Sunteți pe pagina 1din 107

ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Liceul Nicolae Bălcescu, Piteşti (1957),


Universitatea Bucureşti (1974). Activitate
didactică şi cultural - educativă: Şcoala
C Bărăştii de Vede, Argeş (1959 – 1960);
Organizaţia de Tineret a Raionului Vedea,
Argeş (1962 – 1963), Secţia Şcoli si Pionieri
CABINETUL JUDEŢEAN ARGEŞ Argeş (1963 – 1984), director, Casa
PENTRU ORGANIZAREA ŞTIINŢIFICĂ Pionierilor / Palatul Copiilor, Pitesti (1984 –
A PRODUCŢIEI ŞI A MUNCII (1967- 2003), Inspectoratul Şcolar Judeţean Argeş
1990). Centru teritorial de specialitate, (2003 – 2007). Asociat, Universitatea din
subordonat Comisiei Economice a Judeţului Piteşti. Volum important: Ghidul orientării
Argeş, Consiliului Organizării Economice şi şcolare şi profesionale (2005, în colaborare).
Sociale, Bucureşti. Consultanţă acordată Articole, interviuri, iniţiative stiinţifice,
serviciilor similare din unităţile economice, artistice, recreative. Vicepreşedinte, Asociaţia
pentru: elaborarea proiectelor şi Naţională Cultul Eroilor, Filiala Argeş (2004
experimentarea unor reglementări cu privire la ∼), alte aprecieri publice. (C.V.).
sistemele de salarizare; perfecţionarea
tehnicilor şi proceselor de producţie; CALINICHIA (Secolul XIV).
introducerea sistemelor informatice. Director Doamnă, cea de a doua soţie a voievodului
cunoscut: Ion Tudorache (inginer, industria Ţării Româneşti, Radu I (v.), mama domnului
lemnului); experţi: Ion Duţu (v.); Nicolae Mircea cel Bătrân (v.). Contribuţii la
Toader (inginer, construcţii de maşini). consolidarea dinastiei tradiţionale din
Reuniuni în domeniu. Preocupări integrate, Muntenia medievală. (C.N.).
după 1990, Direcţiei Muncii Argeş. (C.D.B.).
CALLEYA, Octave (? – Pietroşani,
CAFENEAUA LITERARĂ (2003 ~). Muscel, 27 septembrie 1927). Arhitect
Revistă editată de Centrul Cultural Piteşti, sub spaniol,cetaţean englez. Stabilit, prin
egida Consiliului Local şi a Primăriei Piteşti. căsătorie cu Zoe Baldovin (v.), la Pietroşani,
Primul număr: ianuarie 2003. Apariţie lunară. Muscel (1899). Cetăţenie română (1906),
Colegiul redacţional: director, Virgil Diaconu Decret regal, semnat de Carol I (v.). Întinse
(v.); redactor şef, Marian Barbu; secretar de suprafeţe de teren, case, alte bunuri cu valoare
redacţie, Mariana Şenilă Vasiliu (v.); redactor, deosebită, Pietroşani, Muscel. Fondator
Florian Stanciu (v.); tehnoredactor, Simona (1908), Societatea forestieră Tămaşu,
Fusaru. Texte literare, consemnări plastice, Cicăneşti, Argeş: pădure, birou comercial,
teatrale şi muzicale, evocări memoriale, alte cale ferată îngustă, locomotivă cu abur, zece
informatii culturale.(I.I.B.). vagoane, export de lemn. Înmormântat, cavoul
de familie din imediata apropiere a Conacului
CALCIU, Vergil D. (n. Cireşu, Brăila, existent la Pietroşani, Argeş. Aprecieri
9 iulie 1939). ). Profesor gradul I, pedagogie, publice. (S.C.).
manager, publicist. Stabilit in Argeş din 1953.
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

CALOTĂ, Aurel (Slatina, Olt, 1 guvernator al Bucovinei (1941 – 1943); şef de


februarie 1923 – Piteşti, Argeş, 3 noiembrie Stat Major al Armatei 4. Participant, cu
2006). Artist plastic, pictură, profesor, Divizia 3 Infanterie, la apărarea Moldovei
publicist. Stabilit la Piteşti din 1951. Liceul (1944) şi eliberarea Transilvaniei (1944).
Radu Greceanu, Slatina (1942), Şcoala de Deţinut politic (octombrie 1944), judecat
Belle-Arte, Bucureşti (1951), Clasa Camil pentru implicarea în războiul contra Uniunii
Ressu. Pictor scenograf, Casa Armatei, Piteşti, Sovietice, condamnat iniţial, la moarte (22
Teatrul de Stat, Piteşti (1951 – 1955), mai 1945), apoi, la muncă silnică pe viaţă.
instructor cultural, Cooperaţia Graţiat (1955), eliberat (19 iunie 1956).
Meşteşugărească Argeş (1955 – 1956). Numeroase ordine şi medalii militare
Metodist, Casa Creaţiei Populare Argeş (1956 româneşti. Stradă eponimă în Piteşti, alte
- 1985). Iniţiator: cenacluri de artă plastică, aprecieri publice antume şi postume. (G.I.N.).
expoziţii, tabere de creaţie, judeţele: Argeş,
Ialomiţa, Olt, Tulcea, Vâlcea. Cofondator, CALU, Dumitru C. (n. Scorţaru Nou,
Galeria de Artă Naivă, Piteşti (1971). Lucrare Brăila, 23 noiembrie 1937). Inginer horticol,
de referinţă: portretul Mihai Viteazul, 130/80 manager. Stabilit în Argeş din 1963. Liceul
cm, din Galeria Domnitorilor, Muzeul Agricol Drăgăşani, Vâlcea (1973), Institutul
Judeţean Argeş (1980), alte picturi în instituţii Agronomic Nicolae Bălcescu, Bucureşti
publice, colecţii particulare, expoziţii (1978). Preşedinte (1978-1982), Asociaţia
temporare. Volume importante: Ornamente în Viticolă Intercooperatistă, Suseni, Argeş.
arta populară a judeţului Argeş; Album de Director, Întreprinderea Viei şi
artă naivă (1974); Album omagial muzical Vinului/Vinalcool, Piteşti (1982-2002).
(1976, în colaborare). Membru , Uniunea Analize economice, interviuri, comandamente
Artiştilor Plastici din România (1974), alte de investiţii în domeniu. Activitate pentru:
aprecieri publice. (S.N.). extinderea suprafeţelor cultivate cu viţă de vie
în sudul judeţului Argeş, proiectarea,
CALOTESCU, Corneliu C. (Piteşti, construcţia şi punerea în funcţiune a Fabricii
Argeş, 19 noiembrie 1889 – Piteşti, Argeş, 17 de Alcool, Piteşti, valorificare produselor
octombrie 1970). General de divizie, vinicole din Argeş pe piaţa internă şi la
infanterie, demnitar militar. Liceul Ion C. export. Aprecieri publice. (C.D.B.).
Brătianu, Piteşti (1908), Şcoala Militară de
Ofiţeri, Bucureşti (1910), Şcoala Superioară CALU, Ion (Secolul XX ). Lucrător
de Război, Bucureşti (1922). Combatant: industrial, proprietar funciar, parlamentar.
Campania din 1913 (locotenent); Primul Activitate productivă: Intreprinderea
Război Mondial (maior); Al Doilea Război Forestieră Rucăr Argeş. Deputat al Regiunii
Mondial (general de brigadă şi de divizie). Argeş în Marea Adunare Naţională,
Activitate de comandă, garnizoane din Circumscripţia Electorală Rucăr (1957 –
România Mare (1918 – 1940; 1944). Misiuni 1961), reprezentând Frontul Democraţiei
speciale: secretar general, Subsecretariatul de Populare. Propuneri legislative privind
Stat al Armatei de Uscat (1940 – 1941); evoluţia economică a localitaţilor
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

tradiţionale din Muscel în primele decenii Argeş (1990 ~). Monografie: Teodor
postbelice. Aprecieri publice. (I.D.P.). Mavrodin, Ion Căpăţână, Sorin Vişinescu
(2000). Proprietaţi imobiliare, alte iniţiative
CAMERA DE AGRICULTURĂ conexe: Piteşti, Câmpulung, Curtea de
ARGEŞ/ MUSCEL (1925 - 1948). Instituţie Argeş. Activitate întreruptă (1948 – 1990).
consultativă a Ministerului Agriculturii şi Preşedinţi cunoscuţi (după 1926): Hugo
Domeniilor din România (1925 - 1930), for Mrazec (v), Gheorghe Ciocoiu; Honoriu
executiv de specialitate, Consiliul Judeţean Bănescu (v), Radu Eftimie Ionescu (v),
Argeş/Muscel (1930 – 1948). Activitate Ştefan Minoescu, Oprea Popescu, Nicolae N.
pentru: promovarea progresului economic, Bobâncu (v), Radu Pandele, Ion Bădescu (v),
raţionalizarea muncii, intensificarea Marian Nistor (v), Ion Căpăţână (v), Ion
producţiei, respectarea legilor specifice Brănescu (v.). Filiale: Câmpulung (1955),
culturii plantelor, zootehniei, silviculturii. Curtea de Argeş (1955). Curte de Arbitraj;
Avizarea, prin intermediul Uniunii Camerelor alte compartimente specializate. Târguri,
de Agricultură, Bucureşti, a politicilor vamale expoziţii, reuniuni interne şi internaţionale,
şi de transport în domeniu, înfiinţării şcolilor, şcoli de afaceri, burse, publicaţii proprii,
pepinierelor, fermelor, staţiunilor şi punctelor sponsorizări. Importante colaborări
agronomice, dezvoltării unor proiecte tehnice comunitare. (G.H.).
obşteşti. Programe de împăduriri şi
îmbunătăţiri funciare. Culegerea de date, CAMERA DE CONTURI ARGEŞ
întocmirea dărilor de seamă asupra activităţii (1948 ~). Instituţie de stat, subordonată
şi stării agriculturii din Argeş/Muscel. Curţii de Conturi a României, specializată în
(C.D.B.). exercitarea controlului formării,
administrării şi folosirii resurselor financiare
CAMERA DE COMERŢ ŞI ale statului sau sectorului public (audit
INDUSTRIE PITEŞTI (1887 – 1948; 1990 performant). Reglementări tradiţionale la
~). Organizaţie asociativă cu caracter nivel central: 1652, Legiunea domnului
deschis, agreată de stat, constituită din agenţi Matei Basarab (v); 1732, Ministerul de
economici, având ca obiectiv principal control, înfiinţat de voievodul Constantin
stimularea şi protejarea preocupărilor din Mavrocordat; 1864, Legea privind
domeniile aferente. Iniţial, judeţele Argeş şi înfiinţarea Curţii de Conturi, semnată de
Muscel, afiliate Circumscripţiei Camerei de principele Alexandru Ioan Cuza (1859 –
Comerţ Teleorman (1864 – 1887). Ulterior: 1866), existentă până în 1948; Legea Nr. 2,
Circumscripţia II Piteşti, pentru Argeş, Curtea Supremă de Control (1973). Din
Muscel, Olt, Teleorman (1887 – 1926); 1992, Curtea de Control a României.
Camera de Comerţ Piteşti, cuprinzând Structuri specializate în Argeş- Muscel:
Argeş, Muscel, Olt (1926 – 1927); Camera Inspecţia Teritorială Financiară de Stat,
de Comerţ şi Industrie Piteşti, numai Piteşti (1973 – 1992); Camera de Conturi
pentru Argeş şi Muscel (1927 – 1948); Argeş (1992 ~). Directori cunoscuţi:
Camera de Comerţ şi Industrie Piteşti, Gheorghe Boiţă, Gheorghe Dobrescu, Ion
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Voicu, Ion Scarlat, Gheorghe Ciolan, suprafeţe de teren în localitatea Şuici, plasa
Gheorghe Vlăsceanu. Locaţie proprie, zona Argeş, expropriate parţial prin Legea pentru
centrală a municipiului Piteşti, realizată Reformă Agrară din 23 martie 1945,
concomitent cu Sediul Politico- adoptată de guvernul condus de Petru Groza.
Administrativ al Judeţului Argeş (Casa (I.I.Ş).
Albă), arhitecţi: Cezar Lăzărescu,
preşedintele Uniunii Arhitecţilor din CANCELARIA EPARHIALĂ
România, Mircea Ochinciuc (Bucureşti); ARGEŞ (1793-1949; 1991 ~ ). Birou
constructor, Trustul Carpaţi, Bucureşti (1968 specializat al administraţiei Episcopiei
– 1970). În imediata apropiere, bustul Argeşului, având sediul, succesiv, la Piteşti
Alexandru Ioan Cuza (1994), iniţiativă şi (1793-1868) şi Curtea de Argeş (1868-1949;
finanţare instituţională. Alte colaborări 1991 ~.). Pregătirea lucrărilor forurilor
comunitare. (I.T.B.). deliberative şi executive eparhiale, urmărirea
îndeplinirii hotărârilor adoptate. Servicii şi
CANARACHE, Viorica Julieta (n. compartimente: cabinetul chiriarhului,
Piteşti, Argeş, 10 iunie 1931). Inginer secretariat, registratură, arhivă, oficiul
horticol, cercetător ştiinţific gradul I. canonic juridic, corpul de inspecţie şi
Facultatea de Horticultură, Bucureşti (1954). control, relaţii cu publicul. Personal de
Cercetător, Institutul de Cercetări Horti- specialitate, clerical şi neclerical, numit,
Viticole/Staţiunea Horticolă, Băneasa, transferat şi revocat de chiriarh în şedinţa
Bucureşti (1967-2000). Volume importante Permanenţei Consiliului Eparhial Argeş.
(coautor): Îndrumătorul floricultorului; Colaborare cu instituţii civice comunitare.
Crizanteme; Ameliorarea pantelor (S.P.).
decorative. Activitate pentru: înfiinţarea şi
conservarea colecţiilor de trandafiri, garoafe, CANTACUZINO ŞERBAN,
freesia, crizanteme, lalele, narcise, orhidee, Ecaterina (1881-1947). Mare proprietar
plante ornamentale; introducerea în cultură a funciar din Argeş. Întinse suprafeţe de teren
noi specii de Gerbera, Poinseţia, Anthurium, în localitatea Teiu (Balomireasca), plasa
Strelizia, Croton, Cymbidium, crearea a 13 Dâmbovnic, expropriate parţial prin Legea
hibrizi de Arthurium, şapte de Strelizia, Zece pentru definitivarea Reformei Agrare din
de Saintpaulia. Studii, lucrări ştiinţifice, 17 iulie 1921, aplicată de guvernul condus
articole tehnice, reuniuni profesionale, de Alexandru Averescu. Retrasă în sihăstrie,
numeroase expoziţii floricole în ţară şi în maica Macrina, înmormântată, Mănăstirea
străinătate. Diverse recunoaşteri publice. Miclăuşani, ctitorie de familie. (I.I.Ş).
(C.D.B.).
CANTACUZINO, Grigore C. (A
CANARII, Florica (Sfârşitul doua jumatate a secolului XIX-Începutul
secolului XIX- Prima jumătate a secolului secolului XX). Mare proprietar funciar din
XX). Fiica lui Constantin Miculescu (v.). Argeş. Întinse suprafeţe de teren în
Mare proprietar funciar din Argeş. Întinse localitatea Leşile, plasa Dâmbovnic,
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

expropriate parţial prin Legea pentru CAPANU, Ion I. (Jupâneşti, Coşeşti,


definitivarea Reformei Agrare din 17 iulie Argeş, 16 mai 1927 - Bucureşti, 29 martie
1921, aplicată de guvernul condus de 2006). Profesor universitar, economist,
Alexandru Averescu. (I.I.Ş). Liceul Ion C. Brătianu, Piteşti (1945),
Academia de Studii Economice, Bucureşti
CANTACUZINO, Ion Gh. (Sfârşitul (1950). Activitate didactică permanentă,
secolului XIX- Prima jumatate a secolului Academia de Studii Economice, Bucureşti
XX). Mare proprietar funciar din Argeş. (1950 – 1997), asociat, Universitatea
Întinse suprafeţe de teren în localitatea Oeşti, Dimitrie Cantemir, Bucureşti, (1993 - 2004).
plasa Argeş, expropriate parţial prin Legea Volume importante: Statistica economiei
pentru Reformă Agrară din 23 martie naţionale (1984); Venitul naţional (1985);
1945, adoptată de guvernul condus de Petru Statistica macroeconomică (1997). Sistemul
Groza. (I.I.Ş). conturilor naţionale şi agregate
macroeconomice (1998). Numeroase
CANTACUZINO, Ion P. (A doua articole, studii, comunicări, simpozioane în
jumatate a secolului XIX-Începutul secolului ţară şi în străinătate. Preocupări pentru
XX). Mare proprietar funciar din Argeş. dezvoltarea învăţământului superior
Întinse suprafeţe de teren în localitatea Oeşti, economic în România postbelică. (I.I.V.).
plasa Argeş, expropriate parţial prin Legea
pentru definitivarea Reformei Agrare din CAPĂTĂ, Constantin Gh. (n. Curtea de
17 iulie 1921, aplicată de guvernul condus Argeş, 23 ianuarie 1927). Medic, pediatrie,
de Alexandru Averescu. (I.I.Ş). manager, funcţionar de stat. Liceul
Gheorghe Lazăr, Sibiu (1946), Facultatea de
CANTACUZINO, Sabina I. (1863 – Medicină, Cluj (1952). Medic primar (1972).
1944). Mare proprietar funciar, militant Medic şef, Secţia Sanitară şi Spitalul
politic, literat. Fiica lui Ion C. Brătianu (v.). Raionului Costeşti, Argeş (1952 – 1963),
Întinse suprafeţe de teren, judeţele Muscel, inspector, Secţia Sanitară a Regiunii/
Argeş, Vâlcea. Domeniu familial, case, Judeţului Argeş (1963 – 1971), şef, Secţia
capelă, Florica, Ştefăneşti, Piteşti. Pediatrie, Spitalul Judeţean Argeş (1972 –
Convingeri liberale. Scrieri memoriale. 1979). Director general, Direcţia Sanitară a
Volum important: Două secole din viaţa Judeţului Argeş (1979 – 1984). Director
Familiei Brătianu (1933). Căsătorită cu fondator, Spitalul de Pediatrie, Piteşti (1984
Constantin Cantacuzino (1849 – 1920), – 1991). Promovarea investiţională si
medicinist în Franţa, participant la Comuna gestionarea edificării Spitalului de Pediatrie,
din Paris (1871), colaborator al istoricului Piteşti, spitalelor orăşeneşti, Câmpulung şi
Jules Michelet (1798 – 1874). Donaţii Curtea de Argeş, extinderii Spitalul
comunitare. Diverse aprecieri publice. Călineşti. Importante dotari chirurgicale.
Atestări documentare, Centrul Cultural Formator de specialitate in domeniu. Expert,
Brătianu, Ştefăneşti, Argeş. (I.I.Ş.). Organizaţia Naţiunilor Unite pentru
demografie (1976 ∼ ). Reuniuni ştiinţifice
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

naţionale si internaţionale, articole de integrat Sistemului Hidroenergetic Argeşul


specialitate, interviuri, documentări externe. Mare (v.), Lac eponim, două hectare
Valoroase aprecieri publice. (I.T.B.). suprafaţă. Consemnări cartografice, descrieri
geografice, literare, istorice. (I.S.B.).
CAPIDAN, Theodor (Prilep,
Macedonia, 1879 - Bucureşti, 1953). CARACALEŢEANU, Alexandru (A
Academician, profesor universitar, doua jumatate a secolului XIX- Începutul
parlamentar, lingvist. Deputat de Argeş secolului XX). Mare proprietar funciar din
(1939-1940), reprezentând Frontul Renaşterii Muscel. Întinse suprafeţe de teren în
Naţionale, Categoria Ocupaţiuni localitatea Retevoeşti, plasa Râurile,
Intelectuale, Circumscripţia Ţinutului expropriate parţial prin Legea pentru
Bucegi, reşedinţă, Bucureşti, delimitată prin definitivarea Reformei Agrare din 17 iulie
legislaţia regelui Carol II (v.). Activitate 1921, aplicată de guvernul Alexandru
didactică, Universităţile din Cluj şi Averescu. (I.I.Ş).
Bucureşti. Volume importante: Aromânii.
Dialectul aromân (1924), Meglenoromânii, CARACAŞ, Remus (Sfârşitul
monografie lingvistică, etnografică şi secolului XIX - Prima jumătate a secolului
istorică a populaţiei meglenoromâne, I, II, XX). Mare proprietar funciar, parlamentar.
III (1925-1935). Contribuţii la diversificarea Membru fondator, Uniunea Naţională Nicolae
spiritualităţii autohtone şi cunoaşterea Iorga (1931), Deputat de Argeş (1931-1932),
comunităţilor româneşti din Balcani. (M.S.). reprezentând Uniunea Naţională, victorie în
alegeri, 1 iunie 1931, organizate de guvernul
CAPITANOVICI, Alexandru D. (Piteşti, condus de Nicolae Iorga (18 aprilie 1931 – 6
Argeş, 15 septembrie 1851 – Bucureşti, 30 iunie 1932). Contribuţii la evoluţia economiei
octombrie 1911). Militar de carieră, general, interbelice autohtone. (I.I.Ş.).
infanterie, tactician. Combatant, Războiul de
Independenţă (1877 – 1878), locotenent CARAMELEA, Vasile V. I. (Berevoieşti,
(1877). Activitate de Stat Major (1882 – Muscel, 18 februarie 1915 – Bucureşti, 3 iulie
1897). General de brigadă (1905). 1994). Cercetător ştiinţific, antropolog,
Numeroase ordine şi medalii militare, publicist. Liceul Dinicu Golescu, Câmpulung
conferite de monarhii României, Rusiei, (1934), Universitatea din Bucureşti (1931).
Imperiului Austro-Ungar (1880 ~ 1902). Doctorat, sociologie, Bucureşti (1947).
Valoroase aprecieri publice. (Gh. N.). Activitate didactică: licee din Capitală (1939 –
1941), Facultatea de Filosofie, Bucureşti
CAPRA ( ~ ). Râu din zona nordică a (1971 – 1985). Cercetător: Institutul Statistic,
judeţului Argeş, zece kilometri lungime, izvor Bucureşti (1941 – 1957); Centrul de
în munţii Călţun şi Arpaşul Mic, Masivul Antropologie, Academia Română, Bucureşti
Făgăraş. Intersecţii cu Drumul Naţional (1957 – 1985). Scrieri importante: Literatura
Transfăgărăşean. Trasee, refugii, puncte populară română contra dominaţiei
turistice montane. Debit pentru lacul Vidraru, maghiare în Ardeal (1935, în colaborare);
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Tipuri de composesorate ale foştilor boieri şi Bisericii Episcopale Curtea de Argeş (1875-
grăniceri din Ţara Românească. Sistemul 1866); înfiinţarea şi coordonarea activităţii
juridic consuetudinar genealogic (1945, Statului Major Militar de la Piteşti (1877-
1971); Satul Berivoeştilor (Muscel). I Obştea 1878); aprobarea construirii căilor ferate
moşnenilor (1946). Numeroase studii, Goleşti-Câmpulung (1885-1887) şi Piteşti-
articole, comunicări, referate, reuniuni interne Curtea de Argeş (1895-1899); folosirea
şi internaţionale în domeniul antropologiei. Palatului Mănăstirii Argeşului ca reşedinţă
Redactor-şef adjunct, revistele: Studii şi oficială. Vizite şi decizii referitoare la evoluţia
comunicări de antropologie; Annuaire oraşelor Piteşti, Câmpulung, Curtea de Argeş
roumain d'anthropologie. Membru, sau a zonelor adiacente. Scrieri importante:
importante comisii, institute, asociaţii, Memorii, I-XVII; I-II (1867~1892); Treizeci
societăţi profesionale în domeniu din ţară şi de ani de domnie, I,II (1902,1912);Cuvântări
străinătate, colaborator UNESCO. Fondator, şi scrisori (1909). Înmormântat, necropola
modelul paradigmatic, antropologic social şi regală din Biserica Episcopală Curtea de
cultural, prin staţiile pilot, de cercetare din Argeş (1914). Consemnări documentare în
Argeş. Premiul Victor Babeş al Academiei muzeele, bibliotecile şi arhivele din Argeş,
Române (1962), alte aprecieri publice. numeroase eponimii, alte aprecieri antume şi
(O.M.S.). postume. (V.N.).

CAROL I / HOHENZOLLERN- CAROL II / HOHENZOLERN-


SIGMARINGEN,Carol-Ludovic K.A. de SIGMARINGEN, Carol F. de (Sinaia,
(Sigmaringen, Germania, 8/20 aprilie 1839 – Prahova, 15 octombrie 1893 – Lisabona,
Sinaia, Prahova, 27 septembrie/10 octombrie Portugalia, 4 aprilie 1953). Ofiţer de carieră,
1914). Ofiţer de carieră, principe, primul rege general, monarh al României. Apropiat zonei
al României, memorialist. Integrat zonei Argeş-Muscel prin importante demersuri
Argeş-Muscel prin ctitorii, iniţiative politice, economice, administrative şi
administrative, militare, eclesiastice, loc de culturale, loc de veci, eponimii. Şcoala Fiilor
veci, eponimii. Şcoala de Cadeţi, Münster de Militari, Iaşi (1905), Şcoala de Ofiţeri,
(1853), Şcoala de Artilerie, Berlin (1857), Bucureşti (1909). Stagii de perfecţionare,
cursuri libere, limba franceză, Universitatea Germania (1913), Moştenitor al Tronului
din Bonn. Ofiţer, armata Regatului Prusia (1914-1927), rege al României (1930-1940).
(1857-1866). Principe (1866-1881), rege Membru de onoare al Academiei Române
constituţional al României (1881-1914). (1921-1940), protector şi preşedinte de onoare
Membru de onoare, Societatea Academică (1930-1940). Repere distincte: colaborări cu
Română (1867-1879), protector (1867-1914) juristul muscelean Istrate Micescu (v.) pentru
şi preşedinte de onoare, Academia Română adoptarea Constituţiei şi a Decretului-lege
(1879-1914). Repere distincte pentru Argeş- privind reîmpărţirea administrativă a
Muscel: semnarea primului decret, după României (1938); orgnizarea, din iniţiativa
sosirea în România, la Conacul din Goleşti, piteşteanului Armand Călinescu (v.) a
Muscel (1866); iniţiativa redimensionării Frontului Renaşterii Naţionale (1938),
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

preferat apoi ca şef al Executivului (7 martie – Agronomului, Bucureşti, subordonată


21 septembrie 1939); semnarea Decretului de Ministeriului Agriculturii. Ulterior, unitate
înfiinţare a Muzeului Dinicu Golescu, Goleşti, regională/judeţeană, Argeş (1964-2000).
Muscel (7 iunie 1939); aducerea la guvernare, Activitate pentru susţinerea acţiunilor de
în 1940, a generalului Ioan Antonescu (v.); dezvoltare a agriculturii prin pregătirea,
stimularea evoluţiei industriale şi urbanistice a instruirea şi perfecţionarea specialiştilor,
oraşelor Piteşti, Câmpulung, Curtea de Argeş; fermierilor şi lucrătorilor agricoli. Locaţii
finanţarea primelor cercetări sociologice la succesive: Casa Brătianu, Ştefăneşti, Argeş
sate; reflectarea în Revista Fundaţiilor (1959-1964), Merişani, Argeş (1964-1972),
Regale (1933 ~) a tradiţiilor istorice locale. Piteşti, clădire nouă (1973). Reuniuni
După abdicare (1940), stabilit în Portugalia. ştiinţifice în domeniu. Preocupări integrate,
Înmormântat (1953), Capela Regală din după 2000, Oficiului Judeţean de Consultanţă
Estoril, Portugalia. Reînhumat, Mănăstirea Agricolă. Directori cunoscuţi: fondator,
Curtea de Argeş (2003), în afara Bisericii Constantin Budan (v.), Valeriu Ionescu,
Episcopale şi a necropolei monarhice. Dezamira Ianac. (M.B.).
Aprecieri publice constroversate. (V.N.).
CASA ARTELOR PITEŞTI (1990
CARP-FLUERECI, Ion (Merişani, ~ ). Edificiu reprezentativ din zona centrală a
Argeş, 7 ianuarie 1947 – Suceava, 16 ianuarie municipiului Piteşti, ridicat, după 1985,
1998). Artist plastic, pictură, scenografie, investiţie de stat, împreună cu Casa Cărţii, pe
grafică, profesor, publicist. Liceul Nicolae locul unor clădiri demolate în deceniul
Tonitza, Bucureşti (1965), Institutul Nicolae anterior. Arhitect, Pompiliu Soare (v.),
Grigorescu, Bucureşti, pictură, Clasa Traian executant, Trustul de Construcţii Argeş,
Brădean (1970), muzeologie (1982). director, Constantin Olteanu (v.), şef şantier,
Activitate didactică, Liceul de Artă Suceava, Ion Vasiliu (v.). Beneficiar, Uniunea Artiştilor
director. Stagii de documentare în mai multe Plastici din România, Filiala Piteşti,
ţări ale Uniunii Europene. Numeroase preşedinte, Ion Pantilie (v.). Spaţii proiectate
expoziţii personale sau de grup: Bulgaria pentru: Galeria de Artă, ateliere de creaţie,
(1978), Federaţia Rusă (1986), Republica expoziţii temporare de pictură, sculptură,
Moldova (1974~1989), România (1970-1995). grafică, tapiserie, ceramică, design, reuniuni
Lucrări în muzee şi colecţii particulare din: tematice, conservarea patrimoniului.
Asia, America Centrală, Europa. Membru, Schimbarea destinaţiei după 1990: spaţii
Uniunea Artiştilor Plastici din România comerciale, locaţie principală pentru Simfonia
(1973), preşedinte, Filiala Suceava (1996- lalelelor, ediţia XIII, primar, Nicolae Olteanu,
1998). Premii naţionale şi internaţionale, alte şi următoarele. Sediul Filarmonicii Piteşti,
aprecieri publice. (S.N.) primar, Tudor Pendiuc (v.), alte activităţi
publice. (A.L.).
CASA AGRONOMULUI PITEŞTI/
ARGEŞ (1959~2000). Instituţie metodică de CASA CĂRŢII PITEŞTI (1989 ~).
specialitate, iniţial, filială a Casei Centrale a Edificiu reprezentativ din zona centrală a
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

municipiului Piteşti, ridicat, după 1985, PENSIONARILOR FILIALA ARGEŞ


investiţie de stat, împreună cu Casa Artelor, (1952 ~). Asociaţie obştească de interes civic,
pe locul unor clădiri demolate în deceniul înfiinţată pe baza Decretului Nr. 204 din
anterior. Arhitect, Pompiliu Soare (v.), 1951. Puncte de lucru: Piteşti, Câmpulung,
executant, Trustul de Construcţii Argeş, Curtea de Argeş, Topoloveni, Costeşti.
director, Constantin Olteanu (v.), şef şantier, Colaborare: Asociaţia Armata, Curtea de
Ion Vasiliu (v.). Beneficiar, Centrul de Argeş. Activităţi specifice organizaţiilor de
Librării, Piteşti, director, Petre Lungu. întrajutorare, peste 60 000 de membri.
Finalizarea investiţiei, 1 iunie 1989; Consiliu director ales pentru patru ani.
inaugurarea oficială, 16 noiembrie 1989. Preşedinţi cunoscuţi: Teodor Bachide (v.),
Primar, Nicolae Zevedei (v.). Spaţii destinate Nicolae Voinea, Constantin Predescu,
expunerii şi desfacerii cărţilor pentru adulţi şi Gheorghe Andrici, Ion Frâncu. Apartenenţă la
copii, papetărie, salon editorial, săli Federaţia Naţională Omenia, Bucureşti, şi
multifuncţionale. Activităţi privatizate după Consiliul Persoanelor Vârstnice, Argeş.
1991: librărie, studiou de televiziune, presă Locaţie, zona centrală a municipiului Piteşti,
scrisă. Sediul Centrului Cultural, Piteşti. Argeş. Colaborări comunitare. (I.T.B.).
(A.L.).
CASA DE CULTURĂ A
CASA CORPULUI DIDACTIC SINDICATELOR. CÂMPULUNG (1970
PITEŞTI ( 1940 ~). Instituţie publică, ~). Instituţie importantă a municipiului
atribuţii metodice, subordonată Secţiei/ Câmpulung, clădire proprie, edificată în 1968-
Inspectoratului Şcolar Argeş. Clădire edificată 1969, finanţator, Uniunea Generală a
de Asociaţia Învăţătorii Argeşului în 1930 – Sindicatelor din România, şef de şantier,
1940, prin subscripţie publică. Funcţională, Dumitru Gherăsoiu (v.), Trustul de Construcţii
succesiv, pentru: Căminul Institutorilor, Casa Argeş. Clădire ridicată pe locul unde a fiinţat
de Citire, Banca Populară Constantin primul teatru popular din Câmpulung (1846-
Dobrescu- Argeş a Învăţătorilor, Biblioteca 1870), organizat de Constantin D. Aricescu
Didactică (1940 – 1955); Universitatea (v.). Sală de spectacole (500 de locuri),
Politică a Regiunii Argeş (1955 – 1968); bibliotecă, spaţii destinate repetiţiilor,
Secţia de Învăţământ a Judeţului Argeş (1968 cercurilor, cenaclurilor. Primar, Mihai Badea.
– 1994); societăţile ştiinţifice ale cadrelor Directorii: Mihai Tănăsescu, Sergiu Cicu.
didactice (1994 ~). Activităţi de perfecţionare, Activitate diversificată, colaborări
fonduri documentare, publicaţii proprii, comunitare, naţionale, internaţionale. (A.L.).
întâlniri cu personalităţi, colaborări externe.
Directori cunoscuţi: Iosif Mărcuşanu, CASA DE CULTURĂ A
Laurenţiu Cudric, Virgil Radu, Ştefan SINDICATELOR MIOVENI (1986 ~).
Ionescu, Maria Vâlceanu. Colaborări Instituţie specializată, edificată şi dotată prin
comunitare. (M.S.). finanţarea Uniunii Generale a Sindicatelor
din România (1984 – 1986). Executant,
CASA DE AJUTOR RECIPROC A Trustul de Construcţii Argeş, Piteşti. Sală de
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

spectacole, bibliotecă, formaţii artistice specialitate din municipiul Piteşti, Argeş,


proprii. Colaborări constante cu: sindicatele construită prin eforturi voluntare. Inaugurare
de pe Platforma Industrială Piteşti – Est, oficială: 10 august 1958. Denumiri anterioare:
Primăria şi Consiliul Local Mioveni, instituţii Casa Tineretului (1958 – 1969); Casa Elevilor
similare din ţară. Mobilier special: şi Studenţilor (1969 – 1977); Casa Studenţilor
Combinatul de Prelucrarea Lemnului, Piteşti. (1977 ~). Renovare şi modernizare (1977 –
Primar, Constantin Neagu. Turnee europene: 1978), proiect colectiv, studenţii anului III,
Ansamblul Folcloric Dacia, Colibaşi. Institutul de Arhitectură Ion Mincu, Bucureşti,
Directori cunoscuţi: Ion Piţigoi, Nicolae coordonator, arhitect Virgil Polizu. Extinderi,
Badiu (v). Sesiuni ştiinţifice, expoziţii 1980 – 1984, finanţate de Uniunea Studenţilor
tematice, reuniuni politice şi electorale, din România. Instalaţii electronice executate
întruniri sindicale protestatare. (A.L.). de cadre didactice şi studenţi din centrele
universitare Craiova şi Piteşti. Directori
CASA DE CULTURĂ A cunoscuţi: Emil Plăpceanu (v.), Dorel
SINDICATELOR PITEŞTI (1971 ~). Stefănescu (v.), Mircea Marandici, Gheorghe
Instituţie specializată, edificată şi dotată prin Dobre, Cristian Meleşteu. Formaţii artistice,
finanţarea Uniunii Generale a Sindicatelor stagiuni proprii, turnee naţionale şi
din România (1969 – 1971), arhitect, Radu internaţionale, cenacluri de artă, concursuri,
Mănăilă, Bucureşti, constructor, Trustul festivaluri, activităţi educative, recreative,
Carpaţi, Bucureşti, beneficiar, Consiliul distractive. Colaborări comunitare. (A.L.).
Municipal al Sindicatelor, Piteşti, preşedinte,
Ion Vlădescu. Inaugurare oficială: 18 martie CASA DE CULTURĂ GEORGE
1971. Cea mai mare sala de spectacole din TOPÂRCEANU CURTEA DE ARGEŞ
Argeş (804 locuri), scenă generoasă (16 m (1957 ~ ). Instituţie publică specializată din
deschidere), săli pentru conferinţe, expoziţii, judeţul Argeş, având sală de spectacole, scenă
divertisment, bibliotecă. Locaţie adecvată, cu dotări pentru reprezentaţii teatrale si
primele ediţii Simfonia lalelelor (1978 – muzicale, spaţii destinate reuniunilor literare
1989). Cluburi, cercuri, cenacluri, formaţii sau plastice. Inaugurarea oficială, 18 august
artistice de amatori. Turnee naţionale si 1957, primar (1950 – 1961), Iosif Demeny
internaţionale. Parţial, spaţii folosite de (v.). Activitaţi multiculturale: conferinţe,
Universitatea Spiru Haret, Bucureşti (2006 ~). simpozioane, cercuri, cenacluri, expoziţii,
Numeroase reuniuni politice, ştiinţifice, universitate populară, formaţii artistice de
culturale, stagiuni teatrale şi muzicale amatori, turnee naţionale şi internaţionale.
profesioniste permanente. Directori: Ion Distincţii speciale: Corul de Cameră Orfeu,
Vlădescu (v.), Ion Puiu Stoicescu, Dorel dirijor Gelu Ciuculescu (v.); Ansamblul
Ştefănescu (v.), George Apostol (v.), Dan Folcloric Argeşul, coregraf, Constantin
Chivu. Ample colaborări comunitare. (A.L.). Anduţă; Canaclul literar George Topârceanu
(v.). Directori cunoscuţi: Narcis Calotescu
CASA DE CULTURĂ A (fondator), Nicolae Lupulovici, Marta
STUDENŢILOR (1958 ~). Instituţie de Suceavă, Mihai Tiţa (v.), Mircea Bârsilă (v.),
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Cristian Mitrofan. Valoroase colaborări şi


aprecieri comunitare. În imediata apropiere: CASA JUDEŢEANĂ DE PENSII
Monumentul Veteranilor, arhitect Florin ARGEŞ (1870 ~). Instituţie publică
Scărlătescu (v.), dezvelit la 30 septembrie deconcentrată, cu sediul în Piteşti,
2006. (N.M.). subordonată, după 2001, forurilor centrale
specializate. Anterior: Casa de Pensii şi
Corporaţie, Piteşti (1870 – 1948); Secţia/
CASA DE ECONOMII SI Direcţia de Muncă şi Ocrotiri Sociale, Sfatul
CONSEMNAŢIUNI AGENŢIA ARGEŞ Popular Regional/Consiliul Judeţean Argeş
(1864 ∼). Instituţie publică, organizată (1948 – 2001). Departajare: Casa de Pensii,
conform Decretului Consiliului de Stat din Muncii, Inspectoratul Teritorial de Muncă.
1/13 decembrie 1864, semnat de principele Clădire proprie, zona centrală a municipiului,
Alexandru Ioan Cuza (1859 - 1866). Filiale edificată în 1923 – 1931 (Casa Corporaţiilor şi
urbane şi rurale in Argeş – Muscel. Locaţie Dispensarul Asigurărilor Sociale, ulterior,
nouă, Piteşti, inaugurare, 13 mai 1996, Policlinica de Adulţi, Piteşti), antreprenor,
arhitect, Pompiliu Soare (v.), constructor, SC Guido Rosazza, constructor, Ion Blănaru,
Apartamentul SA Piteşti ( 2400 mp). Directori Uniunea Micilor Industriaşi, Filiala Ploieşti.
contemporani cunoscuţi: Emil Popa, Activităţi specifice: evidenţa contribuabililor
Gheorghe Sandu. Facilităţi speciale: la Fondul Naţional de Pensii (1870 ~);
conservarea fondurilor familiale sau personale repartizarea în producţie a solicitanţilor (1948
provenite de la diferite categorii sociale; – 2001); stabilirea şi plata drepturilor de stat
acordarea de credite; finanţarea unor sau sociale; acordarea unor facilităţi pentru
programe naţionale. Din 2006, CEC BANK. persoanele vârstnice. Directori contemporani
Multiple colaborări comunitare. (T.C.A.). cunoscuţi: Vasile Călinescu (v.), Ion
Ardeleanu, Gheorghe Burcea (v.), Silviu Ilie,
CASA JUDETEANĂ DE Octavian Iliescu, Cristian Soare, Maria
ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE ARGEŞ Cârlan, Aida Enache, Adrian Marius Olărescu,
(1999 ~). Instituţie publică autonomă de Vincenzzo Speri. Colaborări comunitare.
specialitate a judeţului Argeş, subordonată, (I.T.B.).
metodologic, Casei Naţionale. Atribuţii
distincte: aplicarea legislaţiei specifice în CASA MEMORIALĂ DINU
teritoriu; atragerea de fonduri pentru LIPATTI (1985 ∼). Expoziţie permanentă,
funcţionarea sistemului asigurărilor sociale de amenajată de Muzeul Judeţean Argeş, director,
sănătate; finanţarea, ca partener, a unităţilor Radu Stancu (v.), in clădirea din localitatea
sanitare din Argeş. Conexiuni cu preocupările Ciolceşti, Leordeni, Argeş ( Fundăţeanca),
obligatorii ale agenţilor economici şi aparţinând, tradiţional, marelui pianist şi
administraţiilor locale. Directori cunoscuţi: compozitor român Dinu Lipatti (1917 – 1950).
Dan Gabriel Popa (v.), Emilian Dragnea (v.), Deschidere oficială, 17 decembrie 1985,
Valeriu Acatincăi, Ştefan Ciocănel. Multiple donator, diplomatul Valentin Lipatti. Director
colaborări comunitare. (C.C.). tematic, Florentina Cojocaru. Activităţi
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

coordonate prin Comitetul Judeţean de Primăria Veche (1907 - 1950), finalizată în


Cultură Argeş, preşedinte, Petre Popa (v.), în mandatul lui Alexandru Muşatescu (v.), după
colaborare cu Staţiunea de Cercetări Horti- planurile întocmite de Constantin N.
Viticole, Ştefăneşti şi Primăria Leordeni, Simionescu (v.), arhitect şef al oraşului
Argeş. (L.P.). Câmpulung (1904-1908), primărie urbană
(1907-1950). Activitate culturală diversificată:
CASA MEMORIALĂ GEORGE expuneri, simpozioane, cercuri, cenacluri,
/GHEORGHE TOPÂRCEANU (1958 ~). universitate populară, formaţii artistice de
Expoziţie permanentă, reorganizată în 1967 şi amatori (Corala Negru Vodă, Ansamblul
1979, Nămăeşti, Valea Mare, Pravăţ, filială a Folcloric Carpaţi), turnee naţionale şi
Muzeului Municipal Câmpulung, Argeş. internaţionale. Directori cunoscuţi: Mihai
Amenajarea clădirii unde a locuit şi a creeat, Preoteasa, Petruţa Purnichi, Rădulică Zaharia,
pentru un timp, George/Gheorghe Topârceanu Dan Poteraşu, Florian Liviu Cioacă (v.).
(v.). Donatori: soţia şi fiul poetului. Bust, Importante colaborări comunitare pentru
Marius Butunoiu (1973), reuniuni literare, alte manifestările complexe tradiţionale: Arminden
modalităti de prezentare a vieţii şi activitaţii Muscelean, Toamna Musceleană, Întâlnirea
scriitorului. (V.P.). Fiilor Oraşului. (A.L.).

CASA MEMORIALĂ LIVIU CASARSA, Ştefan (Sfârşitul secolului


REBREANU (1969 – 2008). Secţie XIX – Prima jumătate a secolului XX).
specializată a Muzeului Judeţean Argeş, aflată Proprietar urban, mic industriaş. Patron
in localitatea Valea Mare, Ştefăneşti, Argeş, fondator, prima fabrică de mozaic din Piteşti
organizată in clădirile unde a locuit, a scris şi (1925), agreată prin Camera de Comerţ si
a decedat academicianul Liviu Rebreanu (v.). Industrie Argeş. Extensia activităţilor
Deschidere oficială, 27 mai 1969, reabilitare constructive şi comerciale în etapa interbelică.
ulterioară (1985). Proiecte tematice: Marian (T.C.A.).
Iacob, Angela Popovici, Elena Rotaru,
Grigore Constantinescu (v.). Expoziţie CASA ŞCOALELOR FILIALA
documentară, bust, Vasile Năstăsescu (1969). ARGEŞ (1896 – 1948; 1996 ~). Fundaţie
Zilele culturale Liviu Rebreanu (1984 – 1986), organizată pe baza prevederilor Legii
alte valoroase însemne evocatoare. învăţământului primar şi normal- primar
Retrocedări către urmaşi (2006) Patrimoniu ( Legea Poni), adoptată la 30 aprilie / 12 mai
adus (ianuarie - decembrie 2009) in spaţiile 1896. Administrarea sumelor colectate pentru
Muzeului Judeţean Argeş, Piteşti. (R.G.). construirea localurilor şi dotarea şcolilor
primare. La Piteşti, reactivare în 1996,
CASA MUNICIPALĂ DE secretar general fondator, Marian Stoica (v.).
CULTURĂ TUDOR MUŞATESCU Sponsorizarea tipăririi lucrărilor elaborate de
CÂMPULUNG (1950 ~). Instituţie membrii fundaţiei, stimularea creaţiei literare
specializată de stat, subordonată Consiliului a elevilor, contribuţii la editarea revistelor
Local Câmpulung. Clădire reprezentativă, şcolare Vacanţa mare si EcoRomânia. Alte
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

activitaţi publice. (M.M.O.). Butculescu (1876), Grigore Tocilescu, Pamfil


Polonic (1901). Săpături sistematice (1962 ~):
CASA ŞTIINŢEI şi TEHNICII PENTRU Emilian Popescu, Flaminiu Mârţu, Eugenia
TINERET / TEHNIC CLUB PITEŞTI Popescu, Constantin Petolescu, Teodor
(1972 ~). Instituţie specializată de cultură, Cioflan, realizate sub egida Institutului de
amenajată în clădiriea anexă Cinematografului Arheologie, Bucureşti, în colaborare cu
Modern, spaţii folosite anterior de instituţii Muzeul din Câmpulung (1962 – 1964) şi
bancare. Finanţarea reabilitării construcţiei şi Muzeul Judeţean Argeş (1964 ~). Considerat
dotărilor: Comitetul Central al Uniunii cel mai mare şi singurul castru de piatră din
Tineretului Comunist; beneficiar, Organizaţia această zonă. Periodic, reuniuni ştiinţifice.
Argeş. Coordonatorii programului: Constantin Expoziţie tematică permanentă (1970). În
Voineag, Marius Iliescu, Victor Popescu. 2007, Pliant documentar şi Bibliografie
Inaugurare oficială, 7 martie 1972. Cercuri generală, realizate de Teodor Cioflan.
tehnice, săli pentru audiţii muzicale, proiecţii Program zilnic de vizitare. Urme certe ale
cinemascopice, traduceri, reuniuni plastice şi unor tabere militare romane, amenajate din
filatelice. Activitaţi distincte. Cenaclul literar pământ, în localităţile argeşene: Fâlfani,
Valahia; Corul de cameră Ars Nova; Clubul de Săpata de Jos, Albota, Purcăreni. (E.I.F.).
drumeţie montane România Pitorească.
Prestaţii naţionale şi internaţionale, CATANĂ, Gheorghe M. (n. Drăganu,
divertisment. Directori cunoscuţi: Emil Argeş, 15 noiembrie 1938). Economist,
Plăpceanu (v.), Petre Mandu. Multiple militant politic, înalt fumcţionar de stat,
colaborări comunitare. (A.L.). manager. Liceul Nicolae Bălcescu, Piteşti
(1967), Facultatea Economia Industriei şi
CASTRIŞ, Alexandra (Secolul XIX). Transporturilor, Bucureşti (1973). Membru
Mare proprietar funciar. Întinse suprafeţe de marcant, Partidul Comunist Român. Muncitor
teren, case, alte bunuri cu valoare deosebită, de înaltă calificare, Uzina de Piese Auto,
Călineşti, Muscel. Iniţiative comunitare, Colibaşi, Argeş (1956 – 1960); secretar,
donaţii publice. Consolidarea sistemului Organizaţia Tineretului Argeş (1960 – 1968);
economic şi social de factură modernă, reprezentant al forurilor centrale, Şantierul
propriu Munteniei tradiţionale. (S. I.C.). Combinatului de Aluminiu, Slatina, Olt (1968
–1969). Şef secţie, secretar, Comitetul
CASTRUL ROMAN Judeţean Argeş al Partidului Comunist Român
JIDAVA/JIDOVA (Secolele II/III ~). (1973 – 1987). Prim-secretar, comitetele
Rezervaţie arheologică, Schitu Goleşti, Argeş judeţene Argeş (1987 – 1989) şi Suceava
(Râul Târgului), aflată în patrimoniul (1989) ale Partidului Comunist Român,
Muzeului Judeţean Argeş (1969 ~). Sit roman, preşedinte, consiliile populare judeţene
sediul trupei de arcaşi orientali Cohors I amintite. Director general, SC Comcereal SA
Flavia Commagenorum, de pe Limes Piteşti (1990 ~). Activitate diversificată pentru
Transalutanus/Graniţa de dincolo de Olt. evoluţia economică a Argeşului în ultimele
Investigaţii: L. F. Marsigli (1691), Dimitrie C. decenii ale secolului XX, medierea obţinerii
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

unor importante fonduri de investiţii, lansarea originară din Grecia. Activitate temporară in
iniţiativei pentru transformarea comunei Argeş – Muscel. Frate cu Constantin Catina
Colibaşi în centru urban, diversificarea (v.). Colegiul Sfântul Sava, Bucureşti.
preocupărilor agricole, adaptarea la economia Comisar de propagandă în timpul Revoluţiei
de piaţă. Reuniuni naţionale şi internaţionale, române de la 1848, Piteşti, Argeş şi
rapoarte, analize, interviuri. Importante Câmpulung, Muscel. Arestat de trupele ţariste,
aprecieri publice. (M.B.). judecat, întemniţat , Mănăstirea Plumbuita,
Bucureşti (1848 – 1849). Preocupări literare.
Colaborator, Curierul Românesc (1846),
CATARAMĂ, Anton I. (n. Lereşti, versuri inspirate din creaţiile lordului englez
Muscel 6 februarie 1937). Proiectant repere George Gordon Byron (1788 – 1824) şi
industriale, parlamentar. Grupul Şcolar Constantin D. Aricescu (v.). Nominalizat în
Construcţii de Maşini, Câmpulung, Argeş documente ale timpului sau în alte scrieri
(1965). Muncitor de înaltă calificare, maistru, istorice. Alte aprecieri publice antume şi
tehnician, liniile de fabricaţie şi ştanţe, postume. ( P.P.).
Întreprinderea de Autoturisme ARO,
Câmpulung (1965 – 1991). Deputat de Argeş CAVALERU, Emanoil (Sfârşitul
în Marea Adunare Naţională, Circumscripţia secolului XIX - Prima jumătate a secolului
Electorală Lereşti (1965 – 1969), reprezentând XX). Mare proprietar funciar, comerciant,
Frontul Democraţiei Populare. Iniţiative parlamentar. Membru fondator, Uniunea
economice şi edilitare: Câmpulung, Lereşti, Naţională Nicolae Iorga (1931). Deputat de
Valea Mare Pravăţ. Propuneri legislative. Argeş (1931-1932), reprezentând Uniunea
Aprecieri publice. (M.B.). Naţională, victorie în alegeri, 1 iunie 1931,
organizate de guvernul condus de Nicolae
CATINA, Constantin (Începutul Iorga (18 aprilie 1931 – 6 iunie 1932).
secolului XIX - Plumbuita, Bucureşti, 1849). Implicat în evoluţia economiei locale
Funcţionar de stat, militant politic, publicist. interbelice. (I.I.Ş.).
Familie originara din Grecia. Activitate
temporară în Argeş – Muscel. Frate cu Ion CAZAN, Petre (Secolul XIX). Pictor
Catina (v.). Colegiul Sfântul Sava, Bucureşti. de biserici. Lucrări de reabilitare, parohiile
Comisar de propagandă în timpul Revoluţiei Bughea de Sus, Muscel (1892-1899) şi Sfinţii
române de la 1848, Piteşti, Argeş şi Apostoli, Câmpulung (1895-1897). Pictarea
Câmpulung, Muscel. Arestat de trupele ţariste, bisericilor: Sfântul Dumitru şi Adormirea
judecat şi întemniţat, mănăstirile Văcăreşti (24 Maicii Domnului, Câmpulung, Muscel (1897,
octombrie 1848 – 7 mai 1849) şi Plumbuita, în colaborare). Contribuţii la perfecţionarea
Bucureşti. Diverse consemnări documentare. artei eclesiastice româneşti. (S.N.).
Aprecieri publice antume şi postume. ( P.P.).
CAZANGIU, Florea Gh. (n.
CATINA, Ion ( Secolul XIX). Funcţionar Măgureni, Teleorman, 27 ianuarie 1925).
de stat, militant politic, publicist. Familie Pictor decorator şi restaurator. Stabilit la
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Piteşti din 1950. Liceul Sfântul Haralambie, extinderea reţelelor de apă potabilă şi
Turnu-Măgurele, Teleorman (1948), canalizare; reabilitarea clădirilor Colegiului
Facultatea de Drept, Bucureşti (1952). Naţional Dinicu Golescu, Liceului Naţional
Contribuţii scenografice, Teatrul Alexandru de Atletism, şcolilor Nr. 1 şi Nr. 3;
Davila, Piteşti (1954-1985), spectacole de proiectarea staţiei de reciclare a deşeurilor;
proză, estradă, păpuşi, folclor. Pictură elaborarea studiului privind redimensionarea
eclesiastică, biserici din: Argeş (Racoviţa, peisagistică a parcurilor. Interviuri, reportaje,
Ştefăneşti), Vâlcea (Govora, Brezoi), reuniuni ştiinţifice, colaborări naţionale şi
Teleorman (Măgureni). Aprecieri publice. internaţionale. Diverse aprecieri publice.
(S.N.). (M.B.).

