Sunteți pe pagina 1din 363

Bazele ştiinţifice şi principiile (legile)

Homeopatiei
Fiecare ştiinţă are anumite principii fundamentale care ghidează întregul sistem.
Homeopatia, ca ştiinţă a tratamentului medical are o filozofie a sa proprie şi terapeutica sa
este bazată pe anumite principii fundamentale, astfel:

Legea similitudinii
Legea remediului unic
Legea dozei minime (infinitezimalităţii)
Se adaogă:
Doctrina provingurilor
Teoria bolilor cronice
Teoria Forţei vitale

Legea asemănărilor (similitudinii)


Despre Similitudine şi Identitate

Menţionarea acestei legi ne trimite mult înainte de Hahnemann şi anume la Hippocrate şi


Paracelsus şi la alte texte antice. Dar Hahnemann a fost acela care identificat universalitatea
acestei legi şi a scos-o din uitarea timpurilor pentru a o aduce la baza unui sistem complet
de medicină.

Dedusă în urma experimentelor şi confirmată de experienţa clinică, legea asemănărilor


poate fi definită: orice substanţă este capabilă să deregleze un organism, dereglare care se
traduce printr-un ansamblu de simptome. Aceiaşi substanţă va fi apoi capabilă să vindece
un bolnav care prezintă acele astfel de simptome.

Putem vorbi astfel de producerea unei „boli artificiale”, aşa cum a conceput-o Samuel
Hahnemann.

„Nu rămâne deci altă metodă eficace de a folosi medicamentele contra bolilor, decât de a
recurge la metoda homeopatică, cu ajutorul căreia se caută, pentru a-l îndrepta contra
totalităţii simptomelor cazului morbid individual, pe acela dintre toate medicamentele căruia
i se cunoaşte bine maniera de a acţiona asupra omului sănătos, şi care posedă facultatea de
a produce boala artificială cea mai asemănătoare bolii naturale, cu care avem de a face” (S.
Hahnemann)

Legea similitudinii nu este un principiu de identitate ; ea se bizuie pe principiul analogiei :


boala produsă de manieră „artificială” nu poate să fie identică în putere bolii reale, ea este
analoagă (comparabilă) şi asemănătoare.
Similitudinea este o asemănare, o afinitate simptomatică. Nu poate avea caracter
« identic » pentru că experimentarea a fost făcută pe subiecţi sănătoşi iar în practică noi
avem de a face cu o persoană bolnavă.
Este vorba de compararea simptomelor bolnavului cu cele ale remediului, deci două realităţi
diferite, pentru stabilirea gradului de similitudine între ele. De fapt, compararea priveşte
simptomele „bolii naturale” şi semnele bolii exprimate de bolnav. Homeopatia vindecă prin
analogie nu prin identicitate.
Samuel Hahnemann explică clar în Organon et în Bolile cronice :
«Două boli care diferă bine una de alta ca gen, dar care se aseamănă mult privind
manifestarea şi efectele lor, adică în ceea ce priveşte simptomele şi suferinţele pe care ele
le determină, se distrug totdeauna în mod reciproc, imediat ce ele ajung să se întâlnească
în acelaşi organism. Cea mai puternică o distruge pe cea mai slabă. Cauza acestui fenomen
nu este greu de înţeles. Boala mai puternică ce survine, având asemănare cu cea veche în
maniera ei de acţiona, invadează şi chiar preferă părţile care fuseseră până atunci atacate
de aceasta din urmă, care, mai slabă decât ea, se stinge, ne mai putându-şi exercita
activitatea ei. La fel ca flama unei lămpi de lumină care se şterge rapid în nervul optic, în
faţa razelor soarelui, care pătrund în ochii noştri cu forţă mult mai puternică" (Organon §
45)

Să presupunem că am da unei persoane un remediu identic cu maladia sa, în acest fel noi
nu facem decât să readăogăm o miasmă identică cu cea existentă în organism. Nu putem
avea în acest caz niciun fel de vindecare. E ca şi când mecanismele organismului se
învârtesc pe loc şi nu pot să elimine ceea ce îl tulbură. Pentru că „identic” este „asemănător
lui însuşi” Scopul homeopatiei nu este de a face bolnavul asemănător bolii naturale, adică să
prezinte o perfectă asemănare cu ea ; finalitatea ei este să aducă organismului acea
transformare care să-i permită să treacă de la o stare (boală) la alta (vindecare), dându-i
un remediu „înrudit”, echivalent dar nu omolog.
« Niciodată homeopatia nu a pretins să vindece bolile prin aceiaşi putere cu cea care le-a
produs ; ea vrea să o facă printr-o putere care nu este deloc identică, ci numai analoagă cu
boala” (Samuel Hahnemann).
Concepţia similitudinii este desigur o lege unică ; enunţarea sa a permis să se stabilească o
relaţie între fenomene (manifestări morbide) după o metodă experimentală şi deductivă,
răspunzând unor reguli precise. Unii vorbesc de acum de un fel de concept homeopatic sau
de relaţie terapeutică de similitudine.
Totuşi, ea seamănă a fi mai aproape de un principiu decât de un concept. Conceptul este
abstracţie; principiul este originea, cauza primă, sursa şi tocmai acest lucru a fost conceput
de Hahnemann : legea asemănărilor sau principiul similitudinii este cheia de boltă, punctul
de plecare al homeopatiei.
Faţă de ceea ce se mai întâmplă în practică, se pare că mulţi terapeuţi homeopaţi n-au
sesizat sensul profund şi neobişnuit al acestei legi, nu şi-au clarificat aspectele profunde
definitorii ale homeopatiei, subtilităţile valorice ale acesteia, plecând de la principiul
similitudinii. Această împlinire cere o muncă continuă, ani de practică şi reflexie, de fapt
homeopatia este opera

Legea individualizării
(De la globalitate la entitate (individ)
Homeopatia consideră mai întâi „bolnavul”, înaintea bolii. Persoana este luată în considerare
în totalitatea ei : în funcţie de ce este, de retenul său, de istoria sa şi nu numai în funcţie de
simptomele corespunzătoare sau de efectele bolii.
Bolnavul este observat în realittea sa complexă, spaţio-temporală, deci legat de spaţiu
(corp, calităţi înnăscute) şi timp (istorie, calităţi dobândite); pentru a cunoaşte cauza
declanşantă trebue adus la zi din memoria pacientului orice eveniment semnificativ
(episod), cât ar fi de vechiu, îndepărtat sau insignifiant. Fiinţa este considerată ca o entitate
reacţională. Discuţia cu bolnavul trebue să creieze o sinergie a triunghiului „remediu,
persoană, forţă vitală”. Boala este expresia unei etape în viaţa bolnavului şi nu poate fi
izolată de ansamblul istoriei persoanei.
Pacientul vine totdeauna pentru o particularitate simptomatologică, care este motivul
consultaţiei dar asta nu însemnează că asta este totul. Persoana este ceea ce ne interesează
în primul rând, înainte de particularitatea etiologică. Particularităţile sunt studiate numai
pentru a confirma remediul.
« Totalitatea este mai importantă decât detaliul. Nu jonglaţi niciodată cu particularităţile în
defavoarea întregului. » (M. Tyler)
Să facem ca remediul să apară din vorbele pacientului şi de aceea discuţia cu el trebue să
vizeze acest lucru, să furnizeze maximum de informaţii privind descrierea apariţiei
suferinţelor, a factorilor declanşanţi, a altor simptome concomitente, etc. şi a ceea ce face
ca starea sa să fie diferită de a altui pacient bolnav.
Pacientul, în final, trebue să ne permită să avem acces la ceea ce este el, acesta este scopul
interogatoriului, ca să percepem care poate fi cheia sa personală, care să ducă la vindecare
profundă.

Legea diluţiilor potenţate (infinitezimale)


Noţiunea de dinamizare infinitesimală s-a născut din constatarea făcută de Hahnemann că
medicamentele, date chiar în doze mici, antrenează agravări temporare. Pentru a modera
acest fenomen el a căutat să atenueze efectul produselor folosite crescând progresiv
diluarea lor, dinamizându-le.
Acest fenomen, al acţiunii remediilor mult diluate ridică întrebări adesea insolubile pentru
unii oameni de ştiinţă, mai ales că produsele homeopatice au efecte terapeutice şi după ce
practic nu mai există nicio moleculă din substanţa initială. Aici trebue să acceptăm că
modificările sunt nu numai de ordin cantitativ ci şi calitativ, aşa cum confirmă cercetările
fizicii cuantice.
Un remediu homeopatic acţionează pentru că este similar bolii dar prin prepararea sa el
devine cevat mai puternic, graţie dinamizării.
În fapt, diluţia suprimă toxicitatea substanţei. Modificând remediul, dinamizarea creşte
acţiunea sa, motiv pentru care Hahnemann afirmă de «substanţă energetică », remediul
devenind purtător de mesaj. Acest lucru schimbă şi parametrii posologiei în homeopatie, o
singură granulă fiind suficientă pentru a face ca informaţia vindecătoare să treacă şi să
finalizeze actul terapeutic.
De aceea un remediu homeopatic este cu atât mai puternic cu cât este mai « asemănător »
persoanei respective.
« Puterea curativă a medicamentelor este deci fondată pe proprietatea pe care ele o au de a
duce la naşterea simptomelor asemănătoare celor ale bolii şi care depăşesc în forţă pe
acestea din urmă. De unde deducem că boala nu poate fi distrusă şi vindecată de o boală
oarecare, radicală, rapidă şi durabilă, decât cu ajutorul unui medicament capabil să
provoace la omul sănătos, ansamblul simptomelor celor mai asemănătoare totalităţii
acestora, şi dotat în acelaşi timp de o energie superioară celeia pe care ea o posedă”
(Samuel Hahnemann).

ADDENDA
Controverse
(Extras din lectia tinuta de Dr.doc. Gh. Bungetzianu in anul 2004)

1. Este greu de împăcat conceptul „ceva asemănător vindecă ceva asemănător” cu Farmacologia clasică.
Deoarece sentinţa enunţată postulează că o aceeaşi substanţă poate şi provocă o serie de simptome, şi le poate şi
vindeca atunci când este administrată în diluţie mare, preparată după metode specifice. Deşi
Legea inversării efectului după doză a fost enunţată încă din 1878 de către Arndt şi Schultz, care, lucrând pe levuri
au constat că excitaţiile mici provoacă creşterea activităţii vitale; excitaţiile medii o amplifică; cele puternice o
frânează; excitaţiile exagerate o abolesc. A fost utilizată concret abia de către Claude Bernard şi Brown Sequard:
„excitaţia moderată a unui element nervos provoacă o exaltare (dinamogenie) a funcţiilor care depind direct sau
reflex de acest element. O excitaţie puternică poate să abolească aceleaşi funcţii”. Claude Bernard spunea: „orice
substanţă care, în doză mică, excită proprietăţile sau funcţiile unui element anatomic, în doze mari, le suprimă”.
În schimb, în natură, legea inversării efectului ni se arată ca o lege universală.
Cine a avut ocazia să se apropie de o cascadă mare a putut observa direct cum, alături de şuvoiul masiv de apă care
cade cu zgomot, urmând legea gravitaţiei, în atmosfera din jur pluteşte o boare de picături minuscule care flotează
cu atât mai bine şi mai sus, cu cât dimensiunile particulelor sunt mai mici.
Alt exemplu este dat de fenomenul capilarităţii: într-o conductă cu un diametru apreciabil un lichid cujrge în jos,
ascultând de legea gravitaţiei, iar pe de altă parte, într-un tub capilar, lichidul urcă, reprezentând un fenomen
antigravitaţional. Cu cât dimensiunea lumenului este mai mică, cu atât ascensiunea este mai evidentă. Să ne
gândim la faptul că într-un arbore de Sequoia gigantea, seva urcă peste 20 de metri înălţime şi ajunge în vârful
fiecărei mlădiţe şi frunzuliţe.
Alt exemplu : dacă apropiem o flacăre de un fir de platină gros de câţiva milimetri, el se va dilata, revenind apoi la
dimensiunea precedentă. Dar, dacă apropiem o flacără de un fir capilar de platină, acesta ia foc şi se distruge. Şi în
acest caz se poate observa comportamentul total diferit, după cum diferă cantitatea de materie. Asemenea exemple
ar mai putea fi date.
Pragul la care se petrece această schimbare de sens a acţiunii este diferit pentru fiecare fenomen (aşa după cum
există o masă critică specifică care determină fisurarea atomilor şi începutul exploziei nucleare).

2. O altă cauză de refuz în a accepta homeopatia se referă la concepţia că “o substanţă devine mai activă
farmacologic pe măsură ce este tot mai diluată”. La o Masă rotundă organizată de către Academia de Ştiinţe
Medicale, un distins farmacolog m-a apostrofat astfel : „în farmacologie există o lege – a potenţei: creşti doza,
creşte efectul; scazi doza, scade efectul; voi scădeţi doza atât de mult încât nu mai poate fi nici un efect”.
Eroarea pe care o comitea constă în faptul că aplica şi în Homeopatie criteriile valabile în Farmacopea
clasică, neţinându-se seama că este vorba despre două domenii total diferite. Ori, ca în multe alte domenii – şi cel
mai ilustrativ este domeniul fizicii – când se trece dintr-un registru de mărimi în altul, fenomenele nu mai sunt
guvernate de aceleaşi legi.
Atunci când fizica a început să studieze fenomenele dintr-un registru de marimi extrem de mici, s-a
constatat că principiile şi legile din fizica newtoniană nu se mai aplică. A trebuit o altă gândire şi un alt instrument
matematic (teoria cuantelor a lui Planck), pentru a se putea formaliza fenomenele din acest domeniu.
Einstein a blamat cu asprime pe cei care nu ţin seama de acest lucru: „Numai proştii pot să creadă că ceea
ce se potriveşte unui elefant se potriveşte şi unei furnici”.
Fizica atomică – cu expresia ei cea mai elocventă, bomba atomică- este ilustrarea faptului că reducerea la
extrem a masei la cantităţi extrem de mici nu se întovărăşeşte cu o reducere a energiei, ci din contra.
Este un fapt care vine în sprijinul conceptului din Homeopatie că acţiunea unei substanţe cu proprietăţi
farmacologice poate creşte odată cu diluarea ei.
Pot să citez aici rezultatele unui cercetător mai extravagant, care – într-o cămăruţă - a emis primele două
mote dintr-una din variantele melodiei “Ave Maria”. Apoi a transmis sunetul respectiv într-o cameră de 10 ori mai
mare decât prima şi apoi în alta de 10 ori mai mare decât a doua şi, încă o dată în altă cameră, iar de 10 ori mai
mare. Ei, bine! Deşi era ede aşteptat ca în final sunetul să fie mai slab (căci s-a „diluat” din ce în ce mai mult), din
contra, era mult mai puternic.
Dar,chiar dacă se acceptă ca valabile preceptele homeopatice puse în discuţie mai înainte, există un
contraargument pe care criticii Homeopatiei îl socoresc de mare greutate. Este vorba de faptul că diluţiile
homeopatice sunt aşa de mari încât depăşesc numărul lui Avogadro. Acesta, se ştie este egal cu 6,o23 * 10 23. Ori, la
repetarea de 10 ori a diluării 1 la 10, se aruncă şi ultima moleculoâă de substanţă din soluţie (care nici nu mai merită
denumirea de „soluţie”). Şi, totuşi, homeopaţii, de 200 de ani, înregistrează rezultate strălucitoare tocmai cu aceste
diluţii foarte mari, în care nu mai există substanţă. Acest lucru nu se poate explica decât dacă se admite că, în cursul
diluţiilor (însoţite de sucusiuni) informaţia farmacologică specifică s-a transferat asupra solventului.
Astăzi trăim într-o lume în care se petrec într-una transferuri de informaţie, de pe un suport de informaţie pe
altul. O melodie, care parvine urechilor noastre graţie undelor sonore, poate trece de pe acest suport pe un altul, de
exemplu, pe o bandă de magnetofon, pe videocasetă, pe CD, după care, melodia poate fi recuperată sub forma sa
iniţială.
Tot astfel şi informaţia farmacologică poate trece pe solvent. O comparaţie extrem de sugestiv ă a fost
făcută de un fizician de origine chineză. Închipuiţi-vă un trib ce trăieşte în epoca de piatră, la care ajunge o
expediţie de cercetători albi şi care vor convieţui un timp cu aborigenii. După plecarea albilor este sigur că rămân
nişte modificări în viaţa şi comportamentul tribului. Este analog cu remediu homeopatic în care un solvent a
coexistat temporar cu o substanţă activă, de-a lungul unui proces de diluare cu agitaţie, timp în care a preluat
proprietăţile de la substanţa activă. La baza acestui fenomen stau schimburi în structura spaţială a solventului.
Recent, un grup de oameni de ştiinţă de la ATG (American Technologies Group) au identificat şi au
determinat caracteristicile unui tip particular de cristale de gheaţă înconjurate de un câmp electric, formate în
interioerul apei lichide. Aceste cristale au fost denumite IE (I = ice, E = electrical field). Ele iau naştere atunci când
o substanţă este pusă în apă distilată şi este agitată şi diluată. De multe ori, aceste cristale apar când substanţa
respectivă ajunge să fie în proporţie de 1 la 100 milioane părţi de apă = în diluţii homeopatice, D8, adică o diluţie
foarte mică. Aceste cristale nu se topesc chiar dacă apa este încălzită şi nici după diluţii repetate. Este remarcabil cât
de stabile sunt aceste cristale odată formate. Dacă se continuă diluţiile cu agitaţie, alte clustere de cristale se adaugă
la cele existente, ceea ce face ca şi concentraţia de cristale IE să crească o dată cu numărul diluţiilor. Indiferent de
numărul diluţiilor, cristalele IE continuă să păstreze forma specifică pentru substanţa iniţial introdusă în apa distilată.

* * * * * * *
top

Dr. Omer Secil - note de curs - 2006

FORTA VITALǍ

Fiinţa umanǎ este un sistem integrat acţionând tot timpul prin trei nivele distincte: mental, emoţional şi
fizic, nivelul mental fiind cel mai important urmat de cel emoţional.
Din momentul naşterii fiinţa umanǎ trǎieşte într-o continuǎ dinamicǎ cu mediul, care îi afecteazǎ organismul
în diferite moduri şi este deci obligat sǎ se adapteze continuu în vederea obţinerii unui echilibru dinamic.
Nivelurile mental, emoţional şi fizic nu sunt complet separate între ele, aflându-se într-o permanentǎ
interacţiune. Gradul de sǎnǎtate sau de boalǎ al individului poate fi determinat evaluînd aceste niveluri.Existǎ o
ierarhizare şi în cadrul acestor trei niveluri de bazǎ . Planul mental este vǎzut ca fiind cel mai central, cel mai în
ierarhic pentru cǎ pe acest nivel excistǎ funcţiile cruciale exprimǎrii individului. Planul fizic, deşi important, este
totuşi listat ca cel mai periferic sau mai puţin semnificativ în aceastǎ ierarhie. În interiorul fiecǎrui plan existǎ o
ierarhie a funcţiilor individuale.
În cazul unui stimul morbid, mecanismul de apǎrare al organismului creeazǎ cea mai bunǎ apǎrare posibilǎ
la un anumit moment încercând întotdeauna sǎ limiteze simptomele la nivelurile cele mai periferice. Ce înţelegem
însǎ prin mecanism de apǎrare al organismului voi încerca sǎ clarific mai departe. Aceastǎ noţiune destul de vagǎ la
prima vedere are o expresie bine cunoscutǎ la nivel fizic pentru orice medic luând forma sistemului imunitar,
endocrin şi nervos. Dar existǎ o expresie a macanismului de apǎrare atât la nivel emoţional cât şi la nivel mental sub
forma unui tot înalt sistematizat care funcţioneazǎ unitar şi coerent apǎrând organismul în cea mai bunǎ manierǎ
posibilǎ şi în orice moment. Funcţia mecanismului de apǎrare este sǎ protejeze regiunile interne cât şi pe cele psihice
înalte şi spirituale ale organismului.
Acest mecanism de aparǎrare face parte dintr-o structurǎ energeticǎ a organismului, un fel de câmp
elecrodinamic pe care vechii homeopaţi au denumit-o, în mod arbitrar “forţa vitalǎ”. În paragraful 9 din Organon,
Hahneman referindu-se la acestǎ forţǎ vitalǎ, afirmǎ cǎ dinamismul (energia) care animǎ corpul material (sau
anatomic) coordoneazǎ toate funcţiile vitale şi pǎrţile organismului şi le menţine într-o admirabilǎ armonie astfel
încât mintea sǎ poatǎ acţiona pentru atingerea scopurilor înalte ale existenţei.
Corpul omenesc fǎrǎ aceastǎ structurǎ numitǎ forţǎ vitalǎ nu poate avea senzaţii, funcţii şi nu se poate
autoconserva. Ea rǎspunde de senzaţii, de realizarea funcţiilor vitale vieţii şi animǎ organismul material atât în starea
de sǎnǎtate cât şi în cea de boalǎ (paragraful 10 Organon).
Cu alte cuvinte, ea direcţioneazǎ toate aspectele vieţii organismului: se adapteazǎ la influenţele mediului,
animǎ viaţa emoţionalǎ a individului, îi conferǎ gânduri şi creativitǎţi şi îl conduce la inspiraţia spiritualǎ
(Vithoulkas, Ştiinţa Homeopatiei)
James Tyler Kent referindu-se la aceastǎ forţǎ vitalǎ foloseşte expresia “inteligenţǎ formativǎ”, inteligenţǎ
care este supusǎ schimbǎrilor, pǎtrunzând în substanţa materialǎ, fǎrǎ a o înlocui, creând ordine în corp, aparţinând
domeniului calitǎţii mai degrabǎ decât celui al cantitǎţii, fiind adaptabilǎ şi constructivǎ.
Una dintre expresiile frecvent folosite în legǎturǎ cu forţa vitalǎ este aceea de dinamism. Pentru înţelegerea
acestui concept va trebui sǎ apelǎm la cunoştinţele de fizicǎ modernǎ, mai ales cele legate de teoria câmpului, teoria
cuanticǎ şi teoria relativitǎţilor. Lumea mecanicistǎ clasicǎ a fost bazatǎ pe noţiunea particulelor solide
indestructibile care se mişcǎ în vid. Fizica modernǎ a adus o revizuire radicalǎ a acestei imagini. În teoriile câmpului
cuantic clasicul contrast între particulele solide şi spaţiul înconjurǎtor este complet depǎşit. Câmpul cuantic este
vǎzut ca o entitate fizicǎ fundamentalǎ, un mediu continuu care este prezent peste tot în spaţiu. Particulele sunt mai
degrabǎ condensǎri locale ale câmpului, concentrǎri ale energiei, care vin şi pleacǎ deci nu îşi pierd caracterul lor
individual şi se dizolvǎ în câmpul înconjurǎtor. Deci, materia este constituitǎ din regiuni de spaţiu în care câmpul
este extrem de intens. Ca urmare, se schimbǎ complet aspectul realitǎţii. Adicǎ materia şi energia sunt complet
interschimbabile în contextul câmpurilor de intensitate variabilǎ. Deci, forţa vitalǎ este o structurǎ a organismului
dotatǎ cu inteligenţǎ care animǎ organismul omenesc şi poate fi asimilatǎ cu un câmp analog celui electromagnetic.
Materia şi energia sunt interschimbabile în câmpul electrodinamic. Acest câmp este în interrelaţie cu particulele care
se influenţeazǎ unele cu altele prin schimbǎri şi mişcare. Aceste relaţii sunt definibile prin oscilaţii şi relaţii. Din
punct de vedere al unui observator extern mişcarea particulelor poate fi descrisǎ ca o undǎ.
Viteza de propagare a acestor unde este dependentǎ de tipul de substanţǎ în care se deplaseazǎ. Existǎ 3
parametrii care definesc forma undei:
1. frecvenţa, mǎsuratǎ în cicli/secundǎ
2. lungimea de undǎ
3. amplitudinea în unitǎţi de forţǎ
Frecvenţa vibraţiei este descrisǎ ca numǎr de unde sau cicli/ unitatea de timp. Conceptul de frecvenţǎ a
vibraţiei este înţeles imediat dacǎ ne gândim la notele muzicale. Amplitudinea este o mǎsurǎ a forţei efective care
este conţinutǎ în undǎ. Cu cât amplitudinea este mai mare cu atât forţa conţinutǎ în undǎ este mai mare. Considerând
forţa vitalǎ a organismului uman în termeni de vibraţii electroinamice, aceasta la rândul ei poate fi caractrizatǎ de o
frecvenţǎ vibratorie şi de o anumitǎ amplitudine. Fiind un sistem atât de complex, vibraţia rezultantǎ se modificǎ în
timp ca frecvenţǎ şi amplitudine în interrelaţie cu mediul înconjurǎtor.
Acest plan dinamic al organismului (câmp electrodinamic al corpului) se conformeazǎ legilor şi principiilor
care se aplicǎ tuturor câmpurilor, cum ar fi principiile rezonanţei, armoniei, reîntǎrii şi interferenţei.
Când organismul este expus unui stimul fie morbid fie benefic, primul eveniment care se produce este o
abatere a frecvenţei de vibraţie a planului dinamic. Pânǎ la un anumit prag al forţei stimulului forţa vitalǎ poate face
faţǎ acestor stimuli fǎrǎ modificǎri vizibile. Peste acest prag care este strict individual, forţa vitalǎ sau planul
dinamic prin componenta sa numitǎ mecanism de apǎrare, va genera procese care sunt percepute de individ ca
simptome ale uneia dintre cele trei niveluri.
În paragraful 11 din Organon, Hahneman menţioneazǎ cǎ atunci când o persoanǎ se îmbolnǎveşte, aceastǎ
forţǎ vitalǎ prezentǎ peste tot în corp este în mod fundamental perturbatǎ de influenţa dinamicǎ a unui agent nociv;
aceastǎ perturbare a forţei vitale ducând la apariţia simptomelor dezagrabile cu apariţia unor procese injurioase pe
care le numim boli.
Pentru a se produce o modificare în frecvenţa de vibraţie a forţei vitale, trebuie ca dinamismul agentului
patogen sǎ aibǎ o frecvenţǎ de vibraţie corespunzǎtoare cu a organismului, şi totodatǎ sǎ fie depǎşitǎ o anumitǎ
“amplitudine prag”. Interacţiunea cu forţa vitalǎ va duce la o modificare a frecvenţei acesteia ceea ce duce şi la
modificarea susceptibilitǎţii organismului, adicǎ aceeaşi forţǎ vitalǎ nu va mai putea interacţiona (ca nivel energetic
vibratoriu) cu agenţi patogeni care au aceeaşi frecvenţǎ vibratorie cu cea a primului stimul. Ca urmare infectarea cu
un anumit virus fereşte de infectarea cu virusuri similare. Însǎ poate duce prin modificarea frecvenţei vibratorii a
forţei vitale la posibila suprainfectare sau fungi care au frecvenţe vibratorii mai joase. Un efect similar de coborâre a
frecvenţei vibratorii îl poate avea o intervenţie terapeuticǎ supresivǎ (gen tratament antibiotic).
Principiul rezonanţei face organismul susceptibil nu numai pe un anumit nivel de bazǎ (vibratoriu) la un
anumit moment. Un individ de pe un anumit nivel energetic nu poate face stǎri patologice corespunzǎtoare unui alt
nivel energetic. De exemplu, pacienţii cu SIDA sunt imuni la infecţii gonococice, sau pacienţii cu psihoze nu fac
gripǎ decât foarte rar. Deci o persoanǎ de pe un anumit nivel nu va face o anumitǎ boalǎ fie pentru cǎ este prea
bolnavǎ, având o frecvenţǎ a vibraţiei corespunzǎtoare unor nivel mai profunde de rezonanţǎ, fie este prea sǎnǎtoasǎ
cu o frecvenţǎ a vibraţiei superioarǎ. Deci, cu cât o persoanǎ este mai psihoticǎ cu atât este mai puţin posibil sǎ facǎ
o boalǎ acutǎ. S-o observat în anumite clinici de psihiatrie cǎ bolnavii care fǎceau boli acute (gripe, pneumonii)
aveau o luciditate mentalǎ foarte bunǎ care dispǎrea imediat ce se vindeca boala acutǎ.
Un şoc sau stimul poate acţiona fie fizic fie emoţional, fie mental, cu condiţia ca organismul sǎ fie
susceptibil la frecvenţa vibratorie a stimulului. Stimulul poate fi un şoc emoţional, o epidemie de gripǎ sau o
suprasolicitare mentalǎ. Dacǎ stimulul este suficient de puternic forţa vitalǎ va duce la apariţia simptomelor ca
mecanism de echilibrare.
Forţa vitalǎ care are însǎ calitatea de inteligenţǎ va prefera sǎ producǎ simptome pe un nivel cât mai
periferic al organismului, va prefera în mǎsura în care este posibil (depinzând şi de susceptibilitatea înnǎscutǎ) sǎ
manifeste simptome în planul fizic cât mai periferic, adicǎ la nivelul pielii sau mucoaselor. Este ca o cetate asediatǎ
care împinge problemele sau atacatorii la cel mai periferic simţ de apǎrare.
Dacǎ prin metode supresive (ce nu cresc frecvenţa de vibraţie a organismului) forţei vitale nu i se permite
manifestarea simptomelor la acest nivel (tratamentul simptomatic), vor fi împinse manifestǎrile cǎtre un nivel mai
profund fie fizic (un organ mai important- vezi chistele sau fibroamele uterine care apar dupǎ supresia timp de ani a
scurgerilor vaginale), fie emoţional (o fobie, o depresie, stare de anxietate), fie mental (tulburuǎri de memorie,
concentrare).
Un remediu homeopatic corect prin întreruperea frecvenţei actuale de vibraţie a organismului va duce la
producerea unei boli artificiale iniţial (agravarea) cu creşterea ulterioarǎ a frecvenţei de vibraţie şi dispariţia
simptomelor şi implicit a bolii.
Asemenea influenţe benefice pot sǎ aparǎ virtual în orice tip de terapie dar în majoritatea se produec
accidental pentru cǎ nu sunt repectate principiile prin care frecvenţa de rezonanţǎ a agentului terapeutic sǎ se
potriveascǎ cu cea a bolii. Multe dintre aceste cazuri sunt apoi supresate de o terapie neadecvatǎ.
Medicul homeopat va deduce nivelul forţei de vibraţie a organismului pe baza simptomelor pe care le
prezintǎ pacientul. Totalitatea acestor simptome reprezintǎ cea mai bunǎ soluţie pentru organism pe care forţa vitalǎ
le-a putut manifesta în direcţia echilibrǎrii agersiunii. Ca urmare, cooperearea cu forţa vitalǎ, cu încercarea ei de
echilibrare, va duce implicit la întǎrirea ei ca modificare a frecvenţei ei vibratorii. Cooperarea se face în homeopatie
prin înţelegerea totalitǎţii simptomelor şi administrarea unei substanţe sau remediu care produce la un organism
sǎnǎtos aceleaşi simptome, adicǎ are aceeaşi frecvenţǎ vibratorie.

* * * * * * *

top

Dr. Ileana RINDASU – note de curs

Consultatia homeopatica in cazurile cronice


Importanta ei in alegerea remediului corect

MOTTO:
 “Aratati-mi cum a fost luat cazul unui bolnav si va voi spune daca medicul cunoaste sau nu Materia
medica”
S. Hahnemann

Altfel spus:
Ochii nu pot vedea ceea ce mintea nu cunoaste

Diferenta dintre consultul alopatic si cel homeopatic

Medicul alopat are ca obiectiv principal diagnosticul de boala

Medicul homeopat are ca obiectiv diagnosticul terapeutic (de remediu) - Dr. P. Schmidt
De asemenea, medicul homeopat urmareste sa stabileasca diferentele dintre pacientul respectiv si toti ceilalti
pacienti care au aceeasi boala

Anamneza se studiaza sub 2 aspecte


 Cum se pun intrebarile
 Cum inregistram informatia obtinuta

Cateva sugestii importante


 1.- Homeopatul trebuie să aiba o minte “fără prejudecăţi”
In acest fel, ne putem dezvolta capacitatea de a percepe adevarul despre pacient si ne ferim sa catalogam simptomele
de la bun inceput ca apartinand unui remediu anume.
 2. - O atitudine de “înţelegere a problemelor pacientului”,
indiferent de ce natură ar fi ele, il va încuraja pe acesta să vorbescă liber, în acest mod oferindu-ne informaţia
necesară pentru o bună prescripţie. Pacientul nu trebuie sa se simta judecat.

Despre sala de aşteptare şi interiorul cabinetului

O sală de aşteptare prietenoasă poate linişti pacientul.


