Examen Practic Endodontie

PULPITE ACUTE

SUBIECTIV OBIECTIV TRATAMENT

Pulpita Acuta -durere vie, localizata -coloratia normala a -coafaj direct
Seroasa Partiala dintelui
-la rece si apoi la cald -extirpare vitala
-carie profunda cu
-de la min -> cateva
dentina alterata
ore
-atingere cu sonda 
-la inceput rare apoi
DURERE
frecvente, apar
spontan seara sau -teste de vitalitate
noaptea INTENS POZIVITE
+++
-trec de la sine sau cu
calmante -percutia in ax este
negativa (-)
Pulpita Acuta -durere violenta, -carie profunda -extirpare vitala
Seroasa Totala insuportabila -atingerea cu sonda
(turbarea dintilor) -durata mare de timp  durere intensa
-in crize -teste de vitalitate
INTENS POZITIVE
-doare la rece, dulce,
+++
acru,masticatie
-percutia in ax este
-iradiata
POZITIVA +
-nu cedeaza la
antialgice
-caracter
LANCINANT
Pulpita Acuta -crize spontane, -carie profunda -extirpare vitala
Purulenta Partiala noaptea ! -indepartarea dentina
-exacerbata la cald, alterata  puroi apoi
remisa la rece sange
-dureaza cateva ore -dupa deschidere 
durere insuportabila
-localizata  iradiata
si apoi cedeaza
-PULSATILA
-nu cedeaza la
antialgice
Pulpita Acuta -spontana, continua, -carie profunda -extirpare vitala
Purulenta Totala iradiata -puroi
-PULSATILA -percutia in ax
-doare la cald, remisa POZITIVA+
la rece -teste de vitalitate
-nu cedeaza la POZITIVE+
antialgice

1
 PULPITE CRONICE

SUBIECTIV OBIECTIV TRATAMENT

Pulpita Cronica -durere in masticatie -carie profunda -extirpare vitala a
Deschisa Ulceroasa pulpei
-miros fetid -camera pulpara larg
deschisa
-proces carios in
antecedente cu durere -pulpa bruna cu
fibrina si ulceratii
-sangerare dupa
periaj sau -inteparea in
traumatisme profunzime cu sonda
Doare in
profunzime +
Sangerare
abundenta
-percutia in ax
NEGATIVA –
-teste de vitalitate
POZITIVE +
Pulpita Cronica -durere in masticatie -carie profunda -extirpare vitala
Deschisa -sangerare la -camera pulpara larg
Granulomatoasa periaj/masticatie deschisa, ocupata de
(Polipoasa) formatiunea
polipoasa (mobil,
elastica)
-la inteparea cu sonda
a polipului 
sangerare
abundenta
-percutia in ax
NEGATIVA –
-teste de vitalitate
POZITIVE +
Pulpita Cronica -lipsa -obturatie veche, -extirpare vitala
Inchisa Propriu-zisa simptomatologie mare, adaptare
incorecta si carie
secundara
-CP inchisa
-la trepanare cu
sonda este insensibila
si sangereaza
-teste de vitalitate
NEGATIVE
Pulpita Cronica -nedureroasa -pe Rx: dilatare -extirpare vitala
Inchisa hiperplazica neregulata a canalului
(Granulom intern -teste de vitalitate
Palazzi) NEGATIVE
NECROZA SI GANGRENA
2
 NECROZA GANGRENA
-simptomatologie saraca, -simptomatologie saraca si
doar cu modificare de culoare modificare de culoare
Mortificare ASEPTICA Mortificare SEPTICA
SIMPTOMATOLOGIE
CP INCHISA !!! -carie profunda cu
deschiderea CP
-se produce prin leziuni
termice, toxice, mecanice: -insensibilitate la sondarea
lovire, luxatii, intruzii canalelor pulpare
-pulpa necrozata -miros fetid
-dinte indemn -teste de vitalitate
NEGATIVE
-percutie NEGATIVA
EVIDARE CANAL , tesut necrotic, gangrenos / dentina
alterata
TRATAMENT
-TMC
-sterilizare prin tratament medicamentos si lavaj
-sigilare spatiu endodontic