CĂLDĂRARU (~). Comună a CĂLIN, Gheorghe A. (n. Piteşti,


judeţului Argeş, formată din satele: Argeş, 14 noiembrie 1936). Economist,
Căldăraru, Burdea, Strâmbeni. Suprafaţa: funcţionar public, lider sindical. Liceul
60,1 km2. Locuitori: 4990 (1970); 2655 Nicolae Bălcescu, Piteşti (1970), Academia
(2008). Atestare documentară: Burdea de Ştiinţe Social-Politice, Bucureşti (1975).
(1565), Biserici: Burdea (1906), Căldăraru Doctorat, economia industriei, Bucureşti
(1913), Strâmbeni I (1904), Strâmbeni II (1987). Activitate productivă, Intreprinderea
(1846). Monument al eroilor: Căldăraru de Poduri Metalice şi Prefabricate din Beton,
(1941). Cea mai veche şcoală (1838). Cămin Piteşti (1960 – 1963). Secretar, consiliile
cultural (1948); bibliotecă publică (1949). orăşeneşti Pitesti şi Judeţean Argeş ale
Cooperative agricole de producţie (1956- Sindicatelor(1963 – 1975). Viceprimar,
1990). Zonă cerealieră şi zootehnică. Târg municipiul Piteşti (1975 – 1990), economist
tradiţional, Căldăraru (duminica). Firme principal, SC Subansamble SA Piteşti (1990
înregistrate: 18 (2009). Industrie casnică, artă – 1994 ). Comandamente de investiţii,
populară, confecţionarea textilelor de platformele industriale Piteşti – Sud şi Piteşti
interior. (G.C.). – Nord, coordonarea lucrărilor de reabilitare
a reţelelor de distribuţie şi a serviciilor
CĂLIN, Andrei (n. Câmpulung, comunale, cartierele Găvana, Exerciţiu,
Argeş, 27 august 1963). Inginer, manager, Petrochimiştilor, Piteşti (1975 – 1990).
înalt funţionar public. Liceul Dinicu Golescu, Articole, interviuri, analize pe diverse teme.
Câmpulung (1983), Institutul Politehnic, Aprecieri publice. (T.M.).
Bucureşti (1988). Inginer tehnolog (1988-
1992), director departament (1992-1998), SC CĂLINESCU (Secolul XIX ∼ ).
ARO SA, Câmpulung. Manager, Agenţia de Familie tradiţională din Argeş. Mari
Publicitate (1998-2000) şi Compania de proprietari funciari, militari, oameni politici,
Televiziune Muscel (2000-2004). Primar al arhitecţi, diplomaţi. Intinse suprafeţe de
municipiului Câmpulung, Argeş (2004 ~). pământ, case, alte construcţii la Ciomăgeşti,
Preocupări pentru sporirea gradului de Ciupa, Curtea de Argeş, Piteşti. Mai
urbanizare a localităţii: sistematizări stradale; importanţi: Mihai Călinescu (v.); Armand
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

M.C..(v.); Barbu Mihai A. M.C.(v.). Donaţii obiecte personale, Muzeul Judeţean Argeş,
comunitare, iniţiative civice, recunoaşteri Biblioteca Judeţeană Dinicu Golescu Argeş.
publice antume si postume. (F.P.). (S.T.).

CĂLINESCU, Armand M. (Piteşti, CĂLINESCU, Ion. (A doua jumătate


Argeş, 22 mai 1893 – Bucureşti, 21 a secolului XIX-Începutul secolului XX).
septembrie 1939). Jurist, om politic, inalt Mare proprietar funciar din Muscel. Întinse
demnitar, parlamentar. Fiul lui Mihai suprafeţe de teren în localitatea Ciulniţa,
Călinescu (v.). Liceul Ion C. Brătianu, plasa Cârcinov, expropriate parţial prin
Piteşti (1912), Facultatea de Filosofie si Legea pentru definitivarea Reformei Agrare
Drept, Bucureşti (1915). Doctorat, ştiinţe din 17 iulie 1921, aplicată de guvernul
juridice, Bucureşti (1919), ştiinţe politice şi condus de Alexandru Averescu. (I.I.Ş).
economice, Paris (1921). Magistrat,
Tribunalul Argeş (1919 – 1926). Membru
marcant, Partidul Naţional Ţărănesc, lider CĂLINESCU, Mihai (Sfârşitul
Organizaţia Argeş (1923 – 1937). Deputat de secolului XIX - Prima jumătate a secolului
Argeş (1926 – 1937), prefect de Argeş (1928 XX). Proprietar funciar şi urban, medic
– 1929). Secretar general, Ministerul veterinar, ofiţer de carieră, colonel.
Agriculturii si Domeniilor (1929 – 1930), Preşedinte, Camera Agricolă, Piteşti (1929 –
subsecretar de stat, Ministerul de Interne 1930), secţiunile Argeş, Muscel, Vâlcea.
(1930 – 1933), titular, Ministerul de Interne, Membru de drept, Consiliul Comunal, Piteşti,
interimar, ministerele Apărarii Nationale, membru corespondent, Camera de Comerţ şi
Educaţiei, Muncii (1937 – 1938). Industrie Argeş (1929 – 1930). Iniţiative
Vicepreşedinte, Guvernul României (1 privind evoluţia economiei argeşene în etapa
februarie – 7 martie 1939), prim-ministru (7 amintită. (C.D.B.).
martie – 21 septembrie 1939). Fondator,
Frontul Renasterii Naţionale (1938). Ucis de CĂLINESCU, Vasile D. (Piteşti,
un comando al Gărzii de Fier. Funeralii Argeş, 10 mai 1923 – Piteşti, Argeş, 27
naţionale. Înmormântat, Curtea de Argeş. august 1981). Inginer căi ferate, înalt
Întinse suprafeţe de teren, în localităţile funcţionar public, profesor gradul I,
Ciupa, plasa Dâmbovnic, şi Ciomăgeşti, tehnologie. Facultatea de Exploatare
plasa Cuca, Argeş, expropriate parţial prin Feroviară, Bucureşti (1956). Activitate
Legea pentru Reformă Agrară din 23 martie specializată, unităţile Căilor Ferate Române
1945, adoptată de guvernul condus de Petru din Argeş (1956 – 1964; 1968 – 1970).
Groza. Volume, tratate, convenţii, studii, Primar al oraşului Piteşti (1964 – 1968),
articole, interviuri, discursuri pe diverse preşedinte, Comitetul Executiv, Consiliul
teme. Cetăţean de Onoare al oraşului Piteşti Popular Local. Cadru didactic, Grupul Şcolar
(1939), placă memorială (1983), strada Căi Ferate, Piteşti (1970 – 1981). Realizări
(1992), alte valoroase recunoaşteri publice urbanistice: edificarea cartierelor Calea
antume şi postume. Atestări documentare, Bucureşti şi Negru Vodă; amenajarea Staţiei
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

de Epurare Prundu (Etapa I); finalizarea agricole de producţie: Călineşti şi Văleni-


Stadionului 1 Mai/ Nicolae Dobrin; Podgoria (1950-1990). Staţie de cale ferată
începerea lucrărilor de investiţii, Platforma pe ruta Piteşti-Bucureşti (1872). Zonă
Industrială – Sud. Distincţie specială: Oraşul viticolă, forestieră, cerealieră. Extracţie de
Piteşti, Locul I pe ţară pentru activitate ţiţei, balastieră. Firme înregistrate: 141
economică şi gospodărire comunală (2009). Minimonografie, Silvestru D.
(1965).Importante aprecieri publice. (T.M.). Voinescu. (G.C.).

CĂLINEŞTI (~). Comună a judeţului CĂLŢUNU ( ~ ). Vârf montan (2.522


Argeş, pe râul cu acelaşi nume, formată din m) din creasta înaltă a Masivului Făgăraş,
satele: Vrăneşti, Călineşti, Ciocăneşti, aparţinând arealului nordic al Argeşului. Lac
Cârstieni, Glodu, Gorganu, Radu Negru, glaciar cu acelaşi nume, suprafaţă, un hectar.
Râncăciov, Udeni-Zăvoi, Urlucea, Valea Trasee turistice, consemnări cartografice,
Corbului, Văleni-Podgoria. Suprafaţa: 108,2 descrieri geografice. (I.S.B.).
km2. Locuitori: 11.044 (1970), 11.029
(2008). Atestare documentară: Călineşti CĂLUGĂRESCU (Secolul XIX ~).
(1388), Ciocăneşti (1421) Cârstiani (1452), Familie tradiţională din Argeş. Proprietari
Râncăciov (1498), Vrăneşti (1541), Văleni rurali şi urbani, mici intreprinzători, ingineri,
(1590). Monumente istorice: Mănăstirea jurişti, economişti, ofiţeri, cadre didactice.
Râncăciov (anterior 1498), Biserica de lemn Mai cunoscuţi: Ioan T.C. (Hinţeşti, Moşoaia,
Domniţa Bălaşa (secolul XVII), Schitul Lacu Argeş, 1894 – Piteşti, Argeş, 1981), patron,
Negru (1787), Biserica de lemn Cârstieni atelier manufacturier (1920), zona centrală a
(1759). Biserici: Călineşti (1848), oraşului Piteşti, naţionalizat (1950), membru
Ciocăneşti (1938), Drăghiceşti (1934), activ, Partidul Naţional Ţărănesc, participant
Gorganu de Jos (1911), Gorganu de Sus la Congresul Micilor Industriaşi, Bucureşti
(1839), Turculeşti (1872), Văleni (1733), (24 –25 februarie 1935), donator comunitar,
Viţicheşti (1866), Vrăneşti (1821); cruci de fonduri şi materiale pentru teatrul din
piatră (1660 ~ 1760). Monumente ale eroilor: localitate; Georgeta I.C. (jurist); Maria I.C.
Călineşti (1945, 1945), Gorganu (1920), (economist); Floarea I.C. (profesor);
Râncăciov (1966)), Văleni-Podgoria (1943), Gheorghe I.C. (militar de carieră); Ion I.C.
Viţicheşti (1924), Vrăneşti (1932). Cea mai (inginer); Rodica I.C. (funcţionar). Aprecieri
veche şcoală (1838); cămin cultural (1948); publice. (F.P.).
bibliotecă publică (1955). Bănci populare:
Râncăciov (1916-1946); Înfrăţirea, Văleni- CĂLUGĂRIŢA ( ~ ). Râu din zona
Podgoria (1947-1949); Radu Vodă, Văleni nordică a judeţului Argeş, obârşie în Dealul
(1904-1907); Sfântul Nicolae, Vrăneşti Călugărului, şapte kilometri lungime, traseu
(1905-1910); Spitalul rural Regele Carol I montan pe valea eponimă, debit direct în
(1906). Cooperative de producţie şi consum: lacul Vidraru, integrat Sistemului
Şoimii din Carpaţi, Râncăciov (1921), Hidroenergetic Argeşul Mare (v.). Amenajări
Unirea, Râncăciov (1919-1934); cooperative turistice, consemnări cartografice. (I.S.B.).
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Comitetului Provizoriu al Sfatului Popular


Raional Muscel. (V.P.).
CĂMINUL CULTURAL AL
JUDEŢULUI ARGEŞ (1938 – 1950). CĂMINUL DE UCENICI MIRCEA
Aşezământ public obştesc, agreat de stat, VODĂ PITEŞTI (1938 – 1948). Instituţie de
preocupat de organizarea, în cât mai multe invăţământ profesional, aparţinând
localităţi, a căminelor culturale şi Ministerului Muncii, aflată sub patronajul
bibliotecilor urbane sau rurale. Promovarea Casei Corporaţiilor, Piteşti. Clădire proprie,
şi coordonarea activităţilor specifice, ridicată în 1938 – 1940, teren însumând
stimularea voluntariatului în realizarea 4.759 mp, oferit de Primăria Piteşti (21
programelor educaţionale, diversificarea decembrie 1938), primar, Petre Petrescu (v.).
colaborării cu agenţii economici| şi factorii Antreprenori: arhitect Cezar Haram,
administrativi decizionali. Raportul constructor, Eugen N. Brătescu, receptie
Congresului Căminelor Culturale, Craiova, definitivă, 1 decembrie 1943. Spaţii folosite
1 octombrie 1943: în Argeş, 112 cămine pentru cazarea militarilor sovietici
culturale, 82 cu activitate din 1939. (octombrie 1944 – mai 1945). Ulterior,
Directori judeţeni cunoscuţi: Gheorghe sediul unor instituţii publice, organizaţii
Smărăndescu, Marin Diaconescu (preot), obşteşti, agenţi economici. Activitate şcolară
Haralambie Sepeţeanu (istoric). Îndrumare integrată, după 1948, şcolilor profesionale de
de specialitate, Consilieratul Ministerului stat. (P.P.).
Culturii, Bucureşti, consilier, Mihail
Ghiţescu (v.). Dezbateri publice, informaţii, CĂPĂŢÂNĂ, Alexandru N. (n.
ziarul Argeşul, Piteşti. Atribuţii preluate, în Olanu, Vâlcea, 21 septembrie 1936). Inginer
1950, de Secţia Culturală a Comitetului constructor, manager. Stabilit la Piteşti în
Provizoriu al Sfatului Popular Regional 1961. Liceul Alexandru Lahovari, Râmnicu
Argeş. (C.G.C.). Vâlcea (1954), Institutul de Construcţii,
Bucureşti (1961). Doctorat, ştiinţe tehnice,
CĂMINUL CULTURAL AL Bucureşti (1989). Activitate profesională,
JUDEŢULUI MUSCEL (1938 – 1950). unităţi economice, direcţii specializate,
Aşezământ public obştesc, agreat de stat, instituţii publice din Argeş (1961~). Volume
preocupat de existenţa, în cât mai multe importante: Lexicon de materiale pentru
localităţi, a căminelor culturale şi industrie şi construcţii (1992); Ruperea
bibliotecilor urbane sau rurale. Activităţi fragilă a structurilor din oţel (2006). Studii,
specifice educaţiei adulţilor, promovarea articole, interviuri, publicate în reviste de
voluntariatului din partea intelectualilor. profil. Colaborări didactice, Institutul de
Sedii principale: clădirea Ateneului Popular Învăţământ Superior, Piteşti, Universitatea
din imediata vecinătate a Mănăstirii Negru Hyperion, Bucureşti, decan, Filiala Piteşti
Vodă,spaţii din Casa Ţincu şi de la Şcoala (1992-1995). Reuniuni ştiinţifice locale şi
Normală Carol I, Câmpulung. Demersuri naţionale. Preşedinte, Comisia Judeţeană de
preluate, în 1950, de Secţia Culturală a Invenţii şi Inovaţii, Argeş (1986-1989).
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Preocupări privind promovarea noutăţilor în Dâmboviţa (1990 – 1993). Invenţii şi inovaţii


domeniul folosirii materialelor de construcţii. în domeniu. Activitate pentru extinderea
Aprecieri publice. (G.P). extracţiei de petrol în Argeş – Dâmboviţa,
organizarea depozitelor tubulare centrale,
CĂPĂŢÎNĂ, Ion G. (n. Cosâmbeşti, dotarea atelierelor mecanice şi de transport
Ialomiţa, 7 mai 1946). Economist, manager. specializate. Reuniuni ştiinţifice
Stabilit la Piteşti din 1946. Liceul Alexandru profesionale, interviuri, colaborări naţionale.
Odobescu, Piteşti (1965). Academia de Studii Aprecieri publice. (I.D.P.).
Economice, Bucureşti (1971). Activitate
specifică: unităţi ale cooperaţiei CĂPITĂNATUL/ISPRĂVNICIA
meşteşugăreşti; Piteşti (1971 – 1984); JUDEŢULUI ARGEŞ (Secolul XV – 1831).
director, Întreprinderea de Comerţ cu Autoritate administrativă premodernă,
Ridicata Metalo-Chimice, Piteşti (1984 – reprezentând, prin slujbaşi, domnul Ţării
1990); patron, SC Astra, Piteşti (1990 ~). Româneşti în teritoriul aferent. Funcţia
Membru fondator, Camera de Comerţ şi superioară, ispravnicul. Reşedinţe oficiale:
Industrie Argeş (1990), preşedinte (1991 - Curtea de Argeş (anterior 1783); Piteşti
2008). Membru, Camera de Experţi a Uniunii (1783 – 1831). În perioada regimului fanariot
Europene, vicepreşedinte responsabil pentru (1716 – 1821), de regulă, doi ispravnici
Europa de Est (2000). Volum important: (român şi grec). Mai cunoscuţi: Pană (secolul
Camera de Comerţ şi Industrie în economia XV); Radu Goran Olănescu, Gheorghe
argeşeană (2000, în colaborare). Analize, Drăgoescu, Prejbeanu, Barbu Văcărescu,
interviuri, reuniuni naţionale şi Ştefan Greceanul, Ianache Hiotu, Ioniţă
internaţionale. Coordonator, revista Caramanlău, Negrea (paharnic), Ştefănică
Panoramic economic argeşean. Contribuţii (mare pitar), Istrate Kreţulescu (secolele
la relansarea iniţiativei private, după 1990, în XVIII – XIX); Constantin / Dincă Brătianu
judeţul Argeş. Diverse aprecieri publice. (v); Nicolae/ Ali Aga Golescu (v.); Nicolae
(A.T.C.). Rasti (v.). Din 1775, în Argeş, patru căpitănii
militare: pedestraşii (Piteşti, Loviştea),
CĂPENEAŢĂ, Mihai Gh. (Moreni, vânătorii, poteraşii (pandurii), subordonate
Dâmboviţa, 21 martie 1932 – Ghildoveni, spătarului Munteniei. Special pentru Piteşti
Prahova, 2008). Inginer mecanic, manager. (de la sfârşitul secolului XVIII ), căpitan de
Activitate în Argeş, 1958 – 1990. Şcoala târg. După 1831, atribuţiile isprăvniciei
Medie Tehnică de Petrol, Câmpina, Prahova preluate de Ocârmuirea Judeţului Argeş.
(1953), Institutul de Petrol şi Gaze, Bucureşti Numeroase consemnări documentare. (
(1958). Activitate productivă: inginer I.T.B.).
mecanic şef, Schela de Petrol Moşoaia, Argeş
(1958 – 1960); şef serviciu, Trustul Petrol, CĂPITĂNATUL/ISPRĂVNICIA
Piteşti, Argeş (1960 – 1965); director, Baza JUDEŢULUI MUSCEL ( Secolul XV –
Ateliere şi Transport Bascov, Argeş (1965 – 1831 ). Autoritate administrativă
1990); şef sector, Schela de Petrol Găeşti, premodernă, reprezentând, prin slujbaşi,
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

domnul Ţării Româneşti în teritoriul aferent. colonel, Regimentul 32 Obuziere. Ataşat


Funcţia superioară, ispravnicul. Mai militar, Legaţia Română din Londra (1920),
cunoscuţi: Socol din Cornăţeni (v.), Şerban alte misiuni militare externe. Aprecieri
Vlădescu (mare comis), Radu Golescu (v.), publice. (G.I.N.).
Anastasie (biv vătaf), Scarlat Drugănescu
(stolnic), Iordache Filipopolitul (grec), CĂPIŢĂ, Laura (n. Câmpulung,
Pavlache (serdar), Ioan Ralet (căminar). Muscel, 22 mai 1946). Cercetător ştiinţific,
Reşedinţă oficială, Câmpulung. La sfârşitul publicist. Liceul Pedagogic, Câmpulung,
secolului XVIII: căpitan de târg, cu artibuţii Argeş (1982), Facultatea de Istorie-Filosofie,
speciale pentru conducerea oraşului. După Bucureşti (1988). Doctorat, pedagogie,
1831, atribuţiile isprăvniciei preluate de Bucureşti (2003). Profesor (1988 – 1990),
Ocârmuirea Judeţului Muscel. Numeroase cercetător, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei,
informaţii ale timpului. (V.P.). Bucureşti (1990 – 1994), specialist,
Departamentul de Pregătire a Personalului
CĂPITĂNEANU, Constantin Didactic, Universitatea din Bucureşti (1994
(Curtea de Argeş, 17 noiembrie 1844 – ~). Expert, Consiliul Europei. Participare la
Piteşti, Argeş, 12 aprilie 1893). Ofiţer de numeroase proiecte continentale. Volum
carieră, profesor, astronom. Seminarul important: Tendinţe noi în didactica istoriei
Teologic, Curtea de Argeş (1860), Şcoala (2005). Numeroase studii de specialitate în
Militară, Bucureşti (1864), specializări, publicaţii din: Austria, Grecia, Marea
Observatorul din Paris (1871), Observatorul Britanie, România, Turcia. Reuniuni
din Neapole. Activitate didactică, Şcoala de naţionale şi internaţionale. Aprecieri publice.
Poduri şi Şosele, Bucureşti (1864 – 1870), (O.M.S.).
şeful Cancelariei Marelui Cartier General al
Armatei Române (1871 – 1893). Lucrări de CăPRARU, Marin B. (Popeşti,
referinţă (colaborator): Harta Teritorială a Argeş, 27 noiembrie 1936 – Piteşti, 10
României; Marele Dicţionar Geografic al octombrie 2007). Inginer prelucrarea
României (1889 - 1901). Cercetări lemnului, manager. Şcoala Medie Tehnică
astronomice în Franţa, Belgia, Italia, Industria Lemnului, Curtea de Argeş (1955),
promotor al investigaţiilor, pentru domeniu Institutul Politehnic, Braşov (1966).
enunţat, în România. Diverse recunoaşteri Activitate productivă; Fabrica de Cherestea
publice antume si postume. (S.T.). Nehoiu, Buzău (1955 – 1961), Combinatul de
Prelucrarea Lemnului, Piteşti, şef secţie
CĂPITĂNEANU, Douglas C. (1966 – 1974), şef serviciu (1979 – 2006).
(Piteşti, Argeş, 31 august 1879 - ?). Diplomat Manager, fabrici de cherestea în Iran (1974 –
militar, ofiţer de carieră. Fiul lui Constantin 1976) şi Nigeria (1976 – 1979), construite şi
Căpităneanu (v.). Şcoala Superioară de dotate de România. Volume importante
Artilerie, Bucureşti, sublocotenent (1 iulie (coautor): Contribuţii privind parametrii
1900). Combatant, participarea României la geometrici optimi ai sculelor pentru
Primul Război Mondial (1916 – 1918), prelucrarea speciilor lemnoase africane;
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Aburirea cherestelei de fag; Uscarea Argeş, în Câmpia Înaltă a Piteştiului, pe


cherestelelor. Activitate intensă pentru: râurile Argeş şi Neajlov, formată din satele:
promovarea exportului de tehnologie în state Căteasca, Catanele, Cireşu, Coşeri, Gruiu,
asiatice şi africane, creşterea potenţialului Recea, Siliştea. Suprafaţa: 80,1 km2.
productiv al sectorului forestier argeşean. Locuitori: 4.271 (1970), 3.860 (2008).
Aprecieri publice. (I.D.P.). Atestare documentară: Cireşu (1520);
Cacaleţi – Siliştea (1594). Biserici: Cătanele
CĂPRESCU, Ion (Sfârşitul secolului (1926), Cireşu (1877), Gruiu (1871),
XIX – Prima jumătate a secolului XX). Popeşti-Căteasca (1956), Siliştea (1870).
Originar din Piteşti, Argeş. Profesor gradul I, Monumente ale eroilor: Căteasca (1926),
limba română, avocat, parlamentar. Cireşu (1943). Cea mai veche şcoală (1838);
Activitate didactică, Liceul Tudor cămin cultural (1948); bibliotecă publică
Vladimirescu, Târgu Jiu, Gorj. Membru, (1956). Bănci populare: Biruinţa, Căteasca
Baroul Craiova. Senator de Gorj în perioada (1938-1947); Ştefan cel Mare, Cireşu (1929-
interbelică. Studii, articole, interviuri, 1946); Albina, Gruiu (1938-1946). Staţiune
iniţiative legislative. Diverse aprecieri de maşini agricole (1948 – 1990);
publice. (R.R.). Intreprinderea agricolă de stat (1949 – 1990);
cooperative agricole de producţie: Căteasca
CĂPRIŞOARA ( ~ ). Masiv muntos, (1959-1990), Gruiu (1962-1990), Ciupa
850 m. Altitudine, aflat la ieşirea din Cheile (1960-1990); Asociaţie economică
Argeşului, aparţinând munţilor Frunţi. Puncte intercooperatistă pentru creşterea bovinelor
de reper: Cetatea Poenari, localitatea (1970-1990). Sediu, Consiliul Unic
Căpăţâneni, Arefu, atribuită, prezumtiv, Agroindustrial de Stat şi Cooperatist
domnului Ţării Româneşti, Vlad Ţepeş (v.); Căteasca (1974-1990). Zonă cerealieră şi
amenajare specială subterană, integrată legumicolă. Firme înregistrate: 164 (2009).
Sistemului Hidroenergetic Argeşul Mare (v.). Mică industrie, alte preocupări economice
Trasee turistice, consemnări cartografice, locale. Conexiuni: Autostrada Piteşti-
legende istorice. (I.S.B.). Bucureşti. (G.C.).

CĂRUFINEANU, Irina. (A doua CĂŢOIU, Virgil (Secolul XX).


jumătate a secolului XIX-Începutul secolului Proprietar funciar, lucrător forestier,
XX). Mare proprietar funciar din Argeş. parlamentar. Activitate productivă,
Întinse suprafeţe de teren în localitatea Întreprinderea Forestieră Rucăr. Deputat al
Slobozia, plasa Dâmbovnic, expropriate regiunii Argeş în Marea Adunare Naţională,
parţial prin Legea pentru definitivarea Circumscripţia Electorală Rucăr (1961 –
Reformei Agrare din 17 iulie 1921, aplicată 1965), reprezentând Frontul Democraţiei
de guvernul condus de Alexandru Averescu. Populare. Insistenţe privind modernizarea
(I.I.Ş). Drumului Naţional Câmpulung - Bran, alte
iniţiative comunitare. Recunoaşteri publice.
CĂTEASCA (~). Comună a judeţului (I.D.P.).
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

naturală Poiana narciselor (Negraşi),


CĂTUNEANU, Ion (Sfârşitul monumente şi locuri istorice, etnografie
secolului XVIII – Prima jumătate a secolului specifică, zonă favorabilă, preponderent,
XIX). Înalt funcţionar de stat. Cârmuitor / culturii cerealelor şi legumiculturii. Trasee
ispravnic al judeţului Argeş pentru perioada turistice rurale, descrieri literare.(I.S.B.).
de început a aplicării Regulamentului
Organic în Ţara Românească (1831 – 1832). CÂMPIA ROMÂNĂ (~). Mare
Document important: Raport asupra unitate morfologică din stânga Dunării,
incendiului la anexele Tribunalului din adiacentă inclusiv râurilor Argeş şi Vedea,
Piteşti (3 aprilie 1832), adresat Marei Piemontului Getic, Subcarpaţilor
Dvornicii de la Bucureşti. Recunoaşteri Meridionali. Altitudine diferenţiată: 100 ~
publice. (I.T.B.). 300 m. Terenuri arabile, culturi cerealiere şi
legumicole, localităţi dens populate, trasee
CÂMPIA GĂVANU – BURDEA (~). feroviare şi rutiere, amenajări hidrotehnice,
Structură geografică din partea meridională a reţele speciale de aducţiune, turism naţional
judeţului Argeş, aflată între râurile Vedea sau internaţional. Importanţă strategică
(Vest), Argeş (Est), respectiv, Câmpia Înaltă europeană. (I.S.B.).
a Piteştiului (Nord), Câmpia Burnaşului
(Sud). Altitudine variabilă: 242 m la Costeşti CÂMPULUNG (Secolul XIII ~).
~ 165 m la Ştefan cel Mare, fragmentată de Aşezare urbană tradiţională a zonei Muscel,
râurile Vedea, Vediţa, Cotmeana, Teleorman, pe Râul Târgului. Municipiu (1995), format
Neajlov. Descoperiri arheologice, aşezări din Câmpulung, Muscel şi Valea
tradiţionale, etnografie specifică, monumente Rumâneştilor. Suprafaţă: 35,6 km². Locuitori:
şi locuri istorice. Zonă cerealieră, 26.675 (1970), 37.298 (2008). Reşedinţă
legumicolă, zootehnică; păduri de stejar, oficială a Ţării Româneşti (1330 – 1369) şi a
pânze de apă freatică. Trasee turistice locale, judeţului Muscel (XIV – 1950). Atestare
descrieri literare. (I.S.B.). documentară: Longocampo (1300); Grădiştea
(1512); Româneşti (1572). Monumente
CÂMPIA ÎNALTĂ A PITEŞTIULUI istorice reprezentative: Ansamblul Bărăţia
(~). Areal din centrul şi sudul judeţului (secolul XIII); Curtea Domnească şi
Argeş, străbătut de râul eponim, învecinat, Mănăstirea Negru Vodă (XIV ~); bisericile
spre stânga, cu Piemontului Cândeşti. Vast Fundeni (XVI), Şubeşti (1551 – 1552), Olari
con de dejecţie, sub forma unui triunghi, (XVII), Nicuţ (1708), Popa Savu, Vişoi
având baza în perimetrul comunelor Vişina (1774), Sfântul Ilie (1626), Scheiu (XVI),
(Dâmboviţa) şi Tufeni (Olt), traversat de Sfânta Marina (XVII), Domnească (1565-
râurile : Mozacu, Dâmbovnic, Cotmeana, 1566), Flămânda (1939-1940), Chilii (1864),
Teleorman, Vedea. Altitudine variabilă: 340 Apa Sărată (1831-1833), Valea Româneştilor
m. la Piteşti ~ 100 m la interferenţa cu (1889). Cruci de piatră (1660 ~ 1868).
Câmpia Găvanu – Burdea. Descoperiri Renumit centru economic şi cultural
arheologice, aşezări tradiţionale, rezervaţia medieval. Întâiul document în limba română:
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Scrisoare boierului Neacşu din Câmpulung


(1521); prima şcoală obştească autohtonă din CÂRCINOV ( ~ ). Geografie
Muntenia (1669). Localitate strategică în tradiţională a Ţării Româneşti, aflată pe
1821, 1848, 1916. Monumentul eroilor din cursul de apă cu acelaşi nume, obârşie în
Războiul cel Mare, autor, Dumitru Măţăuanu. Piemontul Cândeşti, afluent stânga al râului
Ateneu popular (1890 – 1948); casă de Argeş. Târg, proprietatea clucerului
cultură (1950 ~); bibliotecă publică (1950); Topoloveanu (secolul XVIII ~), aprobat de
spital (1862); muzeu (1952), aflat, astăzi, în domnul Alexandru Ipsilanti şi acceptat de
fosta Administraţie Financiară, inaugurată, Mănăstirea Nucet, Dâmboviţa. Temporar,
21 noiembrie 1934. Bănci populare: Şoimul denumire pentru sediul administrativ al plăşii
(1930), Pravăţul (1938-1946). Platformă Cârcinov, Muscel, existentă până în 1950.
industrială: intreprindere minieră (1954 ~); Atestări documentare, aferente localităţii
uzină de autoturisme (1957 ~); combinat de Topoloveni, Argeş. (I.S.B.).
lianţi (1972 ~); fabrică de fire şi fibre
sintetice (1980 – 1992). Întreprindere CÂRDEI, Vladimir I. (n.
agricolă de stat (1949-1990), Cooperativă Câmpulung, Muscel, 23 noiembrie 1941).
agricolă de producţie (1959-1990). Centru Inginer mecanic, cercetător ştiinţific
pomicol. Staţia de cale ferată pe traseul principal gradul I. Liceul Dinicu Golescu,
Goleşti-Câmpulung (1887). Grădină publică, Câpulung (1959), Institutul Politehnic,
busturi ale unor personalităţi locale: Bucureşti (1964). Doctorat, roboţi
rezervaţia botanică Parcul Ştefănescu. Târg industriali, Bucureşti. Activitate productivă
tradiţional: 20 iulie. Firme înregistrate: 1676 şi de cercetare: Intreprinderea Automatica,
(2009). Artă populară. Oportunităţi turistice Bucureşti (1964-1967); Institutul pentru
naţionale şi internaţionale. Municipiu înfrăţit Construcţii de Maşini, Bucureşti (1967-
cu mai multe localităţi din Europa. Scrieri 1994); SC Industrial Group Intel SRL
monografice: Constantin D. Aricescu (v.), (director tehnic, 1994-1995). Articole,
Constantin Rădulescu-Codin (v.), Ioan referate, invenţii. Medalia de argint, Salonul
Răuţescu (v.), Gheorghe Pârnuţă (v.). de Invenţii, Geneva, 1996, alte importante
Important centru urban contemporan. (G.C.). aprecieri publice. (R.G.).

CÂNDEŞTI (~). Piemont din zona CÂRJEU (Secolul XV). Mare


Argeş – Muscel, situat între văile râurilor proprietar funciar din Muscel, demnitar
Dâmboviţa şi Argeşel, obârşie pentru medieval. Vistier al doilea în timpul domniei
cursurile de apă Cârcinov, Râncăciov, Potop. lui Radu cel Frumos (1462~1475), stăpân la
Orientare Nord – Sud: de la 740 m (Dealul Corbii de Piatră (astăzi satul Corbi, pe Râul
Perilor), până la 200 m (coline prelungi Doamnei), Miceşti, Mălureani (Mioveni),
fragmentate, intersectate de pâraie). împreună cu boierul Mogoş (v.). Activitate
Suprafeţe forestiere, pomicole, viticole, specifică definirii caracteristicilor etapei de
păşuni. Localităţi tradiţionale. Consemnări început a feudalităţii autohtone. (R.O.).
cartografice, literare, geografice. (I.S.B.).
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

CÂRLĂNARU, Paul G. (n. Poeniţa, sociolog. Liceul Vlaicu Vodă, Curtea de


Bălileşti, Muscel, 6 martie 1933). Inginer Argeş (1960). Institutul de Educaţia Fizică şi
exploatări forestiere, manager. Şcoala Medie Sport, Bucureşti (1964), Facultatea de
Nr. 1, Piteşti (1952), Institutul Politehnic, Filosofie, specializarea, Sociologie,
Braşov (1957). Activitate productivă, Bucureşti (1972). Doctorat, educaţie fizică,
întreprinderile forestiere de exploatare şi Bucureşti. Decan, Facultatea de Educaţie
transport: Rucăr, şef sector Dâmboviţa (1957 Fizică şi Sport, Bucureşti. Iniţiator, cursul
– 1960); Domneşti, director (1963 – 1966); Sociologia sportului (1974). Membru
Stâlpeni, director (1966 – 1990). Expert, fondator, Laboratorul de Sociologie a
Inspectoratul de Stat pentru Protecţia Muncii, Sportului din România (1968). Aprecieri
Argeş (1961 – 1963). Manager fondator, SC publice. (O.M.S.).
Transport Forestier SA, Stâlpeni (1990 –
1993). Colaborări ştiinţifice: Institutul de CÂRSTEA, Gheorghe N. (n. Beleţi –
Cercetări şi Proiectări pentru Economia Negreşti, Argeş, 3 mai 1928 – Piteşti, Argeş,
Forestieră, Bucureşti, Facultatea de 7 aprilie 2007). Ziarist. Şcoala Normală
Exploatare Forestieră, Braşov, Institutul de Câmpulung, Muscel (1946), Facultatea de
Stat pentru Protecţia Muncii, Bucureşti. Filosofie, Bucureşti (1950). Activitate
Inventator. Preocupări privind îmbunătăţirea didactică, şcoli din Călineşti şi Piteşti, Argeş
tehnologiei executării drumurilor şi podurilor (1950 – 1960). Corespondent permanent,
în sectoarele de exploatare; prelucrarea cotidianul Scânteia, Bucureşti, pentru
lemnului pe platforme de preindustrializare; judeţele Argeş, Vâlcea, Olt (1960-1990).
diversificarea exportului în domeniu; Comentator radio. Colaborator, publicaţii din
executarea microhidrocentralelor din bazele Piteşti, Slatina, Bucureşti. Membru, Uniunea
forestiere Argeşel, Râul Doamnei, Vâlsan. Ziariştilor din România. Aprecieri publice.
Aprecieri publice. (I.D.P.). (I.I.B.).

CÂRSTEA, Florea (Secolul XX). CÂRSTEA, Niculina (Secolul XX).


Proprietar funciar, petrolist, parlamentar. Proprietar agricol, industrial, parlamentar.
Activitate productivă, Schela de Extracţie Activitate productivă, Uzina de Piese Auto,
Merişani, Argeş. Deputat al regiunii Piteşti în Colibaşi, Argeş. Deputat al regiunii Piteşti în
Marea Adunare Naţională, Circumscripţia Marea Adunare Naţională, Circumscripţia
Electorală Bascov (1952 – 1956), Electorală Racoviţa (1952 – 1956),
reprezentând Frontul Democraţiei Populare. reprezentând Frontul Democraţiei Populare.
Demersuri legislative privind evoluţia Propuneri legislative privind evoluţia
economică a zonelor periurbane municipiului economică a localităţilor adiacente
Piteşti, alte iniţiative comunitare. Aprecieri Platformei Industriale Piteşti – Est, alte
publice. (I.D.P.). iniţiative comunitare. Aprecieri publice.
(M.B).
CÂRSTEA, Gheorghe (n. Albeştii de
Argeş, 10 august 1942). Profesor universitar, CÂRSTEA, Silu (Budişteni,
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Leordeni, Argeş, 22 iulie 1956 – Vişina, Vicepreşedinte, Asociaţia Folcloriştilor


Dâmboviţa, 23 decembrie 1989). Erou- Argeşeni Constantin Rădulescu – Codin
martir al Revoluţiei Române din decembrie (1973 ~), studiu monografic de referinţă:
1989. Mecanic de bord, Compania TAROM, Căluşul (2001). Articole, cronici, comentarii:
Bucureşti. Decedat în urma prăbuşirii Steaua roşie, Albina, Îndrumătorul
avionului AN24,cursa Cargo Bucureşti- cultural, Argeş, Columna. Secretar de
Belgrad, doborât de la sol. Recunoaştere redacţie, redactor, lector, publicaţiile:
postumă naţională, Certificat de Erou- Cultura, Argeş. Caiete folclorice, Buletin
Martir. Alte aprecieri publice. (P. R. C.). cultural argeşean. Importante aprecieri
publice. (M.S.).
CÂRSTEA, Sorin Gh. (n. Piteşti,
Argeş, 1 iunie 1966). Economist, om de CÂRTIŢĂ, Pantilimon T. (n.
afaceri. Fiul lui Gheorghe N. C. (v.). Firme Călineşti, Prahova, 26 iulie 1927). Inginer
în domeniile: agricultură, zootehnie, energetician, manager. Activitate productivă
imobiliare, industrie. Mai importantă: în Argeş, 1956 –1975. Facultatea Energetică,
Macro, Piteşti. Asociat, Cătălin Ene. Bucureşti (1952). Stagii de perfecţionare:
Membru: Asociaţia Oamenilor de Afaceri, Cehoslovacia (1966), Federaţia Rusă (1968).
Argeş; Camera de Comerţ şi Industrie, Argeş. Inginer, Hidrocentrala Moroieni, Dâmboviţa
Colaborări comunitare în domeniul sportului (1952 – 1956); şef serviciu, Întreprinderea de
de performanţă. Aprecieri publice. (I.M.M.). Electricitate, Piteşti (1956 – 1962);
specialist, Comisia Economică a Regiunii
CÂRSTOIU, Constantin G. (n. Argeş (1962 – 1966). Director fondator,
Sboghiţeşti, Nucşoara, Argeş, 7 iulie 1938). Întreprinderea de Centrale Hidroelectrice
Profesor, om de cultură, publicist. Liceul Argeş (1966 – 1969), director tehnic,
Dinicu Golescu, Câmpulung (1957), Întreprinderea de Centrale Hidroelectrice
Facultatea de Filologie, Bucureşti (1961). Argeş – Vâlcea (1969 – 1975). Şef serviciu,
Reporter, Studioul Regional de Radio, Târgu- Centrala Industrială a Energiei Electrice şi
Mureş (1962-1966), redactor, ziarul Secera Termice, Bucureşti (1975 - 1978); inspector
şi ciocanul, Piteşti (1966-1968), secretar de principal, Ministerul Energiei Electrice,
redacţie, cotidianul Oltul, Slatina (1968). Bucureşti (1978 – 1988). Coordonator:
Împuternicit, Comitetul pentru Presă şi punerea în funcţiune şi recepţia
Tipărituri, Bucureşti, în judeţul Argeş (1968 Hidrocentralelor Vidraru, Argeş (1966),
– 1978). Inspector, şef de birou, director, Lotru, Vâlcea (1972). Alte capacităţi
Întreprinderea Cinematografică Argeş (1978 asemănătoare pe Dunăre, Sebeş, Olt, Argeş.
~ 1997), referent, Centrul Judeţean al Inovator în domeniile centralelor
Creaţiei Populare, Argeş (1997 ~). Volum hidroelectrice şi galeriilor de aducţiune.
important: Drumul Piţulesei (2003). Reuniuni ştiinţifice, interviuri, analize
Colaborator lucrările: Piteşti 600. Memento economice. Importante aprecieri publice.
(1983); Mausoleul de la Valea Mateiaş (N.B.).
(1984, 1988); Argeş. Cartea Eroilor (1984).
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

CÂTA, Wilhemina (n. Braşov, 16 CEAUŞESCU, Elena (Petreşti,


martie 1952). Actriţă de teatru şi film. Dâmboviţa, 7 ianuarie 1919 – Târgovişte,
Activitate la Piteşti începând din 1979. Dâmboviţa, 25 decembrie 1989). Inginer,
Institutul de Artă Teatrală şi militant politic, demnitar, parlamentar.
Cinematografică, Bucureşti (1977). Actriţă: Integrată zonei Argeş-Muscel prin demersuri
Teatrul Mihai Eminescu, Botoşani (1977- publice (1968 - 1989). Facultatea de Chimie
1979); Teatrul Alexandru Davila, Piteşti Industrială, Bucureşti. Doctorat, chimie,
(1979 ~). Roluri de referinţă: Maria, Cuza Bucureşti (1967). Cercetător ştiinţific,
Vodă, de Ion Luca; Wanda, Gaiţele, de director general, Institutul Central de
Alexandru Kiriţescu; Belisa, Dragoste la Chimie, Bucureşti. Membru marcant:
Madrid, de Lope de Vega; Elvira, Vis de Comitetul Central al Partidului Comunist
dragoste, de Mircea Ştefănescu; Mariana, Român (1972-1989), Comitetul Politic
Tartuffe, de Molière. Colaborări cu case de Executiv (1973-1989), Biroul Permanent al
film din Bucureşti. Membră, Uniunea Comitetului Executiv (1979-1989), Prim
Teatrală din România. Diverse recunoaşteri vice-preşedinte al Guvernului României,
publice. (I.F.). preşedinte, Consiliul Naţional pentru Ştiinţă
şi Tehnologie, Bucureşti (1979-1989).
CEAPRAZ, Ion Şt. (n. Bughea de Deputat de Argeş în Marea Adunare
Jos, Argeş, 25 iulie 1939). Profesor Naţională, Circumscripţia Electorală Nr. 1,
universitar, filosof. Şcoala Pedagogică din Piteşti-Sud (1975-1980; 1980-1985; 1985-
Câmpulung (1957), Universitatea Constantin 1989), reprezentând Frontul Unităţii
I. Parhon, Bucureşti (1962), Doctorat, Socialiste/Frontul Democrat al Unităţii
filosofia ştiinţei şi limbajului, Bucureşti Socialiste. Iniţiative privind: extinderea
(1982), Activitate didactică şi de cercetare, platformelor industriale Piteşti şi Colibaşi,
Universitatea din Craiova (1962 – 2004), şef redimensionare urbană a reşedinţei
de catedră (1990 – 2004). Asociat, Argeşului, diversificarea producţiei şi a
Universitatea din Piteşti (2004 ~). Stagii cercetării. Combinatul Petrochimic din
universităţi din Federaţia Rusă, Italia, Franţa. localitate. Volume şi studii în domeniul
Volume importante: Filosofia fizicii (1985, polimerilor. Membru titular, Academia
în colaborare), Empiric şi teoretic în Română (1 martie 1974), exclusă, 26
cunoaşterea ştiinţifică (1987), Bazele decembrie 1989, membru de onoare, doctor
filosofice ale ştiinţei (1987), Deducţia Honoris Causa, diverse academii şi
naturală în logica propoziţiei (2005). universităţi din lume, alte aprecieri publice
Conducător de doctorat, Universitatea de antume. Exacerbarea cultului personalităţii,
Vest, Timişoara (2004 ~). Numeroase studii influenţarea negativă a unor decizii
şi articole în reviste de specialitate. naţionale. Căsătorită cu Nicolae Ceauşescu
Participări la conferinţe, simpozioane, (v.). Judecată pentru genocid şi subminarea
colocvii naţionale şi continentale. Importante economiei naţionale, condamnată la moarte,
aprecieri publice. (I.A.B.). sentinţa Tribunalului Excepţional,
Târgovişte, instituit prin Revoluţia Română
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

din decembrie 1989, executată. Proces CEAUŞESCU, Mircea F. (Galicea,


controversat. (R.G.). Vâlcea, 25 iulie 1929 – Râmnicu Vâlcea, 15
iulie 1975). Inginer agronom, manager.
CEAUŞESCU, Ion A. (Sfârşitul Activitate în Argeş, 1955 – 1969. Liceul
secolului XIX- Prima jumătate a secolului Alexandru Lahovari, Râmnicu Vâlcea
XX). Mare proprietar funciar din Argeş. (1948). Institutul Agronomic, Craiova, Dolj
Întinse suprafeţe de teren în localitatea Uda (1954). Director: gospodăriile agricole de
de Jos, plasa Cuca, expropriate parţial prin stat Răteşti (1955 – 1959) şi Căteasca (1960 -
Legea pentru Reformă Agrară din 23 1962), Argeş; Trustul Gostat, Argeş (1962 –
martie 1945, adoptată de guvernul condus de 1967); întreprinderile agricole de stat Piteşti
Petru Groza. (I.I.Ş). (1967 – 1969) şi Râmnicu Vâlcea (1969 –
1975). Specialist, Secţia Agrară a judeţului
CEAUŞESCU, Ion Şt. (A doua Argeş (1959 – 1960). Diversificarea
jumătate a secolului XIX-Începutul activităţii în fermele agriculturii de stat,
secolului XX). Mare proprietar funciar din sporirea producţiei de cereale, fructe şi
Argeş. Întinse suprafeşe de teren în legume, îmbunătăţirea raselor de animale,
localitatea Uda de Jos, plasa Cuca, preocupări pentru creşterea eficienţei
expropriate parţial prin Legea pentru economice. Reuniuni naţionale în domeniu,
definitivarea Reformei Agrare din 17 iulie comandamente de investiţii, interviuri.
1921, aplicată de guvenul condus de Aprecieri publice. (C.D.B.).
Alexandru Averescu. (I.I.Ş).
CEAUŞESCU, Nicolae A.
CEAUŞESCU, Ion Cornel G. (n. (Scorniceşti, Olt, 26 ianuarie 1918 –
Stroeşti, Muşăteşti, Argeş, 4 februarie 1930). Târgovişte, Dâmboviţa, 25 decembrie 1989).
Profesor universitar, biolog, Liceul de Băieţi, Om politic şi de stat, general, parlamentar,
Piteşti (1948), universităţile din Bucureşti personalitate contemporană autoritară.
(1954) şi Kiev, Ucraina (1957). Doctorat, Asimilat zonei Argeş-Muscel prin preocupări
biologie, Bucureşti (1966). Activitate interbelice de stânga, iniţiative electorale,
didactică permanentă. Facultatea de Biologie, programe investiţionale, vizite de lucru.
Bucureşti (1957 ~). Volume importante: Militant, Uniunea Tineretului Comunist
Ecofiziologia animală (1980); Fiziologia şi (1933~1945), deţinut, penitenciarele: Jilava,
igiena omului (1982, 1983). Numeroase Ilfov şi Caransebeş, Caraş Severin (1936-
studii, articole, comunicări, reuniuni 1938); Târgu Jiu, Gorj (1940-1944). Activist
naţionale sau internaţionale în domeniu. marcant, Partidul Comunist Român: secretar,
Membru, prestigioase societăţi ştiinţifice. regionalele Dobrogea şi Oltenia (1946-1948);
Premiul Emil Racoviţă al Academiei Române membru, Comitetul Central (1948-1989);
(1976). Contribuţii la dezvoltarea general-locotenent (1950-1954); secretar
învăţământului superior naţional în deceniile (1954-1965) şi prim-secretar/secretar general
contemporane. Aprecieri publice. (I. A. B.). al Comitetului Central (1965-1969). Funcţii
supreme: preşedinte, Consiliul de Stat al
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Republicii (1967-1974); secretar general al cercetător ştiinţific gradul I, funcţionar de


