Sunteți pe pagina 1din 26

CUPRINS

CAPITOLUL I. PRINCIPII GENERALE …………………………………. 2


Secţiunea 1. Obiect şi domeniu de aplicare ……………………. 2
Secţiunea 2. Terminologie .................................……………… 2
Secţiunea 3. Generalitati ...................................……….……… 3
Secţiunea 4. Referinţe ……………………………………………. 4

CAPITOLUL II. CONDIŢII TEHNICE ……………………………………. 6


Secţiunea 1. Tipuri şi caracteristici de materiale
geosintetice existente la noi în ţară…………….… 6
Secţiunea 2. Consideraţii privind utilitatea şi
utilizarea geosinteticului ……………………….… 6
Secţiunea 3. Performanţe impuse geosinteticului ……………. 8
Secţiunea 4. Prescripţii de proiectare ………………………….. 10
Secţiunea 5. Eficienţa utilizării geosinteticului …………………. 13

CAPITOLUL III. PRESCRIPŢII GENERALE DE EXECUŢIE ………… 14


Secţiunea 1. Lucrări pregătitoare ……………………………….. 14
Secţiunea 2. Condiţii impuse la aşezarea geosinteticului …….. 14
Secţiunea 3. Recomandări speciale …………………………….. 17

CAPITOLUL IV. CONTROLUL CALITǍŢII LUCRǍRILOR …………… 17


Secţiunea 1. Controlul calităţii materialelor ……………………. 17
Secţiunea 2. Controlul punerii în operă …………………………. 18

CAPITOLUL V. RECEPŢIA LUCRǍRILOR ……………………………. 19

CAPITOLUL VI. MǍSURI DE TEHNICA


SECURITǍŢII MUNCII ŞI PSI ……………………….. 20

ANEXA 1 ............................................................................................ 21

CAPITOLUL I
PRINCIPII GENERALE

1
Secţiunea 1. Obiect şi domeniu de aplicare

Art. 1 Prezentul normativ se referă la utilizarea materialelor geosintetice pentru


ranforsarea straturilor asfaltice in urmatoarele cazuri:
- la lucrǎrile de reabilitare a structurilor rutiere;
- la structurile noi, pentru care se estimează că transmiterea (apariţia) fisurii in
dreptul rosturilor sau peste suprafeţe din balast stabilizat – ar conduce la
costuri de întreţinere mai ridicate decât valoarea de utilizare a materialului
geosintetic.
Materialele geosintetice se utilizeaza la ranforsarea structurilor rutiere,
indeplinind trei functii distincte:
- cu rol antifisura
- ca bariera de umiditate
- cu rol de armare a straturilor bituminoase
Prezentul normativ trateaza utilizarea materialelor geosintetice cu rol antifisura
si bariera de umiditate.
Art. 2 Pentru stabilirea corecta a soluţiei de proiectare a reabilitării şi alegerea
tipului optim de material geosintetic trebuie evaluată mai întâi starea tehnicǎ a structurii
rutiere existente (Conform Normativ CD 155 – 2001).

Secţiunea 2. Terminologie

Art. 3 Terminologia utilizată în acest normativ este conform SR 4032 – 1 : 2002


si SR ISO 10318: 1996 iar termenii tehnici noi utilizaţi se definesc in cuprinsul
normativului.
Termenul de geosintetice utilizat în acest normativ se referă la următoarele tipuri
de materiale:
- geotextile
- geogrile
- geocompozite
- geomembrane
Art. 4 Geotextil : material ţesut, neţesut sau tricotat, permeabil, pe bazǎ de
polimeri, utilizat în domeniul construcţiilor.
Art. 5 Geogrila : Structurǎ planǎ pe bazǎ de polimeri constituitǎ dintr-o reţea
deschisǎ de elemente rezistente la tracţiune, legate între ele dupǎ un motiv regulat şi
utilizatǎ în domeniul construcţiilor.

2
Art. 6 Geocompozit : Asamblarea de materiale care utilizeazǎ cel puţin un
geotextil sau înrudit cu geotextilul printre componenţi, folosit în domeniul construcţiilor.
Art. 7 Geomembrana este un sistem compozit, alcǎtuit dintr-un geotextil dublat
fie pe o parte fie pe ambele parţi de o mebrana impermeabilǎ din asfalt cu cauciuc.

Secţiunea 3. Generalitǎţi

Art. 8 Geotextilele, ca material rutier, pot fi ţesute sau neţesute şi sunt realizate,
în general, din materiale termoplastice precum polipropilena sau poliester, dar pot
conţine şi poliamide, alţi polimeri, materiale organice naturale, fibre de sticlă. În
geotextilele neţesute, filamentele sunt legate fie mecanic, fie prin lipire.
Art. 9 Geogrilele, ca material rutier, pot fi ţesute sau împletite din fibre de sticlă
sau filamente de polimeri (polipropilena sau poliester) sau pot fi tăiate sau presate din
folii de plastic şi apoi post tensionate, pentru a le mǎri la maximum rezistenţa şi
modulul de elasticitate dinamicǎ. În mod curent, geogrilele au deschideri rectangulare
de la 0,65 … 5 cm lǎţime. Existǎ şi forme de geogrile cu aspect de geocompozite la
livrare, care în urma punerii in operǎ lucreazǎ ca geogrilǎ, materialul de închidere a
ochiurilor intrând în compoziţia mixturilor asfaltice. Geogrila poate avea o membranǎ
laminatǎ foarte subţire care se lipeşte de amorsǎ, dar este proiectatǎ sǎ se topeascǎ şi
apoi sǎ disparǎ atunci când se aplicǎ stratul de acoperire cald din mixtura asfalticǎ.
Unele geogrile pot avea împletituri subtiri (fâşii) de fibrǎ permanente ce acoperǎ parţial
deschiderile şi conduc la lipirea geogrilei de amorsǎ. Alte geogrile conţin o peliculǎ
(folie) continuǎ, proiectatǎ sǎ ajute la pozare (adicǎ sǎ adere pe amorsǎ) şi sǎ se
topeascǎ când s-a aplicat stratul cald de acoperire. Niciunul din aceste produse nu
formeazǎ o barierǎ impermeabilǎ. Geogrilele sunt proiectate sa aibǎ modulul de
elasticitate dinamicǎ mare.
Art. 10 Geocompozitele sunt geogrile dublate de geotextile. În acest caz
textilele formează o suprafatǎ absorbantǎ şi continuǎ ce permite aderarea
geocompozitului pe suprafaţa drumului; în acelaşi timp grilele furnizeazǎ rigiditate şi
rezistenţǎ mare la preluarea solicitǎrilor din trafic. Deci geocompozitele trebuie sǎ
asigure retenţia de bitum şi, implicit, stratul impermeabil şi un modul de elasticitate
dinamicǎ mare la valori reduse de deformaţie.
Art. 11 Geomembranele pot avea greutatea cuprinsǎ între 1600 şi 3300 g / m2.
Pot fi pozate în benzi peste rosturi la structuri rutiere din beton sau sunt folosite pentru
reparaţii locale la cedări ale structurii rutiere.
Art. 12 Geosinteticele tratate în prezentul normativ au urmatoarele roluri :

