eroic si original
-este irelevant in lumea contemporana
-saracit din cauza respingerii ornamentului denotativ;promoveaza expresionismul
-este rata
-o inscriptie pe o cladire are sens denotativ ( mesaj explicit) –trasaturi herladice
-elementele arhitecturale au sens conotativ-trasaturi fizionomice
-catedrala ca rata si hala
- catedrala metropolitana din atena
-dimensiuni mici, nu are nevoie de toate elem structurale pe care le are (cruce greaca acoperita cu o
cupola, tambur , bolti ...)
-este rata ptc s-a folosit de toate elementele structruale (nenecesare) pt a capata sensul de catedrala
-catedralele gotice
- nu au o “ unitate organica”
-partea dinspre piata – paravan bidimensional
-in spate, cladire cu sistem constructiv de zidarie
-contradictie intre imagine si functiune
-evolutia simbolica in las vegas
- golden nugget – hala decorata conventionala cu reclame mari, in 10 ani a ajuns plina de reclame, cladirea nu se
mai vedea=> simbolism amplu, mare
-ornamentul modern
- ordinele clasice simbolizeaza “renasterea Epocii de Aur a Romei”
-grinzile in I reprezinta “expresia onesta a tehnologiei moderne ca forma spatiala”(referie la proiectul lui Mies van
de Rohe)
-asocierea stip-ului cu forumul roman ( ingramadeala oribila, haotica, cu puternice conotatii simbolice)
- expansiunea urbana si mega structura
-victoria simbolurilor in spatiu asupra formelor in spatiu in peisajul automobilistic brutal al marilor distante si
viteze
-orasul in expansiune- rezultatul unui proces-urmeaza deci canoanele moderne
- megastructura – distrosiune a procesului constructiv urban
-apare o contradictie in rationamentul modenistilor atunci cand sustin si functionalismul dar si megastructura

Aldo Rossi – Structura artefactelor urbane


-descrierea orasului prin forma sa
-orasul ca mare obiect de manufactura
-orasul se autoconstruieste in totalitatea lui
-artefactul urban – calitate si natura unica
- palate mari, ansambluri arh, aglomerari urbane a caror functiune nu mai e neaparat cea initiala
-ex. Palazzo della Ragione din Padova
-pluritatea functiunilor complet independente de forma sa
-forma ramane in memorie, e traita, parcursa =>structureaza orasul
-individualitatea rezulta din forma, care este complicata si organizata in spatiu si timp
-valoarea ramasa are legatura doar cu materialitatea cladirii( valorea spirituala)
-memoria generala a cladirii in calitate de produs al unei comunitati si de raportul pe care il avem cu cominitatea prin
intermediul ei
-experientele de parcurgere a orasului, a artefactelor sunt diferite de la om la om => suma lor constituie orasul de fapt
-descrierea artefactelore urbane – un moment, un instrument
- artefactul urban ca opera de arta
- el este conditionat si conditioneaza la randul lui
- artefactul urban – fabricat de mana omului, (“realizarea umana prin excelenta”)
-definirea si clasificarea unei strazii, oras, unei strazi in oras si locul acestei strazi, functiunea,
arhitectura, sistemele stradale posibile in oras
- artefactele urbane sunt legate de un loc precis( loc, eventiment, forma in oras)
- natura artefactelor colective – toate marile manifestari ale vietii sociale au in comun cu opera de arta faptul de a
fi nascute din viata inconstienta
-(1)colectiv;(2)individual
-(1) facut de catre public (2) facute pentru public
-publicul este numitorul comun
- Claude Levi Strauss: Orasul intre natural si artifical (obiect al naturii/culturii)
-Carlo Cattaneo
-nu face distinctie intre rural si urban (germ. arta de a construi/cultiva)
-9/10 din pamant este opera omului, nu a naturii =>patrie artificala
-patria artificala si lucrul construit-martori ai valorilor, permanenta, memorie
-Kevin Lynch – felul in care se orienteaza oamenii in oras, evolutia si formarea simtului spatial
-Max Sorre- orasul ca o mare reprezentare a conditiei umane
-orasul ca obiect creat de om, ca opera de arhitectura si inginerie ce creste in timp
-Camillo Sitte – frumusetea tarmei urbane –> este important ceea ce poate fi imbratisat cu privirea ( o singura
strada, o singura piata )
-totalitatea este mai importanat decat partile(opus celor spuse de sitte)
-chestiuni tipologice
- dezvoltarea nucleului urban extinde incercarea de control catre crearea si extinderea unei microclime
-tipul se constituie treptate conform necestitatilor si in functie de idealurile de frumusete
-tipul este ceva permanent si complex
-Q. De Quincy – diferenta intre tip si model
- tipul serveste regula modelului( care este un obiect care trebuie repetat identic)
-tipul este o constanta
- tipologia= moment analitic al arhitecturii
-tipurile relationeaza dialectic cu tehnica, functiunile, stilul, caracterul colectiv..