Partidului Comunist Român (1969-1989); stat, manager. Stabilit în Argeş din 1971.
primul preşedinte al Ţării, comandant suprem Liceul Radu Greceanu, Slatina (1966),
al Armatei (1974-1989). Deputat de Argeş în Facultatea de Agronomie, Bucureşti (1971).
Marea Adunare Naţională, Circumscripţia Doctorat, ştiinţe agricole, Bucureşti (1982).
Electorală Nr. 1, Piteşti (1952-1957; 1957- Stagii de specializare, ţări din Uniunea
1961; 1961-1965; 1965-1969), reprezentând Europeană, Statele Unite ale Americii.
Frontul Democraţiei Populare. Importante Cercetător, secretar ştiinţific (1971-
vizite de lucru în Argeş-Muscel: amplasarea 1976;1993-1997), director tehnic (1976-
şi inaugurarea marilor unităţi productive; 1990), director (1990-1993), Staţiunea de
aprobarea schiţelor de sistematizare urbană; Cercetare Agricolă, Albota, Argeş. Director
sărbătorirea Zilei recoltei (1977, 1978), general (1997-2001), Direcţia Generală de
acompanierea unor şefi de stat din Africa, Agricultură şi Industrie Alimentară, Argeş;
Asia, Europa. Album omagial: Preşedintele inspector, director adjunct (2001-2004),
României Nicolae Ceauşescu şi Argeşul Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare
(1984). Doctorat, ştiinţe politice şi Rurală, Argeş; director adjunct, Unitatea
economice, Bucureşti (1978), membru titular, Fitosanitară Argeş (2005~). Volume
preşedinte de onoare al Academiei Române importante (autor, coautor): Tehnologia
(11 iulie 1985), exclus, 26 decembrie 1989, culturii grâului pe solurile podzolice (1995);
doctor Honoris Causa, diverse universităţi Tehnologia culturii porumbului pe solurile
din lume. Numeroase convorbiri şi tratate podzolice (1997); Agrochimia apelor
externe, medieri în conflicte zonale, adept al reziduale industriale (2002); Agrochimia
strategiei politice proprii, aprecieri publice mediului înconjurător (2003);
naţionale şi internaţionale. Transformarea Agrofitotehnie (2007). Preocupări didactice,
României într-o putere industrială a Europei. Universitatea din Piteşti (1972~).
Exacerbarea cultului personalităţii, tendinţe Numeroase studii şi cercetări, reuniuni
dictatoriale, măsuri administrative interne şi internaţionale. Diverse recunoaşteri
nepopulare (1980 - 1989), ordonarea publice. (C.D.B.).
intervenţiei militare împotriva mişcărilor
sociale, instituirea stării excepţionale CEAUŞU-PANDELE, Ileana C. (n.
(decembrie 1989). Înlăturat de la conducerea Poenarii de Muscel, 11 martie 1927). Artist
statului prin Revoluţia Română, 22 plastic, grafică, pictură. Liceul Principesa
decembrie 1989. Judecat pentru genocid şi Elisabeta, Bucureşti (1946), Institutul
subminarea economiei autohtone, condamnat Nicolae Grigorescu, Bucureşti (1952), Clasa
la moarte, sentinţa Tribunalului Excepţional, Iosif Molnar. Redactor artistic; editura
Târgovişte, executat. Proces controversat. Tineretului, Bucureşti (1952-1962). Călătorii
(S.T.). de studii: Cehoslovacia (1970), Federaţia
Rusă (1971). Numeroase expoziţii şi editări,
CEAUŞU, Constantin V. (n. Optaşi, grafică sau pictură: Egipt, Franţa, Federaţia
Olt, 9 februarie 1948). Inginer agronom, Rusă, Germania, Israel, Italia, Polonia,
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

România, Serbia, Slovacia (1952 ~ 1994). îndrumători: Elena şi Ion Mateescu. (S.N.).
Lucrări în colecţii particulare din Europa,
Asia, Statele Unite ale Americii. Membră, CENACLUL DE DRAMATURGIE
Uniunea Artiştilor Plastici din România PITEŞTI (1980 – 1985). Reuniune periodică a
(1958), valoroase premii şi diplome naţionale autorilor şi criticilor din domeniu, originari din
sau internaţionale, alte importante aprecieri Argeş, Vâlcea, Dâmboviţa, Olt. Iniţiator: Paul
publice. (S.N.). Everac (v.). Membrii fondatori: Doru Moţoc
(Râmnicu Vâlcea), Corneliu Marcu (v.), Sergiu
CENACLUL DE ARTE PLASTICE Nicolăescu (v.), Mircea Enescu (v.), Marin
IOAN ANDREESCU, PITEŞTI (1976 ~). Ioniţă (v.), Ion Focşa (v.), Mihai Radoslavescu
Grupare a creatorilor în domeniu, organizaţi (v.), Valeriu Dobrin (v.), Dan Giurea (v.),
la Casa de Cultură a Sindicatelor, Piteşti. Gheorghe Blăjan (v.). Prezentarea pieselor de
Iniţiator, Dorel Ştefan/Ştefănescu (v.), autor, analize teatrologice, propuneri
mentor fondator, Gheorghe Pantelie (v.). repertoriale pentru noile stagiuni, vizionări de
Expoziţii temporare, de grup sau personale, spectacole. Colaborări cu instituţii culturale din
dezbateri, saloane specializate, simpozioane, ţară. Consemnări media. (M.S.).
premii naţionale, colaborări externe. (S.N.).
CENACLUL LITERAR GEORGE
CENACLUL DE ARTE PLASTICE TOPÂRCEANU CURTEA DE ARGEŞ
ION D. NEGULICI, CÂMPULUNG (1970 ( 1950 ~). Reuniune a creatorilor din domeniu,
~). Reuniuni a creatorilor în domeniu. organizată, de regulă, săptămânal, Casa de
Mentori: Alexandru Donici, Eugen Pohonţu, Cultură Curtea de Argeş. Lecturi proprii,
Gheorghe Paulian. Expoziţii temporare: Sala dezbateri, lansări editoriale, întâlniri cu scriitori
Arta (1970-1990), instituţiile municipale de consacraţi, seri/nopţi de poezie. Colaborări
cultură (1990 ~). Prelegeri pe teme de artă, naţionale şi internaţionale. Consemnări media.
excursii tematice, dezbateri, premii Preşedinte fondator: Alexandru Th. Ionescu.
naţionale, colaborări externe. Contribuţii la Aprecieri comunitare. (M.S.).
dezvoltarea vieţii culturale a localităţii.
(S.N.). CENACLUL LITERAR PITEŞTI
(1948 – 1994). Reuniune a creatorilor cu
CENACLUL DE ARTE PLASTICE preocupări în domeniu. Titulaturi succesive:
DIN VULTUREŞTI (1967 ~). Grup al Liviu Rebreanu (1994 ~). Denumiri anterioare
copiilor şi adolescenţilor talentaţi de la ale cenaclului: Orizonturi Noi (1948 – 1952);
şcoala din localitate. Mentor iniţiator: Ion Alexandru Sahia (1952 – 1956); Liviu
Mărgescu (v.). Numeroase expoziţii, Rebreanu ( 1956 - 1994 ). Fondatori: Mihail
concursuri, premii naţionale şi internaţionale, Ghiţescu (v.), Ludmila Florea, Floru Mihăescu,
state din: Africa, America de Nord, Asia, Drăghici Mărgineanu, Emil Lerescu (v.).
Europa. Galerie permanentă de artă, Şcoala Locaţii tradiţionale: Casa Steriade, Palatul
Vultureşti, Argeş. Vizite frecvente ale unor Culturii, Biblioteca Judeţeană Dinicu Golescu,
delegaţii străine. Redimensionări după 2001, Argeş. Preşedinţi cunoscuţi: Floru Mihăescu,
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Drăghici Mărgineanu, Tudor Diaconu (v.), Dan Considerată, temporar, una dintre marile
Rotaru (v.), Octav Pârvulescu, Ion Bănuţă (v.), centrale termoelectrice din România.
Constantin Miu Lerca (v.), Mihail Diaconescu Dezafectată în 1979. Director general cunoscut:
(v.), Sergiu Nicolaescu (v.), Mihai Ilovici (v.), Ion Vlădescu (v.). Imagini documentare.
Ion Lică Vulpeşti (v.), Ludmila Ghiţescu (v.), (M.B.).
Nicolae Badi (v.). Întruniri periodice,
Antologie de versuri şi proză (1983), alte CENTRALELE INDUSTRIALE
realizări editoriale. Reprezentări la importante TERMOELECTRICE PITEŞTI (1964 ~).
evenimente culturale din marile centre urbane Unităţi economice specializate, construite în
ale României. Colaborări externe. Contribuţii contextul evoluţiei accelerate a reşedinţei
importante la exprimarea vieţii spirituale Argeşului postbelic. Foarte importante:
argeşene. Din 1994, Fundaţia Liviu Rebreanu, Centrala Piteşti Nord (1964 ~), investiţie de
Piteşti. (M.S.). stat (1964~1980), combustibil gazos şi păcură,
6 Mw. Proiect general, Institutul de Studii şi
CENTRALA INDUSTRIALĂ DE Proiectări Energetice, Bucureşti, executanţi,
AUTOTURISME COLIBAŞI/PITEŞTI Trustul de Construcţii Industriale, Piteşti,
(1978 – 1990). Unitate economică specializată, întreprinderile, Energomontaj şi Aparataj,
înfiinţată prin Decretul Nr. 111, elaborat de Bucureşti. Iniţial, Secţie a Intreprinderii de
Consiliul de Stat al României, Bucureşti Reţele Electrice, Piteşti. Dotări specifice
(1978). Coordonarea activităţii unităţilor de autohtone. Beneficiari principali: Conbinatul de
profil pentru realizarea Programului Naţional Articole Tehnice din Cauciuc/Rolast;
în domeniu: proiectare, asimilare, producţie, Intreprinderea de Stofe Argeşeana;
desfacere pe piaţa internă, export. Directori Intreprinderea Textilă; Fabrica de Încălţăminte;
generali cunoscuţi: Dumitru Mihai (v.), Simion cartierele Nord, Găvana I, II, III, Piteşti;
Săpunaru. Expoziţii, reuniuni naţionale şi Centrala Piteşti Sud I (1967 ~), investiţie de
internaţionale, colaborări comunitare. (M.B.). stat (1967 ~1996), combustibil gazos şi păcură,
136 Mw. Proiectanţi şi constructori amintiţi
CENTRALA INDUSTRIALĂ anterior, dotări specifice superioare. Iniţial,
TERMOELECTRICĂ SCHITU GOLEŞTI secţie a Rafinăriei, Piteşti. Beneficiari
(1935-1979). Unitate economică integrată principali: Platforma Petrochimică, Piteşti;
Bazinului Carbonifer Muscel. Proiectant cartierele Craiovei, Războieni, Trivale,
coordonator (1927-1929), inginer Francisc Petrochimiştilor, Centru, Piteşti. Directori
Airich (Timişoara). Combustibil solid, lignit cunoscuţi: Ion Vlădescu (v.), Valeriu Bivol (v.),
(600 to/24 de ore). Investiţie publică (1929- Iulian Richiţeanu. În etapa 1990 – 2002,
1934), punere în funcţiune (1935), dotări apartenenţă la SC Termoelectrica SA Bucureşti.
tehnice occidentale, capacitate, 18 Mw. Sursă După 2002, SC Termoficare Piteşti, unificare
de energie electrică pentru: oraşul Câmpulung, administrativă a celor două unităţi, trecerea, ca
minele Aninoasa, Berevoeşti, Boteni, Godeni, domeniu public, în proprietatea Consiliului
Jugur, Poenarii de Muscel. Linie conexă spre Local Piteşti. Extensii tehnologice pentru
Târgovişte. Îmbunătăţiri tehnologice ulterioare. oraşul Ştefăneşti, comunele Bascov,
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Mărăcineni; Centrala Pitesti Sud II (1983 – arhitectului Petre Antonescu. În imediata


1996), investiţie de stat, combustibil solid, apropiere: Capela Naşterea Sfântului Ioan
lignit, 200 Mw. Şef de proiect, Nicolae Deftu, Botezătorul (1898), arhitect, Emil Andre
Institutul de Studii şi Proiectări Energetice, Lecomte du Noűy (v.), sfinţită, 19 mai 1921;
Bucureşti; executanţi, Trustul de Construcţii parc şi atenanse; alte construcţii adiacente.
Industriale, Piteşti, director general, Gheorghe Expropiere de stat, 1949. Ulterior: sediul unor
Năstase (v.), alte unităţi specializate, directori, unităţi agricole (1949 – 1964) şi al Guvernului
Nicolae Boambeş (v.), Marinel Bărbulescu, Grec din Exterior (1952 – 1953); reşedinţă de
Ioan Cheslăr. Reprezentanţii beneficiarului: Ion protocol a Comitetului Central al Partidului
Vlădescu (v.), Valeriu Bivol (v.), Iulian Comunist Român (1964 – 1989); Complexul de
Richiţeanu. Lucrări sistate în 1990. Dezafectare Cultură şi Creaţie aparţinând Trustului Domus
decisă la nivel guvernamental (1996), vânzare din Ministerul Culturii (1989 – 1993).
prin licitaţie publică. (M.B.). Activitate permanentă: sesiuni ştiinţifice,
expoziţii tematice, concursuri literare, lansări
CENTRUL CULTURAL PITEŞTI editoriale, bibliotecă enciclopedică, reuniuni
(1998 ~). Instituţie de specialitate a omagiale consacrate membrilor Familiei
municipiului Piteşti, subordonată Consiliului Brătianu, altor personalităţi autohtone sau
Local. Spaţiu distinct, Casa Cărţii, edificiu universale. Colaborări interne şi internaţionale.
reprezentativ al urbei, arhitect, Pompiliu Soare (A.L.).
(v.), executant, Trustul de Construcţii Argeş,
director, Constantin Olteanu (v.), şef şantier, CENTRUL DE DIAGNOSTIC ŞI
Ion Vasiliu (v.). Continuarea, ca profil, a TRATAMENT PITEŞTI (1995 ~). Unitate
activităţii, Palatului Culturii, Piteşti (1955 – sanitară de stat, având activitate medicală
1998). Formaţii artistice de amatori, festivaluri performantă în sistem ambulatoriu prin:
de muzică şi poezie, dezbateri cetăţeneşti, hemodializă (noutate în materie pentru judeţul
cercuri şi cenacluri, alte activităţi specifice Argeş); imagistică (primul computer tomograf
educaţiei permanente. Publicaţii proprii, din Argeş); laboratoare clinice; cabinete
revistele: Argeş, Cafeneaua literară, Caietele, medicale de specialitate. Locaţie proprie, zona
Vladimir Streinu, Informaţia piteştenilor, centrală a municipiului, clădirea fostului Spital
Restituiri. Directorii instituţiei: Valeriu Dobrin de Adulţi Ion C. Brătianu / Nicolae Bălcescu,
(v.), Liviu Martin, Jean Dumitraşcu (v.), Piteşti (1908 – 1992), reabilitată (1992 – 1995)
Carmen Dumitrache. Importante iniţiative şi după proiecte specifice. Dotări cu aparatură
colaborări comunitare. (A.L.). autohtonă şi europeană. Directori cunoscuţi:
Dana Costache (fondator), Ion Burnei (v.),
CENTRUL DE CULTURĂ Maria Sorescu, Dan Gabriel Popa (v.),
BRĂTIANU ŞTEFĂNEŞTI ARGEŞ (1993 Margareta Rudi, Roxana Marinescu (v.), Silvia
~). Instituţie de specialitate a judeţului Argeş, Bilous. Reuniuni stiinţifice, colaborări interne
având în administrare Vila Florica, importantă şi internaţionale, iniţiative cetăţeneşti. (C.C.).
ctitorie a Familiei Brătianu, edificată, sub
forma actuală (1912 – 1925), după planurile CENTRUL DE LIBRĂRII PITEŞTI
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

(1950 – 1990). Instituţie de stat, cu activitate în pentru persoane fizice sau juridice. Importante
domeniile contractării, achiziţiei şi desfacerii colaborări comunitare. (P.P.).
cărţii, articolelor de papetărie, obiectelor
birotice, manuale şcolare pentru localităţile CENTRUL DE TRANSFUZIE
urbane din Argeş – Muscel. Unităţi distincte: SANGUINĂ PITEŞTI (1949 ~). Unitate
Centrala specializată (1960); Colectura sanitară de specialitate, activitate pentru
Bibliotecilor (1963); anticariate; depozite. recoltarea, prelucrarea, validarea, conservarea,
Librării importante: Cartea Rusă (1948 – distribuirea sângelui uman şi a derivatelor
1958), Mihai Eminescu (1962), Nicolae labile către spitale sau alte structuri autorizate.
Bălcescu (1972), Tineretului (1974), Casa Locaţie proprie, zona centrală a municipiului
Cărţii (1989), Piteşti; Mihail Sadoveanu, (1971): săli pentru donatori, laboratoare de
Câmpulung (1962); George Topârceanu, analize, bancă de date. Medici şefi cunoscuţi:
Curtea de Argeş (1962). Expoziţii tematice, Ion Tomescu (fondator), Carmen Popescu
lansări editoriale, consfătuiri cu cititorii, Cantacuzino, Emilia Verdeş (biochimist), Ion
saloane de carte, colaborări naţionale si Duţă, Cornelia Baltac, Monica Chiran. Filială,
internaţionale. Activitate economică profitabilă. Câmpulung (1953), coordonatori, Mircea
Manageri cunoscuţi: Alexandru Ivan, Petre Constantinescu, Marius Georgescu. Reuniuni
Lungu, Mihai Pârvu, Gheorghe Ştefan. După ştiinţifice în domeniu, colaborări interne şi
1990, societate comercială pe acţiuni, externe, diverse activităti comunitare. (C.C.).
patrimoniu privatizat, majoritatea spaţiilor
având alte destinaţii. (C.G.C.). CENTRUL EUROPE DIRECT
ARGEŞ (2009 ~). Unitate distinctă a reţelei de
CENTRUL DE STUDII SI informare, evaluată de Reprezentanţa Comisie
PĂSTRARE A ARHIVELOR MILITARE Europene în România, proiect avansat de
ISTORICE PITEŞTI (1973 ∼). Instituţie Biblioteca Judeţeană Dinicu Golescu Argeş,
centrală a Statului Major General, Serviciul Piteşti. Oportunităţi permanente pentru public,
Istoric al Armatei, aparţinând Ministerului furnizate de instituţia amintită. Coordonatori:
Apărării Naţionale. Depozitar principal al Octavian Mihail Sachelarie (v.), Mihaela
fondurilor documentare, cu caracter special şi Voinicu. Documentarişti: Ionela Panait,
public în domeniu. Anterior: Depozit de arhivă Georgiana Nicolescu. Integrat centrelor de
al armatei (1920 – 1923); Arhiva Generală a nivel continental (500) şi celor existente în
Ministerului de Război (1923 – 1933); România (31). Colaborări naţionale şi
Depozitele comandamentelor teritoriale (1933 internaţionale, emisiuni media, alte prestaţii
– 1960); Depozitul Centralizat de Arhivă al specializate. (A.L.).
Ministerului Forţelor Armate (1960 – 1973).
Sediul la Piteşti, Argeş, din 1973. Comandanţi: CENTRUL INTERMEDIAR DE
Gică Pintilie (v.), Gheorghe Nicolescu (v.), ARHIVE AL STATULUI MAJOR AL
Cornel Carp (v.), Petrişor Florea. Cercetări şi FORŢELOR TERESTRE PITEŞTI /U.M.
reuniuni ştiinţifice, revistă Orizont XXI, lansări 02490 S (1998 ~). Instituţie specializată
editoriale, eliberarea de documente oficiale subordonată Ministerului Apărării Naţionale.
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Gestionarea arhivelor forţelor terestre din validarea calităţii fluxului datelor furnizate de
România, termen de păstrare cinci - treizeci de reţeaua staţiilor meteorologice şi climatologice
ani. Selectarea, clasificarea, conservarea, situate în judeţele Argeş (Piteşti, Curtea de
prelucrarea primară a documentelor din Argeş, Câmpulung, Stolnici, Morăreşti),
depozitele proprii, transmiterea spre alte unităţi, Dâmboviţa, Teleorman, Giurgiu, Călăraşi, Ilfov,
cu profil asemănător, a fondurilor arhivistice Braşov (Fundata). Şefi serviciu: Ion Vasilescu,
destinate păstrării definitive, cercetării Doina Ştefan, Gheorghe Apostol (v.), Radu
ştiinţifice, informării publice, relaţiilor externe. Filoteu. Rapoarte oficiale, analize, prognoze.
Comandanţi: locotenent colonel Ilie Ţuican Ample colaborări cu instituţiile de stat, agenţii
(1998 – 2000), locotenent colonel dr. Marius economici, mijloacele media. (C.D.B.).
Daniel Ştefan (2000 ~) . Colaborări
comunitare. (G.I.N.). CENTRUL MILITAR ARGEŞ (1920
~). Instituţie specială, cu preocupări legale
CENTRUL JUDEŢEAN PENTRU privind: evidenţa tinerilor pentru efectuarea
CONSERVAREA SI PROMOVAREA stagiului militar obligatoriu sau voluntar;
CULTURII TRADIŢIONALE ARGEŞ recrutarea şi repartizarea celor încorporaţi pe
(1956 ∼ ). Instituţie specializată a judeţului unităţi ale Armatei Române; eliberarea
Argeş, numită, succesiv, Casa Creaţiei livretelor aferente; reactualizarea documentelor
Populare, Centrul de Îndrumare a Creaţiei cadrelor active sau de rezervă, referitoare la
Populare si a Mişcării Artistice de Masă, etapele specifice domeniilor enunţate. Anterior
Centrul Judeţean al Creaţiei Populare. (1912-1920), birouri ale batalioanelor şi
Obiective prioritare: descoperirea şi regimentelor din Piteşti, coordonator, Toma
valorificarea spiritualităţii specifice zonelor Lişcu. Denumiri succesive: Cercul de Recrutare
etno-folclorice aferente, stimularea activităţii (1920-1942); Cercul Teritorial (1942-1945);
formaţiilor de amatori, perfecţionarea metodică Comisariatul Militar Argeş (1945 – 1992).
şi interpretativă, colaborarea cu unităţile Centrul Militar Judeţean Argeş (1992 ~). După
culturale comunale şi urbane. Directori: Aurel 2004 (primirea României în NATO),
Popescu (1956 – 1958), Mihail Ghiţescu (v.), desfiinţarea stagiului militar obligatoriu,
Zenovie Păun (v.), Constantin Alexandrescu trecerea la armata profesionistă. Comandanţi
(v.). Consfătuiri, cursuri, spectacole cunoscuţi: Anatol Budeanu, Nicolae Tomescu,
demonstrative, festivaluri, ansambluri, cercuri Alexandru Eftimescu, Dumitru Voinescu,
si cenacluri proprii, conlucrări naţionale si Traian Cerchez, Ioan Stamatiu, Alexandru
internaţionale, editură, volume cu tematică Filipescu, Mihail Borceanu, Ioan Cărbunaş,
adecvată. (C.G.C.). Sava Bulat, Mihai Vicoveanu, Marius Balaban,
Ion Avrămuţă, Ioan Popescu, Fănel Dinuţ,
CENTRUL METEOROLOGIC George Duţă, militari de carieră. Multiple
REGIONAL MUNTENIA SERVICIUL colaborări şi aprecieri comunitare. (I.T.B.).
PITEŞTI (1976 ~ ). Subdiviziune teritorială de
specialitate a Agenţiei Naţionale, cu sediul în CENTRUL PITEŞTI AL LOTERIEI
Bucureşti (1884 ~). Coordonarea, verificarea, ROMÂNE (1906 ~). Societatea comercială pe
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

acţiuni cu participaţie a statului, activităţi în


domeniul jocurilor de noroc admise prin lege, CENTRUL SPECIAL DE
fonduri destinate finanţării unor obiective de TELEMECANIZARE A STAŢIILOR DE
interes public naţional. Organizări succesive: TRANSFORMARE ELECTRICĂ PITEŞTI
1906 (Legea pentru constituirea fondului (1982 ∼). Dispecerat, integrat sistemului
asistenţei sanitare a sătenilor, promulgată de energetic al Argeşului, înzestrat cu logică
regele Carol I ); 1931 (Legea Regiei Loteriei programabilă, asigurată prin calculatoare de
pentru sănătate şi ocrotiri sociale); 1934 proces. Conexiuni, unităţile de profil din
(Legea Loteriei de Stat); 1958 (Legea privind Piteşti. Iniţiatori şi coordonatori ai invesţitiei,
înfiinţarea Întreprinderii de Stat Loto – Gheorghe Budan (v.), Sandu Barbu (v.).
Pronosport); 1991 (Administraţia de Stat Loto Proiectant general, Institutul de Studii şi
– Pronosport). În Argeş – Muscel, sucursale şi Proiectare Energetică, Bucureşti, arhitect, Ion
agenţii specializate. După 1991, Centrul de Ciortan, şef proiect construcţie, Vladimir
Profit, Piteşti, locaţie proprie, zona centrală a Vorovchievici, şef proiect tehnologie, Marcu
municipiului (1992 – 1995), arhitect, Pompiliu Suzet. Lucrări executate (1979 – 1982) de
Soare (v.), constructor, SC Apartamentul SA, Trustul de Construcţii, Argeş, director,
director, Ion Cantu. Manageri cunoscuţi: Vasile Constantin Olteanu (v.), şef şantier, Ion Vasiliu
Popescu (1972 – 1984); Dumitru Popescu (v.). Beneficiar, Intreprinderea de Reţele
(1984 – 1990); Marin Tudose (1990 – 1997); Electrice Argeş. Edificiu reprezentativ al
Florin Guţă (1997 – 2003); Nicolae Simion municipiului Piteşti. (I.T.B.).
(2003 ~). Diverse colaborări comunitare.
(I.T.B.). CENTRUL TERITORIAL DE
CALCUL ELECTRONIC PITEŞTI (1970
CENTRUL REGIONAL PITEŞTI ~). Instituţie specializată, aflată sub patronajul
DE EDUCAŢIE DESCHISĂ LA Comisiei guvernamentale în domeniu. Filiale:
DISTANŢĂ PENTRU SOCIETATEA Alexandria, Râmnicu Vâlcea, Slatina,
CIVILĂ/CODECS (2000 ~ ). Secţie a Târgovişte. Activităţi conexe: Câmpulung,
companiei specializate din Bucureşti, activităţi Curtea de Argeş. Servicii informatizate pentru
neconvenţionale organizate în parteneriat cu agenţi economici, colaborări tehnice cu marile
TheOpen University Business School, din platforme industriale şi unităţi de învăţământ.
Marea Britanie.Trepte specifice: Management / Directori: Dan Dumitrescu, fondator (v.), Ilie
Fundamentals of Senior Management; Strategii Dima. Primii specialişti în informatică:
/ Strategy, Financial Strategy, Marketing in a Gheorghe Barbu (v.), Aurel Boncescu, Valeriu
complex world, Marketing a difference. Zonă Ioanicescu, Ion Popişteanu, Remus Popescu,
de referinţă, judeţele: Argeş, Dolj, Gorj, Olt, Valeriu Rucăreanu (inventator), Constantin
Vâlcea; conexiuni: Braşov, Hunedoara, Sibiu. Rotăreasa, Simion Voinopol. Locaţie proprie,
Fondator, Centrul Piteşti, Cristina Mirela Popa, zona centrală a municipiului (1973), arhitect,
economist, acreditări internaţionale în domeniu, Mihail Beneş (v.), şef lot, Dumitru Andrei.
poliglot. Colaborări cu firme reprezentative din Dotări performante pentru etapa amintită,
România. (T.C.A.). import Europa de Vest. Reducere treptată a
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

activităţii. După 2001, Societate de Servicii în


Informatică, manageri, Logica Bănică (v.), CERBUREANU, Iosiv I. (n. Brăduleţ,
Niculina Barbu. Reuniuni ştiinţifice naţionale, Argeş, 30 iulie 1949). Jurist, funcţionar de stat.
exprimări externe, iniţiative comunitare. Astăzi, Liceul Domneşti, Argeş (1969), Facultatea de
sediul unor facultăţi ale Universităţii din Piteşti. Drept, Bucureşti (1973). Inspector, Consiliul
(E.H.). Popular Judeţean Sălaj (1973-1975), şef oficiu,
şef serviciu, director adjunct, Direcţia
CEPARI ( ~ ). Comună a judeţului Administraţiei Publice, Consiliul Popular
Argeş, pe râul Topolog, formată din satele: Judeţean Argeş (1975-1986), consilier juridic,
Ceparii Pământeni, Cărpeniş, Ceparii Direcţia de Drumuri şi Poduri Argeş (1986-
Ungureni, Morăşti, Şendruleşti, Urlueşti, Valea 1990). Secretar, Primăria şi Consiliul Local,
Măgurei, Zamfireşti. Suprafaţa: 39 km2. Piteşti (1990-1995; 1997 ~), director general,
Locuitori: 3046 (1970); 2375 (2008). Atestare Consiliul Judeţean Argeş (1995-1997).
documentară: Cepari (1519), Urlueşti (1535), Activitate pentru: aplicarea legislaţiei specifice
Morăşti (1544). Monumente istorice: bisericile administraţiei de stat; gestionarea pregătirii şi
Cepari (1752) şi Neagoş (1820); Vila Minovici desfăşurării alegerilor conform criteriilor
(Cărpeniş); Cărpeniş (1937), Surpaţi (1878), constituţionale şi deciziilor guvernamentale;
Urlueşti (1853, 1881); cruce de piatră (1734). stimularea iniţiativelor cetăţeneşti. Colaborări
Monumente ale eroilor: Cărpeniş (1968), media. Membru, asociaţii profesionale în
Cepari (1945). Cea mai veche şcoală (1838); domeniu, documentări externe. Aprecieri
cămin cultural (1928); bibliotecă publică publice. (I.T.B.).
(1928). Bănci populare: Vornicul, Cepari
(1912), Ajutorul, Morăşti (1927-1945), Viitorul CERCASOV, Cornelia A. (n.Olăneşti,
Înflorit (1908), Topologul, Cepari (1927). Ucraina, 5 martie 1942). Profesor universitar,
Microhidrocentrală (1988), fabrică de produse chimie organică, publicist, inventator. Stabilită
alimentare, parteneriat italian (1966). Zonă la Piteşti din 1955. Liceul Zinca Golescu,
cerealieră, pomicolă, forestieră, zootehnică. Piteşti (1959), Universitatea Constantin I.
Firme înregistrate: 13 (2009). Mică industrie Parhon, Bucureşti (1964). Doctorat, chimie,
casnică. Turism local, trasee rutiere Bucureşti (1975). Activitate didactică,
convergente spre Curtea de Argeş, Râmnicu permanentă, Facultatea de Chimie, Bucureşti
Vâlcea, Sibiu.(G.C.). (1964 – 2008). Volume editate în România,
cursuri universitare, manuale, diverse materiale
CERBU, Florian (A doua jumătate a didactice pentru licee sau şcoli generale. Studii,
secolului XIX – Prima jumătate a secolului articole, brevete, interviuri, reuniuni ştiinţifice
XX). Mic industriaş, manager. Patron fondator, naţionale si internaţionale. Membră, importante
Fabrica de Făină, Piteşti (1897), capital investit, asociaţii profesionale în domeniu, alte
100 000 lei, capacitate instalată, 46 HP (1900). recunoaşteri publice. (E.H.).
Alte iniţiative pentru dezvoltarea economică a
reşedinţei Argeşului în etapa enunţată. CERCUL MILITAR PITEŞTI (1891
Aprecieri publice. (T.C.A.). ~). Instituţie de cultură a Garnizoanei din
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

localitate. Activităţi specifice cadrelor militare umoristic – satiric, Ţăndărica, Piteşti (1887),
active, în rezervă şi în retragere, veteranilor de alte colaborări de presă. Activitate civică pe
război, familiilor acestora, angajaţilor civili din teme de interes general. (I.I.B.).
unităţile de profil. Reorganizări succesive:
1912 (redefinirea atribuţiilor prin Înaltul CERNEA, Daniela Şt. (n. Răduţeşti,
Decret Regal, Nr. 376); 1960 (acordarea Ciomăgeşti, Argeş, 23 ianuarie 1963). Solistă
titulaturii Casa Armatei); 1990 (revenirea la vocală de muzică populară. Şcoala Populară de
denumirea tradiţională). Locaţie proprie: Artă, Piteşti (1981). Activitate artistică
edificiu reprezentativ (1939 – 1940), zona profesionistă, Orchestra Doina Argeşului,
centrală a municipiului Piteşti; piatră Piteşti (1981 ~). Culegător de folclor, colecţie
fundamentală (7 iulie 1939), Armand Călinescu de costume originale, creaţii personale.
(v.); arhitecţi, Octav Doicescu, Emil Guneş, Discografie. Numeroase premii de interpretare,
Bucureşti; constructor, Anton Zabranski. emisiuni media, turnee externe, alte aprecieri
Consiliu de Administraţie, preşedinte fondator, publice. (C.G.C.).
Alexandru Ştefănescu (1891). Şefi cunoscuţi:
Ion Carapanceanu (1960 – 1967); Gheorghe CERNEA/IORDACHE, Elena
Matei ( 1967 – 1987); Nicolae Angheluş (1987 Carmen (n. Piteşti, Argeş, 21 ianuarie 1972).
– 1990); Marin Păun Crăciun (1990 ~ ). Sediul Solist vocal, profesor canto popular. Liceul de
unor organizaţii obşteşti militare şi al Corului Artă George Enescu, Bucureşti (1990),
Veteranilor. Sală de spectacole, bibliotecă, Academia de Muzică, Bucureşti (1996).
formaţii artistice, expoziţii, facilităţi sportive. Activitate didactică: şcolile Nr. 13 şi 19,
Importante reuniuni naţionale în prezenţa Piteşti; Liceul de Muzică şi Arte Plastice Dinu
liderilor: Armand Călinescu (v.), Ioan/Ion Lipatti, Piteşti (1996 ~). Intensă activitate
Antonescu (v.), Petru Groza, Nicolae interpretativă, culegător de folclor, colecţie de
Ceauşescu (v.), Ion Iliescu. Ample colaborări costume originale, creaţii personale. Albume:
comunitare. (G.I.N.). Măi Mitică, puişor (1998), Neicuţă cu
mustăcioară (2002), Băiatul, sufletul meu
CERNAT ( ~ ). Râu din zona nordică a (2007). Filmări, spectacole de gală, colaborări
judeţului Argeş, şapte km lungime, izvor în media. Premii naţionale de interpretare (1990-
Masivul Făgăraş. Afluent al Râului Doamnei, 2007), alte aprecieri publice. (L.P.).
pe cursul superior montan al acestuia.
Acumulare eponimă, lacul Cernat, integrat CERNEA, Iulian A. ( n. Recea, Argeş,
Sistemului Hidroenergetic Argeşul Mare (v.). 7 octombrie 1943). Inginer mecanic, profesor
Trasee şi puncte turistice, consemnări gradul I, tehnologie, manager. Liceul Plopeni,
cartografice, evocări folclorice şi literare. Prahova (1965), Institutul Politehnic, Bucureşti
(I.S.B.). (1970). Inginer proiectant, Uzina de
Autoturisme Dacia, Colibaşi, Argeş (1970 –
CERNĂŢEANU, C.N. (A doua 1971). Activitate didactică: grupurile şcolare
jumătate a secolului XIX – Prima jumătate a industriale Colibaşi (1971 – 1974), Dacia,
secolului XX) Ziarist. Redactor, ziarul Piteşti (1974 – 1995; 2006 –2007; director,
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

1991 – 1995 ), Ştefăneşti, Argeş (2001 – 2003, Germania (1931), docent, Bucureşti (1935).
director), Construcţii Nr.2, Piteşti (2003 – Fondator studiul ştiinţific al solului în
2006, director); Inspectoratul Şcolar Judeţean România; Secţia Pedologie, Institutul
Argeş (1995 – 2001). Volum important ( in Geologic, Bucureşti (1927); Catedra de
colaborare ): Sisteme tehnice pentru Pedologie, Institutul Agronomic, Bucureşti
reducerea emisiunilor poluante la (1948-1967). Colaborator, cartografierea
autoturisme (2003). Dotarea laboratoarelor şi solurilor europene. Volume importante:
atelierelor, reabilitarea şcolilor prin Programul Capacitatea de schimb a solului în raport cu
Phare, organizarea olimpiadelor pe meserii. conţinutul de argilă şi humus (1939),
Expert tehnic auto. Membru, Corala Dumitru Clasificarea solurilor din România (postum,
Georgescu – Kiriac, Piteşti, turnee externe. 1971). Preşedinte: Societatea Internaţională de
Aprecieri publice. (D.I.G.). Ştiinţa Solului (1960-1964); Secţia de Ştiinţe
Agricole şi Silvice a Academiei Române
CERNESCU, Constantin (Sfârşitul (1966-1967). Membru: Academia de Ştiinţe
secolului XIX - Prima jumătate a secolului Agricole din Berlin, Comitetul Consultativ
XX). Mare proprietar funciar din Argeş. ONU pentru Aplicarea Ştiinţei şi Tehnicii în
Întinse suprafeţe de teren în localitatea Dezvoltarea Economică şi Socială. Valoroase
Merişani, plasa Argeş, expropriate parţial prin recunoaşteri antume şi postume. Premiile
Legea pentru Reformă Agrară din 23 martie Gheorghe Doja şi Emil Racoviţă ale Academiei
1945, adoptată de guvernul condus de Petru Române, Bucureşti. Contribuţii speciale
Groza. (I.I.Ş). privind inovarea şi evoluţia cercetării
contemporane în domeniile enunţate,
CERNESCU, Nicolae (Secolul XX). implicarea ştiinţei româneşti în activitatea
Inginer, înalt funcţionar public, editor. Primar agricolă mondială, conexiunea dintre teorie şi
al oraşului Câmpulung, Muscel (1945). pragmatismul unităţilor productive din Argeş-
Director, săptămânalul Libertatea Muscelului, Muscel. (S.D.V.).
tipărit de Organizaţia Judeţeană a Partidului
Social-Democrat (1945). Activitate pentru CETATEA ORATIA (Secolul XIII ~).
reabilitarea oraşului după finalizarea celui de Edificiu montan ridicat, prezumtiv, la iniţiativa
Al Doilea Război Mondial. Aprecieri publice. cavalerilor teutoni (1200-1220), pe drumul
(V.P.). intracarpatic Rucăr-Bran, astăzi, Podu
Dâmboviţei, Dâmbovicioara, Argeş. Funcţii
CERNESCU, Nicolae C. (Câmpulung, vamale, de pază grănicerească între Muntenia
Muscel, 31 august 1904 - Bucureşti, 26 aprilie şi Transilvania, punct strategic al voievozilor
1967). Membru corespondent al Academiei români. Distrugeri otomane (secolul XVI).
Române (2 iulie 1955), membru titular (21 Săpături arheologice incipiente: Grigore
martie 1963). Chimist, pedolog, profesor Tocilescu (1905): Muzeul Judeţean Argeş
universitar. Liceul Sfântul Sava, Bucureşti (1968 ~ 1971). Ruine vizitabile: ziduri groase,
(1921), Facultatea de Ştiinţe, Bucureşti (1925). turn rotund, curte interioară, cisternă, urmele
Doctorat, chimie, Politehnica Federală, Zürich, unui traseu medieval pe panta sud-vestică.
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Diverse consemnări documentare. (E.I.F.). (1647, Crucea lui Socol; 1660 ~ 1779);
biserici: Cetăţeni-Deal (1833), Cetăţeni-Vale
CETATEA POENARI (Secolul XIII (1871), Lăicăi (1797), Mesteacăn (1871).
~). Complex arhitectonic, amenajat pe muntele Monumente ale eroilor: Cetăţeni (1945), Lăicăi
Căprişoara, la începutul Evului Mediu, astăzi, (1925). Cea mai veche şcoală (1838); cămin
localitatea Căpăţâneni, Arefu, Argeş. Ruinat, cultural (1948); bibliotecă publică (1956).
în urma unor cutremure de pământ, refăcut şi Filatură de lână cardată (1940);
extins, prezumtiv, de Vlad Ţepeş (v.). Turn microhidrocentrală. Zonă forestieră, pomicolă,
patrulater (donjon), zid de incintă, bastioane zootehnică. Rezervaţie geologică. Târguri
semicirculare, curtine, cisternă, poartă de tradiţionale anuale: 24 iunie, 6 august, 8
intrare, punte mobilă. Funcţii militare: septembrie, Lăicăi. Firme înregistrate: 24
supravegherea drumului spre Ţara Făgăraşului, (2009). Turism rural, trasee convergente spre
la intrarea în Cheile Argeşului; loc de refugiu Câmpulung, Braşov, Târgovişte. Comună
pentru slujbaşii tronului; întemniţarea înfrăţită cu localitatea San Vicenzo la Costa
opozanţilor domnului, păstrarea tezaurului. (Italia). Lucrări monografice: Vintilă Purnichi.
Proprietăţi, sate adiacente. Pârcălabi proprii (G.C.).
până în 1574. Diminuarea treptată a rolului
strategic, degradare naturală. Planuri: Dimitrie CHECAIS, Alexandru (1868 – Piteşti,
Butculescu (1885), Victor Stephanescu (1900), Argeş, 1916). Inginer constructor, antrepenor.
Olga Bâzu, Gheorghe Sion (1968). Cercetări Domiciliat în Piteşti din 1900. Expert,
arheologice sistematizate. Restaurare (1969- Consiliul de Administraţie, Societatea
1972), arhitect, Florina Bilciurescu, executant, Ţesătoria Română, Bucureşti. Împuternicit
Trustul de Construcţii Hidroenergetice, Argeş, (3/16 aprilie 1908) pentru supravegherea
director, Nicolae Păunescu (v-). Ruine executării lucrărilor de investiţii la Ţesătoria
vizitabile: 1480 de trepte în imediata apropiere Română, Piteşti – Sud, capital belgian.
a Hidrocentralei Argeşul Mare. Monografie: Colaborări cu: Van Titelboorn (arhitect); Vande
Maria Ciobanu, Nicolae Moisescu, Radu Voorde (specialist în turnarea betoanelor),
Ştefan Ciobanu (1984). Secţie a Muzeului originar din Gand; Dimitrie Dima (v.)
Municipal Curtea de Argeş. (E.I.F.). constructor piteştean, agreat prin licitaţie.
Acţiune prelungită până spre finalul anului
CETĂŢENI ( ~ ). Comună a judeţului 1909. Diverse iniţiative comunitare. Aprecieri
Argeş, pe râul Dâmboviţa, formată din satele: publice. (S.P.).
Cetăţeni, Lăicăi, Valea Cetăţuia. Suprafaţa: 34
km2. Locuitori: 3.075 (1970); 3.099 (2008). CHEILE MARI ALE DÂMBOVIŢEI
Descoperiri arheologice (secolul III î.Hr), (~). Zonă montană tradiţională a Muscelului,
aşezare tradiţională Cetăţuia, caracteristici aflată la ieşirea râului Dâmboviţa din
proprii davelor geto-dacilor. Atestare depresiunea Podu Dâmboviţei, spre Rucăr,
documentară: Cetăţeni (1548). Monumente cinci km. lungime. Adiacenţe: Cheile
istorice: Schitul Negru Vodă (XIV), cu Ghimbavului, înălţimile Cheiţa, Dealul Crucii,
fragmente din pictura originară; cruci de piatră ultima prelungire a Munţilor Piatra Craiului.
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Trasee turistice greu de străbătut. Consemnări (2003), Drept civil. Persoanele (2003),
cartografice, evocări folclorice. (I.S.B.). Administrarea domeniului public şi a
domeniului privat (2005), Drept civil.
CHEILE RÂULUI ARGEŞ ( ~ ). Drepturile reale principale (2006). Studii şi
Renumită zonă montană nordică a Argeşului, articole publicate în reviste de specialitate.
doi km. lungime, de la Barajul lacului Vidraru Membru, importante asociaţii profesionale
şi statuia Energia, până la Căpăţâneni, Arefu. naţionale şi internaţionale. Contribuţii la
Abrupt puternic, adâncime maximă 300 de dezvoltarea specializărilor juridice,
m.,între Muntele Căprişoara (vest), unde se află Universitatea din Piteşti. Diverse aprecieri
Cetatea Poenari şi Muntele Albina (est), 25 de publice. (M.C.S.).
m. lărgimea albiei. Loc de adunare a debitului
apelor din Valea lui Stan, obârşie în Culmea CHELCEA, Ion (Boteni, Argeş, 5
Haţegului. Versantul drept amenajat rutier februarie 1902 – Bucureşti, 9 septembrie
(1960 – 1966), şosea modernă, înălţime 1991). Cercetător ştiinţific, etnosociolog,
maximă, 165 de m. (coronamentul barajului), folclorist. Liceul Andrei Şaguna, Braşov
tunele, viaducte, galerie de aducţiune, integrate (1920), Facultatea de Istorie-Geografie, Cluj
Sistemului Hidroenergetic Argeşul Mare (v.). (1934). Doctorat, sociologie (1939). Stagiu de
Străbătute, anterior, de linia ferată îngustă specializare, Viena, Austria. Învăţător, sate din
Căpăţâneni – Cumpăna. Bazin forestier, trasee Transilvania (1920 – 1929), muzeograf
turistice pe Drumul Naţional Transfăgărăşean, fondator, Muzeul Etnografic, Cluj (1929 –
legende, consemnări geografice şi literare. 1934). Activitate didactică, universităţile:
(I.S.B.). Ferdinand I, Cluj (1934 – 1940), Alexandru
Ioan Cuza, Iaşi (1943). Cercetător, institute
CHELARU, Eugen (n. Bucureşti, 14 specializate din Capitală (1940 – 1943),
iulie 1955). Magistrat, avocat, profesor Muzeul Satului, Bucureşti (1952 – 1968).
universitar. Stabilit la Piteşti din 1979. Liceul Scrieri importante: Literatura populară
Teoretic, Corabia, Olt (1974). Facultatea de română contra dominaţiunii maghiare în
Drept, Bucureşti (1979). Doctorat, ştiinţe Ardeal (1935, în colaborare); Preliminarii la o
juridice, Bucureşti (1999). Stagii de cercetare sociologică. Comuna Boteni (1975),
documentare în state ale Uniunii Europene. Semnificaţii sociologice despre Negru-Vodă.
Magistrat: instutuţii specializate din judeţul Creaţie muscelean - argeşeană, pentru
Argeş (1979 – 1990); şef, Direcţia Juridică a spiritualitatea românească (1989), Privire
Guvernului României, Bucureşti (1990 – către noi înşine ca popor (postum, 2002).
1991); preşedinte Tribunalul Argeş (1991 – Numeroase studii, articole, comentarii,
1994). Avocat, Baroul Argeş (1994 ~). Cadru reuniuni de specialitate, documentări naţionale
didactic, Universitatea din Piteşti (1995 ~). Şef şi internaţionale. Membru, prestigioase
catedră (2000 – 2008), Decan, Facultatea de asociaţii în domeniile etnografiei şi sociologiei,
Ştiinţe Juridice şi Administrative, Piteşti (2008 alte aprecieri publice. (O.M.S.).
~). Volume importante: Circulaţia juridică a
terenurilor (1999), Drept civil. Parte generală CHELCEA, Septimiu I. (n. Bucureşti,
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

13 iunie 1941). Cercetător ştiinţific, psiholog, primele capacitaţi de producţie din Combinatul
sociolog. Domiciliul tradiţional, Boteni, Argeş. de Prelucrarea Lemnului, Piteşti, asigurarea
Fiul lui Ion C. (v.). Liceul Nicolae Bălcescu, controlului calitaţii echipamentelor pentru
Bucureşti (1959), Facultatea de Filosofie, Centrala Nucleară Cernavodă, Constanţa.
Bucureşti (1967). Doctorat, sociologie, Interviuri, analize, reuniuni naţionale si
Bucureşti (1974). Specilizare, Köln, Germania internaţionale în domeniu. Aprecieri publice.
(1970). Cercetător ştiinţific, Institutul de (I.D.P.).
Psihologie al Academiei Române, Bucureşti
(1967 – 1969; 1989 – 1992). Activitate CHERANA (Secolul XIV). Doamnă,
didactică: Facultatea de Filosofie, Universitatea soţia voievodului Ţării Româneşti, Vladislav I
Bucureşti (1969 – 1975); Academia de Studii Vlaicu (v.), fără urmaşi. Iniţiative civile şi
Social – Politice, Bucureşti (1975 – 1989); eclesiastice favorabile evoluţiei reşedinţelor
profesor, Facultatea de Psihologie, Pedagogie, oficiale de la Câmpulung şi Curtea de Argeş.
Bucureşti (1992 ~). Rector, Institutul Naţional (C.N.).
de Informaţii (1994 – 1999). Volume, studii,
articole, reuniuni naţionale şi internaţionale. CHERCEA, Gheorghe G. (Piteşti,
Membru importante asociaţii profesionale în Argeş, 20 noiembrie 1900 - ?). Ofiţer de
domeniu. Premiul Petre S. Aurelian al carieră, general. Şcoala Superioară de Război,
Academiei Române (1980), alte aprecieri Bucureşti (1920). Combatant, Al Doilea Război
publice. (O.M.S.). Mondial (locotenent colonel, 1943): Frontul de
Est (1941 – 1944), remarcat în teatrele de
CHELU, Victor I. (n. Coşoveni, Dolj, 1 operaţiuni Sevastopol, Kerci, Stalingrad;
septembrie 1930). Inginer mecanic, manager. Frontul de Vest, succese la forţarea Mureşului,
Activitate in Argeş, 1956 – 1972. Liceul Crişului, Tisei. Importante recompense militare
Industrial, Craiova (1951), Facultatea române şi străine, colonel (1946). General
Metalurgică, Dnepropetrovsk, Uniunea militar în retragere (1969), alte aprecieri
Sovietică (1956). Activitate productivă, Uzina publice. (G.I.N.).
Vasile Tudose, Colibaşi, Argeş (1956 – 1961),
specialist, Comisia Economică a Regiunii CHERESTENI, Frantz (Piteşti, Argeş,
Argeş (1961 – 1962). Director general (1962 – 4 octombrie 1889 – Piteşti, Argeş, 1954).
1968), director tehnic (1968 – 1972), Profesor gradul I, ştiinţele naturii, jurist,
Combinatul de Prelucrarea Lemnului, Piteşti. publicistic, manager. Liceul Ion C. Brătianu,
Director tehnic, Grupul de Reparaţii şi Piteşti (1908), Universitatea din Bucureşti,
Construcţii de Maşini pentru Industria licenţe în drept (1911), fizică şi chimie (1913).
Lemnului, Bucureşti (1972 – 1976), şef Activitate didactică, şcoli din: Galaţi (1913–
serviciu, Centrala Industriala Prelucrarea 1914); Ploieşti (1914–1916); Târgu Jiu (1918–
Lemnului, Bucureşti (1976 – 1986), inginer, 1920, director, Gimnaziul/Liceul Tudor
Întreprinderea Nuclearmontaj, Bucureşti (1986 Vladimirescu); Piteşti (1920–1925, Şcoala
– 1992). Organizarea de şantier, punerea in Normală Alexandru Odobescu; 1925–1954,
funcţiune, realizarea parametrilor proiectaţi, Liceul Ion C. Brătianu, director 1920–1933;
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

1941–1944). Inspector şcolar în Argeş. de guvernul condus de Petru Groza. (I.I.Ş).