3
- rol antifisurǎ la ranforsarea structurii rutiere → geogrile sau geocompozite cu
rezistenţǎ mare la întindere (fibre de sticla sau polimer)
- rol de etanşare (barierǎ de umiditate) şi disipare a tensiunii → geotextilele
Art. 13 Tabelul 1 prezintǎ funcţiile pe care le indeplinesc geosinteticele în
straturile rutiere: antifisurǎ şi bariera de umiditate. Tabelul 1 prezintă aceste funcţii
pentru fiecare tip de geosintetic in parte :
Tabel 1
Tip geosintetic Antifisurǎ Bariera de umiditate
geotextil Da Da *
geogrila Da Nu
geocompozit Da Da*
geomembrane Nu** Da
* cu condiţia sa fie impregnat cu bitum, eventual cu bitum modificat conform specificaţiilor din
Certificatul de Conformitate sau Agrementul Tehnic al produsului.
** cu exceptia structurilor rutiere rigide, la pozarea peste rosturi sau degradari.

Art. 14 Tipuri de degradǎri pentru care se recomandǎ utilizarea geosinteticelor:


- fisuri reflective sunt fisurile care apar în imbrǎcǎmintea asfalticǎ prin
transmiterea discontinuitaţilor (rosturi sau fisuri / crăpături) din straturile inferioare
degradate.
faiantǎrile sunt degradǎri (ansamblu de fisuri) datorate fenomenului de obosealǎ
sau de îmbǎtrânire specifice îmbracǎminţilor asfaltice.

Secţiunea 4. Referinţe

1. AND 550/ 1999 – “ Normativ pentru dimensionarea straturilor rutiere


bituminoase de ranforsare a structurilor rutiere suple şi semirigide (metoda analiticǎ)
2. CD 155 / 2001 – “ Instructiuni tehnice privind determinarea stǎrii tehnice a
drumurilor moderne”
3. SR 4032 – 1/2002 – “ Lucrǎri de drumuri. Terminologie”
4. AND 540/2003 – “ Normativ pentru evaluarea stǎrii de degradare a
îmbracǎminţii rutiere pentru structuri suple şi semirigide”
5. AND 547/1999 – “ Normativ pentru prevenirea şi remedierea defecţiunilor la
îmbrǎcǎminţi rutiere moderne”
6. CD 31/ 2001 – “ Instrucţiuni tehnice departamentale pentru determinarea prin
deflectrografie şi deflectometrie a capacitǎţii portante a drumurilor cu sisteme rutiere
rigide”

4
7. AND 560/1999 – ” Normativ privind aplicarea soluţiei antifisurǎ din mixturi
asfaltice cu volum ridicat de goluri”
8. SR 174/ 2001 – “Lucrǎri de drumuri. Imbrǎcǎminţi bituminoase cilindrate la
cald”
9. STAS 42/ 1968 – “ Bitumuri. Determinarea penetraţiei”
10. SR EN 1427/ 2002 – “ Bitumuri. Determinarea punctului de înmuiere”
11. SR EN 12593/ 2003 – “Bitumuri. Determinarea punctului de rupere Fraass”
12. SR 61/1997 – “ Bitumuri. Determinarea ductilitǎţii”
13. AND 537/1998 – “ Normativ privind caracteristicile tehnice ale bitumului
neparafinos pentru drumuri”
14. AND 517/1996 – “ Instrucţiuni tehnice pentru dimensionarea sistemelor
rutiere suple şi semirigide. Normativ pentru dimensionarea straturilor bituminoase de
ranforsare a sistemelor rutiere suple şi semirigide”
15. SR EN 12697/1 – 2004 – “ Lucrǎri de drumuri. Mixturi asfaltice şi
îmbrǎcǎminţi bituminoase executate la cald. Prepararea mixturilor, pregǎtirea probelor
şi confecţionarea epruvetelor”
16. SR EN 12697/2 – 2004 – ” Lucrǎri de drumuri. Mixturi asfaltice şi
îmbrǎcǎminţi bituminoase executate la cald. Metode de determinare şi încercare”
17. SR EN 13249 – 2001/A1:2005 – “ Geotextile şi produse înrudite.
Caracteristici impuse pentru utilizarea la construcţia de drumuri şi alte zone de
circulaţie”
18. AND 552/1999 – “ Normativ privind condiţiile tehnice de calitate ale
emulsiilor bituminoase cationice utilizate la lucrǎrile de drumuri”
19. AND 116/1999 – “Instrucţiuni proprii de securitatea muncii pentru lucrǎri de
întreţinere, reparare şi exploatare a drumurilor şi podurilor”
20. SR ISO 10318/1996 – “Geotextile – vocabular”
21. Ordin MMPS 357/ 1998 – “Norme specifice de protecţie a muncii pentru
lucrǎri de întreţinere, reparare şi exploatare a drumurilor şi podurilor”
22. Gregory S. Cleveland, Joe W. Burton, Robert L. Lytton – “ Geosynthetics
in flexible and rigid pavement overlay systems to reduce reflection cracking”

CAPITOLUL II
CONDIŢII TEHNICE

Secţiunea 1. Tipuri şi caracteristici de materiale geosintetice existente pe


piata romaneascǎ

5
Art. 15 În Anexa 1 sunt prezentate cu titlu informativ principalele tipuri de
geosintetice care au pǎtruns pe piaţa romanească şi sunt utilizate în lucrǎrile de
reabilitare la ora elaborǎrii prezentului normativ. Precizǎm cǎ existǎ în permanenţǎ
produse noi care se agrementeazǎ şi vor putea fi folosite în domeniul rutier, în
conformitate cu prevederile prezentului normativ.