PARODONTITE ACUTE
3
 SUBIECTIV OBIECTIV TRATAMENT
PAA Hiperemica -sensibilitate mare la -congestie in dreptul -drenaj endodontic
atingere dd si apexului
senzatia de egresiune -percutie in ax
-corpi straini  POZITIVA
durere tip pulpita
totala
PAA Seroasa -durere : jena  -congestia mucoasei , -drenaj endodontic
(difuza) durere insuportabila tegumente destinse,
(in 24-48h) adenopatie regionala
-caracter lancinant, -stare generala
permanent alterata (febra, frison,
insomnie)
-exacerbare la cald
-teste de vitalitate
-nu trece la calmante
NEGATIVE
-percutia in ax
POZITIVA
PAA Purulenta -stadiul endoosos -stadiul endoosos -drenaj endodontic
Durere iradiata in tot Mucoasa rosie, intens
hemimaxilarul colorata, usor
tumefiata la nivelul
apexului, dureroasa
la palpare
-stadiul subperiostal -stadiul subperiostal
-durere localizata -edem de vecinatate
-senzatie de -adenopatie
egresiune a dintelui
-strangerea dintelui
devine dureros
-stadiul submucos -stadiul submucos
-intensitatea durerii -tumefactia se
scade reduce, localizata la
apex
-presiunea pe
mucoasa produce -mobilitate dentara
durere -prezenta fistulei

PARODONTITE CRONICE
4
 SUBIECTIV OBIECTIV TRATAMENT
PAC fibroasa -asimptomatica -percutia in ax SLAB -extirparea non-vitala
POZITIVA
-uneori durere
nevralgiforma -teste de vitalitate
NEGATIVE
-culoare modificata
de la un tratament
anterior
-pe RX: largire spatiu
periapical (calota),
obturatie de canal
incompleta, corpi
straini
-nu are delimitare
clara
PAC -simptomatologie -proces carios sau -extirparea non-vitala
Granulomatoasa stearsa obturatie veche sau
(Granulom simplu -senzatie de alungire dd integru
conjunctiv a dintelui -teste de vitalitate
NEGATIVE
Granulom Epitelial
-explorarea CP si a
Granulom Chistic)
canalelor insensibila
-in reacutizari
palparea mucoasei
este dureroasa si apar
fistule

ALEGEREATRATAMENTULUI

1.PULPITE ACUTE + CRONICE = EXTIRPARE VITALA

2.NECROZA + GANGRENA + PARODONTITE APICALE CRONICE =

EXTIRPARE NON- VITALA

3.PAA+ PAC Acutizate = DRENAJ ENDODONTIC

COAFAJUL DIRECT

5
1. Izolare
2. Hemostaza: apa oxigenata / ser fiziologic
3. Degresarea peretilor laterali
4. Uscare
5. Aplicare Ca(OH)2
6. ZOE apoi completat cu CIS

EXTIRPARE VITALA

1. Anestezie
2. Izolare
3. Exereza dentinei alterata
4. Refacerea peretilor lipsa
5. Crearea cavitatii de acces
6. Extirparea pulpei coronare – excavatoare, linguri Black, freze
7. Toaleta cavitatii
8. Identificarea orificiilor canalelor radiculare
9. Extirparea pulpei radiculare  Tirr Nerf 3600 + sprijin pe 1 perete
10. Lavaj endodontic – hipoclorit, ser fiziologic, EDTA – timp de 30-45 min (vezi
efecte hipoclorit pe pulpa vitala)
11. Obturatia de canal

!! NU OBTURAM CANALUL !!
1.pierdem izolarea
2.neindepartarea in totalitate a pulpei
3.sangerare abundenta:
-depasire constrictie
-iatrogenii
-neindepartarea pulpei in totalitate
-diabet zaharat
-anticoagulante