Contribuţii la evoluţia învăţământului
preuniversitar românesc în etapa interbelică. CHINIE, Ion (Sfârşitul secolului XIX-
Studii, articole, comunicări pe diverse teme. Prima jumătate a secolului XX). Mare
Aprecieri publice. (I.M.D.). proprietar funciar din Argeş. Întinse suprafeţe
de teren în localitatea Vulpeşti, plasa
CHICOŞ, ŞTEFAN Gh. (1881 – 1963). Teleorman, expropriate parţial prin Legea
Jurist, economist, publicist. Originar din Piteşti. pentru Reformă Agrară din 23 martie 1945,
Facultatea de Drept, Bucureşti (1902). adoptată de guvernul condus de Petru Groza.
Doctorat, ştiinţe economice, Berlin (1906). (I.I.Ş).
Avocat, Baroul Argeş (1910 – 1963), inspector,
Ministerul Industriei şi Comerţului, Bucureşti. CHIONCEL, Sergiu V. (n. Mihăeşti,
Activitate didactică, şcoli din Piteşti. Membru Argeş, 23 septembrie 1934). Inginer construcţii
corespondent, Camera de Comerţ şi Industrie, civile, manager, antreprenor. Liceul Dinicu
Argeş (1926). Volume importante: Meseriaşul Golescu, Câmpulung (1952), Institutul de
român şi Legea meseriilor (1907), Monografia Construcţii, Bucureşti(1957). Şef lot, şef
stării meseriilor din Piteşti (1909). Studii, şantier, Trustul de Construcţii, Argeş(1962-
articole, reuniuni pe diverse teme. Stradă 1990). Director fondator, acţionar, SC Conmus
eponimă în Piteşti, alte aprecieri publice. (P.P.). SA, Câmpulung(1990-1999). Contribuţii la
redimensionarea postbelică a spaţiului urban
CHILIAŞU, Constantin (? – 1824 ). muscelean. (M.C.M.).
Proprietar urban, negustor, militant politic.
Prăvălii, case, terenuri, Câmpulung, Muscel. CHIRCA (Secolul XIX). Familie
Relaţii comerciale cu companii din Braşov, tradiţională din Nucşoara, Muscel. Propietari
Bucureşti, Istanbul. Iniţiative privind funciari, lucrători şi acţionari forestieri,
reconstrucţia aşezării, edificarea de clădiri şi militanţi politici, martiri. Mai cunoscuţi: Petre
fâtâni în stil occidental (1787), meşteri italieni. C. , arendaş de păduri, prelucrător de cherestea,
Colaborări cu Dinicu Golescu (v.) şi Tudor amenajări de păşuni alpine, crescător de
Vladimirescu. După înfrâgerea Revoluţiei animale; Ion P.C. (? - 1950), proprietar silvic,
române de la 1821, refugiat la Braşov. membru marcant, zis Dezertorul, Grupul de
Călugărit, primind numele Chesarie. rezistenţă anticomunistă Haiducii Muscelului
Înmormântat, Biserica Şubesti, Câmpulung. (v.), ucis în confruntarea cu trupele Securităţii,
Aprecieri publice. (V.P.). valea Râului Doamnei (noiembrie 1950);
Elena / Lina I.C. (1903 – 1953), membră,
CHINIE, Alexandru N. (Sfârşitul Grupul Haiducii Muscelului, arestată (25
secolului XIX-Prima jumătate a secolului decembrie 1949), torturată, judecată,
XX). Mare proprietar funciar din Argeş. Întinse Tribunalul Militar Craiova, condamnată, cinci
suprafeţe de teren în localitatea Buneşti, plasa ani închisoare corecţională, penitenciarele
Piteşti, expropriate parţial prin Legea pentru Piteşti, Jilava, Mislea, Văcăreşti, decedată
Reformă Agrară din 23 martie 1945, adoptată (1953); Aurel P.C., membru activ, Grupul
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Haiducii Muscelului , arestat (25 decembrie de brigadă (1946), alte aprecieri publice.
1949), condamnat, 20 de ani muncă silnică, (G.I.N.).
eliberat, Decretul graţierii (1964); Marina C.,
membră, Grupul Toma Arnăuţoiu (v.), CHIRCULESCU, Bucur (Sfârşitul
condamnată, 15 ani muncă silnică, şapte ani secolului XIX – Prima jumătate a secolului
degradare civică şi confiscarea averii; XX). Avocat, publicist. Prim-redactor, ziarul
Gheorghe A.C., membru, Grupul Toma liberal România Mare, Câmpulung (1920 –
Arnăuţoiu, condamnat, opt ani închisoare 1921). Membru, Baroul Muscel. Activitate
corecţională, conficarea totală a averii. politică în Capitală. Aprecieri publice. (I.I.B.).
Consemnări memoriale, alte aprecieri publice.
(I.I.P.). CHIRIAC, Costantin (Secolul XX).
Jurist, înalt funcţionar de stat, militant politic.
CHIRCA, Corneliu N. (n. Stăneşti, Membru fondator, filialele Argeş: Amicii URSS
Corbi, Muscel, 13 septembrie 1935). Inginer (1934), Blocul Avocaţilor Democraţi (1936);
mecanic, manager. Liceul Dinicu Golescu, publicaţii antifasciste tipărite la Piteşti în etapa
Câmpulung (1953), Institutul Politehnic, interbelică. Prefect de Argeş (11 aprilie 1945 –
Bucureşti (1958). Activitate productivă: Uzina ianuarie 1947), disident, Partidul Naţional
de Utilaj Chimic, Făgăraş, şef serviciu (1958 – Ţaranesc, Gruparea Anton Alexandrescu.
1961); Combinatul de Prelucrarea Lemnului, Activităţi favorabile constituirii Frontului
Piteşti, inginer şef (1961 – 1970), şef, Atelier Naţional Democrat (1944) şi Blocului
Proiectare (1973 – 1975; 1980 – 1982), şef Partidelor Democrate din România (1946).
secţie (1982 – 1990); SC Alprom SA, Piteşti, Membru, comisia pentru reforma agrară
inginer şef (1990 – 1995). Director tehnic, (1945). Gestionarea campaniei electorale din
fabrici construite de România în Sri Lanka Argeş, 19 noiembrie 1946. Aprecieri publice.
(1970 – 1973) şi Nigeria (1975 – 1980). (I.T.B.).
Manager, acţionar, SC Forest – Product SA,
Piteşti, capital româno – german (1995 – CHIRILĂ, Călin Visarion C. (n.
2002). Activitate pentru modernizarea Rădăuţi, Suceava 15 septembrie 1946 – Piteşti,
energetică şi automatizarea prelucrării Argeş, 12 septembrie 1997). Inginer mecanic,
lemnului, aplicarea acordurilor economice cu manager, înalt funcţionar de stat. Stabilit la
state africane şi asiatice, promovarea Piteşti din 1970. Liceul Teoretic, Vatra Dornei,
privatizării în domeniile enunţate. (I.D.P.). Suceava (1964), Institutul Politehnic, Iaşi
(1969).Inginer, Centrul de Proiectare
CHIRCHIU, Ioan M. (Piteşti, Argeş, Automobile Dacia, Colibaşi, Argeş (1970 –
20 octombrie 1895 - ?). Ofiţer de carieră, 1982), director, Institutul de Cercetare
general. Şcoala Superioară de Război, Ştiinţifică şi Tehnologică pentru Autoturisme,
Bucureşti (1916). Combatant: Primul Război Colibaşi (1982 – 1989). Preşedinte, Consiliul
Mondial (locotenent, 1917); Al Doilea Război Judeţean Argeş al Frontului Salvării Naţionale
Mondial (colonel, 1941). Importante (ianuarie – septembrie 1990). Director tehnic,
recompense militare române şi străine, general Automobile Dacia, Mioveni, Argeş (1991 –
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

1992), director, Programe Dezvoltare Motor, interne şi internaţionale. Membru, asociaţii


Automobile Dacia (1992 –1997). Contribuţii profesionale în domeniu. Contribuţii la
speciale: inventator, familiile de motoare MAS dezvoltarea învăţământului superior tehnic din
si MAC, implementate pe autoturismele Dacia Piteşti. Aprecieri publice. (M.C.S.).
Liberta şi Dacia Nova; primul proiect de
caroserie CN 2/ Dacia Nova. Reuniuni CHIRIŢĂ, Ioan Şt. (n. Săpata, Argeş, 6
naţionale si internaţionale, membru, asociaţii noiembrie 1932). Economist, manager. Şcoala
profesionale în domeniu, studii, articole, Medie Nr. 1, Piteşti, Argeş (1951), Institutul de
interviuri. Importante recunoaşteri publice. Studii Economice, Bucureşti (1955). Activitate
(E.H.). specializată: Întreprinderea Regională
Forestieră, Piteşti, Argeş (1955 – 1962);
CHIRIŢĂ, Elena Şt. (Suseni, Bogaţi, Direcţia de Control şi Revizie, Argeş (1962 –
Argeş, 1917 – Arad, 8 martie 1945). Sanitar. 1966); vicepreşedinte, Uniunea Cooperativelor
Voluntar, Al Doilea Război Mondial, Frontul Meşteşugăreşti, Argeş (1966 - 1973); Centrul
de Vest (1944-1945). Remarcată în luptele Teritorial de Calcul, Piteşti (1973 – 1975);
pentru eliberarea Transilvaniei de Nord şi a Inspectoratul Teritorial Financiar de Stat Argeş
Ungariei. Sanitar de batalion, sergent, Divizia (1975 – 1984). Director, Administraţia
19 Infanterie. Rănită, Bătălia Budapestei (1 Financiară Argeş (1984 – 1990), director
ianuarie 1945). Decedată, Spitalul Militar, general, Direcţia Generală a Finanţelor Publice
Arad. Înmormântată, Cimitirul Eroilor Radna, Argeş (1990 – 1991), inspector de specialitate
zona Detaşamentul Păuliş, Arad. Valoroase (1991 – 1994). Evaluator în domeniu. Studii,
aprecieri antume şi postume. (R.R.). articole, analize economice şi financiare.
Colaborări externe. Adaptarea finanţelor
CHIRIŢĂ, Gheorghe (n. Broşteni, judeţului Argeş la normele economiei de piaţă.
Costeşti, Argeş, 15 februarie 1942). Profesor Diverse aprecieri publice. (I.T.B.).
universitar, inginer. Liceul Ştefăneşti, Piteşti
(1964), Facultatea Tehnologia Construcţiilor de CHIRIŢĂ, Mihai I. ( Curtea de Argeş,
Maşini, Braşov (1971), Doctorat, mecanică, 14 noiembrie 1886 – Curtea de Argeş, 2
Universitatea Transilvania, Braşov (1983). octombrie 1976). Psalt, dirijor, profesor, preot.
Cadru didactic, Liceul Industrial Construcţii de Seminarul Central, Bucureşti (1906),
Maşini, Piteşti (1971 – 1975), Universitatea din Facultatea de Teologie, Bucureşti (1910),
Piteşti (1975 ~). Secretar ştiinţific, Facultatea Conservatorul de Muzică şi Declamaţiune,
de Inginerie (1990 – 1992), director, Colegiul Bucureşti (1913), Clasa Dumitru Georgescu
Universitar Tehnic, Piteşti (1992 – 1996). Kiriac. Cântăreţ bisericesc , profesor (1913-
Volume importante: Autocad 12. Aplicaţii în 1938), director, Şcoala Pregătitoare pentru
Construcţia de Maşini (1997); Toleranţe şi Preoţi şi Învăţători (1918-1919). Compoziţii,
ajustaje (1999, 2005); Controlul calităţii muzică psaltică. Lucrări fundamentale:
(2003). Studii şi articole publicate în reviste de Prohodul Domnului şi Mântuitorului nostru
specialitate, contracte de cercetare pentru Iisus Hristos, armonizat pe două, trei, patru
industrie, participări la diverse foruri ştiinţifice voci, în ambele muzici, orientală
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

(bisericească) şi occidentală (1936, în


colaborare); Transpune în notaţie psaltică
pentru cor bărbătesc la patru voci a CHIRIŢĂ, Sergiu (n. Ştefăneşti, Argeş,
cântărilor Liturghiei lui Gavriil Musicescu 22 septembrie 1971). Om de afaceri. Liceul
(parţial). Contribuţii la promovarea muzicii Industrial Nr. 5, Piteşti (1990), Facultatea de
psaltice bizantine în Biserica Ortodoxă Inginerie, Piteşti (1996). În afaceri din 1993.
Română. Aprecieri publice. (L.P.). Patron fondator MG Selfplast, Piteşti (1994).
Construcţii civile şi industriale. Membru
CHIRIŢĂ, Mihai V, (Nucşoara, Argeş, Asociaţia Oamenilor de Afaceri. Contribuţii
13 iunie1955). General de brigadă. Liceul distincte la evoluţia economiei de piaţă în
Militar Dimitrie Cantemir, Breaza (1974); judeţul Argeş după 1994. Aprecieri publice.
Şcoala Militară de Ofiţeri Activi de Artilerie, (I.M.M.).
Ion Vodă, Sibiu (1977); Academia de Înalte
Studii Militare, Bucureşti (1984). Doctorat,
ştiinţe militare, Bucureşti (2001). Stagiu de CHIROVICI, Eugen (? - Giurgiu-
specializare, Canada (2006). Comandant: Câmpulung, Argeş, 1964). Artist plastic,
Centrul de Perfecţionare a Pregătirii Cadrelor pictură şi grafică, profesor. Stabilit la
de Artilerie (1995-1997); Şcoala Militară de Câmpulung din 1931. Şcoala Naţională de
Maiştri Militari şi Subofiţeri Basarab I (2001- Arte Frumoase, Bucureşti, Clasa Jean
2003), Comandamentul Forţelor Terestre Alexandru Steriade. Activitate didactică,
(2003-2005); Şcoala de Aplicaţie pentru Liceul Dinicu Golescu, Câmpulung (1918-
Tancuri şi Auto Mihai Viteazul (2005-2008). 1967). Animator al vieţii culturale urbane.
Locţiitor şef direcţie, Statul Major General Expoziţii antume şi postume, alte aprecieri
(2008 – 2009), şef, Direcţia Instrucţie şi publice. (S.N.).
Doctrină din Statul Major General (2009 ~).
Volume importante: Regulile tragerilor CHIRU, Alexandru (Secolul XX).
artileriei române (1988); Manualul de tactică Lucrător industrial, proprietar urban, manager,
generală (1993); Sistemul de foc al artileriei, parlamentar. Activitate productivă, Uzina de
element de bază în cadrul sistemului de Piese Auto Vasile Tudose/Întreprinderea de
lovire (1999); Manualul de asigurare a Autoturisme Dacia, Colibaşi, Argeş: şef linie
calităţii educaţiei în Şcoala de Aplicaţie de fabricaţie scule, dispozitive, verificatoare,
pentru Unităţi de Luptă (2006). Iniţiative şi stahanovist, inovator; şef secţie, încercări auto,
proiecte durabile în domeniile transformării şi Poligonul Colibaşi. Deputat al Regiunii Argeş
reorganizării învăţământului militar, din in Marea Adunare Naţională, Circumscripţia
România. Misiune specială: locţiitor pentru Electorală Colibaşi (1957 – 1961; 1961 –
coaliţie, Direcţia Strategii, Planuri, Evaluări, 1965), reprezentând Frontul Democraţiei
Comandamentul Multinaţional Iraqy-Freedom Populare. Propuneri legislative privind
(iunie-decembrie 2008). Valoroase distincţii dezvoltarea Platformei Industriale Piteşti - Est.
militare române şi străine, alte aprecieri Intense preocupări cetăteneşti. Diverse
publice. (G.I.N.). aprecieri publice. (M.B.).
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Italia, Serbia, Turcia. Cartofilie: ilustrate


CHIRU, Ana. (A doua jumătate a alb/negru, sepia, color, cu imagini din
secolului XIX-Începutul secolului XX). Mare Câmpulung şi localităţi apropiate. Diverse
proprietar funciar din Argeş. Întinse suprafeţe aprecieri publice. (V.P.).
de teren în localitatea Buzoeşti, plasa
Teleorman, expropriate parţial prin Legea CHIŢESCU, Ion (Piteşti, Argeş, 1886 –
pentru definitivarea Reformei Agrare din 17 ?). Jurist, profesor universitar, economist.
iulie 1921, aplicată de guvernul condus de Liceul Ion C. Brătianu, Piteşti (1904),
Alexandru Averescu. (I.I.Ş). Facultatea de Drept, Bucureşti (1908).
Doctorat, filosofie, Universitatea din Göttingen,
CHIRTOACĂ, Maria (n. Câmpulung, Germania (1913). Activitate didactică,
Argeş, 20 martie 1956). Profesor gradul I, Academia de Înalte Studii Economice,
limba şi literatura română, scriitor. Liceul Bucureşti (1913 – 1930). Director, Banca de
Teoretic Nr. 2, Câmpulung (1974), Facultatea Credit, Cernăuţi (1930 – 1940). Volum
de Limbi Străine, Bucureşti (1978). Activitate important: Ştiinţa financiară aprofundată.
didactică permanentă: Liceul/Colegiul Dinicu Studii, articole, reuniuni ştiinţifice în domeniul
Golescu, Câmpulung (1985 ~). Volume statisticii. Aprecieri publice. (T.C.A.).
importante, versuri: Afară din contur, Carte de
bucate cu reţete fermecate (1997), Iubiţi CHIŢESCU, M. D. (A doua jumătate a
poezia! (2007). Colaborări, reviste literare din secolului XIX – Începutul secolului XX)
ţară. Membră, Uniunea Scriitorilor din Ziarist. Director, ziarul Dorinţa Argeşului,
România. Premii şi diplome speciale în Piteşti (1886-1888). Analize, comentarii,
domeniu. Contribuţii la evoluţia învăţământului informaţii cotidiene. Aprecieri publice. (I.I.B.).
şi creaţiei poetice din Argeş-Muscel. (M.S.).
CHIŢESCU, S.M. (Secolul XX).
CHIŢA, Gheorghe Fl. (n. Bucureşti, Tipograf, editor, manager. Patron fomdator,
16 decembrie 1941). Inginer, mine şi geologie, Tipografia S.M..Chiţescu, Piteşti, Argeş. Editor,
profesor gradul I, tehnologie, publicist, ziarul Ţărănismul Argeşului, subintitulat
colecţionar. Stabilit la Câmpulung, Argeş, din Organ al Partidului Naţional Ţărănist din
1961. Liceul Dinicu Golescu, Câmpulung judeţul Argeş, Piteşti (15 septembrie 1944 –
(1961), Institutul de Mine, Petroşani, ianuarie 1945). Diverse colaborări comunitare.
Hunedoara (1966). Inginer, Intreprinderea (I.I.B.).
Minieră, Câmpulung (1966-1968). Activitate
didactică, Grupul Şcolar Minier Câmpulung CHIŢU, Emil A. (n. Târgu Jiu, Gorj, 24
(1968 – 2004). Scrieri cu conţinut istoric: decembrie 1954). Inginer horticol, cercetător
Câmpulungul de altădată (1996); Câmpulung principal, publicist. Stabilit în Argeş din 1987.
şi Judeţul Muscel (2000); Mic dicţionar. Liceul Mihai Viteazul, Ploieşti (1973),
Leonardo da Vinci (2002); Câmpulung Facultatea de Horticultură, Bucureşti (1978).
Muscel. Istoria comunităţii locale (2003). Doctorat, ştiinţe agricole, Bucureşti (2001).
Filatelist, expoziţii şi premii internaţionale: Stagiu de perfecţionare, Israel (1994).
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Cercetător: Staţiunea de Cercetare pentru – 1945). Deţinut politic (1949 – 1950). Preot,
Pomicultură, Mehedinţi (1979-1987); şef, mănăstirile: Văleni (1948), Şuici I (1958-
Oficiul de calcul, secretar ştiinţific, Institutul 1960), Curtea de Argeş (1982). Secretar,
de Cercetare pentru Pomicultură, Piteşti – Protoieria Curtea de Argeş (1969-1974),
Mărăcineni, Argeş (1987 ~). Volume protopop, Curtea de Argeş (1974), preşedinte,
importante (autor, coautor): Estimarea Consistoriului Protopopesc şi Eparhial.
apariţiei pagubelor provocate de îngheţuri Activitate didactică, Văleni, Curtea de Argeş,
târzii prin simulare fenoclimatică la măr Valea Sasului. Volume importante: Buchet de
(1998); Evapotranspiraţia de referinţă, biserici argeşene. Memorii şi cuvântări
consumul şi necesarul apei de irigaţie…în (2006), Însemnări despre Bisericile Şuici I şi
solurile bazinului hidrografic Argeş-Vedea Enculeşti. Neamul Rudenilor şi Tudose
(1999); Stabilirea regularităţilor de acţiune şi Rudeanul (2007), Reguli şi învăţături privind
interacţiune a unor factori ecologici la măr postul, grija pentru morţi şi sărbătorile
(2001). Numeroase studii, cercetări, reuniuni, (2007). Contribuţii la edificarea localului şcolii
cooperări interne şi internaţionale. Membru, din Ciofrângeni şi restaurarea Bisericii
organizaţii profesionale în domeniu. Aprecieri Drujeşti, Curtea de Argeş. Recunoaşteri
publice. (C.D.B.). publice. (S.P.).

CHIŢU, Traian (n. Bascovele CHIŢULESCU, Gheorghe (Secolul


Cotmeana, Argeş, 23 august 1955). Economist, XX). Ziarist, manager. Director – proprietar,
manager, publicist. Facultatea de Finanţe – ziarul Idealul nostru, publicaţie naţionalist-
Contabilitate, Bucureşti (1979). Doctorat, creştină, Câmpulung, Muscel (1927 – 1929).
economie, Bucureşti (1982). Activitate Analize, comentarii, informaţii, note de interes
specializată: Trustul de Construcţii general. Aprecieri publice. (I.I.B.).
Hidrotehnice, Bucureşti, Grup Şantiere Argeş
(1982 – 1990). Director economic, SC CHIVU, Iosif (n. Berevoeşti, Muscel,
Hidroconstrucţia SA Bucureşti, Sucursala 12 noiembrie 1933). Diplomat de carieră,
Argeş (1990 ~). Colaborări didactice: ambasador, publicist. Institutul de Relaţii
Universitatea din Piteşti. Volume importante: Internaţionale, Moscova, Federaţia Rusă
Buget şi contabilitate bugetară; Gestiunea (1959). Activitate specifică: referent relaţii,
financiar – bugetară şi auditul instituţiilor ataşat, secretar, director, Ministerul de Externe,
publice; Controlul bancar. Studii, articole, Bucureşti (1959 – 1964; 1969 – 1971; 1982 –
reuniuni ştiinţifice în domeniu. Aprecieri 1986). Secretar, Ambasada României la
publice. (T.C.A.). Londra, Regatul Unit al Marii Britanii şi
Irlandei de Nord (1964-1969); ministru
CHIŢU, Vasile (n. Ciofrângeni, Argeş, consilier, Ambasada României la Beijing,
29 martie 1923). Preot, publicist. Seminarul Republica Populară Chineză (1971-1973).
Teologic, Bucureşti (1942), Facultatea de Ambasador al României: Dacca/Dhaka, Bangla
Teologie, Bucureşti (1947).Combatant, Al Desh, acreditat şi la Bangkok, Thailanda
Doilea Război Mondial, Frontul de Vest (1944 (1973-1982); Islamabad, Pakistan
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

(1990~2000). Inspector general, Administraţia Dâmbovnic, expropriate parţial prin Legea


Asigurărilor de Stat, Bucureşti (1986 – 1990). pentru Reformă Agrară din 23 martie 1945,
Studii, articole, interviuri, comentarii pe teme adoptată de guvernul Petru Groza. (I.I.Ş).
internaţionale. Preocupări lingvistice,
literatură comparată. Membru, asociaţii CICAN, Eugen F. (n. Corbeni, Argeş, 3
profesionale în domeniu, alte aprecieri publice. decembrie 1950). Ofiţer de carieră, general.
(I.M.M.). Academia Militară, Bucureşti (1975). Stagiu de
specializare, Statele Unite ale Americii.
CHRISTESCU, Constantin C. Activitate didactică permanentă, Academia
(Pădureţi, Lunca Corbului, Argeş, 2 decembrie Militară, Bucureşti (1984 – 2006), colaborări,
1866 – Bucureşti, 8/9 mai 1923). Ofiţer de Universitatea din Bucureşti. Volume de autor.
carieră, general, strateg. Şcoala de Ofiţeri, Studii, articole, comunicări, publicate în reviste
Bucureşti (1887), Şcoala Superioară de Război, de specialitate. Reuniuni ştiinţifice naţionale şi
Paris, Franţa (1894). Funcţii de comandă, internaţionale. General de brigadă (2003).
regimente de artilerie (1894 – 1898). Profesor, Membru, importante foruri militare şi ale
Şcoala Superioară de Război, Bucureşti (1898 învăţământului superior din Europa, conexiuni
– 1912; comandant, 1910 – 1912). Şef, Secţia NATO. Aprecieri publice. (G.I.N.).
Operaţii, subşef, Marele Stat Major al Armatei
Române (1912 – 1916). Planuri strategice CICĂNEŞTI ( ~ ). Comună a judeţului
(1913, 1916 – 1918). General de brigadă Argeş, formată din satele: Cicăneşti, Bărăşti,
(1914). Combatant, Primul Război Mondial: Mioarele, Urecheşti. Suprafaţa: 29 km2.
Şef de Stat Major, Armata 2 Română, fronturile Locuitori: 2.227 (1970); 2.182 (2008). Atestare
din Transilvania şi Dobrogea (1916), documentară: Bărăşti (1480); Cicăneşti (1565).
comandant, Armata 4 Română (1916), subşef, Biserici: Urecheşti (1832), Cicăneşti (1867).
Marele Cartier General (1916 – 1917). General Monumente ale eroilor: Cicăneşti (1920; 1942).
de divizie (1917), comandant, Armata 1 Cea mai veche şcoală (1838); cămin cultural
Română, Mărăşeşti (1917). Inspector general al (1948); bibliotecă publică (1961). Banca
armatei (1917), general de corp de armată populară Maica Domnului, Cicăneşti (1907).
(1918), şef, Marele Stat Major (1918 ~ 1923). Zonă forestieră, pomicolă, zootehnică.
Iniţiator: reorganizarea armatei României Mari Manifestarea folclorică tradiţională:
(1920); Legea armatei (1923); diversificarea Tămăşiana, anual, iunie. Firme înregistrate: 15
şcolilor de ofiţeri (1920 – 1923). Numeroase (2009). Mică industrie casnică. Turism rural,
studii militare. Ordine şi medalii, stradă conexiuni rutiere spre Curtea de Argeş, Piteşti,
eponimă în Piteşti, alte aprecieri publice. Râmnicu Vâlcea. Volum monografic (2009):
(V.N.). Spiridon Cristocea, Marius Păduraru. (G.C.).

CIBUCHI, Eliza (Sfârşitul secolului CICROPIDE, Petre (Secolul XIX).


XIX- Prima jumătate a secolului XX). Mare Proprietar urban, înalt funcţionar public, ziarist.
proprietar funciar din Argeş. Întinse suprafeţe Primar al oraşului Piteşti (1865 – 1866; 1873),
de teren în localitatea Teiu Vale, plasa presedinte, Consiliul Comunal, deputat. În
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

1865, recensămâtul locuitorilor (1.801 capi de aprilie 1952). Sociolog, înalt funcţionar public.
familie, 5.458 de membri, total, 7.259 de Stabilit la Piteşti din 1975. Liceul Horea,
persoane, locul nouă între cele 38 de localităti Cloşca şi Crişan, Abrud, Alba (1971),
urbane ale României); aderarea localităţii la Universitatea Bucureşti (1975). Stagiu de
Camera de Comerciu, Turnu Măgurele (3 iulie perfecţionare, Franţa. Doctorat, sociologie,
1865); înfiinţarea Gărzii Civice, Şcolii Primare Bucureşti (2007). Specialist, Direcţia Muncii şi
de Băieţi Nr.2, Gimnaziului de Băieţi, Piteşti, Protecţiei Sociale, Argeş (1975 – 1997,
Argeş (1866). Redactor – şef, ziarul Argeşul, sociolog, şef serviciu). Secretar general,
Piteşti ( 1883), subintitulat Organ al Prefectura Argeş (1997 – 2001), şef, Serviciul
opoziţiunii conservatoare. Aplicarea reformelor Resurse Umane, Casa Judeţeană de Pensii,
adoptate după Unirea Principatelor Române. Argeş (2001 ~ ). Lider, Organizaţia Piteşti,
Aprecieri publice. (T.M.). Partidul Naţional Liberal (1998 – 2002). Studii,
articole publicate în reviste şi ziare autohtone.
CIOACĂ, Florian Liviu I. (n. Contribuţii importante în domeniul
Drăghici, Mihăeşti, Argeş, 27 septembrie îmbunătăţirii administraţiei publice din Argeş.
1962). Inginer, manager cultural, artist plastic, Aprecieri comunitare. (O.M.S.).
pictură. Liceul de Muzică şi Arte Plastice,
Piteşti (1979), Liceul Industrial Nr. 1, Piteşti CIOATĂ, Lucian E. (n. Piteşti, Argeş,
(1983), Facultatea de Mecanică, Braşov (1997), 27 iunie 1940). Artist plastic, pictură, profesor,
Facultatea de Teologie, Piteşti (2006). publicist. Şcoala Medie Nr. 3, Piteşti (1959),
Activitate productivă, întreprinderile: Dacia, Institutul Pedagogic, Bucureşti (1964),
Colibaşi, Argeş (1983-1985); Aro, Câmpulung specializare desen, Clasa Marin Predescu.
(1996-2005). Preocupări didactice, Schitu Activitate profesională: Cooperativa
Goleşti (2006-2007), membru, Cenaclul de Muncitoarea, Topoloveni, Argeş; Galeria de
Arte Plastice Ion D. Negulici, Câmpulung Artă Piteşti, Muzeul Judeţean Argeş; Fondul
(2007 ~). Expoziţii: Braşov, Câmpulung, Cluj, Plastic, Bucureşti, şef catedră, Universitatea
Curtea-de-Argeş, Mioveni, Piteşti, Târgu- Humanitas, Bucureşti. Contribuţii distincte la
Mureş, Turda. Director, Casa de Cultură Tudor înfiinţarea: Galeriei de Artă a Muzeului
Muşatescu, Câmpulung, Argeş (2008 ~). Judeţean Argeş (1971), Galeriei de Artă Naivă,
Aprecieri publice. (S.N.). Piteşti (1971), Filialei Piteşti a Uniunii
Artiştilor Plastici (1975). Numeroase expoziţii
CIOANĂ, Gheorghe (Maglavit, Dolj, personale sau de grup, simpozioane, reuniuni
1931 – Piteşti, Argeş, 1987). Ziarist. Liceul din tematice, organizate în marile centre culturale
Craiova (1949), Facultatea de Ziaristică, româneşti (1969 ~). Lucrări în muzee şi
Bucureşti (1960), Corespondent – radio, colecţii particulare din: Africa, Asia, America
judeţele Argeş, Olt, Vâlcea. Colaborator, Centrală, America de Nord, America de Sud,
publicaţii locale şi regionale. Aprecieri publice. Europa. Membru, Uniunea Artiştilor Plastici
(I.I.B). din România (1970). Premii naţionale şi
internaţionale, alte aprecieri publice. (S.N.).
CIOARĂ, Mircea G. (n. Abrud, Alba, 4
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

CIOBANU, Emanoil (Moşteni, Greci, Câmpulung (1955 – 1959); Sectorul


Boţeşti, Argeş, 11 noiembrie 1950 – Bucureşti, Învăţământ de Stat, Argeş (1962 – 1970).
23 decembrie 1989). Erou-martir al Revoluţiei Preşedinte, Consiliul Judeţean Argeş al
române din decembrie 1989. Sergent major, Pionierilor şi Şoimilor Patriei (1970 – 1978),
Unitatea Militară 02210, Bucureşti. Conducător vicepreşedinte, Comitetul Judeţean pentru
auto, transport special, împuşcat mortal, zona Cultură Argeş (1979 – 1990). Iniţiative:
Spitalului Militar, Bucureşti. Înhumat, reorganizarea taberelor Nucşoara şi Păuleasa,
Cimitirul Parohiei Moşteni-Greci, Boţeşti, Argeş; amenajarea cartodromului Piteşti;
Argeş. Recunoaşteri postume naţionale: pregătirea Forum-ului Naţional al Pionierilor,
sublocotenent post-mortem, Certificat de erou- Colibaşi, Argeş (1977); înfiinţarea Ansamblului
martir, alte aprecieri publice. (P. R. C.). de Operetă al Copiilor, Piteşti; stimularea
culturii urbane şi rurale. Studii, articole,
CIOBANU, Ion V. (n. Albota, Argeş 24 interviuri, reuniuni ştiinţifice în domeniul
mai 1925). Profesor gradul I, istorie, manager, educaţiei permanente. Aprecieri publice.
publicist. Liceul Industrial, Piteşti (C.G.C.).
(1945),Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iaşi
(1954). Inspector şcolar, secţiile regionale de CIOC, Dimitrie (Secolul XX).
Învăţământ şi Cultură Iaşi (1954 – 1959), Argeş Proprietar urban, parlamentar. Deputat de
(1959 – 1962). Secretar, Societatea pentru Argeş (1939-1940), reprezentând Frontul
Răspândirea Ştiinţei şi Culturii, Filiala Piteşti Renaşterii Naţionale, Categoria Ocupaţiuni
(1962 – 1968). Activitate didactică, Şcoala Nr. Intelectuale, Circumscripţia Ţinutului Bucegi,
3, Liceul de Muzică şi Arte Plastice, Liceul reşedinţă, Bucureşti, delimitată prin legislaţia
Zinca Golescu, Piteşti (1968 – 1975).Director regelui Carol II (v.). Activitate favorabilă
fondator, Şcoala Nr. 13 Mircea cel Batrân, evoluţiei interbelice a oraşului Piteşti. Aprecieri
Piteşti,Argeş (1975 – 1987). Studii, articole, comunitare. (R.R.).
interviuri, comunicari, publicate în reviste de
specialitate. Participări la importante reuniuni CIOCĂNESCU, Marin Gh. (n. Braşov,
ştiinţifice naţionale. Intense preocupări 13 august 1941). Inginer energetician,
metodice, valoroase consemnări documentare. cercetător ştiinţific gradul I, manager. Stabilit
Diverse recunoaşteri publice. (V.I.D.). la Piteşti din 1974. Liceul Dinicu Golescu,
Câmpulung, Argeş (1959), Institutul Politehnic,
CIOBĂCEL, Maria N. (Câmpulung, Bucureşti (1967). Specializări: Austria, Franţa,
Muscel, 19 septembrie 1934 – Piteşti, Argeş, Statele Unite ale Americii. Inginer, Institutul
30 aprilie 2009). Profesor gradul I, limba de Fizică Atomică, Măgurele, Bucureşti (1967
română, manager, publicist. Şcoala Normală de – 1971). Şef secţie, Institutul de Tehnologie
Fete, Câmpulung, Argeş (1952), Institutul de Nucleară, Piteşti (1971 – 1997). Director tehnic
Învăţământ Superior, Piteşti (1969), (1997 – 1998), director (1998 – 2005), director
Universitatea din Bucureşti (1984). Activitate adjunct (2005 ∼ ), Sucursala de Cercetări
didactică: Şcoala Bălăneşti, Olt (1952 – 1954); Nucleare, Mioveni, Argeş. Coordonarea
Casa Pionierilor şi Liceul de Fete Nr. 2, funcţionării Reactorului TRIGA şi a altor
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

instalaţii speciale. Activitate didactică, (1861). Monumente ale eroilor: Bratia (1920);
Universitatea din Piteşti (2003 – 2006). consemnare comemorativă 1907, Bratia (1957).
Colaborări: Agenţia Internaţională pentru Cea mai veche şcoală (1838); cămin cultural
Energie Atomică, Viena; Centrala Nucleară (1948); bibliotecă publică (1959). Bănci
Cernavodă, Constanţa. Membru, prestigioase populare: 10 Mai, Ciomăgeşti (1910), Lăunele
asociaţii profesionale în domeniu. Invenţii (1905), Plugarul, Bratia (1930). Zonă
brevetate, numeroase lucrări cu tematică forestieră, pomicolă, zootehnică. Mică
adecvată, reuniuni ştiinţifice naţionale şi industrie casnică. Turism rural, căi rutiere spre
internaţionale. Diverse recunoaşteri publice. Slatina, Drăgăşani, Piteşti. Monografie (2008):
(E.H.). Elena Ionescu, Titel Ionescu, Gerasela Sandu.
(G.C.).
CIOFRÂNGENI ( ~ ). Comună
judeţului Argeş, formată din satele: CIORĂSCU, Floriniţa C. (n. Stolnici,
Ciofrângeni, Burluşi, Lacurile, Piatra, Schitu- Argeş, 3 iulie 1962). Magistrat, publicist.
Matei. Suprafaţa: 43,3 km2. Locuitori: 3.311 Liceul Zinca Golescu, Piteşti (1981),
(1970); 2.582 (2008). Atestare documentară: Universitatea Lucian Blaga, Sibiu (1987),
Alimăneşti (1515); Ciofrângeni (1528). Facultatea de Drept, Bucureşti (1992).
Biserici: Ciofrângeni (1816); Burluşi (1897); Doctorat, ştiinţe juridice, Sibiu (2005).
Duculeşti (1872); Lacurile (1873); Schitu - Funcţionar public (1987 – 1993). Judecător:
Matei (1857). Monumente ale eroilor: Burluşi Judecătoria Piteşti (1993 – 1998); Tribunalul
(1942), Ciofrângeni (1920). Cea mai veche Argeş (1998 – 2005, preşedinte, Secţie Civilă
şcoală (1838); cămin cultural (1948); bibliotecă 1999-2002; preşedinte 2002-2005); Curtea de
publică (1968). Cooperativă agricolă de Apel, Piteşti (2005 ~). Activitate didactică:
producţie (1962-1990). Zonă forestieră, Universitatea din Piteşti. Volume importante:
pomicolă, zootehnică. Firme înregistrate: 32 Drept roman. Partea generală (2001); Drept
(2009). Industrie casnică locală. Turism rural, roman. Succesiunile (2002); Dreptul familiei
căi rutiere spre: Curtea de Argeş, Râmnicu (2004). Studii, articole, reuniuni ştiinţifice de
Vâlcea, Piteşti. Scrieri monografice: Nicu specialitate; membru, foruri juridice din
Ştefan (2001); Vasila Iana (2003), alte România, alte aprecieri publice. (I. B.).
valoroase consemnări istorice. (GC).
CIOSU, Platon (Prohozeşti, Bacău, 18
CIOMĂGEŞTI ( ~ ). Comună a noiembrie 1867 – Bucureşti, 29 noiembrie
judeţului Argeş, formată din satele: Răduţeşti, 1934). Arhiereu, publicist. Activitate
Beculeşti, Bratia, Ciomăgeşti, Cungrea, eclesiastică în Argeş, 1900 – 1918. Seminarul
Dogari, Fedeleşoiu, Giuclani, Păuneşti. Teologic, Iaşi (1885), Facultatea de Teologie,
Suprafaţa: 37,7 km2. Locuitori: 2.031 (1970); Bucureşti (1900). Preot, Catedrala Episcopală,
1.179 (2008). Atestare documentară: Curtea de Argeş (1900-1918). Protopop al
Fedeleşoiu (1583). Biserici: Bratia (1900), Argeşului (1903-1908), preşedinte,
Ciomăgeştii de Jos (1935), Cungrea (1938), Consistoriul Superior Bisericesc (1909),
Ciomăgeştii de Sus (1841), Valea Ungureni preşedinte Societatea Clerului Argeşean Frăţia,
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Piteşti. Arhiereu vicar, Mitropolia de Argeş. Dirijor: coruri de copii, Câmpulung


Ungrovlahiei, Bucureşti (1918-1934), şi Curtea de Argeş; fondator, Corala Orfeu,
locotenent de mitropolit primat (1919), Casa de Cultură George Topârceanu, Curtea de
locotenent de episcop al Dunării de Jos (1922- Argeş (1977 – 2000); Corul Seminarului din
1924).Redactor responsabil, director fondator, Curtea de Argeş. Intensă activitate
revista Păstorul Ortodox, editor, Societatea concertistică, turnee externe: Bulgaria, Cehia,
Clerului Argeşean Frăţia, Piteşti (1900-1912). Grecia, Polonia, Republica Moldova, Ungaria.
Colaborator, publicaţia Adevărul Bisericesc, Creaţie originală: Doamna lui Manole.
Piteşti (1912-1916). Intensă activitate Salvamontist, înfiinţarea grupurilor Ecoul
comunitară. Aprecieri publice. (S.P.). Munţilor şi Chemarea Munţilor, expediţii în
mai multe zone din Europa. Manuscris:
CIOTEA, Florica I. (n. Priboieni, Monografia Mănăstirii Paltinu (două
Muscel, 17 noiembrie 1941). Profesor gradul I, volume). Membru, asociaţii muzicale
muzică, dirijor. Şcoala Pedagogică, naţionale, alte aprecieri publice. (L.P.).
Câmpulung, Argeş (1959), Conservatorul
Ciprian Porumbescu, Bucureşti (1965). CIUCULESCU, Traian (n. Stroeşti,
Activitate didactică, şcolile: Sârbii - Măgura, Vâlcea, 7 noiembrie 1942). Profesor gradul I,
Potcoava, Olt (1959); Suseni, Bogaţi, limba română, folclorist, publicist. Stabilit la
Topoloveni, Argeş (1959-1961;1968-1999),; Piteşti din 1969. Studii liceale, Râmnicu
Liceul Ion Mihalache, Topoloveni (1999- Vâlcea, Facultatea de Filologie, Bucureşti.
2004). Creaţii proprii: cântece pentru copii, Activitate didactică: Copăceni şi Stroeşti,
prelucrări folclorice, coruri şi grupuri corale, Vâlcea (1965 – 1969); Bradu, Argeş (1984 –
solişti vocali. Turnee şi schimburi de 1998). Inspector, Comitetul Judeţean de
experienţă în Republica Moldova. Dirijor, Cultură, Argeş (1969 – 1984), referent, Centrul
formaţii corale de copii şi adulţi, premii locale Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea
şi naţionale (Locul I, Craiova, 1980). Articole Culturii Tradiţionale, Argeş (1998 – 2004).
de presa, interviuri. Membră, Asociaţia Intensă activitate artistică. Interpret,
Folcloriştilor Argeşeni Constantin Rădulescu- instrumente populare de suflat: Ansamblul
Codin, alte aprecieri publice. (L.P.). Studenţesc Doina, Bucureşti; Ansamblul
Folcloric Dorul, Piteşti. Turnee externe.
CIUCULESCU, Gheorghe/Gelu I. Influenţarea formaţiilor de fluieraşi: Bradu,
(Albeşti de Argeş, 11 mai 1941 – Curtea de Brăduleţ, Galeş, Poiana Lacului, Argeş. Volum
Argeş, 5 februarie 2002). Profesor gradul I, important: Fluierul la români (2001). Studii
muzică, dirijor, compozitor, salvamontist. etnografice. Membru, asociaţii în domeniul
Liceul Vlaicu-Vodă, Curtea de Argeş, Institutul folcloric, alte aprecieri publice. (M.S.).
Pedagogic, Bucureşti, Facultatea de Muzică,
Timişoara, Conservatorul Ciprian CIULBEA, Dumitru Gh. (n. Arefu,
Porumbescu, Bucureşti. Activitate didactică: Argeş, 1935). Profesor universitar, analist
şcoli din Câmpulung, Curtea de Argeş. Titular, economic, publicist. Şcoala Medie, Curtea de
Seminarul Teologic Neagoe Basarab, Curtea Argeş (1953), Academia de Studii Economice,
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Bucureşti (1958). Doctorat, doctrine Economice, Juridice şi Administrative, Piteşti.