Secţiunea 2. Consideraţii privind utilitatea şi utilizarea materialelor


geosintetice

Art. 16 Utilitatea unui strat de geosintetic intercalat între structura existentǎ


degradată şi un strat nou de ranforsare constǎ în :
- impermeabilizarea suprafeţei existente degradate, prin crearea unei bariere
de umiditate formatǎ din geotextil impregnat cu bitum;
- întârzierea apariţiei fisurilor reflective ;
Toate acestea conduc la mǎrirea duratei de viaţǎ a structurii rutiere.
Art. 17 Geosinteticele se pot utiliza în zone cu :
- fisuri şi faiantǎri pe suprafeţe mari, unde necesitǎ o acoperire parţialǎ
sau, adesea, totală a suprafeţei ;
- în dreptul rosturilor dintre dalele unei îmbrǎcǎminţi din beton de ciment
care urmeazǎ sǎ fie ranforsatǎ; se pot utiliza fâşii de geosintetice pe lǎţimea de 1 m.;
Art. 18 Degradările sub formǎ de fisuri sau faianţǎri, precum şi degradǎrile
apǎrute prin reflexie, vor fi evaluate prin indici de stare conform CD 155 - 2001.
Funcţie de starea tehnicǎ a suprafeţei carosabile se stabilesc sectoare omogene
pe care se aşterne geosinteticul ca material antifisurǎ, înainte de aşternerea covoarelor
asfaltice.
Art. 19 Gradul de severitate al degradǎrilor suprafeţei şi structurii rutiere fisurate
trebuie sǎ fie slab sau mediu, astfel încât geosinteticul să poată fi eficient.
Art. 20 În cazul structurilor rutiere flexibile şi mixte se vor avea în vedere
următoarele:
(1) Structurile rutiere pentru care se foloseşte geosintetic în vederea întârzierii
transmiterii fisurării sunt cele care prezintǎ fisuri din oboseală sau reflexie
caracteristice stratului asfaltic.
Nu se acceptǎ aşezarea geosinteticelor în cazul în care suprafaţa este foarte
degradatǎ, cu rupturi sau dislocǎri.

6
Fisurile (deschideri < 3 mm) nu necesitǎ un tratament special înaintea aşternerii
materialului geosintetic.
Crǎpǎturile (deschideri > 3 mm) vor fi colmatate înaintea aşternerii materialului
geosintetic. Colmatarea se va face în funcţie de deschiderea crǎpǎturii în conformitate
cu normele tehnice pentru lucrǎrile de întreţinere a drumurilor.
În cazul unor crǎpǎturi cu deschidere > 20 mm se va face o analizǎ tehnicǎ
pentru a se stabili dacǎ structura rutierǎ existentǎ degradatǎ nu necesitǎ realizarea
unor lucrǎri de refacere înaintea ranforsǎrii şi implicit a acoperirii cu material
geosintetic.
(2) În vederea asigurǎrii unei suprafeţe netede pe care sǎ se aşeze
geosinteticul se recomandǎ sǎ se prevadǎ un strat de reprofilare/egalizare din mixturǎ
asfalticǎ cilindratǎ la cald de minim 2 cm, cu excepţia cazului în care producǎtorul are
alte recomandǎri.
(3) Suprafaţa de bază pe care se aşterne geosinteticul trebuie să fie foarte
curată şi uscată, fără apă, zăpadă sau gheaţă.
Art. 21 În cazul structurilor rutiere rigide (beton de ciment cu rosturi), se vor
respecta următoarele:
(1) Structura rutieră pe care se aşează geosinteticul trebuie sa fie stabilă ,fǎrǎ
degradari majore (fragmentǎri şi tasǎri de dale, gropi, crǎpǎturi, ruperi, etc).
(2) Deplasarile relative verticale la rosturi trebuie sǎ respecte urmatoarea
conditie : factorul de eficienţă la transfer a încărcării (FET) la rosturi trebuie sa fie
peste 80% :
FET = (dn/di)100  0,8 (conform AASHTO, 1993)
unde : di este deflexiunea pe partea încǎrcată
dn – deflexiunea pe partea neîncǎrcatǎ
(3) Utilizarea geosinteticelor devine aproape ineficientă pentru deplasǎri active
ale rosturilor şi fisurilor, mai ales daca acestea sunt mari. Totuşi transmiterea fisurilor
poate fi întârziată pe termen scurt, utilizând, dupǎ umplerea rosturilor, benzi de
geosintetic tip membrană groasă, care au şi rol de etanşare.
(4) Nu se recomandǎ utilizarea geosinteticelor direct pe beton ; se va aplica un
strat de mixturǎ bituminoasǎ de 2 cm, cu rol de reprofilare/egalizare, care va asigura
suprafaţa planǎ necesarǎ aşternerii geosinteticului, în afara cazului în care
producǎtorul specificǎ altceva.
(5) În cazul în care existǎ pericol de infiltrare a apei de suprafaţǎ în structura
rutierǎ se pot folosi geotextile sau geocompozite impregnate cu bitum care vor acţiona

7
ca o barierǎ împotriva umiditǎţii şi dupǎ fisurarea stratului de acoperire din mixturǎ
asfalticǎ. Aceste geosintetice se vor aşterne pe o amorsǎ conform tehnologiei de lucru.
(6) În cazul în care există deplasări relative verticale la rosturi sau la fisuri
folosirea geosinteticului ca barieră de umiditate nu se justifică deoarece existǎ riscul
ruperii lor; în acestǎ situatie se vor efectua întâi lucrǎri de stabilizare a îmbrǎcǎminţii
degradate şi dupǎ aceea se va trece la ranforsarea drumului şi implicit la utilizarea
materialului geosintetic (geogrile).