DRENAJUL ENDODONTIC

6
 1. Izolare
2. Indepartarea obturatie coronara
3. Dezobturare
4. Lavaje pana in 1/3 apicala (clorhexidina) – NU hipoclorit + chx  precipitat
maro ce va colora dintele si va ingreuna tratamentul
5. Drenajul propriu-zis al dintelui cu Kerr 10 pt a nu largi constrictia apicala
6. Lavaj + aspiratie 20-30-45 min (Chx pt ca e netoxic pt tesut)
7. Reinstrumentarea canalului radicular
8. Uscare cu conuri de hartie
9. Aplicare Ca(OH)2 10 zile
*Daca nu se poate usca canalul si persista secretia dintele se lasa deschis (Buleta de
vata + Citodur + mentiunea ca daca simte ceva sa scoata pansamentul)
*se prescriu numai Antiinflamatoare
*Antibiotice doar in stadiul endoosos cand drenajul nu este posibil
*daca exista fistula nu se temporizeaza (este o cale de drenaj naturala si se face
obturatia de canal doar daca canalul este uscat si fara secretii)

DEZOBTURAREA

1. Izolare
2. Indepartarea obturatiei coronare
3. Se folosesc pt dezobturare Kerr Reamer (burghiu) si Headstroem in secventa
inversa (de la mare la mic) prin tehnica Crown down

EVIDAREA TESUTULUI NECROZAT

Sedinta 1:
1. Izolare
2. Exereza dentinei alterate
3. Refacerea peretilor
4. Identificarea orificiilor canalelor radiculare
5. Indepartarea continut canale radiculare (Kerr Hedstroem de la mare la mic)
6. Lavaj abudent 20-30 min – hipoclorit de Na / CHX
7. Uscare
8. Ca (OH)2 7-10 zile
9. Inchidere CIS
Sedinta 2:
10. Simptomatologie
a. Etans
7
 b. Fistula
c. Daca devine acut (percutia e pozitiva) –se face drenaj endo+Ca(OH)2
11. Izolare
12. Indepartarea CIS
13. Secretie, fetiditate, starea Ca(OH)2

Monitorizare: la 6 luni timp de 1 an, anual 4 ani , urmarim aspect canal +

corectitudinea obturatiei de canal

!! NU OBTURAM CANALUL !!
1.pierdem izolarea
2.neindepartarea in totalitate a pulpei
3.sangerare abundenta:
-depasire constrictie
-iatrogenii
-neindepartarea pulpei in totalitate
-diabet zaharat
-anticoagulante

LAVAJUL ENDODONTIC

-30- 45 min
-debridare, lubrifiere, solubilizare, dezinfectare

1.HIPOCLORITUL
-spectrul antimicrobian larg
-dizolva componentele organice
*daca ramane detritus remanent se folosesc substante chelatoare (EDTA)
-5, 25% cu diga / 2-3% cu rulouri

2.CLORHEXIDINA
-se foloseste in retratament
-nu dizolva tesuturile si nu indeparteaza detritusul
-sub forma de gel e bun ca lubrifiant
-eficienta maxima pe E fecalis (imun la hipoclorit)
-nu in necroza pentru ca nu dizolva tesuturile , in gangrena da
-spectru antimicrobian si antimicotic
-2%
-mai putin toxic decat hipocloritul
-NU cu hipoclorit  precipitat brun

8
3.EDTA
-17%
-elimina componentele anorganice ale detritusului
-gel sau solutie apoasa
-neutralizat de hipoclorit (apa sau alcool intre ele)

4.MTAD
-indepartare E fecalis si DDR
-nu dizolva tesutul organic in alternanta cu hipocloritul
-irigare finala 5 minute , decalcifiant