Un interior plăcut al cabinetului (un decor armonios, estetic) poate avea acelaşi efect.

Despre pacient
Uneori, puteţi învăţa ceva din modul în care acesta stabileşte programarea (de ex. anumiţi pacienţi vor o programare
urgentă, “chiar astăzi dacă se poate”).
 Trebuie să observaţi cum se aşează pacientul, cum se plimbă, cum se ridică de pe scaun, cum merge şi
cum este îmbrăcat. Puteţi obtine informatii importante din aceste observaţii (de ex. anumiţi pacienţi vor
intra înaintea Dvs. în cabinet).
 Observarea pacientului incepe din sala de asteptare si se continua in timpul anamnezei
Prima parte a anamnezei
 Pacientul este lasat sa vorbeasca liber despre suferinta lui, fara a fi intrerupt deloc.
 Dupa ce “anamneza spontana” a luat sfarsit, incepe “anamneza dirijata” de intrebarile homeopatului

SCHEMA ANAMNEZEI DIRIJATE - cuprinde mai multe intrebari


 Trebuie evitate intrebarile directe, la care se raspunde prin da sau nu
 Nu se pun intrebari care sugereaza raspunsul
 Se evita intrebarile la care pacientul are de ales intre doua alternative
 Se respecta principiul intrebarilor deschise

CHESTIONARUL HOMEOPATIC
Exista o mare varietate de chestionare propuse de diferiti autori cum ar fi: Pierre Schmidt,Margaret Tyler, Jahr,
Close si chiar de catre celebrul J.Tyler Kent.
Vom studia in continuare chestionarul unui homeopat contemporan, V. Ghegas
Homeopatul începător trebuie să aibă această schemă pe birou, în timpul consultaţiei.

 Este important de ştiut care este situaţia familială a pacientului. Are un partener? Este căsătorit,
necăsătorit, divorţat? Locuieşte singur sau împreună cu alţii? Are copii?
 Situaţia socială a pacientului este importantă, de asemenea. Care este ocupaţia sa de bază? Care sunt
activităţile sale de timp liber?
 Cu toate aceste informaţii în minte, este uneori mai uşor să înţelegem câteva din problemele pacienţilor.
Ne permite să înţelegem mai bine situaţia de viaţă a pacientului nostru, sau să punem întrebări mai precise
referitor la experienţa pacientului.

Lista de intrebari
 1. Care este cea mai importantă acuză şi care sunt alte acuze? Pentru fiecare simptom se va întreba despre
modalităţi (de când, care este cauza, poziţia, extinderea, ce o agravează, ce o ameliorează?)
 2. Care au fost afecţiunile anterioare? (APP)
 3. Sunt afecţiuni care se întâlnesc frecvent în familie? (AHC)
 4. Este sensibil la vreme sau temperatură? Suportă bine căldura sau frigul, se încălzeşte repede: în pat,
în sufragerie, la soare?
 5. Cum este somnul? Se petrece ceva special în timpul somnului? Are o poziţie fixă pentru a adormi?
Scrâşneşte din dinţi? Salivează?
 6 . Cum este apetitul? Este ceva pe care pacientul îl doreşte sau pentru care are aversiune?
 7 . Este setos? Ce preferă să bea, ce nu preferă?
 8 . Există tulburări digestive?
 9 . Are probleme cu scaunul?
 10 . Are probleme cutantate? Întrebaţi dacă a avut erupţii cutanate, transpiraţie, probleme cu unghiile şi
părul?
 11 . La femei: există probleme menstruale? Se intreaba si despre istoricul legat de nasteri si avorturi
(APF)
 12 . Cum este energia sexuală?
 13. Are frici? Dacă nu sunt menţionate spontan trebuie să întrebaţi despre teama de înălţime, teama de
lift, teama de întuneric, de animale (de care), de furtună, de boli, de moarte.
 14. Mental-emoţional: Ce gândeşte pacientul despre caracterul său? Este închis sau deschis? Îi place să
stea singur sau nu? Plânge uşor? Se enervează uşor? Este sensibil şi în ce grad (cereţi exemple). Este
milos?
 15. Cum este energia generală? Se simte obosit sau în formă (fluctuaţiile cotidiene)? Cum merg lucrurile
la servici? Acasă? Cum se simte în general?

Cum inregistram simptomele


 Notam pentru inceput tot ce ne spune bolnavul, cu cuvintele lui
 La analiza cazului, vom traduce simptomele in limbajul repertoarului
 Este bine sa lasam in dreapta paginii putin loc liber unde sa putem face adnotari
 Sa retinem ca simptomele cele mai valoroase sunt cele relatate spontan de bolnav,pe care le resimte intens
si pe care le enunta clar, fara posibilitatea de false interpretari
 Simptomele valoroase (pe care ne putem baza prescriptia) vor fi subliniate, dupa cum urmeaza:
 - cu o linie, cele clare, intense, dar alese dupa raspunsurile de la anamneza dirijata
 cu 2 linii, cele de mare claritate si intensitate, oferite spontan
 cu 3 linii, cele de cea mai mare claritate si intensitate, oferite de asemenea spontan (dupa G. Vithoulkas)
 Sublinierile sunt importante nu numai pentru alegerea remediului, dar si la consultatiile ulterioare, pentru
a evalua pe termen lung evolutia cazului

In incheiere, sa nu uitam ca:


 O buna anamneza este cheia succesului unei prescriptii, dar ea nu trebuie sa fie aplicata dupa norme sau
sabloane rigide
 Este extrem de important sa stabilim o punte de legatura intre noi si pacient.

MODALITATI, ALTERNANTE, CONCOMITENTE IN HOMEOPATIE

Modalitatile sunt calitati ale simptomelor, agravari si ameliorari, care confera unui simptom, banal prin el insusi,
caracteristica individuala.
Modalitatile reprezinta circumstantele psihice, fizice, de ritm, ambianta, pozitie, miscare, aplicatii locale, aporturi
alimentare, functii emonctoriale si acte fiziologice susceptibile de a influenta bolnavul.
Toate aceste variatii de simptome ajuta la gasirea remediului homeopatic asemanator strict individualizat,
homeopatia se adreseaza bolnavului cu toate particularitatile lui.
Cele ce urmeaza sunt date ilustrative si nu exhaustive in tratarea temei.

AGRAVARI

Conditii atmosferice
Climat:
La mare : kali iod., magn. m., Lues., Natr.mur., Natr.sulph
La munte : Medorrhinum
Influente cosmice
Soare : ant.cr., bell., hydroph.,Gels., Glon., Lach., Natr. carb.,., natr.m., puls.
Luna noua : alum., croc., kali br.,natr.c.,sil.
Luna in crestere : arn., clem.er.
Luna plina : Calc.c., alum., bov., croc.sat., natr.c., natr.m., sulph
Luna in descrestere : dulc., thuya
Lumina lunii : Antim.cr.
Umiditate si uscaciune
Umiditate : Ammon.c., Aran., Calc.c., Calc.fl., calc.ph., colch., Dulc., gnaph., iod.,mang., Merc., Natr.s., Nux m.,
phyt., ran.b., Rhod., Rhus tox., ruta, lues., thuya
Uscaciune : alum., Caust., Hep.s., ip., Nux v., spongia
Temperatura
Cald : ant.c., ant.t., Apis, dros., Iod., led., Puls., sec., sulph.
Frig : Acon., agar., alum., Ars., bar.c., bell., bry., calc., Cham., coff., Dulc., form.r., hep.s kali c., Magn.phos.,
merc., mez., nux v., Rhod., Rhus tox., Rumex, Sep., Sil., Spig.
Vreme
Schimbare : Bry. (cald dupa frig), Calc.phos. (caderea zapezii), Calc.fl. (umiditate), carbo veg. (cald umed),
Dulc.(umiditate), lept.(umiditate), mang.(umiditate), Natr.s.(umiditate), nitri ac., Nux m.(frig umed), Phos., Psor.,
Ran.b.(umiditate), Rhod.(furtuna), Rhus tox. (ploaie), sep., sil.
Calda : Aloe (umeda), Ant.c.,Carbo v., colch., Gels.(umeda), Iod., kali bi., Lach., lil.t., Puls., sec., Sulph.
Rece : Acon.(uscat), All.c.(umed), Aur., bar.c., calc.c., calc.ph., Camph., caps., Caust., (uscat), Dulc.(umed), Hep s.,
Kali c., Mag.phos., Merc.(umed), Natr.s.(umed), Nux m.(umed), Nux v.(uscat), Psor., Rhod.(umed), Rhus
tox.(umed), sep, Sil.,Th.(umed)
Zapada : Calc.ph., con., formica r., puls., sep., sil., sulph., urt.u.
Apropierea furtunii : agar., ammon.c., gels., lach., mang., melilot., nux v., petr., phos., psor., puls., Rhod., sep., sil.,
lues.
In timpul furtunii : natr.c., Phos., Rhod.

Anotimp
Primavara : ant.t., brom., crot., Lach., sars.
Vara : cina, croton t., gels., kali bi., natr.c.
Toamna : China, dulc., merc., Rhus tox.
Iarna : aur., hep.s., ipeca, kali bi., kali c., Petr., Psor., sil., lues.

Conditii psihologice
Necaz : Ign., Natr.m., phos.ac., Staph.
Furie : Bry., Cham., Col., Lyc., Nux v., Staph.
Consolare : hell., lil.t., Natr.m.
Efort mintal : Agar., Anac.or., arg.n., calc.c., gels., natr.c., Natr.m., Nux v., Phos.ac, sil.
Emotie : acon., arg.n., Cocc., Coff., Coloc., Gels., hyosc., Ign., kali ph., Nux v., Phos.ac.,
Puls., Staph.
Muzica : Graph., natr.c., nux v., Sab., thuya
Gandind la raul sau : bar.c., Calc.phos., gels., Helon., med., oxl.ac., sabad.
Frica : Acon., Gels., ign., Opium, Ver.alb.
Singuratatea : Ign., Kali bi., lil.t., Lyc., Stram.

Conditii senzoriale
Miros ; Alimente : Ars., Colch., dig., sep., tub. Flori : graph. Tutun : bell., Ign., spig.
Mirosuri violente : Bell., china, colch., Ign., Nux v., sulph.
Auz : Zgomot : asar., Bell., bor., coff., glon., Ign., Nux v., spig., Ther. Apa : cant., Hydroph., hyosc. Strada : chenop.
Tact : Soc : Bell., Cic., spig., ther. Contact : acon., apis, arn., bell., bry., cham., China, cupr.m., ham., Hep.s., Lach.,
Nitri ac., Nux v. Ox.ac., Spig., Tar.h., Ther.
Presiune : apis, Hep.s., lach., Nux v.
Vaz : Lumina : Bell., Calc.c., glon., Euph., hydroph., merc., nux v., phos., sep., Stram.
Obiecte stralucitoare : bell., canth., hydroph., Stram. Intuneric : ars., Stram.

Alimente si bauturi
Unt : carbo v., Puls.
Varza : Bry., Lyc., Petr.
Condimente : Nux v.
Fructe : Ars., Bry., China, ipeca, Veratr.alb
Grasimi : Carbo v., cycl., kali m., Puls., tarax.
Legume : bry., lyc.
Oua : ferr.m., Sulph.
Patiserii : Carbo v., kali m., Puls.
Cartofi : Alum., puls., ver.a.
Dulciuri : Arg.n., lyc., merc., sang., spongia
Bauturi acide : Ant.c., ant.t., carbo v., Puls., sep.
Bere : Kali bi., nux v.
Bauturi calde : bry., Lach., phos., Puls., stan.
Bauturi reci : Ars., calc.c., canth., cycl., lyc., phos., sab., ver.a.
Cafea : cann.i., canth., caust., Cham., cocc., cycl., fluoric ac., Ign., Nux v., ox.ac.
Lapte : Aethusa, ant.t., brom., Calc.c., carbo v., china, magn.c., puls., Sep., sulph.
Alcool : Ars., cann.i., lach., Nux v., op., sel., Sulph.ac.
Ceai : Ab.n., fluoric ac., Sel., Thuya
Vin : Ant.c., arn., ars., carb.v., Fluoric ac., lyc., Nux v., Ran.b., sab., Sel., Zincum

Conditii orare
Dimineata : ammon.m., bry., kali bi., Lach., Natr.m., Nux v., sulph.
Dupa amiaza : bell., hell., kali c., lyc., puls., thuya
Seara : acon., Ars., cham., China, coff., colch., dulc., ferr.ph., hell., hyosc., lil.t., Lyc., merc., mez., nitri ac., Phos.,
plumb., puls., rum., sep., lues.
Noaptea : acon., Ars., Aur., cham., China, coff., colch., dulc., ferr.m., hep.s., hyosc., iod., Merc., nitri ac., phos.,
puls., rhus tox., sil., Lues., zinc.m.
Dupa somn : apis, apoc., cocc.c., Lach., naja, op., sel., spongia
Ora 1-3 : Ars.
Ora 2-4 : Kali c., pod.
Ora 3 : ammon.c.
Ora 4 : Thuya, chel.
Ora 4-6 : Ferrum m.
Ora 5 : Aloe, rum., tub., Sulph.
Ora 6 : rhus tox.
Ora 7 : pod.
Ora 8 : eup.p.
Ora 10 : Natr.m
Ora 11 : Ign, sep, Sulphur, zinc.
Ora 16 : melilotus
Ora 17-18 : lil.t.
Ora 17-21 : hell., Lyc.
Ora 3 si ora 23 : bell
Ora 3 si ora 21 : Bryonia
Ora 23 : aconitum, coccus cacti

Pozitie si miscare
Asezat : crot., cycl., diosc., plat.
Culcat : Ars., con., diosc., glon., gnaph, grin., hyosc., lach., Phos., puls., Rhus tox., rum.
Culcat pe partea dureroasa : acon., hep.s., kali c., nux v., phos., rhus tox.
Culcat pe partea dreapta : arg.n., Merc., sang., stan.
Culcat pe partea stanga : bar.c., cactus, Card.m., cean., kali c., naja, natr.s., Phos. Puls.
Culcat cu capul jos : Ars., con., Glon., samb., Spig.
Ortostatism : aesc., Aloe, berb., cycl., Lil.t., plat., Sep., Sulphur
In miscare : Aesc., bapt., Bell., berb., Bry., Cocc., colch., coloc., dig., gels., glon., kalmia, Led., merc., plumb.,
ran.b., Sab., spig., sulph., tab., tar.h.
Aplecandu-se : ammon.c., Bry., calc.c., glon., mang., sep., Spig., sulph.
Coborand : Borax, ferr.m., stannum
Ridicandu-se : Aconitum, bry., dig., Nux v., phyt., rhus tox.
Urcand scarile : cact., lyc., spongia, sulph.ac.
Intorcandu-se in pat : con., Nux v., puls., Sulph.
Mergand cu masina : arg.m., berb., Cocc., hydroph., naja, nux.m., Petr., thuya
In repaos : arn., Ars., calc.fl., cycl., Ferr.m., magn.c., Puls., rhod., Rhus tox., samb., sep.

Generalitati
Inghitind : bell., hep.s., lach., merc., stan.
Baie rece : Ant.c., Ars., caust., kreos., Magn.phos., phys., Sulph.
Band : canth., eup.
Act sexual : Agar., alum., calad., cedr., Kali c., Kali phos., Kreos., Moschus, natr.m., phos.ac., sel., sil.
La dentitie : Aeth., Bell., borax, calc.c., calc.ph., Cham., Kreos., magn.ph., phyt., Pod.
Spalandu-se : ammon.c., ant.cr., calc.c., natr.s., Sulphur
Dupa ce mananca : aloe, Ant.cr., apoc., carb.v., China, ip., kali c., Lyc., Nux v., Puls.
Narcotice : cham., coff., Nux v., thuya
Vorbind : Arg.n., cocc., Mang., natr.m., sel., stan.
Menstra : Inainte : con., Lach., ver.a.
In timpul : Act.rac., ammon.c., arg.n., bell., cocc., con., Graph., Hyosc., Kreos., Magn.c.,
plat., Puls., sep., sil., ver.a., vib., Zincum
Dupa : Bor., Graph., lyc., nux v.
Transpiratie : Bell., cham., hep.s., Merc., nux v., op., phos.ac., stram., Sulph., ver.a.
Tutun : ascl., bor., cic., cocc., gels., Ign., lob., Nux v., staph., stroph.
Vaccinare : Silcea, Thuya
Varsaturi : aethusa, ars., ant.t., Ipeca

Lateralitate
Alternanta : Lac caninum
Dreapta : apis, aran.d., Ars., bell., bor., bry., calc.c., caust., Chel., crotal., equis., ferr.ph., Kali c., lept., Lyc.,
Mag.ph., Merc.protoiod., Pall., Phyt., podo., Sang., tarent.h.
Dela dreapta la stanga : Lyc., sang.
Stanga : arg.n., ascl., Asterias, Berb., brom., Cean., cedr., dulc., kreos., Lach., lil.t., Merc. biiod., naja, Natr.s., nitri
ac., ox.ac., par.q., Spig., Sulph., ther., Thuya, tril.p., vib.
Dela stanga la dreapta : Lach.

Periodicitate
La aceeasi ora : aran.d., Cedron
Zilnic : Natr m.
La 2 zile : alum., Ars., China, cedr., lac c.
La 3-4 zile : Psorinum (constipatia)
La 7 zile : Sanguinaria, Iris v.
La 3 saptamani : Magnesia carb.
Anual : ars., Lach., Psor., sulph.

AMELIORARI

Conditii atmosferice
Climat
La mare : brom., Medorrhinum
La munte : Luesinum

Umiditate si uscaciune
Umiditate : asar., Caust., cham., Hep.s., med., Nux v., sab., spongia
Uscaciune : amm.c., Calc.c., calc.ph., Dulc., mang., merc., natr.s., Nux m., Phyt., Rhus tox., sulphur

Temperatura
Cald : act.r., amm.c., Ars., bell., calc.fl., Camphora, Caust., cham., col., con., Collins., Dulc., for.r., Hep.s., Kali c.,
Mag.ph., Nux v., phyt., Psor., Rhus tox., rum., sep., Sil., ver
Frig : all.c., aloe, Apis, glon., Iod., Led., lyc., op., phos., Sec.

Conditii senzoriale

Auz : Muzica : Tarent.h.


Tact : La frictie : canth., form.r., mag.ph., natr.c., phos., plumb., Pod., rhus.tox., Tar.h.
Presiune : Arg.n., bor., Bry., chel., china, col., form.r., ign., lil.t., natr.c., natr.s., mag.ph., nux v., pic.ac., Plumb.,
sep., stan.
Vaz : Lumina : stram. Intuneric : Bell., con., euphr., graph., phos., sang.

Pozitie si miscare

Asezat : ant.t., card.m., cocc., Gnaph., Kali c., ran.b., samb.


Culcat : acon., arn., Bry., calc.c., coff., Colch., equis., Mang., Natr.m., stan.
Culcat pe partea dureroasa : amm.c.,Bry., calc.c., Col., natr.m., ptelea
Culcat pe partea dreapta : Ant.t., Natr.m., Ptel., Phos., rum., spig. Sulph.
Culcat pe partea stanga : lil.t., mur.ac., sang.
Culcat pe burta : amm.c., chion., lept., Med., Pod.
Ortostatism : ars., Diosc.,sars.
Indoit : china, Col., Mag.ph., rheum, thlaspi bursa pastoris
Aplecat inapoi : Bell., bism.
Aplecat inainte : ascl., bov., card.m., iris v., Kali c., ran.b., Trill.p.
Schimbarea pozitiei : Ars., natr.s., Rhus tox.
Coborand : spongia
Intinzandu-se : Sep, Thuya
In miscare : abrot., calc.fl., Chim., con., cycl., diosc., dulc., Ferr.m., fluoric ac., Gels., ign., lith.c., mag.c., natr.c.,
plat., Puls., rhod., Rhus tox., ruta, samb., Sepia, ver.a.
In repaos : acon., anac.or., bell., Bry., colch., merc., nux v., phos.
In masina : brom., Cham., Nitri acid
Cu capul jos : Arnica
Cu capul sus : Ars., gels., Spigelia

Conditii orare

Ziua : apis, hyosc., kali c., Luesinum


Dimineata : collinsonia
Seara : anac.or., bor., lob., nux v.
Dupa miezul noptii : lycopodium
Dupa somn : avena s., carbo v., colch., merc., Nux v., Phos., Phos.ac., Sang.

Conditii psihologice

Consolare : hell., Puls.


Distractie : calc.ph., kali br., Helonias, Ignatia, Oxalic acid
Muzica : Tarentula hispana
Gandindu-se la raul sau : camphora
In societate : Bism., Kali c., lil.t., lyc., Pall., Stram.

Alimente si bauturi

Acide : ptelea, sanguinaria


Calde : alumina, Lycopodium, sabadilla
Reci : Bryonia, Causticum, Phosphorus
Bauturi stimulante : gelsemium
Ceai cald : China

Generalitati

La aer curat : acon., all.c., ant.cr., Apis, bar.c., cact., clem., dig., dros., gels., Glon., iod., Lach., Lyc., magn.c.,
moschus, natr.m., Puls., sab., sep., sulph., Tab., tar.h.
Aplicatii calde : Ars., calc.fl., Lyc., Magn.ph., rhus tox., sepia
Aplicatii reci : Apis, bry., canth., ferr.ph., fluo.ac., Glon., Ledum, Puls.
Inghitind : Ignatia
La o secretie : Lachesis, Zincum
Eructatie : ant.t., Arg.n., Carbo v., kali c.,
Evantai : arg.n., Carbo v., lachesis
Fumand : aran.d., Naja, Tar.cub.
Mancand : act.r., alum., Anac.or., caps., cic.v., Chel., hep.s., Ign., Iod., kali phos., lith.c., natr.c., natr.m., oxal.ac.,
Petr., Phos., Psor., sep., spongia, uran.n.
Mictiune abundenta : Gels., Ign.
In timpul menstrei : Lachesis, Zincum
Transpiratie : acon., bry., calc., cham., rhus tox., ver.a.

ALTERNANTE MORBIDE

Astm si eruptii : Caladium, Rhus tox.


Astm si guta : Lycopodium, Sulphur
Astm si diaree nocturna : Kali carb.
Colici si delir : Plumbum
Colici si vertij : Veratrum album
Convulsii si furie : Stramonium
Diaree si reumatism : Abrotanum, Dulcamara
Diaree si cefalee : Podophyllum
Parestezii si dureri : Cham., Graph.
Herpes si diaree : Rhus tox.
Lumbago si cefalee : Aloe
Melancolie religioasa si excitatie sexuala : Lilium tigrinum
Tuse si eruptie : Croton tiglium
Tuse si sciatica : Staphysagria
Tulburari laringiene si tulburari uterine : Argentum nitricum
Tulburari paralitice si tulburari spastice : Stramonium
Tulburari psihice si tulburari fizice : Act.rac., Croc., Hyosc., Lil.t., Platina
Reumatism si dureri cardiace : Benzoic acid
Reumatism si coriza : Kali bichromic
Reumatism si diaree : Abrotanum, Dulcamara
Reumatism si tulburari gastrice : Kali bichromic

CONCOMITENTE

Ne intoarcem la vremea lui Hahnemann si a contemporanului sau Boenninghausen (1785-1864) discipolul sau si
autor de multe lucrari in Homeopatie, printre care “Therapeutic Pocket Book” , un Repertoriu in introducerea caruia
avanseaza principiul concomitentei si asociatiei simptomelor.
Dupa B.simptomele se grupeaza in simptome primare si simptome secundare, primele legate direct de acuze,
proeminente, care atrag atentia mai intai si cauzeaza cea mai mare suferinta si altele care par sa nu aiba legatura cu
primele din punct de vedere patologic, care nu sunt alese aleatoriu, ci trebuie sa se sprijine pe o interrelatie clara in
timp si circumstante cu primele = simptome concomitente, care exista sau se petrec impreuna. Sunt simptomele
particulare, ciudate despre care Hahnemann spusese : “aceste simptome reprezinta ceeace este de tratat in caz, sunt
baza prescriptiei homeopatice, pentru ele trebuie gasit remediul similimum”.
Fiecare simptom poate fi redus la elemente de locatie, senzatie si modalitati, care adunate formeaza un tot logic =
totalitatea simptomelor. Totalitatea se refera la tabloul simptomatic manifest in prezent.La acestea B. adauga
simptomele concomitente, care, de altfel, pot lua forma celorlalte trei elemente. Deseori ele par irationale in cazul
respectiv, totusi au o relatie actuala prin faptul ca exista concomitent in acelasi timp la acelasi pacient. Nu sunt de
neglijat sau subevaluat pentru ca nu se conformeaza
traditiei.
Simptomele concomitente sunt pentru totalitatea simptomelor ceeace modalitatile sunt pentru simptom, adica
factorul de diferentiere. Remediul homeopatic care are in patogenezia sa ambele grupuri de simptome este remediul
similimum, cel care vindeca.
Hahnemann : “de acum, medicii se vor intelege intre ei si vor prescrie in siguranta acelasi remediu pentru simptome
morbide identice si nu dupa numele identic al bolii”.

CAZ : barbat care sufera de un tic dureros, un spasm cam la 5 minute interval, durere cu senzatia de tragere de
nervul trigemen stang, insotita de inrosirea fetei si transpiratie profuza la cap si piept si foame apriga. Este agravat
de atingere, emotie, vorbit, vreme umeda, noaptea si ameliorat de frictie locala. In antecedente o secretie cronica ani
de zile din urechea stanga, remisa cu tratament ORL cu 8 ani in urma. De atunci au aparut crizele care s-au indesit in
timp. Analiza cazului :
Locatie : hemifata stanga, obraji, maxilar superior.
Senzatie : tragere dureroasa
Modalitati : < atingere, vorbit, noaptea, emotie, vreme umeda, > la frictie locala
Concomitente : foame apriga, transpiratie in partea superioara a corpului, bufeu de caldura la cap, secretie otica.
In repertorizare au aparut la inceput mai multe remedii : Ars., Bry., Calc.c., Caust.,China, Kali c., Merc., Nitri ac.,
Nux v., Phos., Puls., Rhus tox., Sep., Sil., Spig., Staph., Sulphur.
In urma eliminarii remediilor cu neconcordante, simptomele concomitente avand mare rol in decizie, au ramas 2
remedii cu toate simptomele prezente : Bryonia si Sulphur. Faptul ca atacurile au aparut dupa supresia secretiei otice
a decis alegerea remediului Sulphur cunoscut pentru puterea de a debloca supresiile.
Pacientul a primit Sulphur 1M , odata cu ameliorarea a reaparut secretia otica, in o perioada de 18 luni a primit 3
doze de Sulphur cu remisiune totala a simptomelor.

BIBLIOGRAFIE

Allen T.F. Boenninghausen’s Therapeutic Book, Introduction by Roberts H.& Wilson A. B. Jain Publishers New
Delhi India 1993
Encyclopedie Medico-chirurgicale Editions Tehniques Paris
Synthesis 7 B. Jain Publishers New Delhi India 1997
Vannier L & Poirier J. Precis de Matiere Medicale Homeopathique Doin Ed. Paris

=================================
top

Dr. Ioan Teleianu - note de curs

ACONITUM NAPELLUS (Acon.)

Aconitum este unul dintre cele mai mari remedii ale materiei medicale homeopatice, având câteva caracteristici,
în funcţie de manifestările sale clinice dominante, şi anume: un debut brusc, violent, impresionant, în stările acute,
cu o nelinişte şi agitaţie dusă uneori la extrem şi cu mare frică de moarte, sau, în formele cronice, o excesivă
excitabilitate nervoasă exteriorizată prin crize de un dramatism aparte, pe fond anxios, care înglobează variate
frici şi temeri, îngrijorări fulminante, adesea declanşate sau puse în legătură cu urmările unui eveniment nefast
(un accident, un cutremur, o boală, un şoc, o spaimă, etc.), amplificate şi întreţinute apoi de stresul cotidian, de
diversele întâmplări, de relatări prăpăstioase şi închipuiri sau griji, etc., care fac ca pacientul să intre extrem de
uşor în panică din orice, o panică nemiloasă care îi face viaţa nefericită, neregăsind decât cu greu şi nu
totdeauna pentru mult timp, liniştea şi tihna pierdută.

Deşi eficienţa remediului este cunoscută mai mult din rezultatele excelente ce se obţin în afecţiunile acute
inflamatorii, ce pot apare la orice organ şi care debutează rapid, zgomotos şi cu mare agitaţie, cauzate de
expunerea la intemperii, respectiv la aer rece şi uscat, Aconitum este, în fapt, principalul remediu al anxietăţii şi
fricilor cronice şi se pare că va deveni şi mai actual pe măsură ce societatea modernă devine tot mai trepidantă,
stresantă şi implicit mai anxiogenă ; nu rareori tablouri clinice de nevroză anxioasă care au apărut în forma lor
pregnantă destul de târziu, având însă legătură cu o spaimă sau sperietură din trecut, dar păstrată de ani de zile
latent în mintea pacientului, s-au rezolvat cu acest remediu, administrat în diluţii foarte înalte de homeopaţi cu
experienţă.

Ca psihism, este vorba de persoane extrovertite, blânde (simpatetice), cu dorinţă de companie, impresionabile,
care se neliniştesc însă uşor de necazurile celor din jur, devenind sperioase şi agitate. Au o dispoziţie care variază
uneori de la o oră la alta, cu alternanţe, o anume instabilitate a ideilor care fac dificil efortul de concentrare,
precum şi o vădită versatilitate de spirit.

Tipologic, remediul convine indivizilor cu stenicitate pronunţată, robuşti şi pletorici, la care sensibilitatea la
boală, instalarea rapidă şi mai ales acuitatea, dramatismul tabloului clinic, acea degringoladă generală ce se
instalează şi stăpâneşte reacţiile şi acuzele unui pacient cu o aparenţă atât de viguroasă, apar de-a dreptul
surprinzătoare. Tot surprinzătoare este şi profunzimea efectului, adesea devastator, al stărilor cronice anxioase nu
numai asupra psihicului ci asupra economiei întregului organism al pacientului, care terorizat de panici şi frici,
părăsit de tăria şi echilibrul său emoţional, nu mai poate compensa deficitele multiple induse de boală, apare
anorexia psihică, nu mai asimilează, slăbeşte, şi firesc, îşi amplifică temerile şi devine tot mai sigur că suferinţa sa
este fără speranţă de vindecare, apelând disperat la tot mai mulţi medici, dar rămânând cu convingerea sa fermă,
dominantă, apărută încă de la declanşarea bolii, că va muri curând. Practica unor medici pledează, în tratarea
unora din aceste forme, pentru asocierea Aconitului cu alt remediu, de regulă Arsenicum album.