Secţiunea 3. Performanţe impuse geosinteticului

Art. 22 Geotextilele
(1) Geotextilele neţesute pot avea moduli de elasticitate dinamicǎ relativ mici
mobilizând astfel numai eforturi limitate la nivele mici ale deformaţiei ; ele functioneazǎ
ca disipatori de energie în dreptul fisurilor, deviindu-le propagarea pe verticalǎ şi
întârziind, în acest fel, reflectarea lor in stratul nou asfaltic.
(2) Capacitatea de retenţie a bitumului de către geotextil trebuie sǎ fie de cel
puţin 0.9 l/m2, aceasta fiind direct influenţatǎ de greutatea şi grosimea geotextilului.
(3) În vederea evitării infiltrǎrii apei în straturile inferioare ale structurii rutiere,
dar şi pentru întârzierea fisurării prin reflexie, se poate folosi un material geotextil
impregnat cu bitum din fabricǎ, pentru a evita eventualele neplǎceri legate de o
cantitate mare de amorsǎ necesarǎ.
(4) Când se foloşeste ca strat de disipare a tensiunilor, geotextilul trebuie sǎ
aiba în general greutatea minimǎ de 140 g/m2.
Art. 23 Proprietǎţile fizico-mecanice minime necesare pentru geotextile utilizate
cu rol de barierǎ de umiditate şi cu rol de disipator de tensiuni sunt prezentate în
tabelul 2.
Tabelul 2
Proprietǎţi Valori minime
1 2
Masa / Arie 140 g /m2
Rezistenţa la întindere 1 kN/m
Elongaţia la întindere 50 %
Retenţia de bitum 0.90 l / m2
0
Punct de topire + 10 C peste temperatura de aşternere a mixturii

Art. 24 Geogrilele
(1) Geogrilele au moduli de elasticitate mult mai mari decât geotextilele fiind
capabile să preia tensiuni mari la nivele reduse ale deformaţiei.

8
(2) Geogrilele se utilizează atât pentru întârzierea apariţiei fisurilor reflective cât
şi la ranforsarea straturilor asfaltice, întârziind apariţia fisurilor noi şi încetinind apariţia
deformaţiilor permanente. Pentru a acţiona ca o ranforsare a stratului de acoperire o
geogrilǎ trebuie sǎ fie bine întinsǎ sau uşor pretensionatǎ şi trebuie sǎ aibǎ o rigiditate
suficientǎ.
(3) În funcţie de materialul din care este realizatǎ geogrila, acesta poate avea
urmǎtoarele caracteristici de deformabilitate (alungire) (tabelul 3).Valorile din tabelul 3
au semnificaţia unor valori medii, orientative ; gama valorilor caracteristicilor de
deformabilitate este foarte largǎ, datoritǎ varietǎţilor produselor care se
comercializeazǎ.
Tabelul 3
Alungirea sub o solicitare Alungire sub solicitare
Geogrila instantanee constantǎ timp de 10 ani
5 KN 10 KN 50 KN 100 KN 5 KN 50 KN
1 2 3 4 5 6 7
Geogrila din
- 0 2% 4% - -
fibra de sticla
Geogrila din
- 3% - 13% - 5%
poliester
Geogrila din
3% - 13% - 5% -
polipropilena

Art. 25 Geocompozitele
Geocompozitele se recomandǎ a fi folosite pentru structuri rutiere în care este
necesarǎ atât prevenirea transmiterii fisurilor cât şi impermeabilizarea.
Art. 26 Membranele
(1) Membranele servesc deopotrivǎ ca membranǎ impermeabilizantǎ şi ca strat
de descǎrcare a tensiunii.
(2) Membranele se aşează sub forma de fâsii, în general peste rosturi. Unele
membrane au prevǎzut un material adeziv pe o parte sau pe ambele şi se pot lipi de
structura rutieră veche prin îndepǎrtarea filmului de protecţie de pe spatele membranei
şi asezarea ei pe rostul pregǎtit. În alte cazuri se aplică o amorsǎ adezivǎ pe structura
rutiera înainte de aşezarea membranei, la recomandarea producǎtorului.

Secţiunea 4. Prescripţii de proiectare

Art. 27 La utilizarea în cadrul unei structuri rutiere a unui strat de material


geosintetic se va ţine seama de urmǎtoarele elemente principale:
9
(1) Starea tehnicǎ a suprafeţei carosabile şi a structurii rutiere conform
Normativului CD 155 – 2001 ;
(2) Funcţiile ce vor fi îndeplinite de geosintetic în cadrul stratului asfaltic conform
Tabel 1 din prezentul normativ ;
(3) Caracteristicile fizico – mecanice pe tipuri de geosintetice oferite de
producǎtori conform Tabel 2a, 2b. 2c din prezentul normativ.
(4) Caracteristicile de referinţǎ prezentate în Tabelul 2 şi Tabelul 3 din prezentul
normativ.
(5) Caracteristicile fizico – mecanice ale mixturii asfaltice din straturile de
ranforsare utilizate ca parametri de calcul la dimensionarea structurii rutiere conform
normativ AND 550 – 1999 (metoda analitica).
(6) Structura rutierǎ se va dimensiona conform normativelor în vigoare, fǎcându-se
abstracţie de prezenţa materialului geosintetic.
Art. 28 Stabilirea condiţiilor în care poate fi utilizat geosinteticul
Se va aprecia utilitatea prezenţei geosinteticului în funcţie de trei parametri
importanţi:
(1) Starea structurii rutiere existente
Pentru o suprafaţǎ carosabilǎ fisuratǎ cu fisuri datorate atât degradǎrilor de tip
structural cât şi degradǎrilor de suprafaţǎ, se recomandǎ prevederea unui material
geosintetic în conformitate cu Tabelul 4.