-ex. planul de tip central, casele cu cursiva
-tipul=ideea arhitecturii ; tipologia=ideea unui elelemnt ce joaca un rol propriu in construirea
formei
-critica functionalismului ingenuu
- se respinge ideea cf careia functiunile determina forma si consitutie artefactul urban si arhitectura
-tipul este redus la o pura schema distributiva, arh nu are nicio valoare
-ideea de functionalism si organicitate ( arh moderna)
-studiul morfologiei – reducerea la un simplu studiu al functiunii->superficialitate
-criteriul de clasificare dupa functiune este acceptat ca regula practica tangenta temei si cu alte criterii ( asociative,
constructive, de exploatare a terenului )
-probleme de clasificare
- continut social ( Petru Tricart) – studiu socilogoci al locului
-scara strazii –constructiile si spatiile neconstruite ce e o inconjoara- locuintele colective
-scara cartierului – ansamblu de insule cu caracteristici comune
- scara intregului oras – intreg de cartiere
- artefactele urbane nu se schimba in functie de dimensiunea la care sunt private
-consideratii planimetrice ( ale locuintelor)
-case-blocuri inconjuratoare de spatiu neconstruit
-case-blocuri unite unele cu altele orietenate catre strada ce formeaza o conrtina continua in paralel cu
respectvia strada
-case-blocuri in profunzime ce ocupa solul intr-o maniera aproape completa
-case cu curte inteiroara cu gradina si mici constructii in interiorul lotului
-topografic – istorie lunga a propietatii urbane, clasele sociale
-ex. Roma: oras agrar- marile spatii publice- casa cu patio- marile insulae
-casa precapitalista ( construita de proietar fara a o exploata)
- casa capitalista (forma de renta urbana, inchiere)
- casa paracapitalista ( pt o familie, 1 singur etaj inchiriat)
- casa socialista ( proietatea statului)
-marcel poete – clasificarea strazilor care trebuie sa se oglindeasca in harta regiunii georgrafice
-terenul urban- un dat natural, o opera civila
-persistenta planului!!!
- pierre lavedan
-persistenta devine generatoarea spatiului ( cum s-a configurat orasul)
- gandirea iluminista
- principii arh care pot fi dezvoltate pe baze logice,fara proiect
-fiecare elem este conceput ca fiind parte dintr-un sistem( orasul)
-sarcina oricarei constructii e sa se puna in raport cu orasul
-milizia- conceptul de clase – reducerea la o constanta tipologica. Analiza unui monument :
- destinat publicului
-amplasat oportun
-constiuit confirm leilor conventiei ( semnificative si expresive, structura simpla, inscriptii clase si scurte)
- mailizia afirma “a deriva distributia arhitecturala din fagurii stupilor est eun fel de vanatoare de insecte”
-complexitatea artefactelor urbane
-orasul ca totalitate
- structura se apropie de structura artefactelor urbane -lavedan
-persistenta planului si generatoarele planului ( de natura mentala si materiala; NU functional) - peoete
-orasul dainuie prin transofrmari
-termenii “organic”, “rational”- termeni functionalisti
- orasul este progresul ratiunii umane
-teoria permanentei si monumentele
- istoria urbana – importnata dpdv al structurii urbane
- persistentele – monumente, semnele fizice ale trecutului, traseele planului
- orasele raman pe acele lor de dezvoltare, pastreaza pozitia traseeloor, cresc in functie de directia si cu seminifcati
artefactelor
-artefactele dureaza ele insele, au vitalitate continua, uneori se sting
- planul se modifica in timp, se deformeaza, dar in esenta nu se misca
- exista elemente permanente( palazzo della regione padova )
- forma fizica a tercutului a inglobat diferite functiuni si a continuat sa functioneze
-conditioneaza vecinatatea urbana-> focar important chiar si astazi
-este in continuare utlizat -> vitalitate
-element patologic ( alhabra din granada)
-nu mai gazduieste regi mauri, ...