5.SER FIZIOLOGIC
-niciun efect, doar spalatura finala

HIDROXIDUL DE CALCIU
-se obtureaza cu CIS ( NU cu ZOE pt ca se dezactiveaza)
Forme de prezentare
-pasta
-conuri
-pulbere cu apa distilata
Indicatii
-gangrena simpla 1-2 saptamani
-PAC  preparat magistral (depozite prelungite  la 3 luni repetare)
-resorbtie radiculara interna
-cai false
-replantare
Efecte
-bactericid
-antiseptic
-dizolva componenta organica
-opreste secretiile
-controlul resorbtiei radiculare
-hemostatic
-poate contribui la vindecarea leziunilor apicale
LEZIUNILE ENDO-PARO

Diagnosticul leziunilor endo-parodontale

-anamneza completa si amanuntita
-Rx dentare
9
-examen clinic obiectiv:
-parodontometrie
-teste de vitalitate
-evidentierea prin colorare a eventualelor fisuri radiculare

Clasificarea leziunilor:
1.leziune endodontica primara
2.leziune endodontica primara cu afectare parodontala secundara
3.leziune parodontala primara
4.leziune parodontala primara cu afectare endodontica secundara
5.leziune combinata perio-endodontica

Caile de comunicare intre parodontiu si pulpa

1.canalicule dentinare
2.canale si orificii laterale
3.foramenul apical
4.drenajul vasculo-limfatic

LEZIUNEA ENDODONTICA PRIMARA

A.
1.carie primara, secundara, fisura traumatica
2.pulpa devitala
3.resorbtie osoasa de cauza endodontica
4.dezvoltarea osteolizei

B.
1.carie primara, secundara, fisura traumatica
2.pulpa devitala
3.canal pulpo-parodontal
4.osteoliza la nivelul furcatiei de cauza endodontica

LEZIUNEA PARODONTALA PRIMARA

1.placa supragingivala si subgingivala
2.osteoliza de cauza parodontala
3.conditia pulpei este:
-vitala

10
 -partial vitala
-devitala

LEZIUNEA COMBINATA ENDO – PARO IN CARE

AMBELE AFECTIUNI EVOLUEAZA
INDEPENDENT
1.pulpa devitala cu carie primara, carie secundara sau
trauma
2.liza osoasa periapicala de cauza endodontica
3.osteoliza osoasa de cauza parodontala

LEZIUNEA ENDODONTICA PRIMARA CU AFECTARE PARODONTALA

SECUNDARA
-afectarea parodontala poate aparea datorita leziunilor endodontice netratate
-formarea pungii parodontale si pierderea suportului osos
-cauzata de depozite de placa si calculii de pe suprafata radacinii
-poate fi prezent un traiect fistulos
Tratament: endo si parodontal. La pluriradiculari o alternativa este amputatia radiculara

LEZIUNEA PARODONTALA PRIMARA CU AFECTARE ENDODONTICA

SECUNDARA
-progresia apicala a leziunii parodontale poate duce la complicatii endodontica secundare
-dintii care nu raspund la tratament parodontal trebuie sa investigati dpdv al vitalitatii
Tratament: terapia parodontala urmata de terapia endodontica daca se impune

Tratamentul biomecanic de canal

I.Izolarea dintelui
II.Prepararea cavitatii de acces
III.Reperarea orificiilor canalului radicular

11
 IV.Permeabilizarea canalelor
se face cu ace Kerr file nr.10 pentru canalele subtiri si nr 15 pentru canale largi
C.P. se umple cu NaOCl
se fac miscari de ,,watch-winding” – rotatii usoare de 300 inainte si inapoi
se utilizeaza substante demineralizante pentru a usura actiunea
la canalele curbe se face dupa precurbarea acului

V.Cateterizarea canalelor foarte subtiri

se face cu ace Kerr 6,8 maxim 10
C.P.se umple cu NaOCl
se fac miscari de inainte-inapoi de 1mm progresiv pana se atinge lungimea de lucru
se poate utiliza pe ac un lubrifiant neutral nu demineralizat