Tabelul 4
Denumire Grad de Deschiderea Suprafata acoperita cu
degradare severitate fisurii sau geosintetice
crǎpǎturii (mm)
Fisuri, crǎpǎturi redus <5 parţial, pe sectoare omogene,
şi faianţǎri bine delimitate
mediu 5  20 pe toatǎ suprafaţǎ
ridicat >20 nu este eficienta utilizarea
materialului geosintetic decât
dupǎ efectuarea reparaţiilor

(2) Calitatea suportului (strat de bazǎ, fundaţie)


Situaţiile în care este indicată utilizarea materialului geosintetic în functie de
starea tehnică a structurii rutiere, conform AND CD 155 – 2001, este prezentatǎ în
Tabelul 5.
În cazul in care exista cedǎri în straturile suport, deci nişte deficienţe structurale,
prevederea unui geosintetic nu va rezolva problema.

10
În aceste situaţii, eficienţa geosinteticului ca strat antifisurǎ este mult redusǎ,
deoarece apar fisuri direct în stratul de acoperire. Materialul geosintetic va fi însǎ
eficient ca barierǎ de umiditate, protejând stratul suport împotriva pǎtrunderii apei.

Tabelul 5
Calificativ capacitate Indice de degradare
Se utilizeazǎ
portantă structură
IG ID geosintetice
rutieră
rea <77 >13 NU*
mediocra 77-90 7.5-13 DA**
buna 90-95 5-7.5 Posibil***
foarte buna >95 <5 NU
* se va studia, prin proiect, refacerea structurii rutiere
** alegerea tipului de material geosintetic se face în funcţie de prevederile de la Capitolul II-
Sectiunea 2
*** dacă se considerǎ necesarǎ aşternerea unui covor asfaltic.

Art. 29 Cum alegem geosinteticul


În funcţie de scopul urmǎrit şi de calitatea materialelor se poate opta pentru:
(1) geotextil – în cazul unei suprafeţe stabile, fǎrǎ deplasari relative verticale;
acţioneazǎ ca factor de întârziere a transmiterii fisurilor şi, prin faptul cǎ se
impregneazǎ cu bitum, ca element de hidroizolare;
(2) geogrila – în cazul în care existǎ şi riscul de deplasare verticalǎ relativǎ (Ex:
între douǎ dale din beton de ciment sau între zone cu rupturi în structura rutierǎ
întârzie atât transmiterea fisurilor, cât şi apariţia fisurilor noi şi a deformaţiilor
permanente; ranforseazǎ stratul asfaltic în care se pozeazǎ;
(3) geocompozite – în cazul în care se urmǎresc efecte cumulate ale
geotextilului şi geogrilei.
(4) Tipul de material ales trebuie sǎ satisfacǎ condiţiile prevǎzute în Tabelul 3 şi
Tabelul 4.
(5) În cazul alegerii unui material geocompozit se vor respecta cerinţele
cumulate ale geotextilului şi geogrilei.
Art. 30 Se recomandă, indiferent de tipul de geosintetic folosit, ca grosimea
stratului de acoperire din mixtură asfaltică să fie de minim 5 cm.
Art. 31 (1) Pentru covorul asfaltic se va folosi numai mixtura bituminoasǎ
cilindrată la cald.
(2) Nu se admite un strat de acoperire din asfalt, permeabil, necompactat, sau
cu goluri. Se vor prevedea mǎsuri pentru drenarea apelor la interfaţa dintre stratul de

11
acoperire şi materialul geotextil sau geocompozit, deoarece acesta, funcţionand ca
barierǎ de umiditate, reţine apa şi va conduce la degradarea rapidǎ a stratului de
acoperire.
(3) În cazul proiectării stratului de acoperire pentru structurile rutiere rigide
procesul este în general acelaşi ca şi în cazul structurilor rutiere flexibile.

Secţiunea 5. Eficienţa utilizării geosinteticului

Art. 32 Eficienţa utilizării geosinteticelor rezultă din efectuarea unui studiu


tehnco-economic comparativ între structura cu geosintetic şi cea fără geosintetic,
studiu care trebuie sǎ se bazeze pe rezultatele unor sectoare experimentale cu şi fǎrǎ
geosintetic.
Art. 33 Se va studia cu atenţie necesitatea utilizării geosinteticului la structurile
rutiere, deoarece el nu reprezintǎ o soluţie rapidǎ şi uşoarǎ pentru toate cazurile şi
uneori, nu reprezintǎ deloc o soluţie.
Art. 34 Din studiile efectuate în strǎinǎtate, s-a dovedit cǎ geotextilele sunt mai
puţin eficiente în cazul reducerii fisurării termice prin reflexie (transversale) la
structurile rutiere flexibile şi rigide sau în cazul rosturilor transversale ale dalelor din
beton de ciment în structurile rutiere rigide.
Art. 35 Costul geosinteticelor variază în funcţie de: tipul produsului utilizat, de
cantitatea de geosintetic ce urmeazǎ a fi aşezată, experienţa localǎ la instalare,
costurile cu forţa de munca localǎ, condiţii generale ale pieţii.
Art. 36 Se recomandǎ efectuarea de studii economice comparative între soluţia
de frezare a îmbrǎcǎminţii vechi fisurate şi soluţia utilizării geosinteticului ca măsură
pentru oprirea transmiterii fisurării.

CAPITOLUL III
PRESCRIPŢII GENERALE DE EXECUŢIE

12
Art. 37 Prezentele prescripţii de execuţie au caracter orientativ şi pot fi
amendate de cele propuse în caietul de sarcini sau în agrementul tehnic oferit de
producǎtor pentru care acesta îşi asumǎ raspunderea.
De altfel, se recomandǎ, cel puţin la prima utilizare a unui tip de material
geosintetic, ca sǎ fie prezent şi reprezentantul producǎtorului sau distribuitorului de
geosintetic.