economice, Bucureşti. Activitate didactică, Volume importante: România şi colaborarea
instituţii de învăţământ din Capitală. Volume economică în cadrul Înţelegerii Balcanice
importante: Momente al gândirii economice 1934 – 1940 (1980); Retribuţia – pârghie a
marxiste (1972, în colaborare); Progresul folosirii eficiente a forţei de muncă (1984);
economic (1978, în colaborare); Reacţii critice Economie politică (1991); Microeconomie
la liberalismul economic clasic (1992); (1999); Macroeconomie. Modele şi aplicaţii
Doctrine economice (1996); Economia (2002). Numeroase articole publicate în reviste
chineză – un miracol? (1999). Colaborator, de specialitate. Contribuţii la dezvoltarea
revistele: Tribuna economică, Europa, învăţământului superior din Argeş. Aprecieri
Bucureşti. Studii, articole, reuniuni ştiinţifice publice. (M.C.S.).
naţionale şi internaţionale. Membru, diverse
asociaţii profesionale în domeniu, alte aprecieri CIUREA, Tatiana Iulia I. (n.
publice.(M.C.S.). Câmpulung, Argeş, 22 iulie 1957). Artist
plastic, pictură, profesor gradul I, desen. Liceul
CIUMBER, Elena/Lili (1919 – Piteşti, de Muzică şi Arte Plastice, Piteşti (1976),
Argeş, 2002). Actriţă de teatru. Stabilită la Institutul Nicolae Grigorescu, Bucureşti, Clasa
Piteşti din 1951. Actriţă, Teatrul de Stat/ Vasile Celmare (1980). Activitate didactică:
Teatrul Alexandru Davila, Piteşti (1951-1967). Şcoala Nr. 1 Târgu Ocna, Bacău (1980-1995);
Roluri de referinţă: Florica Neagu, Ziua cea Şcoala Nr. 1 Piteşti, Liceul de Artă Dinu
Mare, de Maria Banuş; Miţa Baston, D-ale Lipatti, Colegiul Liceal Naţional Zinca
carnavalului, de Ion Luca Caragiale; Hilda Golescu, Piteşti (1995 ~). Expoziţii de pictură,
Smith, Treizeci de Arginţi, de Howard Fast; pictură pe sticlă, grafică, icoane: Târgu-Ocna,
Smerlandina, Slugă la doi stăpâni, de Carlo Oneşti, Bacău, Piteşti (1981 ~), Franţa (1993,
Goldoni; Agripina, Ochiul babei, de George 2003), Elveţia (2004). Pictură eclesiastică,
Vasilescu, după Soacra cu trei nurori, de Ion Biserica Sfântul Mina, Piteşti (2005), artă
Creangă. Colaborări cu case de film din monumentală, sculptură inox, Oneşti (1986),
Bucureşti. Diverse aprecieri publice.(I.F.). pictură monumentală, Apa Sărată, Câmpulung
(2006). Lucrări în colecţii particulare din state
CIUREA, Ion (n. Fundata, Braşov, 26 ale Uniunii Europene şi Canada. Grafică de
februarie 1938). Profesor universitar, carte, tematică diversă. Membru Uniunea
economist. Şcoala Medie Tehnică Financiară, Artiştilor Plastici din România (2007), alte
Braşov (1955), Facultatea de Economie aprecieri publice. (S.N.).
Generală, Bucureşti (1962), Doctorat,
economie, Bucureşti (1981). Cadru didactic, CIVITU, Floarea C. (Jupâneşti,
şcoli din Braşov (1965 – 1972). Titular, Coşeşti, Argeş, 23 iunie 1923 – Piteşti, Argeş,
Universitatea din Piteşti (1972 ~); prorector 13 iunie 1988). Artist plastic, pictură, profesor.
(1992–1996); şef de catedră (1996 – 2004; Liceul de Fete Mihail şi Sevastiţa Vasilescu,
2008 – 2009); prodecan (2004 – 2007); decan Piteşti (1943), Facultatea de Arte Frumoase,
(2007 – 2008). Fondator, Facultatea de Ştiinţe Bucureşti (1948), profesori: Camil Ressu,
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Nicolae Dărăscu, Jean Alexandru Steriadi. 1991, privind retrocedarea terenurilor agricole;
Pictor decorator, Cooperativa Prestarea, coordonarea serviciilor publice deconcentrate
Piteşti (1951 – 1953). Activitate didactică ale judeţului Argeş; perfecţionarea
permanentă: Şcoala Nr. 1, Piteşti, Argeş (1965 demersurilor legislative. Analize, rapoarte,
– 1980), coordonator cerc de pictură. Expoziţii dezbateri, reuniuni externe, interviuri pe
naţionale şi internaţionale. Intense preocupări diverse teme. Importante aprecieri publice.
de creaţie şi expoziţionale (1951 ~ 1988). (I.T.B.).
Lucrări în colecţii particulare din: Canada,
Franţa, Germania, Grecia, Italia, Mare Britanie, CLARA (Secolul XIV). Doamnă, cea de
Spania, Statele Unite ale Americii, Suedia, a doua soţie a voievodului Ţării Româneşti,
Ungaria. Diverse aprecieri comunitare. (S.N.). Nicolae Alexandru (v.), adeptă a introducerii
catolicismului la sud de Carpaţi. Edificarea
CÎRSTEA, Badea (Sfârşitul secolului Bisericii Sân Nicoară şi a turnului ce îi poartă
XIX- Prima jumătate a secolului XX). Mare numele, Curtea de Argeş, amplasate în imediata
proprietar funciar din Argeş. Întinse suprafeţe apropiere a reşedinţei oficiale. Cunoscută şi
de teren în localitatea Mălureni, plasa Argeş, sub numele de Klara de Doboka. Atestări
expropriate parţial prin Legea pentru Reformă documentare, Muzeul Curtea de Argeş. (C.N.).
Agrară din 23 martie 1945, adoptată de
guvernul condus de Petru Groza. (I.I.Ş). CLARU, Gheorghe (? - Curtea de
Argeş, 1900). Compozitor, profesor. Şcoala de
CÎRSTOIU, Ion N. (n. Nucşoara, Cântăreţi, Dorohoi, Botoşani. Studii
Argeş, 29 noiembrie 1948). Economist, înalt seminariale. Profesor, muzică psaltică,
funcţionar de stat, parlamentar. Liceul Nr. 2, Seminarul Teologic Neagoe Vodă, Curtea de
Câmpulung, Argeş (1966), Academia de Studii Argeş (1867-1881; 1883-1884), Seminarul
Economice, Bucureşti (1972).Economist, Teologic, Râmnicu Vâlcea, (1881-1883).
revizor (1972 – 1987), director economic (1987 Creaţii proprii: Heruvicele mici săptămânale,
– 1989), director general (1989 – 1990), glas I, II, III, V, VII, VIII, apărute în Utrenier
Întreprinderea de Transporturi Argeş. Membru şi Liturghier, de Ioan Zmeu (v.), Buzău (1892).
marcant: Frontul Salvării Naţionale, Partidul Atestări documentare, Seminarul Teologic,
Democraţiei Sociale din România, Partidul Curtea de Argeş. (L.P.).
Democrat, Partidul Democrat – Liberal.
Primar, Municipiul Piteşti (1990). Prefect CLĂBUCET ( ~ ). Munte (1716 m) din
(1990 – 1992; 2004 – 2007), subprefect (2007 Masivul Făgăraş, aparţinând zonei nordice a
~) al judeţului Argeş. Deputat de Argeş în Muscelului. Hidrocentrală eponimă, construită
Parlamentul României (1996 – 2004), pe cursul superior al râului Dâmboviţa. Trasee
reprezentând Partidul Democrat, preşedinte şi cabane turistice, amenajări de agrement, alte
fondator, Organizaţia Argeş (1992 – 2005). dotări. Consemnări cartografice, economice,
Activitate distinctă pentru: extinderea, geografice. (I.S.B.).
modernizarea şi privatizarea transportului
interurban în Argeş; aplicarea Legii Nr. 18, din CLIMENT (Secolul XIX). Înalt ierarh
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

al Bisericii Ortodoxe Române. Stareţ (1827- dezvoltarea învăţământului superior din Argeş.
1850), Schitul Strâmbu, astăzi, biserică de mir, Aprecieri publice. (M.C.S.).
Găiseni, Giurgiu. Episcop (1850-1862),
Episcopia Argeşului, adept al unirii Ţării CLUBUL 22 - COMITETUL
Româneşti cu Moldova (1859). Ample lucrări CENTRAL FILIALA ARGEŞ (1990 ~).
de refacere a zidăriei şi picturii, biserica Asociaţie civică, înfiinţată de mai mulţi
episcopală Curtea de Argeş. Donaţii pentru participanţi la acţiunile revoluţionare din
Mănăstirea Antim (Bucureşti). Susţinător al judeţul Argeş (decembrie 1989 – ianuarie
învăţământului eclesiastic. Edificarea clădirii 1990). Iniţiative: prezentarea cauzelor
Seminarului Neagoe Basarab, Curtea de Argeş evenimentelor enunţate; activităţi în favoarea
(1859). Amfitrion, vizita pictorulului şi acordării drepturilor legale acordate
graficianului elveţian Henry Trenk (1818- revoluţionarilor; protejarea imaginii acestora;
1892), acuarelă reprezentând ctitoria lui valorificarea documentelor elaborate în etapa
Neagoe Basarab (v), păstrată la Muzeul de invocată. Preşedinte: Vasile Duminică.
Artă, Bucureşti. Aprecieri publice antume şi Vicepreşedinţi: Gabriel Cazan, Oliver Ioniţă.
postume. (S.P.). Reorganizări ulterioare. Acţiuni asemănătoare
în municipiile, oraşele şi comunele mai mari
CLONŢEA, Procopie (n. Sibiu, 21 din Argeş – Muscel. Colaborări comunitare.
decembrie 1946). Profesor universitar, (I.I.P.).
traducător. Stabilit la Piteşti din 1974. Liceul
Militar Dimitrie Cantemir, Breaza, Prahova CLUBUL 22 FILIALA ARGEŞ (1992
(1964), Universitatea Alexandru Ioan Cuza, ~ ). Organizaţie cu caracter public, iniţiată de
Iaşi (1970). Doctorat, limba engleză, Cluj- mai mulţi participanţi la acţiunile revoluţionare
Napoca (1999). Specializare, Anglia (1978). din decembrie 1989 – ianuarie 1990,
Cadru didactic: Liceul Nicolae Bălcescu, desfăşurate în judeţul Argeş. Diverse iniţiative
Râmnicu Vâlcea (1970 – 1974), Institutul de comunitare. Fondatori: Vasile Duminică, Ion
Învăţământ Superior/Universitatea din Piteşti Ionescu, Doru Pop. Activitate gestionată de
(1974 ~), Şef, Catedra Limba şi Literatura Gabriel Cazan (n. Câmpulung, Argeş, 16
Engleză (1990 ~). Volume importante: ianuarie 1958), inginer (1983), jurist (2006),
Annotated English Literature: Romanticism, publicist, speolog, preocupări muzicale,
Wordsworth, Coleridge, Byron, Shelley, Keats literare, economice, intervenţii salvamont.
(1995), Annotated English Literature: Periodic, la Piteşti, reuniuni ale membrilor din
Eighteenth Century Prose (1996), Annotated localităţi urbane sau rurale. (I.I.P.).
English Literature: Neoclasical,
Sentimentalist and Pre – Romantic Poetry CLUBUL DE DRUMEŢIE
(2000), Henry Fielding’s Art of Comic MONTANĂ ROMÂNIA PITOREASCĂ
Writing (2001), A History of English PITEŞTI (1974 ~). Asociaţie voluntară pentru
Literature: From the Beginnings to William practicarea şi promovarea turismului montan în
Shakespeare (2004). Studii şi articole publicate Argeş- Muscel. Fondatori: Emil Plăpceanu (v.),
în reviste de specialitate. Contribuţii la Dumitru Handoca, Ion Bulacu (v.). Locaţie:
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Tehnic Club, Piteşti. Activitate inaugurală, Amfitrioni: Primăria, Casa de Cultură, Muzeul
masivul Iezer – Păpuşa, invitaţi speciali: Municipal, Episcopia Argeşului şi Muscelului,
scriitorii Simion Pop, Toma George Maiorescu, Colegiul Naţional Vlaicu Vodă, Biblioteca
Valentin Hosu Longin, Nataşa Dumitru Municipală, Curtea de Argeş. Publicaţie
(fotoreporter), revista România Pitorească, proprie: Argeş Expres. Dezbateri tematice,
Bucureşti. În perioada 1974 – 1980: lansări editoriale, expozitii de artă plastică,
amenajarea cabanelor Cuca, Bătrâna (Iezer- recitaluri artistice. Activitate itinerantă,
Păpuşa), Garofiţa (Piatra Craiului); construirea colaborări naţionale şi comunitare. (N.B.).
refugiilor de creastă Scara şi Fereastra
Zmeilor; reabilitarea cabanei Cota 2000 CLUBUL PETROCHIMISTUL
(Masivul Făgăraş) şi a refugiului Iezer (1975). PITEŞTI (1969 – 2002). Instituţie de cultură
Trasee, marcaje turistice, servicii Salvamont, de pe Platforma Industrială Piteşti – Sud, aflată
tabere şcolare, ecologizări alpine. Din în gestiunea Comitetului Sindicatului din
conducerea clubului, mai cunoscuţi: Emil Combinatul Petrochimic, Piteşti. Preşedinţi
Plăpceanu, Dumitru Handoca, Ion Bulacu, cunoscuţi: Gheorghe Ploscăreci, Gheorghe
Aurel Balaban, Dumitru Toma, Vintilă Mizof, Radu, Constantin Lungu. Activitate
Livia Mizof, Gabriel Dateş, Mariana Băbuş. reprezentativă pentru spiritualitatea argeşeană.
Colaborări naţionale şi internaţionale. (P.P.). Formaţii proprii de amatori: Ansamblul
folcloric Chindia; Corul de femei, dirijor
CLUBUL DE SPEOLOGIE Magdalena Ioan (v.); Brigada artistică,
PITEŞTI 600 ARGEŞ (1987 ~). Asociaţie a instructori, Ion Ilinca, Gheorghe Radu. Trofee
pasionaţilor pentru explorarea, cercetarea şi naţionale si europene. Expuneri, dezbateri,
protecţia peşterilor, afiliată la Federaţia spectacole, simpozioane, sesiuni ştiinţifice,
Română de Turism – Alpinism, Bucureşti. reuniuni internaţionale. Colaborări comunitare.
Preşedinte fondator, Gabriel Cazan. (C.G.B.).
Vicepreşedinţi: Alexandru Unghenaru, Nicolae
Ene. Speologie alpină: Masivul Piatra Craiului, CLUBUL PITEŞTI AL PARTIDULUI
Cheile Mari ale Dâmboviţei, Cheile CONSERVATOR (1880 – 1925). Structură
Dâmbovicioarei, Argeş. Biospeologie, politică teritorială de dreapta, constituită în
peşterile: Izvoarele din Ploi, Dobreşti, urma creării, oficial, la Bucureşti, a Partidului
Dâmbovicioara, Lupului, Urşilor, Argeş. Conservator (februarie 1880), prin fuziunea
Expoziţii tematice, revistă specializată (1988 – unor grupări anterioare, preşedinte fondator ,
1990), reuniuni ştiinţifice zonale. Colaborări Emanoil Costache Epureanu, ulterior,
comunitare. (I.S.B.). Alexandru Marghiloman. În Argeş – Muscel:
mari proprietari funciari, reprezentări
CLUBUL IUBITORILOR DE parlamentare şi în consiliile generale judeţene.
CULTURĂ CURTEA DE ARGEŞ (2005 ~). Dezbateri publice privind oportunitatea
Reuniune publică, apartenenţă benevolă, legiferării reformei agrare (1917); continuarea
întruniri periodice, tematică adecvată, caracter participării României la Primul Război
interdisciplinar. Iniţator: Gheorghe Păun (v.). Mondial. Publicaţii proprii. Autodizolvare
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

(1925). Lider local cunoscut: Ion P. Publicaţii proprii, demonstraţii de stradă,


Comăneanu (v.). Diverse iniţiative comunitare. iniţiative pentru desvoltarea industriei,
(P.P.). învăţământului, urbanismului. (P.P.).

CLUBUL PITESTI AL CLUBUL SPORTIV MUNICIPAL


PARTIDULUI CONSERVATOR – MUSCELUL CÂMPULUNG (1953 ~).
DEMOCRAT ( 1908 – 1921). Organizaţie Structură specializată pentru pregătirea
politică teritorială de centru, formată prin sportivilor de performanţă, statut propriu,
desprinderea unor membri din Clubul instituţie de drept public. Succesiv: Şcoala
Partidului Conservator. Oficializare naţională a Sportivă (1953 – 1969), Clubul Sportiv
noului partid: Bucureşti, 3/16 februarie 1908, Orăşenesc (1969 – 1973), Sport Club Muscelul
iniţiator, Dumitru/Tache Ionescu. În Argeş – (1973 – 2001), Clubul Sportiv Municipal
Muscel: mari proprietari funciari, negustori, Muscelul (2001 ~). Secţii: atletism, bob, box,
funcţionari. Implicări electorale şi gimnastică, judo, lupte, sanie, volei. Stadion
parlamentare. Colaborări cu alte structuri municipal, stadion de atletism, complex de
politice pe timpul participării României la atletică grea. Recordmeni: Mircea Fulger (v.),
Primul Război Mondial (1916 – 1918), Ion Dulică (v.), Ştefan Marian (lupte),
adoptării (1917) şi aplicării Legii pentru Alexandru Marian (lupte), Anton Arghira (v.),
Reforma Agrară (1921). Lider local cunoscut: Petra Văideanu (atletism), Adrian Preda (box),
Dumitru Nae Micescu (v.). Publicaţii proprii. Dragoş Bolbose (judo), Nicole Niţoiu (lupte),
Fuziune, parţial, cu organizaţia Piteşti a Nicolae Onică (lupte), Viorel Ioana (box),
Partidului Poporului (1921). Diverse iniţiative Olimpia Cataramă (v.), Liodor Pescaru
comunitare. (P.P.). (atletism), Aurel Simion (box), Constantin Uţă
(lupte), Vasile Cucu (box). Importante succese
CLUBUL PITEŞTI AL PARTIDULUI naţionale, balcanice, europene, mondiale,
SOCIAL DEMOCRAT AL olimpice. Preşedinţi cunoscuţi: Ion Pavelescu,
MUNCITORILOR DIN ROMÂNIA (1897 – Mircea Fulger, Gheorghe Creţu (v.), Alexandru
1899). Grupare politică teritorială de stânga , Duţă, Ion Dumitraşcu. Ample manifestări şi
înfiinţată conform Programului adoptat de colaborări comunitare. (N.M.).
conducerea centrală a partidului, Bucureşti,
1893. Anterior, la Piteşti (1877 –1897), Cercul CLUBUL SPORTIV MUNICIPAL
Socialist, iniţiator, medicul Nicolae Codreanu. PITEŞTI (1962 ~). Structură specializată
Afiliere la structurile naţionale, 1 ianuarie pentru pregătirea sportivilor de performanţă,
1897, lider local, Dionisie Popescu. statut propriu, instituţie de drept public. Iniţial,
Reprezentant, congresele partidului din 1897 şi Clubul Orăşenesc, Piteşti (1962 – 1968).
1898: Achile Ioanide. Încetarea activităţii, Locaţie proprie: Parcul Ştrand. Secţii: atletism,
1899. După 1908, la Piteşti, Cercul România baschet, box, handbal, înot, judo, kaiac-canoe,
Muncitoare, coordonatori: Ştefan Boiangiu, lupte, nataţie, radioamatorism, rugby, volei.
Marin Ionescu, Dumitru Manda. Din 1911, Antrenori fondatori: Luca Măluşanu, Ilie
Secţiunea Partidului Social Democrat. Georgescu, Antalie Andrei, Petre Deac,
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Aurelian Barbu, Liviu Tamaş, Ştefan Vâlceanu. Golescu, Câmpulung. Reuniuni sportive locale
Recorduri naţionale, succese balcanice, şi naţionale, activitate performantă, categoria
europene, mondiale, olimpice. Numeroşi juniori şi cadeţi, continuarea pregătirii la
campioni. Contribuţii semnificative la formarea cluburi din centre universitare, selecţii în
şi pregătirea loturilor republicane. Baze loturile republicane. Demersuri continuate,
sportive în zone urbane şi localităţi adiacente. după 1992, de alte instituţii similare din ţară.
Preşedinţi cunoscuţi: Alexandru Nanu, Alin Valoroase colaborări comunitare. (N.M.).
Dinu, Nicole Mihăilescu (v.), Gheorghe Dinu.
Importante reuniuni şi colaborări comunitare. CLUBUL SPORTIV ŞCOLAR
(N.M.). VIITORUL PITEŞTI (1974 – 1995). Instituţie
de învăţământ cu program special, constituită
CLUBUL SPORTIV ŞCOLAR ARIPI prin comasarea secţiilor sportive de la Liceul
PITEŞTI (1979 – 1995). Unitate de Nicolae Bălcescu, Piteşti (1957) şi Liceul de
învăţământ cu program special, integrată Şcolii Construcţii Nr. 6, Piteşti (1971). Discipline:
Nr. 11, Piteşti (1966). Secţii: fotbal (1979 – atletism, baschet, box, fotbal, haltere, handbal,
1995); gimnastică (1979 – 1981); atletism înot, judo, lupte, şah, scrimă, tenis de câmp,
(1981 – 1995). Fondatori: Mihai Georgescu, tenis de masă, volei. Directori cunoscuţi: Iuliu
Gabriel Trandafirescu, Nicolae Vameşu Nicolescu, Constantin Rizon (v.). Numeroase
(fotbal); Nicolae Costea, Dan Gîda, Gheorghe reuniuni locale, stimularea sportului de
Dan (gimnastică); Liliana Mihăilescu (v.), performanţă (juniori şi cadeţi), promovarea în
Constantin Stan, Doina Anton (v.), Nicolae Ilie loturi republicane, succese naţionale şi
(atletism). Sală de gimnastică, terenuri internaţionale. Locaţie proprie: Clubul Petrol,
adecvate în aer liber. Succese importante: Piteşti (1959). Activitate continuată, după
selectarea şi pregătirea copiilor pentru 1995, de Liceul cu Program Sportiv, Piteşti.
concursurile naţionale şi internaţionale Ample colaborări comunitare. (N.M.).
consacrate juniorilor mici; promovarea la
cluburi divizionare sau loturi republicane; CLUBUL SPORTIV UNIVERSITAR
iniţierea de întreceri sportive locale. PITEŞTI (1965 ~). Asociaţie de profil, cu
Complementar, Centrul Olimpic, pregătirea activitate distinctă în cadrul Institutului
juniorilor, fotbal (1985 – 1991). Activităţi Pedagogic (1965 – 1974), Institutului de
preluate de Clubul Sportiv Şcolar Viitorul, Învaţământ Superior (1974 – 1991),
Piteşti, devenit Liceul cu Program Sportiv. Universităţii din Piteşti (1991 ~ ). Preşedinţi
Ample colaborări comunitare. (N.M.). cunoscuţi: Alexandru Dan Petrescu (fondator),
Gheorghe Petrescu (v.), Vasile Ciucurel, Mihai
CLUBUL SPORTIV ŞCOLAR DE Sorescu, Octavian Drăghici (v.), Viorel Popa
ATLETISM CÂMPULUNG (1978 – 1992). (v.), Nicolae Barbu(v.), Mihai Tătaru, Cornel
Unitate de învăţământ cu program special, Cătănescu (1997 ~). Secţii: atletism,
integrată Liceului de Filologie-Istorie. gimnastică, handbal (1965 ~); volei (1966 ~);
Reorganizare în 1981: absorţia secţiilor de baschet (1971 ~ ); schi/ bob (1972 ~); judo
fotbal şi volei, aparţinând Liceului Dinicu (1992 ~ ); înot (1999 ~ ). Bază materială
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

proprie, Complexul Gheorghe Doja, Piteşti. Întreprindere de Sere, Piteşti (1958- 1962). Şef
Colaborări cu alte cluburi din ţară. Integrat secţie producţie şi cercetate, Staţiunea
Facultăţii de Educaţie Fizică şi Sport, Piteşti, Experimentală Hortiviticolă, Ştefăneşti, Argeş
decani, Gheorghe Simion (v.), Mugurel (1962-1976). Director ştiinţific, Institutul de
Nicolescu (v.). Succese naţionale, balcanice, Cercetare pentru Legumicultură şi Floricultură,
europene, olimpice. Importante activitaţi Vidra, Ilfov (1976-1980), expert, Întreprinderea
comunitare. ( L.V.M.). de Comerţ Exterior Romagrimex, Bucureşti
(1980-1983). Contribuţii deosebite la
COANDĂ, Grigore T. (Craiova, Dolj, elaborarea şi introducerea tehnologiilor
1868 – ?). Finanţist, parlamentar, proprietar moderne pentru cultura plantelor legumicole în
urban. Stabilit la Piteşti din 1890. Şcoala câmp, solarii şi sere. Proiectarea şi ingineria
Superioară de Comerţ, Bucureşti (1890). unor complexe agricole în: Somalia, Venezuela,
Director, Sucursala Piteşti, Bănca Naţională a Egipt. Numeroase studii şi cercetări, reuniuni
României (1890), fondator, Bănca Populară ştiinţifice interne şi internaţionale. Diverse
Piteşti (1897). Preşedinte, Camera de Comerţ şi recunoaşteri publice.(C.D.B.).
Industrie, Argeş (1908 – 1913). Membru
marcant, Partidul Ţărănesc/Naţional Ţărănesc. COCIU, Octav G. (n. Ibăneşti,
Deputat de Argeş în Parlamentul României Botoşani, 18 noiembrie 1934). Inginer
(1911; 1920 – 1922), senator (1919 – 1920). constructor, manager. Stabilit în Argeş din
Scrieri importante: Noua convenţiune între 1961. Liceul Grigore Ghica, Dorohoi, Botoşani
stat şi Banca Naţională (1901); Modul practic (1954), Facultatea de Construcţii Civile,
de organizare a sindicatelor agricole (1903); Industriale şi Agricole, Iaşi (1968). Tehnician,
Asupra alegerii mele (1911); Clipe şi fapte diriginte de şantier, Barajul Vidraru, Argeş
(1922); Domnul Guvernator (1933). (1961-1967); şef lot, Ecluza aval, Porţile de
Preocupări didactice, şcoala particulară de Fier 1, Mehedinţi (1967 – 1971); inginer şef
Comerţ, Piteşti. Director politic, proprietar, adjunct, Şantierul Termocentralei Rogojelu,
ziarul Lumea Nouă, Piteşti (1918, 1919). Gorj (1971 – 1972); inspector, Inspectoratul
Contribuţii la evoluţia economiei interbelice, pentru Controlul Calităţii Produselor, Argeş
promovarea iniţiativei particulare, cultivarea (1972-1995), expert tehnic judiciar, evaluator
conceptelor democraţiei moderne. Valoroase autorizat în domeniu (1995 ~). Contribuţii la
aprecieri publice. (T.C.A.). amenajarea sistemului hidroenergetic din
România contemporană, perfecţionarea
COBÂLAŞ, Boris. (Prajile, Bălţi, metodelor de control în sectorul construcţiilor
Basarabia, 1933 – Bucureşti, 25 mai 1983). şi materialelor de construcţii. Aprecieri publice.
Inginer horticol, cercetător principal, manager. (G.P).
Stabilit în Argeş din 1944. Liceul Agricol,
Dragomireşti Vale, Ilfov (1953), Facultatea de COCIU, Vasile Gh. (Hânceşti, Lăpuşna,
Horticultură, Bucureşti (1958). Doctorat, Basarabia, 10 februarie 1924 – Bucureşti, 11
ştiinţe agricole, Bucureşti (1976). Stagiu de ianuarie 2009). Inginer agronom, cercetător
specializare, Olanda (1973). Inginer, ştiinţific gradul I, manager. Activitate în Argeş,
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

1967-1993. Liceul Costache Negruzzi, Iaşi Argeş, expropriate parţial prin Legea pentru
(1945), Facultatea de Agricultură, Bucureşti Reformă Agrară din 23 martie 1945, adoptată
(1949). Doctorat, ştiinţe agricole, Bucureşti de guvernul condus de Petru Groza. (I.I.Ş).
(1964), docenţă, Iaşi (1973). Stagii de
specializare: Franţa, Italia, Statele Unite ale COCOŞ, Ilie N. (n. Filipeşti Târg,
Americii. Cercetător: Institutul de Cercetări Prahova, 11 februarie 1940). Inginer construcţii
Agronomice al României (1949-1957); şef civile, manager, antreprenor. Stabilit la Piteşti
laborator, Institutul de Cercetări Horti-Viticole, din 1968. Liceul Teoretic Breaza, Prahova
Bucureşti (1958-1967); şef secţie, Institutul de (1957), Institutul de Construcţii, Bucureşti
Cercetări pentru Pomicultură, Piteşti – (1968). Şef lot, Şantierul de Instalaţii, Trustul
Mărăcineni, Argeş. (1867-1993). Volume de Construcţii Argeş (1968-1990). Acţionar
importante (autor coordonator): Pomicultura fondator, SC Mobicom Sanitas SA, Piteşti
specială (1963); Pomologia României (I, III, (1990~). Executarea unor lucrări complexe în
IV, V, VIII); Alunul şi migdalul (1973); Caisul domeniul instalaţiilor pentru principalele
(1993); Horticultura României de-a lungul cvartale din Piteşti, Câmpulung, Curtea de
timpului (2008). Numeroase studii şi cercetări, Argeş, Costeşti, Topoloveni (1968-1992),
monografi, reuniuni, colaborări, naţionale şi finalizarea investiţiilor aferente la SC Lisa
internaţionale. Conducător de doctorat. Draxelmaier SA, Piteşti (2004). Contribuţii
Considerat creator al şcolii de genetică şi distincte: realizarea amplelor sisteme subterane
ameliorare a plantelor pomicole. Numeroase şi supraterane de apă, trasee termice,
brevete, noi soiuri de prun, cais, măr, vişin, canalizare, din centrele urbane ale Argeşului.
migdal. Membru titular, Academia de Ştiinţe Aprecieri publice. (M.C.M.).
Agricole şi Silvice, Bucureşti, doctor Honoris
Causa, Universitatea Babeş – Bolyai, Cluj - COCU ( ~ ). Comună a judeţului Argeş,
Napoca, alte importante recunoaşteri publice. pe râul Cotmeana, formată din satele:
(C. D.B.). Răchiţele de Jos, Bărbăteşti, Cocu,
Crucişoara, Făcăleţeşti, Greabănu, Popeşti,
COCONEA, Anton M. (A doua Răchiţele de Sus. Suprafaţa: 59 km2. Locuitori:
jumătate a secolului XIX- Prima jumătate a 4.171 (1970), 2.373 (2008). Atestare
secolului XX). Mare proprietar funciar din documentară: Bărbăteşti (1440); Cocu (1528).
Argeş. Întinse suprafeţe de tetren în localitatea Biserici: Bărbăteşti (1906); Dealul Bisericii
Mălureni, plasa Argeş, expropriate parţial prin (1848); Linia Mare (1840, 1893); Richiţele
Legea pentru definitivarea Reformei Agrare (XIX); Valea Cocu (1849); Valea Frasin
din 17 iulie 1921, aplicată de guvernul condus (1892); Valea Scroafei (1827). Monumente ale
de Alexandru Averescu. (I.I.Ş). eroilor: Cocu (1931); Richiţele de Jos (1930).
Cea mai veche şcoală (1838); cămin cultural
COCONEA, Maria A. (Sfârşitul (1948); bibliotecă publică (1966). Bănci
secolului XIX- Prima jumătate a secolului populare: Cocu-Crucişoara (1910); Cotmeana
XX). Mare proprietar funciar din Argeş. Întinse Richiţele (1913); Richiţele (1904); cooperative
suprafeţe de teren în localitatea Mălureni, plasa de producţie şi consum: Frăţia Bărbăteşti
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

(1926-1944); Frăţia Răchiţele de Sus (1919- 1969), reprezentând Frontul Democraţiei


1941); cooperative agricole de producţie: Cocu Populare. Întâlniri cetăţeneşti, dezbateri,
(1950-1989); Richiţele (1949-1989). Zonă iniţiative legislative favorabile dezvoltării
forestieră, pomicolă, zootehnică. Firme zonelor urbane argeşene în etapele amintite.
înregistrate: 25 (2009). Mică industrie casnică, Volume importante: Studiu geologic şi
turism rural, căi rutiere spre: Piteşti, Drăgăşani, petrografic al regiunii Ocna de Fier- Bocşa
Râmnicu Vâlcea. (G.C.). Montană (1931); Date noi asupra tectonicii
Banatului meridional şi a Platoului
COCULESCU, Nicolae (1803 – 1891). Mehedinţi (1940). Numeroase analize, articole,
Jurist, militant politic, om de cultură, înalt reuniuni în domeniile geologiei şi petrografiei.
funcţionar public. Participant la evenimentele Contribuţii importante la descoperirea şi
de la 1848 din Piteşti, Argeş, preşedinte, valorificarea resurselor naturale în România
Clubul revoluţionar (1847 – 1848). Magistrat, contemporană. Colaborării externe. Valoroase
Tribunalul Argeş (12 septembrie 1848 ). aprecieri publice. (E.H.).
Urmărit de trupele ţariste, dislocate la Piteşti,
comandant, generalul rus Engelhart. Refugiat CODESCU, Constantin (Sfârşitul
în Bucureşti. Fondator, Teatrul Naţional, secolului XIX – Prima jumătate a secolului
Piteşti (1852). Deputat, reprezentant la sosirea XX). Ziarist. Redactor şi director politic,
domnului Alexandru Ioan Cuza în Capitală (8 publicaţia Vestea, Câmpulung (1928); director
februarie 1859). Primar al oraşului Piteşti – proprietar, ziarul Presa, Câmpulung (1930).
(1861; 1863; 1865; 1878 – 1880), preşedinte, Analize cetăţeneşti, informaţii diverse,
Consiliul Comunal Urban, primirea oficială a comentarii. Membru, Comitetul Asociaţiei
doamnei Elena Cuza (3 – 4 octombrie 1863), Ziariştilor Musceleni. Colaborări comunitare.
şefului de cabinet al domnului Alexandru Ioan (I.B.).
Cuza, Baligot de Beyne (aprilie 1865),
principelui Carol al României (30 aprilie CODREANU, Adriana Renatty (n.
1878). Importante iniţiative edilitare şi Spineni, Olt, 15 iunie 1961). Profesor gradul I,
culturale. Diverse aprecieri publice. (T.M.). muzică, instrumentist. Stabilită la Piteşti din
1976. Liceul Zinca Golescu, Piteşti (1980).
CODARCEA, ALEXANDRU (Vrśac, Conservatorul Ciprian Porumbescu, Bucureşti
Serbia, 12 ianuarie 1900 – Bucureşti, 28 mai (1985). Doctorat, muzică, Bucureşti (2007).
1974). Membru al Academiei Române (1955), Activitate didactică, Liceul de Artă Dinu
geolog, parlamentar. Asimilat zonei Argeş- Lipatti, Piteşti (1985 ~). Volume importante:
Muscel prin cercetări ştiinţifice şi activitate Contribuţii scarlattiene la dezvoltarea
publică. Doctorat, mineralogie, Bucureşti. tehnicii de claviatură (2000); Valorificarea
Profesor universitar, Institutul de Petrol, Gaze elementelor folclorice în creaţia cultă
si Geologie, Bucureşti. Deputat al europeană (2004); Fenomenele muzicale ale
regiunii/judeţului Argeş în Marea Adunare barocului (2004, în colaborare). Premii
Naţională, circumscripţiile electorale Drăgăşani naţionale în domeniu, formator de talente.
(1961 – 1965) şi Curtea de Argeş (1965 – Contribuţii la dezvoltarea vieţii artistice
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

argeşene. Aprecieri publice. (L.P.). cercetări, brevete, norme tehnice, reuniuni în


domeniu. Recunoaşteri publice. (C.D.B.).
CODREANU, Ion (Secolul XX). Mic
industriaş, manager. Patron fondator, Fabrica COJOCARU, Nicolae M. (n. Lereşti,
de Liqueur, Piteşti, Argeş (Strada Constantin Muscel, 5 decembrie 1939). Profesor gradul I,
Brâncoveanu), capital investit, 36.000 de lei matematică, inspector şcolar, manager. Şcoala
aur, 12 lucrători, producţie anuală, 4.000 hl. Medie Nr.1, Câmpulung, Argeş (1956),
(1927). Asociat, Johann Bergson (v.). Facultatea de Matematică şi Fizică, Bucureşti
Diversificarea activităţilor economice (1962). Activitate didactică: Şcoala Medie
autohtone. Recunoaşteri publice. (T.C.A.). Băbeni, Vâlcea (1962 – 1963); Şcoala
Superioară de Ofiţeri Tancuri Auto, Piteşti
CODREANU, Nicolae (Nisporeni, (1963 – 1968), Liceul Nicolae Bălcescu, Piteşti
Basarabia, 21 martie 1850/1852 – Curtea de (1968 – 1974; 1979- 2002, director, 1986 –
Argeş, 31 decembrie 1878). Medic, militant 2002). Inspector, Inspectoratul Şcolar al
politic de stânga, publicist. Stabilit la Piteşti Judeţului Argeş (1974 – 1979). Colaborări
din timpul Războiului ruso-turc de la sfârşitul permanente, Gazeta Matematică, Bucureşti.
secolului XIX. Seminarul Teologic, Chişinău Pregătirea elevilor olimpici; redimensionarea
(1870), Facultatea de Medicină, Petersburg cabinetelor şi laboratoarelor, organizarea
(1876). Medic militar, Serviciul Sanitar al comisiilor judeţene pentru admiterea în treapta
Armatei (1877 - 1878). Corespondent, a II-a de liceu (1974 – 1979), promovarea în
publicaţii ruseşti editate în Elveţia. grade didactice superioare a profesorilor de
Întemeietorul medicinii sociale şi patologiei matematică. Reuniuni ştiinţifice, interviuri,
sociale. Contribuţii la răspândirea ideilor consfătuiri metodice. Aprecieri publice.
socialiste în Argeş. Ordine şi medalii (D.I.G.).
româneşti, alte aprecieri publice. (O.M.S.).
COJOCARU, Sergiu P. (n. Lereşti,
COJOCARU, Iosif (n. Lereşti, Argeş, Muscel, 1 august 1946). Inginer mecanic,
4 noiembrie 1943). Inginer mecanic, cercetător profesor gradul I, tehnologie, manager. Liceul
ştiinţific gradul I, manager. Facultatea de Dinicu Golescu, Câmpulung, Argeş (1964),
Mecanică Agricolă, Bucureşti (1966). Doctorat, Institutul Politehnic, Bucureşti (1969).
ştiinţe agricole, Bucureşti (1999). Inginer, Activitate didactică la grupurile şcolare
proiectant , şef atelier (1966-1987), director industriale: Colibaşi, Argeş (1970 – 1981);
adjunct tehnic (1987-1990), Institutul de Dacia, Piteşti (1981 ~), director (1983 – 1987;
Proiectare pentru Maşini Agricole, Bucureşti, 1990 – 1991; 1996 – 2003); Ştefăneşti, Argeş
şef, Departamentul Cercetare-Dezvoltare- (1990). Inspector, Inspectoratul Şcolar al
Inovare, Institutul Naţional pentru Mecanizarea Judeţului Argeş (1991). Preocupat de creşterea
Agriculturii, Bucureşti (1990~). Contribuţii la rolului liceelor tehnice în sistemul
perfecţionarea maşinilor şi echipamentelor învăţămâtului naţional. Dotarea laboratoarelor
pentru lucrarea solului în sistem conservativ şi şi a atelierelor, reabilitării prin aplicarea
înfiinţarea culturilor de cereale păioase. Studii, Programului Phare, organizarea olimpiadelor
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

pe meserii, proiecte metodice iniţiate de strada Teiuleanu. Săli de clasă, laboratoare,


Ministerul Educaţiei şi Cercetării. Documentări cabinete. Organizarea Concursului Republican
externe. Analize didactice, programe pe Meserii (1989), a olimpiadelor naţionale de
curriculare, interviuri. Aprecieri publice. Contabilitate (1992), Economia Industriei
(D.I.G.). (2006), Management. Directori cunoscuţi:
Alexandru Stănescu (v.), Florea Guţă (v.),
COLBERTI, Ricardo E. (Viena, Constantin Stancu, Evdochia Udrescu, Daniela
Austria, 26 octombrie 1919 – Piteşti, Argeş, Răduţ, Gabriela Teodorescu, Iulia Mielcescu.
ianuarie 1999). Actor de teatru şi film. Stabilit Anuare, reviste, societăţi culturale.
la Piteşti din 1969. Conservatorul Pergola, Monografie (Elena Diaconescu, Daniel
Bucureşti, Clasa Marietta Sadova. Actor, Diaconescu, 1999). Sărbătorirea Centenarului
instituţii teatrale din Bucureşti, Petroşani, (1999). Investiţie proprie: Şcoală cu 24 de săli
Craiova, Arad, Ploieşti, Baia Mare, Galaţi, de clasă, preluată, la finalizare (1970), de
Oradea, Timişoara. La Piteşti, Teatrul Institutul de Subingineri, Piteşti. Permanente
Alexandru Davila (1969-1990). Roluri de colaborări comunitare. (D.I.G.).
referinţă: Nisim, Manase, de Roman Ronetti;
Von Water, Intrigă şi iubire, de Friedrich von COLEGIUL FARMACIŞTILOR
Schiller; Mircea, Gaiţele, de Alexandru ARGEŞ (1991 ~). Organizaţie profesională de
Kiriţescu; Bucşan, Ultima oră, de Mihail interes public, supravegherea şi controlul
Sebastian; Cărăbăţ, Viforul, de Barbu exercitării activităţii de farmacist, promovarea
Ştefănescu Delavrancea. Colaborări cu case de drepturilor şi imaginii membrilor permanenţi,
film din capitală. Diverse recunoaşteri publice. judecarea şi sancţionarea abaterilor
(I.F.). deontologice în domeniu. Colaborare cu alte
foruri medicale, instituţii oficiale, asociaţii
COLEGIUL ECONOMIC MARIA civice. Preşedinţi cunoscuţi: Dorina Mureşan,
TEIULEANU PITEŞTI (1899 ~). Instituţie Ion Burnei (v.). Diverse activităţi comunitare.
reprezentativă de învăţământ din România. (C.C.).
Anterior: Şcoala Elementară / Superioară de
Comerţ (1899 – 1936), fondator, Grigore T. COLEGIUL MEDICILOR ARGEŞ
Coandă (v.); Liceul Comercial Vintilă I. C. (1998 ~). Organizaţie profesională
Brătianu (1936 – 1948); Şcoala Tehnică / neguvernamentală, înfiinţată conform Legii
Medie de Administraţie /Comerţ (1948 – Nr.74, din 1995. Reprezentarea intereselor
1955). Reluarea activităţii (1966 ~): Liceul medicilor în relaţiile publice, apărarea
Economic / Grupul Şcoalar Comercial / demnităţii şi promovarea imaginii membrilor
Economic / Administrativ, din 1991, Maria permanenţi, supravegherea respectării
Teiuleanu. Locaţii oferite de: Primăria Piteşti deontologiei specifice, judecarea abaterilor de
(1899); Camera de Comerţ şi Industrie, Argeş la etica în domeniu. Preşedinţi: Liliana Angela
(1925), clădirea din Bulevardul Republicii, Gagiu (fondator), Valentin Bănică (v.).
extinsă 1936 – 1940; Inspectoratul Şcoalar Reuniuni ştiinţifice, colaborări naţionale şi
(1974), edificiul Liceului Industrial de Fete, internaţionale, iniţiative comunitare. (C.C.).
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Toma, Ion Beşoiu, Nicolae Vlad (v.), Nicolae


COLEGIUL NAŢIONAL DINICU Mitulescu (v.), Viorica Rotăreasa (v.), Nicolae
GOLESCU CÂMPULUNG (1894 ~). Cojocaru (v.), Nicolae Voica (v.), Lucian
Instituţie reprezentativă de învăţământ Iliescu, Cornelia Domnişoru, Barbu Miu (v.).
preuniversitar a zonei Muscel. Iniţial, cursuri Monografie: Nicolae Vlad, Tudor Popescu
gimnaziale (1894 – 1917), ulterior medii (1917 (1966), reeditare, Constantin Fulgeanu (1992).
~). Denumire personalizată (1898), Colegiu Societăţi cultural-ştiinţifice: Junimea (1897),
Naţional (1998). Clădire impunătoare, Doina (1902). Reviste: Junimea (1908; 1971;
construită în 1925 – 1937, arhitect, G. 1994 ~); Trivalea (1935); Mlădiţe (1966 –
Sachelarie: săli de clasă, laboratoare, cabinete. 1971). Numeroşi absolvenţi de prestigiu,
Bază sportivă proprie. Directori tradiţionali: succese la olimpiadele naţionale şi
Ion Antonescu (fondator), Dumitru Baciu, internaţionale, admiterea în învăţământul
Gheorghe V. Băcanu, Ion D. Ticăloiu, Romulus superior, întreceri sportive, promovarea
Onofrei, Ion Solomon. Monografii, reviste procedeelor didactice moderne. Relaţii externe,
şcolare, societăţi culturale, reuniuni ştiinţifice. Liceul Friedrich Chopin, Nancy, Franţa. Ample
Centenar, 1994. Succese importante la colaborări comunitare. (C.V.).
olimpiade naţionale sau internaţionale,
concursuri artistice, admiterea în învăţământul COLEGIUL NAŢIONAL LICEAL
superior. Relaţii externe. Ample colaborări ALEXANDRU ODOBESCU PITEŞTI (1919
comunitare. (M.B.). ~). Instituţie reprezentativă de învăţământ
preuniversitar a judeţului Argeş. În succesiune:
COLEGIUL NAŢIONAL ION C. Şcoala Normală de Băieţi ( 1919 – 1933);
BRĂTIANU PITEŞTI (1866 ~). Instituţie Şcoala Normală de Învăţătoare (1933 – 1948);
reprezentativă de învăţământ preuniversitar a Şcoala Pedagogică de Fete (1948 – 1954);
judeţului Argeş. Succesiv: Gimnaziu (1866 – Şcoala Medie Mixtă Nr.3 (1954 – 1967); Liceul
1894); Liceu (1894 – 1896); Liceu Clasic Nr.3 (1967 – 1974); Liceul de Electrotehnică şi
(1896 – 1898); Liceul Ion C. Brătianu (1898 – Fizică (1974 – 1980); Liceul de Matematică şi
1948); Şcoala Medie Nr.1 (1948 – 1957); FizicăNr.1(1980 – 1990); Liceul Real –
Şcoala Medie Nicolae Bălcescu (1957 – 1965); Umanist (1990 – 1993); Liceul Teoretic
Liceul Nicolae Bălcescu (1965 – 1996); Alexandru Odobescu (1993 – 1998); Colegiul
Colegiul Liceal Ion C. Brătianu (1996 – 1997); Naţional Liceal (1998 ~). Directori cunoscuţi:
Colegiul Naţional Ion C. Brătianu (1997 ~). Ion N. Isbăşanu (fondator), dr. Radu Petre,
Edificiu propriu, (1897 – 1899), arhitect Sevasta Stavarache, Elisabeta Stoica, Maria
Alexandru Băicoianu, astăzi, clădire de Nicolae (v.), Ion M. Dinu (v.),Eugen Boia
patrimoniu. Extinderi ulterioare. Ateneu, (v.),Gheorghe Oprescu (v.), Gheorghe Lungoci
bibliotecă, muzeu, şcoală sportivă. Centenar: (v.), Ion Popescu (v.), Barbu Miu (v.), Dumitru
22 mai 1966. Directori cunoscuţi: Nicolae Ureche, Florinel Şufaru, Bran Daniela Carmen.
Micescu (fondator), Toma Trifonescu, Ion Păiş, Clădirile actuale (1971 – 1975) investiţii ale
Nicolae Dumitrescu (v.), Dimitrie Ghimpa, Comitetului de Stat pentru Energie Nucleară,
Frantz Cheresteni (v.), Ion Steriopol, Gheorghe Bucureşti. Monografii: Ion M. Dinu (1969),
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Petre Popa (1994). Reviste: Solidaritatea (1927 Nicolae Vasilescu, Valeria Petrec, Teodor
– 1928), Zorile (1967 ~). Cenaclu literar, Nicolau, Călina Ionescu, Emil Oprescu, Silviu-
cercuri ştiinţifice, societate culturală. Cătălin Nenciulescu, Paul Vâlceanu, Maria
Semicentenar: 22 februarie 1970. Succese Broştescu (v.). Semicentenar: 23 mai 1971.
deosebite la olimpiade, întreceri sportive, Monografie: Cecilia Petrescu, Emil Răcilă
admiterea în învăţământul superior. Ample (1971), Revista Sânziana (1966 ~): Floarea
colaborări comunitare. (D.I.G.). Constantinescu, Augustin Stoenescu, Romulus
Sorescu. Cenaclul literar Nicolae Labiş (1966
COLEGIUL NAŢIONAL VLAICU ~): Livia Popa, Ion Lică-Vulpeşti. Succese
VODĂ CURTEA DE ARGEŞ (1920 ~). importante la admiterea în învăţământul
Instituţie reprezentativă de învăţământ superior, olimpiade naţionale, reuniuni
preuniversitar a judeţului Argeş, iniţial, grad ştiinţifice, întreceri sportive. Ample colaborări
gimnazial (1920 – 1947), ulterior, liceal (1947 comunitare. (S.P.).
~). Denumire personalizată din 1970, Colegiu
Naţional (1998). Directori cunoscuţi: Dumitru COLEGIUL TEHNIC CÂMPULUNG
S. Negrescu, Ion Barbu. Anuare, monografii, (1902 ~). Instituţie reprezentativă de
reviste şcolare. Rezultate importante la învăţământ a judeţelor Muscel şi Argeş.
olimpiade naţionale şi internaţionale, întreceri Pregătirea muncitorilor calificaţi, tehnicienilor,
sportive, admiterea în facultăţi. Exprimări maiştrilor, pentru unităţile industriale şi
externe, ample colaborări comunitare. (N.M.). şantierele de construcţii din zonă. În
succesiune: Şcoala de Meserii (1902 –1905;
COLEGIUL NAŢIONAL LICEAL 1955 – 1948); Gimnaziul Industrial de Fete
ZINCA GOLESCU PITEŞTI (1921 ~). (1905 – 1911); Gimnaziul Comercial de Băieţi
Instituţie reprezentativă de învăţământ (1911 – 1955); Şcoala Profesională de Ucenici
preuniversitar a judeţului Argeş. Iniţial, Şcoala a Întrprinderii Mecanice Muscel (1948 – 1959);
Secundară de Fete Gradul II (1921-1928), Grupul Şcolar ARO (1959 – 2006); Colegiul
director fondator, Smaranda Bekiş-Popovici Tehnic (2006 ~). Locaţie proprie: săli de clasă,
(v.). Denumiri ulterioare: Liceul de Fete Mihail ateliere, laboratoare, cantină, cămine, bază
şi Sevastiţa Vasilescu, donatori comunitari, sportivă, cabinet medical. Intensă activitate
teren şi fonduri pentru clădire (1925-1929), didactică şi de instruire productivă, reuniuni
arhitect Fakler; Liceul de Fete (1928-1953); ştiinţifice ale cadrelor didactice, concursuri
Şcoala Medie Nr.2 (1953-1957); Liceul Nr. 2 şcolare şi de cultură generală, module
(1957-1971); Liceul Zinca Golescu (1971- postliceale. Directori cunoscuţi: Eugen
1998), personalizare, Decretul Consiliului de Moarcăş, Ion Ologu, Mihai Bivol, Nicolae
Stat, Nr. 25, din 29 ianuarie 1971, Colegiul Coman, Maria Ivaşcu, Paul Cozma, Adriana
Liceal (1998-2001); Colegiul Naţional Liceal Nedelcu. Multiple colaborări comunitare.
(2001 ~ ). Directori cunoscuţi: Eliza Lambru, (D.I.G.).
Polixenia Ghimpa, Teodora Stănescu,
Wilhelmina Răducanu, Alexandru Stănescu COLEGIUL TEHNIC DIMITRIE
(v.), Desdemona Slavic, Cecilia Petrescu (v.), DIMA PITEŞTI (1968 ~). Instituţie
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

reprezentativă de învăţământ a judeţului Argeş. (1953), Facultatea de Stomatologie, Bucureşti


Pregătirea muncitorilor calificaţi, tehnicienilor, (1959). Medic, Dispensarul Poiana Lacului,
maiştrilor, pentru şantierele de construcţii – Argeş (1959 – 1966); Policlinica de
montaj din ţara. Succesiv: Grupul Şcolar Stomatologie, Piteşti (1966 – 1990).
Construcţii Industiale (1968 – 1975); Liceul de Coordonator, reţeaua de stomatologie din Argeş
Constructii Nr.2 (1975 – 1977); Liceul (1969 – 1985), medic şef (1973 – 1985).
Industrial Nr.7 (1977 – 1990); Grupul Şcolar Cabinet privat (1990 ~ ).Reuniuni ştiinţifice
Industrial de Construcţii – Montaj Nr.1 (1990 naţionale şi internaţionale în domeniu.
–2000). Colegiul Tehnic Dimitrie Dima (2000 Membră: Comisia de specialitate a Ministerului
~). Locaţie proprie (1968): săli de clasă, Sănătăţii, Bucureşti (1981 – 1990), alte foruri
laboratoare, ateliere, cantină, cămine, bază balcanice sau europene de stomatologie.
sportivă, cabinet medical. Intensă activitate Aprecieri publice. (C.C.).
didactică şi de instruire productivă, reuniuni
ştiinţifice ale cadrelor didactice, concursuri COMAN, Mihail S.(n. Bucureşti, 11
şcolare pe meserii şi de cultură generală. noiembrie 1955). Inginer horticol, cercetător
Organizarea Olimpiadei Naţionale de Limbi ştiinţific gradul I, manager. Stabilit în Argeş
clasice (2005), colaborare externă, Letonia din 1961. Liceul Nicolae Bălcescu, Piteşti
(2009). Statut european Phare pentru şcoli (1979), Institutul Agronomic, Bucureşti (1980).
profesionale şi postliceale. Publicaţie periodică, Doctorat, ştiinţe agricole, Bucureşti (1996).
revista Coloane infinite (2000 ~). Directori Stagii de perfecţionare: Germania, Italia,
cunoscuţi: Gheorghe Rizescu, fondator (v.), Statele Unite ale Americii, Canada. Cercetător,
Pantelimon Vişoiu, Victor Popa, Elena Neamţu, şef laborator (1997-2004), director ştiinţific
Elena Popescu, Florin Tecău (v.), Virgil Popa, (2004-2006), director general (2006 ~)
Victoria Buricel, Ilie Mihăilescu. Multiple Institutul de Cercetare pentru Pomicultură,
iniţiative comunitare. (D.I.G.). Piteşti – Marăcineni, Argeş. Volume importante
(autor, colaborator): Ghidul culturii
COLŢU SURPAT / MALU ROŞU (~). căpşunului (2004); Înfiinţarea plantaţiilor de
Peşteră din judeţul Argeş, descoperită în 1951, cais, vişin, prun, coacăz negru, şi căpşun
denumită, tradiţional, Peştera Urşilor, aflată pe (2006); Pomicultura durabilă (2006);
versantul drept al râului Dâmboviţa, în Cheile Horticultura României de-a lungul timpului
Mici, aparţinând muntelui Plaiu Mare (1072 (2008). Numeroase studii şi cercetări,
m). Resturi fosilifere: ursul de peşteră (Ursus instructaje, colaborări ştiinţifice interne şi
spelaeus), alte animale cavernicole. Trasee internaţionale. Creator a noi soiuri de căpşun.
turistice, pe Valea Dâmboviţei, spre înălţimile Membru corespondent al Academiei de Ştiinţe
Iezer, Păpuşa, Piatra Craiului. Consemnări Agricole şi Silvice, Bucureşti, (2007~), alte
ştiinţifice. (I.S.B.). recunoaşteri ştiinţifice în domeniu. Aprecieri
publice. (C. D. B.).
COMAN, Margareta Dumitra D. (n.
Piteşti, Argeş, 1 martie 1936). Medic primar, COMAN, Petre Gh. (Chilii, Mioarele,
stomatologie, manager. Liceul de Fete, Piteşti Muscel, 23 martie 1905 - ?). Filolog, publicist,
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

colecţionar. Liceul Andrei Şaguna, Braşov


(1927), Facultatea de Litere, Universitatea COMĂNDĂŞESCU, Mucenic N.
Ferdinand I, Cluj (1931). Doctorat, (Stăneşti, Corbi, Muscel, 25 martie 1881 –
toponomastică şi antroponomastică, Cluj Jilava, Ilfov, 3 noiembrie 1960). Învăţător,
(1939). Volume, studii, articole, comunicări, revizor şcolar, proprietar funciar, militant
reuniuni ştiinţifice în domeniile enunţate. Texte politic anticomunist, martir. Membru, Grupul
traduse şi transcrise după vechi documente Toma Arnăuţoiu (v.). Arestat (iulie 1959),
locale. Colaborator, publicaţiile: Muscelul torturat de Securitate, judecat, Tribunalul
Nostru, Facla, Turda Nouă. Premiul Muzeului Militar, Regiunea a II –a, Bucureşti (deplasat la
Limbii Române, Cluj, alte aprecieri publice. Piteşti), condamnat, cinci ani închisoare
(S.I.C.). corecţională şi confiscarea totală a averii.
Decedat, Penitenciarul Jilava, Ilfov.
COMAN, Stelian I. (n. Drajna de Sus, Consemnări memoriale, alte aprecieri publice
Prahova, 24 mai 1927). Inginer horticol, antume şi postume. (I.I.P.).
cercetător ştiinţific gradul I, manager. Stabilit
în Argeş din 1961. Liceul Militar Nicolae COMĂNEANU, Ion P. (1850-1933).
Filipescu, Predeal, Prahova (1947), Institutul Jurist, mare proprietar funciar, înalt funcţionar
Agronomic, Bucureşti (1951). Doctorat, ştiinţe public şi de stat, parlamentar. Membru
agricole, Bucureşti (1969). Stagiu de marcant, Partidul Conservator, participant,
specializare, Italia. Asistent, Facultatea de Congresul de la Bucureşti (1897). Primar al
Horticultură, Bucureşti ( 1951-1956 ), director, oraşului Piteşti (1895-1896), prefect de Argeş
Ferma Didactică Horti-Viticolă, Istriţa, Buzău (1897-1903; 1904-1908; 1912-1914), senator
(1956-1961). Cercetător, secretar ştiinţific, de Argeş (1904). Iniţiative distincte:
Staţiunea Experimentală, Istriţa (1957-1961), coordonarea edificării Palatului Administrativ
cercetător, secretar ştiinţific, Staţiunea (1898-1899), astăzi, Muzeul Judeţean Argeş,
Experimentală Horti-Viticolă, Ştefăneşti, Argeş arhitect, Dimitrie Maimarolu; aprobarea
(1961-1967), Institutul de Cercetare pentru demolării totale (1899-1900) a Schitului
Pomicultură, Piteşti – Mărăcineni, Argeş Buliga, aflat în Grădina Publică din Piteşti,
(1967-1996). Volume importante (autor, sediul (1845-1849) Episcopiei Argeşului;
coautor): Păstrarea şi prelucrarea fructelor şi punerea pietrei fundamentale, Statuia
legumelor (1961); Orientări noi privind Independenţei, Piteşti (1 octombrie 1906);
tăierile la pomi (1967); Cultura părului ordonarea intervenţiei militare împotriva
(1969); Erbicidele în horticultură (1971); ţăranilor răsculaţi din localităţile: Stolnici,
Conducerea creşterii şi rodirii speciilor Martalogi, Ungheni, Izvoru, Glavacioc, Argeş
pomicole sâmburoase (1989). Numeroase (martie 1907); sărbătorirea inaugurării căii
studii şi cercetări, reuniuni, ştiinţifice interne şi ferate Bucureşti-Piteşti (1872-1912). Membru,
internaţionale. Contribuţii deosebite în Baroul Argeş. Stradă eponimă în Piteşti, alte
domeniul agrotehnicii pomicole. Membru, aprecieri publice antume şi postume.(I.T.B.).
prestigioase organizaţii profesionale. Diverse
recunoaşteri publice.(C. D. B.). COMITETUL JUDEŢEAN ARGEŞ
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