Simptome dominante:

- indiferent de felul, varietatea, localizarea sau intensitatea simptomelor, ceea ce iese în evidenţă în modul cel mai
pregnant la Aconitum este hiperexcitabilitatea nervoasă, exprimată prin modalitatea de apariţie a acestora, acea
apariţie invazivă, bruscă şi violentă, ce poate configura rapid un tablou clinic acut, impresionant, în orice aparat
sau sistem al organismului (de pneumonie, nevralgie, infarct, şoc, spasm cerebral, etc.); cu toate acestea, tulburările
acute ce ţin strict de remediu sunt doar funcţionale, reversibile, fără a exista dovada provocării unor leziuni, iar
durata de acţiune este scurtă fără periodicitate;
- teribila tensiune psihică, agitaţie anxioasă şi neastâmpăr, care ţin de aceeaşi caracteristică, pe prin plan fiind
frica de moarte, conferă acel dramatism specific tabloului clinic al Aconitului şi sunt însoţite de solicitarea
insistentă, neliniştită, de către pacient, a unui sprijin medical imediat, pentru a fi salvat ; acesta e atât de speriat şi
deznădăjduit încât prezice şi ora morţii sale iminente; o asemenea frică specială, intensă, poate apare şi la femei în
timpul travaliului;
- frici diverse, chinuitoare, care în formele cronice modifică în mod semnificativ
psihismul pacientului, şi-i răvăşesc şi marchează intens viaţa relaţională, uneori pentru multă vreme; varietatea
acestor frici este destul de mare, cel mai des fiind vorba de:

- claustrofobie (spaţii închise);


- frica de a sta în mulţime sau într-o cameră aglomerată;
- frica de a traversa strada, mai ales pe aglomeraţie;
- frica de cutremure, deobicei după un cutremur;
- agorafobie (spaţii deschise);
- frica de lift;
- frica de tunele;
- frica de avioane;
- frica de veşti proaste;
- frica de întuneric şi de fantome, mai ales noaptea;
- frica de moarte, mai ales în timpul simptomelor cardiace;
- frica de a se sufoca;
- frica de a fi atins;
- etc.
Este vorba atât de un fond dominat de frici şi angoase, exaltate de diferiţi factori şi împrejurări emoţionale, cât şi de
adevărate atacuri de panică, cu episoade repetate, pe faţa pacientului citindu-i-se groaza în timpul crizei, tot cu
senzaţia de moarte iminentă, la care se adaogă, obişnuit, palpitaţii puternice sau chiar violente, aprindere a feţei şi
sete de aer ; aceste atacuri sunt mai grave seara, spre miezul nopţii, sau imediat după ce a adormit, când persoana se
trezeşte înspăimântată, după 30-40 minute de somn, situaţie ce poate apare deseori în urma unui şoc recent, accident,
infarct, etc.;

- durerile intolerabile constituie, de regulă, debutul suferinţelor acute, însoţite de psihismul menţionat mai sus şi
având variate forme de exprimare: furnicături, înţepături, amorţeli, înţepeniri, junghiuri, colici, etc., apărând
îndeosebi după intemperii, cea mai frecventă cauză fiind expunerea la vânt rece şi uscat, pe orice anotimp; Aconitum
realizează frecvent tabloul tipic de debut al unei posibile gripe, boli eruptive febrile, unei congestii pulmonare,
pneumonii sau pleurite, a unei nevralgii faciale ? frigore, otite acute, artrite reumatice, cistite, amigdalite, etc.;
- orgasmul şi eretismul vascular este a doua faţetă a hiperexcitabilităţii ce caracterizează acest remediu, alături de
cel nervos, ceea ce explică apariţia a o serie de simptome frecvente, ca de exemplu:

- faţa roşie cu piele uscată, atunci când pacientul e culcat dar care devine palidă când se ridică în capul oaselor;
- mâini calde, cu roşeaţa zonei palmare şi cu picioare reci;
- abdomen cald, destins;
- cefalee frontală cu senzaţia de cap greu;
- ameţeală când se ridică repede din poziţia culcat;
- congestie cefalică sau acces de hipertensiune arterială;

- extremă hiperacuitate senzorială: miros extrem de sensibil, fotofobie cu dureri la vederea suprafeţelor ce strălucesc
(zăpadă, arc voltaic, etc., de aici utilizarea sa în fotoftamiile alpiniştilor şi ale sudorilor), sensibilitate la zgomote sau
la sunete muzicale pe care le simte şi în dinţi sau trecând prin membre, gustul fiind chiar pervertit (toate lichidele, cu
excepţia apei, par amare);
- febră inflamatorie, cu căldură uscată, apărută brusc şi violent, cu agitaţia caracteristică şi cu frică de moarte,
precedată de frigurozitate, pielea arzândă a corpului neiradiind căldura în jur ; febra este însoţită de sete intensă
numai pentru apă rece;
- de altfel şi inflamaţiile localizate pe mucoase şi seroase (gură, nas, ochi, urechi, faringe, laringe, arborele
respirator, intestine, organe uro-genitale, articulaţii, etc., sunt preponderent uscate, fără secreţii, excreţii sau
colecţii lichidiene;

Alte simptome:

- tahicardie cu anxietate, cu puls plin, dur şi destins, însoţită de palpitaţii violente, cu senzaţie de căldură sau arsură,
îndeosebi după o frică, spaimă sau o scenă impresionantă;
- angină pectorală sau infarct miocardic acut cu amorţeală a braţului stâng;
- agravarea generală poate apare nu numai pe vreme rece şi uscată, respectiv după expunere la vânt rece şi uscat; dar
şi la lumina soarelui şi chiar la căldură, atunci când pacientul devine febril, observându-se şi o exacerbare a
simptomelor mentale în aceste condiţii;
- orbire bruscă după spaimă sau şoc;
- faringită sau amigdalită, foarte roşii, cu senzaţie de arsură, după expunere la intemperii;
- gastrite apărute după consumul de băuturi reci când pacientul a fost supraîncălzit;
- dorinţă de peşte;
- aversiune pentru anghinare (artichaut);
- retenţie de urină la nou-născuţi şi la mame, imediat după naştere;
- travaliu dificil la naştere, mai ales când parturienta are senzaţia sigură că va muri;
- crup laringian cu tuse seacă şi sufocantă, fiind principalul remediu pentru stadiile iniţiale ale crupului;
- amenoree la tinerele fete pletorice; suprimarea menstrelor după o spaimă;
- coşmaruri, delir nocturn, vise anxioase, tresăriri în somn şi insomnii agitate;

Senzaţii deosebite,particularităţi:

- impresia că gândurile sale vin din stomac şi că anumite părţi ale corpului sunt anormal de mari;
- are impresia că lucrurile pe care abia le-a făcut, le-a făcut în vis;
- cefalee frontală cu senzaţia de apă fierbinte în interior şi de cap care plesneşte;
- senzaţia că toate lichidele au gust amar cu excepţia apei;

De notat:

- la Aconitum este proverbială remarca homeopaţilor privind încetarea acţiunii sale şi necesitatea recurgerii la un alt
remediu, în momentul când, în evoluţia tabloului clinic febril, aflat sub tratament, apar transpiraţia şi secreţiile, fiind
indicate în continuare, cel mai adesea, Bryonia sau Belladona ; marele merit al Aconitului va rămâne acela că,
făcându-şi efectul său eroic în stadiul grav, de debut, al bolilor respective, totul poate intra în mod ferm, tot aproape
brusc, în defervescenţă spre vindecare, evitându-se multe din neplăcerile complicaţiilor ulterioare posibile;
- de asemenea trebuie evitat Aconitul în febrele din preajma şi după apariţia erupţiilor, precum şi administrarea lui în
alternanţă cu alte remedii;
- totodată este bine de ştiut că Sulphur-ul este cronicul Aconitului şi că, deci, continuarea tratamentului, cu acesta
din urmă, consolidează şi desăvârşeşte rezultatele terapeutice de început ale Aconitului, în bolile acute.

ADDENDA

STUPEFACTIE, ca o betie,intoxicatie: fum de tutun, de la: (Acon.1)


|| Turns suddenly red and falls unconscious. đ Teething child.(C.Hering)

top

Dr. Ioan Teleianu - note de curs 2006


(Textul se adreseaza medicilor cursanti)

DULCAMARA (Dulc.)
Solanum dulcamara
Fam. Solanaceae
Denumire populară: Lăsnicior; Zârnă; Viţa evreului

Dulcamara este un remediu care deseori nu e luat


în seamă. Simptomul-cheie (agravare din pricina
vremii reci, umede) este foarte evident, încât
deseori sunt prescrise Kali carbonicum sau
Calcarea carbonica în loc de Dulcamara.

Sursa
Planta-arbust „Dulce-amară”, trăieşte pe marginile apelor, dezvoltarea sa robustă fiind condiţionată de abundenţa în
apă de care are nevoie.
Se folosesc ramurile plantei recoltate puţin inainte de inflorire, prin macerare în alcool de 90 grade.

Acţiunea generală (tropism):


- Sediul de preferinţă: pielea şi mucoasele, în special pielea fină, subţire, de pe faţă, partea dorsală a
mâinilor, axilelor, pliurile articulaţiilor, etc. pe care apar iritaţii, roşeaţă, eroziuni şi diverse erupţii –
agravate de contactul cu apa rece, putând apare secreţii abundente şi respingătoare.
- Sistemul limfatic, ca şi ţesutul fibro-muscular, sunt puternic interesate, determinând celebrele acuze
dureroase de tip reumatismal, specifice unui remediu celebru prin agravarile la frigul umed;
- Sistemul nervos care explică numeroasele sale simptome de depresie;
- Parenchimul renal, confirmat de numeroase observaţii de toxicologie.

Caracteristici:
- Constituţie şi tip: pare să prefere persoane tinere, cu piele delicată, de constituţie limfatică, care răcesc
uşor, mai ales dintre cei cu fire agitată şi iritabilă, Alţi autori găsesc că pacientul este în general robust,
solid şi dominator dar foarte friguroşi şi sensibili la cea mai mică schimbare a timpului.
- Este unul din medicamentele celebrei constituţii hidrogenoide a lui Grauvogl, din care mai fac parte şi
remediile: Natrum sulfuricum; Thuja, Causticum, Nux moschata, Rhus toxicodendron, etc.

Modalităţi:
Lateralitate : stânga, mai ales.
Agravare:
- umiditate;
- frigul umed;
- timpul ploios;
- schimbarea bruscă a timpului (de la cald la rece şi umed), respectiv la finele verii, toamna, cu zile calde şi
nopţi reci şi umede; Alte remedii sensibile; Aranea diadema, Calcarea carbonica, Calcarea phosphorica
(mai ales la topirea zăpezii), Natrum sulfuricum, Nux moschata, Rhododendron, Rhus toxicodendron.
- Transpiraţie sau erupţii cutanate suprimate;
- Seara, repaos, căldura patului.

Ameliorare :
- Pe timp uscat;
- Timp fără modificări brusce;
- Mişcare.

Simptome mentale
- Agitaţie mentală, cu lipsa poftei de muncă şi impulsie la mânie (furie);
- Nelinişte în legătură cu familia;
- Dominator în familie şi preocupat de problemele familiei;
- Mare nerăbdare, dorinţă nerăbdătoare de un obiect oarecare pe care-l aruncă cu furie după ce l-a obţinut
(Chamomilla, Cina, Rheum, Staphysagria)
- O oarecare stare de confuzie mentală, cu dificultarea de a găsi cuvântul potrivit, în timpul vorbirii.
- În timpul întrevederii cu medicul discuţia se axează în jurul grijilor şi neajunsurilor pacientului legate de
familie. E dificil să îl întrerupi pe pacient din aceste divagaţii pentru a-l face să vorbească de propriile
probleme de sănătate.
- Somnolenţă cu frecvent căscat în timpul zilei şi insomnie şi somn agitat, cu vise înfricoşetoare.

Cap
- Cruste groase brune gălbui pe pielea capului, pruriginoase, sângerând cu uşurinţă, putând duce la căderea
părului;
- Dureri de cap surde, presive spre exterior, însoţite de stări de lâncezeală, senzaţie de frig general cu
căldură cefalică şi greţuri;
- Durerile se accentuează la ridicarea din pat si se ameliorează culcat;
- Ca localizare pot apare oriunde dar preferă zona occipitală şi ceafa; Ele au caracterul cunoscut al
durerilor reumatismale, influenţate de vremea rece şi umedă.
- Ameţeli (vertij) dimineaţa la sculare, cu stare de slăbiciune şi tremurături (Bryonia, Lycopodium).

Ochi
- Iritaţie conjunctivală, conjunctivită, ptoza pleoapei superioare – acuze legate de condiţiile atmosferice
specifice remediului;
- Pupile alternativ dilatate şi contractate;
- Ochii sunt extrem de sensibili la lumină, care se irită şi inflamează uşor.

Urechi
- Dureri nocturne cu greţuri şi zgomote (acufene);
- Catar al urechii medii, agravat sau întreţinut de vreme rece şi umedă.

Faţa
- Paloare cu uşoară roşeaţă a obrajilor;
- Veruci plaţi şi netezi, pe faţă;
- Impetigo cu cruste groase, gălbui;
- Nevralgie facială cu dureri agravate de frigul umed, care se întind spre urechi şi sunt precedate de
senzaţia de rece a părţilor atinse (Agaricus);
- Dureri deşirante de nevralgie facială survenind după dispariţia bruscă a erupţiilor de pe faţă.

Gura
- Hipersalivaţie, cu nevoia de a înghiţi sau de a scuipa, raclând gâtul, mai ales după contactul cu frigul;
- Saliva este vâscoasă şi urât mirositoare, putridă, remediul fiind foarte indicat în stomatita mercurială,
agravata de vremea umedă;
- Este posibilă şi uscăciunea mucoasei bucale, cu sete mare.

Stomac
- Sete arzătoare pentru băuturi reci;
- Foame, cu repulsie alimentară şi satietate bruscă;
- Acuze gastrice severe, cu regurgitaţii şi senzaţie de constricţie esofagiană şi vomismente mucoase,
căldură şi anxietate locală;
- Dureri gastrice constrictive şi colici;

Abdomen şi scaun
- Colici abdominale însoţite de senzaţia de tăieturi – ce survin după expunerea la frig umed;
- Durerile sunt însoţite de gaze, borborisme şi alte senzaţii locale ce se ameliorează după evacuarea
flatusurilor;
- Diarei mucoase, cu scaune verzi sau gălbui, ce survin vara, după ploi sau nopţi răcoroase - sau după
dispariţia terapeutică a unei erupţii;
- Este celebră alternanţa, la acest remediu, a unui episod diareic,, cu o erupţie sau cu dureri reumatismale.

Aparatul urinar
- Nevoi frecvente de a urina, cu micţiuni dureroase, picătură cu picătură, apărute după expunerea la frig
umed; Urinează imediat la frig;
- Catar vezical, după răceli locale, cu depozit gros şi purulent;

Organe genitale
- Suprimarea menstrelor din cauza umidităţii sau frigului umed;
- Menstre întârziate, scurte şi puţin abundente;
- Iritaţie cutanată perineală, cu roşeaţă şi secreţii abundente;

Nas
- Obstrucţie nazală după contactul cu frigul rece, după ploaie, cu dorinţa de a respira aer cald;
- Coriză uscată, după expunerea la frigul umed, cu senzaţia astupării narinelor;
- „Boala de fân” de la finele lunii August. Apărută în circumstanţele remediului.

Bronchii şi plămâni
- Durere toracică presivă, în special pe partea stângă;
- Durere constrictivă epigastrică, în timpul tusei, obligând pacientul să apese puternic cu mâna pe zona
dureroasă;
- Tuse agravată semnificativ de frigul umed – precum şi tusea seacă de iarnă sau de toamnă, accentuată de
frigul umed, extrem de sâcâitoare.

Spate şi extremităţi
- Rigiditate (înţepenire) şi redoare a cefei, umerilor, după expunerea la frigul umed, torticolis (Calcarea
carbonica, Lachnantes, Nux vomica, Rhus toxicodendron);
- Dureri de spate, în zona renală, ca şi când a stat indelungat în poziţie fixă, aplecat;
- Dureri surde, continui, în membre, sau tracţionante, agravate sau întreţinute de frigul umed, seara înaunte
de miezul nopţii şi în repaos, ameliorate de mişcare;
- Dureri reumatismale, mai degrabă musculare, decât articulare, însoţite de senzaţia de frig, survenind sau
agravându-se de timpul friguros şi umed.

Piele
- alergii şi afecţiuni herpetice, apărute în locuri cu pielea fină şi delicată, după frig umed;
- Prurit agravat de frig;
- Placarde eruptive, cu scuame umede, cu prelingeri, după grataj, agravate de apa rece şi de atingere;
- Erupţii umede pe faţă, părţile genitale, mâini, etc. (Graphites, Croton tiglium,Hepar sulfur, Calcarea
carbonica, Mezereum, Rhus toxicodendron, etc. )
- Veruci largi şi netezi pe faţă şi partea dorsală a mâinilor;
- Adesea pot fi atinşi ganglionii gâtului, axilari şi inghinali, măriţi de volum, după frigul umed sau ploios.

Relaţii:
Incompatibilitate cu: Acetic acid, Belladonna, Lachesis;

Antidotare cu: Camphora, Cuprum, Ipeca, Mercurius.

Complementar pentru Baryta carbonica, care are afecţiuni glandulare similare;


Remediul urmează bine după: Calcarea, Bryonia, Lycopodium, Rhus toxicodendron, Sepia.

Se înrudeşte cu Natrum sulfuricum, prin releul umidităţii şi tendinţa astmatică şi diareică, precum şi cu Thuja pentru
manifestările cutanate.

================================
top

Dr. Ioan Teleianu (traducere si procesare)

DURATA DE ACTIUNE A REMEDIILOR HOMEOPATICE


(Tabel comparativ dupa Jahr / R. Gibson Miller)

Jahr R. Gibson Miller

Aceticum acidum 14 pana la 20 zile

Aconit 8, 10, 24, 48 ore in cazurile acute


Aesculus 30 zile

Aethusa 20 pana la 10 zile

Agaricus 40 zile in cazurile cronice 40 zile


Agnus castus 8 pana la 15 zile in cazurile cronice 8 pana la 14 zile
Aloe 30 pana la 40 zile

Allium cepa 1 zi

Alumina Peste 40 zile in cazurile cronice 40 pana la 60 zile


Alumen Durata mare de actiune

Ambra grisea 40 zile in cazurile cronice 40 zile


Ammonium 40 zile in cazurile cronice 40 zile
carbonicum
Ammonium 40 pana la 50 zile in cazurile cronice 20 pana la 30 zile
muriaticum
Anacardium 30 zile in cazurile cronice 30 pana la 40 zile
Angustura 2 pana la 4 zile 20 pana la 30 zile
Antimonium crudum 30 pana la 40 zile in cazurile cronice 40 zile
Antimonium tartaricum 20 pana la 50 zile in cazurile cronice 20 pana la 30 zile
Apis mellifica 1 zi in acut pana la 40 zile in cronic.

Argentum foliatum 14 pana la 21 zile in cazurile cronice. (metallicum) 30 zile


Argentum nitricum 50 zile

Arnica montana 12 zile in cazurile cronice 6 pana la 10 zile


Arsenicum album 36 pana la 40 zile in cazurile cronice 60 pana la 90 zile
Arum triphyllum 1 pana la 2 zile

Asa foetida 50 pana la 50 zile in cazurile cronice 20 pana la 40 zile


Asarum 15 zile in cazurile cronice 12 pana la 15 zile
Aurum foliatum 40 zile in cazurile cronice 50 pana la 60 zile
Baptisia 6 pana la 8 zile

Baryta carbonica Mai multe saptamani 40 zile


Belladonna 4 pana la 5 zile in acut. 60 zile in cazurile cronice 1 pana la 7 zile
Berberis mai multe saptamani 20 pana la 30 zile
Bismuthum 50 pana la 40 zile 20 pana la 50 zile
Borax 30 zile in cazurile cronice 30 zile
Bovista 50 zile in cazurile cronice 7 pana la 14 zile
Bromium 20 pana la 50 zile
Bryonia 1 pana la 5 zile in acut. 30 zile in cazurile cronice 7 pana la 21 zile
Cactus 7 pana la 10 zile

Caladium seguinum 50 zile 50 pana la 40 zile


Calcarea carbonica 50 zile in cazurile cronice 60 zile
Calcarea phosphorica 60 zile

Camphora Cateva minute 1 zi


Cannabis sativa 2 pana la 5 zile in acut. 14 pana la 20 zile in cazurile 1 pana la 10 zile
cronice
Cantharis 20 zile in cazurile cronice 50 pana la 40 zile
Capsicum 20 zile in cazurile cronice 50 pana la 40 zile
Carbo animalis 40 zile in cazurile cronice 60 zile
Carbo vegetabilis 40 zile in cazurile cronice 60 zile
Causticum 50 zile in cazurile cronice 50 zile
Cepa allium 1 zi

Chamomilla vulgaris Cateva zile 20 pana la 50 zile


Chelidonium majus 7 pana la 14 zile

China 40 zile in cazurile cronice 14 pana la 21 zile


Chininum sulfuricum 40 zile in cazurile cronice

Cicuta virosa 30 pana la 40 zile in cazurile cronice 55 pana la 40 zile


Cimicifuga 8 pana la 12 zile

Cina 14 pana la 21 zile 14 pana la 20 zile


Clematis erecta 45 zile in cazurile cronice 14 pana la 20 zile
Cobalt 30 zile

Cocculus 20 pana la 30 zile in cazurile cronice 50 zile


Coccus cacti 24 pana la 48 ore in acut. mai multe saptamani in
cazurile cronice
Coffea 10 zile in cazurile cronice 1 pana la 7 zile
Colchicum 50 zile in cazurile cronice 14 pana la 20 zile
Colocynthis 40 zile in cazurile cronice 1 pana la 7 zile
Conium maculatum 40 zile in cazurile cronice 40 pana la 50 zile
Copaïva 10 pana la 12 zile

Crocus sativus 7 zile 8 zile


Crotalus horridus mai multe saptamani 30 zile
Croton tiglium 30 zile

Cuprum metallicum 20 pana la 40 zile in cazurile cronice 40 pana la 50 zile


Cyclamen 14 pana la 20 zile

Daphne indica mai multe saptamani in cazurile cronice

Digitalis purpurea 50 zile in cazurile cronice 40 pana la 50 zile


Dioscorea villosa 1 pana la 7 zile

Drosera 6 pana la 7 zile 20 pana la 50 zile


Dulcamara 20 pana la 50 zile 50 zile
Eupatorium 1 pana la 7 zile
perfoliatum
Euphorbium 50 zile in cazurile cronice 50 zile
Euphrasia 20 zile 7 zile
Ferrum metallicum 45 pana la 55 zile in cazurile cronice 50 zile
Fluoricum acidum 10 zile

Gelsemium 50 zile

Glonoïnum 1 zi

Graphites 50 zile in cazurile cronice 10 pana la 50 zile


Guaïacum officinalis 20 zile in cazurile cronice 40 zile
Helleborus niger 30 pana la 40 zile in cazurile cronice 20 pana la 30 zile
Hepar sulfur 60 zile in ultimele dilutii in cazurile cronice 40 pana la 50 zile
Hyosciamus niger 8 pana la 15 zile in cazurile cronice 6 pana la 14 zile
Hypericum 1 pana la 7 zile

Ignatia Pana la 9 zile cateodata 9 zile


lodum 50 zile in unele cazuri 30 pana la 40 zile
Ipeca 5 zile cateodata 7 pana la 10 zile
Kalium bichromicum 30 zile

Kalium carbonicum 50 zile in cazurile cronice 40 pana la 50 zile


Kalium chloricum mai multe saptamani in cazurile cronice

Kalium iodatum 20 pana la 30 zile

Kalmia 7 pana la 14 zile

Kreosotum 4 pana la 5 zile 15 pana la 20 zile


Lachesis mai multe saptamani in cazurile cronice 30 pana la 40 zile
Lactuca virosa 24 ore

Laurocerasus 6 pana la 8 zile cateodata 4 pana la 8 zile


Ledum palustre 40 pana la 50 zile 50 zile
Lilium tigrinum 14 pana la 20 zile
Lycopodium 40 zile in cazurile cronice 40 pana la 50 zile
Magnesia carbonica 50 zile in cazurile cronice 40 pana la 50 zile
Magnesia muriatica 50 pana la 55 zile in cazurile cronice 40 pana la 50 zile
Mancinella 30 pana la 40 zile

Manganum carbonicum 50 pana la 55 zile in cazurile cronice 40 zile


Menyanthes 14 pana la 20 zile

Mephitis putorius Durata scurta 1 zi


Mercurius 20 pana la 50 zile in cazurile cronice 50 pana la 60 zile
Mercurius corrosivus 20 pana la 30 zile

Mezereum 10 zile in cazurile cronice 30 pana la 60 zile


Millefolium 1 pana la 5 zile

Moschus 24 ore 1 zi
Muriaticum acidum 40 zile in cazurile cronice 35 zile
Natrum carbonicum 40 zile in cazurile cronice 50 zile
Natrum muriaticum 40 pana la 50 zile in cazurile cronice 40 pana la 50 zile
Natrum sulfuricum 50 pana la 40 zile

Nitrura (kali n.) 40 zile in cazurile cronice 50 pana la 40 zile


Nitricum acidum. 60 zile in cazurile cronice 40 pana la 60 zile
Nux moschata 60 zile

Nux vomica 5 pana la 10 zile 1 pana la 7 zile


0leander 20 pana la 30 zile in cazurile cronice 20 pana la 50 zile
Opium 24 ore pana la 5 zile 7 zile
Paris quadrifolia 2 pana la 4 zile 2 pana la 4 zile
Petroleum 50 zile in cazurile cronice 10 pana la 50 zile
Phosphorus 5 pana la 5 zile in acut. 50 zile in cazurile cronice 40 zile
Phosphoricum acidum 3 pana la 4 zile in acut. 40 pana la 50 zile in cazurile 40 zile
cronice
Platina 40 pana la 50 zile in cazurile cronice 35 pana la 40 zile
Plumbum 30 pana la 40 zile in cazurile cronice 20 pana la 50 zile
Podophyllum 10 zile

Prunus spinosa mai multe saptamani in cazurile cronice

Psorinum 10 pana la 40 zile

Pulsatilla 4 pana la 5 zile in acut. Mai multe saptamani in 40 zile


cazurile cronice
Ranunculus bulbosus mai multe saptamani in cazurile cronice 30 pana la 40 zile
Ranunculus sceleratus 40 pana la 50 zile in cazurile cronice 50 pana la 40 zile
Raphanus sativus 1 pana la 15 zile

Rheum 2 pana la 3 zile in acut 2 pana la 3 zile


Rhododendron 30 pana la 40 zile in cazurile cronice 30 pana la 40 zile
Rhus toxicodendron 20 pana la 40 zile in cazurile cronice 1 pana la 7 zile
Ruta graveolens 8 pana la 15 zile 30 zile
Sabadilla 14 pana la 21 zile 20 pana la 30 zile
Sabina 20 pana la 50 zile in cazurile cronice 20 pana la 30 zile
Sambuccus 5 pana la 4 ore. Actiune mai lunga in cazurile cronice 1 zi
Sarsaparilla 55 zile in cazurile cronice 35 zile
Secale cornutum 40 zile in cazurile cronice 20 pana la 50 zile
Selenium. 35 pana la 40 zile in cazurile cronice 40 zile
Senega 35 zile in cazurile cronice 50 zile
Sepia 35 pana la 60 zile in cazurile cronice 40 pana la 50 zile
Silicea 35 pana la 60 zile in cazurile cronice 40 pana la 60 zile
Spigelia 20 pana la 50 zile in cazurile cronice 20 pana la 30 zile
Spongia tosta 20 pana la 50 zile in cazurile cronice 20 pana la 50 zile
Strontium carbonicum 40 zile

Squilla maritima 15 pana la 20 zile in cazurile cronice 14 pana la 20 zile


Stannum metallicum 40 pana la 50 zile in cazurile cronice 35 zile
Staphysagria 20 pana la 30 zile in cazurile cronice 25 pana la 50 zile
Stramonium 24 ore

Sulfur 35 pana la 50 zile in cazurile cronice 40 pana la 60 zile


Sulfuricum acidum 10 pana la 40 zile in cazurile cronice 30 pana la 40 zile
Taraxacum 14 pana la 21 zile

Tellurium 50 pana la 40 zile

Teucrium marum 15 pana la 20 zile in cazurile cronice 14 pana la 21 zile


Theridion 10 zile

Thuya 40 zile in cazurile cronice 60 zile


Valeriana 5 pana la 10 zile 8 pana la 10 zile
Veratrum album 15 pana la 20 zile in cazurile cronice 20 pana la 30 zile
Verbascum 4 pana la 5 zile 8 pana la 10 zile
Viola odorata 2 pana la 4 zile 2 pana la 4 zile
Viola tricolor 8 pana la 15 zile 8 pana la 14 zile
Zincum metallicum 30 pana la 40 zile in cazurile cronice 30 pana la 40 zile

NOTA
Tabelul de mai sus este orientativ.
Durata de actiune a remediilor poate varia in functie de sensibilitatea individului si depinde de mai
multi factori :
Natura intrinseca a remediului
Similitudinea remediului
Dilutia (potenta)
Criterii clinice

HOMEOPATIE SI BIOTIPOLOGIE

Confucius – sfat dat printului Ling :”Puneti în ordine denumirile. Cand denumirile sunt incorecte, rationamentele
sunt incorecte”.

Biotipologia este stiinta care cauta pentru fiecare individ corelatia posibila intre forma corporala, tendintele
fiziologice si comportamentul psihic.
Bioterenul este un ansamblu structural normal si patologic.

Omul sanatos este definit prin constitutie si temperament.


Constitutia este fixa, ereditara, formata din anumite caractere morfologice, fiziologice si psihice care pot conduce la
o inclinatie spre o anumita morbiditate.
Temperamentul este castigat în timpul vietii si dupa unii autori (Aurian-Blajeni de ex. ) evolueaza dupa varsta.
Fiecare temperament reprezinta o anumita predominanta metabolica ce-i determina semne fiziologice, psihice si
tendinte morbide, modificate continuu de agresiunea mediului intern si extern.

Omul bolnav este definit prin constitutie, temperament si miasma .


Miasmele sunt grupari patologice cu simptome si reactii fiziopatologice comune.
Toxinele metabolice si microbiene actioneaza asupra constitutiei si temperamentului si pot modifica prin transmitere
ereditara constitutia.

Diateza este dispozitia generala care predispune individul la anumite afectiuni patologice
Constitutia, temperamentul si miasma formeaza tripticul diatezic ce caracterizeaza bolnavul în afara caracterelor
proprii ale bolii. Diateza ar fi fondul
morbid pe care se aseaza boala, impreuna cu care alcatuieste aspectul clinic.

Etiologia, cauzalitatea homeopatica, este ansamblul cauzelor declansante si favorizante , endo sau exogene, care
transforma, impreuna cu boala, omul sanatos în om bolnav.

Biotipologia e interesanta pentru corespondentele clinico-terapeutice spre care conduce, ca predispozitie, la un mod
de reactie specific al unui organism, pentru prevederea cauzelor profunde ale afectiunilor patologice si incercarea
unei profilaxii. Deci interes diagnostic, pronostic si chiar terapeutic prin orientarea spre un anumit grup de
remedii.

Important de subliniat : nu trebuie confundat diagnosticul biotipologic cu diagnosticul patogenezic. Nu se


prescrie un remediu pe considerente biotipologice, ci pe similitudinea tabloului simptomatic prezent cu
patogenezia remediului.

ISTORIC
Hippocrate în antichitate din relatia celor 4 elemente primordiale : pamant, apa, foc si aer cu cele 4 stari : uscat,
umed, cald si rece a descris cele 4 tipuri de temperamente : limfatic, sanguin, bilios si atrabiliar sau nervos. El
spunea : „trebuie sa stii spre ce boala tinde fiecare constitutie individuala”.
Broca la inceputul secolului nostru a fost fondatorul antropologiei si al antropometriei.
Sigaud pe criterii clinice a descris tipurile respirator, digestiv, muscular si cerebral.
Viola si Pende au descris tipurile endocrinologice hiper, iso si discrinic.
Martiny a descris tipurile embrioblastice : cordo, meso, ento si ectoblastic.
Kretschmer, psihiatru, a descris tipurile somato-psihice : picnic ciclotim, leptosom schizotim si atletic ixotimic.
Sheldon a descris tipurile endomorf visceroton, mesomorf somatoton, ectomorf cerebroton
Grauvogl a descris cele 3 stari biochimice :
- carbonitrogenoid caracterizat prin oxidare incetinita ce duce la o supraincarcare cu metaboliti si la
tulburari de excretie
- hidrogenoid caracterizat prin retentie hidroclorurata , duce la infiltrare, hidropexie.
- oxigenoid caracterizat prin accelerarea metabolismului, duce la slabire cu uscaciune cutaneo-mucoasa si a
fanerelor.

Morfotipologie homeopata
Nebel, elvetian si Leon Vannier, francez, au pus bazele tipologiei homeopatice cu clasificarea în 3 tipuri
constitutionale minerale calcice, reprezentate prin carbonic, phosphoric si fluoric, reflectate n policrestele Calcarea
carbonica, Calcarea phosphorica si Calcarea fluorica si carora le corespund miasmele psora, tuberculinism si
luetism. Henri Bernard considera constitutia mai putin fixa, in sensul ca, pe langa un fond de caractere comune, se
poate, sub influenta mediului, sa apara caractere noi corespunzatoare unor serii homeoterapice , care sunt sarurile
diferite ale aceluiasi acid, de unde stadiile evolutive.
El distinge 3 constitutii primitive carbonica, sulphurica si phosphorica. La centru este sulphuricul neutru care poate
evolua spre sulphuric gras sau sulphuric slab, la stanga se gaseste tipul carbonic, iar la dreapta tipul phosphoric.
Constitutia fluorica este considerata autonoma, dar secundara, ea se poate grefa pe oricare din constitutiile principale
dand tipuri constitutionale mixte. Constitutiile mixte apar din combinatiile intre 2 sau 3 constitutii
principale si secundara si sunt cele mai frecvent intalnite. Singura combinatie imposibila este cea carbo-phosphorica.