Secţiunea 1. Lucrări pregătitoare

Art. 38 Înainte de aplicarea geosinteticului, suprafaţa trebuie sǎ fie curaţatǎ


(folosind o perie sau aer comprimat) şi uscatǎ.
Art. 39 Colmatarea fisurilor şi crǎpǎturilor se va executa în conformitate cu
prevederile Normativului AND 560 – 1999 şi Normativului 547 - 1998
Art. 40 Cuiburile / gropile se vor repara conform prevederilor normativelor sus
menţionate şi apoi suprafaţa carosabilǎ va fi pregǎtitǎ pentru aşternerea
geosinteticului.

Secţiunea 2. Condiţii impuse la aşezarea geosinteticului

Art. 41 Se amorseazǎ şi, în funcţie de starea tehnicǎ a suprafeţei de rulare şi de


recomandǎrile producǎtorului se aşterne un strat de mixturǎ bituminoasǎ cilindratǎ la
cald, cu rol de reprofilare şi egalizare, în grosime de minim 2 cm.
Art. 42 Amorsa pentru geosintetic
(1) Stabilirea tipului de amorsă se va face în funcţie de instrucţiunile furnizate de
producǎtor după consultarea manualului de instalare a geosinteticului ; ea este
necesarǎ pentru impregnarea materialului geotextil şi lipirea de straturile structurii
rutiere ; se recomandǎ ca amorsǎ, bitumul. Acesta va fi din acelaşi tip de bitum ca cel
utilizat in mixtura bituminoasǎ. Se poate accepta şi emulsie bituminoasǎ, respectându-
se indicaţiile producǎtorului în ceea ce priveşte cantitatea prevǎzutǎ.
(2) Aplicarea amorsei pentru geocompozit :
- se executǎ pe cât posibil mecanic ;
- cantitatea de amorsǎ sǎ fie suficientă pentru a satura textilul şi pentru a-l lipi
de suprafaţa existentǎ.
- cantitatea de bitum, pntru situaţiile în care materialul geosintetic nu este
impregnat în fabricǎ va fi de 1.0 – 1.3 l / mp, in funcţie de starea de drumului şi
condiţiile de mediu conform recomandǎrilor producǎtorului.

13
- pentru emulsie – cu rupere rapida - cantitatea va fi sporitǎ conform
recomandǎrilor şi procentului de bitum pe care îl conţine.
- pentru intersecţii, la semafoare şi în alte zone în care vehiculele întorc sau
frânează, cantitatea de bitum va fi micşorată până la 0.9 l/mp .
Se precizeazǎ cǎ materialul textil, prin caracteristicile sale (greutate, grosime, tip
de material) este cel care cere o anume cantitate de amorsǎ, pentru a fi saturat şi a
corespunde rolului de barierǎ de umiditate.
(3) Temperatura bitumului, T, în timpul operaţiei de amorsare, va fi suficient de
mare pentru a permite o împrǎştiere uniformă ; T va fi ≤ 140 0 - 1450, dar în rezervor să
nu fie mai mare de 1630 C.
(4) Lǎţimea stratului de amorsă va fi egală cu a materialului textil plus 15 cm.
(5) Traficul nu va fi permis peste amorsă.
(6) Excesul de material se va curǎţa.
(7) Temperaturi – temperatura aerului şi a suprafetei pe care se aşeazǎ vor fi :
- cel putin 100 C pentru amorsa cu bitum
- cel putin 100 C pentru amorsarea cu emulsie
(8) Se va acorda o atenţie deosebitǎ cantitǎţii de amorsǎ necesarǎ pentru
geosintetic. O amorsǎ insuficientǎ poate conduce la alunecǎri sau nelegǎri care nu
asigurǎ impermeabilitatea şi disiparea tensiunilor de întindere.
Art. 43 Aşezarea geosinteticului
- peste amorsǎ, manual sau mecanic, fǎrǎ a se crea cute sau pliuri.
- se va aşeza înainte ca stratul de amorsǎ sǎ se rǎceascǎ, avându-se în vedere
ca temperatura amorsei când se plaseazǎ geosinteticul sǎ fie in concordanţǎ cu
recomandarea producǎtorului privind caracteristicile materialelor geosintetice.
- în general, nu se recomandǎ emulsiile bituminoase ca amorse pentru
geosintetic. În cazul în care acestea sunt recomandate de producǎtor, se vor aşterne
numai dupǎ ruperea emulsiei.
- dacǎ este nevoie se suplimenteazǎ cantitatea de amorsǎ, funcţie de
recomandǎrile producǎtorului.
- Accesul vehiculelor, mai ales manevrele bruşte, întoarceri, etc. nu trebuie
permise.
- Fâşiile de geosintetice se aşeazǎ suprapus, conform tabelului 6; în aceste
zone se suplimenteazǎ cantitatea de amorsǎ.
Art. 44 Recomandǎri privind suprapunerea fâşiilor de geosintetic: conform
tabelului 6.

14
Tabel 6
MATERIAL GEOSINTETIC
Suprapunerea materialului
geotextile geogrile geocompozite
geosintetic pentru :
Rosturi transversale min. 15 cm min. 8 cm min. 8 cm
Rosturi longitudinale min. 10 cm min. 10 cm min. 10 cm
Nota : Datele din tabelul 7 sunt orientative. Pentru stabilirea lǎţimii de suprapunere se va ţine
cont de prevederile caietului de sarcini al producǎtorului.

Art. 45 Aşternerea stratului asfaltic de acoperire :


- obligatoriu, în aceeaşi zi în care s-a aşternut geosinteticul.
- excesul de amorsǎ poate fi înlǎturat prin împrǎştiere de nisip sau chiar
aşternerea suplimentarǎ de geosintetic. Excesul de nisip se îndepǎrteazǎ.
- dacǎ începe ploaia înainte ca materialul geosintetic sǎ fie acoperit cu stratul
asfaltic, trebuie lǎsat sǎ se usuce înainte de aşternerea asfaltului.
- se va respecta grosimea minimǎ a stratului de covor asfaltic în conformitate cu
prevederile Art. 30.
Art. 46 Indiferent de starea suprafeţei vechi, pentru eliminarea pericolului
reducerii duratei de viaţă a stratului de acoperire (covor asfaltic), se recomandă
plasarea geosinteticului pe un strat de egalizare (reprofilare) de minim 2 cm, în afara
cazului în care producǎtorul prezintǎ alte prevederi şi îşi asumǎ rǎspunderea pentru
acestea.
Art. 47 Aşezarea geosinteticului trebuie urmatǎ imediat de un cilindru compactor
cu pneuri pentru a evita ruperea din acţiunea vântului sau traficului. Comparativ cu
bitumul se cere o cantitate mai mare de emulsie bituminoasǎ, în funcţie de
recomandǎrile producǎtorului.
Art. 48 Păstrarea şi depozitarea geosinteticului se face în locuri uscate şi
aerisite – conform recomandǎrilor producǎtorului.