AL FRONTULUI PATRIOTIC Mihai Nistor (v.), Câmpulung, Curtea de Argeş,


ANTIHITLERIST (1943-1944). Organ al Costeşti, Mioveni, Topoloveni, preşedinte,
coaliţiei locale, format din reprezentanţi ai Gheorghiţă Botârcă (v.), alte localităţi din
Partidului Comunist Român, Frontului Argeş-Muscel. Reoganizare oficială,
Plugarilor, Uniunii Patrioţilor, Partidului Decretului-Lege din 29 decembrie 1989,
Socialist-Ţărănesc, Partidului Social Democrat. transformare în Consiliul Judeţean Argeş al
Progrm Naţionl, Bucureşti, ianuarie 1943. Frontului Salvării Naţionale. (P.P.).
Iniţiative contrare fascismului, continuării
războiului, regimului politic din România, COMPANIA NAŢIONALĂ
adaptate realităţilor din Argeş-Muscel. TRANSELECTRICA S.A. SUCURSALA
Activitate amplificată, ulterior, prin Consiliul PITEŞTI (2000 ~). Unitate zonală de stat cu
Frontului Naţional Democrat. (P.P.) activitate integrată, specializată în transportul
energiei electrice din judeţele Argeş, Olt,
COMITETUL JUDEŢEAN ARGEŞ Vâlcea. Opt staţii de transformare (200-400
AL FRONTULUI UNIC MUNCITORESC KV); 1.300 de Km linii aeriene. Gestionarea
(15 mai 1944 – 1 februarie 1948). For politic programelor pentru dezvoltarea,
local, constituit, la paritate, din reprezentanţii retehnologizarea, modernizarea şi menţinerea
Partidului Comunist Român şi Partidului Social în activitate permanentă a instalaţiilor
Democrat. Coordonarea activităţilor pentru energetice de înaltă tensiune din teritoriul
înfiinţarea sindicatelor şi unificarea aferent. Sediu nou (2003), arhitect, Liviu
organizaţiilor cu doctrine de stânga. Lideri: Hotinceanu, constructor, firmă specializată din
Marin Neacşu, Constantin Nicolau. Program Bucureşti. Directori cunoscuţi: Ion Staicu (v.),
de lucru, adaptat prevederilor Manifestului Neculae Popescu, Mihai Budan. Colaborări
Frontului Unic Muncitoresc (Bucureşti, 1 mai naţionale. (I.D.P.).
1944) şi Platformei Partidului Unic
Muncitoresc (12 noiembrie 1947). Din Argeş, COMPLEXUL COMERCIAL
şapte delegaţi la primul congres al Partidului FORTUNA PITEŞTI (1975 ~). Ample
Muncitoresc Român, Bucureşti, 21 – 23 magazine integrate, caracter universal, zona
februarie 1948.(P.P.). centrală a municipiului Piteşti (1973 – 1975).
Coordonator de proiect: arhitect Ion D.
COMITETUL JUDEŢEAN Popescu, Institutul de Proiectare Argeş,
PROVIZORIU ARGEŞ AL FRONTULUI director, Vladimir Perceac (v.). Constructori:
SALVĂRII NAŢIONALE (22 decembrie inginer Dan Duţoiu, şef, Şantierul Nr. 2, Piteşti;
1989 – 9 ianuarie 1990). Structură constituită maiştrii Dumitru Andrei, Dumitru Cîrstea,
ad-hoc, în contextul declanşării evenimentelor Vasile Toma, Constantin Corpţov, Trustul de
revoluţionare din decembrie 1989, având 19 Construcţii Argeş, director, Constantin Olteanu
membri, preşedinte, Doru Mihai Pop (v.). (v.). Beneficiar, Direcţia Comercială a
Modificări ulterioare. Asumarea coordonării Judeţului Argeş, director general, Ion Bădescu
activităţilor cotidiene specifice judeţului Argeş. (v.). Colaborări naţionale şi internaţionale.
Comitete asemănătoare: Piteşti, preşedinte, După 1990, SC Fortuna SA, Piteşti, ulterior,
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

spaţii comerciale privatizate. (G.H.). europene, importante vizite protocolare,


colaborări comunitare. Manageri cunoscuţi:
COMPLEXUL COMERCIAL fondator, Todiriţă Giosanu (v.), Dorin Heroiu,
TRIVALE PITEŞTI (1972 ~). Edificiu Titus Popescu. Activitate subdimensionată
reprezentativ, magazine integrate, având după 1991. (C.D.B).
caracter universal, zona centrală a municipiului
Piteşti (1971 – 1972). Coordonator de proiect: COMPLEXUL MEMORIAL DE
arhitect Mariana Balş, Institutul de Proiectare, RĂZBOI MATEIAŞ (1984 ~). Ansamblu
Argeş, Piteşti, director, Vladimir Perceac (v.). momunental dedicat eroilor din Primul Război
Constructori: inginer şef şantier, Ion Amuzescu Mondial, Valea Mare Pravăţ, Argeş, secţie a
(v.), inginer Ilie Cocoş (v.); maiştrii: Simion Muzeului Municipal Câmpulung. Iniţial,
Nuţă, Ion Stănciulescu, maiştri, Trustul de Mausoleul Mateiaş, ridicat (1928 – 1935), de
Construcţii Argeş, director, Constantin Olteanu Societatea Cultul Eroilor, Filiala Muscel,
(v.). Beneficiar, Direcţia Comercială a iniţiatori, Grigore Grecescu, Florian Nicolescu
Judeţului Argeş, director general, Ion Bădescu (colonei). Arhitecţi: Dumitru Ionescu-Berechet
(v.). Colaborări interne şi internaţionale. După (v.), State Baloşin. Ample lucrări de
1990, SC Trivale SA, Piteşti, ulterior, spaţii consolidare a structurii de rezistenţă,
comerciale privatizate. (G.H.). reabilitare, extindere, amenajare interioară şi
exterioară (1978 – 1984), coordonatori: Manole
COMPLEXUL DE VINIFICAŢIE Bivol (v.), Ion Sîrbu, Ştefan Trâmbaciu (v.),
ŞTEFĂNEŞTI (1969 ~). Secţie distinctă a Petre Popa (v.), Gheorghe Oancea (v.). Proiect
Staţiunii de Cercetare – Dezvoltare general: Valeriu Manu (v.); Spirea Miclea (v.);
Hortiviticolă Ştefăneşti, Argeş, director constructori, unităţi din Câmpulung, Piteşti,
Constantin Budan (v.). Unitate reprezentativă Rucăr. Expoziţie muzeală permanentă,
din România: capacitate proiectată de tematică: Iulian Ilie Rizea (v.), Ionel Batalli,
prelucrare: 350 to struguri/24 de ore; Ştefan Trâmbaciu, Petre Popa, Sevastian Tudor
depozitare: 800 de vagoane produse finite. (v.). Lucrări plastice: Adrian Radu (basorelief);
Arhitect, Valentin Stratu, Trustul Carpaţi, Petre Achitenie (mozaic). Activităţi speciale:
Bucureşti; concepte tehnologice, Todiriţă Institutul de Artă Nicolae Bălcescu, Bucureşti;
Giosanu, Nicolae Hudea, constructor, Intreprinderea Decorativă, Bucureşti, Filmex
Întreprinderea Construcţii-Montaj Nr. 8, Ro, Buftea; agenţi economici din Câmpulung;
Bucureşti. Instalaţii şi utilaje din Franţa, Garnizoana Militară Câmpulung; locuitori ai
Germania, Italia. Determinarea direcţiilor de zonei Muscel. Finanţare comunitară şi de stat.
producţie şi specializare a arealelor Podgoriei Inaugurarea oficială, 24 octombrie 1984.
Ştefăneşti-Argeş, elaborarea şi aplicarea Volume documentare: Petre Popa (1984, 1988,
procedeelor pentru obţinerea vinurilor 2009); Cristache Gheorghe, Ionel Batalli
superioare albe seci, aromate, roşii, vinarsului, (1985). Monumente evocatoare, numeroşi
produselor secundare. Export continental. vizitatori din ţară şi străinătate. (E.I.F.).
Numeroase medalii de aur, concursuri naţionale
şi internaţionale în domeniu. Reuniuni COMPLEXUL OLIMPIC DE ÎNOT
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

PITEŞTI (1984 ~). Edificiu reprezentativ al municipiului Piteşti. La inaugurare: Cupa 23


municipiului Piteşti: bazin pentru înot şi polo August 1984, kaiac-canoe, curse demonstrative,
(50x25 m), bazin pentru copii şi încălzire laureaţi ai Olimpiadei Los Angeles, Statele
competiţii (25x10 m), tribună, instalaţie Unite ale Americii. Primar al municipiului
electronică de cronometraj şi afişaj, vestiare, Piteşti, Manole Bivol (v.), preşedinte, Consiliul
cabinet medical, sală de forţă, aerobic, saună. Judeţean Argeş pentru Educaţie Fizică şi Sport,
Arhitect, Mihai Naum Teodorescu (v.), Gheorghe Creţu (v.). După 1990, management
executant, Trustul de Construcţii Argeş, privat. (N.M.).
director general, Constantin Olteanu (v.), şefi
de şantier, Adrian Chirca (v.), Mircea COMUNITATEA ELENĂ DIN
Georgescu (v.). Soluţii tehnice originale. PITEŞTI (Secolul XVIII ~). Grup etnic al
Investiţie de stat şi comunitară (1982 – 1984), grecilor, stabiliţi în Piteşti după 1716:
primari, Valeriu Nicolescu (v.), Manole Bivol negustori, meşteşugari, mici întreprinzători,
(v.); preşedinte, Consiliul Judeţean Argeş intelectuali. Adepţi ai creştinismului ortodox,
pentru Educaţie Fizică şi Sport, Gheorghe ctitori de aşezăminte religioase, donatori
Creţu (v.). La inaugurare: Trofeul Carpaţi, comunitari. Din 1945, refugiaţi politic,
polo, reuniune internaţională. În apropiere: trei domiciliu, preponderent, la Ştefăneşti, Argeş,
bazine descoperite pentru agrement, plajă, colonie distinctă. Reorganizare instituţională,
anexe. Important centru de pregătire a iunie 1990, Uniunea Elenă din România,
înotătorilor din Argeş şi din loturile naţionale. Filiala Piteşti, 40 de membri. Iniţiatori: Iani
Succese de prestigiu: Larisa Lăcustă (v.), Patticu, Ştefan Ropcea, Gheorghe Ziguli,
Raluca Udroiu (v.), Ioan Gherghel (v.), Mihaela Cenătescu, Eleonora Pană, Spiridon
antrenori, Petre Deac (v.), Gica Deac. Bachide. În 2009, peste 240 de membri şi 100
Administrator actual, Consiliul Local Piteşti. de filoeleni (familii mixte, sponsori, publicişti).
(N.M.). Preşedinţi: Iani Patticu (1990-1994), Mihaela
Cernătescu (1994 ~); vicepreşedinte, Eleonora
COMPLEXUL SPORTIV Pană. Locaţie, strada Sfânta Vineri, Piteşti.
NAŢIONAL BASCOV (1984 ~). Amenajări Activitate civică şi culturală pentru conservarea
specifice pregătirii sporturilor nautice de limbii, istoriei şi tradiţiilor elene. Formaţii
performanţă, desfăşurării competiţiilor artistice proprii, participări la festivaluri
naţionale şi internaţionale la kaiac-canoe, multietnice, expoziţii, momente evocatoare.
practicării agrementului cotidian. Investiţie a Aprecieri publice. (S.P.).
statului. Pistă de concurs, nouă culoare, 1.000
de metri lungime, turn de sosire, tribună, COMUNITATEA EVEREIASCĂ DIN
pontoane, instalaţii de transmisii radio şi PITEŞTI (Secolul XVIII ~). Grup etnic format
televiziune. Numeroase regate continentale. la Piteşti în perioada modernă: negustori, mici
Singura bază sportivă nautică din România întreprinzători, medici, farmacişti, bancheri,
amenajată pe canal escavat. Facilităţi pentru alţi intelectuali. Practicanţi ai cultului mozaic.
haltere, judo, lupte, centru de pregătire a lotului Sinagogă atestată documentar în 1859.
naţional de juniori. Localitate suburbană Amplificarea activităţilor în etapa interbelică:
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Noua Sinagogă (1920-1924), Şcoala Ebraică 1863), Vasile C. (c. 1822-1878), Constantin
(1926-1927), aflate în zona centrală a oraşului, C. (c. 1835-1894), Radu C., inginer (n. 1836),
peste 300 de familii, aproximativ 1.200 de Nicolae C., căpitan (c. 1840-1876). Diverse
membri, publicaţii în limba idiş, manifestări aprecieri publice. (R.O.).
culturale, cimitir, iniţiative politice.
Diminuarea preocupărilor după 1940. CONSILIERATUL ARGEŞ AL
Preşedinţi cunoscuţi: Iosif Löbel, Adolf Weber, MINISTERULUI ARTELOR ŞI
Lică Friedman, Solo Rozenthal, Leopold INFORMAŢIILOR (1944 – 1949).
Schöbel (v.), Osias Iscovici, I. Davidovici. Reprezentanţă specializată a statului, cu
Rabin (1929): Hascal Wechsler. Plecări masive atribuţii privind înfiinţarea, îndrumarea şi
în Israel (1948-1975). Diverse colaborări controlul instituţiilor culturale. Consilieri
comunitare. (S.P.). guvernamentali cunoscuţi: Maria Botoşeneanu,
Mihail Ghiţescu (v.). Structură asemănătoare
COMUNITATEA ITALIENILOR pentru judeţul Muscel. Activitate continuată de
DIN ARGEŞ (~). Secţia Culturală a Comitetului Provizoriu al
Sfatului Popular Regional Argeş. Colaborări
CONCIU, Ion (Secolul XIX). comunitare. (C.G.C.).
Proprietar urban, funcţionar de stat/pitar,
militant politic. Implicat direct în iniţierea, CONSILIUL COORDONATOR
organizarea şi desfăşurarea evenimentelor de la ARGEŞ AL ALIANŢEI DREPTATE ŞI
1848 din Piteşti, Argeş. Jurământ pe Noua ADEVĂR (2004 – 2007). For politic electoral,
Constituţie (Proclamaţia de la Islaz), arderea constituit la nivelul judeţului pe baza
Regulamentului Organic şi a Arhondologiei principiilor înscrise în Protocolul semnat, la
(Condica rangurilor boiereşti), Grădina Bucureşti, de conducerile Partidului Democrat
publică a oraşului. Destituit şi arestat după şi Partidului Naţional Liberal. În Argeş, co-
înfrângerea revoluţiei (13 septembrie 1848), preşedinţi ai Consiliului Alianţei: Ion
judecat, condamnat, întemniţat, Mănăstirea Cârstoiu(v.), Adrian Miuţescu (v.).
Văcăreşti (13 decembrie 1848 – 22 februarie Reprezentări parlamentare, în consiliile
1849). Unionist, secretar al Consiliului judeţean, municipale, orăşeneşti, comunale.
Comunal Urban Piteşti (1859 – 1864). Alte activităţi publice. (D.B.).
Implementarea ideilor modernitaţii naţionale în
Argeş. Recunoaşteri publice. (P.P.). CONSILIUL COORDONATOR
ARGEŞ AL ALIANŢEI PARTIDULUI
CONDEESCU (Secolul XIX ~). SOCIAL DEMOCRAT ŞI PARTIDULUI
Familie tradiţională din Argeş. Mari proprietari CONSERVATOR (2004 ~). For politic local,
funciari, militari, jurişti, funcţionari de stat. înfiinţat conform Protocolului semnat, la
Întinse suprafeţe de teren, case, donaţii civice, Bucureşti, de liderii partidelor amintite.
alte iniţiative cetăţeneşti la: Dobrogostea, Activităţi specifice pe timpul desfăşurării
Merişani, Piteşti, Câmpulung. Mai cunoscuţi: campaniilor electorale din 2004 şi 2008,
Ion C., jurist, subocârmuitor de Argeş (m. referendum-ului privind suspendarea
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

preşedintelui României (19 mai 2007), gospodăreşti, edilitare, financiare, şcolare,


alegerilor prezidenţiale (2009), şedinţelor culturale, sociale, turistice. Aparat propriu:
consiliilor judeţean, municipale, oraşeneşti, direcţii, secţii, birouri, agenţii, funcţionari
comunale. Alte activităţi publice. (D.B.). specializaţi. Locaţie distinctă, folosită anterior
de Consiliul Popular al Judeţului Argeş, zona
CONSILIUL GENERAL AL centrală a municipiului Piteşti/Casa Albă (1969
JUDEŢULUI ARGEŞ (1864 – 1950). Organ – 1970), arhitect, Mircea Ochinciuc, Bucureşti;
deliberativ al administraţiei publice, mandat, constructor, Trustul Carpaţi, Bucureşti;
patru ani, constituit din candidaţii preferaţi de inugurare oficială, 1 iunie 1970. Preşedinţi:
electorat. Primele alegeri: 18 / 30 octombrie Vasile Niţu (v.), Florea Costache (v.), Ion
1864, anterior celor parlamentare (24 – 25 Mihăilescu (v.), Contantin Nicolescu (v.).
noiembrie 1864). Numār de consilieri în raport Colaborări regionale, naţionale şi
de totalul locuitorilor judeţului. Şedinţe anuale internaţionale. Instituţii asemănătoare pentru
(15 octombrie): votarea bugetului; adoptarea municipiile Piteşti, Câmpulung, Curtea de
Regulamentului propriu; stabilirea Delegaţiei/ Argeş; oraşele Costeşti, Mioveni, Ştefăneşti,
Comitetului permanent, prezidat de prefect. Topoloveni; comunele din teritoriul aferent.
Judeţul Argeş în 1864: 660.712 de pogoane; Autonomie locală. Surse bugetare de stat şi din
două oraşe; 216 comune rurale, grupate în venituri proprii. Importante consemnări
plaiul Loviştea şi plăşile Argeş, Cotmeana, documentare. (I.T.B.).
Găleşeşti, Olt, Piteşti, Topolog: 12 mănăstiri;
şapte staţii poştale; 150 383 de locuitori. CONSILIUL JUDEŢEAN ARGEŞ AL
Reglementări privind atribuţiile consiliului: BLOCULUI NAŢIONAL DEMOCRAT (31
1892, 1925 (judeţul, persoana juridică, august 1944 – 12 octombrie 1944). Alianţă
delegaţia permanentă, organ consultativ al politică locală formată din reprezentanţii
prefectului), 1929, 1938, 1940, 1948. Instituţie organizaţiilor Partidului Comunist Român,
asemănătoare pentru judeţul Muscel. Partidului Social Democrat, Partidului Liberal.
Continuarea activitaţii: Sfatul Popular Regional Obiective primordiale conform prevederilor din
Argeş (1950 – 1968). Valoroase consemnări Platforma generală, Bucureşti, 20 iunie 1944:
documentare. (I.T.B.). susţinerea Armistiţiului cu Naţiunile Unite;
aprovizionarea unităţilor militare, participante
CONSILIUL JUDEŢEAN ARGEŞ la eliberarea totală a ţării şi pe Frontul de Vest
(1990 ~). For al administraţiei publice împotriva Germaniei hitleriste; înlocuirea
teritoriale, atribuţii prevăzute în Legea Nr. 69, administraţiilor instalate pe timpul guvernului
din 1991, şi Legea Nr. 21, din 2001. Activitate condus de Ioan/Ion Antonescu (v.), promovarea
preluată de la Primăria Judeţului Argeş (1989 – constituţionalismului, democraţiei, drepturilor
1990). Structură eligibilă periodică: consilieri, şi libertăţilor cetăţeneşti. Repoziţionări
comisii permanente, preşedinte (alegere ulterioare. (P.P.).
uninominală, 2008), vicepreşedinţi, secretar
general. Hotărâri adoptate în şedinţe lunare sau CONSILIUL JUDEŢEAN ARGEŞ AL
extraordinare, cu privire la activităţile BLOCULUI PARTIDELOR DEMOCRATE
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

(25 mai 1946 – 6 noiembrie 1947). Structură Constantin Georgescu; Uniunea Patrioţilor: Ion
politică locală, formată din reprezentanţii Garofoiu (v.), Mihail Baltă (v.), Ion Roncea;
Partidului Comunist Român, Frontului Sindicatele Unite: Stan Arsene (v.), Vasile
Plugarilor, Partidului Naţional Liberal Poiacevschi, Nicolae Voinea; Frontul
Gheorghe Tătărăscu, Partidului Naţional Plugarilor: Nicolae Grigoroiu, Sandu Pavlică,
Ţărănesc Anton Alexandrescu, Partidului Ion Mateescu. Secretar executiv, Mihail Baltă.
Naţional Popular, în vederea câştigării Program de acţiuni în conformitate cu
alegerilor parlamentare din 19 noiembrie 1946. obiectivele Platformei Naţionale, Bucureşti,
Platformă parlamentară, adoptată de forurile 24 septembrie 1944. Iniţiative favorabile
centrale, Bucureşti. Regrupări ulterioare. (P.P.). participării României la războiul antihitlerist,
instaurării guvernului de largă
CONSILIUL JUDEŢEAN / reprezentativitate, înfăptuirii reformei agrare,
REGIONAL ARGEŞ AL FRONTULUI înlocuirii administraţiilor publice anterioare.
DEMOCRAŢIEI POPULARE (1948-1968). (P.P.).
Organ al alianţei electorale teritoriale, format
din delegaţiile structurilor judeţene Argeş sau CONSILIUL JUDEŢEAN ARGEŞ /
Muscel (1948-1950), respectiv, regionale Argeş MUSCEL AL FRONTULUI RENAŞTERII
(1950-1968), reprezentând: Partidul NAŢIONALE (16 decembrie 1938 – 11
Muncitoresc Român, Frontul Plugarilor, septembrie 1940). Structură politică apărută
Partidul Naţional Popular, asociaţiile obşteşti. conform prevederilor Decretului din 16
Întâlniri periodice, birou, preşedinte, decembrie 1938, semnat de regele Carol II (v.),
vicepreşedinte, secretar, membri. Activitate pregătirea instaurării monarhiei autoritare. La
conform Programului Naţional (Bucureşti, 27 judeţe: desfiinţarea tuturor organizaţiilor de
februarie 1948), adaptat, ulterior, strategiilor partid; numirea prefecţilor în calitate de
politice. Coordonarea acţiunilor locale pentru preşedinţi ai Consiliului Frontului Renaşterii
alegerea deputaţilor în Marea Adunare Naţionale, respectiv, Partidului Naţiunii;
Naţională (1948, 1952, 1957, 1961, 1965) şi în escaladarea tensiunilor doctrinare. Prefecţii
sfaturile populare judeţene/regional, raionale, perioadei în Argeş: Petre Cameniţa (colonel),
comunale. După 1968, activitate preluată de Spiridon Emanoil, Alexandru Berea (colonel),
Consiliul Judeţean Argeş al Frontului Unităţii Mihail Georgescu; la Muscel: Matei Velcescu,
Socialiste. Atestări documentare. (P.P.). Ion Alexandru (colonel). Dizolvarea Partidului
Naţiunii, 11 septembrie 1940. Atestări
CONSILIUL JUDEŢEAN ARGEŞ AL documentare: arhive, muzee, colecţii
FRONTULUI NAŢIONAL DEMOCRAT particulare. (P.P.).
(23 octombrie 1944 – 6 martie 1945). Organ al
coaliţiei politice locale, format din lideri CONSILIUL JUDEŢEAN ARGEŞ AL
reprezentând Partidul Comunist Român: FRONTULUI SALVĂRII NAŢIONALE (9
Alexandru Vaida, Petre Năstăsescu (v.), ianuarie 1990 – 15 februarie 1990). Organ al
Constantin Frântu; Partidul Social Democrat: puterii politice şi administraţiei locale de stat,
Traian Novacovici (v.), Ion Betle (v.), constituit pe baza prevederilor Platformei
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

adoptate în Capitală, lider naţional, Ion Iliescu. independente, muncitori, intelectuali, alte
Preşedinte judeţean: Călin Visarion Chirilă (v.); categorii de oameni, fără coloratură politică,
vicepreşedinţi, Vasile Duţă, Ion Eftimie; iar 39, la paritate, organizaţiile partidelor:
secretar, Vasile Duminică. După 15 februarie Naţional Ţărănesc Creştin Democrat, Naţional
1990, activitate continuată de Consiliul Liberal, Mişcarea Ecologistă, Frontului Salvării
Judeţean Provizoriu Argeş de Uniune Naţionale, Liberal Democrat, Democrat,
Naţională. Iniţiative economice, sociale, Unităţii Democratice, Naţional Democrat,
gospodăreşti. (P.P.). Socialist Democrat Român, Democrat
Constituţional, Poporului, Social Democrat
CONSILIUL JUDEŢEAN ARGEŞ AL Român, Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici.
FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE Preşedinte, Călin Visarion Chirilă (v.).
(1968 – 1989). For politic teritorial, Obiective esenţiale: organizarea alegerilor
reprezentând organizaţiile judeţene ale parlamentare pluripartidiste (20 mai 1990);
Partidului Comunist Român, tineretului, relansarea activităţilor economice prin
femeilor, asociaţiilor profesionale şi obşteşti, privatizare; promovarea liberei concurenţe.
oamenilor de ştiinţă, artă, cultură. Plenare Importante atestări documentare. (P.P.).
trimestriale, birou permanent, preşedinte,
vicepreşedinţi, secretar, membri. Atribuţii CONSILIUL JUDEŢEAN ARGEŞ AL
stabilite conform Programului general, SINDICATELOR (1944 – 1989). For
adoptat la Bucureşti, 19 noiembrie 1968, de coordonator al organizaţiilor profesionale
Consiliul Naţional. Implicaţii prevalent locale, constituite în unităţile economice şi
electorale: aprobarea candidaţiilor pentru instituţiile din Argeş-Muscel. Iniţial,
alegerile de deputaţi în Marea Adunare Sindicatele Unite (1944 – 1945), sediu propriu,
Naţională (2 martie 1969 ~ 17 martie 1985) şi strada Ion C. Brătianu, Nr. 19, Piteşti, fondator,
în Consiliul Popular al Judeţului Argeş. Stan Arsene (v.), reprezentate la Congresul
Activităţi asemănătoare în municipiul Piteşti, Confederaţiei Generale a Muncii (Bucureşti, 26
oraşele Câmpulung, Curtea de Argeş, Costeşti, – 30 ianuarie 1945) şi în consiliile judeţene ale
Topoloveni, centrul urban Colibaşi. Încetarea Frontului Naţional Democrat (1944-1945),
existenţei prin Declaraţia şi Programul Frontului Democraţiei Populare (1948-1968),
Frontului Salvării Naţionale, 22 decembrie Frontului Unităţii Socialiste (1968-1989).
1989. Atestări documentare. (P.P.). Pentru etapa 1950 – 1968, Consiliu Regional
Argeş al Sindicatelor. Preşedinţi cunoscuţi:
CONSILIUL JUDEŢEAN Gheorghe Tuiu (v.), Alexandru Popescu (v.),
PROVIZORIU ARGEŞ DE UNIUNE Ion Niţă, Gherghina Buzatu. Activităţi adaptate
NAŢIONALĂ (15 februarie 1990 – 1 vieţii politice şi evoluţiei industriale sau
septembrie 1990). For al puterii politice locale, agricole din teritoriul aferent. Preocupări
înfiinţat ca urmare a redimensionării economice, sociale, culturale, ştiinţifice,
Consiliului Judeţean Argeş al Frontului Salvării sportive. Colaborări naţionale şi internaţionale.
Naţionale, 87 de membri, din care, 48 Patrimoniu distinct: case de cultură, cluburi,
reprezentând gruparea personalităţilor asociaţii, sanatorii. Restructurări esenţiale după
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

1990. (P.P.). (1989 – 1990); Consiliul Provizoriu de Uniune


Naţională (1990 – 1992). Autonomie locală.
CONSILIUL LOCAL MUNICIPAL Importante iniţiative şi decizii comunitare.
CÂMPULUNG (1992 ~). Autoritate Colaborări externe. (I.T.B.).
deliberativă a administraţiei publice, constituită
conform Legii Nr. 69, din 1991, şi Legii Nr. CONSILIUL LOCAL MUNICIPAL
215, din 2001. Format din consilieri, propuşi pe PITEŞTI (1992 ~). Autoritate deliberativă a
liste electorale, în raport cu numărul administraţiei publice, constituită conform
locuitorilor. Mandat pentru patru ani, convocări Legii Nr. 69, din 1991, şi Legii Nr. 215, din
lunare, lucrări în plen şi comisii specializate. 2001. Format din consilieri, propuşi pe liste
Preşedinte de şedinţă. Adoptă hotărâri, electorale, în raport cu numărul locuitorilor.
îndeplinite prin activitatea primarului, biroului Mandat pentru patru ani, convocări lunare,
permanent, funcţionarilor publici, Primăriei lucrări în plen şi comisii specializate.
Câmpulung. Anterior: Sfatul celor 12 pârgari Preşedinte de şedinţă. Adoptă hotărâri,
(1300 – 1831); Sfatul orăşenesc format din îndeplinite prin activitatea primarului, biroului
cinci persoane (1831 – 1864); Consiliul permanent, funcţionarilor publici, Primăriei
comunal (1864 – 1950); Sfatul popular (1950 – Piteşti. Anterior: Sfatul celor 12 pârgari (1388
1968); Consiliul popular (1968 – 1989); – 1831); Sfatul orăşenesc, format din trei
Comitetul Frontului Salvării Naţionale (1989 – persoane (1831 – 1864); Consiliul comunal
1990); Consiliul Provizoriu de Uniune (1864 – 1950); Sfatul popular, pentru început,
Naţională (1990 – 1992). Autonomie locală. 51 de deputaţi (1950 – 1968); Consiliul popular
Importante iniţiative şi decizii comunitare. (1968 – 1989); Comitetul Frontului Salvării
Colaborări externe. (I.T.B.). Naţionale, 28 de membri (1989 – 1990);
Consiliul Provizoriu de Uniune Naţională
CONSILIUL LOCAL MUNICIPAL (1990 – 1992). Autonomie locală. Importante
CURTEA DE ARGEŞ (1992 ~). Autoritate iniţiative şi decizii comunitare. Colaborări
deliberativă a administraţiei publice, constituită externe. (I.T.B.).
conform Legii Nr. 69, din 1991, şi Legii Nr.
215, din 2001. Format din consilieri, propuşi pe CONSILIUL PERSOANELOR
liste electorale, în raport cu numărul VÂRSTNICE ARGEŞ (2004 ~). Structură
locuitorilor. Mandat pentru patru ani, convocări colectivă, activitate obştească, formată din:
lunare, lucrări în plen şi comisii specializate. preşedinţii organizaţiilor judeţene ale
Preşedinte de şedinţă. Adoptă hotărâri, pensionarilor, veteranilor de război, cadrelor
îndeplinite prin activitatea primarului, biroului militare în rezervă şi în retragere; reprezentanţii
permanent, funcţionarilor publici, Primăriei caselor de ajutor reciproc ale pensionarilor;
Curtea de Argeş. Anterior: Sfatul pârgarilor delegaţii asociaţiilor Unirea, Înfrăţirea,
(1369 – 1831); Sfatul orăşenesc (1831 – 1864); Silvicultura, Uniunii Judeţene a Pensionarilor
Consiliul comunal (1864 – 1950); Sfatul Argeş. Preşedinte fondator, Ion Popescu (v.).
popular (1950 – 1968); Consiliul popular (1968 Apărarea intereselor locuitorilor vârstnici în
– 1989); Comitetul Frontului Salvării Naţionale relaţiile cu oficialităţile şi alte foruri publice.
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Locaţie proprie, zona centrală a municipiului superioare şi a codului mirean, colaborarea cu


Piteşti. Colaborări comunitare. (I.T.B.). instituţiile civile specializate. Preşedinţi
cunoscuţi: Gheorghe (protopopul Piteştilor),
CONSILIUL POPULAR AL Ghelasie (arhimandrit), preoţii Anastasie
JUDEŢULUI ARGEŞ (1968 – 1989). Organ Sachelarie, Ion Rizescu, Petre Vintilescu (v.),
deliberativ al puterii de stat, coordonarea Dumitru Popa, Metodie Popescu, Gheorghe
adminisraţiei locale, conform Legii Nr. 57, din Popescu Broşteni, Vasile Chiţu (v.), Marin D.
1968. Deputaţi aleşi pe circumscripţii Preoţescu (v.), Lucian Grigore. Diverse
electorale judeţene, mandat cinci ani, sesiuni exprimări comunitare. (S.P.).
trimestriale, hotărâri. Activitate permanentă:
Comitetul Executiv al Consiliului, preşedinte, CONSTANTIN, Constantin C.
vicepreşedinte, secretar, direcţii, servicii, secţii (Sfârşitul secolului XIX- Prima jumătate a
specializate, funcţionari. Preocupări secolului XX). Mare proprietar funciar din
economice, edilitare, gospodăreşti, financiare, Argeş. Întinse suprafeţe de teren în localitatea
culturale. Locaţii proprii: Palatul Administrativ Tigveni, plasa Argeş, expropriate parţial prin
(1968 – 1970), existent din 1899, arhitect, Legea pentru Reformă Agrară din 23 martei
Dimitrie Maimarolu, astăzi, Muzeul Judeţean 1945, adoptată de guvernul condus de Petru
Argeş; Sediul Politico – Administrativ al Groza. (I.I.Ş).
Judeţului Argeş/Casa Albă (1970 – 1989),
edificat în 1968 – 1970, arhitect, Mircea CONSTANTIN / DULCAN, Dumitru
Ochinciuc, Bucureşti; constructor, Trustul (n. Mârghia, Lunca Corbului, Argeş, 6
Carpaţi, Bucureşti. Preşedinţi cunoscuţi: Petre noiembrie 1938). Medic militar, neurologie si
Duminică (v.), Gheorghe Năstase (v.), Ion psihiatrie, general de brigadă, publicist. Şcoala
Dincă, Vasile Mohanu (v.), Constantin Matei Medie Nr. 1, Piteşti, Argeş (1956), Institutul
(1977 – 1979), Ion Sîrbu (1979 – 1985), Medico-Militar, Bucureşti (1962). Doctorat,
Constantin Zanfir (1985 – 1988), Gheorghe ştiinţe medicale, Bucureşti (1976). Medic,
Catană (v.), Ion Bogdan Băluţă (1989). unităţi militare din Braşov si Bucureşti (1962 –
Activitate continuată de Primăria Judeţului 1971). Şef, Secţia Neuropsihiatrie, Spitalul
Argeş (1989 – 1990). Importante consemnări Militar, Craiova (1971 – 1974), Spitalul Militar
documentare. (I.T.B.). Central, Bucureşti (1974 – 1993). Volume
importante: Acupunctura ştiinţifică modernă
CONSISTORIUL EPARHIAL (1977); Inteligenţa materiei (1981, 1992,
ARGEŞ (1845-1949; 1991 ~ ). Instanţă 2009); Atlas de electroencefalografie (1987);
juridică a Episcopiei Argeşului, având sediul, Medicina naturistă (1988, 1995); Somnul
succesiv, la Piteşti (1845-1849) şi Curtea de raţiunii (2001). Preocupari literare (eseuri):
Argeş (1849-1949; 1991 ~ ). Preşedinte şi Instinct, inteligenţă, geniu in viziunea lui
apărători numiţi de arhiepiscop sau episcopul Lucian Blaga (2004); Gândirea omului
eparhiot. Judecarea neînţelegerilor dintre modern. Culmi si limite (2006); In căutarea
slujitorii eparhiei, pronunţarea în cauze sensului pierdut (2008). Colaborări didactice,
familiale, analiza respectării poruncilor Universitatea Titu Maiorescu, Bucureşti (1993
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

∼). Numeroase studii, articole, interviuri, Stabilit la Piteşti din 1965. Şcoala Pedagogică,
reuniuni ştiinţifice naţionale si internaţionale. Bucureşti (1957), Conservatorul Ciprian
Membru, prestigioase asociaţii profesionale Porumbescu, Bucureşti (1965). Activitate
continentale. Premiul Vasile Conta al didactică permanentă: Liceul Dinu Lipatti,
Academiei Române (1981), alte valoroase Piteşti (1965-2000). Şef catedră, instrumente
recunoaşteri publice în domeniile medicinei şi cu coarde (1970-1990). Interpret, vioară,
socio-psihologiei contemporane. (C.C.). Orchestra Simfonică, Piteşti (1967 – 1987).
Dirijor: Corul Sindicatului Învăţământ, Piteşti
CONSTANTIN, Gheorghe (Secolul (1965 – 1967); opereta copiilor Pasărea
XX). Proprietar funciar, parlamentar. Activitate măiastră, Piteşti (1968 – 1969); orchestrele de
economică specifică zonei piemontane: muzică populară şi de cameră, Liceul Dinu
pomicultură, zootehnie, mică industrie. Deputat Lipatti, Piteşti (1970 – 1980); Orchestra
al regiunii/judeţului Argeş, în Marea Adunare Simfonică, Piteşti (1987 – 1990). Metodist,
Naţională, Circumscripţia Electorală Vedea Inspectoratul Şcolar Judeţean Argeş,
(1961 – 1965; 1965 – 1969), reprezentând responsabil, Cercul pedagogic, muzică (1985-
Frontul Democraţiei Populare. Iniţiative 1990). Asociat, Universitatea din Piteşti (2000-
legislative privind evoluţia localităţilor din 2004). Succese didactice, numeroase premii şi
Platforma Cotmeana, Argeş. Aprecieri publice. diplome, alte aprecieri publice. (L.P.).
(C.D.B.).
CONSTANTINESCU (Secolul XIX ~).
CONSTANTIN ŞERBAN (Secolul Familie tradiţională din Mârghia, Lunca
XVII). Domn al Ţării Româneşti (9 aprilie Corbului, Argeş. Proprietari rurali, funcţionari
1654 – martie 1658). Identificat cu spaţiul publici, cadre didactice, publicişti, sociologi.
argeşean prin proprietăţi funciare, edificii Mai cunoscuţi: Ion C.C. (1888 – 1977), notar,
civile şi eclesiastice, activitate de cancelarie. localităţile Silişteni şi Mârghia, Argeş (1915 –
Înălţarea Bisericii Domneşti Sfântul Gheorghe, 1948); Constantin D.C. (1907 – 1964),
catedrală ortodoxă a oraşului Piteşti (1656), învăţător, Săpata, Argeş; Ion I.C. (n.1926),
menţinerea funcţionalităţii reşedinţei învăţător, şcoli din Mârghia, Urlueni, Pădureţi,
voievodale temporare, edificarea unui palat cu Silişteni, Argeş (1950 – 1986; 1991 – 1996),
dependinţe, curte şi grădină. Ctitor al autor, Monografia Şcolii Mârghia (2006);
Catedralei Patriarhale din Bucureşti, politică Cornel I.C. (v.); Magdalena C.C. (n.1972),
externă flexibilă, confruntări sociale proprii sociolog, manager resurse umane. Importante
etapei feudale invocate. Contribuţii la iniţiative comunitare. Aprecieri publice. (F.P.).
consolidarea urbanistică şi eclesiastică,
spirituală a oraşului Piteşti. Importante atestări CONSTANTINESCU, Amalia, Elena
documentare. (V.N.). (n. Piteşti, Argeş, 25 iulie 1975). Literat,
redactor. Liceul Ion Barbu, Piteşti (1993);
CONSTANTIN, Vasile C. (n. facultăţile de Teologie, Litere, Ştiinţe
Borduşani, Ialomiţa, 25 mai 1939). Profesor Economice, Juridice şi Administrative,
gradul I, muzică, dirijor cor şi orchestră. Universitatea din Piteşti. Versuri. Volume
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

importante: Timpul unei flori (1995); Facultatea de Tehnologia şi Industializarea


Comercianţii de cuvinte (1996); Durere în Lemnului, Braşov. Împuşcat mortal pe timpul
Paradis (2000). Preocupări redacţionale, manifestărilor de stradă antitotalitare din
publicaţiile Shova Şoc, Fundaţia Naţională Braşov. Înhumat, Cimitirul Flămânda,
Speranţa. Premiul special, Concursul naţional Câmpulung. Recunoaştere postumă naţională,
de creaţie literară pentru tineret Mircea Eliade Certificat de Erou-martir Nr. 2607 din 27
(1994), alte aprecieri publice. (M.M.O.). decembrie 1989. Alte aprecieri publice.
(P.R.C.).
CONSTANTINESCU, Cornel (n.
Mârghia, Lunca Corbului, Argeş, 12 iulie CONSTANTINESCU, Dumitru (n.
1953). Sociolog, profesore gradul I, sociologie, Teiu Argeş, 22 martie 1941). Profesor
parlamentar. Liceul Nicolae Bălcescu, Piteşti universitar, economist, Liceul Dinicu Golescu,
(1972), Facultatea de Filosofie, Bucureşti Câmpulung (1965), Academia de Ştiinţe
(1976). Doctorat, sociologie, Bucureşti. Economice, Bucureşti (1970). Doctorat,
Deputat de Argeş în Adunarea Constituantă economie, Bucureşti (1979). Stagiu de
(1990-1992), reprezentând Frontul Salvării perfecţionare, Statele Unite ale Americii
Naţionale. Sociolog, Trustul de Construcţii (1993). Activitatea didactică şi de cercetare
Hidroenergetice, Argeş (1976 – 1977), cadru permanentă, Universitatea din Craiova (1970
didactic, Laboratorul de Orientare Şcolară şi ~). Volume (colaborare): Programarea
Profesională, Piteşti (1977 – 1990), inspector producţiei industriale (1982); Conducerea
şcolar (1990- 1991; 1993 – 1997), inspector operativă a producţiei (1994); Managementul
şcolar general (1991 – 1993). Coordonator, întreprinderii (1997). Studii şi articole în
Centrul de Asistenţă Psihopedagogică Argeş domeniu. Decan, Facultatea de Ştiinţe
(1997 ~). Colaborator permanent, Universitatea Economice, Craiova, director Institutul de
din Piteşti (1998 ~). Volume importante (în Administrare a Întreprinderilor, Filiala Dolj;
colaborare): Sociologia educaţiei (1998); preşedinte, Colegiul de redacţie, Analele
Starea societăţii românesti după 10 ani de Universităţii, Craiova, Seria Ştiinţe
trenziţie (2000); Stereotipuri, reprezentări şi Economice. Colaborator Universitatea din Niş,
identitate socială (2000); Sociologie (2001), Serbia. Contribuţii la evoluţia învăţământului
Sociologie etică şi politică socială (2001). superior românesc în deceniile contemporane.
Numeroase studii şi articole în publicaţii de Aprecieri publice. (I.I.V.).
specialitate. Membru fondator, Asociaţia
Română de Sociologie, membru, Adunarea CONSTANTINESCU, Dumitru M.
Eparhiei Argeşului, alte aprecieri publice. (Costeşti, Argeş, 4 noiembrie 1879 - ?).
(O.M.S.). General de brigadă, infanterie. Şcoala de
Ofiţeri, Bucureşti (1899). Combatant,
CONSTANTINESCU, Costel Campania din 1913 (căpitan), Primul Război
(Mihăeşti, Argeş, 2 iulie 1967 – Braşov, 23 Mondial (colonel, 1917). Activitate de
decembrie 1989). Erou-martir al Revoluţiei comandă: Şef, Statul Major, Comandamentul
române din decembrie 1989. Student, General al Etapelor (1916 – 1923); brigăzile
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

XLVII Infanterie (1923 – 1924) şi XVIII real: Emil Procopiu. Institutor, profesor,
Infanterie (general, 1924). Sef, Statul Major, publicist, animator cultural. Liceul Matei
Inspectoratul 3 Armată (1924 – 1929); Divizia Basarab, Bucureşti (1877). Institutor, Şcoala
1 Infanterie (1929 – 1932), comandamentele Primară Nr. 2, Câmpulung (1882 – 1894),
teritoriale 1 (1932 – 1933) şi 2 (1933). Ordine profesor (1894 ~), director (1895 – 1925).
şi medalii militare româneşti sau străine, alte Fondator: gazeta Vocea Muscelului (1888);
valoroase aprecieri publice. (G.I.N.). Ateneul Urban (1890); Cercul Didactic,
Câmpulung (1900). Membru fondator,
CONSTANTINESCU, Emil I. (n. Societatea de Vânătoare (1890), membru, Liga
Tighina, Basarabia, 19 noiembrie 1939). Culturală, Câmpulung. Volume importante:
Geolog, jurist, înalt demnitar, profesor Monografia Şcolii Primare Numărul 2
universitar. Domiciliu tradiţional, Brăduleţ, Câmpulung (1896), Poetul C. D. Aricescu
Argeş (1940 ~). Şcoala Medie Nr.1, Piteşti (1900). Diverse aprecieri publice. (I.I.B.).
(1956), Universitatea Constantin I.Parhon,
Bucureşti, facultăţile de Drept (1960) şi CONSTANTINESCU, Florian
Geologie – Geografie (1966). Doctorat (Sfârşitul secolului XIX – Prima jumătate a
mineralogie, Bucureşti (1979). Jurist, secolului XX). Proprietar urban, comerciant,
Tribunalul Argeş (1961 – 1962), cadru didactic, parlamentar. Membru marcant, Partidul
Facultatea de Geologie – Geografie, Bucureşti Naţional Liberal, deputat de Argeş (1922-
(1966 ~). Cercetări ştiinţifice în domeniu. 1926). Adept al înnoirii legislaţiei comerciale.
Rector, Universitatea Bucureşti (1990 – 1996). Ales, de drept, în Consiliul de Administraţie,
Fondator: Solidaritatea Universitară (1990); Camera de Comerţ şi Industrie Argeş. Delegat
Alianţa Civică (1990); Convenţia Democratică din partea Federalei Fotin Enescu, la
(1991); Acţiunea Populară (2003). Preşedinte Cooperativele de Producţie şi Consum din
al României (1996 – 2000). Importante Piteşti (1925 ~). Contribuţii la aplicarea
iniţiative naţionale şi internaţionale pentru conceptului Prin noi înşine în Argeş. Aprecieri
admiterea României în NATO şi în Uniunea publice. (J.D.).
Europeană. Primirea, la Bucureşti, a
preşedintelui american, Bill Clinton (1997) şi a CONSTANTINESCU, Florian
Marelui Pontif, Ioan Paul II (1991). Preşedinte, (Secolul XX). Jurist, publicist, manager.
Comisia de monitorizare a alegerilor din Redactor (1914 –1915), director şi proprietar
Senegal (2001). Acţiuni insistente privind (1920 –1924), ziarul Glasul Argeşului, Piteşti.
promovarea economiei de piaţă şi privatizarea Membru, Baroul Argeş. Comentarii, analize,
marilor unităţi economice de stat. Numeroase informaţii, reportaje. Aprecieri publice. (I.I.B.).
volume, studii, articole, interviuri pe diferite
teme. Premiul Academiei Române (1980), alte CONSTANTINESCU, Gheorghe N.
valoroase recunoaşteri publice. (E.H.). (n. Verneşti, Valea Danului, Argeş, 14 iunie
1932). Inginer silvic, manager, demnitar.
CONSTANTINESCU, Emil Procopie Şcoala Medie Nr. 1, Piteşti (1951), Institutul
(Câmpulung, Muscel, 1859 – 1935). Nume Politehnic, Braşov (1956). Doctorat,
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

silvicultură, Braşov (1979). Inginer, Pătroaia, Dâmboviţa, Ciomăgeşti, Argeş;