- forma a trecutului izolata de oras, nu i se poate aduga nimic, nu se poate modifica
-ambele cazuri sunt de neinlocuit ptc constituie de fapt orasul
- noi continuam sa ne folosim deseori de elem ale caror functiuni s-au pierdut in timp->valoarea rezida din forma
lor
-artefactele sunt legate de originile orasului, de elem constructive
-procesul dinamic al orasului tinde spre evolutie mai degraba decat spre conservare
- forma orasului este froma unui anumit timp in oras( exista mai multe timpuri in forma orasului)

Adrian Forty-Function
-notiunea de functiune – miscarea modrna
-functiune= rezultatul unei actiuni a unui element asupra altui element
-sec 18 – tectonica caldirii asupra structurii ( adica functiunea era legata de fortele mecanice ale cladirii)
-sec 20 – cladirile asupra oamenilor si a societatii (adica societatea era determinata de forma cladirilor)
-exista 5 folosirii ale notiune de functiune inainte de 1930
- in arh “functiune” e tradus din italiana, germana, franceza
-ca metafora matematica (1740)
- Lodoli –obiecteaza impotriva imitarii unor forme facute pentru lemn si realizate din piatra
- isi dorea sa faca forme din piatra dar care sa rezulte din prop mecanice ale ei
- ‘uneste constructiile cu un scop si lasa functiunea sa fie reprezentarea”
-functiunea cu sens de propietatea materialului
- ca metafora din biologie
- provine de la ideea cf careia oragenele erau analizate in concordanta cu functiunile pe care le indeplineau
-notiune legata de ideea de “structura”
- 1850 Viollet le duc – constructie rationala( fiecare componenta a unei structrii are locul si functiunea ei )
-metafora biologica legata de teoria “organica” a formei
- notiune introdusa de ronaitici germani – forma e ori mecanica ori organica
- mecanica= o forma predeterminata, nedeterminata de fapt de prop materialului
-organica= forma care se dezvolta singura din prop materialului
- horatio greenough – forma organica in artele vizuale
- functiune in context larg: de la simpla expresie a utilitatii constructiei la expresia formei organice
- louis sullivan s-a insiprat de la aceasta teorie
- form follows function
- nu are legatura cu utilitatea sau satisfactia utilizatorilor
-are legatura cu metafizica, expresia esentei organice
-functiune= destin ( ex cu stejarul )
-dankmar adler( parterul lu sullivan)
- functiunea si contextul determina forma
-functiunea= spiritul interior care termina forma organica
-contextul=factor exterior care termina forma mecanica
- leopold eidlitz ( discipol al lui le duc)
- toate organismele naturale au o abilitate mecanica de a indeplini functiuni sigure
-functiune=utilizare
- mij sec 19 – functiune= activitati proiectate pentru o cladire sau pentru o parte de cladire
- greenough – a apropia spatiile pentru a fi convenabile
-le duc- in toate cladirile exista un organ princial, unele secundare si un sistem de circulatie; fiecare organ are
functiunea lui
-george scott – partile care au aceeasi functiune – uniforme si asemanatoare
-modelul forma-functiune
- nu prea exista referiri la “functionalism” inainte de anii 20
- se stie ca si pentru teoria clasica de arh convenienta folosirii cladirilor era imp( vitruviu- comoditate)
-bondel despre convenienta – fiecare camera trebuia amplasata in concordanta cu folosirea si natura cladirii si
trebuie sa aiba o forma si o proportie determinate de scopul sau
-blondel, loudon- relatia intre cladire si utilizarea
-convenienta -> confort
- conceptual de context(mediu inconjurator) – societatea omeneasca exista prin interactiunea intre imprejurimile
fizice si sociale
-nu se poate spune totusi ca de la idea de context( mediu) a plecat functionalismul
-milieu( mediu) – un organism cauta mereu sa se adapteze mediului sau
- orasul gradina-ideea constructiilor care actioneaza asupra locuitorilor
-baltrad despre inchisorile engleze- functiunea ca o masina actionata de un singur motor
-sf sec 19 – apar casele tip pentru muncitori
- abia in anii 60 – critica modernismului ( a functionalismului ); rossi – functionalism naiv
-functionalism (dupa lefebvre) – functionalismul, calitate a spatiului abstract
- baudrillard – functionalism=system de interpretare
-functionalismul se pare ca a aprut imprumutat din sociolofie( lamarck)
-problema forma-functiune- hiller:
- ideea cf careia cladirile pot influenta mechanic comportamentul oamenilor este gresita
-relatia intre forma si functiune la toate nivelurile construirii mediului ( de la locuinta de la tara la oras )
trece prin variabila configuratiei spatiale

Collin Rowe – Orasul colaj


