Lp 10: Identificarea spirochetelor. Diagnosticul de laborator al sifilisului.

Diagnosticul de laborator al leptospirozei

Obiective:
1. Cunoasterea principalelor caractere utilizate pentru identificarea spirochetelor
2. Cunoasterea metodelor de diagnosticul in suspiciunea de sifilis
3. Cunoasterea metodelor de diagnostic in suspiciunea de leptospiroza

1. Identificarea spirochetelor

1
2. Diagnosticul de laborator in suspiciunea de sifilis

Diagnostic direct
Produse patologice:
– serozitate exprimată prin comprimarea bazei şancrului
– aspirat din puncţia ganglionilor afectaţi
– raclat din elemente eruptive cutanate sau mucoase

Microscopie optică pe fond întunecat (preparat umed lamă – lamelă)

- treponeme strălucitoare, subţiri, spiralate, cu capete efilate, mobile
- poate da reacţii fals pozitive (treponeme orale) /fals negative (sensibilitatea redusă)
IFD – metodă sensibilă şi specifică
Impregnare argentică- pe secţiuni histologice

Diagnostic indirect
Teste serologice nespecifice / non-treponemice: testele pozitive se confirmă prin teste specifice
o VDRL (Venereal Disease Research Laboratory)
o RPR (Rapid Plasma Reagin)
- depisteaza Ac tip reagine faţă de Ag cardiolipinic
- sunt rapide şi ieftine
- utilizate pentru urmărirea eficienţei terapiei
- reacţii fals pozitive: boli acute febrile, vaccinare recentă, sarcină, boli autoimune sau de colagen,
infecţii hepatice cu distrucţie tisulară.
- numai VDRL poate fi utilizat pentru testarea LCR la pacienţi suspectaţi de neurosifilis

Teste serologice specifice / treponemice:

- evidenţiază anticorpi specifici (specificitate 97-99%)
- se pozitivează înaintea celor nespecifice
- rămân pozitive cand cele nespecifice sunt negative (sifilis tertiar)
- sunt mai puţin influenţate de terapie o FTA-ABS (Fluorescent treponemal antibody
absorption)

- IF indirectă cu seruri adsorbite cu suspensii de T. Reitter;

- departajează Ac IgM de cei IgG

o TPHA (Treponema pallidum hemagglutation)

- hemaglutinare pasivă
- reacţie calitativă
- testele pozitive persistă uneori după vindecare

Variante ale TPHA:

TPPA (Treponema pallidum particle agglutination) - foloseşte particule inerte în locul hematiilor
MHA-TP ( test de microhemaglutinare)
o Western blot

Diagnosticul sifilisului congenital

- titrarea în dinamică la interval de 6 luni a Ac
- depistarea Ac tip IgM

2
3. Diagnosticul de laborator al leptospirozei

Diagnosticul direct in leptospiroza:

Clasificarea leptospirelor:
- tulpinile patogene sunt reunite în specia Leptospira interrogans (e.g. serovaruri
Icterohaemorrhagiae, Autumnalis, Canicola, Pomona)
- tulpinile nepatogene au fost plasate în specia Leptospira biflexa (e.g. serovar Patoc )

Produse patologice:
- sânge
- LCR
- urină
- postmortem: microfragmente de ficat, corticală renală, plămâni, suprarenale.
Examen microscopic:
a. Microscopia pe fond întunecat:
→ indicată pentru sedimentul urinar şi LCR
→ în sânge expansiunile fibrilare ale hematiilor pot fi confundate cu leptospirele
→ leptospirele = filamente regulat spiralate, luminiscente, foarte mobile, descriind mişcări de
„sfredel”
→ metodă lipsită de sensibilitate şi nespecifică
b. Imunofluorescenţa directă = metodă specifică
Cultivarea:
→ Izolare din sânge sau LCR în primele 10 zile de boală;
→ Izolare din urină după prima săptămână de boală, timp de 3 luni;
→ Sunt necesare mai multe probe deoarece concentraţia leptospirelor poate fi scăzută;
→ Cultivă optim la 28-30 ºC, în aerobioză, pe mediu de cultură lichid Korthof îmbogăţit cu
ser de iepure;
→ Culturile se urmăresc până la 30 de zile prin microscopie pe fond întunecat la intervale de
5 zile.

Tehnici de biologie moleculară

- PCR
- Metode de hibridizare directă

Diagnosticul serologic in leptospiroza

Reacţia de aglutinare microscopică = metoda de referinţă
- măsoară capacitatea serului pacientului de a aglutina leptospire vii;
- utilizează antigene specifice de tip preparate din tulpini patogene;
- practicată doar în laboratoarele de referinţă.

Aglutininele apar în a doua săptămână de boală.

Titrul la pacienţii infectaţi este > 100
Teste alternative:
- hemaglutinarea indirectă
- aglutinarea pe lamă
- ELISA

→ mai puţin sensibile sau specifice

→ folosesc antigene preparate din tulpini saprofite
3