Întreprinderea Forestieră Petroşani, Hunedoara Întorsura Buzăului, Covasna (1958 – 1967).
(1956 – 1957), şef, Ocolul Silvic, Petroşani Muzeograf, Complexul Muzeal Goleşti (1967 –
(1957 – 1960), şef serviciu, Direcţia Forestieră 1976), şef, Oficiul Judeţean Argeş pentru
Argeş (1960 – 1962), director, Întreprinderea Patrimoniul Cultural Naţional (1976 – 1998)
Forestieră Jiblea, Vâlcea (1962 – 1965), Colaborator, Centrul de Îndrumare, Argeş
vicepreşedinte, Sfatul Popular Raional Vâlcea (1998 – 2008). Organizator de expoziţii, casele
(1965 – 1966). Director general: Trustul de memoriale: Vladimir Streinu (Teiu), George
Exploatare, Transport si Industrializarea Topârceanu (Nămăieşti), Livia Rebreanu
Lemnului, Piteşti (1966 – 1968); Combinatul (Valea Mare, Ştefăneşti), Argeş. Volume
de Exploatare şi Industrializarea Lemnului, importante: Argeş. Ghid turistic al judeţului
Piteşti (1968 – 1974); Centrala Exploatarea (1979, în colaborare); Ceramica din Argeş-
Lemnului, Bucureşti (1974 – 1982). Ministru Muscel (2001); Corbi-Muscel.Monografie
adjunct (1982 – 1984), ministru (1984 – 1990), (2006); Argeş. Dicţionar etnocultural (2006);
Ministerul Economiei Forestiere şi Materialelor Civilizaţia pietrei în arealul etnocultural
de Construcţii, Bucureşti. Gestionarea Argeş-Muscel (2008). Creaţii literare: eseuri,
Programului investiţiilor din economia versuri, proză, memorii. Preocupări
forestieră (1974 – 1990). Membru, redacţionale: Argeş. Cartea Eroilor (1984);
comandamentele centrale pentru construirea Piteşti. Studii de istorie (1986); Poenărei.
Drumului Naţional Transfagaraşan şi a Casei Străbună vatră natală (2004 ~). Numeroase
Poporului, Bucureşti. Reuniuni internaţionale studii, articole, reuniuni ştiinţifice naţionale.
în Africa, Asia, Europa. Vicepreşedinte, Importante aprecieri publice. (M.S.).
Asociaţia Forestierilor din România (1990 ∼),
alte valoroase recunoaşteri publice. (I.D.P.). CONSTANTINESCU/FOTA,
Iacovache (Câmpulung, Muscel 1827 –
CONSTANTINESCU, Gheorghe N. Câmpulung, Muscel, 25 ianuarie 1916). Artist
(Sfârşitul secolului XIX- Prima jumătate a plastic, pictură, profesor. Studii de specialitate,
secolului XX). Mare propietar funciar din atelierele: Antim Ghermano, Theodor Aman
Argeş. Întinse suprafeţe de teren în localitatea (v.), Gheorghe Tattarescu, Nicolae Grigorescu.
Gliganu de Sus, plasa Dâmbovnic, expropriate Activitate didactică, desen şi caligrafie (1874-
parţial prin Legea pentru Reformă Agrară din 1907). Portrete de referinţă: Dr. Jugureanu;
23 martie 1945, adoptată de guvernul condus Episcopul Ghenadie al Argeşului;
de Petru Groza. (I.I.Ş). Judecătorul Iancu Rudeanu; Nicolae
Ştefănescu, fost judeţ al Câmpulungului. Unul
CONSTANTINESCU, Grigore I. (n. dintre cei mai însemnaţi pictori români de la
Poenărei, Corbi, Muscel, 5 august 1933). sfârşitul secolului XIX - începutul secolului
Profesor, om de cultură, publicist. Fiul lui Ioan XX. Lucrări în muzee şi colecţii particulare din
Gh. C. (v.). Liceul Dinicu Golescu, România. Valoroase aprecieri publice. (S.N.).
Câmpulung (1953), Facultatea de Filologie,
Bucureşti (1958). Activitate didactică, şcolile: CONSTANTINESCU, Ioan Cristian
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

(n. Piteşti, Argeş, 22 iulie 1940). Arhitect. raportor şef, Divizia 3 Infanterie (1926 –
Liceul Nicolae Bălcescu, Piteşti (1958), 1928); şef, Biroul Procese – Contravenţii la
Institutul de Arhitectură Ion Mincu, Bucureşti Legea Fondului Naţional al Aviaţiei din cadrul
(1970). Arhitect, Institutul de Proiectare, Iaşi Ministerului Aerului şi Marinei; şef, Secţia I,
(1970 ~). Adept al funcţionalismului. Edificii Serviciul Contencios din Ministerul Apărării
reprezentative : Hală agroalimentară Iaşi Naţionale (1939 – 1940); şef, Serviciul Avize
(1977); Casa Cărţii , Iaşi (1978); Piaţa şi Controale (1941); judecător, Curtea Militară
agroalimentară, Iaşi (1979), Sediul de Casaţie şi Justiţie (1942 – 1944). Prefect al
administrativ Stânca, Botoşani. Membru, Judeţului Muscel (1944). Ordine şi medalii
Uniunea Arhitecţilor din România. Contribuţii militare româneşti, alte importante aprecieri
la diversificarea arhitecturii autohtone în publice. (G.I.N.).
secolul XX. (A.M.).
CONSTANTINESCU, Ion (Secolul
CONSTANTINESCU, Ioan Gh. XX). Jurist, publicist, manager. Patron şi
(Cerbureni, Valea Iaşului, Argeş. 19 noiembrie director, ziarul Glasul Argeşului, Piteşti (1926
1906 – Jilava, Ilfov, 18 / 19 iulie 1959). Preot, – 1929). Analize economice şi edilitare,
proprietar funciar, militant politic anticomunist, declaraţii politice, comentarii, ştiri pe diverse
martir. Seminarul Teologic, Curtea de Argeş teme. Avocat, membru, Baroul Argeş.
(1928). Paroh, Poenărei, Corbi, Muscel (1929 – Importante colaborări comunitare. Aprecieri
1958). Membru (1951 – 1958), Grupul publice. (I.I.B.).
Haiducii Muscelului (v.). Arestat (1958),
torturat de Securitate, judecat, Tribunalul CONSTANTINESCU, Ion N. (Sfârşitul
Militar, Regiunea a II-a, Bucureşti (deplasat la secolului XIX – Prima jumătate a secolului
Piteşti), condamnat la moarte şi confiscarea XX). Mare propietar funciar din Argeş. Întinse
totală a averii. Executat, împreună cu alţi 16 suprafeţe de teren în localitatea Gliganu de Sus,
partizani, Penitenciarul Jilava (18/19 iulie plasa Dâmbovnic, expropriate parţial prin
1959). Studii cu caracter religios, publicate în Legea pentru Reformă Agrară din 23 martie
reviste de profil, reuniuni culturale şi pastorale, 1945, adoptată de guvernul condus de Petru
valea Râului Doamnei. Edificarea Bisericii Groza.(I.I.Ş).
Sfânta Paraschiva, Poenărei, Muscel (1937 –
1943), contribuţie activă la electrificarea CONSTANTINESCU, Jean (n.
satului (1956 – 1958). Cruce memorială, Stroeşti, Muşăteşti, Argeş, 5 martie 1946).
Poenărei, Corbi, Argeş (1998), alte consemnări Inginer electroenergetician, cercetator ştiinţific,
publice antume sau postume. (I.I.P.). manager. Liceul Dinicu Golescu, Câmpulung
(1962), Institutul Politehnic, Bucureşti (1968).
CONSTANTINESCU, Ioan M. Doctorat, sisteme electroenergetice, Bucureşti
(Hârtieşti, Muscel, 17 iunie 1892 - ?). General, (1980). Specializări, Franţa, Statele Unite ale
înalt funcţionar de stat. Combatant, Primul Americii. Cercetător, Institutul de Cercetări
Război Mondial. Subcomisar regal, Consiliul Energetice, Bucureşti (1968 – 1976), şef
de Război, Corpul 2 Armată (1921 – 1923); laborator (1976 – 1986), director general (1992
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

– 2000). Coordonator programe, Consiliul


Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie, Bucureşti CONSTANTINESCU, Maria D. (n.
(1986 – 1990); şef serviciu, consilier, Petreşti, Coşeşti, Argeş, 10 aprilie 1931).
Dispecerul Energetic Naţional, Regia Naţională Inginer mecanic, industrie uşoară, manager.
Electroenergetica, Bucureşti (1990 – 1992). Liceul de Fete, Piteşti (1950), Institutul
Înfiinţarea Autorităţii Naţionale de Politehnic, Iaşi (1956). Activitate productivă:
Reglementare în Domeniul Energiei (1999), Întreprinderea Textila, Piteşti, inginer normator
preşedinte (2004 ∼) şi a Companiei Naţionale şi tehnolog (1956 – 1965), şef serviciu (1965 –
SC Transelectrica SA, Bucureşti (2000). 1969); Combinatul Textil, Piteşti, şef serviciu
Iniţiative privind: modernizarea infrastructurii (1969 – 1973). Specialist, Comisia Economică
Sistemului Energetic Naţional, interconectarea a Judeţului Argeş (1973 – 1981). Director
la reţele similare externe, integrarea în general, Intreprinderea de Stofe Argeşana,
economia de piaţă. Lucrări ştiinţifice publicate Piteşti (1981 – 1990). Articole în reviste de
în ţară şi străinătate. Diverse recunoaşteri specialitate. Contribuţii la evoluţia industriei
publice. (I.D.P.). uşoare din Argeş-Muscel, extinderea exportului
de ţesături în state africane şi asiatice,
CONSTANTINESCU, Maria (n. diversificarea tehnologiilor de fabricaţie pentru
Glodeanu Cârlig, Buzău, 7 septembrie 1951). domeniul enunţat. Aprecieri publice. (I.D.P.).
Profesor universitar, psihologie, publicist.
Stabilită la Piteşti din 1976. Liceul Pedagogic, CONSTANTINESCU, Mircea N. (n.
Constanţa (1971), Facultatea de Filosofie, Câmpulung, Muscel, 21 iunie 1922). Medic,
Bucureşti (1976). Doctorat, psihologie, publicist, colecţionar. Liceul Dinicu Golescu,
Bucureşti. Psiholog, Înteprinderea de Stofe Câmpulung (1941), Facultatea de Medicină,
Argeşana, Piteşti (1976 – 1990), Centrul Bucureşti (1947). Activitate profesională:
Militar Judeţean Argeş (1990 – 2001). circumscripţii sanitare din Poenarii de Muscel
Activitate didactică, Universitatea din Piteşti şi Câmpulung (1947 –1953); şef, Subcentrul de
(2001 ~). Volume importante: Psihologia în Transfuzie Sanguină, Câmpulung, Argeş (1953
România (1984); Profiluri sociologice. Ioan – 1986). Volume importante (în colaborare):
Drăgan; Sociologie, comunicare, societate Staţiunea balneo- climaterică Bughea de Sus
(2001). Numeroase studii, articole reuniuni (1958); Arta plastică la Câmpulung Muscel
ştiinţifice în domeniu. Aprecieri publice. (1978); Casa Memorială George Topârceanu
(O.M.S.). (1979); Câmpulung (1986). Studii, articole,
reuniuni ştiinţifice în domeniile ocrotirii
CONSTANTINESCU, Maria C. sănătăţii, istoriei artelor, medalisticii,
(Sfârşitul secolului XIX – Prima jumătate a cartofiliei. Iniţiative favorabile evoluţiei
secolului XX). Mic industriaş, manager. Patron medicinei şi culturii în perioada postbelică.
fondator, Moara Curtea de Argeş, administraţie Aprecieri publice. (C.C.).
militară germană de ocupaţie (1916 – 1918).
Donator comunitar. Diversificarea profilului CONSTANTINESCU, Nicolae
economic al urbei în etapa enunţată. (T.C.A.). (Sfârşitul secolului XIX- Prima jumătate a
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

secolului XX). Mare proprietar funciar din Câmpulung, Muscel (1929). Avocat, decanul
Argeş. Întinse suprafeţe de teren în localitatea Baroului Muscel (1918~), iniţierea cumpărării,
Leşile, plasa Dâmbovnic, expropriate parţial ca patrimoniu asociativ, a reşedinţei din
prin Legea pentru Reformă Agrară din 23 Staţiunea Carmen Silva, Eforie Sud, Constanţa,
martie 1945, adoptată de guvernul condus de naţionalizată în 1950. Diverse activităţi
Petru Groza. (I.I.Ş). comunitare privind gospodărirea urbană
interbelică. Aprecieri publice. (M.B.).
CONSTANTINESCU, Nicolae Gh.
(Băbana, Argeş, 28 mai 1906 – Salcia, Brăila, CONSTANTINESCU, Panait (Piteşti,
1960). Propietar funciar, Valea Ursului, Argeş, Argeş 1884 – Piteşti, Argeş 15 septembrie
militant politic anticomunist, martir. Adept al 1954). Actor de teatru, mic întreprinzător,
doctrinei naţional – liberale. Arestat (5 august manager cultural. Director fondator, Agenţia
1958), anchetat de Securitate, judecat, Teatrală Piteşti, agreată (1936) de Consiliul
Tribunalul Militar Craiova (deplasat la Piteşti), Comunal Urban, Primărie, Camera de Comerţ
condamnat, zece ani muncă silnică, cinci ani şi Industrie Argeş. Actor, Teatrul de Stat din
interdicţie corecţională şi confiscarea totală a Piteşti (1949 – 1954 ). Roluri de referinţă: Moş
averii. Decedat, Lagărul de Muncă Salcia, Toma (Oameni de azi, Lucia Demetrius);
Brăila. Consemnări memoriale, alte aprecieri Vecinul (Titanic Vals, Tudor Muşatescu);
publice. (I.I.P.). Bucătarul (Slugă la doi stăpâni, Carlo
Goldoni). Decedat, pe scena din Piteşti,
CONSTANTINESCU, Nicolae N. (A interpretând rolul Husein Ben Ali, din Drumul
doua jumătate a secolului XIX – Începutul Soarelui, de Virgil Stoenescu. Diverse
secolului XX). Proprietar urban, înalt aprecieri publice. (I.F.).
funcţionar public, donator comunitar. Primar al
oraşului Piteşti (1885- 1887, 1903), preşedinte, CONSTANTINESCU, Romulus
Consiuliul Comunal Urban. Iniţiative distincte: Constantin S. (Călăraşi, Ialomiţa, 31 mai 1935
elaborarea şi aprobarea Regulamentului – Piteşti, Argeş, 29 septembrie 2007). Artist
pentru funcţionarea Bibliotecii Publice din plastic, grafică, pictură, publicist. Stabilit la
Piteşti (15 martie 1885); finalizarea lucrărilor Piteşti din 1950. Şcoala Medie Tehnică de
la clădirea Primăriei Piteşti (Primăria Veche), Comerţ, Piteşti (1954), Şcoala Populară de
arhitect, Ion N. Socolescu, lansarea invitaţiei Artă, Piteşti (1962). Pictor decorator, Centru de
oficiale (27 octombrie 1886) şi inaugurarea librării, Piteşti. Grafică specială, ilustraţii
clădirii (30 ctombrie 1886), astăzi, Galeria de pentru: ziarul Secera şi ciocanul (1965-1974);
Artă a Muzeului Judeţean Argeş. Aprecieri revista Argeş (1966-2007); micro-albumul
publice antume şi postume. ( T.M.). Piteşti. Cifre, imagini, Braşov (1970); lucrarea
unicat de bibliofilie Argeş. Cartea eroilor
CONSTANTINESCU, Nicolae V. (1984); stema judeţului Argeş (1968, 1992);
(Sfârşitul secolului XIX – Prima jumătate a stema Municipiului Piteşti (1968, 1992).
secolului XX). Jurist, proprietar urban, înalt Numeroase expoziţii, Bucureşti, Râmnicu
funcţionar public. Primar al oraşului Vâlcea, Piteşti (1969-2005). Colaborări cu
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

publicaţii şi edituri din ţară. Preocupări literare: Lubrificaţia cu gaze (1963), Teoria
versuri, memorialistică, eseuri. Importante lubrificaţiei în regim turbulent (1965), Lagăre
aprecieri publice. (S.N.) cu alunecare (1980), Dinamica fluidelor
(1981, 1984, 1987, 1993, în colaborare),
CONSTANTINESCU, Silviu (n. Laminar Viscous Flow (New York, 1995).
Brezoi, Vâlcea, 22 decembrie 1920). Profesor Numeroase studii, articole, analize, publicate în
gradul I, limba română, publicist. Stabilit la reviste de specialitate din ţară sau străinătate.
Piteşti din 1983. Liceul Alexandru Lahovari, Inventator. Preşedinte, Agenţia Spaţială
Râmnicu Vâlcea (1938), Universitatea din Română (2003 - 2009), vicepreşedinte,
Bucureşti. Activitate didactică, Şcoala Coşeşti, Fundaţia Culturală Română (1990-1997),
Argeş (1983 – 1990). Volume importante: membru, importante foruri europene,
Culegere de texte literare pentru analizele colaborări universitare în Statele Unite ale
gramaticale (1970, în colaborare); Mic Americii, Franţa, Belgia. Contribuţii deosebite
dicţionar de cuvinte perechi (1976); Exerciţii privind domeniile cercetării ştiinţifice
de sinteză (1977); Să ne verificăm autohtone de avangardă, implementarea
cunoştinţele de limba română (1982); Analize succeselor româneşti în context european,
gramaticale (1985). Studii, articole, reuniuni consilierea unor programe aferente zonei
ştiinţifice în domeniu. Aprecieri publice. Argeş-Muscel. Premiul Aurel Vlaicu al
(M.M.O.). Academiei Române (1975), alte valoroase
recunoaşteri publice naţionale şi internaţionale.
CONSTANTINESCU, Virgiliu (P.P.).
Niculae G. (Bucureşti, 27 martie 1931 –
Bucureşti, 31 ianuarie 2009). Inginer mecanic, CONŢESCU, Toma D. (Racoviţa,
manager, profesor universitar, diplomat. Muscel, 1813 - ?). Proprietar funciar, ofiţer de
Membru corespondent al Academiei Române carieră, militant politic. Locotenent, Miliţia
(13 noiembrie 1990), membru titular (18 pământeană, (1831 – 1848). Iniţiator şi
decembrie 1991), preşedinte, Academia participant la evenimentele de la 1848, plasa
Română (18 ianuarie 1994 - 16 ianuarie 1998). Argeşel (reşedinţă, Racoviţa de Jos) şi Piteşti:
Originar, ca familie şi domiciliu tradiţional, răzvrătirea clăcaşilor (mai-iunie 1848);
Valea Ursului, Bascov, Argeş. Fiul lui Nicolae jurământ pe Noua Constituţie/Proclamaţia de
Gh. C. (v.). Liceul Gheorghe Lazăr, Bucureşti la Islaz; dezavuarea Regulamentului Organic
(1948), Institutul Politehnic, Bucureşti (1952). şi a Arhondologiei/Condica rangurilor
Doctorat, aerodinamică, Bucureşti (1956), boiereşti, Grădina Publică, Piteşti (septembrie
docent (1974). Activitate didactică: Academia 1848). Adept al rezistenţei militare împotriva
Tehnică Militară (1952-1954); Institutul intervenţiei trupelor străine. Arestat, după
Politehnic, Bucureşti (1954~), rector (1990- înfrângerea revoluţiei (13 septembrie 1848),
1992). Cercetător, Institutul de Mecanică judecat, degradat, întemniţat, Mănăstirea
Aplicată al Academiei Române, Bucureşti Văcăreşti, Bucureşti (1 octombrie 1848 – 4
(1952-1969). Ambasador al României în iunie 1849; 22 iunie – 4 iulie 1849). Susţinător
Belgia (1997-2003). Volume importante: al Uniunii Principatelor Române şi aplicării
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

reformelor din timpul domniei principelui (M.S.).


Alexandru Ioan Cuza (1859-1866). Numeroase
atestări documentare. Aprecieri publice. (R.R.). CORBENI ( ~ ). Comună a judeţului
Argeş, pe râul cu acelaşi nume, formată din
COOPERATIVA DE CREDIT satele: Corbeni, Berindeşti, Bucşăneşti, Oeştii
ARGEŞ (1963-2006). Instituţie/asociaţie Pământeni, Oeştii Ungureni, Poenari, Rotunda,
judeţeană pentru întrajutorarea membrilor Turburea. Suprafaţa: 61,8 km2. Locuitori: 9.496
cooperatori, afiliată Casei Centrale a (1970), 5.768 (2008). Atestare documentară:
Cooperativelor de Credit, Bucureşti. Activităţi Berindeşti (1579); Corbii pe Argeş/Corbeni
specifice în localităţile: Albeştii de Argeş, (1456); Poenari/cetate (1481); Poenari/sat
Aninoasa, Bascov, Boteni, Călineşti, (1543); Turburea (1579); Uieşti/Oeşti (1568).
Câmpulung, Cetăţeni, Corbeni, Costeşti, Curtea Monumente istorice: bisericile: Bucşăneşti
de Argeş, Dârmăneşti, Domneşti, Miroşi, (1747), Corbeni (1743), Oeştii-Pământeni
Oarja, Priboeni, Rociu, Stâlpeni, Stolnici, (1840). Alte instituţii eclesiastice: Corbeni-
Tigveni, Topoloveni, Vedea. Succesiv: Poenari (1882); Oeştii-Ungureni (1897),
Serviciul de Credit, Uniunea Judeţeană a Antoneşti (1941), ctitor, Ioan/Ion Antonescu
Cooperaţiei de Consum, Argeş (1963-1973); (v.), devenită, recent, Biserica Mănăstirii
Comisia Judeţeană de Credit, Argeş (1973- Antoneşti; cruce de piatră: Corbeni (1766).
1990); Casa Teritorială Judeţeană de Credit, Monumente ale eroilor: Bucşăneşti (1979);
Argeş (1990-2000); cooperative intrajudeţene Corbeni (1927). Cea mai veche şcoală (1838);
de credit: Muntenia, Piteşti; Argeşul, Curtea de cămin cultural (1948); bibliotecă publică
Argeş; Piatra Craiului, Câmpulung (2000- (1936). Liceu. Bănci populare: Ţepeş Vodă,
2006 ). Acordarea de surse financiare, Corbeni (1918-1947); Speranţa, Oeşti (1904);
operaţiuni mandatate pentru întreprinderile Cooperativa de producţie şi consum Unirea
partenere, atragerea fondurilor de la populaţie (1925-1929). Zonă forestieră, pomicolă,
prin depozite la termen, carnete de economii, zootehnică. Sediul Antreprizei generale şi
certificate de depozite, alte produse şi servicii serviciilor administrative în timpul amenajării
de ordin economic, social şi cultural. sistemului hidroenergetic Argeşul Mare (v.).
Colaborări comunitare. (C.D.B.). Baraj, lac de acumulare, hidrocentrală Oeşti
(15 Mw). Firme înregistrate: 95 (2009). Mică
CORBEANU, Aurelia (n. 24 octombrie industrie, exploatări forestiere, turism. Căi
1938). Profesor gradul I, limba română, rutiere spre: Piteşti, Curtea de Argeş, Drumul
publicist. Universitatea din Bucureşti (1961). Naţional Transfăgărăşan. Trasee montane.
Activitate didactică, şcoli din Curtea de Argeş. Lucrări monografice: Nicolae Gh. Teodorescu;
Volume importante (proză): Pentru o altfel de Ion Al. Stănescu, Iulian F. Preda. (G.C.).
iubire (roman, 2000); Zâna zânelor şi Andu
dintr-a şasea (2002). Colaborări, revistele CORBI ( ~ ). Comună a judeţului
Ateneu (Bacău), Săgetătorul (Piteşti), Amurg Argeş, pe râul Doamnei, formată din satele:
sentimental, Bucureşti. Premii şi diplome, Corbi, Corbşori, Jgheaburi, Poduri, Poenărei,
literatură pentru copii, alte aprecieri publice. Stăneşti. Suprafaţa: 56,5 km2. Locuitori: 5.082
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

(1970), 4.220 (2008). Atestare documentară:


Cârstianeşti (1452); Corbii de Piatră/Corbi CORBU, Carol (n. Văleni Podgoria,
(1456); Corbşori (1575/1577); Pârâeşti Călineşti, Argeş, 8 februarie 1946). Sportiv de
(1582); Poenărei (1528); Stăneşti (1502). performanţă, atletism, ofiţer de carieră,
Monumente istorice: bisericile: Corbii de manager. Liceul Nicolae Bălcescu, Piteşti
Piatră (XIV), amenajare rupestră, fragmente (1964), Facultatea de Matematică, Piteşti
din fresca originară, cea mai veche pictură din (1967). Legitimat: Şcoala Sportivă, Piteşti
Ţara Românească; Corbi (1830); Stăneşti (1963 – 1965); Clubul Sportiv, Piteşti (1965 –
(1834). Alte instituţii eclesiastice: Poenărei, 1967); Clubul Sportiv Steaua, Bucureşti (1967
construcţie din lemn (1943); Alexandria – 1980). Antrenori: Ion Vorovenci (v.), Elias
(1960); Corbi (1963); Corbşori (1861); Baruch, Ioan Soter. Campion, triplu salt:
Pârâieşti (1816). Cruci de piatră: Corbi (1699, naţional juniori (1965); universitar (1966);
1789, 1838); Corbşori (1804); Poenărei (1660, balcanic (1972); european (~). Component,
1660, 1775, 1790); Stăneşti (XVII, 1724, 1781, Lotul României, olimpiadele de la München,
1785, 1810). Monumente ale eroilor: Corbi Germania (1972), Montreal, Canada (1968).
(1923); Corbşori (1934); Poenărei (1920); Maestru emerit al sportului. Colonel, Clubul
Stăneşti (1935). Cea mai veche şcoală (1838); Steaua, Bucureşti: şef secţie, vicepreşedinte.
cămin cultural (1948); bibliotecă publică Trofee în Muzeul Sportului din Piteşti.
(1936). Banca populară Victoria, Corbi (1941- Valoroase aprecieri publice. (L.V.M.).
1942). Zonă forestieră, pomicolă, zootehnică.
Sărbătoare folclorică, Rapsodia păstorească CORBULEANU, Mihail (Vlădeşti,
(anual, luna mai), Corbi; Muzeul de istorie şi Muscel, 3 iulie 1894 – Bucureşti, 3 iulie 1973).
etnografie Poenărei – străbuna vatră natală; General. Şcoala Militară de Ofiţeri (1913 –
Colecţia de etnografie, carte veche românească 1915). Combatant, Primul Război Mondial.
şi icoane pe sticlă din Corbi. Monumentul Şcoala Specială Saint Cyr, Franţa (1920),
Naum Râmniceanu (v.), Corbi; localizare Academia Militară, Torino, Italia (1926 –
specială. Râpile cu brazi, Poenărei, ultimul 1929). Şef de stat major, Divizia 4 Infanterie
adăpost al luptătorilor din Rezistenţa armată (1937 – 1938); Corpul 10 Armată (1939 –
anticomunistă Haiducii Muscelului (v.). Târg 1940). Ataşat al României la Roma (1940 –
tradiţional anual (29 iunie), Corbi. Firme 1944). Combatant, Al Doilea Război Mondial.
înregistrate: 68 (2009). Mică industrie, Activitate de comandă, diviziile: 13 Infanterie,
exploatări forestiere, artă populară, turism 6 Infanterie, 18 Infanterie (1944 ~ 1945);
rural. Căi rutiere spre: Câmpulung, Curtea de Brigada 18 Infanterie (1944). Înalte ordine şi
Argeş, Piteşti. Trasee montane. Scrieri medalii militare româneşti, alte aprecieri
monografice: Grigore Constantinescu (2006, publice. (G.I.N.).
2008); Constantin Rădulescu-Codin (1921);
Ion N. Andreescu, Ion A. Urecheanu (1971); CORDAŞ, Benone Andrei (Coşeri,
Ion I. Ilinescu (2004); Nicolae Hera, Gheorghe Căteasca, Argeş, 28 iunie 1967 – Bucureşti, 23
Ungureanu (1984). Comună înfrăţită cu decembrie 1989). Erou-martir al Revoluţiei
localitatea Brunoy, Franţa. (G.C.). române din decembrie 1989. Liceul Industrial
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Nr. 8, Piteşti. Caporal, Unitatea Militară 02374, DIN PITEŞTI (1907 – 1929). Organizaţie
Bucureşti. Împuşcat mortal, misiune specială obştească profesională, atribuţii în domeniile
pe Şoseaua Antiaeriană, Bucureşti, 23 economic, financiar, juridic, aferente sistemului
decembrie 1989. Înhumat, Cimitirul Parohiei asocierii mecanicilor din Argeş. Medierea
Coşeri. Recunoaşteri postume naţionale, relaţiilor publice ale membrilor cu: structurile
avansat la gradul de sublocotenent, Certificat administraţiei locale, Camera de Comerţ,
de Erou-martir Nr. 2117, din 16 mai 1991. instituţiile bancare şi legislative. For intern,
(P.R.C.). Comisiunea de Arbitraj: evidenţa
neînţelegerilor dintre persoane, sorocirea
CORDUN, Miron (Priseaca, Olt, 16 proceselor, împăcarea părţilor. Protejarea şi
noiembrie 1935 – Piteşti, Argeş, 10 decembrie stimularea activităţii micilor întreprinzători din
1996). Nume real: Gheorghe Cârstea Piteşti. (T.C.A.).
Nicolescu. Scriitor, funcţionar public, redactor.
Liceul Radu Greceanu, Slatina, Olt (1953), CORTEA, Emilian A. (n. Izvoru,
Şcoala de Activişti Culturali, Bucureşti (1960). Argeş, 27 iunie 1949). Actor de teatru,
Metodist, Casa Creaţiei Populare Argeş, manager. Institutul de Artă Teatrală şi
Centrul de Librării, Piteşti, Biblioteca Cinematografică, Bucureşti, Clasa Constantin
Judeţeană Argeş (1960 ~ 1996), redactor, Moruzan (1971). Actor, Teatrul de Stat din
revistele Argeş şi Calende, Piteşti. Volume Turda (1972-1975), Teatrul Alexandru Davila,
importante, versuri: Curtea Veche (1973); Piteşti (1975 ~), director artistic (2007 ~).
Serbări (1975); Duminica pe drumuri (1978); Roluri de referinţă: Petru, Citadela sfărâmată,
Bacovii. Antologie postumă (1982); Cartea de de Horia Lovinescu; Actorul, Azilul de noapte,
dragoste (1985); Cronică de memorie (1997). de Maxim Gorki; Matias, Matias Gâscanul, de
Alte creaţii publicate în volume colective Moricz Zsamont; Denis, Tartuffe, de Molière;
editate. Membru, Uniunea Scriitorilor din Titi Vasilescu, Vis de dragoste, de Mircea
România. Premiul Uniunii (1973), alte Ştefănescu. Preocupări regizorale. Membru,
aprecieri publice. (M.S.). Uniunea Teatrală din România (1989). Diverse
recunoaşteri publice. (I.F.).
COROJA, Valentin (n. Piteşti, Argeş, 1
martie 1967). Sportiv de performanţă, atletism, COSMA, Ileana C. (n. Ibăneşti, Mureş,
antrenor. Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport, 2 iulie 1931). Profesor gradul I, chimie,
Piteşti (2007). Rezultate semnificative: locul I, publicist. Stabilită la Piteşti din 1967. Liceul
individual sau pe echipe, campionatele Nr. 1 de Fete, Cluj (1950), Universitatea Victor
balcanice de cros (1985, 1988, 1995), pregătit Babeş, Cluj (1955). Activitate didactică: Şcoala
de Ion Dan Betini (v.). Antrenor, Clubul Mănăştur, Cluj (1955 – 1960); Grupul Şcolar
Sportiv Municipal Piteşti (1997 ~). Maestru al de Chimie, Oneşti, Bacău (1960 – 1967);
sportului, alte aprecieri publice. Trofee în Liceul Industrial de Chimie, Piteşti, Argeş
Muzeul Sportului din Piteşti. (L.V.M.). (1967 – 1974); Inspectoratul Şcolar al Judeţului
Argeş (1974 – 1975); Liceul Industrial Nr.4,
CORPORAŢIA MECANICILOR Piteşti (1975 – 1977); Liceul Industrial Nr.8,
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Piteşti (1977 – 1986). Volume didactice


importante: Culegere de probleme şi exerciţii COSTACHE, Gheorghe M. (Curtea de
pentru chimie (1974); Manuale de chimie: Argeş, 5 aprilie 1929 – Piteşti, Argeş, 21
Clasa a IX-a (1978, 1990); Clasa a X-a (1970, septembrie 1991). Inginer horticol, funcţionar
1991). Pregătirea elevilor din Lotul Naţional, de stat, manager, parlamentar. Liceul Ion C.
olimpiadele de la Budapesta (1972), Berlin Brătianu, Piteşti, Argeş (1948), Facultatea de
(1975), Praga (1976, 1977). Colaborări externe, Horticultură, Bucureşti (1951). Doctorat,
Republica Populară Chineză. Aprecieri publice. ştiinţe economice, Bucureşti (1974). Inginer,
(D.I.G.). Sfatul Popular Raional, Găeşti (1951-1953); şef
secţie, vicepreşedinte, Sfatul Popular Raional,
COSMA, Ion (?). Economist, om de Costeşti (1953-1960); şef, Secţia Agrară,
afaceri. Firme: Curtea de Argeş, Piteşti, alte secretar, Comitetul Regional Argeş al
centre urbane din România. Produse Partidului Comunist Român (1960-1968);
alimentare, activitate de import-export, director, Direcţia Agricolă, vicepreşedinte,
operaţiuni bancare. Colaborări comunitare, Consiliul Popular Judeţean, Argeş (1968-1971).
aprecieri publice. (I.M.M.). Director: Întreprinderea Agricolă de Stat
Ştefăneşti, Argeş (1971-1972), Trustul
COSTACHE, Florea M. (n. Izvoru, Întreprinderilor Agricole de Stat, Argeş (1972-
Argeş, 18 iulie 1954). Inginer energetician, 1975). Director adjunct, Direcţia Generală
manager, înalt funcţionar de stat. Liceul pentru Agricultură şi Industrie Alimentară,
Nicolae Bălcescu, Piteşti (1973), Institutul Argeş (1975-1984), director tehnic, inginer
Politehnic, Timişoara (1979). Inginer, Fabrica principal, Întreprinderea Viei şi Vinului, Argeş
de Ceramică, Jimbolia, Timiş (1979 – 1985), (1984-1986), director, Staţiunea de Cercetare
şef laborator, şef secţie, inginer şef, director Pomicolă Argeşelu, Mărăcineni, Argeş (1986).
Studii de eficienţă economică în domeniul
tehnic, Întrprinderea Electrocentrale, Piteşti,
pomiculturii. Importante contribuţii la
Argeş (1985 – 1990). Director, Întrprinderea
dezvoltarea agriculturii din judeţele Argeş,
Judeţeană de Gospodărie Comunală şi
Vâlcea, Olt. Deputat al Regiunii Argeş în
Locativă, Argeş (1990 – 1992). Preşedinte
Marea Adunare Naţională, Circumscripţia
(1992 – 1996), vicepreşedinte (1996 ~),
Electorală Sâmbureşti, reprezentând Frontul
Consiliul Judeţean Argeş. Invenţii şi inovaţii,
Democraţiei Populare (1963-1965). Valoroase
folosirea energiei solare. Studii, analize
recunoaşteri publice. (C.D.B.).
economice şi tehnice, interviuri pe diverse
teme. Coordonator, Programul Judeţean de
COSTACHE, Sava ( Corbeni, Argeş, 3
Investiţii (1992 ~). Iniţiative distincte:
decembrie 1928 – Pitesti, Argeş, 4 februarie
promovarea proiectelor, asigurarea finaţării,
1998). Inginer chimist, manager, parlamentar.
urmărirea edificării Muzeului Judeţean Argeş
Şcoala Tehnică, Bucureşti (1946), Institutul
(extindere) şi a Bibliotecii Judeţene Dinicu
Politehnic, Bucureşti (1950). Inginer,
Golescu, Piteşti, alte activitaţi fundamentale
Combinatul Petrochimic, Borzeşti, Bacău
privind evoluţia zonei Argeş – Muscel.
(1950 – 1958), director general, Rafinăria
Importante aprecieri publice. (I.T.B.).
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Oneşti, Bacău (1958 – 1966). Director 1773), Zorile (XIX). Alte instituţii eclesiastice:
fondator, Combinatul Petrochimic, Piteşti, Broşteni (1878), Lăceni (1878), Pârvu Roşu
Argeş (1966 – 1974). Inginer, Combinatul (1854), Podu Broşteni (1962), Stârci (1852),
Chimic, Işalniţa, Dolj (1974 – 1982), Direcţia Teleşti (1819), Zmei (1927), Zorile/Băseni
Agricolă Argeş (1982 – 1990). Deputat de (1942); cruce de piatră (1850). Monumente ale
Argeş in Marea Adunare Naţională (1969 – eroilor: Costeşti (1937), Podu Broşteni (1938).
1975), reprezentând Frontul Unităţii Socialiste, Cea mai veche şcoală (1838); cămin cultural
senator de Argeş (1990 – 1992), reprezentând (1948); bibliotecă publică (1949). Bănci
Frontul Salvării Naţionale. Promovări populare: Principele Nicolae, Băseni (1913-
investiţionale, comandamente, reuniuni 1947); Sfântul Ion, Broşteni (1924-1947);
ştiinţifice, interviuri, dezbateri legislative, Sfântul Dumitru, Broşteni (1941), Sfinţii
iniţiative comunitare. Contribuţii speciale la Împăraţi Constantin şi Elena, Costeşti (1931-
dezvoltarea industriei chimice româneşti 1946); Sfinţii Voievozi, Costeşti (1907-1947);
contemporane. Confruntat cu primul incendiu Albina, Pârvu Roşu (1929-1946); Sfinţii
de proporţii pe Platforma Industrială Piteşti- Voievozi, Teleşti (1905-1907); cooperative de
Sud. Colaborări economice externe. Importante producţie şi consum: Unirea, Băseni (1946 –
recunoaşteri publice. (G.P.). 1950), Progresul agricol, Costeşti (1935 –
1947). Sediu de Consiliu unic agroindustrial de
COSTESCU, Constantin (Sfârşitul stat şi cooperatist (1974 – 1990), Întreprindere
secolului XIX- Prima jumătate a secolului agricolă de stat (1949 – 1990), Staţiune de
XX). Mare proprietar funciar din Argeş. Întinse maşini agricole (1948 – 1990). Cooperative
suprafeţe de teren în localitatea Costeşti, plasa agricole de producţie (1950 – 1990). Activitate
Teleorman, expropriate parţial prin Legea agroindustrială: cultura cerealelor, zootehnie,
pentru Reformă Agrară din 23 martie 1945, legumicultură, fabrică de scule şi dispozitive.
adoptată de guvernul condus de Petru Groza. Casă de cultură, bibliotecă orăşenească, licee,
(I.I.Ş). şcoli speciale, spital, nod de cale ferată, trasee
feroviare şi rutiere spre Piteşti, Slatina, Roşiorii
COSTEŞTI ( ~ ). Oraş al judeţului de Vede. Târg tradiţional (20 iulie). Firme
Argeş, în Câmpia Înaltă a Piteştiului, adiacentă înregistrate: 239 (2009). Industrie
râului Teleorman, format din: Costeşti, prelucrătoare, filiale ale unor instituţii bancare
Broşteni, Lăceni, Pârvu Roşu, Podu Broşteni, şi financiare, comerţ, turism local. Lucrare
Smei, Stârci. Reşedinţă tradiţonală de plasă monografică: Ştefan Savovici (2002).
(XVIII ~ 1950) şi raion (1950 – 1968). Colaborări externe. (G.C.).
Declarat centru urban în 1968. Suprafaţa: 108,6
km2. Locuitori: 10.279 (1970); 10.856 (2008). COSTINESCU, Silvina (A doua
Atestare documentară: Bălteani/Broşteni jumătate a secolului XIX-Începutul secolului
(1525); Costeşti (1535); Teleşti (1452); XX). Mare proprietar funciar din Argeş.
Broşteni (1501). Monumente istorice: Biserica Întinse suprafeţe de teren în localitatea
din centru (1933), arhitect, Dumitru Ionescu- Budeasa, plasa Piteşti, expropiate parţial prin
Berechet (v.); bisericile de lemn: Teleşti (ante Legea pentru definitivarea Reformei Agrare
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

din 17 iulie 1921, aplicată de guvernul Intreprinderea Forestieră de Exploatare şi


Alexandru Averescu. (I.I.Ş). Transport, Piteşti (1977 – 1985; 1990 – 1994).
Inspector principal, Comitetul de Stat al
COŞEŞTI ( ~ ). Comună a judeţului Planificării, Bucureşti (1985 – 1990). Director,
Argeş, pe Râul Doamnei, formată din satele: Sucursala de Exploatare şi Prelucrarea
Coşeşti, Jupâneşti, Lăpuşani, Leiceşti, Păcioiu, Lemnului, Stâlpeni, Argeş (1994 – 1998);
Petreşti, Priseaca. Suprafaţa: 64,4 km2. director general, SC Elar SA, Piteşti (1998 –
Locuitori: 5.471 (1970); 5.537 (2008). Atestare 2001). Preocupări pentru diversificarea
documentară: Jupâneşti (1541); Petreşti exportului în ţări din Africa, Asia, Europa.
(1494); Lăpuşani (1549); Leiceşti (1549). Eficientizarea transportului forestier,
Biserici: Jupâneşti (1742, construcţie din promovarea economiei de piaţă. Reuniuni
lemn), Lăpuşani (1780), Jupâneşti (1844), ştiinţifice în domeniu. Aprecieri publice.
Petreşti (1775), Coşeşti (1842), Leiceşti (1868), (I.D.P.).
Păcioiu (1851); cruci de piatră: Jupâneşti
(1739, 1739, 1828), Leiceşti (1806). COTĂESCU, Ioan I. (Piteşti, Argeş,
Monumente ale eroilor: Jupâneşti (1922), 29 decembrie 1884 - ?). General, intendenţă.
Leiceşti (1938), Păcioiu (1965), Petreşti Şcoala Superioară de Război, Bucureşti.
(1922). Cea mai veche şcoală (1838); cămine Combatant, Campania din 1913 (locotenent),
culturale: Coşeşti (1933), Jupâneşti (1937), Primul Război Mondial (maior), Al Doilea
Lăpuşani (1966), Leiceşti (1965), Păcioiu Război Mondial (colonel). Activitate de
(1978), Priseaca (1970); bibliotecă publică intendenţă, regimentele: Mihai Viteazul Nr. 6,
(1933). Zonă pomicolă, forestieră, zootehnică. Matei Basarab, Călugăreni Nr. 40; diviziile:
Festivalul ţuicii; târguri anuale (29 iunie, 7-8 10, 2, 6, 9 Infanterie; Corpul 7 Armată;
noiembrie). Firme înregistrate: 103 (2009). Ministerul Apărării Naţionale; Inspectoratul
Ceramică tradiţională, mică industrie, Jandarmeriei Române. General onorific (1946),
prelucrarea lemnului, turism local. Trasee alte aprecieri publice militare. (G.I.N.).
rutiere spre Piteşti, Mioveni, Câmpulung.
Scrieri monografice: Ion Dumitrescu (1976), COTENESCU, Gheorghe (Izvoarele,
Sorin Mazilescu (2006). Colaborări externe- Dâmboviţa, 15 iulie 1886 – Stoeneşti, Argeş,
(G.C.). 12 februarie 1956). Compozitor, psalt, profesor,
preot. Stabilit în Argeş din 1912. Seminarul
COŞLEACĂRĂ, Ion Gh. (n. Nifon Mitripolitul, Bucureşti (1905), Facultatea
Stoeneşti, Muscel, 25 ianuarie 1946). Iniginer, de Teologie, Bucureşti (1910), Conservatorul,
industria lemnului, manager. Liceul Dinicu Bucureşti, Secţia pedagogie (1912). Activitate
Golescu, Câmpulung (1964), Institutul didactică, muzică, seminariile teologice
Politehnic, Braşov (1968). Specializări: Marea Câmpulung Muscel, Curtea de Argeş (1912 ~
Britanie (1997), Statele Unite ale Americii 1940), Cernica (1940). Secretar de redacţie,
(1998). Activitate productivă: şef sector, revista Cultura, editor, Societatea Cântăreţilor
Intreprinderea Forestieră, Stâlpeni, Argeş (1968 Bisericeşti din România (1911). Ctitor, Biserica
– 1977); inginer principal, şef serviciu, Stoeneşti, Muscel. Animator cultural.
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Recitaluri, Ateneul Român, Bucureşti, Iaşi, alte naţionale şi internaţionale. Preşedinte, Filiala
localităţi din ţară (1916-1918). Aprecieri Călăraşi a Societăţii de Ştiinţe Istorice din
publice antume şi postume. (L.P.). România (1998 ~), alte aprecieri publice.
(S.I.C.).
COTENESCU, Ion M. (n. Stoeneşti,
Muscel, 26 mai 1931). Inginer silvic, manager. COTMEANA (~). Comună a judeţului
Şcoala Medie Tehnică Silvică, Timişoara Argeş, pe râul eponim, formată din satele:
(1950), Institutul Politehnic, Braşov (1964). Cotmeana, Bascovele, Buneşti, Costeşti,
Activitate specializată: Ocolul Silvic Rucăr, Dealu Pădurii, Drăgoleşti, Linteşti, Negeşti,
Argeş, inginer (1964), şef ocol (1969-1993); Pieleşti, Sănduleşti, Spiridoni, Ursoaia,
Întreprinderea Forestieră Rucăr, Argeş, şef Vârloveni, Zamfireşti. Suprafaţa: 73,7 km2.
birou (1965-1969). Articole în reviste de Locuitori: 3.446 (1970); 2.072 (2008). Atestare
specialitate. Contribuţii distincte la: corecţia documentară: Cotmeana (1388), Negeşti
formaţiunilor torenţiale din bazinul Valea (1533). Monumente istorice şi de artă:
Caselor, Masivul Mateiaş şi pe Valea Mânăstirea Cotmeana (ante 1385), ctitorie
Dâmboviţei; introducerea culturii puieţilor de domnească, turn-clopotniţă cu cel mai vechi
răşinoase în solarii; împădurirea versanţilor clopot din Ţara Românească; Mânăstirea
cubarului Valea Mare – Rucăr – Podul Bascovele (1695). Biserici: Bărbăteşti (1906),
Dâmboviţei. Aprecieri publice. (I.D.P.). Drăgoleşti (1931), Drăguţeşti (1931), Grajduri
(1795), Linteşti (1895, 1902). Monumente ale
COTENESCU, Paul Mihai I. (n. eroilor: Cotmeana (1965). Cea mai veche
Dragoslavele, Muscel, 21 ianuarie 1947). şcoală (1838); cămin cultural (1948); bibliotecă
Istoric, manager, publicist. Liceul Pedagogic, publică (1960). Zonă forestieră, pomicolă,
Câmpulung, Argeş (1965), Universitatea din zootehnică. Firme înregistrate: 65 (2009).
Bucureşti (1970). Doctorat, istorie, Bucureşti Fabrică de cherestea, pepinieră şi exploatări
(1995). Arhivist, Arhivele Statului Călăraşi silvice, industrie casnică, turism rural. Căi
(1970 – 1976), director, Arhivele Statului, rutiere spre: Piteşti, Râmnicu Vâlcea, Slatina,
Slobozia, Ialomiţa (1976 – 1989), muzeograf, Costeşti. Scriere monografică: Augustus
muzeele judeţene Ialomiţa (1989 – 1990) şi Constantin Bărbulescu, Ioasaf Boiciuc (2004).
Călăraşi (1990 – 1992). Metodist, Casa Colaborări externe. (G.C.).
Corpului Didactic, Călăraşi (1992 – 1995),
profesor, Grupul Şcolar Transporturi Auto, COTMEANA ( ~ ). Râu din vestul
Călăraşi (1995 ~). Volume importante: Istoria judeţului Argeş, obârşie adiacentă cursurilor de
oraşului Feteşti (1973); Monografia oraşului apă Vedea, Vediţa, Cotmeniţa, Teleorman,
Slobozia (1979, în colaborare); Tezaur de integrate piemontului cu acelaşi nume, aflat
documente ialomiţene. 1392 – 1944 (1991, în între Argeş şi Olt. Denumire folosită inclusiv
colaborare); Cartea eroilor din judeţul pentru: comuna Cotmeana; mănăstirea
Călăraşi (2000, în colaborare); Monografia Cotmeana, plasa Cotmeana (reşedinţă, Lunca
Municipiului Călăraşi (2000, în colaborare). Corbului), structură administrativă existentă
Numeroase studii, articole, reuniuni ştiinţifice până în 1950. Consemnări cartografice şi
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

economice, descrieri literare. Cotmeana Horticultură, Bucureşti (1967). Doctorat,