Secţiunea 3. Recomandări speciale

Art. 49 În vederea reducerii la minimum a timpului de lucru, a rosturilor de lucru


şi a pierderii de material, la comandarea produselor geosintetice se va specifica
lǎţimea rolelor în concordanţǎ cu lǎţimea benzilor rutiere sau cu posibilitatea depozitǎrii
rolelor de geosintetic.
Art. 50 În funcţie de tipul şi caracteristicile echipamentului de aplicare a
geosinteticului, pentru a se elimina îndoirea în timpul aşezării acestuia, se va avea în
vedere greutatea maxima a rolelor în vederea manevrării lor.

15
Art. 51 În timpul depozitǎrii, geosinteticele trebuie protejate de precipitatii, de
expunerea pe timp îndelungat la soare la temperaturi de peste 70 oC (chiar dacǎ
geosinteticul este marcat ca stabilizat la UV), de produse chimice, de foc / scântei.
Art. 52 Se va acorda o atenţie sporitǎ realizǎrii gradului de compactare pentru
stratul de deasupra geosinteticului, mai ales când este prevǎzut geotextil impregnat cu
bitum ca barierǎ de umiditate. Dacǎ se infiltreazǎ apa panǎ la suprafaţa impermeabilǎ
se vor crea condiţii pentru o rapidǎ degradare a stratului de acoperire.
Art. 53 De o mare importanţǎ este realizarea unei foarte bune impregnǎri cu
bitum a geotextilului şi, totodatǎ, creearea unei perfecte conlucrǎri a acestuia cu
straturile asfaltice, prin respectarea tehnologiilor de execuţie (temperaturi,
compactare).

CAPITOLUL IV
CONTROLUL CALITǍŢII LUCRǍRILOR

Art. 54 Controlul calitaţii lucrărilor de execuţie a straturilor asfaltice cu


prevederea de geosintetice se execută pe faze.

Secţiunea 1. Controlul calităţii materialelor înainte de execuţie

Art. 55 Materialele destinate executării straturilor de ranforsare bituminoase


folosind geosintetic vor fi verificate în conformitate cu prescripţiile din standardele
respective si din fişele tehnice ale producătorului şi cu condiţiile arătate în prezentul
normativ, la Capitolul I.
Art. 56 Verificările şi determinările se execută de laboratoare autorizate şi
constau în urmǎtoarele:
(1) Bitum: - penetraţia la 250,STAS 42/1968.
- punct de înmuiere, IB, SR EN 1427/2002.
Bitumul folosit pentru amorsă se va verifica, dacǎ are aceleaşi caracteristici ca şi
bitumul din stratul de acoperire (îmbrăcăminte).
(2) Emulsii bituminoase cationică : - conţinut de bitum, STAS 8877
- vâscozitatea Engler la 200ºC, STAS 8877
- omogenitate, STAS 8877
Bitumul din emulsia folositǎ pentru amorsă se va verifica, dacǎ are aceleaşi
caracteristici ca şi bitumul din stratul de acoperire (îmbrăcăminte).
(3) - mixturǎ bituminoasǎ pentru stratul de egalizare/reprofilare

16
- mixturǎ bituminoasǎ pentru stratul de acoperire
- calitatea mixturii bituminoase va fi probatǎ prin buletin de analizǎ conform
normelor în vigoare.
(4) geosinteticul: - absorbţia de bitum – se determinǎ sau se considerǎ conform
instrucţiunilor producǎtorului.
- rezistenţa la întindere
- alungirea maximă
- greutatea
- dimensiunea ochiului
- punct de înmuiere / topire
- pentru celelalte caracteristici se va urmǎri respectarea cerinţelor din prezentul
Normativ şi/sau Caietul de Sarcini.
Art. 57 Determinǎrile prevăzute la Art. 56 de mai sus se efectuează la fiecare lot
de materiale aprovizionat pentru execuţia straturilor de ranforsare bituminoase folosind
geosintetic.

Secţiunea 2. Controlul punerii în operă

Art. 58 Execuţia stratului de egalizare din mixturǎ bituminoasǎ


Se va proceda la controlul calitǎţii în conformitate cu prevederile legale pentru
execuţia straturilor asfaltice.
Art. 59 Controlul executiei stratului de amorsǎ pentru geosintetic
Se va verifica :
- cantitatea de bitum (emulsie) conform cu specificaţiile tehnice ale produsului
sau cu determinǎri de laborator.
- temperatura, conform Art. 42
Art. 60 Controlul aşternerii materialului geosintetic
Se vor verifica urmǎtoarele:
- materialul sǎ fie bine întins, fǎrǎ pliuri, cute ; nu trebuie sǎ rǎmânǎ nici o zonǎ
desprinsǎ de suport ;
- în zonele de curbǎ se va tǎia materialul şi se va aşeza adaptându-se cu
suprapunerile corespunzǎtoare pe toatǎ suprafaţa ;
- pentru geotextil se va urmǎri impregnarea completǎ cu bitum, cu sporirea
cantitǎţii de amorsǎ sau, dupǎ caz, îndepǎrtarea excesului ;
- la utilizarea emulsiei pentru amorsǎ se va urmǎri ruperea ei înainte de
aşternerea geosinteticului ;

17
- se vor respecta temperaturile de lucru.
Art. 61 Controlul execuţiei stratului de acoperire
(1) Se va proceda la controlul calitǎţii în conformitate cu prevederile legale
pentru execuţia straturilor asfaltice.
(2) Se va urmǎri în mod special realizarea gradului de compactare K = 98 % şi
absorbţia de apǎ Abs = max 2 %.