-omul nu are natura, are.. istorie
-ruperea continuitatii cu trecutul reprezinta o degradare a omului si un plagiat al urangutanului
-atitudine iconoclasta( nu admite valorile) ; iconofila(adept al valorilor)
-iconoclastia – obligatia de a purifica mitul de elemente daunatoare
-iconografie ->permanenta
-Ernst Cassirer – niciun gest uman nu este lipsit de incarcatura simbolica(oamenii nu sunt rationali)
-faptul de a fi desconsiderat – limita tragica a traditiei revolutionare
-arh moderna – cladirea si orasul- tipar de performata determinat stiintific si eficient
-orasul ca instrument didactic –( nu poate sa fie altfel )
-2 rezervoare de continut :traditia si utopia
-Karl Popper –critic al utopiei si exponent al utilitatii traditiei
-traditia indinspensabila – da un cadru social structurat
-traditia in societate este ca ipotenza in stiinta
-traditia –functie dubla : creaza ordine, ofera un lucru asupra caruia operam
-modul in care trateaza utopia si traditia: stiluri ireconoscibile de implicare critica
-traditia- status proto-teoretic ( progresul social apare dintr-o critica neincetata a traditiei)
-incapacitatea lui de a opera ajustari in ce priveste utopia
-societatea deschisa – buna, cea inchisa rea => utopia este rea
- traditionalistul este tradator al puritatii intentiilor pentru a negocia sensuri si principii, pentru a negocia cu
imprejurarile
-arh sec 20 – dezgust fata de traditie si utopie
-Napoleon 1 – parisul ca oras muzeu( tema care devine recurenta in sec 19:orasul muzeu-cultura iluminsta)
-oras muzeu: Munchenul lui Leo von Klenze
- orasul neo-clasicismului ( imagine alterata a orasului muzeu) : Viena cu Ringstrasse,Parisul Lui haussman
(viziune mult mai totala a continuitatii absolute)
-orasul arh moderne – oras deschis
- lamentabila lipsa de toleranta fata de orice semnificatii straine
-problema neutralitatii
-ideal clasic ultim, privat de substanta clasica
-orasul ca propunere neutra si comprehensiva, orasul ca o reprezentare ad hoc a relativismului cultural
-orasul ca suport pentru demonstratia de expunere
-problema muzeu-suport; exponate-demonstranti
-e nevoie de un echilibru intre structura si eveniment, necesitate si contingenta, interioritate si exterioritate
-arta este o minciuna care ne face sa ne dam seama de adevar, sau cel putin de acel adevar pe care ne este dat sa-l intelegem
( picasso)
-2moduri diferite de formula mordenitatea( arhitectural, artistic)
- dezechilibru intre saracie si bogatie ( arh si arta)
-cu toate astea prezinta un grad de simetrie
-traditia arh moderne – dezgust fata de arta
-orasul este proietcta in termeni ultra conventionali: unitate, continuitate, sistem
-colajul – ca tehnica si ca stare de spirit (ex. Picasso natura moarta cu un scaun)
- pare ca este o lipsa de sinceritate, coruperea principiilor morale
-Le corbusier – prin cladirile lui(nu si planurile urbane) – echivalentul colajului(ex atelier Ozenfant)
-Moretti – casa del girasole
-colajul – obiecte dispartae care stau impreuna prin divesre mijloace:fizice, optice, psihologice
-colajul – metoda prin care se da atentie ramasitelor acestei lumi, pastrarii integritatii lor si un mod de a le conferi
demnitate
-colajul se bazeaza pe jonglarea normelor si amintirilor
-traditiile specifice nu pot fi concepute fara acel mare corp de traditie antopologica, acea tarditie care presupune magicul,
tiualul, centralitatea tipului ideal, adica utopia
-utopia- mandala un mijloc de a concentra si a proteja ideilie
-utopia platonica sau marxista a fost conceputa ca axis mundi, axis istorae
-strazi memorabile – Edinburgh – Pinces Street ; fifth avenue ny
-stabilizatori – se deplaseaza de la progresia liniara la accentual centric ( puncte sau centre cu o geom. coerenta)
- Paris Place de cosges, Roma Mausoleul lui augustus
-elemente de scenografie potential interminabile
- Roma antica, porticul aemilia, extins necontenit; procuratiile vecchie din venetia; palazzo chiericati vicenza
-terase publice splendide- roma pincio; vicenza – platforma lui monte berico
-cladiri ambigui si compozite ( structuri mega-urbane, toate fiind departe de “modern”, toate angajand contextul)
- viena hofburg; munchen residenz
-insturmente producatoare de nostalgie – pot fi stiintifice( din viitor), romantice( din trecut), vernaculare, elegante, pop
- piramida lui Caius Cestins, platforme peroliere, tempietto lui vignola, ambiante interioare pt lansarea rachetelor
din cape canaversal
-gradina – critica la adresa orasului, situatie constrita independent de necesitatea oricarei cladiri
- parcul de la versailles