VI.Preevazarea canalelor
Reprezinta crearea accesului rectiliniu in segmentul coronar al canalului, largirea si
curatarea 1/3 coronare inaintea instrumentarii segmentului apical al canalelor.
Aceasta permite aprecierea lungimii corecte a canalului si diametrul apical corect prin
eliminarea interferentelor.
Aceasta se realizeaza pana la curbura cu freze Gates, ace Kerr file 40-45-80 sau
instrumentar rotativ, aparate ultrasonice care folosesc anse endodontice.
Avantaje:
-accesul direct catre regiunea apicala a canalului radicular
-elimina interferentele dentinare ce pot aparea in 2/3 coronare a canalului
-tesutul pulpar si microorganismele sunt indepartate inaintea instrumentarii
-permite penetrarea buna a solutiei de irigare
-reduce riscul de compactare a dentinei in 1/3 apicale

VII.Extirparea pulpei radiculare

VIII.Determinarea lungimii de lucru – odontometria

Se masoara de la punctul de referinta inicizal/ocluzal pana la nivelul C.A., la 0,5-

1,5mm de apexul radiologic.
D= A x (d / a )

12
 D=real
A= lungime ac in canal
d=lungime dinte pe Rx
a=lungime ac pe Rx

IX.Tratamentul biomecanic de canal

Miscarile obligatorii de largire a canalului:

1.Reaming
-se face cu acul burghiu sau pila
-acul se introduce pasiv pana in apropierea apexului (0,5-1mm) cand se percepe o
reactie de frictiune
-se executa o miscare spre dreapta de 900 (1/4 din tura) combinata cu o miscare de
insurubare spre apex a.i.la sfarsitul celor 900 stoperul de pe ac sa fie la nivelul reperului
incizal sau ocluzal
-se retrage acul pe unul dintre peretii canalului
Aceasta miscare se recomanda canalelor drepte.

2.Pilire circumferentiala
-acul Kerr file se introduce pasiv si se retrage activ, sprijinindu-se pe unii din pereti,
dupa care se introduce intr-o alta zona, astfel instrumentand toata circumferinta canalului
-la radacinile curbe sunt necesare ace precurbate si opritorul ocluzal
-prin aceasta miscare se impinge mult DDR, fiind necesare irigari multiple cu NaOCl
(2ml) si recapitulare dupa fieacre ac superior

3.Forte compensate
-cu ace Kerr file flexfile cu varf netaietor, indicat in canale cu curburi accentuate
-acul se roteste 900 in sensul acelor de ceas (nu mai mult de 1800) cu o usoara presiune
apicala
-dupa aceasta se roteste la 3600 (nu mai putin de 1200) in sens contrar acelor de ceas cu
presiune apicala dupa care se retrage din canal

4.Watch-weinding (permeabilizare canale)

Astfel ca:
-la un canal drept: largire cu reaming prin telescopare regresiva
-la un canal curb: largire cu forte compensate sau pilire circumferentiala prin
telescopare regresiva, progresiva si combinata

1.TEHNICA CONVENTIONALA
-este tratamentul clasic de preparare a canalului radicular in special cele drepte

13
 1.se incepe cu ace Kerr 8-10 la canalele subtiri si cu 15-20 la canalele largi
2.acul se introduce pasiv pana la C.A. si apoi cu miscari de du-te-vino (pilire) se
racleaza peretii pe toata lungimea lor
3.cand acele 10-15-20 aluneca liber in canal se trece la folosirea acelor 25-30 care se
introduc pana in 1/3 apicala si se continua largirea. Pentru a indeparta rumegusul rezultat se
recomanda folosirea unui ac Tirr Nerf.
4.se alege acul 40 si se introduce in 1/3 medie si se racleaza dupa care se aleg ace 50-
60 pentru 1/3 coronara
Astfel se va obtine un canal sub forma de palnie cand largirea a fost efectuata si
rumegusul indepartat revenim la acele Kerr 10-20 pentru a controla permeabilitatea pana la
C.A.
Pentru prepararea canalelor curbe:
-se realizeaza cu ace precurbate, Kerr 6-8-10-15 maxim cu care se asociaza lubrifiant
-se ajunge la nivelul C.A. si se realizeaza miscari de razurire a peretilor dentinari
-prin aceasta tehnica, canalele curbe nu se vor largi apical mai mult de acul Kerr 25 in
1/3 apicala
Aceasta tehnica se asociaza cu irigatii abundente cu solutii NaOCl si permeabilizare
cu ace Kerr 10-20 dupa fiecare ac superior.