CAPITOLUL V
RECEPŢIA LUCRǍRILOR

Art. 62 Recepţia lucrǎrilor se efectueazǎ în conformitate cu HG 273/1994 în


doua etape:
- la terminarea lucrǎrilor;
- recepţia finalǎ, la expirarea perioadei de garanţie.
Art. 63 Recepţia la terminarea lucrǎrilor se efectueazǎ atunci când toate
lucrǎrile sunt terminate, la cel puţin o lunǎ de la darea in circulaţie.
Comisia de recepţie va examina lucrarea executatǎ faţǎ de documentaţia
tehnicǎ aprobatǎ şi documentaţia de control întocmitǎ în timpul execuţiei conform
prezentului normativ.
Art. 64 Evidenţa tuturor verificǎrilor de la Capitoul IV face parte din
documentaţia de control a recepţiei la terminarea lucrǎrilor.
Art. 65 Eventualele degradǎri ce apar în termenul de garanţie a lucrǎrilor
executate, precum şi propunerile fǎcute de comisia de recepţie la terminarea lucrǎrilor
vor fi remediate de constructor pe cheltuiala acestuia, în mod corespunzǎtor şi la
termenele stabilite.
Art. 66 Recepţia finalǎ se face la expirarea perioadei de garanţie, timp în care
se va face verificarea comportǎrii în exploatare a lucrǎrii executate şi se vor remedia
eventualele degradǎri apǎrute în perioada de garanţie.

CAPITOLUL VI
MǍSURI DE TEHNICA SECURITǍŢII MUNCII ŞI PSI

Art. 67 Pe toatǎ perioada de preparare şi punere în operǎ a produselor


geosintetice se vor respecta prevederile urmǎtoarelor acte normative:

18
(1) “Norme specifice de protecţia muncii pentru lucrǎrile de întreţinere,
exploatare şi administrare drumuri si poduri”, aprobate prin Ordinul MMPS nr.
357/1998;
(2) “Norme de protectia muncii specifice activitǎţii de construcţii şi montaj
feroviare, rutiere şi navale” (aprobate cu ordinul MTTc nr. 9/82);
(3) “Norme republicane de protecţie a muncii ale Ministerului Muncii şi
Ministerului Sǎnǎtǎţii” (aprobate cu ordinul nr. 34 şi 60 din 1975);
(4) “Norme metodologice privind condiţiile de închidere a circulaţiei şi de
instituire a restricţiilor de circulaţie în vederea executǎrii de lucrǎri în zona drumului
public şi/sau pentru protejarea drumului”, aprobate prin Ordin MT/MI nr. 1112/411/2000;
(5) “Norme de prevenire şi stingere a incendiilor şi dotarea cu mijloace tehnice
de stingere pentru unitǎţile din MTTc (aprobate cu ordinul MTTc nr. 12/1980).

19
ANEXA 1

Nota
Caracteristicile din tabele sunt cele furnizate de producǎtor.

20
21
Tabelul 2b. (continuare)

22
Tabelul 2b. (continuare)

Nota
Caracteristicile din tabele sunt cele furnizate de producǎtor.

23
Tabelul 2c. GEOCOMPOZITE
Proprietati
Absorbtia Modulul
Rezistenta la Elongatia Rezistenta la Grosimea Punct de
Materialul de E pt. Dimens.
Material tractiune la 2% intindere la 2kN/m2 Masa inmuiere/ Reciclare
geosintetic bitum fibra de ochi
(transv./long.) rupere (transv./long.) incarcare topire
(neincarcat) sticla
kg/m2 kN/m % kN/m MPa mm mm g/m2 o
C
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
geotextil din polipropilena
stabilizata la UV,
legat mecanic cu 1.1 50/50 3 34/34 73000 40x40 1.5 300 400/ 100%
filament continuu,
netesut, armat cu fibra
PGM G 50/50 de sticla
geotextil din polipropilena
stabilizata la UV,
legat mecanic cu
1.1 100/100 3 68/68 73000 40x40 1.5 430 400/ 100%
filament continuu,
netesut, armat cu fibra
PGM G 100/100 de sticla
geogrila din poliester cu
acoperire polimerica +
geotextil tesut sau
Bitutex Composite netesut
geogrila din fibra de sticla
acoperita cu rasina
polimerica + geotextil
PetroGrid 4582 tesut sau netesut
geogrila din poliester cu
acoperire polimerica +
50/50 12 12./12. 7300 40x40 360 /190
geotextil tesut sau
HaTelit C 40/17 netesut

Tabelul 2c. (continuare)

24
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
geogrila din poliester cu
acoperire strat bituminos
30/30 12 40x40 200 /190
+ geotextil din
HaTelit C 40/30 polipropilena
geogrila din fibra de sticla
acoperita cu rasina
polimerica + geotextil
StarGrid G+PF tesut sau netesut
fire de sticla si geotextil
50/50 3,5 400-430 /190
BISTEX 400 intertesut
fire de sticla si geotextil
Iimpregnat cu bitum sau 50/50 3,5 500-800 /190
BISTEX I polimeri
fire de sticla, geotextil
intertesut si folie de 50/50 3,5 500-530 /190
BISTEX 500 polietilena
fibre de sticla sau
poliester, geotextil din
PAVEGRID G100 fibre de polipropilena, 1.1 100/100 3 40x40 440
tesatura din fibra de
sticla si poliester
fibre de sticla sau
poliester, geotextil din
PAVEGRID G50 fibre de polipropilena, 1.1 50/50 3 40x40 290
tesatura din fibra de
sticla si poliester
fibre de sticla sau
poliester, geotextil din
PAVEGRID P32 fibre de polipropilena, 1.1 32/32 15 40x40 320
tesatura din fibra de
sticla si poliester
fibre de sticla anrobate
ROTAFLEX
cu 50/50 5 40x30 380
830 SL
rasina polimerica

Tabelul 2c. (continuare)

25
Nota
Caracteristicile din tabele sunt cele furnizate de producǎtor.

26