„Cu toate că aceste clasificări nu pot acoperi sintetic complexitatea şi varietatea patogenezică din homeopatia
hanemanniana, ele capătă un cert interes didactic in studiul fiziopatologic al remediilor respective, aducând şi un
plus de congruenţă demnă de a fi avută in vedere în practica homeoterapică, pe stadii evolutive, a patologiei. »
(Dr. Ioan Teleianu)

CONSTITUTIA SULPHURICA
Morfologie
Aspect general :
 armonios, echilibrat, talie normoligna, greutate mijlocie,
 atitudine armonioasa, dreapta,
 mers regulat, cadentat, sobru,
 gesturi controlate,
 actiuni bine gandite.
Ap. locomotor :
 segmente mijlocii, armonioase,
 muschi, ligamente, articulatii cu tonicitate normala în hiperextensie unghi usor inferior la 180 grade
în artic. cot, genunchi
Ap. buco-dentar :

 dinti usor dreptunghiulari, albi sau alb-galbui, rare carii,

 radacini mijlocii si paralele,

 ligament alveolo-dentar solid,

 arcade circulare, regulate,


 bolta palatina rotunjita,

 ocluzie perfecta

Fiziologie si tendinte patologice


Armonie fiziologica, echilibrat neuro-endocrin cu amfotonie, hiperhipofizie moderata.
Tendinta la pletora compensata prin eliminari naturale pe fond congestiv general, cu congestii active arteriale si
venoase acute localizate : piele – furuncule, eczeme, mucoase - hemoroizi, seroase – reactii artritice, sau
generalizate : HTA, alergie.
Mentalitate
Dorinta si nevoie de activitate moderata, rationala, spirit intreprinzator, dar cu judecata, obiectiv, dinamism si
optimism moderat de ratiune, constient de responsabilitatile sale, cu „self control” si incredere în sine.
Tipul decompensat este incapatanat, obtuz, iritabil si exploziv.
Examene complementare
Poate usoara poliglobulie, hipercolesterolemie si hiperazotemie mici.

CONSTITUTIA CARBONICA
Morfologie
Aspect general : talie breviligna, scurta, greutate marita, obezitate, aspect trapu, patrat sau sferic, dezvoltat în
largime, fata sferica, lunara sau în para, abdomen important, atitudine hipotona în copilarie, rigida la adult, mers
regulat, lent, greoi, sacadat, talonat, actiuni gandite si precise
Ap. locomotor : craniu brahicefalic cu frunte larga, rotunjita, segmente scurte, maini scurte, patrate, carnoase, moi,
picioare scurte, late, muschi, ligamente si articulatii hipotone la copil, rigide la adult
în hiperextensie unghi inferior la 180 grade în articulatiile cot, genunchi
Ap. buco-dentar : dinti albi, patrati, solizi, dar cu carii de colet, radacini puternice, divergente, ligament dens si
solid, arcade eliptice si largi, bolta palatina rotunjita, ocluzie aproape perfecta

Fiziologie si tendinte patologice


Predominanta limfatica si digestiva cu hipotonie la copil, rigiditate scleroasa la adult.
Distonie neuro-endocrina cu un prim stadiu stenic cu hipersuprarenalism de origine hipofizara si apoi un stadiu
astenic cu vagotonie de epuizare si hiposuprarenalism terminal, hipotiroidie de fond si hipogenitalism.
Tendinta la obezitate cu blocarea eliminarilor deseurilor metabolice, cu congestii pasive si degenerescente scleroase,
neuroartritism, HTA scleroasa cu hipercolesterolemie si hiperazotemie, boli de nutritie – diabet, guta, artroze.
Friguros care se teme de caldura, mai ales solara, sensibil la umiditate (hidrogenoid)
Mentalitate
Domina pasivitatea si economia, se repliaza asupra sa oferind mediului exterior un minimum de efort posibil.
Doreste liniste, pace, ordine. Este econom, un realizator metodic cu rationament de bun simt, perseverent, vorbeste
putin, doar ce stie.
Tipul decompensat este lenes, incapatanat, indiferent afectiv.
Examene complementare
Uree sanguina crescuta, hipercolesterolemie, scleroza renala, diminuarea metabolismului bazal, hipercorticism la
stres, artroze precoce.

CONSTITUTIA PHOSPHORICA
Morfologie
Aspect general : talie longilina, greutate mica, tendinta la slabire, inalt, adus de spate, torace alungit si aplatizat
dinainte inapoi, bazin basculat inainte, atitudine supla, eleganta, dar aplecata în repaus, mers suplu si gratios, rapid si
usor, gesturi suple, expansive, vii, actiuni spontane si dezordonate depasind scopul prin exagerare afectiva,
exteriorizari zgomotoase

Ap. locomotor : craniu dolicocefalic, frunte inalta, segmente lungi si subtiri, maini lungi, suple, elegante, cu degete
si unghii lungi si fine picioare lungi si subtiri cu tendinta la platfus, muschi, ligamente si articulatii hipotone cu
laxitate moderata, rectitudine în hiperextensia articulatiilor cot, genunchi,
Ap. buco-dentar : dinti galbeni, dreptunghiulari, cu mici deviatii, carii multiple simetrice radacini
lungi si paralele, ligament alveolo-dentar subtire si nu prea solid arcade în elipsa, bolta palatina
alungita, ocluzie imperfecta

Fiziologie si tendinte patologice


Predominanta bilio-nervoasa cu hipersensibilitate nervoasa, insuficienta hepatica si spasme hepato-biliare, tendinta
la demineralizare celulara.
Hiposuprarenalism de fond si distonie neuro-endocrina cu un stadiu stenic cu simpaticotonie, hipertiroidie,
hipergenitalism si un stadiu astenic cu vagotonie de epuizare, hipotiroidie si depresie sexuala.
Tendinta la slabire, chiar cu apetit exagerat, cu prezenta de ptoze viscerale, congestie venoasa periferica ce
accentueaza hipotensiunea arteriala esentiala, demineralizare si pierdere de substanta tisulara.
Boli inflamatorii ale mucoaselor, seroaselor, organelor nobile.
Tuberculoza excavata pulmonara, renala, meningee. (Sulphuric : tbc cutanat, Carbonic : tbc fibroasa, osteo-
articulara)
Instabilitate termica : frilozitate, dar nu suporta aerul inchis, sensibilitate la frig.
Decalcifiere osoasa. Artrite.

Mentalitate
Hipersensibilitate nervoasa si fatigabilitate, tendinta la exaltare si deprimare rapida, hipersensibilitate imaginativa
si afectiva, mai mult intuitiv decat rational, mai mult visator decat realizator. Distrat, boem, sentimental si
superficial. Are oroare de ordine si disciplina, nu are rabdare.Actiunile reusite trebuie sa fie de scurta durata, in
cursul unei perioade de exaltare. Nu rezista la efort, cade in depresie, suicid.
Tipul superior poate fi artist genial, dar cu realizari capricioase.
Tipul inferior este infatuat, palavragiu, superficial si meschin, cu faze de depresie în care senzatia de gol din viata sa
il poate duce la sinucidere.

Examene complementare
Anemie, limfocitoza, uree si colesterol scazute, demineralizare – calciu, fosfor, magneziu.

CONSTITUTIA FLUORICA
Morfologie
Aspect general : variabil, talie mai mult mica, greutate variabila, asimetrie, aspect batranicios, atitudine
dezechilibrata, dislocata si instabila, mers neregulat, disgratios, gesturi dezordonate, stangace, inutile, actiuni
variabile si paradoxale, imprevizibile

Ap. locomotor : asimetric, maini flexibile, prea suple, degete efilate, hiperlaxitate, unghii mici, moi, triunghiulare
sau trapezice, platfus, entorse, malformatii osoase de toate felurile, hipotonus muscular, hiperlaxitate articulara,
elastopatie, în hiperextensie unghi peste 180 grade în articulatiile cot, genunchi.

Ap. buco-dentar : dinti gri triunghiulari si mici, incalecati sau cu spatii libere, radacini conice sau convergente,
policarii, ligament gros si lax, arcade variabile, retrognatie inferioara, bolta palatina foarte ogivala, asimetrica,
ocluzie foarte defectoasa.

Fiziologie si tendinte patologice


Disarmonie distrofica, instabilitate, hiperlaxitate ligamentara, scleroza, induratie, malformatii
Distonie neuro-endocrina cu raspunsuri variabile, imprevizibile.
Instabilitatea fluoricului accentueaza demineralizarea phosphoricului, dar prin tendinta la scleroza îi cicatrizeaza
excavatiile, precipita scleroza carbonicului, dar îi anima ritmul de viata, agraveaza decompensarea sulphuricului.

Mentalitate
Instabilitate si paradox. Indecis, dezordonat, agitat. Nu are continuitate în actiuni, capricios, în miscare continua,
cu nevoia de schimbare.
Tipul superior este intuitiv, asimileaza repede, fara a invata, actioneaza fara multa gandire, dar cade just printr-un
deosebit simt de observare si intelegere.
Tipul inferior este ambitios fara scrupule, irational, depravat, vicios, personalitate disarmonic structurata cu tendinta
la perversiuni sexuale.
CONSTITUTII MIXTE
Combinatii de 2 sau 3 din tipurile descrise anterior.

REMEDII CONSTITUTIONALE
Carbonic : Calc. c. , Magn. c. , Kali c. , Natr. c. , Baryta c. , Ammon. c. , Carbo anim. , Carbo v.
Sulphuric : Sulphur – gras : Calc. s. , Hepar s. , Magn. s. , Kali s. , Natr. s. , Bar. s. , Sulph. ac.
slab : Calc. mur. , Magn. m. , Kali m. , Natr. m. , Ammon. m. , Mur. ac.
Phosphoric : Calc. ph. , Magn. ph. , Kali ph. , Natr. ph. , Ammon. ph. , Phos. ac. , Phosphorus
Fluoric : Calc. fl. , Natr. fl. , Fluoric acid.

PROFILAXIE CONSTITUTIONALA

Sulphuric
- se combate plethora si supraincarcarea
- va evita sedentaritatea si aerul inchis
- se recomanda sporturile, chiar violente, competitiile, transpiratia
- va evita excesele alimentare repetate
- educatia : mai mult trebuie franat
- profesional : profesiuni in care isi poate exercita dinamismul, responsabilitatea

Carbonic
- se combate limfatismul, obezitatea, scleroza
- se evita sedentaritatea, climat uscat si cald
- sporturi neviolente, evitarea competitiilor, masaj
- alimentar : lupta cu atonia prin alimente gustoase, picante, restrictie de sare, grasimi
- profesiuni subalterne, fara responsabilitate si fara rapiditate de executie

Phosphoric
- se combate hipersensibilitatea, demineralizarea, insuficienta hepatica
- se evita eforturile mari, necesita repaos si calm
- mare sau munte de mica altitudine
- activitate in aer liber, fara expunere la soare
- sporturi neviolente, fara competitie si transpiratie
- alimentatie variata, bogata in materiale azotate si minerale
- educatie : incurajat, calmat, tact in educatia sexuala
- profesiuni ce necesita intuitie si imaginatie, activitati artistice

Fluoric
- se combate instabilitatea
- necesita climat sedativ, munte, nu mare
- alimentatie hipotoxica, cu masura
- educatie : trebuie avut tot timpul sub control
- profesiuni care sa nu necesite eforturi, animate si nesablonizate

TEMPERAMENTE
Limfatic-digestiv : mai ales în copilarie cand predomina organele digestive, iar endocrin timusul, tiroida, sistemul
adeno-limfoid.
Sanguin-respirator : mai ales în adolescenta cand predomina organele respiratiei si circulatiei sanguine, iar
endocrin glandele genitale.
Bilios-muscular : mai ales la adult cand predomina ficatul.
Nervos-cerebral : mai ales la batran cand predomina scleroza.

REMEDII DE TEMPERAMENT
Limfatic : Calc. c. , Baryta c. , Graph. , Sil. , Puls , Natr. s. , Kali c. , si altele
Sanguin : Sulphur, Arnica, Aurum, Kali bich. , Ferrum si altele
Bilios : Lyc. , Iod. , Nux v. , Nitri ac. , China, Bry. , Act. rac. si altele
Nervos : Natr. mur. , Sepia, Alum. , Arg. nitr. , Conium, Caust. , Rhus tox. si altele.

MIASME
Cele 3 miasme hahnemaniene – psora, sicoza si luetismul, descrise în „Bolile cronice” plus alte
2 miasme noi – tuberculinismul si cancerinismul.

PSORA

Hahnemann intelegea prin psora un complex de simptome comune mai multor categorii
patologice, atasate unei patologii predominante, scabia. Caracteristici dupa Hahnemann :

- la inceput boala generala si interna

- aparitie secundara de semne cutanate, care tratate duc la metastaze morbide, la disparitia
semnelor cutanate si la alternante morbide, deplasari pe alte organe.

Astazi psora este socotita o entitate patologica definita printr-un mod de reactie particular al unui
grup de indivizi la agresiuni patogene cunoscute sau nu.

Caracteristici :

- tendinta la recidive

- alternante morbide cutaneo-mucoase

- ameliorare generala prin eliminari- diaree, transpiratie, menstra, etc.

Clinic : - alternanta de stari stenice si astenice, de euforie si anxietate

- tulburari digestive cu alternanta diaree-constipatie, pusee hemoroidare

- tulburari eliminatorii genito-urinare

- tulburari alergice respiratorii

- tulburari cutaneo-mucoase

Etiologie : nu numai scabia, infectiile cronice virale, ereditare sau/si castigate si altele.

Psora are rezonanta mai mare asupra constitutiei sulphurice.


SICOZA
Hahnemann descrie sicoza ca boala cu transmitere predominant sexuala care se caracterizeaza
prin aparitia de vegetatii cutaneo-mucoase de tip condilomatos, verucos, etc, mai ales pe
organele genitale, putand fi sau nu asociate cu gonoree. Prin gonoree Hahnemann intelegea
scurgerea – Neisser va descoperi gonococul abia peste 100 ani.

Henri Bernard numea sicoza reticuloendotelioza sau mezenchimatoza cronica de origine


politoxica si polimicrobiana, a carei modalitate reactionala este tendinta la incarcerare, la staza,
incetinire a eliminarilor centrifuge.

Caracteristici : - retentie hidrolipopexica

- tendinta la neoformatii

- catabolism incetinit, eliminari cutaneo-mucoase torpide

Clinic : - psihic lentoare cu tendinta depresiva

- hipersensibilitate hidrometrica

- infiltrare hidrica si adipoasa : palid, buze groase, facies „bouffi”, piele lucioasa si
grasa, infiltratii ale 1/3 inferioare a gambelor mai ales seara

- secretii subacute si cronice rino-faringee sau genito-urinare

- incetinirea tranzitului intestinal si oligurie, congestii hepato-biliare

- neoformatii : veruci, condiloame, polipi, adenoame, fibroame, etc

- tulburari ale fanerelor : unghii casante, deformate, par rarefiat, fragil

- mana sicotica (Michaud) : unghii casante, striate, dedublate, cu disparitia lunulei, iar pe
dosul mainii vene accentuate si pete melanice.

Etiologie : gonococia, mai ales cea recidivanta

vaccinari repetate, seroterapie

poliinfectii, mai ales colibacili, bacili tifici si paratifici

politoxicoza – toate noxele moderne

Constitutia carbonica ar facilita instalarea sicozei


LUETISM
Sifilisul este tot o boala generala cu manifestari locale a caror reprimare prin tratament duce la
aparitia de complicatii secundare cu caracteristicele :

- mod reactional fiziopatologic centripet

- formare de leziuni ulcero-necrotice

- procese tisulare cu tendinta sclerogena

Clinic : - labilitate neuro-senzoriala si emotionala

- hiperalgii – dureri liniare nocturne

- morfologic asimetrie

- anomalii dentare

- hiperlaxitate ligamentara

- piele uscata si crapata, unghii subtiri, par rar

- scleroza arterio-venoasa, ulceratii cutaneo-mucoase trenante

Etiologia : infectia sifilitica, alcoolismul cronic, ecotoxicologia

Constitutia fluorica este mai receptiva la luetism

TUBERCULINISM
. Caracteristici : - insuficienta hepatica congenitala, disritmic vegetativ, discrinic

- variabilitatea simptomelor – alternari excitatie-depresie

- congestie venoasa periferica, cianoza periferica

- procese inflamatoare, apoi ulcerative, acute si cronice

- demineralizare cu deshidratare si slabire, pete albe pe unghii, carii dentare

- tendinta de a raci, fragilitate respiratorie


- eliminari cutaneo-mucoase de deseuri metabolice (coriza repetitiva, eczema zemuinda,
ulceratii varicoase zemuinde = eliminari toxinice)

Clinic : - sindrom neuro-endocrin-psihic : instabilitate caracteriala, ras si plans facil, alternante


de astenie-hiperstenie, hipertiroidie, frilozitate, transpiratii, tremor.

- sindrom cardio-vascular : eretism circulator, palpitatii, extrasistole, cianoza

- sindrom digestiv : apetit capricios, absenta setei, desgust de grasimi, diaree urmata de
constipatie, parazitoze intestinale – oxiuri mai ales

- sindrom loco-motor : dureri dorsale, deformari ale coloanei vertebrale, diskinezii


articulare, tulburari în metabolismul calcic si fosforic, carii dentare

- piele marmorata, eruptii zemuinde sau pruriginoase

Patologie : rujeola, pertussis, bronsite, pleurezie, eritem nodos, colibaciloza, gripe, rinofaringite,
reumatism articular acut, adenopatii. Nebel il asemuia cu psora lui Hahnemann.

Constitutia phosphorica reprezinta terenul favorabil

CANCERINISM
Este o stare de disfunctie care poate duce la degenerescenta oncogena.

Caracteristici : - depresie endogena, astenie psiho-fizica, slabire fara cauza

- contrarietati familiale si griji profesionale

- tulburari de somn

Clinic : - neuro-endocrino-psihic : hipostenie, hipotimie, cancerofobie

algii centrale si periferice

diminuarea transpiratiei

hipotiroidie cu ten palid, umflarea pleoapelor, par rar si casant, frilozitate

- digestiv : gura amara, desgust de carne, limba fisurata, buze livide si fisurate, greata
matinala, ficat gros, sensibil, pete galben-brune în regiunea hepatica, constipatie cu
hipotonie intestinala, hemoroizi, jena în hipocondrul stang

- cardio-vascular : tulburari ale tensiunii arteriale


- genito-urinar : lombalgii, oligurie

- piele inchisa, flasca, puncte negre, comedoane, nevi rubinii, cheratoza, melanoza

Etiologie : cauze endogene : disritmie neuro-endocrina, varsta, imbatranirea prematura

cauze exogene : factori telurici si hidro-climatici

factori ecotoxicologici si psiho-sociali

alimentatie si igiena defectuoase

raspunsuri imunitare anormale

virusuri oncogene, infectii microbiene cronice

NOSODE (Remedii antitoxinice)


Psora : Psorinum
Sicoza : Medorrhinum,Colibacilinum,Vaccinotoxinum,etc
Luetism : Luesinum,Ethylicum,Absinthium
Tuberculinism : Tuberculine : TK,TR,Marmorek,Spengler,Denys,Bacilinum
Cancerinism : Carcinosinum

REMEDII MIASMATICE
Psora : Sulphur,Calc.c.,Lyc.,Hepar s.,Graph.,Carbo v.,Sil.,si altele
Sicoza : Thuya,Natr.s.,Caust.,Staph.,Lach.,Dulc.,Hydr.si altele
Luetism : Merc.,Aurum,Arg.nitr.,Kali bich.,Plat.,Phyt.,Nitri ac.,Bar.c.si altele
Tuberculinism : Natrum mur.,Kali c.,Phos.,Puls.,Ign.,Apis.Stan.,Ferr.,Iod.si altele
Cancerinism : Ars.alb.,Carbo an.,Conium,Bromium,Hydr.,Kreos.,Thuya si altele

BIBLIOGRAFIE
Aurian-Blajeni C. Homeopatia EdituraLitera Bucuresti 1983
Bungetzianu G., Chirila P. Manual de homeopatie Editura Medicala Bucuresti 1983
Encyclopedie Medico-Chirurgicale Editions Techniques Paris
Hahnemann S. The chronic diseases
Julian O. A. Abregee d`homeopathie Ed. Masson 1981
Little D. Les miasmas Homeopathy on line
Ortega P.S. Notes on the miasms or Hahnemann`s chronic diseases Ed. N.H.F. 1980
Zissu R. Matiere Medicale homeopathique constitutionelle

** ** **
top

REMEDII FRECVENT INDICATE IN TRAUMATISME (MATERIA MEDICA)


Dr. Ileana Rindasu – note de curs (27.01.2006)

TRAUMATISMELE IN HOMEOPATIE

ARNICA MONTANA
(Carul zânelor, Carul pădurilor, Iarba Soarelui, Podbalul de munte )

Planta e larg raspandita, in Europa, Nordul Asiei si al Americii, pe fanete si pasuni din zona montana si subalpina.
Planta este din ce in ce mai rara in flora noastra spontana, din cauza poluarii, de aceea se recomanda reinsamantarea
ei toamna.

Descriere:
Tulpina atinge 60 cm inaltime, iar radacina cilindrica si oblica are cca 10 cm lungime si o culoare rosie-maronie in
exterior, alba in interior. La baza tulpinii se afla o rozeta de 4 frunze, avand o forma alungita, in continuare tulpina
propriu-zisa avand cel mult 1-2 frunze. Din mai pana in iulie, cresc pe ea 1-5 flori galben-aurii, asemanatoare cu o
floare a soarelui in miniatura; de obicei, planta se caracterizeaza printr-o inflorescenta terminala si 2 inflorescente
laterale situate dedesubt.
Plansa 1

Parti utilizate
Intreaga planta proaspata sau uscata; calitatile curative sunt mai eficiente la flori.
Compozitie chimica
Inflorescentele contin sesquiterpene de tipul henelaninei, cu actiune imunostimulatoare.
Radacina , dar si restul plantei contin principii amare: calendulina si arnicina.

Farmacologie ( fitoterapie )
Preparatele aplicate local au actiune antiinflamatoare, analgetica si antiseptica , dar nu se aplica extern pe plagi
deschise, eventual se aplica diluate, sub forma de comprese.
Infuzia de flori si radacini stimuleaza sistemul nervos si circulatia sanguina, diureza si transpiratia. Ceaiul de flori
sedeaza mai ales dupa o sperietura sau cadere.
Dr. Bohn o folosea in tratamentul sangerarilor ascunse si al hematoamelor.
Cantaretii o prefera ca tratament pentru combaterea oboselii corzilor vocale si a raguselii.
Actioneaza eficient in catarul insotit de febra si stimuleaza expectoratia.

Toxicitate
Administrata pe cale interna in doze mai mari de 7g( 25 ml tinctura = 5 l-te ), este toxica, producand ameteli,
tulburari de echilibru, tremuraturi ale membrelor, tulburari respiratorii si digestive.

Trasaturi esentiale ( dupa G. Vithoulkas )


Tema principala a remediului: o experienta traumatica profunda ce s-a exercitat asupra nivelului fizic si / sau
emotional sau mental.
Trauma poate fi reprezentata de o cadere/ lovitura/ comotie, alteori poate fi rezultatul fricii sau al unui soc emotional
cum ar fi cel legat de o importanta pierdere financiara.

Tipul Arnica: persoana posomorata ce vrea sa fie lasata singura si in pace, nu vrea sa I se vorbeasca si mai ales, nu
vrea sa fie atinsa, mai ales in partile dureroase.
Este ca si cum persoana ar suferi de o frica fundamentala, de a nu fi atinsa, de aceea are o atitudine defensiva
exprimata prin “ Nu te apropia de mine!” fizic/emotional, frica ce provine din senzatia ca a fost ranita profund, iar
rana nu s-a inchis ( Ruggero Dujany: floarea aminteste putin de aceasta atitudine: ea creste la distanta de alte flori; o
alta paralela posibila cu remediul este aspectul plantei care privita de departe, pare frumoasa, dar de aproape se
observa ca arareori este sanatoasa; rozetele ei avand urme de muscaturi datorate insectei Trypeta cerasi sau musca
Arncae).
Ca si la alte remedii, simptomele evolueaza in mai multe stadii:
In primul stadiu de patologie, se obs. o reactie de agresivitate, cu tendinta de a ataca pt. a preveni un contact prea
apropiat. Pacientul este irascibil, certaret, autoritar, dispretuitor. Poate fi furios, injura, vrea un obiect, apoi nu il mai
vrea si il arunca cat colo ( Cina, Nux-v ).
Nu accepta autoritatea nimanui si se considera atotstiutor ( Causticum ).
In urmatorul stadiu, pacientul devine foarte sensibil si pasiv, se inchide in el; este stadiul in care apare tabloul bine
cunoscut, cand vrea sa fie lasat in pace, ca un Nat-mur. Asemanarea este cu atat mai mare cu cat la incecarea de
consolare, reactioneaza cu agresivitate.
Pacientul Arnica are senzatia de contuzii peste tot, ca si cand ar fi batut, de aceea are teama de a nu fi abordat, atins
sau penetrat.
La femei, se poate intalni frica de viol si chiar de raportul sexual normal.
Stadiul urmator : apare starea de anxietate ce isi arte originea in socurilew anterioare provocate de o spaima,
suprasolicitare,etc. Frica ajunge rapid in subconstient si produce atacuri de panica in timpul noptii, cu treziri insotite
de senzxatia de moarte iminenta si teama ca ceva nu e in regula cu inima sa. Aceste stari pot sa apara in urma unui
accident ( Aconit, Arg-nitr., Lachesis).
In aceasta etapa a suferintei sale, pacientul devine distrat, uituc, isi pierde interesul pentru munca, nu se mai poate
concentra, trebuie sa verifice mereu daca nu a uitat lumina sau aragazul deschise.

Alt tablou mental caracteristic este cel asociat febrei inalte din boli infectioase severe ( malarie, scarlatina ) sau cel
din accidentul vascular cerebral : se observa prostratia profunda urmata de delir, inconstienta si coma. Halucinatii ;
vede cladiri care se prabusesc peste el, forme negre, fantome, crede ca va fi arestat.
Alteori, desi aflat intr-o stare grava, are iluzia ca se simte bine si vrea sa goneasca medicul: “ Nu am nevoie de tine,
nu vreau medicamente!”
Cand se instaleaza starea semicomatoasa, initial este capabil sa raspunda la intrebari, dar recade rapid la starea
initiala, uneori inainte de a termina propozitia.

Sugarul Arnica
Capricios, sensibil la durere, are tendinta sa tipe daca mama ii atinge mainile sau picioarele. Plange in somn, mai
ales dupa ce a mancat sau dupa tuse.
In timpul febrei, seamana cu bell., are corpul rece si capul fierbinte.

Aspecte generale, caracteristici generale si modalitati


Traumatisme, inclusiv consecintele pe termen lung ale traumatismelor, produse de un obiect bont, insotite de
extravazare sanguina, cu aparitia vanatailor; senzatia de contuzii, durere in tot corpul, ca si cum a fost batut.
Contuzii, luxatii, entorse
Indicat postoperator si dupa extractii dentare pentru resorbtia sangelui si vindecare mai rapida
Excelent remediu la nastere, ajuta impotriva senzatiei de contuzii la nivelul uterului si la dilatarea colului uterin
Nu se indica daca exista solutii de continuitate, cu sange care curge din plaga
Kent : “ Patul ii pare prea tare, ceea ce este un alt fel de a spune ca il dor toate. Durerea pare sa treaca un timp,
daca isi schimba pozitia, de aceea este nelinistit, se misca in pat, se intoarce de pe o parte pe alta.”
Miros putred de oua stricate al secretiilor ( amintesc de mirosul respingator al plantei proaspete ).

Agravari:
-efortul fizic
- atingerea
- zdruncinaturile
- repaosul indelungat
- culcat pe o parte timp indelunngat
- seara si noaptea in pat
- frigul umed
- dupa somn

Ameliorari
- culcat, cu capul in pozitie joasa
- in aer liber
- baile reci
- schimbarea pozitiei
- daca se dezveleste
Dorinte si aversiuni alimentare
- Doreste acru, bauturi reci, alcool ( whisky, bere )
- Av. pentru carne si lapte; fumat.

Nucleul remediului ( Vermeulen )


1. traumatisme fizice; senzatia de batut, contuzii
2. frica de apropiere si de a nu fi atins
3. secretiile respingatoare, putride
4. capul fierbinte, corpul rece
5. tresare din somn dupa un accident sau alta spaima; agr. noaptea
Cateva simptome prezentate repertorial
Vertigo ; Concussion of brain, from ;
Vision: Loss of vision, injury to eye, after
Hearing: Impaired,concussions, from ;
Nose: epistaxis, exertion from; washing face from
Face : heat, cold limbs
Rectum ; diarrhoea, injuries, after
Bladder: calculi, after operation for; retantion of urine, exertion after
Skin: eruptions, boils, small
Sleep: falling asleep, answering when

Remedii complementare; Aconit, Rhus-tox., Sul-ac.

Indicatii clinice:
Abcese, AVC, Comotie, Contuzii, Dupa interventii chirurgicale, Extractii dentare, Luxatii, Nastere, Psoriazis,
Purpura, Traumatisme craniene, etc

Cazuri 1, 2, 3.

RUTA GRAVEOLENS
( Vârnanţ)

Genul Ruta cuprinde mai multe specii ce include:

Ruta angustifolia (egipteana )


Ruta graveolens ( comuna )
Ruta montana

Planta perena intalnita mai ales in bazinul mediteranean, ce poate ajunge la inaltimea de 60 cm, florile sale galbene au 4- 5
petale, iar fructele sunt formate din tot atatea capsule ce contin numeroase seminte.

Foarte utila in leziuni si traumatisme, mai ales ale tesutului conjunctiv; in afectiuni reumatice.
In antichitate, in medicina greaca si romana, era folosita ca mijloc anticonceptional si abortiv.
In folclorul englezesc, simbolizeaza regretele si cainta, fiind numita uneori si planta gratiei( divine), denumire sub care o
gasim intr-un monolog al Ofelii, in Hamlet.
Compozitia chimica include grasimi, uleiuri, alcaloizi, flavonoide. Substantele abortive aparti clasei alcaloizilor( Aborinina,
Graveolimina, Skimianina), iar Chalepensina este cea care combate fertilitatea.

Planse
Caracteristici
Cea mai importanta caracteristica; senzatia teribila de intepeneala (redoare) resimtita in muschi si tendoane.

Stare mentala :
- Pacient melancolic, trist, nemultumit de el insusi si de ceilalti, certaret
- Alteori; plin de remuscari
- Anxietate si atacuri de panica, cu frica de moarte, mai ales in timpul febrei sau in timp ce este supraincalzit
Vithoulkas a vindecat cu acest remediu unele cazuri de nevroza anxioasa

Aspecte generale, modalitati


- Oboseste usor, agravat de exercitii fizice
- Intepeneala in tot corpul
- Agitatie
- Dureri pe partea pe care se sprijina
- Traumatisme ale tesutului conjunctiv, tendoanelor si periostului
- Contuzii si entorse, mai ales de glezna si pumn

Agravari
- la vreme rece si umeda
- effort fizic
- in repaos ( Rhus-tox.

Ameliorari
- vreme uscata si calda
- in pozitie culcat ( desi uneori, se agraveaza, mai ales durerea )
- daca isi misca memrele sau intregul corp

Cateva simptome locale caracteristice


Ochi :
Afectarea ochilor prin suprasolicitare, urmata de cefalee; senzatia de redoare in jurul ochilor prin solicitarea vederii, mai
ales dupa o munca migaloasa
Eye, pain, reading while; sewing while; exertion of vision from

Gastro-intestinal ;
o Constipatie, cu efort de defecatie ineficient
o Prolaps rectal inainte de scaun (Rectum, prolapsus, stool before)

Extremitati :
o Dureri articulare agravate de vremea rece si umeda si de efortul fizic, de suprasolicitare
o Dureri cu caracter de contuzie si intepeneala
o Leziuni ale tendoanelor dupa suprasolicitare sau torsiune articulara
o Bursite si tendinite acute post-traumatice
o Leziuni traumatice ale periostului, cu ingrosare, dupa contuzii
o Fibroze si proliferari nodulare ale tendoanelor, dupa suprasolicitare si microtraumatisme cronice, de ex.la
nivelul palmelor
o Chisturi sinoviale

Remedii complementare
Calc-phos

Diagnostic dif. – Rhus-tox - intepeneala agravata dimineata, amel. de miscare, agr. de vreme rece si umeda, redoarea
cefei, leziuni tendinoase.

Indicatii clinice
Artrite, Atacuri de panica, Bursite, Cefalee, Lombalgii, Fibrozite, Leziuni tendinoase, Leziuni ale periostului, Prolaps
rectal, Sciatica, Suprasolicitarea vederii, Suprasolicitari musculare.