2.TELESCOPAREA REGRESIVA (STEP-BACK)

-indicata in tratamentul mecanic al canalelor curbate moderat de la apex catre coronar,
odontometria realizandu-se inainte de largirea canalului, miscari de pilire.
1.Se alege un ac cu 2-3-4 numere superioare acului de odontometrie cu care se va
realiza largirea in 1/3 apicala si crearea stopului apical
Ex: dc odontometria este cu ac 15 largire cu ac 25-30
2.se trece la un ac superior si se scurteaza lungimea de lucru cu 1mm. Acest lucru
repetandu-se pana cand L.L. s-a scurtat cu 4-5mm fata de L.L. stabilita de odontometrie.
3.pentru evitarea formarii pragurilor se revine de fiecare data cu acul cu care s-a
efectuat tratamentul mecanic al portiunii apicale, dupa ce am folosit un ac superior, acest ac
numindu-se AC MASTER APICAL
Se realizeaza lavaje endodontice pentru a preveni blocajul apical si recapitularea.

Recapitularea
-operatiunea de revenire pe toata lungimea de lucru cu acul cu care s-a efectuat
tratamentul mecanic al portiunii apicale dupa ce s-a folosit un ac Kerr cu nr superior
-se face cu un ac cu nr inferior fata de ultimul folosit pana se ajunge la acul master
apical
-dupa ce se incepe telescoparea se face cu acul master apical pana la nivelul stopului
apical

3.TELESCOPAREA PROGRESIVA (CROWN-DOWN)

Largirea canalului se face de la C.P. spre apex
Avantaje:
-elimina constrictiile din 1/3 coronara

14
 -irigarea eficienta a canalului
-indepartarea majoritatii tesutului pulpar viu/necrozat, micsorand riscul impingerii
tesuturilor alterate spre apex
Odontometria se va stabili in etapele finale, cand incepem largirea canalelor apical
pentru ca pe parcursul tratamentului se poate schimba.
La aceasta tehnica sunt necesare irigatii abundente si irigatii abundente.

Etape:
1.stabilirea unei lungimi de lucru aproximative cu ajutorul unui Rx initial sau a apex
locatorului
2.largirea canalelor in portiunea coronara si medie (2/3 din lungime) se vor folosi ori
ace Kerr 15-20-25 ori frezele Gates 2-3-4 (in jur de 18mm) pentru canalele inguste
Pentru canalele largi se introduce acul Kerr 35 pana cand se intalneste o rezistenta.
Daca acul 35 se misca liber atunci se introduc frezele Gates 2-3-4 cu care se fac miscari de
pendulare in retragere pe peretii opusi furcatiei.
3.se introduce apoi acul Kerr 30 pana cand avem o rezistenta, apoi acele 25-20-15
pana cand se atinge o lungime de lucru aproximativa
4.determinam lungimea finala de lucru cu Rx sau clinico-radiologic/electronic
5.cu ultimul ac finisam pe lungimea aproximativa de lucru, iar cu un ac mai mic
introducem pana cand adevarata lungime e atinsa
6.prepararea stopului se face cu ace mai mari pana cand acul 25 va lucra pe toata
lungimea
7.netezirea se face cu ace Headstroem 30/35 prin pilire

