Mijloace de [mbog`\ire al

vocabularului

1. Vocabularul fundamental cuprinde cuvintele cele mai

importante, folosite ]i care sunt cunoscute de to\i
vorbitorii unei limbi.
[n cuprinsul lui se g`sesc
aproximativ 1500 de cuvinte
cuvintele au cea mai mare
frecven\` [n procesul comunic`rii;
majoritatea sunt vechi ]i r`m@n
timp [ndelungat [n limb`
2. Masa vocabularuluicuprinde cuvinte care nu intr` [n
vocabularul fundamental
cuvintele din masa vocabularului
reprezint` 90% din cuvintele limbii rom@ne.
{n masa vocabularului intr` termenii ]
tiin\ifici ]i tehnici, ai limbajelor de specialitate, [n general
arhaismele ]i regionalismele.

Mijloacele de [mbog`\ire a vocabularului sunt

INTERNE
EXTERNE.
Mijloacele interne de [mbog`\ire a vocabularului sunt
Derivarea
Compunerea
Schimbarea valorii gramaticale.
Derivarea mijlocu intern de [mbog`\ire al
vocabularului prin care se formeaz` cuvinte noi cu ajutorul
afixelor. Afixele suntprefixe
sufixe.
Prefixele sunt sunetele sau grupul de sunete ad`ugate
[naintea r`d`cinii pentru a forma un cuv@nt nou. Ele

1
modific` sensul cuv@ntului de baz`
fiindnegative==>ne]ans`.
Privative(arat` o lips`)==>a descre\i, a
de]ira.
Iterative(arat` o repetare)==>a r`suci, a
reaminti.
Sufixele sunt sunetele sau grupul de sunete ad`ugate
dup` r`d`cina cuv@ntului. Ele sunt lexicale=>c@nd
formeaz` cuvinte noi
Gramaticale=>c@nd formeaz` forme
gramaticale
Lexico-gramaticale=>c@nd exprim`,
simultan, un sens nou ]i o categorie gramatical`.
Sufixele lexicale sunt folosite pentru denumirea:
agentului:b`utor, fierar, gornist.
[nsu]irii:auriu, fricos, iubitor
colectivit`\ii: br`det, turcime, stufi].
instrumentului:alfabetar, piperni\`.
no\iunilor abstracte:cerin\`, domnie, gr`sime.
modalit`\ii:b`rb`te]te.
obiectelor sau [nsu]irilor mici:c`lu\, b`ie\el, copila].
obiectelor sau [nsu]irilor mari: b`ie\oi, copilandru.
Derivatele parasintetice sunt cele formate prin
ad`ugare de prefix ]i sufix [n acela]i timp.

Compunereamijlocu intern de [mbog`\ire al

vocabularului prin care se formeaz` cuvinte noi, unind
termeni diferi\i.
Procedee de compunere sunt al`turarea,
juxtapunerea sau parataxa;
Subordonareagura-leului
Abrevierea sau
prescurtareaC.e.c

Schimbarea valorii gramaticale sau conversiunea

mijlocul intern de [mbog`\ire a vocabularului prin care se
formeaz` cuvinte noi prin trecerea de la o parte de vorbire la
alta.
Prin conversiune se pot ob\ine:

2
SUBSTANTIVE din adjective=>Am intrat [n ad@ncul
[ntunecat al p`durii.
Verbe le participiu=>R`t`ci\ii [n p`dure se
sperie.
Verbe la supin=>Mersul prin p`dure [mi
place.
Verbe la gerunziu=>Suferindul privea
trist sprefrunze
Adverbe=>{n\elegea suferin\a
aproapelui s`u.
Pronume=>Nu-mi pierd vremea cu ni]te
nimicuri
Interjec\ii=>N-a ascultat oful meu.

ADJECTIVE din Verbe la participiu=>Privem lumina filtrat`

prin ramuri
Verbe la gerunziu=>{mi pl`ceau pletele
flutur@nde ale ei.
Pronume=>Ace]ti brazi sunt mici.
Adverbe=>Mi-am luat haina gata.

ADVERBE din Adjective=>Vorbe]te frumos despre natur`.

Verbe la participiu=>C@nt` [ng@nat.
Substantive(care denumesc elemente legate
de timp)

PREPOZI|II din Adverbe=>Deasupra crengii s-a a]ezat o

pas`re.
Substantive=>Picta frumos gra\ie talentului.
Verbe la participiu=>A terminat de recoltat
mul\umit` lui

3
Mijloacele externe de [mbog`\ire a limbii rom@ne sunt
[mprumuturile
Neologismele.

{n limba rom@na, unele cuvinte sunt mo]tenite din limba

latin`, altele sunt [mprumutate din diverse limbi iar altele sunt
formate [n interiorul limbii.
{mprumuturile pot fi f`cute pe cale direct`
cale indirect`.
{mprumuturile pot fi
vechi(din:slav`,turc`,greac`,maghiar`)

noi(din:francez`,englez`,italian`,german`,latin`)

Neologismele sunt cuvinte noi [mprumutate din alte limbi

sau create [n interiorul limbii prin derivare sau compunere
av@nd obligatoriu un component neologic.