HYPERICUM PERFORATUM (PERFOLIATUM)


(Sunătoare, Pojarniţă, Iarba Sf. Ioan)

Plantă erbacee perenă, cu tulpina ce poate atinge 1 m inaltime si numeroase ramuri ce se dezvolta la axilele
frunzelor. Frunzele ovale prezinta pe fete numeroase puncte negre; florile galbene, numeroase, prezinta si ele
punctulete negre ( glande ) si stamine multiple. Creste mai ales in zonele de deal sau montane.

Plansa
Farmacologie
Extractelede sunatoare au actiune usor antidepresiva datorita hipericineice este un inhibitor al
monoaminoxidazei.
Antibacterian, antiviral
Antiinflamator
Hepatoprotector

Remediul Hypericum
Este extrem de util in leziunile (traumatismele) nervilor si ale coloanei vertebrale.
Simptomul cheie : durerile ascutite, insuportabile ca niste “ impuscaturi”.

Aspecte generale:
Leziuni, contuzii, sfasieri de tesuturi,, intepaturi/ striviri in zone bogat inervate ( varful degetelor,
limba,ochi )
Dureri dupa operatii dentare sau alte interventii chirurgicale
Leziuni ale nervilor mari ( ex. – nervul median)
Convulsii dupa traumatisme craniene sau ale coloanei vertebrale
Comotie

Spate
Leziuni ale coloanei vertebrale ( fracturi, luxatii )
Leziuni ale coccisului dupa lovituri, cazaturi, nastere

Extremitati
Dureri in membrul fantoma; cicatrici dureroase
Leziuni provocate de strivirea varfului degetelor

Comparatii
Ledum, Arnica, Ruta, Rhus-tox, Nat-s

BELLIS PERENIS
( Bănuţi, Păscuţe, engl. - daisy )

Se aseamana mult cu Arnica, desi e mai putin folosit.


Primul remediu al traumatismelor tesuturilor profunde ( ex. – traumatisme ale trunchiului si al organelor pelvine )

Aspecte generale
Luxatii, entorse , contuzii cu extravazari sanguine si echimoze foarte dureroase
Dupa interventii chirurgicale, atat pentru dureri cat si pt. a grabi vindecarea

Starea generala este agravata de frig sau daca pacientul se uda sau se spala cu apa rece cand este transpirat
Simptome locale mai importante

Abdomen
Dureri postoperatorii si echimoze
Dureri ale peretelui abdominal la gravide

Torace
Cancer mamar dupa o lovitura sau rana

Spate
Lombalgii la gradinarii de duminica, rupti de spate la lasarea serii, precum si la persoane ce calatoresc mult
cu avionul sau automobilul si apoi isi indreapta spatele cu greu

Extremitati
Contuzii, cu echimoze si/sau hematoame
Luxatii
Senzatia de redoare si racire a membrelor
Abcese

SYMPHYTUM OFFICINALE
(Tătăneasa)

Planta erbacee perena, cu 5-10 flori terminale, avand corola tubuloasa rosie-violacee. Rizomul si radacinile au
culoare neagra-lucioasa si contin o substanta cristalina, alantoina ce stimuleaza reepitelizarea suprafetelor ulcerate si
are efect antiinflamator

Aplicarea per os a fost interzisa datorita unor alcaloizi cu efect cancerigen si hepatotoxic. In fitoterapie, se poate
folosi in aolicatii externe.

Remediul Symphytum

Este extrem de util mai ales in fracturile care nu se sudeaza, englezii numindu-l si “ repara- oase” ( bone-setter ).

Aspecte generale
Stimuleaza formarea calusului in fracturi
Indicat in dureri osoase sau ale periostului dupa traumatisme si in
Dureri ale bontului de amputatie ( membru- fantoma ), ca si Hypericum, Staphysagria, Allium cepa.

Simptome locale

Ochi
Contuzii ale globului ocular, neintrecut de alt remediu

Stomac
Gastralgie
Ulcer duodenal

Extremitati
Nevralgia genunchiului dupa traumatisme
Slabiciune dureroasa a articulatiilor

Comparatii
Arnica, Calc-c, Calc-fl., Calc-phos, Ruta, Silicea, Hamamelis
_________________________________________________
top

ABORDAREA HOMEOPATICA IN TERAPEUTICA TRAUMATISMELOR


Dr. Silvia Nedelcu – note de curs (27.01.2006)

TRATAMENTUL HOMEOPATIC AL UNOR TRAUMATISME

A. AGENTI TRAUMATIZANTI MECANICI


1. TRAUMATISME INCHISE – CONTUZII, ENTORSE, LUXATII, FRACTURI
ARNICA ( extravazare sangvină)
LEDUM- tegument rece ; modificări de culoare care persistă mult timp

 Entorse, luxaţii
Arnica;
Dacă în 24-48 h. nu se ameliorează :
- Bellis p.,
- Rhus toxicodendron ( dureri reumatice şi redoare după o entorsă , agg. de repaus)
- Ruta

 slăbiciune şi /sau durere mult timp după : Calcarea carbonica, Strontium carbonicum
 edem cronic al gleznei: Bovista
 slăbiciune a gleznelor – entorse frecvente: Natrum carbonicum
 luxaţie temporomandibulară : Rhus-t

 Fracturi
- Arnica
- Symphytum
- Ruta
- Calc-p, Calc-c
- Ferr
- Hypericum.
Osteoporoză posttraumatică: Cortisonum

Traumatisme la nivelul capului


- Arnica
- Hypericum (inclusiv în leziuni penetrante)
- Cicuta virosa – convulsii, midriază ( care poate persista mult timp după traumatism)
- Opium :somnolenţă accentuată, mioză; în comă respiraţie stertoroasă sau Cheyne-Stokes
- Helleborus : confuzie, stupoare , îşi rostogoleşte capul pe pernă, mişcări masticatorii, fruntea încruntată-
încreţită , midriază , cu oligo /anurie;
- Gelsemium: dureri occipitale, stare de slăbiciune şi tremurături ale membrelor, greutate a pleoapelor .

Urmări ale traumatismelor craniene: Natrum sulphuricum


- vertij:- arn.; cic.; Nat-s ;op.; ruta;
- căderea părului: Hyper.
- amnezie: am-c.; ARN; cic.; hyper.; merc.; Nat-s ;rhus-t.;
- depresie: arn.; carc.; Cic; con.; hell.; hyper.; Nat-s; puls.; rhus-t.; sul-ac.; sulph.;
- pierderea vederii sau a auzului : arn.
- convulsii: ARN ;art-v.; CIC; Hyper; Nat-s

Traumatisme ale coloanei vertebrale


1. Arnica
2. Hypericum
3. Natrum sulphuricum

- cu transpiraţii ale mâinilor şi/sau picioarelor: Nitricum acidum;


- cu anurie: Arn; rhus-t; Tarent

Traumatisme oculare
- la nivelul orbitei: Arnica;
- la nivelul globului ocular: Symphytum;
- leziuni corneene: Euphrasia: produce în special inflamaţii oculare şi nazale, cu secreţii abundente: secreţia
lacrimară este iritantă şi văscoasă ( iritantă apoasă : Mercurius) iar cea nazală neiritantă (lacrimară neiritantă şi
nazală iritantă: Allium cepa); ag. de căldură, seara, lumină, amel. de aer rece.
- cu dezlipirea retinei: Gelsemium
- leziuni penetrante: Hypericum, Calendula

Posttraumatic:
- cataractă: Tellurium ;
- strabism: Cicuta.

Alte probleme care pot apărea după traumatisme închise:


- edem testicular după lovituri: ARN ; Con.; Puls
- avort: Arn; cinnm.; ham.; Puls.; Rus-t.; ruta.
- menstruaţie: CROCUS.
- amenoree: Colocynthis.
- cancer mamar: arn.; Bell-p.; calen.; Con. hyper.

2. TRAUMATISME DESCHISE – plăgi:


a. Prin zgâriere, sfâşiere, tăiere

CALENDULA acţionează ca antiseptic aplicată local, prevenind infecţia, şi poate vindeca plăgi deja infectate- în
potenţe înalte; are, de asemeni, efect hemostatic şi antialgic.

(Simptome extrase din repertoar pentru Calendula cu max. 5 remedii/ rubrică)


MIND - DELUSIONS - falling - height; from a 5/1
HEAD - FRACTURES - Skull; of 2/1
HEAD - INJURIES of the head; after – Scalp 1/1
HEARING - IMPAIRED - distance - amel.
3/1
HEARING - IMPAIRED - noises - amel.
5/1
HEARING - IMPAIRED - riding in a carriage - amel.
4/1
NOSE – LACERATION 1/1
MOUTH - INJURIES - Tongue – laceration
2/1
STOMACH - HEARTBURN - horripilation, with
1/1
BLADDER - INJURY, operations after 3/1
URETHRA - PAIN - tearing - chill, during
1/1
FEMALE GENITALIA/SEX - CONDYLOMATA - Uterus – Cervix 3/1
FEMALE GENITALIA/SEX - LOCHIA - offensive - delivery, after instrumental 1/1
FEMALE GENITALIA/SEX - MENSES - copious - abortion or parturition, after - delivery; after instrumental
1/1
LARYNX AND TRACHEA - INJURIES to air passages 1/1
CHEST - ABSCESS - Mammae - threatening, in old cicatrices 4/1
CHEST - CANCER - Mammae - contusion, from 4/1
BACK - WOUNDS, spinal 3/1
EXTREMITIES - FRACTURES - open fractures 1/1
EXTREMITIES - HEAT - Foot - eating; after 1/1

STAPHYSAGRIA – ca şi Arnica, un policrest important – este remediul de elecţie în tratamentul plăgilor tăiate, cu
margini regulate, curate sau cu contaminare minimă ( anfractuoase şi contaminate - Calend. ), cum este şi
cazul plăgilor operatorii; o altă indicaţie majoră o reprezintă traumatismele aparatului urogenital.

HYPERICUM este util în orice tip de traumatism în care este afectat direct sistemul nervos, inclusiv în plăgile
penetrante la nivel cerebral, ocular, în fracturile cominutive cu lezarea nervilor , în orice fel de leziune care afectează
o zonă bogat inervată etc. Specific pentru Hypericum este caracterul ascuţit, iradiant al durerilor.

b. Prin înţepare:
LEDUM – plăgi înţepate, infectate, înţepături de insecte sau muşcături de animale (dar şi entorse sau contuzii) cu
inflamaţie, edem, coloraţie violacee sau tegumente marmorate (modificările de culoare persistă mult timp) şi reci
cu simptomatologie ameliorată de aplicaţii reci ; profilaxia tetanosului tetanigene.

Inţepăturile de insecte se pot trata doar local cu tincturi de Ledum, Urtica, Hypericum sau Calendula, sau, în cazul
unei reacţii exagerate, se pot administra şi intern :
Ledum – edem rece , durere amel. de aplicaţii reci;
Apis – inflamaţie care se dezvoltă foarte rapid cu edem, durere arzătoare usturătoare , prurit, culoare roşie sau roz şi
tegumente fierbinţi, amel. de aplicaţii reci;
Cantharis – vezicule cu durere intens arzătoare şi prurit, amel. de aplicaţii reci.
- înţepătură de albină: Apis, Arn.; Carb-ac.; Led.; Urt.; /
şoc anafilactic: CARBOLICUM ACIDUM
- înţepătură de viespe: Arn.; Led.; mez.

Muşcăturile de şerpi: Apis, Ars.; Bell.; Camph. ; Cedr.; Echi.; Euph.; LACH.; LED.; Vip.

B. Agenţi traumatizanţi termici


1. Degerături: AGAR(dureri înţepătoare ca şi cum ar fi împuns de mii de ace fierbinţi sau dimpotrivă, reci ca
gheaţa).; LACH.; NIT-AC.; PETR.; PULS.

2. Arsuri:
 uşoare- grd I –II : local Urtica, Hypericum, Calendula şi intern Urtica sau Cantharis, care controlează foarte
bine durerea;
 grave: se tratează întâi şocul cu Arnica, Aconitum, Opium ş.a
Urtica urens: eritem, dureri înţepătoare ± prurit
Cantharis: flictene, dureri foarte intense, arzătoare( senzaţie ca “de apă clocotită”), amel. de aplicaţii reci;
Arsenicum album: leziuni închise la culoare – tentă negricioasă (flictene, escare, ulceraţii, gangrenă), dureri foarte
intense, violente, arzătoare ( senzaţie ca “de cărbuni încinşi”), ameliorate de aplicaţii calde.
Pentru arsuri care se vindecă greu: carb-ac.; Caust
Arsuri de iradiere: calc-f; phos; rad-br.; X-ray

3. Insolaţia: Aconitum, Belladonna, Glonoinum , Natrum –carbonicum

C. Electrocutarea: starea de şoc se tratează cu Acon.; Morph, iar arsurile şi eventualele fracturi, cum s-a arătat mai
sus.
GENERALS - DEATH APPARENT - lightning-stroke; after: lach.; nux-v.
GENERALS - ELECTROSHOCK; ailments from: morph.; phos.

D Inecul: Antimonium tartaricum, Lachesis.


E. Intoxicaţia cu CO:
GENERALS -DEATH APPARENT - carbon monoxide, poisoning from: acon.; bell.; op.

Samuel Hahnemann: ORGANON OF MEDICINE ( Ed. Marineasa, Timişoara 1999) pag.186 :


“…Tratamentul unor asemenea boli (care se datorează doar unei leziuni externe) este lasat în seama
chirurgiei, dar acest lucru este corect doar atâta timp cât partile afectate solicita ajutor mecanic, prin care
obstacolele externe din calea vindecarii, care este de asteptat sa aiba loc doar prin agentii fortei vitale, pot
fi îndepartate prin mijloace mecanice, ca de exemplu: reducerea dislocarilor, prin ace si bandaje pentru
sutura plagilor, prin presiune mecanica pentru a opri hemoragia din arterele deschise, prin extragerea
corpurilor straine ce au penetrat partile vii, prin efectuarea unei deschideri a unei cavitati în scopul
îndepartarii unei substante iritante sau pentru a înlesni evacuarea puroiului sau a colectiilor de lichide,
prin apropierea extremitatilor unui os fracturat si pastrarea lor în aceasta pozitie printr-un bandaj potrivit
- ghips. …”

Bibliografie

- BOERICKE W., Pocket Manual of Homeopathic Materia Medica;


- BORLAND D., Homeopathy in practice;
- CASTRO J.B.D., Homoeopathy in Emergencies of Medicine;
- CLARKE J. H., The Prescriber;
- GIBSON Douglas M., Manuel d’Urgence Homeopathique dans les accident et les maladies ( trad. Dr. Jean
Lafeuillade)
- LILIENTHAL , Therapeutics;
- NASH E. B., Nash Expanded Work- Therapeutics;
- SHEPHERD D., Homoeopathy for the First-Aider
- RADAR 8

-----------------------------------------------
top

ORGANON - MIASMELE IN HOMEOPATIE


Dr. Ioan Teleianu - Note de curs: 27-28 ianuarie 2007
MIASMELE IN HOMEOPATIE
(Noţiuni introductive)

Hippocrate a fost primul medic care a folosit termenul de miasmă, termen plecat din limba greacă,
semnificând pată sau greşeală. El pleca de la ipoteza că anumite boli infecţioase erau transmise oamenilor de aerul
şi apa murdărită de miasme. La sfârşitul secolului 18, se obişnuia să se creadă că miasmele erau gaze impure,
responsabile de propagarea epidemiilor în rândul populaţiei. Hahnemann şi-a dat seama că aerul putea vehicula boli
infecţioase dar, după părerea sa, elementul patologic nu putea să fie gazos. La sfârşitul anului 1790, Hahnemann s-a
sesizat că sifilisul era o boală a sângelui putând să se ascundă sub masca unor numeroase alte boli. La debutul vieţii
sale profesionale, el creiase un preparat special denumit Mercurius Solubilis Hahnemanni, care era tratamentul
clasic al sifilisului în toată Europa. El a descoperit rapid că Mercurul în dinamizare homeopatică avea şi mai multă
eficacitate asupra sifilisului decât toxicul sub forma sa brută şi a reuşit mai multe vindecări complete.

Un naturalist german, Van Leeuwenhoek a inventat microscopul şi a publicat înainte de moartea sa, în 1723,
observaţiile sale asupra unor mici " animalcule " vivante. Această informaţie i-a permis lui Hahnemann să presupună
că aceste micro-organisme erau la originea numeroaselor boli infecţioase. Pe această bază, el a susţinut ideile celor
ce susţineau rolul “animalcule”-lor dar în acelaşi timp a apărat importanţa predispoziţiei organismului-gazdă. Tot la
debutul vieţii sale profesionale, Hahnemann a sugerat că anumite erupţii cutanate, ca acele “cruste de lapte”,
trebuiau să fie datorate microscopicelor vietăţi (animalcule) miasmatice, adică micro-organismelor. În această epocă,
existau patru teorii principale privind bolile cu propagare de tip infecţios.

Deci, în Homeopatia hahnemanniană, semnificaţia termenului " miasmă " se referă la efectele unui micro-organism
asupra forţei vitale, incluzând şi simptomele transmise de generaţiile precedente. Aceste miasme cronice sunt
capabile de a produce maladii degenerative, boli auto-imune, am zice noi astăzi, şi pot ajunge până la o
imuno-deficienţă.

Hahnemann a remarcat că fiecare boală cronică cuprindea trei faze, o fază primară, latentă, una secundară si alta
terţiară. Efectele acestor miasme se transmiteau de la o generaţie la alta prin ereditate şi provocau predispoziţii la
anumite boli. Cele trei miasme cronice pe care Hahnemann le-a introdus în 1828 sunt Psora (Psora : miasma
pruriginoasă), Sicoza (Sycosis : miasma gonoreei) şi Lueza (miasma şancrului sifilitic). Hahnemann a publicat
această teorie cu mult înainte ca prezenţa germenilor să fi fost larg acceptată şi majoritatea prescriptorilor
contemporani cu el au avut dificultăţi în înţelegerea acestei teorii sofisticate despre bolile contagioase . Încă de pe
vremea lui Hippocrate, oamenii de profesie ai medicinii bănuiau existenţa de organisme invizibile responsabile de
producerea bolilor dar Hahnemann este cel care a creiat conceptul modern de infecţie. În fapt deci, patologia
homeopatică este de bună seamă mult mai avansată de cât modernul său echivalent alopatic care nu înţelege
totdeauna efectele procesului miasmatic, nici sindroamele constituţionale transmise.
În prefaţa de la Organon-ul tradus de Charles Hempel, Constantin Hering povestea că la sfârşitul vieţii sale,
Hahnemann făcuse descoperiri complementare şi dezvoltase un nou aspect al teoriei Psorei, cu introducerea unei
miasme noi pe care a denumit-o Pseudo-Psora.
" Hahnemann a stabilit o distincţie între miasmele veneriene, adică Sifilis şi Sicoză; şi de asemenea a creiat o
subgrupă în Psoră, Pseudo-psora. " (Hering)
Teoria miasmatică a lui Hahnemann cuprindea de atunci două miasme veneriene şi două neveneriene, responsabile
de boli cronice de lungă durată. Cele două miasme neveneriene sunt deci Psora (boala pruriginoasă) şi Pseudo-psora
(boala tuberculoasă). Cele două miasme veneriene sunt Sicoza (boala “negilor”) et Lueza (şancrul).

Hahnemann a remarcat că evoluţia câtorva cazuri care păreau a depinde de Psoră nu erau legate de o manieră
exclusivă de o erupţie cutanată. El a observat că acest tip de afecţiune era de natură infecţioasă şi avea simptome
primare, latente şi secundare ca şi elemente ereditare. El a conchis că această afecţiune era datorată unui agent
miasmatic cu o etiologie distinctă, cu simptome pe care le-a deosebit de psoră şi a creiat astfel o nouă afecţiune
miasmatică pe care a denumit-o Pseudo-psora, miasma tuberculinică .Toate aceste miasme pot fi dobândite plecând
de la o infecţie sau prin transmitere ereditară.
S-a emis, uneori, ideea că Hahnemann ar fi înţeles că toate bolile de lungă durată erau datorate miasmelor cronice.
Acest lucru nu este în intregime exact.
În Organon, el menţionează trei categorii de maladii cronice:
 cele datorate unor stress-uri continui (tulburări legate de cauze persistente care prin natura lor nu sunt
forţamente tulburări cronice, Aforismul 73),
 cele datorate unei toxicităţi medicamentoase şi unor erori terapeutice (cauze medicale, Aforismul 74), şi
 cele datorate miasmelor infecţioase (cauze naturale, Aforismul 78).
În zilele noastre, bolile datorate toxicelor fabricate de om trebuie să includă miile de produse chimice potenţial
nocive eliminate în jurul nostru de complexe industriale, diateza vaccinală datorată imunizărilor obligatorii, şi
marele număr de noi medicamente produse de industria farmaceutică, cea de a doua categorie (cauze medicale) a
crescut de o manieră considerabilă..
Bolile legate de aceste trei etiologii (stress permanent ; droguri, toxine, vaccinuri ; şi miasme naturale) sunt din ce
în ce mai greu de tratat căci aceste trei cauze se întrepătrund şi formează situaţii şi mai complexe..

SIMPTOMATOLOGIA CONSTITUŢIONALĂ ŞI
MIASMELE
Etiologia unei boli, temperamentul constituţional al pacientului şi totalitatea semnelor şi simptomelor
sunt cei trei factori care constitue tabloul complet al unei maladii. În homeopatie noi vorbim adesea despre
totalitatea semnelor ca fiind la baza alegerii remediului homeopatic, dar adesea uităm de a asocia acestora factorii
etiologici, miasmele şi constituţia fizică a subiectului. Semnele fizice ale individului sunt fundamentale pentru
tratamentul tulburărilor cronice întrucât constituţia şi temperamentul reflectă moştenirea miasmatică. Noi trebuie
să contăm în mod unic pe istoria personală şi familială a individului pentru a descoperi miasmele. Miasmele sunt
prezente în însăşi simptomatologia pacientului. Sindroamele produse de miasme atrag atenţia asupra cauzei
fundamentale chiar şi atunci când ea nu poate fi legată, în cadrul observaţiei, de un factor etiologic specific.

Fiecare miasmă cronică are semne caracteristice care fac parte integrantă din totalitatea simptomelor.
De exemplu:
 Psora are tendinţă de a induce iritaţie, inflamaţie şi hipersensibilitate ;
 Sicoza: infiltraţie, indurţie, şi excrescenţe ;
 Pseudo Psora are tendinţă de a induce tuberculi, fibroze şi supuraţii ;
 Sifilisul , granulaţie, degenerescenţă şi ulceraţie.

Atât cât permite constituţia fizică:

 Psora face ca organismul să devină intoxicat, pielea nesănătoasă şi să perturbe funcţiile digestive şi
eliminatorii.
 Pseudo Psora are tendinţa de a produce oase lungi şi fine, un torace strâmt, obraji scobiţi şi ochi
strălucitori.
 Sicoza duce la formarea de oase grele, la retenţie de apă, la excrescenţe de ţesuturi şi la o lentoare a
metabolismului.
 Sifilisul are tendinţa de a produce malformaţii congenitale, o structură osoasă asimetrică, dinţi
malformaţi şi o faţă buhăită de tip buldog.

Temperamentul:
 Temperamentul psoric este plin de idei pseudo-ştiinţifice, filozofice, politice, religioase. Ei sunt foarte
expresivi, vorbăreţi, se supraestimează şi pot gândi că ei sunt geniali, dar pentru alţii ei par nesocotiţi şi
nerealişti.
 Pseudo Psoricul (Tuberculinism) este romantic, erotic, monden, extrovertit, cosmopolit, schimbător,
optimist, dar nesatisfăcut şi doreşte să-şi schimbe locul, slujba, partenerii, etc.
 Sicozicul est pesimist, realist fără concesiuni, septic, secret, bănuitor, gelos, cu idei fixe şi un ascuns
dezgust pentru sine însuşi.
 Sifiliticul este un amestec de nebunie şi de geniu cu un simţ ascuţit al ironiei care-l conduce la obsesia
morţii şi destrucţiei. Ei au tendinţă de a se culpabiliza, au tendinţă suicidară şi pot evolua spre idiotie,
demenţă sau suicid.

Durerile:
 Psora resimte ca dureri: mâncărimi, senzaţii de reptaţii furnicătoare, gâdileli şi arsuri ;
 Pseudo-Psoricii resimt dureri nevralgice, acute, penetrante, perforante , înţepături lancinante;
 Sicoza are dureri bruşte, intense, spasmodice, de tipul crampelor sau colicilor ;
 Sifilis: durerile par absente în etapa actuală sau sunt profunde, nedefinite şi acute, groaznice şi în
special agravate noaptea.
Scurgerile:
 Psora are scurgeri destul de puţin abundente, iritante, pruriginoase ;
 Pseudo Psora are scurgeri purulente, galbene, sângerânde, cu miros de mucegai ;
 Sicoza are scurgeri apoase, verzui sau murdar închis cu miros acru, de peşte ;
 Lueza are scurgeri foarte urât mirositoare, ca de infecţie, fetide, foarte puternice.

Pielea:
 Pielea la Psora est uscată, aspră, neîngrijită, cea mai mică plagă infectându-se uşor iar leziunile sunt
pruriginoase cu secreţie purulentă abundentă.
 Pielea la Pseudo Psora este diafană, delicată, netedă, se lezează şi sângerează cu uşurinţă, producând
multe secreţii purulente.
 Pielea la Sicoză este acoperită de veruci, pete, puncte de frumuseţe, excrescenţe, de culoare închisă cu
dezvoltare excesivă a pilozităţii.
 Pielea la Lueză prezintă pete roşii închise, sau culoare arămie, cu erupţii fără prurit dar cu tendinţa de a
ulcera cu uşurinţă.

În ceea ce priveşte simptomatologia mentală, ceea ce pare a caracteriza destul de bine cea mai puternică
caracteristică miasmatică, este:

Psora: anxietatea
Sicoza: Frica
Sifilis: Desnădejdea, disperarea

Lucrarea dr. Rakshit ne permite să nuanţăm mai bine profilul psihic ale celor trei miasme care cuprind toată
patologia genului uman.

„Mentalul psoric este foarte activ, dar repede poate intra in stări de prostraţie, obosind relativ uşor în urma
efortului mental.
1. În cursul bolilor, are frică de moarte, gândeşte că este incurabil şi fără speranţă.
2. Memoria sa este scurtă, e distrat, are o putere de concentrare mediocră.
3. Psihismul său nu este niciodată satisfăcut, găseşte că tot ce face el nu e niciodată bine, e
melancolic, se tulbură din orice fleacuri şi este perturbat cu uşurinţă pe plan psihic;
4. Aceste tulburări mentale de origină Psorică sunt ameliorate de procesele de eliminare sub forma de
transpiraţii abundente şi de micţiuni tot atât de importante”.

„Mentalul Sifilitic este deprimat, niciodată deschis, niciodată sincer, cu dorinţă de sinucidere;
5. Frică de noapte, puterea sa de gândire (raţionamentul) este lentă, vrea să comande dar in acelaş
timp are instincte ucigaşe, cu dorinţă de a distruge vieţile altora;
6. Psihismul Sifilitic latent este moate, greoi şi încăpăţânat;
7. Acest psihism Sifilitic este alinat de manifestările externe ale bolilor pe care le prezintă, ca şi de
procesele patologice eliminatorii, cum ar fi de ex. leucoreea, etc.”
„Mentalul Sicosic este imbufnat (morocănos), iritabil, îşi aduce aminte cu greutate de evenimentele recente, în timp
ce faptele demult petrtecute îi revin cu uşurinţă în minte;
8. Este un tip de psihism foarte pasionat, foarte emotiv, cu raţionament lent, revenind repede asupra a
ceea ce a zis sau a gândit;
9. Ca şi în cazul mentalului Sifilitic, el vrea deasemenea să ucidă , să distrugă pe alţii;
10. Acest psihism se ameliorează prin eliminări patologice, cum este leucoreea, gonoreea, etc.”

Fără îndoială, în analiza cazului, proces deosebit de important în stabilirea remediilor homeopatice vindecătoare,
se pleacă de la inventarierea inteligentă a totalităţii simptomelor pacientului. Aceasta ne face să acordăm o atenţie
deosebită discuţiei cu bolnavul pentru a intra în posesia tuturor datelor privind boala. Totuşi expresia: „ totalitatea
simptomelor”, cel puţin la începutul practicii homeopatiei, te incită să dai atenţie prioritară îndeosebi aspectelor
strict semiologice, legate de tipul simptomelor, felul cum pacientul simte suferinţele sale, particularităţile de
apariţie, dispariţie, etc. – în orice caz „stresul” medicului este legat de teama de a nu fi ratat detectarea unora din
datele esenţiale ale manifestării bolii la pacientul respectiv.

Conceptul hahnemann-ian al consultaţiei homeopatice cere ceva mai mult. În analiza cazului avem nevoie atât de
datele bolii cât şi de alte două tipuri de date: de datele etiologice referitoare la cauzele posibile ale îmbolnăvirii,
analizând istoric evoluţia procesului morbid şi de datele constituţiei fizice şi temperamentale ale individului bolnav,
reflectând starea actuală a forţelor sale de apărare şi gradul afectării acestora. Acestea alcătuiesc tabloul complet
al unei boli. Datele acestui tablou sunt cele care constituie cu adevărat ceea ce denumim „totalitatea simptomelor”,
iar cunoaşterea lor este absolut necesară în cazul bolilor cronice, boli care ne obligă să tratăm miasmatic
tulburările pacientului, în funcţie de profunzimea afectării organismului şi de resursele vitale ale acestuia.

În Organon, Hahnemann se referă cu claritate la cauzele bolilor, precizând că există cauze ocazionale şi cauze
fundamentale. Acestea din urmă se referă la miasmele cronice. Fiecare miasmă cronică are semnele sale
caracteristice care se exprimă mai mult sau mai puţin în cadrul „totalităţii simptomelor”. Deci cunoaşterea atentă
a acestora ne ajută să stabilim strategia de tratament în cunoştinţă de cauză.

Sigur, un caz cronic va avea o patologie mai mult sau mai puţin intricată din punct de vedere miasmatic.
Plecând de la cele 3 miasme fundamentale, cărora Hahnemann le-a adăogat pe cea de a 4-a, Pseudo-psora -
denumită mai târziu "Miasma tuberculinică" - astăzi studiul cauzelor fundamentale ale bolilor au inceput să
lărgească evantaiul miasmelor de bază, fiind acceptată în zilele noastre încă o miasmă de actualitate -
"cancerinismul" sau "miasma cancerinică". Alţi autori contemporani, ca de ex. Sankaran, aduce argumente
etiologice in legătură şi cu alte miasme. dintre cele care au avut şi au o înrâurire generală în cauzalităţile
patologiei secolelor. Toate acestea vor constitui obiect de studiu în prelegile viitoare ale acestui curs.

Efortul de cunoaştere a patologiei miasmatice dominante este în măsură să ne indice cel puţin modalitatea de
începere cât mai corectă a tratamentului homeopatic.

Din cele de mai sus înţelegem cu uşurinţă profunda valoare a acestor noţiuni despre miasme şi bineînţeles despre
valoarea supresiilor ce se produc în timpul tratamentelor medicamentoase, care pot schimba spectrul
simptomelor atât de minuţios necesar pentru punerea diagnosticului homeopatic.
Totodată, repetăm: nu trebuie uitat că baza prescripţiei homeopatice se bizuie pe totalitatea simptomelor (sau
ansamblul, universalitatea lor); imediat ce ne îndepărtăm de aceasta, ne îndepărtăm de Organon.

-----------------------------------------
top
DOCTRINA: PSORA
Dr. Ioan Teleianu - Note de curs: 27 - 28 ianuarie 2007

MIASMA PSORICĂ.

Este cea mai intinsă din intreaga patologie şi evoluează sub formă latentă cu răbufniri periodice sub formă de
acutizare a unor dereglări miasmatice profunde.
Clinica sa este cel mai bine reprezentată de Sulphur.

CARACTERISTICI:

 alternanţa simptomelor între ele;


 periodicitatea episoadelor morbide, respectiv predispoziţie la alergie sub toate formele sale:
 cutanată,
 respiratorie,
 digestivă,
 genitală

 tropism cutanat frecvent, la orice agresiune sau morbiditate


 boli acute cu debut brutal, net, cu febră mare – urmate de ameliorare generală
 ameliorare prin tot ceea ce facilitează o scurgere exterioară
 transpiraţie
 diaree
 urinare
 sânge

 predomină simptomatologia fizică în raport cu cea intelectuală; psihismul este puţin exteriorizat
(mânie violentă);
 sensibilitate redusă la durere, psoricul nu se vaită, el suportă durerea fara să se plângă;
 tendinţă la congestie arterială şi hipertensiune prin pletoră;
 tendinţă la supraîncărcare metabolică: gută, diabet gras, etc.
 patologie predominantă pe tubul digestiv ; psoricul nu se opreşte de la mâncare când este bolnav;
Constituţia carbonică întruchipează in cel mai mare grad această miasmă.