4.TEHNICA COMBINATA
-incepe cu preevazarea coronara cu freze Gates nr 1,2,3, sau 4, iar daca nu pot fi
introduse, se incepe largirea pe 2/3 coronare ale canalului cu acele 35-30-25
Stabilirea lungimii de lucru:
-permeabilizarea portiunii apicale cu ace mici nr.10,15
-portiunea apicala este preparata intr-o maniera step-back, stopul apical cu 3 nr
superioare acului de odontometrie si retragerea succesiva cu 1 mm la folosirea acelor Kerr cu
nr din ce in ce mai mari
-peretii neteziti la final cu Headstroem mic
-mentinerea permeabilitatii apicale se face prin introducerea pasiva a acelor mici 0,8-
10 0,5mm dincolo de C.A.

5.TEHNICA PROTAPER ROTATIV

1.reperarea orificiilor canalului
2.cateterizare si permeabilizare
3.preevazare in 1/3 coronara (daca e necesar)
4.stabilirea traseului de alunecare
-se introduc acele Kerr file 10-15 in canal pana cand intampina o rezistenta si pilirea
lui (largirea) pana cand acul 15 aluneca liber in canal
-se asociaza spalaturi cu NaOCl dese si EDTA

15
 5.tratamentul rotativ cu axul Sx pe LL si apoi introducerea acelor Kerr 10-15 pe LL +
irigatii
6.tratamentul cu acul S1 pe LL si reverificarea + irigatii
7.tratamentul cu acul S2 pe LL si reverificarea + irigatii
8.determinarea lungimii de lucru finale
9.tratamentul de finisare cu acul F1 pe toata LL o singura data, apoi tratament cu F2
10.masurarea calibrului C.A. cu acele Kerr file 25 iar daca avem senzatia de usoara
rezistenta tratamentul se va opri aici. Daca acul 25 trece de apex atunci se va face tratament
cu F3,F4, F5 sau ace manuale mai mari masurand dupa fiecare F stopul apical cu ace Kerr file
30-40-50

Protaper rotativ

Avantaje:
-flexibilitate
-rezistenta la fractura
-eficienta marita, siguranta
-debriurile nu se acumuleaza, acul nu se insurubeaza
-conformeaza zona de control apicala

Acele de largit (Shaping)

-diametrul la varf este de :
-Sx 0,19mm (galben)
-S1 0,17mm (mov)
-S2 0,20 mm (alb)
-cu miscari de pensulare, miscare apicala pasiva
-S1 lucreaza in 1/3 coronara; S2 in 1/3 medie
-lungimea lor de 16mm

Acele de finisat
-diametrul la varf:
-F1 20 (galben)
-F2 25 (rosu)
-F3 30 (albastru)
-F4 40 (2 inele negre)
-F5 50 (2 inele galbene)
-actioneaza in 1/3 apicala, introducere pasiva si fara miscare de pensulare

16
 -determinarea apicala se face cu instrumentar manual

Reguli:
-cavitatea de acces sa fie suficient de extinsa
-orificiile de intrare sa fie vizibile concomitent
-nu se lucreaza sub cuspizi
-viteza constanta de 250-300 rpm
-nu se insera si nu se retrage fara rotire !
-nr de utilizari de 4-5
-odontometrie corecta
-se va efectua permeabilizarea canalelor cu ace manuale pana la ISO 20-25  traseu
de alunecare pentru orientarea asupra curburii canalelor acces rectiliniu si eliminarea
calcificarilor

RETRATAMENT CU ACE PROTAPER

-se foloseste seria de ace speciale D1, D2, si D3

-turatiile 500-700 RPM
Se utilizeaza acele in secventa urmatoare:
1.D1 = Kerr 30 (pt 1/3 coronar)
2.D2= Kerrr 25 (pt 1/3 medie)
3.D3= Kerr 20 (pt 1/3 apicala)
*se continua cu tratament manual pentru finisare

17