(1890), ziar apărut la Costeşti, Argeş, redactor, ştiinţe agricole, Bucureşti (1997). Cercetător,
G. Simescu. Informaţii, comentarii, ştiri pe şef laborator, Institutul de Cercetare pentru
diverse teme. (I.S.B.). Pomicultură, Piteşti-Mărăcineni, Argeş (1967-
1997). Volume importante (autor, coautor):
COTOLAN, Călin C. Utilizarea substanţelor cu acţiune fiziologică
(Dragoslavele, Argeş, 9 ianuarie 1925 - asupra creşterii şi fructificării pomilor (1988);
Câmpulung, Argeş, 10 octombrie 1974). Metode moderne de cultură a mărului de
Dirijor cor, profesor de muzică, avocat. mare densitate (1997); Memorator Horti-
Nepotul dr. Constantin Roman (v). Învaţă Viticol (1997). Inventator. Numeroase studii şi
cercetări, articole, reuniuni naţionale şi
vioara de la profesorul Ianculescu Crăciun
internaţionale în domeniile tehnologiilor
şi compozitorul Nicolae Lungu. Liceul intensive şi superintensive de cultură a
Dinicu Golescu, Câmpulung şi Sfântul pomilor. Membru, importante asociaţii
Sava, Bucureşti (1945). Facultatea de profesionale, alte aprecieri publice.(C. D. B.).
Drept, Bucureşti (1950). Profesor de
muzică, Rucăr (1948-1965). Avocat, COŢOVANU, Maria D. (Burdujeni,
Câmpulung (1955-1960). Dirijor cor, Rucăr Suceava, 4 februarie 1935 – Piteşti, Argeş, 20
(1948-1965). Înregistrări la Radio alături de mai 1993). Inginer chimist, cercetător ştiinţific
tenorul Valentin Teodorian (1944). Creaţii principal. Stabilită la Piteşti din 1967. Liceul
proprii: 30 Decenbrie (1949), Cântec de de Fete, Suceava (1953), Institutul Politehnic,
muncă (1950), Cântec pentru pace (1951), Iaşi (1958). Inginer tehnolog; şef laborator,
Poemul coral Vasile Tudose (1961), inginer principal, expert, Serviciu Tehnic,
Combinatul Chimic Borzeşti, Bacău (1958 –
Cântecul patriei (1963), Balada codrilor
1967), inginer principal, Serviciul Cercetări,
întineriţi (1964) Volume publicate: Sus pe Combinatul Petrochimic, Piteşti, Argeş (1967 –
deal răsare luna, ESPLA (1955); Cântecul 1974). Cercetător ştiinţific principal, Institutul
plutaşului, ESPLA (1957), Cântăm viaţa de Cercetări Chimice / ICECHIM, Bucureşti,
nouă, volum colectiv, Casa de Creaţie a Laboratorul Piteşti (1975 – 1990). Numeroase
Regiunii Argeş (1963). Premii şi diplome la invenţii brevetate, lucrări publicate în reviste
concursuri şi festivaluri naţionale şi de specialitate, reuniuni ştiinţifice naţionale.
internaţionale. Apreciat animator al vieţii Importante recunoaşteri publice. (E.H.).
muzicale argeşene. (L.P.).
CRĂCIUN, Genţian (n. Ploieşti,
Prahova, 3 martie 1971). Om de afaceri.
COTOROBAI NICHITA, Marcel. (n. Stabilit la Piteşti din 1999. Liceul Tomas
Orhei, Basarabia, 20 octombrie 1937). Inginer Socoleanu, Ploieşti (1991), Facultatea de
horticol, cercetător principal. Stabilit la Piteşti Educaţie Fizică şi Sport, Piteşti (2010). Patron
din 1967. Şcoala Tehnică de Maiştri (1960), fondator Proconfort Mochetex, Ploieşti (1994).
Şcoala Medie (1962), Facultatea de Membru fondator Asociaţia Oamenilor de
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Afaceri. Contribuţii distincte la evoluţia Academia de Ştiinţe Economice, Bucureşti


economiei de piaţă în judeţul Argeş după 1999. (1982). Activitate, Oficiul de Cadastru Argeş
Aprecieri publice. (I.M.M.). (1982 – 1990). Acţionar, importante companii
din Argeş: Geoter Proiect, Computer Stars,
CRĂCIUN, Ion (Ciocăneşti, Călineşti, Piteşti, specializate în software, servicii de
Muscel, 26 octombrie 1933 – Călineşti, Argeş, internet, proiecte pentru geodezie, vânzări de
27 ianuarie 1997). Medic, chirurgie, manager. calculatoare, topografie, alte activităţi
Şcoala Medie Nr. 1, Piteşti, Argeş (1952), specifice. Membru fondator, Asociaţia
Facultatea de Medicină, Bucureşti (1958). Oamenilor de Afaceri, Argeş; membru,
Doctorat, ştiinţe medicale, Bucureşti (1975). Colegiul Director al Camerei de Comerţ şi
Medic, Sanatoriul Valea Iaşului, Argeş (1958 – Industrie Argeş. Colaborări comunitare.
1960), secundariat, Spitalul Clinic Fundeni, Aprecieri publice. (I.M.M.).
Bucureşti (1960 – 1963). Director emblematic,
Spitalul Călineşti, Argeş (1963 – 1996). Studii, CRÂNGEANU, Alina M. (n. Sibiu, 26
articole, interviuri pe teme sanitare, civice, decembrie 1969). Ziarist, economist. Stabilită
culturale. Contribuţii distincte la: extinderea şi la Piteşti din 1985. Liceul CFR, Piteşti (1989),
modernizarea spitalului (blocul operator, Facultatea de Ştiinţe Economice şi
secţiile obstretică – ginecologie, anestezie şi Administrative, Universitatea Piteşti (2005).
terapie intensivă, pediatrie), perfecţionarea Redactor: Curierul de Argeş (1990 – 1992),
tehnicilor chirurgicale, evoluţia localităţii Gazeta de Argeş (1995 – 2000), Curierul zilei
natale. Valoroase recunoaşteri postume: spital (1996 – 1997), Jurnalul de Argeş (2000 –
şi stradă eponime, comuna Călineşti, Argeş, 2001). Redactor-şef, Observator argeşean
alte aprecieri publice. (C.C.). CRĂSAN, (2001 ~). Colaborări, Revista Facultaţii de
Octavian C. (Câmpulung, Muscel, 9 Ştiinţe Economice şi Administrative, Piteşti.
septembrie 1888 - ?). General de brigadă, Analize, comentarii, interviuri, reportaje, ştiri.
cavaler. Combatant: Campania din 1913 Aprecieri publice.. (I.I.B.).
(locotenent), Primul Război Mondial (căpitan).
Activitate de comandă: Centrul de Instrucţie al CREANGĂ, Ion I. ( n. Ciofrângeni,
Cavaleriei (1934); Regimentul 12 Călăraşi Argeş, 20 august 1951). Inginer horticol,
(1934 – 1937); Statul Major al Corpului 3 cercetător, manager. Şcoala Medie Tehnică
Armată (1937 – 1939); Brigada V Cavalerie Horticolă, Curtea de Argeş (1971), Facultatea
(1939). General de brigadă (1939). Director al de Horticultură, Bucureşti (1983). Doctorat,
Cavaleriei (1940). Numeroase planuri ştiinţe agricole, Bucureşti (2004). Inginer,
strategice, ordine şi medalii româneşti, alte analist, expert (1971-1992), director (1992~),
aprecieri publice militare. (G.I.N.). Laboratorul de Agrochimie şi Pedologie /
Oficiul de Studii Pedologice şi
CRĂCIUNESCU, Vernel (n. Buzău, 30 Agrochimice,Piteşti, Argeş. Volume importante
iulie 1957). Economist, om de afaceri. Stabilit (autor, coautor): Agrochimie. Îndrumător
în Piteşti din 1968. Şcoala Medie Nr. 1 Nicolae pentru lucrări practice de laborator şi teren
Bălcescu, Piteşti (1976), Facultatea de Comerţ, (2002); Poluarea cu petrol şi apă sărată a
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

solurilor din judeţul Argeş (2005). Studii,


comunicări, articole, paternitate la teme şi CREŢU, Gheorghe C. (Dobreşti,
programe de cercetare, autohtone sau europene. Argeş, 1880 – Bucureşti, 1956). Preot,
Preocupări didactice, Universitatea din Piteşti predicator militar. Facultatea de Teologie,
(2003~). Membru, prestigioase organizaţii Bucureşti (1906). Preot, Parohia Budişteni,
profesionale, interne şi internaţionale, alte Leordeni, Argeş (1906 – 1916), misiuni
recunoaşteri publice. (C.D.B.). speciale în structurile operaţionale autohtone
din perioada participării României la Primul
CREMENESCU, Gheorghe I. (n. Razboi Mondial (1916 – 1918), ori sedentare
Boţeşti, Argeş, 6 august 1927). Inginer (1919 – 1921). Contribuţii importante la:
agronom, cercetător ştiinţific gradul I, manager. înfiinţarea şcolilor româneşti interbelice din
Liceul Ienăchiţă Văcărescu, Târgovişte (1949), Basarabia; diversificarea serviciilor eclesiastice
Institutul Agronomic Tudor Vladimirescu, de pe câmpurile de luptă; cultivarea
Craiova, Dolj (1954). Doctorat, ştiinţe sentimentului patriotic în unităţile militare
agricole, Bucureşti (1969). Inginer principal: româneşti ale timpului. Recunoaşteri publice
Secţia Agricolă, Raionul Topoloveni (1955- antume si postume. (S.P.).
1956); Centrul Experimental Agricol Oarja,
Argeş (1956-1962). Cercetător, şef laborator CREŢU, Gheorghe C. (n. Cetatea Albă,
(1962-1970), Staţiunea experimentală Agro- Basarabia, 31 mai 1928).Funcţionar de stat,
Hortiviticolă, Ştefăneşti, Argeş. Director, manager sportiv. Stabilit în Argeş din 1951.
Staţiunea Experimentală Agricolă Albota, Liceul Teoretic, Iaşi (1947), stagii de
Argeş (1970-1990).Volume importante (autor, perfecţionare (1950 ~ 1980). Activitate
coautor): Agrotehnica solurilor podzolice din neîntreruptă în domeniul mişcării sportive şi al
nord-vestul Câmpiei Române (1961); Efectul sportului de performanţă:Tecuci, Galaţi (1948 –
îngrăşămintelor, amendamentelor şi 1949); Focşani, Vrancea (1949 – 1951);
lucrărilor solului la grâu şi porumb pe podzol Câmpulung, Argeş (1951 – 1969). Preşedinte,
(1969); Lucrările culturale pe solurile brun Consiliul Judeţean Argeş pentru Educaţie
podzolite din regiunea Argeş (1968); Fizică şi Sport, Piteşti (1969 – 1989). Iniţiative
Lucrările ameliorative pe solurile argilo- şi colaborări pentru: stimularea activităţilor de
iluviale din nordul Câmpiei Române (1972). masă în cadrul Daciadei; amenajarea şi dotarea
Numeroase studii şi cercetări, reuniuni de baze sportive (agrement sau competiţii);
ştiinţifice naţionale şi internaţionale. modernizarea pistei Stadionului 1 Mai/ Nicolae
Reprezentant de seamă al ştiinţei şi practicii Dobrin, Piteşti; atragerea fondurilor de
agronomice pe solurile podzolite şi podzolice. investiţii oportune edificării Bazinului Olimpic
Preocupări didactice, Institutul Pedagogic/ de Înot, Piteşti şi Complexului Nautic, Bascov;
Institutul de Învăţământ Superior, Piteşti înfiinţarea şcolilor şi claselor cu program
(1963-1980), Institutul Agronomic, Bucureşti special (atletism, handbal, lupte, box, fotbal,
(1973-1982). Membru, prestigioase foruri în kaiac-canoe); organizarea, în Argeş, a unor
domeniul agriculturii, alte valoroase reuniuni naţionale, balcanice, europene,
recunoaşteri publice.(C. D. B.). mondiale. Valoroase aprecieri publice. (M.B.).
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Argeşului (1948 – 1958). Arestat (15 august


CREŢU, Nicolae C. ( Dobreşti, Argeş, 1958), torturat de Securitate, judecat,
3 ianuarie 1885 – Râmnicu Vâlcea, 28 mai condamnat la moarte şi confiscarea totală a
1972). Preot, diacon, profesor, funcţionar de averii. Executat (11 iunie 1959), Penitenciarul
stat. Seminarul Central, Bucureşti (1904), Jilava, Ilfov. Consemnări memoriale, alte
Facultatea de Teologie, Bucureşti (1908). aprecieri publice antume sau postume. (I.I.P.).
Doctorat, pedagogie, Berlin (1912). Secretar,
Seminarul Mânăstirii Bistriţa, Vâlcea (1908 – CRISTEA, Dumitru (n. Cerchezu,
1910), diacon, Biserica Sfânta Treime, Craiova Constanţa, 22 august 1948). Profesor
(1912 –1916), administrator, Spitalul Militar de universitar, inginer. Stabilit la Piteşti din 1981.
Zona Interioară Nr. 32, Râmnicu Vâlcea (1916 Liceul Teoretic Mihai Eminescu, Constanţa
– 1918). Activitate didactică, Râmnicu Vâlcea (1966), Facultatea de Mecanică, Braşov (1971),
şi Târgu Mureş (1918 ∼ 1955), inspector Doctorat, mecanică, Universitatea
general, Ministerul Educaţiei Naţionale, Transilvania, Braşov (1993). Inginer,
judeţele Mureş, Odorhei, Ciuc (1922 ∼ 1940). Cooperativa Prestarea, Inspectoratul Judeţean
Volume importante: Problema educaţiei la pentru Controlul Calităţii Produselor,
popoarele vechi (1939), John Dewey ca Constanţa, Dobrogea (1971 – 1981), Cadru
pedagog (1940). Colaborări, revistele: Viaţa didactic, Institutul de Învăţământ
Românească, Învăţatorul, Patria, Neamul Superior/Universitatea din Piteşti (1981 ~).
Nostru, Flacăra. Preşedinte, Asociaţia Director Colegiul Universitar Tehnic (1996 –
Profesorilor din Târgu Mureş (1925 – 1940), 2000), Şef, Catedra Automobile (2000 – 2004).
Preşedinte de Onoare, pe viaţă, al învăţătorilor Conducător de doctorat, Ştiinţe Inginereşti
din Mureş, Odorhei, Ciuc, alte recunoaşteri (2004 ~). Volume importante (în colaborare):
publice. (S.P.). Tractoare (1983), Calculul şi construcţia
instalaţiilor auxiliare pentru automobile
CREŢU, Rudolff S. (n. Iaşi, 10 iulie (1993), Economicitate şi depoluare (1995),
1934). Artist coregraf. Stabilit la Piteşti din Transmisii automate pentru automobile
1963. Autodidact. Balerin: Opera de Stat, Iaşi (1999), Bazele energetice ale agriculturii
(1950 – 1961); Teatrul Muzical, Galaţi (1961 – (2000, autor). Studii, articole, referate publicate
1963), Teatrul Alexandru Davila, Piteşti, Argeş în reviste de specialitate, reuniuni ştiinţifice
(1963 – 1985). Animator cultural: cercuri, naţionale şi internaţionale. Contracte de
cursuri, clase de balet pentru copii şi dans de cercetare. Contribuţii la dezvoltarea
societate, Palatul Culturii, Piteşti, Casa de învăţământului superior tehnic din Piteşti.
Cultură a Sindicatelor, Piteşti. Aprecieri Membru, prestigioase asociaţii profesionale în
publice. (I.F.). domeniu, alte aprecieri publice. (M.C.S.).

CREŢULESCU, Nicolae N. (Cocu, CRISTEA, Gherasim/Gheorghe D.


Argeş,1 februarie 1925 – Jilava, Ilfov, 11 iunie (Munteni-Buzău, Ialomiţa, 14 noiembrie 1914).
1959). Proprietar funciar, militant politic Înalt ierarh al Bisericii Ortodoxe Române,
anticomunist, martir. Partizan, Munţii publicist. Activitate în Argeş-Vâlcea (1975 ~).
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Seminarul Teologic Nifon, Bucureşti (1943). 2009); Bucureşti (1997 ~ 2006); Câmpulung
Facultatea de Teologie, Bucureşti (1948). (2001); Sighişoara (2002); Râmnicu Vâlcea
Stagiu de perfecţionare, Germania. Călugăr (2004); Helsinki, Finlanda (2001). Membru,
(1934 - 1940), tuns în monahism, Mănăstirea Uniunea Artiştilor Plastici din România (2001),
Cernica, Ilfov, sub numele de Gherasim alte aprecieri publice. (S.N.).
(1937), ierodiacon (1940 - 1943), ieromonah
(1943), protosinghel, arhimandrit. Preot, CRISTOCEA, Nicolae Gh. (Dobreşti,
Mănăstrirea Antim, Bucureşti (1943-1952), Argeş, 12 noiembrie 1919 – Bucureşti, 12 iunie
stareţ, Mănăstirea Căldăruşani, Ilfov (1952- 1994). Jurist, militar, funcţionar de stat,
1970), arhiereu vicar, Episcopia Dunării de Jos, manager. Liceul Militar Nicolae Filipescu,
Galaţi, cu titlul Constănţeanul (1970-1975). Mănăstirea Dealu, Târgovişte (1939), Şcoala de
Arhiereu vicar, Episcopia Râmnicului şi Ofiţeri de Artilerie, Timişoara (1941),
Argeşului, cu titlul Piteşteanul (1975-1984), Facultatea de Drept, Bucureşti (1947).
episcop al Râmnicului şi Argeşului (1984- Combatant, Al Doilea Razboi Mondial,
1990), episcop al Râmnicului (1990-2009), fronturile de Est si de Vest (1941 – 1945).
arhiepiscop (22 iunie 2009 ~). Volume Consilier, Ministerul Afacerilor Interne,
importante: Războiul de Independenţă în Bucureşti (1948 – 1975). Sef, Serviciul
documentele Episcopiei Râmnicului şi Economic, Directia Miliţiei Capitalei (1962 –
Argeşului (1977); Istoricul Sfintei Mănăstriri 1966). Activitate didactică şi de comandă,
Govora (1995); Un sfânt printre oameni. Şcolile de Ofiţeri ale Ministerului de Interne,
Sfântul Calinic Cernicanul (1996); Viaţa Băneasa, Bucureşti (1966 – 1975). Colaborări
Sfântului Martir Constantin – Vodă externe, Interpol (1972 – 1975), alte misiuni
Brâncoveanu şi a celor împreună pătimitori speciale. Diverse recunoateri publice. (I.E.C.).
cu Dânsul (2001). Numeroase studii în
revistele: Mitropolia Olteniei, Biserica CRISTOCEA, Spiridon I. (n.
Ortodoxă Română, Almanahul Parohiei Dobreşti, Muscel, 20 ianuarie 1943). Profesor,
Ortodoxe Române din Viena. Ample lucrări de istoric, manager, cadru didactic universitar,
restaurare şi extindere a mănăstirilor păstorite. publicist. Liceul Zinca Golescu, Piteşti (1960),
Reuniuni eparhiale, naţionale şi internaţionale. Universitatea din Bucureşti (1965). Doctorat,
Valoroase recunoaşteri publice. (S.P.). istorie medievală, Bucureşti (1999). Activitate
didactică: Şcola Boţeşti, Argeş (1965 – 1968),
CRISTEA, Marius V. (Piteşti, Argeş, 6 Universitatea din Piteşti (1977 ~). Muzeograf
februarie 1975). Artist plastic, pictură, principal (1968 – 1987), şef secţie (1987 –
profesor. Liceul de Artă Dinu Lipatti, Piteşti 2005), director adjunct (1990 – 2005), director
(1994), Universitatea de Arte Nicolae general (2005 ~), Muzeul Judeţean Argeş.
Grigorescu, Bucureşti, Clasa Simona Runcan Volume importante: Argeş. Dicţionar de
(2001). Activitate didactică: Palatul Copiilor, istorici (2003); Din trecutul marii boierimi
Piteşti (2001 – 2002), Liceul Dimitrie muntene. Marele ban Marius Băjescu (2005);
Bolintineanu, Bucureşti (2002 – 2003). Comuna Leordeni. Judeţul Argeş. File de
Expoziţii personale / de grup: Piteşti (1992 ~ cronică (2007, în colaborare), Câmpulungul
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Muscelului reflectat în Catagrafia din 1838


(2007, în colaborare); Comuna Cicăneşti. CRIVAC, Gheorghe (n. Bârla, Argeş,
Judeţul Argeş. File de istorie (2009, în 17 iulie 1947). Profesor universitar, inginer.
colaborare). Cercetări arheologice: instituţii Liceul Nicolae Bălcescu, Piteşti (1970),
eclesiastice, rezervaţii, curţi domneşti din Facultatea de Mecanică, Institutul Gheorghe
Argeş (1969 ~). Paleograf, editor de Asachi, Iaşi (1976). Doctorat, mecanică,
documente. Numeroase studii, articole, Universitatea Transilvania, Braşov (1999).
comunicări, publicate în reviste de specialitate. Stagii de perfecţionare în state europene.
Reuniuni ştiinţifice naţionale şi internaţionale. Inginer tehnolog, Întreprinderea de
Membru, asociaţii profesionale în domeniu. Autoturisme, Piteşti (1976 – 1980). Activitate
Redactor responsabil, Anuarul Argessis, Piteşti didactică, Institutul de Învăţământ
(VII ~), fondator, Editura Ordessos, Muzeul Superior/Universitatea din Piteşti (1980 ~).
Judeţean Argeş (2007). Contribuţii distincte: Cancelar Senat, Universitatea din Piteşti (2000
organizarea Secţiei de Istorie, diversificarea – 2004), prorector (2004 ~). Volume importante
expoziţiilor tematice, extinderea spaţiului (în colaborare): Fabricarea şi repararea
Muzeului Judeţean Argeş. Diverse aprecieri industrială a autovehiculelor (1985, 1990,
publice. (P.P.). 2001); Recondiţionarea şi economia
reparaţiilor de maşini şi utilaje (1994);
CRIŞCOTĂ, Marin (Bucureşti, 7 iunie Repararea automobilelor (1996);
1905 – Piteşti, Argeş, 2 mai 1982). Medic Conbustibili, lubrifianţi şi materiale speciale
militar, interne, manager. Stabilit definitiv la pentru automobile (1999). Studii, referate,
Piteşti din 1941. Liceul Gheorghe Şincai, comunicări publicate în reviste de specialitate.
Bucureşti (1928), Facultatea de Medicină, Reuniuni ştiinţifice naţionale şi internaţionale.
Bucureşti (1934). Medic, spitalele: Contribuţii distincte la evoluţia învăţământului
Brâncovenesc (1934 – 1937) şi Militar Central, superior din Piteşti. Membru, prestigioase
Bucureşti (1937 – 1938). Şef, Serviciul Sanitar: asociaţii profesionale în domeniu, alte aprecieri
Compania Nr. 16 (1941 – 1942); Regimentul 6 publice. (M.C.S.).
Artilerie, Piteşti (1942 – 1945). Participant la
cel de Al Doilea Război Mondial, fronturile de CROITORU, Dumitru (Ştefăneşti,
Est şi de Vest (1941 – 1945). Şef, Serviciul Boli Argeş, 1 decembrie 1927). Profesor gradul I,
Interne, Spitalul Militar, Piteşti, Argeş (1945 – muzică, dirijor, compozitor. Seminarul
1946). Medic, unităţi în ambulatoriu, Piteşti Teologic, Bucureşti (1947), Conservatorul
(1946 – 1973). Preocupări constante pentru: Ciprian Porumbescu, Bucureşti (1952).
perfecţionarea activităţi sanitare în structurile Activitate didactică, Liceul de Muzică şi Arte
militare autohtone, îngrijirea răniţilor din Plastice Dinu Lipatti, Piteşti, Argeş (1964-
spitalele de campanie, asigurarea tratamentelor 2005), Şcoala Nr. 16, Piteşti (1980-1987).
aferente bolilor profesionale. Reuniuni Dirijor de cor şi orchestră: Sindicatul
ştiinţifice în domeniu, colaborări externe. Învăţământ, Piteşti (1972 – 1977, 1982 –
Ordine şi medalii militare, alte aprecieri 1986); Casa de Cultură, Curtea de Argeş;
publice. (C.C.). Intreprinderea Textila, Piteşti; Căminul Cultural
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Ştefăneşti, Argeş; Ansamblul de Operetă, Economic al Mării Negre. Acreditat,


Piteşti; Orchestra Simfonică şi de Cameră a Conferinţe de presă judeţene, naţionale,
Elevilor, Liceul de Muzică şi Arte Plastice internaţionale. Deplasări externe: Elveţia,
Piteşti (1964). Lucrări corale mixte, Finlanda, Franţa, Turcia, Statele Unite ale
transcripţii, aranjamente pentru formaţiile de Americii. Studii, comunicări, comentarii,
muzică de cameră. Component, Corul Ars apărute în diferite publicaţii. Animator cultural.
Nova, Piteşti, Orchestra Simfonică, Piteşti Aprecieri publice. (I.I.B.).
(vioară, pian). Diplome, premii speciale, alte
aprecieri publice. (L.P.). CUCA ( ~ ). Comună a judeţului
Argeş, pe râul Vedea, formată din satele: Cuca,
CRUCEANĂ, Ion (Mozăceni, Argeş, Bălţata, Bărbălani, Cârceşti, Cotu, Crivăţul,
11 noiembrie 1911 – Piteşti, Argeş, 7 noiembrie Lăunele de Sus, Măcăi, Măneşti, Sineşti,
1999). Publicist, memorialist, folclorist. Liceul Stănicei, Teodoreşti, Valea Cucii, Vonigeasa.
Dr. Constantin Angelescu, Găeşti (1934), Suprafaţa: 49,6 km2. Locuitori: 3.365 (1970),
Facultatea de Litere şi Filosofie, Bucureşti 2.189 (2008). Atestare documentară: Lăunele
(1938). Inspector, Ministerul Finanţelor, (1581). Monumente istorice, bisericile de lemn:
Administraţia Financiară, Argeş (1934-1976). Bărbălani (1790), Cârceşti (1828), Valea Cucii
Volume importante: Pe Argeş în jos, pe un mal (1806). Alte instituţii eclesiastice: Cuca (1895),
frumos (1981); Momente şi figuri argeşene I Măcăi (1896), Sindele (1917), Sineşti (1917),
(1980), II (1990); Pe Argeş în jos. Locuri şi Teodoreşti (1893). Monumente ale eroilor:
legende (1990). Rubrici permanente în presa Cuca (1922), Lăunele de Sus (1939), Măcăi
locală (Carnet argeşean, Civilizaţia ochiului). (1939). Cea mai veche şcoală (1838); cămin
Colaborator, revistele: Argeş (Piteşti), Albina cultural (1948); bibliotecă publică (1962).
(Bucureşti); ziarul România liberă, Bucureşti. Bănci populare: Deşteptarea, Cuca (1908);
Membru fondator, Asociaţia folcloriştilor Buna Vestire, Măcăi (1909); Principele Mihai
argeşeni Constantin Rădulescu-Codin, Piteşti; (1926). Târguri tradiţionale, Duminica
membru, Societatea de Ştiinţe Istorice, Filiala Rusaliilor şi Sfântul Petru. Zonă forestieră,
Piteşti. Comunicări şi referate la sesiunile pomicolă, zootehnică. Firme înregistrate: 26
ştiinţifice ale Academiei Române, muzeelor şi (2009). Mică industrie casnică, activitate de
bibliotecilor din Argeş. Diverse aprecieri prelucrare şi comercializare, turism rural. Căi
publice antume şi postume. (M.S.). rutiere spre Piteşti şi Râmnicu Vâlcea. (G.C.).

CRUCEANĂ, Paul I. (n. Piteşti, Argeş, CUCA ( ~ ). Râu din judeţul Argeş,
21 octombrie 1942). Publicist, memorialist, şapte km lungime, obârşie în masivul Păpuşa
analist politic. Fiul lui Ion Cruceană (v.). Liceul (1178 m). Confluent, râul Bătrâna, izvor în
Zinca Golescu, Piteşti, Universitatea muntele cu acelaşi nume (2341 m). Debite
Constantin I. Parhon, Bucureşti, Universitatea primare pentru Râul Tâgului, unite la nord de
Laval, Quebec, Canada (1997). Intensă Cabana Voina, Muscel. Tabără şcolară
activitate media. Membru, delegaţia României eponimă. Trasee turistice, consemnări
la Adunarea Parlamentară a Consiliului cartografice, descrieri geografice. (I.S.B.).
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Judeţean de Consultanţă Agricolă, Piteşti,


CUCU CIUHAN, Geanina (n. Târgu Argeş. Volume importante (autor, coautor):
Neamţ, Neamţ, 18 septembrie 1971). Profesor Maşini şi instalaţii agricole (2000);
universitar, psihologie, manager. Liceul Horea, Viticultura. Mecanizare (2002); Recomandări
Cloşca şi Crişan, Alba Iulia (1990), practice… în cultura viţei de vie (2002).
Universitatea Babeş – Bolyai, Cluj – Napoca Preocupări didactice, Universitatea din Piteşti
(1995), Doctorat, psihologie, Bucureşti (2000). (2000-2007) şi editoriale (1998-2005).
Activitate didactică, Academia Naţională de Membru, organizaţii profesionale în domeniu.
Educaţie Fizică şi Sport, Bucureşti (1995 – Aprecieri publice. (C.D.B).
1999); Universitatea din Piteşti (1999 ~),
secretar ştiinţific, Facultatea de Istorie, CULOARUL RUCĂR - BRAN ( ~ ).
Filosofie, Jurnalism (2001 – 2004), Decan, Zonă geo – morfologică cu caracter tectonic,
Facultatea de Ştiinţe Socio – Umane, Piteşti peste Carpaţii Meridionali, 30 de km lungime,
(2004 ~). Volume importante: Devierile între munţii Piatra Craiului şi Leaota, unind,
comportamentale la copii (2001); Introducere prin pasul Giuvala (1240 m altitudine), judeţele
în cercetarea psihologică (2003), Educarea Argeş şi Braşov. Drum rutier tradiţional din
copilului cu devieri comportamentale (2003, Ţara Românească spre Transilvania,
în colaborare), Cercetarea calitativă în modernizat în secolul XX. Confruntări militare
psihologie (2005); Eficienţa psihoterapiei în Primul Război Mondial (septembrie –
experenţiale la copilul hiperkinetic: un studiu octombrie 1916). Aşezări şi trasee turistice
de validare (2006). Studii şi articole publicate montane, obiective istorice. (I.S.B.).
în reviste de specialitate. Contribuţii la
dezvoltarea învăţământului universitar din CUMPĂNA ( ~ ). Râu din zona nordică
Piteşti în domeniul psihologiei. Aprecieri a judeţului Argeş, opt km lungime, izvor în
publice. (M.S.). Masivul Făgăraş. Afluent, pârâul Cumpăniţa,
amenajări parţiale. Obârşii ale râului Argeş,
CUJBESCU, Iulian N. (n. Poenărei, debit direct pentru lacul Vidraru, integrat
Corbi, Muscel, 16 iulie 1944). Inginer mecanic, Sistemului Hidroenergetic Argeşul Mare (v.).
funcţionar de stat, manager. Liceul Vlaicu trasee şi puncte turistice montane, consemnări
Vodă, Curtea de Argeş (1966), Institutul cartografice, eponimii literare sau plastice.
Politehnic, Bucureşti (1971). Doctorat, ştiinţe (I.S.B.).
tehnice, Bucureşti (2006). Inginer, Trustul
Staţiunilor de Maşini Agricole, Argeş (1971- CUNCEA, Ovidiu Gabriel I. (n.
1989), inginer şef, Staţiunea de Maşini şi Făgăraş, Braşov, 24 mai 1967). Actor, publicist.
Tractoare, Curtea de Argeş (1989-1991), Domiciliul tradiţional în Piteşti, Argeş (1970
inginer, director compartiment, Direcţia ~). Liceul Zinca Golescu, Piteşti (1983),
Generală de Agricultură şi Industrie Seminarul Teologic, Bucureşti (1989),
Alimentare/Direcţia de Agricultură şi Academia de Teatru şi Film, Bucureşti (1994).
Dezvoltare Rurală (1992-1998). Director Stagii de perfecţionare, Franţa (1996, 1997).
(1998-2005), consilier (2005-2008), Oficiul Doctorat, studii teatrale, Bucureşti (2008).
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Actor, teatrele: Tineretului, Piatra Neamţ; Tribunalul Argeş (1914 –1955), Palatul
Naţional, Bucureşti; Evreiesc, Bucureşti; Lucia Culturii, Piteşti (1955 – 1998), Biblioteca
Sturdza Bulandra, Bucureşti. Colaborări, case Judeţeană Argeş (1955 – 2003). Arhitecţi:
de film, radio, , televiziuni din Capitală. Roluri Eracle Lăzărescu, Arghir Culina. Antreprenori:
de referinţă: Gladiatorul (Merlin, de Tancred Guido Rosazza, E. Sicaru. Ample activităţi
Dorst); Johnny (Nunta cu miliardar, de Dinu publice. (E.H.).
Grigoriu); Scamatorul (Scamatorul din
Brooklyn, de Allen Woody); Cocoşatul nostru CURTEA DE ARBITRAJ
(Farsa Cocoşaţilor, de Anton Pann); Hunen COMERCIAL PITEŞTI (1993 ~).
(Dibuk, de Anski). Colaborări didactice, şcoli Departament specializat al Camerei de Comerţ
şi fundaţii din Giurgiu şi Bucureşti. Volum şi Industrie Argeş, numit, iniţial, Comisia de
Important: Teatralitatea liturghiei ortodoxe Arbitraj Comercial (1993 – 2001). Medierea
(2008). Membru, Uniunea Teatrală din neînţelegerilor dintre agenţii economici aflaţi
România, alte aprecieri publice. (I.F.). în evidenţa Camerei, apărarea intereselor
acestora în cauze interne sau externe,
CURCĂ, Gheorghe (Secolul XX). promovarea legislaţiei specifice economiei de
Proprietar funciar, parlamentar. Deputat de piaţă, stimularea iniţiativei particulare.
Argeş (1939-1940), reprezentând Frontul Preşedinţi (succesiv): Leonard Bădescu, Sorin
Renaşterii Naţionale, Categoria Agricultură şi Vişinescu, Sevastiţa Cerbureanu. Colaborări
Muncă Manuală, Circumscripţia Ţinutului comunitare. (I.T.B.).
Bucegi, reşedinţă Bucureşti, delimitată prin
legislaţia regelui Carol II (v.). Anterior, adept al CURTEA DE ARGEŞ (Secolul XIII ~).
politicii naţional-ţărăniste. Iniţiative favorabile Localitate urbană tradiţională, pe râul Argeş.
evoluţiei economiei interbelice. (R.R.). Reşedinţă a Ţării Româneşti (1310 – 1330,
1369 – 1396), judeţului Argeş (XIV – 1783),
CURTEA DE APEL PITEŞTI (1993 plăşii Curtea de Argeş (XVIII – 1950),
~). Instituţie specializată a Ministerului Justiţei, raionului eponim (1950 – 1968). Municipiu
competenţe în judeţele Argeş şi Vâlcea. (1995). Suprafaţa: 69,5Km2. Locuitori: 18.663
Atribuţii de control privind hotărârile (1970), 32.978 (2008). Atestare documentară
pronunţate prin: Tribunalul Argeş; Tribunalul scrisă (1336). Sediul primei mitropolii a
Vâlcea; Tribunalul Comercial Argeş; Munteniei (1359) şi al Episcopiei Argeşului
judecătoriile: Piteşti, Câmpulung, Curtea de (1868 ~). Monumente istorice, bisericile:
Argeş, Costeşti, Topoloveni (Argeş), Râmnicu Sfântul Nicolae Domnesc (1352), ctitorie a
Vâlcea, Drăgăşani, Horezu, Brezoi, Bălceşti Basarabilor (v.); Sân Nicoară (~ 1350);
(Vâlcea). Primă instanţă şi instaţă de apel în Mănăstirea Curtea de Argeş (1517), ctitorie a
cauzele prevăzute de lege. Preşedinţi: Nicolae lui Neagoe Basarab (v.), necropolă voievodală
Marcel Onciulescu (fondator), Dănuţ Cornoiu, şi regală; Olari (XVII); Sfinţii Îngeri (1717);
Cornelia Gheorghe Sorescu (v.), Mirela Flămânzeşti (1752); Drujeşti (1795); Botuşari
Popescu. Locaţie proprie, edificiu reprezentativ (1819). Alte instituţii eclesiastice: Noapteş
al municipiului Piteşti, folosit anterior de (1810 ~), Drujeşti (1912), Sfântul Gheorghe
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

(1936), Capul Dealului (1952); cruci de piatră: reşedinţă oficială, de primii voievozi ai
1661, XVII-XVIII, 1796, 1842, 1852. Munteniei: Seneslau (v.), Tihomir (v.), Basarab
Monumente ale eroilor: (1920, 2006). Şcoli I Întemeietorul (v.), Nicolae Alexandru Basarab
religioase şi civile (XIX ~); casă de cultură (v.). Redimensionată în 1340. Incintă
(1957); bibliotecă publică (1950); muzeu dreptunghiulară vizitabilă, ziduri exterioare,
(istorie, artă); Casa Norocea. Clădiri specifice case domneşti, biserică, poartă de intrare.
(XVIII), spital, unităţi militare, judecătorie, Sediul principalelor instituţii ale Capitalei
pompieri. Rezervaţie de arhitectură şi artă statului feudal românesc în perioadele: 1310 ~
medievală în aer liber, Mănăstirea Curtea de 1330; 1369 – 1396. Numeroase atestări
Argeş, bisericile de lemn din: Drăganu-Olteni documentare. Cercetări ştiinţifice sistematizate
şi Podu Broşteni, Argeş; Palanga (Vâlcea). începând din secolul XIX, importante studii,
Bănci populare: Curtea de Argeş (1919-1930); articole, comunicări, volume semnate de autori
Mihail Enescu (1927); Banca Comercială consacraţi: Grigore Ionescu (1940); Victor
(1930); Unirea Argeşenilor (1923); Brătulescu (1941); Neagoe Manole (1968);
Cooperativa de producţie şi consum Munţii Nicolae Constantinescu (1984). Astăzi, sit
Argeşului (1940-1947). Asociaţie economică arheologic şi artistic al Muzeului Municipal
intercooperatistă pomicultură (1971-1990), Curtea de Argeş. (I.E.F.).
sediu de Consiliu unic agroindustrial de stat şi
cooperatist (1974-1990); Întreprindere agricolă CURTEA DOMNEASCĂ DE LA
de stat (1949-1990), Staţiune de maşini CÂMPULUNG (Secolul XIV ~). Ansamblu
agricole (1948-1990). Târguri anuale (15 arhitectonic medieval, edificat şi folosit, ca
august, 26-27 octombrie). Firme înregistrate: reşedinţă oficială, de domnii Ţării Româneşti:
1.438 (2009). Industrie: hidroenergie, Sediul Basarab I Întemeietorul (v.), Nicolae Alexandru
central, Hidroelectrica SA, centralele Basarab (v.), Matei Basarab (v.). Sediul
hidroelectrice Noapteş (15,4 MW) şi Curtea de principalelor instituţii ale Capitalei statului
Argeş (7,7 MW); electrotehnică; prelucrarea feudal în etapa 1330 – 1369. Refaceri,
lemnului; confecţii. Ateliere meşteşugăreşti, extinderi, restaurări începând din veacul XVII.
artă populară. Instituţii bancare şi financiare, Astăzi, complex istoric vizitabil al Mănăstirii
alte exprimări economice contemporane. Staţie Negru Vodă: biserica voievodală, turnul
de cale ferată. Trasee rutiere spre: Piteşti, clopotniţei, case domneşti, paraclis, chilii.
Râmnicu Vâlcea, Drumul Naţional Cercetări ştiinţifice sistematizate, iniţiate în
Transfăgărăşan. Turism. Lucrări monografice: secolul XIX, amenajări muzeistice, numeroase
Grigore Ionescu (1940); Pavel Chihaia (1974); atestări documentare. (I.E.F.).
Nicolae Moisescu (1998); Valerian Marinescu
(1999). Relaţii externe cu oraşe din Europa CVARTETUL DIN PITEŞTI (1913 ~
Centrală şi de Vest. (G.C.). 1928). Fromaţie instrumentală de muzică de
cameră. Fondatori: profesorii Remus Macarie
CURTEA DOMNEASCĂ DE LA (v), Constantin Albu (v); institutorii: George
ARGEŞ (Secolul XIII ~). Complex Ştefănescu-Delar, Gheorghe Nuţu. Activitate
arhitectonic medieval, edificat şi folosit, ca întreruptă în timpul Primului Război Mondial.
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Instrumente construite de lutierul Remus 1934). Formaţie instrumentală de muzică de


Macarie. După 1925, formule modificate, cameră, constituită din: Traian Serafim,
colaboratori: Nicolescu, Nicolae N. Bobancu Alexandru Petrescu, Nicolae N. Bobancu (v.),
(v.), dr. Pănescu, Alexandru Petrescu, Traian vioară; Gheorghe Nuţu, violă; Constantin Albu
Serafim, Tănase Ştefănescu. Menţionat în (v.), violoncel. Repertoriu variat, piese de mare
Cronica Argeşului, Anul I, Nr. 2 din 1927. În virtuozitate din creaţia universală. Concerte
1928 se trasformă în cvintet. (L.P.). periodice. În 1934 se transformă în sextet.
(L.P.).
CVINTETUL DIN PITEŞTI (1928 -
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

BIBLIOGRAFIE SPECIALĂ
 ***Arhive. Direcţia Judeţeană Argeş a Arhivelor Naţionale, Piteşti;
 ***Colecţia revistei Argeş, Piteşti (1966 ~), Biblioteca Judeţeană Dinicu
Golescu Argeş;
 ***Colecţia ziarului Presa, Piteşti ( - 1948), Biblioteca Judeţeană Dinicu
Golescu Argeş, Piteşti;
 ***Colecţia ziarului Secera şi Ciocanul, Piteşti (1951-1989), Biblioteca
Judeţeană Dinicu Golescu Argeş;
 ***Roumanie. Esquisse encyclopédique, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică,
Bucureşti, 1980;
 ***Who's who în România, Ediţie Princeps, Editura Pegasus_Press,
Bucureşti, 2002.
 Alessandru, C., Dicţionar geografic al judeţului Muscel, Editura Socec,
Bucureşti, 1893;
 Alexandrescu, Constantin, Anton, Ion, Băcanu, Ion, Bădălan, Ilie, Ciobanu,
Ion, Costache, Gheorghe, Diaconu, Gheorghe, Dicu, Ion, Florea, Stan, Ilie,
Silviu, Ionescu, Alexandrina, Iosifescu, Gheorghe, Manu, Valeriu, Mavrodin,
Teodor, Novac, Vasile, Postolache, Ion, Rizea, Iulian, Stancu, Radu,
Argeş.Monografie, Editura Sport-Turism, Bucureşti, 1980;
 Anghel, Ion C., Tudor, Valeriu, Petrescu, Lucian, Diplomaţi ai României,
Asociaţia Ambasadorilor şi Diplomaţilor de Carieră din România, Ediţia a II-a,
revăzută şi adaugită, Bucureşti, 2008;
 Arc peste timp, Editura Paralela 45, Piteşti, 2006;
 Aricescu, Constantin D., Memoriile mele, Editura Profile, Bucureşti, 2002;
 Athanasiu, Ioan Gh, Vasilescu, Ioan A., Anuarul oraşului Piteşti, Curtea de
Argeş şi al judeţului Argeş, Tipografia Liga Poporului, Piteşti, 1925;
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

 Baciu, Dumitru, Lumini muscelene, Editura Sport-Turism, Bucureşti, 1980;


 Baranga, Ilie, Dicţionarul presei argeşene, Editura Tritonic, Bucureşti, 2003;
Ediţia a II-a, Bucureşti, Editura Domina ®, 2005;
 Barbosa, Octavian, Dicţionarul artiştilor români contemporani, Editura
Meridiane, Bucureşti, 1976;
 Boalcă, Ion, File din istoria oraşului Topoloveni Argeş, Editura Argeş-Press,
Piteşti, 1996;
 Brătulescu, Victor, Dascălii de zugravi Ioan şi Mincu de la Râmnic şi Argeş,
în Mitropolia Olteniei, anul 1963, nr. 11-12;
 Catalogul Galeriei Naţionale: Pictura secolului XIX, Muzeul de Artă al
Republicii Socialiste România, Bucureşti, 1975
 Căpitanu, Dumitru, Teatrul „Alexandru Davila”. Douăzeci de ani de
activitate, Intreprinderea Poligrafică 13 Decembrie 1918, Bucureşti, 1969;
 Chiroşca, Mihaela ş.a., Dicţionarul specialiştilor. Un „Who's who” în ştiinţă
şi tehnică, Editura Tehnică, Bucureşti, I, 1996; II, 1998;
 Ciochină, Nadia, Născuţi pentru onoare, Editura Smeoreanu, Piteşti, 2006;
 Constantinescu, Grigore, Argeş. Dicţionar etnocultural, Editura Alean,
Piteşti, 2006;
 Cristocea, Spiridon I., Argeş. Dicţionar de istorici, Muzeul Judeţean Argeş,
Editura Tiparg, Piteşti, 2003;
 Cruceană, Ion, Momente şi figuri argeşene, I, Palatul Culturii Piteşti,
Intreprinderea Poligrafică Filaret, Bucureşti, 1980;
 Deac, Mircea, 250 de pictori români (1890-1945), Editura Medro, Bucureşti,
2003;
 Diaconovici, Cornel, Enciclopedia română, I, 1898; II, 1900; III, 1904,
Editura şi tiparul lui W. Krafft, Sibiu;
 Dicţionar enciclopedic, I, 1993, II, 1996, III, 1999, IV, 2001, V, 2004, VI,
2006, Editura Enciclopedică, Bucureşti;
 Dinu, Ion M., Oameni de seamă ai Argeşului de ieri şi de azi, Editura Tiparg,
Piteşti, 2004;
 Dinu, Ion M., Figuri de dascăli argeşeni, I, Complexul Muzeal Goleşti,
Tipografia Argeş SA Piteşti, 1991; II, Editura Paralela 45, Piteşti, 2001;
 Doagă, Alexandru, Mihalache, Dumitru, Anton, Ion, Bădălan, Ilie, Localităţile
judeţului Argeş, Tipografia Argeş, Piteşti, 1971;
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

 Drăguţ, Vasile, Dicţionar enciclopedic de artă medievală românească, Editura


Vremea, Bucureşti, 2000;
 Dumitraşcu, Jean, Parlamentarii de Argeş. Trecut şi prezent, Editura Tiparg,
Piteşti, 2000;
 Enciclopedia artiştilor români contemporani, Editura Arc, Bucureşti, 2000;
 Enciclopedia marilor personalităţi, I, 1999, II, 2000, III, 2001, IV, 2003, V,
2003, VI, 2004, Editura Geneze, Bucureşti;
 Firoiu, Vili, Biografii în bronz şi marmură. Argeşeni, oameni de seamă ai
patriei, Comitetul Judeţean pentru Cultură şi Educaţie Socialistă Argeş,
Tipografia Argeş, Piteşti, 1972;
 Franţescu, Gh. M., Câteva pagini din trecutul Şcoalei Primare Domneşti azi
Şcoala Primară de Băieţi No.1 „Nicolae Simonide” din Piteşti cu ocazia
împlinirei a 103 ani de la înfiinţare 1833-1936, Tipografia Artistica P. Mitu,
Piteşti, 1936;
 Furtună, Vlad, Anuarul general al oraşului Piteşti şi judeţului Argeş, Editura
ziarului Presa, Piteşti, 1936;
 Gusti, Dimitrie (coord.), Enciclopedia României, I, 1938, II, 1938, III, 1938,
IV, 1943, Imprimeria Naţională, Bucureşti;
 Hara-Bucur, Ion C., Monografia comunei Berevoieşti-Muscel, Editura
Tehnică, Bucureşti, 1996;
 Ionescu, Zicu, Cîrstea, Remus Petre, Martiri argeşeni şi musceleni 1939-1989,
Editura Tiparg, Piteşti, 2006;
 Lahovari, George Ioan, Dicţionarul geografic al judeţului Argeş, Bucureşti,
1888;
 Lahovari, George Ioan, Brătianu, C. I., Tocilescu, Grigore G., Marele
dicţionar geografic al României. Alcătuit şi prelucrat după dicţionarele
parţiale pe judeţe, I, 1898-1902, II, 1899, III, 1899, IV, 1899, V, 1899, Editura
Socec, Bucureşti;
 Leonăchescu, Nicolae, Deputaţii de Argeş-O istorie politică,I,II,III,IV,V,
Argeşul, Piteşti, 23 septembrie-4/5 octombrie 1997;
 Marinescu, Valeriu, Monografia aşezării Argeşului Curtea de Argeş, Editura
Europroduct, Piteşti, 1999;
 Mavrodin, Teodor, Episcopia Argeşului 1793-1949, Editura Europroduct,
Piteşti, 2005;
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

 Mavrodin, Teodor, Istoria Primăriei Piteşti, Editura Pământul, Smeura, Piteşti,


1996;
 Mavrodin, Teodor, Căpăţână, Ion, Vişinescu, Sorin, Camera de Comerţ şi
Industrie în istoria economiei argeşene 1864-1948, 1990-2000, Editura
Tiparg, Piteşti, 2000;
 Mitulescu, Moise, Monografia Liceului de Artă „Dinu Lipatti”, Editura
Tiparg, Piteşti, 2007;
 Novac, Vasile, Generali argeşeni, I, II, Editura Nova Internaţional, Piteşti,
2006;
 Oprescu, George, Istoria artelor plastice din România, Editura Meridiane,
Bucureşti, 1968;
 Oprescu, George, Pictura română în secolul al XIX-lea, Editura Meridiane,
Bucureşti, 1984;
 Parizescu, Vasile, Colecţii şi colecţionari în Casa lux, nr. 1,2,3 din 2006;
 Pârâianu, Barbu, Istoricul Regimentului Argeş No. 4 scris cu ocazia
jubileului de 50 de ani 1877-1927, Piteşti, 1927;
 Pârnuţă, Gheorghe, ş.a., Oameni din Cetatea de Scaun. Personalităţi şi figuri
muscelene, Bucureşti, 1995;
 Pârnuţă, Gheorghe, Radu, Ion T., Lupu, Ion, Învăţământul din Muscel în
secolele XVII-XIX, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1968;
 Pictori amatori din Câmpulung Muscel, Casa de Cultură a Sindicatelor,
Câmpulung, 1978;
 Pop, Augustin Z. N., Din istoria culturii argeşene, Tipografia Argeş, Piteşti,
1965;
 Popa, Petre, Dicu, Paul, Voinescu, Silvestru, Ghid de oraş, Editura Sport-
Turism, Bucureşti, 1985;
 Popa, Petre, Dicu, Paul, Voinescu, Silvestru, Istoria municipiului Piteşti,
Editura Academiei Române, Bucureşti, 1988;
 Popa, Petre (coord.), Medalioane universitare, Editura Universităţii din Piteşti,
Piteşti, 2002;
 Popescu, Hristache, 100 de personalităţi în construcţii, Editura HP, s.l.
Bucureşti, 2006;
 Popescu-Argeşel, Ion, Mânăstiri şi biserici din Muscel la cumpăna dintre
milenii, Editura Fundaţia România de mâine, Bucureşti, 2000;
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

 Popescu, Silvia, Tărâmul tăcerii. Cimitirul Sfântul Gheorghe din Piteşti,


Editura Dosoftei, Iaşi, 2008;
 Predescu, Lucian, Enciclopedia Cugetarea: Material românesc, oameni şi
înfăptuiri, Editura Cugetarea Georgescu-Delafras, Bucureşti, 1940; Editura
Saeculum, Bucureşti, 1999;
 Prut, Constantin, Dicţionar de artă modernă, Editura Albatros, Bucureşti,
1982;
 Prut, Constantin, Dicţionar de artă modernă şi contemporană, Editura
Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2002;
 Rusu, Dorina N., Membrii Academiei Române. Dicţionar, Editura
Enciclopedică, Editura Academiei Române, Bucureşti, 2003;
 Stoicescu, Nicolae, Dicţionar al marilor dregători din Ţara Românească şi
Moldova secolele XIV-XVII, Editura Enciclopedică Română, Bucureşti, 1971;
 Tucă, Florian, Gheorghe, Cristache, Leonăchescu, Nicolae, Ionescu, Nicolae,
Popescu, Vasilica, Tudor, Sevastian, Voinescu, Silvestru, Judeţul Argeş.
Mileniul III, Anul 1, Mică Enciclopedie, Editura Sylvi, Bucureşti, 2001;
 Tudor, Dumitru N., Contribuţii la studiul tradiţiilor mişcării muncitoreşti şi
democratice din zona Argeşului, Intreprinderea Poligrafică Argeş, Piteşti,
1971;
 Tudor, Octavian, Pictori români uitaţi, Editura Noi Media Print, Bucureşti,
2003;
 Tudor, Sebastian, Personalităţi politice şi culturale din Argeş, Editura
Paralela 45, Piteşti, 1995;
 Tudose, Petre, Monografia comunei Mălureni, Editura Tiparg, Piteşti, 2004;
 Udrescu, Dumitru, Glosar regional Argeş, Editura Academiei Române,
Bucureşti, 1967;
 Vlad, Nicolae, Popescu, Tudor, Monografia Liceului „Nicolae Bălcescu” din
Piteşti 1866-1966, Tipografia Argeş, Piteşti, 1966; reeditare, Constantin
Fulgeanu, Piteşti, 1991;
 Voinescu, Silvestru, 70 de personalităţi argeşene, Editura Bibliotecii
Municipale, Piteşti, 1970;
 Voinescu, Silvestru, Argeşeni şi musceleni în Academia Română, Editura
Calende, Piteşti, 1995;
 Voinescu, Silvestru, Rizescu, Nicolae, Sachelarie, Octavian, Argeşeni în
ENCICLOPEDIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

spiritualitatea românească, Biblioteca Judeţeană Argeş, Piteşti, I, 1980, II,


1988;
 *** Arhive Centrul de Cercetare şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice
General Radu Rosetti, Piteşti;

WEBGRAFIE
 www.bjarges.ro, Popa, Petre, Dicu, Paul, Voinescu, Silvestru, Piteşti: Tradiţie

şi contemporaneitate, Biblioteca Judeţeană Dinicu Golescu Argeş, Editura


Tiparg, Piteşti, 2008.