REMEDII PSORICE

Există două serii de remedii adaptate psorei:


- o serie legată direct de această diateză : unul care marchează debutul ciclului evolutiv şi altul sfârşitul
acestuia, respectiv : SULPHUR şi PSORINUM;
- altă serie este cea legată de decompensarea progresivă a psoricului în interiorul celei mai reprezentative şi
stufoase constituţii, cea carbonică, pe linia:
CALCAREA CARBONICA spre
CARBO VEGETABILIS şi
CARBO ANIMALIS

EVOLUTIE GENERALĂ

Există două eventualităţi:


a. Pacient care îşi exteriorizează precoce (devreme) patologia:

 În primul rând sub forma afecţiunilor cutanate (furunculi, abcese, eczeme, piodermite, cruste
de lapte - sau cel puţin prurit şi transpiraţii ;
 În al 2-lea rând sub forma de afecţiuni acute, de diferite localizări, dar totdeauna febrile şi cu
evoluţie fermă. Adesea e vorba de afecţiuni respiratorii (de ex. pneumopatiile zise virale ;
pneumonia francă lobară acută a adultului sănătos – descrisă pe vremuri este o formă tipică de
boală psorică.
 Sub formă de afecţiuni digestive : crize hepatice, migrene, hemoroizi, ulcer gastric;

Spontan sau cel mai frecvent sub influenţa terapeuticilor oficiale, mai mult sau mai puţin fericite,
psoricul de mai sus se declară mai devreme sau mai târziu „ alergic „ şi nu mai suportă aspirinele,
antibioticele, cortizonicele ;
Totodată devine tot mai sensibil la diferitele alte alergene, insecte, vaccinări, etc. care declanşează
reacţii de eliminări de salvgardare a integrităţii biologice.
- alergie cutanată (urticarie, edem Quincke)
- alergie respiratorie (boala de fân, astm)
- alergie digestivă (migrenă, criză veziculară, intoxicaţie alimentară)
- alergie genitală (sindrom premenstrual)
Mai târziu apar fenomene congestive circulatorii, mai întâi arteriale, cu hipertensiune, apoi
venoase, cu varice.
Se ajunge, în continuare, la retenţii toxinice şi perturbări metabolice, cu:
- litiaze renale – un fel de întoarcere la carbonismul primitiv
al diatezei, care solicită Calcarea carbonica, ca un fel de
isoterapic;
- litiaze veziculare – martor al colmatării emonctoriilor digestive ;
- diabet, gută - în aceiaşi categorie;
- scleroze de tot felul cu pierdere de memorie,vertij, insuficienţă renală, dureri
articulare şi anorexie – neobişnuite la psoric – semn de decompensare gravă.

b. Pacient, multă vreme fără acuze patologice, care se laudă că nu ştia ce este boala, care ajunge la
consultaţie după vârsta de 50 ani, pentru acuze aparent neînsemnate : astenie, mici crize de palpitaţii,
de dispnee de efort, arsuri gastrice, hemoroizi, reumatism – dar care persistă.
La acesti pacienţi, adesea euforici, se profilează la orizont afectări organice
ca infactul sau insuficienţa cardiacă.
Alţii surprind prin modificări de caracter, stări de nelinişte, anxietate,
tristeţe, iritabilitate, etc. semne de decompensare şi organicitate.

REMEDII PSORICE EVOLUTIVE


Practica homeopatică arată că organismul uman oferă o mare varietate de tablouri de tip psoric, uneori chiar la
acelaşi remediu, ceea ce se reflectă şi prin stadiile evolutive spre care ne trimit repertorizările, în cursul
tratamentului bolilor cronice la unul sau altul dintre indivizii urmăriţi în timp. Se pot observa fie evoluţii favorabile,
compensate, fie evoluţii decompensate. In acest fel s-au remarcat etape de legătură între remediile anti-psorice cele
mai răspândite, astfel:

Decompensare diatezică progresivă:


- Sulphur
- Hepar sulphur
- Graphites
- Lycopodium
- Psorinum

Decompensare constituţională:
- seria carbonică:
o Calcarea carbonica
o Magnesia carbonica
o Kalium carbonicum
o Natriu carbonic
o Baryta carbonica
o Ammonium carbonicum
o Carbo vegetabilis
o Carbo animalis

- seria sulfurică:
o Calcarea sulfurica
o Magnesia sulfurica
o Kalium sulfuricum
o Natrum sulfuricum
o Baryta sulfurica
o Ammonium sulfuricum
o Sulfuricum acidum

REMEDII DE DRENAJ:
Nebel şi Vanier, ţinând seama de efectele uneori extrem de vulcanice declanşate de unele potenţe greu de
precizat în raport cu reactivitatea diferită a pacienţilor, faţă de remediile antipsorice, în special în cazul
Sulphurului, au dezvoltat o teorie pragmatică de evitare sau de atenuare a acestor reacţii, folosind unele
remedii care au un impact favorabil, în anumite diluţii, asupra pregătirii emonctoriilor de drenaj toxinic
dominant, cu reale avantaje pentru bolnavii cronici. Acest efect apare, de bună seamă, folosind şi diluţiile
joase ale remediului simillimum dar inconstant. Printre remediile de drenaj se numără:
o Nux vomica : sistem nervos
o Berberis : ficat şi rinichi
o Iris versicolor : pancreas
o Glonoinum : artere
o Aesculus : vene
o Urtica urens : piele, alergii
o Ledum palustre : articulaţii
o Arnica : muşchi.

------------------------------------------------
top

MATERIA MEDICA: SULPHUR


Dr. Ioan Teleianu - Note de curs 27 - 28 ianuarie 2007
SULPHURUS

Este aproape imposibil de făcut un rezumat al punctelor esenţiale ale remediului Sulphur, deoarece spectrul
remediului este atât de vast, încât fiecare trăsătură caracteristică menţionată poate părea contrazisă de altă
caracteristică la fel de valabilă, însă cu simptome opuse. Sulphur este cu siguranţă cel mai folosit remediu, ceea ce
l-a făcut pe Kent să afirme că nu s-ar putea face deosebirea între un homeopat cu experienţă şi un novice numai pe
baza frecvenţei cu care aceştia prescriu pacienţilor remediul, deosebirea constă în faptul că unii îl folosesc cu
succes şi alţii nu. Sulphur este mai frecvent un remediu masculin. Există două mari tipuri de personalitate,
caracteristice remediului:

1)- tipul filozofic, cu preocupări intelectuale, dar cu legături umane superficiale (cu familia, prietenii). Este un
gânditor adevărat, profund, cântărind îndelung probleme intelectuale adânci, într-un mod detaşat. Inteligenţa sa tinde
să-l îndepărteze de ceilalţi, astfel încât devine plin de sine, preocupat numai de realizările sale. Cea mai mare dorinţă
a sa ar fi să descopere vreun adevăr sau nişte cunoştinţe noi care să îl facă celebru. Este un om ambiţios, tipul de
intelectual rece, detaşat, adoptând o atitudine cinică, condescendentă, în faţa vieţii. Uneori ajunge să simtă dezgust
faţă de alţii. Încrederea în sine pe care o nutreşte e de nezdruncinat.

2)- tipul de “idealist practic”, care pune accent mai ales pe relaţiile sociale şi muncă. Acest tip de pacient tinde să
fie extrovertit, prietenos, fermecător, oarecum inocent, în mare măsură. Oamenii depind de el, este plin de viaţă şi de
entuziasm. Acest tip are nevoie de aprobare şi de afecţiune din partea celorlalţi; deşi pare plin de încredere în sine,
vrea să simtă că e aprobat şi preţuit. Deşi e lăudăros şi plin de sine, fanfaronada lui este atât de naivă, încât nu e
respingătoare.
Poate fi generos, de asemenea poate avea multe temeri şi stări de anxietate, în legătură cu sănătatea sau cu familia
sa. Poate avea perioade de posomorâre, nelinişte şi depresie.

Femei:
Pacienta Sulphur poate să nu prezinte aceeaşi personalitate, cu acelea descrise mai sus în cazul bărbaţilor. Deşi
poate fi preocupată excesiv de persoana sa, şi intelectuală, ea este mai interesată de probleme materiale, practice,
de afaceri, etc. Este foarte competentă, vioaie, îi place să fie mereu ocupată, are o minte ascuţită. Mai există un tip
de femeie Sulphur care, deşi este inteligentă şi realizată pe mai multe planuri, pare totuşi împrăştiată şi
dezorganizată. Femeia Sulphur tipică are o fire masculină, dominatoare. Îi place să conducă din poziţii de
autoritate, control şi responsabilitate. Simptomele emoţionale vor fi relevate de familie, mai degrabă decât de
pacienta însăşi: familia va spune că ea este încăpăţânată şi irascibilă; de asemenea poate fi foarte anxioasă şi
ipochondră în manifestări. Are o înfăţişare robustă sau chiar corpolentă, o constituţie fizică foarte solidă.

Lenea:
Una din marile caracteristici ale pacientului Sulphur este lenea. Pacientul zăboveşte, amână îndeplinirea
sarcinilor, se gândeşte la multe proiecte dar rareori le duce la bun sfârşit. Îi place mai mult să stea şi să discute
filozofic decât să acţioneze practic. Unul dintre pacienţii Sulphur a elucidat odată această caracteristică, spunând
că preferă să citească un comentariu critic dintr-o revistă, despre o carte nouă, deoarece, deşi dorea să fie versat în
literatura modernă, nu reuşea să facă efortul necesar pentru a citi chiar cartea respectivă.

Neglijenţa:
Este o altă caracteristică a pacienţilor Sulphur; în trecut era chiar şi mai evidentă, înainte de apariţia facilităţilor
igienice şi a tehnicilor de combatere a aspectului murdar al pielii. Chiar şi acum, în ciuda igienei moderne,
pacientul Sulphur are un aspect exterior neîngrijit: hainele pătate cu mâncare, părul unsuros şi nepieptănat,
cămaşa descheiată, mototolită sau cu nasturii încheiaţi greşit. Pacientului îi e lene să se spele sau are aversiune
faţă de spălat sau se spală doar pe porţiuni. Casa sau biroul său au un aspect de zonă calamitată, cu vrafuri de
cărţi şi de hârtii şi vase murdare peste tot. Uneori pacienţii Sulphur pot fi anormal de meticuloşi şi de ordonaţi.

Criticism:
Pacientul găseşte cusururi oricui. Pare să creadă că ar fi putut scrie o carte mult mai bine decât autorul însuşi,
etc.. Uneori simte chiar dezgust faţă de alţi oameni, de exemplu faţă de oameni în vârstă sau obezi.

Anxietate:
Anxietatea e frecvent întâlnită la acest remediu, în general legat de sănătate sau de familie. Pacientul poate ajunge
la o adevărată ipochondrie, de asemenea poate fi îngrijorat, în mod iraţional, sau speriat să nu se întâmple ceva
rău familiei sale; dacă un membru al familiei întârzie, pacientului îi este imediat teamă să nu sa fi întâmplat un
accident, etc.

Aroganţă:
Egotismul este o altă caracteristică a remediului, deşi unii pacienţi prezintă simptomul neîncrederii în sine şi au
nevoie de sprijin. În general pacientul e foarte mândru de acuitatea sa mintală şi de inteligenţa sa. El are multă
încredere în sine şi îi consideră pe ceilalţi plicticoşi, mai ales dacă aceştia nu îl găsesc pe el fascinant.

Copii:
Copiii Sulphur sunt robuşti, plini de curiozitate, cu o voinţă puternică şi extrovertiţi. Vor să fie centrul atenţiei şi
pot reacţiona cu gelozie sau mânie dacă alţii devin centrul preocupărilor. Aroganţa adulţilor se observă şi la copii.
Băieţii Sulphur sunt atraşi de mecanică, fiind foarte curioşi să afle cum sunt construite diverse mecanisme. Ao o
constituţie fizică robustă, greoaie şi sunt bătăioşi, certăreţi. Dacă au o fire echilibrată, ei sunt foarte populari în
şcoală, devenind lideri. Dacă au o fire dezechilibrată. devin bătăuşi sau copii cu probleme de comportament. Copiii
Sulphur pot fi foarte deschişi şi inocenţi. Le place să stabilească legături prietenoase cu adulţii şi nu suportă să fie
trataţi altfel decât ca nişte adulţi, considerând că e necinstit să fie trimişi la culcare devreme, în timp ce adulţii
continuă conversaţia.

Fizic:
Orice stare patologică fizică răspunde la tratamentul cu Sulphur. Zonele problematice obişnuite sunt: pielea
(abcese, acnee, eczemă, psoriazis, etc.) şi traiectul digestiv (diaree, ulcer, hemoroizi, etc.).

Stări mentale:
 plin de sine, lăudăros, face paradă privind calităţile sale; (gr.3);
 adversar inascut a tot ce este rafinat:
 lene; (gr.3);
 neglijent, dezordonat (gr.2),
 murdar (gr.2); nu îi pasă cum arată (gr.3); aversiune de a se spăla (gr.2, la copil, gr.3);
 intelectual, îi place să filozofeze, să teoretizeze;
 extrovertit, nestăpânit, gălăgios, prietenos;
 extrovertire la copii autoritari, cu preocupare pentru mecanică;
 nelinişte în legătură cu sănătatea; nelinişte în legătură cu familia şi copiii;
 îi e teamă de accidente, de boli;
 ambiţios;
 critic;
 dezgust, o sensibilitate viscerală pentru mirosuri, obiecte sau chiar oameni;
 teamă de înălţimi, teamă când vede pe alţii la înălţime;
 teamă de boli;
 claustrofobie;
 teamă de infecţii, de cancer, de eşec, teamă să nu fie respins de oameni;
 metodic, cusurgiu, îşi impune constrângeri; îşi muşcă unghiile;
 încăpăţânat;
 lipsa încrederii în sine;
 are nevoie să fie lăudat, sprijinit;
 pacientul colectează lucruri, are impresia sau halucinaţia că lucrurile vechi sunt la fel ca lucrurile de
valoare, că îl fac să pară bogat;
 impulsuri de a face rău familiei, care îl înspăimântă;
 plâns la menopauză;
 pacientul repetă întrebarea înainte de a răspunde;

Stare generala:
 călduros (cu sânge cald), agravare la căldură, deşi unii pacienţi sunt friguroşi;
 agravare generală şi locală din pricina căldurii patului;
 agravare generală iarna;
 agravare la ora 11h., foame, cefalee, etc.;
 agravare când stă în picioare (dureri lombare, diaree, leşin);
 ameliorare când stă întins în pat;
 aversiune faţă de (sau agravare după) baie;
 scurgeri, scaun, secreţii, transpiraţie cu miros fetid;
 transpiraţie excesivă;
 agravare generală după supresia erupţiilor şi scurgerilor;
 dureri cu senzaţia de arsură;
 agravare generală la sfârşitul săptămânii, în week-end;
 agravare în zilele noroase,
 când soarele de abia se zăreşte printre nori;
 înfăţişare:
1) corp subţire, uneori încovoiat, sfrijit, supt;
2) robust, rumen la faţă, pletoric, buze roşii, păr unsuros, nepieptănat, neîngrijit;

Cap
 cefalee în week-end;
 cefalee cu senzaţia de cordon strâns în jurul capului;
 cefalee sau arsură în vertex, ameliorată de comprese reci;
 cefalee mai severă iarna, agravată de mirosuri; erupţii pe pielea capului sau la marginea scalpului; mătreaţă,
seboree a pielii capului, la marginea părului, la sprâncene;
 infecţii dentare recurente;
 faţa rumenă, uneori congestionare alcoolică sau dilatarea venelor nasului şi obrajilor;
 bufeuri de căldură la menopauză;
 otită, otoree, mai ales la urechea stângă;
 acnee rozacee;
 acnee pe nas;
 buze rumene;

Ochi:
 sprâncene groase, stufoase;
 conjunctivită cu senzaţie de nisip în ochi;
 blefarită, roşeaţă, usturimi şi iritaţie la merginile pleoapelor;
 irită;
 retinită;
 hemoragie retiniană;

Nas:
 mare sensibilitate la mirosuri;
 nu suportă mirosul corpurilor altora (dar îi place mirosul său propriu);
 sinuzită, scurgeri cronice, purulente din nas;
 boala fânului;
 polipi nazali;

Stomac:
 apetit nesăţios, îi place să mănânce;
 senzaţie de foame şi de gol în stomac în fiecare zi la ora 11h.;
 sete puternică cu dorinţă de a bea băuturi reci de la ghiaţă;
 doreşte: dulciuri, ciocolată, îngheţată, grăsimi, condimente, alcool (mai ales bere sau whisky), carne,
mâncare cu gust picant (ardei iute, etc.,), mere; doreşte dulciuri şi ciocolată mai ales înainte de menstre;
 aversiune: ouă, mai ales gălbenuş de ou moale, peşte, mâncare acră, măsline, dovlecei, terci, ficat, rareori
dulciuri;
 dispepsii (arsuri în stomac, mai ales din pricina abuzurilor alimentare), gastrite; ulcer peptic;
 indigestie în timpul menstruaţiei;

Rect:
 diaree sau scaun moale în fiecare dimineaţă, deseori trezindu-l din somn pe pacient la ora 5 sau 6h. ;
 uneori pacientul are mai multe scaune în fiecare dimineaţă;
 nevoie subită, puternică, de defecaţie;
 scaun cu miros extrem de puternic, toată familia ştie când a evacuat;
 eliminare de gaze cu miros puternic;
 diaree după ce bea bere;
 prurit sau senzaţia de arsuri în rect agravate la căldură, ameliorate la frig;
 hemoroizi;
 fistulă rectală;
 secreţii, prelingeri ale rectului foarte iritante;

Uro-genital:
 erupţii în jurul organelor genitale;
 herpes;
 apetit sexual crescut la tipul de pacienţi pletorici;
 la tipul de pacienţi intelectual, uscăţiv, activitatea sexuală nu este o prioritate sau este chiar dezagreabilă;
 impotenţă sau absenţa erecţiei;
 enurezis;
 fimoză, balanită ;
 prostatită, arsuri uretrale sau prostatice;
 hipertrofie de prostată;
 scurgeri uretrale;
 urină cu miros puternic;
 leucoree galbenă cu miros puternic;
 prurit vaginal;
 transpiraţie cu miros puternic în zona inghinală, la plici;

Cardiac:
 dureri precordiale (angină pectorală);
 palpitaţii, mai severe noaptea în pat, sau în somn;
 boli cardiace în stadiu avansat;

Torace:
 astm, mai sever când pacientul răceşte;
 respiraţie mai dificilă seara;
 apnee în somn, pacientul tresare din somn cu senzaţia de sufocare;
 tuse, mai severă noaptea în pat;
 pneumonie;
 bronşită;
 emfizem;
 tuberculoză;

Spate:
 slăbiciune a spatelui, pacientul se sprijină pe spătarul scaunului;
 dureri lombare şi sciatică;
 dureri de spate, mai severe când pacientul stă în picioare mult timp, sau când se apleacă;
 nu poate sta drept (ţeapăn), când e în picioare;
 acnee pe spate;
Extremităţi:
 dureri în umărul stâng;
 artrită agravată de încălzire exagerată, ameliorată de comprese reci;
 artrită reumatismală; gută; artrită psoriazică;
 celulită, limfabgită, mai ales pe antebraţe; panariţiu paraunghial;
 varice;
 unghiile îngroşate şi distorsionate, mai ales unghiile picioarelor;
 transpiraţia picioarelor cu miros puternic;
 căldură la picioare; pacientul îşi scoate picioarele de sub cuvertură sau caută cu neastămpăr locuri mai
reci prin pat;

Somn:
 insomnie; doarme bine 3 sau 4 ore, apoi se trezeşte şi dormitează intermitent tot restul nopţii; apnee în
somn, se trezeşte brusc cu senzaţia de sufocare;
 râde în somn (Lyc.);
 coşmaruri, mai ales dormind pe spate;
 preferă să doarmă pe stânga;

Piele:
 prurit agravat de căldură, în pat, noaptea, după baie sau când poartă haine de lână;
 erupţii cu scurgeri şi mâncărime insuportabilă;
 eczemă; psoriazis; seboree; urticarie provocată de stejarul otrăvitor; scabie;
 abcese, furunculi dureroşi, de obicei recurenţi;
 herpes;
 impetigo;
 micoze rotunde;
 vărsat de vânt;
 erizipel;
 celulită;

Indicaţii clinice:
Abces rectal; Abces; Acnee; Alcoolism; Alergie; Amigdalită; Angină pectorală; Anxietate; Aritmie; Artrită
reumatismală; Artrită; Astm; Blefarită; Boli ale ţesutului conjunctiv; Bronşită; Bufeuri de menopauză; Bursită;
Cefalee; Ciroză; Colită; Conjunctivită; Constipaţie; Demenţă; Depresie; Diabet; Diaree; Eczemă; Faringită; Fistulă
rectală; Fisură recto-anală; Gută; Hemoroizi; Hepatită; Hernie hiatală; Herpes; Hipertensiune; Impetigo; Inflamaţii
intestinale; Insuficienţă cardiacă congestivă; Irită; Lombalgii; Malignitate; Mătreaţă; Micoze rotunde (Tinea);
Migrenă; Otită medie; Pneumonie; Polipi nazali; Prostatită; Prurit anal; Psoriazis; Reflux esofagian; Rinită; Sciatică;
Scleroză amiotrofică laterală; Scleroză multiplă; Seboree; Sindromul oboselii cronice; Sinuzită; Ulcer peptic;
Remedii complementare: Ars., Nux-v., Psor., Acon., Puls.,
>>>> ciclul: Sulph. --> Calc. --> Lyc. --> Sulph. <<<< (constitue aşa numita "triadă antipsorică, care trebuie
să înceapă totdeauna cu Sulphur)

Stări acute:
- Răceli, gripă, amigdalită, bronşită, pneumonie, neglijate şi care se prelungesc: pacientului îi e cald, transpiră mult,
poartă haine vechi şi nu îşi schimbă hainele timp de zile întregi, părul devine unsuros şi se lipeşte de cap;
- Pojar (Apis., Bell., Bry., Euphr., Gels., Puls., Rhus-t.);

Comparaţii:
 Nux-v.: Ambiţios, plin de sine, nerăbdător, doreşte grăsimi şi condimente, dereglări gastro-intestinale;
 Puls.:Călduros (cu sânge cald), agravare la căldură, teamă de înălţime, iritabil, dezgust, doreşte dulciuri,
cefalee, picioare fierbinţi, boli de piele;
 Arg-n.: Călduros (cu sânge cald), extrovertit, teamă de înălţime, probleme gastro-intestinale, diaree,
doreşte dulciuri;
 Alte remedii: Psor., Aloe., Med., Lyc., Plat., Ant-c., Graph., Mez.
ADDENDA

SULFUR, comme SILICEA, est un remède dangereux à donner lorsqu´il y a une maladie du parenchyme
dans des organes d´importance vitale, en particulier dans les poumons.

Lorsque les bouffées commencent dans la poitrine, autour du coeur, cela ressemble davantage à SULFUR,
mais quand c´est dans le dos ou dans l´estomac, cela rappelle davantage PHOSPHORUS.

Il ne peut prendre un bain sans attraper "froid".

Veut reprendre son sommeil, et lorsqu´il est bien rendormi, on peut à grand peine le réveiller, et il a besoin de
dormir tard dans la matinée. C´est le moment de son meilleur repos et son sommeil le plus profond.

Mais c´est un remède dangereux à administrer dans les cas avancés de phtisie, et si on le donne, il ne faut pas
le prescrire à très hautes dilutions.

N´entreprenez pas d´arrêter les sueurs nocturnes qui surviennent aux stades avancés, même si SULFUR
paraît être indiqué par les symptômes; en fait, il n´est pas indiqué.

C´est un grand remède pour extérioriser ce qui a été masqué; de là vient que l´on voit SULFUR sur toutes les
listes de remèdes utiles pour les éruptions supprimées, ou pour tout ce qui a pu être supprimé par les drogues.
Même quand ce sont des éruptions aiguës qui ont été supprimées SULFUR est un remède de valeur.

Ce que SULFUR est pour la psore, MERCURIUS l´est pour la syphilis, et THUYA pour la sycose.

Les personnes qui passent leur vie à broyer du kaolin et les produits variés dont on se sert pour fabriquer la
porcelaine, et les travailleurs de la pierre, demandent surtout CALCAREA et SILICEA, mais ceux qui travaillent
dans les mines de charbon ont ordinairement besoin de SULFUR.

La rougeole, lorsqu´elle sort avec cette couleur violacée, réclame très souvent SULFUR.
C´est un grand remède de la rougeole. Le médecin routinier peut faire du bon travail dans cette maladie avec
PULSATILLA et SULFUR, en recourant, occasionnellement, à ACONIT et EUPHRASIA.
En particulier SULFUR modifiera le cas lorsque la peau est foncée et que la rougeole ne sort pas.

Les redoutables effets de la vaccination sont fréquemment guéris par SULFUR.


Ici il fait concurrence à THUYA et MALANDRINUM.

Le malade SULFUR a de l´aversion pour le travail.


Il restera assis à ne rien faire, et laissera sa femme prendre du lavage et "s´user les ongles au travail" en s´occupant
de lui; il pense qu´elle n´est bonne qu´à cela.

SULFUR est l´adversaire-né de tout ce qui est raffiné. ARSENICUM est le type de malade raffiné, et ces
deux remèdes sont aux antipodes l´un de l´autre.

** ** **

MATERIA MEDICA: PSORINUM


Dr. Adrian Dumitrescu - Note de curs 27 - 28 ianuarie 2007
PSORINUM (psor.)

Istoric:
Este un nosod.
Hering l-a preparat din materia sero-purulentă a veziculelor de scabie.
D.p.d.v. terapeutic campul de acţiune este cel al manifestărilor psorice cu lipsă de reacţie în bolile
cronice, lipsă de vitalitate şi apetit după cazuri acute severe, acolo unde remedii bine alese nu aduc
ameliorarea sau nu o realizează pe deplin, acolo unde Sulphur este indicat dar nu apare ameliorare.
Din punct de vedere al manifestărilor psorice este foarte apropiat de Sulphur.
Se spune despre aceste două remedii că fac lumină în cazurile confuze.

Psorinum e util atat în manifestările de la nivelul pielii (expresie superficială a bolii) cat şi atunci cand
datorită supresiilor erupţiilor boala este împinsă în profunzime, generand tulburări mentale şi lipsă de
vitalitate.

Constituţiile care beneficiază cel mai mult sunt:


1. Persoanele cu boli de piele şi adenopatii (care au avut în antecedente
erupţii supresate).
2. Persoanele nervoase, neliniştite care tresar uşor.
3. Constituţiile psorice cu lipsă de vitalitate şi de reacţie vitală apărute după boli severe.
4. Constituţii psorice cu miros neplăcut al corpului şi care nu poate fi îndepărtat de spălat.
5. Copii delicaţi, palizi, cu aspect bolnăvicios, miros urat, capricioşi şi irascibili.

CAUZALITATE :
Probleme şi tulburări după boli infecţioase, care durează de ani de zile.
Emoţii ; emoţii uşoare care generează tulburări severe.
Probleme apărute după ridicarea unor greutăţi prea mari, dislocări, luxaţii, lovituri.

ESENTA REMEDIULUI:
George Vithoulkas, în « Convorbiri despre homeopatia clasică”, spune că 3 idei de bază se regăsesc în
tabloul lui Psorinum :
1. Mancarimea (Itching) internă şi externă, 2.Descompunerea (Decomposition) internă şi externă şi
3. Sărăcia (Poverty) internă şi externă.

Pe plan fizic :
- Sunt afectate în principal pielea şi plicile (orice gen de erupţie cu mancărime), aparatul
respirator, urechile şi intestinul, partea dreaptă a corpului.
- E considerat cel mai friguros remediu din toată MM (se îmbracă gros vara – uneori cu pălărie
sau căciulă).
- Are o marcată tendinţă către boli acute; răcesc uşor şi vindecarea trenează mult.
- Lipsă de vitalitate –vrea înotdeauna să ajungă acasă să se întindă- este un alt aspect al
sărăciei despre care vorbeam mai sus( şi lipsa de reacţie vitală –nu reacţionează la remedii
corect alese), prostraţie după boli acute.
- La acestea se adaugă mirosul urat (putred, cadaveric) al corpului şi al tuturor eliminărilor
(diareea, transpiraţia, otoreea, erupţiile). Oamenii nu pot sta în aceeaşi cameră cu pacientul
Psorinum.
- Transpiraţie urat mirositoare, abundentă noaptea sau de la cel mai mic efort (în special după o
boală acută debilitantă).
- Intotdeauna foame cu durerea de cap – dacă mănancă se amel cefaleea; foame în mijlocul
nopţii.
- Inainte de a avea un atac (cefalee, epilepsie, gripă) se simt foarte bine.
Pe plan mental:
- Anxietatea (gradul 4 impreună cu ARS, KALI-AR, CALC-AR) (este mancărimea internă care
apare adesea după supresia unor erupţii la nivel extern) şi disperarea în ceea ce priveşte
viitorul (grd 2 impreună cu Nat-M – rubrică cu 8 remedii) ;
- frică de sărăcie şi faliment (insecuritate la nivel material) grd 2- chiar dacă e bogat are
senzaţia că o să dea faliment- această frică se regăseşte în cel mai înalt grad la Bryonia (singurul
de grad 3). Ca o paranteză e interesant că sărăcia reală poate să producă aceste cazuri de
Psorinum (în timpul ocupaţiei Greciei de către germani, datorită stresului şi condiţiilor mizere 80%
din populaţie a avut scabie.
- senzaţia că sunt abandonaţi ,părăsiţi, angoase care pot să ajungă la ganduri suicidare
- frică pentru sănătate, disperat că nu se va face bine, frică de singurătate.
- Mind, Despair- itching of the skin from (rubrica cu 3 rem; singurul rem de gradul 3).

REMEDIUL pe larg:

Mental:
- ANXIETATE (gradul 4 impreună cu ARS, KALI-AR, CALC-AR) SI DISPERARE IN CEEA CE PRIVESTE
VIITORUL (Mind Despair future about rubrica de 8 remedii Nat-M si Psor singurele grd 2). SE SIMTE UN
RATAT. Fără speranţă, pesimist. Descurajat.
- Frică de cancer, eşec.
- SE SIMTE PARASIT, ABANDONAT.
- FRICA DE SARACIE SI FALIMENT.
- Se simte sărac şi că nu-şi va reveni niciodată după eşecul în afaceri.
-Visează hoţi şi pericole.
- Frică de singurătate, de foc.
- Anxietate în legătură cu sănătatea. DISPERAT CA NU SE VA FACE BINE .
- Depresie datorită mancărimii.
- DISPERARE DE LA MANCARIMEA PIELII. (3 remedii, el fiind singurul de gradul 3 ; carbn-sulph,
dolichos pruriens de gradul 1).
- Morocănos şi în mare depresie. Descurajat. Ganduri de sinucidere .
- Melancolie religioasă.
- STARI DE ANGOASA agg. NOAPTEA,însoţite de mare nelinişte. (Ars).
- Copii: cu stare de bine şi jucăuşi ziua, ţipă şi plang toată noaptea.
sau bebeluşi bolnăvicioşi care nu dorm nici ziua nici noaptea, sperioşi,
iritabili şi plangăcioşi.

GENERALITATI :
- Infăţişare murdară.
- Foarte friguros. (Se spune despre el că este cel mai friguros dintre remedii).
- Ii lipseşte căldura vitală. (generals- heat- lack of vital heat).
- Frecvente probleme acute, răceşte uşor, şi se vindecă greu.
- SE SIMTE FOARTE BINE INAINTE DE A FACE O CRIZA.
- ELIMINARI CU MIROS DE PUTRED, DE HOIT (scaun, transpiraţie, secreţii, întregul corp indiferent cat
s-ar spăla).
- Emaciere cu apetit crescut sau apetit pierdut după o boală lungă.
- SLABICIUNE, LIPSA DE VITALITATE.
- Menopauză: Bufeuri de căldură, ca şi cum s-ar turna apă caldă pe ea.
- Corp dureros, face uşor luxaţii şi se răneşte uşor.
- Aversiune la carnea de porc.

CAP:
- SENZATIE DE FRIG, trebuie să si-l acopere chiar şi în timpul verii.
- Durere agg. de expunerea capului la frig, curent, agg de post, erupţii supresate, amel. de epistaxis şi de
mancat.
- Migrene, dureri cronice cu foame (înainte şi în timpul migrenei) şi vertij. Durere ca de ciocănele
care bat (Nat-Mur).
- Dureri ca după o lovitură puternică însoţite de menstre supresate, dureri precedate de tulburări de
vedere ; se amel la epistaxis.
- Păr uscat, fără luciu, aspru, se încurcă uşor.
- ERUPTII la nivelul scalpului care fac să adere şi părul la ele (Graph).

OCHI :
- Oftalmie cronică cu recurenţe constante.
- Intunecarea vederii.
- Infecţii recurente, cronice.
- Aglutinare, puroi. Blefarită.

URECHE :
- Infecţii cronice cu otoree urat mirositoare.
- Erupţii în conductul auditiv extern şi în spatele urechilor.
- Cruste cu secreţii în jurul urechilor.
- Herpes de la tample peste urechi pană la obraji.
- Eliminări urat mirositoare de la eczema în jurul urechilor. Mancărime insuportabilă.
- Otoree cu miros putred însoţită de durere de cap şi diaree apoasă ofensivă ca miros.
- Puroi fetid din urechi de culoare maronie. Cerumen roşu. Senzaţie de zgomote iluzorii ca şi cum ar auzi
cu nişte urechi care nu-s ale lui.

Nas:
- Coriză constantă ca în febra fanului.
- Sinuzită.

Faţă:
- Erupţii umede, urat mirositoare.
- Aspect murdar, ca şi cum nu s-ar fi spălat.
- Palidă, bolnăvicioasă.

GURA:
- Crăpături recurente la colţurile gurii.
- Simte că dinţii se clatină, apoi apare durerea agg de atingere.
- Simte varful limbii ca opărit (ars). Gust murdar în gură sau amar.
- Ulceraţii ale limbii şi gingiilor; mucus cu gust prost adherent la palatul moale. Pioree a gingiilor,
sangerare. Gingiile se retrag de pe dinţi.

GAT:
- Amigdalite recurente (recurring quinsy). Vindecă tendinţa la a face amigdalite.
- Amigdale foarte mari, cu dureri la înghiţire şi iradiere în urechi.
- Salivaţie abundentă şi urat mirositoare, mucus aderent în gat.
- Ca un dop în gat care împiedică expectoraţia.

GAT EXTERN:
- Adenopatii laterocervicale dureroase la atingere; durerea iradiază la nivelul capului.
- Ceafă cu excoriaţii de la secreţiile eczemelor scalpului.

STOMAC:

- INTOTDEAUNA II ESTE FOAME.


- Apetit nesăţios dar cu toate acestea este slab.
- SE TREZESTE NOAPTEA SI TREBUIE SA MANANCE (si la gravide) (Lyc, Phos).
- Greaţă de la mişcările fătului ; greaţă în sarcină neameliorată de alte remedii.
- Pierdera apetitului după o boală, cu sete mare.

ABDOMEN:
Flatulenţă şi disfuncţii hepatice. Flatus cu miros de ouă stricate.

RECT:
- Scaune cu mucus, sange, fluid întunecat la culoare, excesiv de fetid, putred, care se
răspandeşte în toată casa.
- Diareea sugarilor (cholera infantum).
- Constipaţia sugarilor şi copiilor mici la copii palizi, cu aspect bolnăvicios şi cu adenopatii.
- Scaun dificil de eliminat, cu sange din rect şi hemoroizi arzători.

RINICHI:
Enurezis constant, agg la lună plină.

GENITAL MASCULIN:
- Erupţii urat mirositoare. Gonoree cronică, secreţii nedureroase, din uretră, care patează lenjeria în
galben. Sifilis primar, tertiar.
- Aversiune pentru sex.

GENITAL FEMININ:
- Leucoree fetidă cu durere mare de spate şi debilitate (slăbiciune), erupţii urat mirositoare.
- Vomită constant şi frecvent în timpul sarcinii. Fatul se mişcă violent.
- Mancărime.
- Aversiune pentru sex.

RESPIRATIE:
- TUSE, BRONSITA, DISPNEE amel. STAND INTINS PE SPATE CU BRATELE
INDEPARTATE DE CORP ca şi cum ar fi crucificat, agg. STAND ÎN SEZUT.
- Tuse uscată, puternică cu mare slăbiciune în piept.
- Tuse care revine în fiecare iarnă de la erupţii supresate.
- Expectoraţie cu sange şi senzaţie de căldură în piept.

SPATE:
- Durere lombară agg. de mers şi stat în picioare. Durere ca de înţepături la nivelul spatelui. Durere surdă
seara, nu poate să-şi îndrepte coloana.

PIEPT :
Senzaţie de fierbinţeală la nivelul pieptului.
SENZATIE DE ULCERATIE SUB STERN .
Durere în piept cu extindere la umeri, agg de baut lichide reci.

EXTREMITATI:
- ERUPTII la nivelul plicilor articulaţiilor; între degete, în jurul unghiilor.
- AMORTEALA A PICIOARELOR SI BRATELOR .

SOMN :

Insomnie de la mancărimi intolerabile. Tresare uşor.Vise cu imagini vii care continuă şi după ce se
trezeşte.

TRANSPIRATIE:

- Fierbinte.
- Mirosul este intolerabil.
- Transpiră abundent, de la cel mai mic efort (Tub, Calc, Sulphur) şi noaptea.

PIELE :
- Aspect murdar, foarte uscată sau grasă, uleioasă.
- ERUPTII de orice fel: eczemă, acnee, psoriasis. Cruste peste tot. Pustule langă unghiile degetelor ;
scabie ; păduchi recurent ;
- MANCARIME chiar şi fără erupţie, CARE DA NASTERE DISPERARII : agg. NOAPTEA, LA CALDURA,
LA CALDURA PATULUI, amel. de aer rece.
- Se scarpină pană sangerează sau pană la rană vie. (Skin itching –scratching- bleeds; must scratch until
: Psor, Graph, Med, grd 2, ARS grd 3); (raw;must scratch until it is: Graph, Petr grd 3; Sulph, Psor grd 2).
De multe ori leziunile de grataj seamănă cu cele de scabie iar dg. Dif. se face la microscop (cele de grataj
sunt mai superficiale).
- ganglioni măriţi; glandele sebacee secretă excesiv ( piele grasă).
- veruci, furuncule.

MODALITATI:
- agg. AER RECE, FRIG, CURENTI DE AER, INAINTE DE FURTUNI, CAND POSTESTE, noaptea,haine
de lană, schimbări de vreme, căldura patului, carne de porc.
- agg. de ERUPTIILE SI ELIMINARILE SUPRESATE.
- agg. de mişcare, plimbări.
- amel. de căldură, cand se îmbracă călduros (chiar şi vara ar purta pardesiu sau căciulă). Seamănă cu
vagabonzii aceia care miros puternic, nespălaţi şi cu căciulă pe cap în mijlocul verii.
- amel. stand întins cu capul mai jos decat corpul sau în linişte, de stat întins în general ; amel de odihnă
şi cănd stă în casă.
- amel cand mănancă ; cand are epistaxis ; de transpiraţia abundentă ;

REMEDII COMPLEMENTARE :
Sulph, Tub. Bac, Sep.

REMEDII SIMILARE:
Sulph, Tub, Ars, Graph, Aur, Chin-s, Mez, Petr, Sil.

DIAGNOSTIC DIFERENTIAL:
Diagnosticul diferenţial cu Sulphur se face în primul rand pe baza faptului că pacientul Psor. este foarte
friguros şi vrea să se îmbrace gros chiar şi vara, în timp ce pacientul Sulphur este predominant călduros.
H.C. Allen mai menţionează că Psor e indicat în cazurile cronice unde remediile bine selectate nu produc
ameliorarea (în cazuri acute Sulphur), şi de asemenea în cazurile în care Sulphur pare indicat şi nu
acţionează.

Comparatii:
- Ars: anxietate cu nelinişte şi prostraţie; teamă pentru viitor, frică de sărăcie, foarte friguros,
eczema
- Sulph: boli de piele cu prurit intens, apetit crescut, insomnie, anxietate.
- Calc : disperat că nu se va mai însănătoşi, anxietate pentru viitor, teamă de sărăcie, friguros,
boli frecvente.

Clinică:
Probleme ale pielii, ECZEMA, ERUPTII , MANCARIME,
Acnee, Adenopatii, Alergii, Astm, Dureri de spate, Enurezis, Furuncule, Cancer (- prostată- grd 2,
Sulphur grd 2, Thuja grd 3, Con grd 3), Constipaţie, Cholera Infantum, Dispepsie, Diaree, Debilitate,
Efecte post difterie, Gonoree, Sifilis (inclusiv terţiar), Gripă, Amigdalite, Febra fanului ,Hemoragii,
Hemoroizi, Impotenţă, Leucoree, Migrene, Oftalmie, Otoree, fetidă, Scabie, Sciatică, Disfuncţii splenice,
Paduchi, Disfuncţii hepatice.
-In practica lui Clarke, Psorinum a vindecat mai multe cazuri de ˝boala fanului˝ decat orice alt remediu. (
deoarece multe cazuri se dezvoltă pe o constituţie psorică şi cand aceasta este vindecată, alergenii nu
mai au nici un efect).

-Polipi nazali au fost vindecaţi cu Psor. atunci cand simptomele generale indică remediul.
- Psor. a vindecat de asemenea cazuri de cefalee precedată de înceţoşarea vederii sau de vederea cu
puncte negre.

CAZURI
1. Domnişoara N. în varstă de 20 ani a avut o erupţie la plicile articulaţiilor cotului şi a genunchilor,
uscată, solzoasă cu mici vezicule în jurul marginilor înroşite, care dispărea în întregime vara şi
reapărea iarna. Mancărime violentă, agg de căldura patului şi de scărpinat. Psor 50M, 2 doze la
interval de 6 săptămani au vindecat cazul.

2. Hawley raportează un caz de cholera infantum cu scaune foarte subţiri şi apoase, cu coloraţie
verde murdar şi miros cadaveric care nu s-a ameliorat la nici un remediu. Copil foarte iritabil
nedormit de 2 zile şi două nopţi. S-a administrat Psor. 50M 1 doză dizolvată în apă. In 2 ore
copilul a adormit şi în a 4-a zi era complet vindecat fără a se mai repeta remediul.
3. Bernard H – raportează un caz al unui copil de 3 ani cu episoade de constipaţie încă de la
naştere, cu durata de 3-4 zile, datorate unei inactivităti a rectului. In a 4-a zi defecaţia era foarte
dureroasă ceea ce făcea ca pacientul să-şi micşoreze efortul pe cat posibil.
In octombrie 1833 i s-a administrat Sulphur 30 CH. Scaunul a fost o singură dată fără dureri apoi
constipaţia a revenit.
I s-a administrat Alumina 30 CH care a avut un efect ceva mai lung, dar în aprilie 1834 totul era
ca la început.
Psorinum 30 CH a adus vindecarea totală.

4. Domnişoara C, în convalescenţă după febră tifoidă şi-a pierdut total pofta de mancare. Psor (200
CH) a făcut-o să-şi redobandească un apetit sănătos.
5. Domnul P, 50 ani se plangea doar de slăbiciune, poftă de mancare absentă şi transpiraţie de la
cel mai mic efort (se regăseşte în gradul 3 şi la Sulph, Tub, Calc, Graphites). Psor (30 CH) a
vindecat rapid cazul.
6. Dl X, 21 de ani, a fost obligat să alerge într-o zi pană aproape de epuizare. Deşi puternic şi
sănătos, de atunci a devenit uşor fatigabil, transpiră la cel mai mic efort, dureri severe în partea
dreaptă a corpului, agravate de tuse,de ras şi de mişcare. Extremă lentoare a minţii (dullness),
ameliorată de epistaxis. Durere de cap precedată de vedere înceţoşată (negură în spatele
ochilor). Psor 30CH a vindecat cazul.
7. Dl C, 43 de ani, ipohondru şi cu iritabilitate de 9 luni; a trebuit să renunţe la afaceri; are depresie
mentală şi senzaţie de discomfort marcat la nivelul capului; se gandeşte că nu o să se mai facă
bine niciodată, şi-a pierdut orice speranţă; nu se poate concentra la afaceri; pare confuz. Prezintă
amorţeală a picioarelor şi braţelor, mai acc. pe stanga, agg. în pat, cu furnicături şi usturimi la
nivelul scalpului şi membrelor. Limbă acoperită cu un strat alb. Transpiră foarte uşor la efort şi
uneori noaptea şi şi-a pierdut din memorie. Psor CH 200 a ameliorat mult şi l-a ajutat să revină în
afaceri.

Ca o precizare la final: remediul se prescrie ca şi toate celelalte remedii


numai pe baza simptomelor pacientului şi nu doar pentru constituţia psorică propriu zisa.

BIBLIOGRAFIE :
- George Vithoulkas (Talks on Classical Homeopathy – The Esalen Conferences 1980).
- Murphy R. ( Homeopathic Remedy Guide).
- Phatak S.R. (Materia Medica of Homeopathic Medicines).
- Morrison R. (Materia Medica).
- RADAR key notes.
** ** **

MATERIA MEDICA: SULPHUR IODATUM


Dr. Atena Ioana Antonescu - Note de curs 27 - 28 ianuarie 2007

SULPHUR IODATUM

 Sulphur iodatum – Sul-i.


 Sulfura de iod – aspect macroscopic – pulbere cristalină, de culoare cenuşiu închis, negricios.
 Sulfur-ul « blând », corespunzând miasmei tuberculinice.
 Combinaţie între Sulf şi Iod
 Combinaţie între două remedii cu acţiune profundă, ambele calde, Sul-I prezintă intoleranţă pronunţată
la căldură, cu ameliorare la rece (iarna)
 Tropism : piele (erupţii pustuloase, eczema umede, prurit), mucoase (secreţii abundente, prelungite), sistem
ganglionar, vascular (bufeuri, congestie cefalică, pletoră)
Caracteristici:
 Boli de piele persistente, specific : foliculita bărbii, acnee.
 « erupţie pustuloasă buză superioară »
 « eritem al bărbiei »
 Acnee supurată
 Eczemă acută, « zemuindă » - keynote « roşu închis, edem, zemuindă, prurit intens »
 Hipertrofie nedureroasă a glandelor, cu infiltrarea ţesuturilor, induraţie şi îngroşare postinflamaţie.
 Slăbiciune, ca după gripă.
 Prostaţie, slăbit.
 Senzaţie de căldură arzătoare intern, cu răceală externă.
 Secreţii acide, gălbui.
 Degetele devin albe, insensibile
 Supuraţie- favorizează reabsorbţia
Mental
 Evită efortul (teamă de efort).
 Nehotărât. Grăbit, agitat, trist. Incapabil de muncă. Speriat la trezire. Agitaţie noaptea. Tresare la trezire.
Cap
 Senzaţie: părul este ridicat (erect).
 Ca şi cum este strâns din lateral de o menghină
 Durere : > asfinţit. Laterală & vertigo.
 < prinderea părului, ajunare, înainte şi în timpul menstrei, cameră încălzită.
Vederea
 Zigzag-uri.
Nas
 Mucus verde în narine. Excoriaţia nărilor. Simţul mirosului acutizat.
Faţa
 Parotide hipertrofice post-parotidită. Erupţie papulară. Acnee supurată.
Gură
 Limba îngroşată, « glazurată », după inflamaţie. Uscată.
Dinţi
 Senzaţie de dinţi moi, acoperiţi cu puf moale.
Gât
 Uvula şi amigdalele mărite şi roşii. Edemaţiate. Durere, uscăciune la deglutiţie.
 Hipertrofie cronică a amigdalelor

Mâncare, băutură
 Apetit crescut la copiii cu scădere în greutate (marasmus)
 Durere de cap agravată ajunând. Anorexie. Sete.
 Dorinţă pentru: acru, murături, limonadă.
Stomac
 Senzaţie de tremurătură în epigastru, la efort.
 Căldură în epigastru. Gol în epigastru.
 Abdomen
 Ganglioni mezenterici măriţi.
Rect
 Constipaţie refractară. Scaun galben deschis, urât mirositor. Căldură şi prurit anal, flatus, hemoroizi.
Urinar
 Urină purulentă, cantitativ redusă, nisip maro. Miros de zmeură. Stricturp post-gonoree, micţiune
dureroasă, cu jet spiralat.

Genital
Bărbaţi: durere surdă, prostată. Arsură la capătul distal, penis.
 Hidrocel la copii.
Femei
 menstre – neregulate. Leucoree abundentă, agrav înainte şi după menstră.
Respiraţie
 Asmatică, raluri, sufocantă.
 Astm alergic cu strănuturi, catar

Tuse
 Spasmodică, agrav dimineaţa
 Spută verzuie, purulentă, abundentă, vâscoasă, galbenă. (Kali-bi.)
Torace
 Senzaţie de constricţie, pleurezie.
 Erupţie cutanată

Inimă
 Senzaţie de căldură (Rhod.)
 Durere sfredelitoare, asociată cu dispnee. Palpitaţii
Membre inferioare
 Tălpile sunt dureroase, cu senzaţie de arsură când stă în picioare. (Merc., Carb-v)
 Labele transpirate şi reci noaptea, în pat.

Somn
 Somnoros ziua, neastâmpăr noaptea / (Staph). Somn neodihnitor, doarme cu gura deschisă, se trezeşte
speriat.

Vise : Confuze

Piele
 Prurit – urechi, nas, uretră
 Pustule – gât.
 Acnee.
 Pruritul de “bărbier”.
 Lichen plan. Erupţie pruriginoasă antebraţe. Eczemă acută, cu pielea de culoare rosu închis, edem şi prurit
sever.
 Părul de pe membre stă ridicat (Irid-met)

Modalităţi
 Agravare: Efort, chiar minim. Căldură. Intins pe partea dreaptă. Înainte de furtună. Noaptea. La aplecare.
 Amelioare : aer rece, ortostatism, expectoraţie, iarna

Tipologie
Copii – slabi, agitaţi, se mişcă cu grabă, însă obosesc repede
 Sunt călduroşi, prezintă facies adenoidian, cu roşeţi localizate după efort/emoţie
 Clinic: poliadenopatii, frecvent laterocervicale, dure – “mătănii”, vegetaţii adenoidiene şi/sau hipertrofie
amigdaliană.
 Amigdale: mărite, criptice, cu depozite de fibrină
 Transpiră uşor, mai ales la cap şi mai ales noaptea
 Clinic : hidrocel.
Adultul - călduros, senzaţia de căldură internă, transpiră uşor, iese la aer şi răceşte (!)
 Nelinişte interioară, pare mereu grăbit.
 Are senzaţie de căldură internă concomitent cu cea de răceală externă. Nu suportă căldura, iar mişcarea
(încălzeşte !) îl agravează, deşi o doreşte ca urmare a neliniştii interioare.
 Secreţiile sunt acide (leucoreea, transpiraţiile…)
 Pielea sensibilă, uscată, cu tendinţă la supuraţie (pustule, abcese, furuncule)
Patologie : tendinţe tuberculinice : cataruri simple – pneumonii, pleurezii, tuberculoză.

 Pierde în greutate în ciuda unui apetit crescut (Iod), cu stare de slăbiciune-oboseală generală mai
accentuată la 11 am (Sulf)
 Frecvent copil / adolescent, uneori adult cu stare pronunţată de slabiciune
 Dorinţă puternică de aer proaspăt (Iod), însă răceşte uşor
 Senzaţie de căldură. Picioarele ard (Sulf), însă în pat sunt reci (dg. dif. Sulf)
 Hipertrofia amigdalelor cu adenopatii multiple.
 Rinofaringite, otite recurente

 Bronşită cu tuse violentă, asfixiantă – acumulare mucozităţi vâscoase, dificil de eliminat


 Eczemă cronică, mai ales umedă, pruriginoasă, agrav. la căldură

 Acnee a spatelui şi frunţii


 Modalităţi
 Agravare : căldură
Dimineaţa, spre 11 am

 Ameliorare : aer proaspăt


Expectoraţie
Complementare :
 Acut :
Phosphorus tri iodatus,
Arsenicum tri iodatus,
Pulsatilla
 Cronic :
Silicea,
Natrum muriaticum,
Aviare,
Tuberculinum
 Clinic : Acneea punctata (chiste retenţie glande sebacee – puncte albe), eczemă acută (cu exudat abundent)
, pruritul de “bărbier”. Urechi, acufene. Gonoree. Rinită alergică. Gripă. Rinichi, dureri. Lichen plan. Buză
superioară, erupţii. Parotidă, hipertrofie. Prostată. Scalp, usturimi. Coloană vertebrală, slăbiciune. Uretră,
strictură. Limbă, îngroşare. Amigdale, hipertrofie cronică.

Addenda
Albert Einstein
“Epistemiologia (teoria) fără legătură cu ştiinţa (experiment) devine vorbă goală; ştiinţa fără epistemologie
este, în măsura în care ea poate fi concepută ca atare, primitivă şi încurcată”
 Remediile sunt descrise în materia medica, tabloul lor este acceptat ca fiind solid. Însă, cu cât
reflectăm mai mult, cu atât ne dăm seama că aceste tablouri sunt doar aproximări ale imaginii
complete. Un nou prooving poate schimba descrierea care există în literatură, însă nu va modifica în
vreun fel remediul care rămâne neschimbat. Dezvoltarea Materiei Medica este un proces de
clarificare şi completare a tabloului de remediu.

Primul pas este experimentarea / proving (pentru mulţi este şi ultimul!).


Următorul pas – aplicarea practică – verificarea clinică, adică vindecarea
Al treilea pas: compararea şi clasificarea remediilor.

Clasificarea este primul pas real spre ştiinţă şi elaborarea unei teorii. Este un pas esenţial, fără de care toată
informaţia existentă rămăne neconectată. Există în comunitatea homeopată credinţa că o clasificare este
imposibilă şi că aceasta ar duce la false concluzii. Hahnemann contribuie la aceasta prin parag. 140 din
Organon, fiindu-i teamă de speculaţii (Epistemiologia fără legătură cu ştiinţa (experiment) devine vorbă
goală), însă Einstein arată clar că opusul este la fel de rău. Ştiinţa care se prezintă doar ca o colecţie de date,
fără a lua în considerare teorii privitoare la ele este primitivă şi greoaie. Duce la o adunătură de date din care
nu mai poţi deosebi capul de coadă. Nu mai vezi pădurea de copaci. Acesta este cazul medicinei, cu întreaga
sa colecţie de boli şi medicamente, însă acelaşi lucru poate fi spus şi despre Materia medica homeopată.
Pentru a progresa ca ştiinţa, homeopatia are nevoie să treacă la treapta de clasificare şi elaborate de teorii.
Un pas important în dezvoltarea tabloului remediilor este de a le găsi un sens. Acest lucru a fost făcut deja:
esenţa descrisă de Vithoulkas, psora primară a lui Masi, senzaţia vitală a lui Sankaran. Ţinta este să fie găsit
simptomul de bază din care pot fi deduse toate celelalte simptome, întregul tablou. Acest proces presupune că
există o ordine, că simptomele nu sunt întâmplătoare. Prezumţia de ordine este una din cele două
presupuneri care stau la baza ştiinţei. Einstein avea o “puternică convingere privind raţionalitatea
universului”, anume în natură şi deci şi în tabloul remediilor. Iar ultimii 20 de ani au demonstrat adevărul
acesta, anume că există o structură în tablul remediilor.
(Jan Scholten, Introducere la lanthanide)

TUBERCULINISMUL

Generalităţi

Tuberculinismul este cea de a 4-a miasmă desprinsă, deşi nu total, din Psora hahnemanniuană.

Ca definiţie, deşi au existat şi există unele controverse privind dreptul Tuberculinismului la o strictă individualizare
şi acceptare printre miasmele fundamentale (vezi lucrările dr. Demangeat), trebue recunoscut că în Tuberculinism
se poate vorbi de o stare dinamică caracterizată printr-o reacţie inflamatorie patologică care debutează şi se
dezvoltă preferenţial la nivelul arborelui respirator având la origine un agent etiologic, bacilul tuberculos. Mai mult,
existenţa certă, la toate cazurile de tuberculoză, a unor simptome comune, cum ar fi: tuse, expectoraţie, slăbire şi
sudori nocturne, regăsite la persoanele descendente, mai ales la copii şi la persoanele tinere, fără a decela agentul
patogen respectiv (agentul miasmatic), îi stabileşte acea legitimitate terapeutică cu efecte sigure, adesea
spectaculoase în astfel de stări.

Istoric
Burnett a fost primul care a observat la unele persoane cu ascendenţă tuberculoasă că nu se eliberează de
tendinţele lor ereditare şi dovedesc în continuare o slabă vitalitate, îmbolnăvindu-se cu uşurinţă şi devenind
anemici, nervoşi – fenomene încadrate de el în categoria constituţiei „consumptive” - şi pe care îi trata cu
Tuberculinum.

Kent, care administra acest remediu în diluţii X.M, L.M, C.M., în prize succesive la lungi intervale, spunea: „acest
remediu vindecă majoritatea vegetaţiilor adenoide şi adenopatiilor tuberculoase ale gâtului...” atribuindu-i efecte
de imunizare şi ameliorare a rezistenţei copiilor cu această ereditate.

Nebel din Lausanne a fost cel care a introdus noţiunea de Tuberculinism, folosind ca nozod preparatul de bază,
denumit Tuberculinum K. preparat din exotoxina filtratului bacilar. Elevul său, Leon Vannier, a reluat şi a dezvoltat
această noţiune şi a consacrat-o definitiv în literatura de specialitate, în anul 1924, editând o lucrare cu această
denumire . Pentru el există chiar un stadiu pre-tuberculos, pe care-l putem recunoaşte pe baza unui ansamblu de
manifestări şi semne clinice de impregnare cu toxine particulare: „Starea toxinică precede apariţia microbului în
eliminările organice.” În acest fel bacilul Koch ar fi ultima fază de evoluţie a unui ultra-virus tuberculinic spre
formele granulice ale bolii („granulia pre-bacilară”, descrisă de Calmette). Tot Vannier precizează că geneza stării
pre-tuberculinice aparţine eredităţii şi că purtătorului acestei stări „nu-i găseşti niciodată nimic, fiind tot timpul
bolnav”. El leagă însă totdeauna tuberculinismul, ca miasmă, de manifestările tipologice ale remediului
Phosphorus. Homeopatia hahnemanniană se referă însă clar la similitudinea simptomelor fiziologice şi patologice,
cu cea indusă de experimentarea unui medicament pe omul sănătos, remediile neputând face blondă cu ochi
albaştri o Pulsatillă, subţire şi înalt un Tuberculinum, etc.

Sursa nozodului

Mai pe scurt, trebue ştiut că s-au experimentat şi folosit multe preparate de Tuberculinum.

Finke şi Swan au făcut în 1879 preparate dintr-o picătură de secreţie purulentă recoltată dintr-un abces pulmonar
sau din spută de tuberculos. Un alt preparat, Bacillinum, a fost preparat de Heath, pentru Burnett, dintr-un plămân
tuberculos, după evidenţierea la microscop a bacilului. Kent a folosit un preparat din ganglioni de sursă bovină
(Bovinum), prelevaţi de un veterinar din Pensilvania în urma unei epidemii ucigătoare de tuberculoză bovină. Tot
Tuberculinum bovinum a folosit şi Boericke şi Pierre Schmidt. Un alt preparat (Aviaire) provine de la păsări şi este
indicat la copii şi bătrâni. Tuberculinum residuum (T.R.) are reputaţia de a fi mai bine suportat, fiind preparat din
tuberculina reziduală (endotoxina) după prelucrarea specială a filtratului din bulionul culturii microbiene.

Marmorek, un preparat extrem de bine suportat, pornind de la ser de cal vaccinat cu filtratul unor culturi tinere, se
pare că s-a pierdut de produsul-sursă, fiind folosit rar.

Denys este un bulion de cultură cu bacili Koch filtrată. V.A.B. este un vaccin atenuat bilios, de fapt acelaş B.C.G.,
care nu poate fi distribuit cu denumirea respectivă prin farmacii deschise. Mai există şi alte surse: Spengler, din
sânge total de iepure imunizat prin cultura de B.K., Bacillinum testium, din orhita tuberculoasă, etc.

Ceea ce este foarte important de ştiut este că în repertoriu simptomele care se referă la rubrica „tuberculinum”,
provin din sursele următoare: Tuberculinum, Tuberculinum bovinum, T.K. şi Bacillinum. Ca atare, e loc şi pentru
simptomele altor surse.
Semne majore ale tuberculinismului:

Mare sensibilitate de reacţie la toate agresiunile din sfera respiratorie – zonă preponderent preferată de
tuberculinism:

 Sensibilitate puternică la frig şi la infecţii naso-faringiene:

o Rinoree ce apare cu mare uşurinţă la schimbarea aerului;

o Otite frecvente, mai ales la copii;

o Rino-faringite recidivante, disperante când apar la copiii mici;

 Uşurinţa de a răci la cel mai neînsemnat contact cu vremea răcoroasă, deşi tuberculinicului îi place aerul
răcoros.

 Evoluţie rapidă spre afectarea bronchiilor şi parenchimului pulmonar:

o Bronşite

o Pneumonii

o Astmul „pur”, legat de alergenii pulmonari este de esenţă tuberculinică, spre deosebire de
astmul „asociat” cu eczemă, de esenţă psorică.

 Insuficienţă respiratorie de diferite grade, favorizată şi de conformaţia strâmtă a toracelui, predispusă la


deformări: scolioză, cifoză, etc.

Slăbire, fatigabilitate, demineralizare globală, stare cianotică a individului

 Tuberculinicul este inteligent, sclipitor, romantic, imaginativ dar este fatigabil, slab, debil, deşi are un
apetit viu (se aseamănă cu tipul hipertiroidian care este de esenţă tuberculinică), aşa cum îl întâlnim la
Natrium muriatic, Iodum, Abrotanum.

 Fire mobilă, agitată, el „arde” intens în clipele sale de dăruire (Phos.) dar oboseşte, se surmenează uşor şi
devine trist, indiferent, nu-i mai place munca, îndeosebi când e vorba de eforturi intelectuale susţinute, se
eschivează, devine chiar îndărătnic;

 Copilul tuberculinic, la începutul studiilor este performant dar sfârşeşte mai slab;

 Tuberculinicul se plânge frecvent de:


o dureri ale coloanei vertebrale dorsale – pentru că tuberculinicul creşte prea repede, spatele său
se curbează uşor, se deformează (ex., durerile din epifizita Scheuerman);

o sensibilitate dureroasă a vertebrelor dorsale (Phos.), neputând să stea culcat pe un plan dur
(Nat-m.).

Extremă variabilitate a tuturor simptomelor fizice şi mentale;

 Tipic este caracterul paradoxal;

 Trece repede de la râs la plâns şi invers (Puls., Ign.)

 Eretism al localizării şi apariţiei durerilor;

 Agravări neaşteptate dar şi ameliorări aparent promiţătoare – pentru că tuberculinicul se


decompensează rapid, brusc, periculos, fiind fragil, labil; astfel seara este apiretic, destins iar a doua zi cu
febră mare, intens suferind;

Dureri de cap frecvente:

 Occipito-frontale, sau

 Totale;

 Agravate sau declanşate de efortul intelectual şi de raporturi sexuale;

Apetit viu, cu unele caracteristice bine cunoscute la persoanele slabe:

 Dorinţă de sare, lapte, brânză;

 Intoleranţă pentru grăsimi care sunt greu digerabile (Puls. Cyclamen: detestă untul)

Scaune moi, diareice, frecvente, influenţate cu uşurinţă de alimentaţie:

 Cu evoluţie cronică, fără dureri;

 Însoţite de oboseală şi demineralizare (China, Iodum, Phos.).

Inimă iritabilă, hiperexcitabilă

 Tahicardie;
 Algii precordiale, cu înţepături de origine neuro-vegetativă;

 Hipotensiune ortostatică, cu stări de rău, senzaţie de sfârşeală, leşin;

Tuse frecventă, pentru că răceşte uşor, de la bronşite recidivante, interminabile;

 Agravată de căldură;

 Ameliorată la aer răcoros;

(invers ca la Rumex crispus)

Cistalgii şi cistite frecvente, mai ales la femei.

 Recidivante, cu caracter de suferinţe cronice;

 Colibaciloze, greu tratabile cu antibiotice, care întreţin şi agravează patologia;

Hipersexualitate:

 Ce duce la impotenţă (Phos.), sau din contra la

 Frigiditate (Sepia)

Menstre abundente:

 În avans, de regulă, epuizante;

 Tendinţă hemoragică marcată

Dureri articulare acute:

 Cu caracter eratic, agravate de umiditate;

 Frecvente dureri de creştere (coloana vertebrală, membre)

Congestie venoasă periferică;

 Acrocianoză (Puls.)
 Degerături;

Transpiraţie profuză, tenace:

 Care nu ameliorează;

 Care apare mai ales noaptea (spate);

Tendinţă la hemoragii cu sânge roşu:

 Abundente;

 Repetate:

o Epistaxis;

o Hemoptizii;

o Spută hemoptoică;

(Phos., Ferrum phosphoricum)

 Hematurii (Formica rufa, Colibacillinum);

 Purpură;

Pusee febrile sau subfebrile, neaşteptate, fără cauză aparentă:

 Febră de creştere;

 Stări de dezechilibru termic, ocazionale:

o Hipertermie sine-materia (Phos., Iodum, Nat-m.)

o Frilozitate extremă (Kalium carbonicum, Calcarea phosphorica).

Modalităţi:

 Agravări:

o Căldura patului dar şi frig la torace în contact cu suprafaţă rece;

o Încăperi închise, neaerate suficient;

o Vreme umedă şi rece; Furtună;

o Crepuscul;
 Ameliorări:

o Aer liber, răcoros;

o Repaos, cu mişcare uşoară;

o Zona de munte, deal (înălţime mijlocie), peisaj de ţară;

Dinamica patologică

Principala caracteristică a patologiei tuberculinismului este aceea că atinge în mod esenţial persoanele tinere,
semnele de impregnare tuberculinică putând apare foarte curând după naşterea copilului. Tot atât de esenţial este
însă şi faptul că eficienţa remediului este cu atât mai mare cu cât administrarea lui are loc cât mai aproape de
primele semne certe şi intense de impregnare la noul născut.

Se şi spune că „Se naşte tuberculinic şi se moare psoric...”

O a doua caracteristică este fondul cronic al reactivităţii de tip tuberculinic, care respectă trăsăturile globale
descrise, peste care apar din când în când accidente acute, intense, chiar violente – declanşate de factori diverşi în
faţa cărora tuberculinicul, bogat în energie vitală, răspunde cu vigoare exagerată.

Principalele direcţii patologice:

 Patologia respiratorie – pe prim plan:

o Afecţiuni repetate ale barierei naso-faringiene (rinite, rino-faringite,otite, mai ales ale urechii
interne – legate de inflamaţiile reactive ale cavumului);

o Traheo-bronşite, bronşite, pneumonii, pleurozii, etc.

o Acutizări alergice respiratorii (coriză spasmodică, renumita febra de fân, sensibilizări la polenuri,
astm – ca reacţie la acarieni, mucegaiuri, etc

Toate acestea produc secreţii ale mucoaselor respiratorii, recidivante, de consistenţă groasă, neiritante, gălbui
(Puls., Stannum) – uneori cu striuri de sânge (Phos., Ferrum) – care realizează acele eliminări toxinice ale
tuberculinismului, descrise de şcoala franceză.

 Patologia nervoasă, axată pe variatele tablouri de instabilitate psihică şi emoţională ale individului,
astfel:

o Indiferenţă pentru orice (Phos., Kali-phos.);

o Izolare (Phos-ac., Sepia);


o Stări depresive ce se succed cu uşurinţă după stări de hiperexcitabilitate şi exaltare;

o Manifestări schizoide sau schizofrenie;

o Demenţă precoce,

o Spasme şi contracturi de tip hipersimpaticotonic (spasmofilia poate fi, cel mai adesea, de esenţă
tuberculinică);

o Somatizări diverse, de ex. cele legate de apetit, ca bulimia sau din contra anorexia psihică.

Alte patologii:

 Patologia hepato-digestivă:

o Gastro-enterite;

o Diarei facile şi cronice; sau din contră, constipaţie, cu scaune uscate (Bryonia, Nat-m.,

Mag-mur.)

o Alergii alimentare

 Patologia cardio-vasculară:

o Palpitaţii, Tahicardii, Hipotensiune ortostatică

o Congestie venoasă, acrocianoză, etc.

o Degerături;

 Patologia uro-genitală:

o Cistite repetate cu coli sau cu urină clară la femei;

o Dismenoree sau amenoree (Puls.)

o Fosfaturie (Phos.)

 Patologia osteo-articulară:

o Dorsalgii, lombalgii, ameliorate culcat sau pe o suprafaţă dură;


o Reumatisme inflamatorii, cu VSH crescut;

o Reumatism articular acut;

o Poliartrită reumatoidă, ş.a.

 Patologia cutanată:

o Urticarii, care cel mai des sunt de origine tuberculinică, pe când eczemele sunt de origine psorică;

o Acnee.

Remedii tuberculinice

Marele remediu al diatezei este

PHOSPHORUS, patogenezia lui reproducând simptomele esenţiale ale tuberculinismului.

Alte remedii:

Calcarea phosphorica, considerat remediu constituţional. Are direcţia de evoluţie dinamică pe traseul: Kali-phos.
 Magn-phos.  Amoniu-phos.  Phosphoric-acid.

Remedii temperamentale (de tip hipocratic):

Sanghin (cald şi umed, agravaţi de căldură): Pulsatilla.

Bilios (cald ;I uscat): Natriu-muriatic şi Iodum.

Limfatic (frig şi umed): Kali-carbonic, Sepia.

Nervos (frig şi uscat): Arsenicum.

De remarcat faptul că Sulphur iodat este remediul cel mai indicat în drenajul tuberculinicului, facilitând eliminările.
Acest lucru se datoreşte iodului care temperează focul sulfului, mai ales că tuberculinicii sunt hiperreactivi.

Acelaşi lucru se poate spune şi despre Phosphorus, remediu extrem de activ, compusul său Phosphorus tri-iodatum
fiind mai bine tolerat de acei tuberculinici a căror patologie este combinată cu impregnări psorice.

La fel, în cazul remediului Arsenicum album, unde compusul său Arsenicum iodat devine adesea oportun la
tuberculinicii hiperactivi.
Remedii cu tropisme mari pentru:

 Plămâni:

o Drosera, Ipeca, Sambucus, Bryonia, Tussilago;

o Ferrum phosphoricum (anti-inflamator);

o Kalium sulfuric, Beryllium, Stannum, Manganum

 Rino-faringe:

o Allium cepa;

o Manganum.

 Tiroidă:

o Spongia, Aqua marina, Hedera heix;

o Calcarea iodata

 Nervi:

o Ignatia, Kali-phosphoricum, Phosphoricum-acid;

o Zincum, Magnesia-phosphorica;

 Ficat:

o Chelidonium;

o Carduus marianus.

 Rinichi şi vezică:

o Formica rufa;

o Solidago;

o Apis.
 Organe genitale:

o Helonias;

o Aletrix farinosa;

o Cyclamen.

 Inimă şi artere:

o Crataegus:

o Convallaria;

o Strophanthus.

 Piele:

o Apis;

o Rhus-toxicodendron.

 Articulaţii:

o Tendoane şi ligamente: Rhus-tox., Rhododendron.

o Seroase: Apis, Bryonia;

 Sânge:

o China;

o Ferrum metallicum;

o Ferrum phosphoricum

 Preparate imunostimulatoare:

o Thymuline;

o Rosa canina
o Echinacea

Nozode

 Tuberculinum (T.K.)

 Tuberculinum residuum

 Aviaire

 V.A.B.

 Bovinum

 Denys

 Marmorek

top

Dr. Silvia Nedelcu - note de curs

TUBERCULINUM ( BOVINUM KENT)

“Tuberculinum este un remediu dificil de descris pe scurt, dar care, o dată înţeles, nu poate fi confundat”. (
Vithoulkas)

Acţionează în principal la următoarele niveluri:

- pulmonar

- mental – emoţional

- cap-occiput
- ganglioni limfatici

- laringe

- sânge

- lateralitate dreaptă.

MENTAL-EMOTIONAL:

-persoane romantice, nemulţumite, cu un sentiment profund de neîmplinire, cu senzaţia că sunt prinse într-o
situaţie insuportabilă, din care trebuie neapărat să scape ( sau se plictisesc repede) – de aici nevoia de schimbare
(îşi schimbă frecvent locul de muncă, locuinţa, partenerul), dorinţa de a călători, nevoia de experienţe care să-i
stimuleze ( ex. sporturi extreme, substanţe excitante stimulante), pentru că “viaţa este prea scurtă şi trebuie trăită
din plin”;

-comportament răutăcios, distructiv : frustrarea poate declanşa accese de furie cu manifestări auto/hetero
agresive ( ex. copilul se trânteşte pe jos, îşi loveşte capul sau îşi smulge părul, aruncă şi sparge obiecte – de
preferat preţioase, sau îi loveşte şi înjură pe cei apropiaţi)

-frică şi/sau dezgust faţă de animale cu blană : câini, pisici ( au şi alergie la părul de pisică), frică de păsări, frică de
tunete şi teama indefinită de ceva rău care se va întâmpla;

-comportament compulsiv – obsesiv

-tulburări de memorie, senzaţia că a uitat ceva şi trebuie să verifice, lentoare mentală şi concentrare dificilă.

GENERALITATI

- tulburări de nutriţie, emaciere deşi mănâncă mult;

- tulburări de creştere şi dezvoltare la copii ( inclusiv psiho-emoţională);

- sensibilitate la schimbările de vreme, răceşte foarte uşor (“nici nu ştie cum şi când”);

- < de vreme rece şi umedă, înaintea furtunii, de aer închis, la mare (poate fi şi > la mare)

- > de vreme caldă şi uscată; la munte; într-o pădure de conifere (pini); în aer liber (aer în mişcare rapidă – ex.
amel. într-un autovehicul care circulă cu viteză, cu ferestrele deschise);

- alergie la lapte; pisici;

- caracter schimbător al simptomelor – acestea îşi modifică rapid caracterul, localizarea etc. ;

- transpiraţii abundente: după cel mai mic efort; noaptea ; ( cu miros de şoarece);
- dorinţă sexuală intensă, hipersexualitate (inclusiv la copii, care se pot masturba ♂/♀ sau au erecţii
dureroase).

Preferinţe alimentare : afumături, grăsime, lapte rece (<), îngheţată, sărat, dulciuri.
Aversiuni alimentare: brânză, dulciuri, lapte rece.

Antecedente familiale :

- TBC;

- afecţiuni alergice – astm, eczemă;

- alcoolism;

- afecţiuni tiroidiene.

Antecedente personale :

- TBC;

- febră tifoidă;

- bronşite, amigdalite, otite, cistite recurente.

CAP:

- îşi loveşte capul – într-o criză, pentru că a fost contrazis sau refuzat, sau compulsiv;

- îşi rostogoleşte capul pe pernă în timpul somnului;

- cefalee cu senzaţia de presiune ca într-o bandă de oţel; cefalee periodică (1/săpt. sau 1 /2 săpt.)

- alopecie; îşi pierde părul de la nivelul bărbii sau mustăţii ( ½ stg.)

- adenopatie cu ganglioni induraţi la nivelul capului sau cervical

- sclere sau conjunctive albăstrii (Carc.), gene fine, lungi

- erupţie dentară dificilă, întârziată;

- bruxism; scrâşneşte dinţii în timpul somnului

GASTROINTESTINAL
- apetit crescut, chiar exagerat - noaptea, se trezeşte de foame;

- constipaţie

- diaree, diaree recidivantă sau care urmează după coriză.


URO-GENITAL
- hipersexualitate;

- amenoree;

- dismenoree;

- infecţii urinare, cistite recidivante;

- enurezis nocturn.

PIEPT
- infecţii repetate ale tractului respirator inferior;

- tuse cronică, uscată, supărătoare; tuse ag. când ridică braţele; provocată de suprimarea menstrelor; tuse sau
accese de astm amel. de “vânt” (aer liber, mergând cu viteză într-un vehicul cu geamul deschis);

- tumori mamare benigne; sânii umflaţi şi foarte dureroşi preM sau în timpul menstrei.

SPATE
- păr de-a lungul coloanei vertebrale la copii

EXTREMITATI
- dureri articulare ag. de vreme rece şi umedă, amel. de căldură şi mişcare

SOMN
- poziţie pe abdomen sau genupectorală;

- insomnie din cauza foamei , sau se trezeşte din cauza transpiraţiei;

- visează câini negri, şerpi sau călătorii.

PIELE
- eczeme – chiar de la naştere;

- prurit amel. de căldură;

- sensibilă la expunerea la soare- se bronzează uşor şi rămâne pătată


NUCLEUL ( după Vermeulen)
1.Romantism.Dorinţă de schimbare şi izbucniri violente când aceasta nu poate fi satisfăcută.
2.Simptome care se modifică tot timpul. Afecţiuni respiratorii recidivante.

3.Dorinţa pentru aer curat –liber.


4.Agravat în spaţii închise; ag. de vreme umedă şi rece.
5.Dorinţe alimentare pentru afumături, lapte rece şi dulciuri.

6.Transpiraţii abundente, în special noaptea.

COMPARATII

Calc-ph.: nemulţumire, dorinţă de a călători, preferinţe pentru afumături etc.

Med.: agresivitate, nevoia de excitare, hipersexualitate, astm br., amel. la mare, somn in poziţie genupectorală,
dorinţă pentru grăsimi etc.

Carc.: dorinţa de călătorii, poziţie în timpul somnului, sclere albăstrii, tulburări de comportament etc.

Nux-v., Phos., Ign., Puls., etc.

REMEDII COMPLEMENTARE
Calc., Con., Phos., Puls., Stann., Sulph.

Exemplificarea modalităţilor de prescriere – ca remediu similimum sau ca nosod miasmatic

CAZURI
1. Remediu similimum

C.D.-(2002) fetiţă de 4 ½ ani cu manifestări alergice de la urticarie până la edem angioneurotic ( la praf, mucegai,
diverse medicamente, conservanţi, lapte, citrice etc.) a venit la consultaţie pentru răceli frecvente (din 2 în 2 săpt)
: acum este răcită de 4 zile, tuşeşte uscat, are febră , frisoane şi secreţie nazală mucopurulentă.

Din istoric -după diversificarea alimentaţiei au apărut crize cu icter, vărsături şi diaree – diagnosticându-se o
malformaţie (?) a veziculei biliare (şi tatăl are aceeaşi malformaţie, cu manifestări mai puţin severe); manifestările
alergice au apărut de aproximativ 2 ani, după ce a primit TM de Valeriană – pentru. că era foarte agitată. Din
cauza crizelor biliare şi a alergiei, dieta este foarte severă : orez, paste şi carne fiartă. ( ea ar mânca de toate – în
special ciocolată, dulciuri, zahăr). Tot cu 2 ani în urmă a fost supusă unei adenoidectomii ( mama nu poate preciza
dacă înainte sau după Valeriana). Cu o lună în urmă a avut infecţie urinară (E.coli). In cabinet nu a stat o clipă : a
dărâmat tot ce se putea, a rupt o carte şi a spart o icoană ( ca din greşeală!). La încercarea mamei de a o potoli, s-a
trântit pe jos şi a început să urle într-o criză demonstrativă. La fel se comportă şi acasă şi îi loveşte şi vorbeşte urât.
Somnul este agitat şi uneori scrâşneşte dinţii. Ii este frică de câini. Ii place mult muzica, să cânte şi să danseze (tatăl
este muzicant); ( nu manâncă lucruri necomestibile - dg.  Tarent.)

Rp.: Tub. CH 200


In timpul tratamentului a avut o agravare a tusei şi s-a întrerupt temporar administrarea remediului. A avut o stare
febrilă/subfebrilă prelungită (Rx. pulmonar normal) şi a primit din nou antibiotice – mama a observat că fetiţa
fusese puţin mai liniştită şi i-a dat din nou remediul homeopat. A revenit după 3 luni cu un copil de nerecunoscut :
“ e alta…” puţin mai calmă, înţelegătoare, fără accese de furie şi cu mai puţine răutăţi. Nu a mai răcit, deşi a mai
tuşit din când în când, poate să mănânce aproape orice ( au păstrat restricţia doar la carne grasă şi prăjeli) fără
crize biliare; a făcut urticarie o singură dată după ciocolată; persistă însă scaune cu alimente parţial digerate şi
uneori nevoie imperioasă postprandial. A început să transpire abundent, inclusiv în timpul somnului, mai
scrâşneşte dinţii şi somnul este la fel de agitat. Tuberculinum este în continuare indicat şi primeşte recomandarea
de a repeta 200 CH şi de a-i administra ulterior 1 M.
2. Nosod :

M.T – (2000) femeie de 43 ani se prezintă cu cistită, cu simptomatolgie clară, tablou psiho-emoţional şi cauzalitate
specifice de Staphysagria, de care beneficiază (30CH), simptomatologia ameliorându-se rapid.Crizele de
cistită apăreau aproape lunar ( “mai regulat decât ciclul menstrual”). După remediu următoarea criză a apărut la
aproape 3 luni şi Staph. a acţionat din nou. Timp de un an a mai avut nevoie de 2 ori de Staph. Următorul episod a
fost diferit: cu mai puţină usturime, dar cu un grad mic de incontinenţă; pe fondul unei modificări de atitudine –
mai puţin dispusă sa suporte, chiar a luat apărarea unei colege nedreptăţite şi confirmând dorinţa pentru
afumături, a primit Causticum CH30 ( complementar Staph). Se simte bine o perioadă şi după alte câteva luni face
din nou cistită. De abia acum confirmă posiblilitatea ca unul dintre bunici să fi avut TBC pulmonar (“ a fost bolnav
de plămâni în tinereţe”). Tuberculinum CH 200 închide cazul, nu a mai avut cistită de atunci.

In alte situaţii, este posibil ca remediul care a acţionat la început să continue să pară indicat, deci tabloul
simptomatic să nu se schimbe, dar cu toate acestea să nu mai acţioneze;în acest caz, dacă există elemente care să
justifice Tuberculinum, atunci administrarea acestuia va “debloca” situaţia şi remediul iniţial va fi eficient din nou.

Edward C. Whitmont: “ Din experienţa mea, Tuberculinum s-a dovedit a fi un policrest de primă clasă, indicat, în
medie, la fel de des precum Sepia, Nux vomica, Phosphorus , Pulsatilla etc. şi poate doar Sulphur să-i fie superior ca
frecvenţă… Ar trebui în mod axiomatic să considerăm Tuberculinum ca remediul cel mai apropiat complementar
pentru Sulphur, Calcarea şi Phosphorus. Putem stabili, de asemeni, ca regulă - dar nu pentru prescriere automată,
ci pentru studiul remediului într-o situaţie anume- că orice caz care prezintă tablou clar de Sulphur, Calcarea sau
Phosphorus dar acestea nu acţionează, atunci trebuie avut în vedere Tuberculinum.”

(ALTE NOSODE TUBERCULINICE

- Bacillinum (Burnett) – din ţesut pulmonar cavernos; considerat de Clarke foarte asemănător cu Tub., practic
greu de diferenţiat, este foarte util în cazurile în care sputa este foarte abundentă – bronhoree;

- Bacillinum testis – din leziuni testiculare;

- Tuberculinum reziduum Koch – din filtrat care conţine doar endotoxinele microbiene;

- Tuberculinum Denys – din filtrat care conţine doar exotoxine;


- Tuberculinum Marmoreck – din ser de cal vaccinat

- Tuberculinum Spengler – din sânge de iepure vaccinat

- Tuberculinum Rosenbach- din culturi de BK. şi Tricophyton

- Tuberculinum avis – tuberculină aviară)

Bibliografie:

- Allen H.C., The Materia Medica of Some Important Nosodes;

- Clarke J.H., Dictionary of Practical Materia Medica;

- Morrison R., Desktop Guide of Materia Medica;

- Sankaran R The Soul of Remedies;

- Vermeulen F.R., Synoptic Materia Medica;

- Wheeler C.E., Introduction to the Principles of Homeopathy;

- Whitmont E.C., Psyche and Substance

- RADAR 8

top

Dr Doina Pavlovschi

GRUPUL NATRUM ( SARURI DE SODIU)

Cuvantul soda apare la alchimistul medieval Geber, iar natron tot in niste scrieri alchimiste medievale, derivat din
latinescul nitrum, preluat din grecescul nitron, la randul sau cu originea in egipteanul
neter. Sodiul metalic pur a fost obtinut in 1807 si este foarte instabil, spre
deosebire de sarurile sale care sunt compusi mai stabili. Sodiul este un metal argintiu cu densitatea 0,4, cu
conductibilitate termica si electrica mare. Reactioneaza puternic cu apa. Aprins arde in aer. ClNa este sarea de
bucatarie, se gaseste in natura in mare si in saline. In organismul uman se afla in “oceanul
interior”, mediu intern care scalda toate celulele. Sodiul metabolic : - mentine presiunea osmotica a mediului
intern asigurand astfel echilibrul hidro-electrolitic - patologic apar dezechilibre, de la deshidratare la edeme, cu
sensibilitate la umiditatea si salinitatea exterioara

- asigura functionarea membranelor celulare impreuna cu Potasiul = pompa Na-K care asigura hranirea celulelor
si procesul de polarizare-depolarizare al membranei.

In homeopatie exista 63 remedii din saruri de sodiu mentionate in repertoriul Synthesis.

Caracteristicile sarurilor de sodiu din punct de vedere homeopatic :

- deshidratare – ardere, tip oxigenoid, ex : Natrum muriaticum

- hiperhidratare – imbibitie, tip hidrogenoid, ex : Natrum sulphuricum

- stabilitate in relatiile sociale

- sensibilitate la factori alimentari – sare si farinacee

- astenie cu iritabilitate.

Miasma : psoro-tuberculinica la majoritatea compusilor, poate evolua spre sicoza cu varsta si sub influenta
factorilor de mediu.

Patologic tropism pentru : - aparatul respirator - catarurile sodice sunt secretii apoase si mucoase, albicios
galbene, cu gust sarat si evolutie cronica

- metabolism – deshidratare, demineralizare, denutritie (N.m.), obezitate, diabet z.(N.s.)

Simptome comune :

- depresie, slabiciune iritabila

- sentimentul datoriei cu grija pentru cei dragi

- anxietate matinala si frici ( de boala, pentru viitor, de oameni, etc )

- agr.la muzica (s.mintale), zgomot, miscare, efort intelectual

- sete mare, agravati de mancaruri si bauturi reci

- agravare la frig, dar si la caldura si soare, curenti de aer, schimbarea vremii

- slabiciunea gleznelor
Sankaran : tema identitatii si a relatiei cu celalalt. (N.c. nu are identitate. N.m.
confuzie.) Cuvinte folosite de pacient : identitate, individualitate, grija, neglijat,
inteles, neiubit, parasit, despartire, uitat, singur, atasat, dor de casa, “ Cine sunt eu ?”. Dependent.

NATRUM MURIATICUM

Clorura de sodium, sare de bucatarie (95% + ClK, Mg, Ca, Al). Cristale cubice.

ACTIUNE

Fiziologic – pe centrul setei in echilibrul hidro-electrolitic al mediului intern, mediul salin in exces duce la
hipertonie circulatorie cu deshidratare celulara, deficitul salin duce la hipotonie plasmatica cu imbibitie celulara si
edeme

- reglarea tensiunii arteriale

- troficitatea celulara prin pompa Na-K la nivelul membranei celulare

Patologic – deshidratare celulara cu hidremie sistemica - tulburarea functiei


hipotalamusului cu somatizari

- S.N. : fragilitate psihica

- sange : anemie

- tulburari secretorii cu uscaciunea tegumentelor, mucoaselor, scaunelor, lipsa transpiratiei sau hipersecretii
apoase – rinita sau acumularea apei in tesuturi – edeme

BIOTIP : tuberculinic cu tenta psorica (Na), luetica sau cancerinica, subponderal, longilin, torace ingust, piele
uscata, buze cu scuame pe care le rupe, fisura mediana buza inferioara sau la comisuri, excoriatii periunghiale, isi
rupe pielitele, celulita coapselor, limba geografica constitutionala, nepatologica, micropoliadenopatii cervicale
(Calc.phos., Bar.m., Bar.c.), acnee predominant la frunte, eruptii la marginea pielei paroase, comedoane, alergii,
dorinta de sare si sete, relatii putine, complexul urateniei, somatizarea suferintelor psihice.

CAUZALITATE
- traume psihice, relatia cu parintii in copilarie (conditionari, interdictii ) care provoaca un sentiment de vinovatie
cu supresie emotionala ce se descarca la distanta in timp

- exces de alimente acide, paine, sare

MODALITATI

Periodicitatea afectiunilor – rinite sezoniere, depresii recurente, astenii periodice, etc.

Agravare : in mediu salin ( mare, saline), la ora 10-11, la caldura soarelui, in camera calda, la consolare, la efort
intelectual, culcat, la luna plina

Ameliorare : in aer liber (Apis, Puls.), dupa baie rece, culcat pe partea dreapta

SIMPTOME PSIHICE

- Copil tacut, politicos sau iritabil cu furii, labil afectiv

- Adolescent cu comportament retinut, nereusite sentimentale cu suferinta prelungita cu pierderea


interesului pentru viata, preocupat de domenii spirituale

- Adult cu autocontrol in emotii, comportament, exprimare

- ordonati, punctuali, constiinciosi, perfectionisti, preocupati de munca (Ars.alb. din anxietate, Nux v. din
vointa)

- da importanta aparentelor, fleacurilor

- introvertit, evita compania, agravat de consolare

- supresie emotionala dureroasa cu mecanisme de disimulare

- neincredere in el, sentiment de vinovatie, plange in singuratate

- nevoia de a-si dovedi ca este adecvat, se imbraca “corect”, preocupat de imagine

- foarte critic cu sine, isi reproseaza nereusitele, chiar la mult timp dupa ele

- pesimist, trist singur, noaptea, la griji, dezamagiri in dragoste, la foame, post coit, dupa masturbare,
sentiment de abandon, maturizare prematura

- zambeste continuu, politicos in societate pentru protectia interioritatii

- anxietate de anticipatie, disperare pentru viitor, frica pentru viata parintilor

- vulnerabil emotional, frica de a fi ranit, de moarte, hoti, pasari, insecte

- grabit, neindemanatic, scapa lucrurile din mana


- isi roade unghiile

- Somn superficial cu tresariri, adoarme greu in camera calda, daca se trezeste nu mai readoarme,
insomnie cu ruminatii dupa neplaceri

- pozitia in somn : incovrigat sau pe abdomen

- viseaza hoti, ca ii este sete

SIMPTOME GENERALE

- agravare la caldura, mai ales la soare

- agravare in mediu salin – mare, saline

- agravare la ora 10-11

- dorinta de sare

- sete mare de cantitati mari de apa,des

- slabeste mancand destul, chiar mult

- febra dimineata la ora 10-11 sau dupa amiaza, frison +/- sete - transpiratii profuze

- periodicitatea simptomelor

SIMPTOME LOCALE

- păr unsuros, dermita seboreica

- eruptii la marginea pielei păroase, frunte, occiput

- cefalee de diferite tipuri agravata dimineata, la miscare, la aer rece, la furie, la efort intelectual, ameliorata
in liniste, culcat, dupa transpiratie

- vertij la privirea fixa a unui obiect, dupa efort ocular, privind prin fereastra unui vehicol in mers, dupa cafea si
in alte situatii

- fata palida pamantiu-galbuie, cu cearcane, uleioasa pe frunte

- acnee, eruptii pruriginoase, crustoase

- buze uscate, crapate, fisura mediana buza inferioara, fisuri la comisuri

- herpes la menstra, la febra, la suparare, la vant, la unele alimente

- transpiratia fetei mancand


- dureri oculare la fortarea vederii sau la soare, fotofobie, astenopie musculara

- pleoape cu margini fisurate, inflamate, lacrimare la vant

- paralizii musculare oculare, strabism divergent, miopie sau hipermetropie

- otite, acufene

- uscaciunea mucoasei nazale, obstructia nasului noaptea

- rinita vasomotorie cu obstructia nasului zi si noapte ca si cand ar fi tot timpul racit, cu secretie apoasa
continua si stranuturi

- senzatia de sufocare cand bea (Hyosc), +/- nod in gat

- inflamatii cronice in gat cu senzatia de uscaciune si mucus albicios cu gust sarat

- raguseala la rece

- hipertiroidie, palpitatii

- tuse seaca, persistenta sau cu expectoratie sanguinolenta, dispnee urcand

- afte, mucoase uscate, gust sarat, amar sau acru

- limba geografica constitutional

- apetit capricios, anorexie nervoasa sau bulimie fara crestere in greutate

- eructatii acre, arsuri esofagiene sau stomacale

- greata si dureri gastrice matinale +/- varsaturi acre-amare

- balonare abdominala dupa masa, bere, paine, borborigme

- constipatie cu scaune dure, evacuate cu greutate la 2 sau mai multe zile

- fisuri anale, hemoroizi

- diaree profuza, exploziva, scaune apoase, inchise la culoare

- scapa urina cand tuseste, stranuta, rade (Caust., Puls., Scilla)

- nu poate urina in prezenta straina (Ambra gr.), poliurie

- miros puternic al organelor genitale, TDS

- menstre variabile cu tristete si herpes, dismenoree

- leucoree apoasa, galbuie


- piele uscata, acnee, comedoane, veruci palmare, herpes circinat fata, cap, coapse eczema uscata,
pruriginoasa sau umeda cu secretii groase, corozive, urticarie, alergii, dermita de contact agravate la cald, la
soare, la efort fizic, inaintea menstrei

- pielite periunghiale (Carc)

INDICATII CLINICE

Cefaleea scolarilor, tulburari de comportament

Tulburari respiratorii : rinite, bronsite, astm bronsic

Tulburari cutanate : herpes, acnee, eczeme, urticarie

Adenopatii tuberculinice

Anemie, tahicardie, palpitatii, hipotensiune arteriala

Tulburari digestive : dispepsie atonica, constipatie, fisuri anale, hemoroizi

Nefrite cu retentie clorurata la batrani

Hipertiroidie

RELATII

Aqua marina, Sal marinum – remedii asemanatoare

Pulsatilla, Sepia, Ignatia, Cyclamen, Silicea, Sulph.iod., Tub. – teren tuberculinic

Glonoin, Natrum carbonic – agravare la soare

Kali muriatic, Bryonia, Phosphorus, Allium cepa – afectiuni respiratorii

Apis – alergii

REPERTORIU

Mind – absent minded 3

“ - ailments from, anger 2, bad news 2, disappointment 3, fright 3, grief 3, love disappointed 3,
mortification 3

Mind – anger 3, violent 2, trifles, at 2

“ - answering, aversion to 2
Mind – anxiety, night 3, future about 2, hypochondriacal 3

“ - company, aversion to 4

“ - concentration, difficult 2, dullness 3

“ - confidence, want of self 2

“ - confusion of mind 3, mental exertion from 2

“ - consolation agg 4

“ - conversation agg 3, spoken, aversion 2, taciturn 3

“ - delusions, thieves, house in 2, vision has, 2

“ - discontented 3, everything with 3

“ - dwells past disagreeable occurrence, on 4, recalls disagreeable memories 3

“ - estranged, family, from his 2

“ - fear, crowd in 2, death of 2, evil of 2, frighted easily 2, starting 3, fright from 3

“ - grief 3, silent 3, love, from disappointed 3

“ - hatred 4, revengeful and 3

“ - hurry 3, impacience 2

“ - hypochondriasis 3, hysteria 3

“ - indifference 3, everything to 2

“ - insanity 2

“ - impertinence 2, insolence 2

“ - irritability 3, morning 2, offended 2, rage 2, quarrelsome 2

“ - laziness 3

“ - loathing, life at 3, reproaches himself 2, suicidal disposition 2

“ - looked at, cannot bear to be 2

“ - malicious 3

“ - memory, active 3, weakness mental exertion 3

“ - menses, before mental symptoms 3

“ - mental exertion agg 3


“ - mistakes, speaking in 3 (singur cu 3), writing 2

“ - mood alternating 2

“ - prostration, talking from 3

“ - sadness 3, coition after 2

“ - sensitive 3, noise to 2

“ - somnambulism 3

“ - thinking persistent 3, unpleasant subjects, haunted by 3, tormenting 3

“ - weeping 3, consolation agg 3, pitied,if he believes he is 3, hysterical


2

“ - “ , cannot weep though sad 4

Vertigo – 3, rising on 3, accompanied by, pain in head 2, fall tendency to, forward 3

“ - rising on 3, walking while 3, objects turn in circles, seem to 3

Generals – morning agg 3, periodicity 3

“ - heat, sensation of 3, sun exposure to 3

“ - air seaside, agg 3, amel 2

“ - forenoon, 10h 4, 10-11h 2, 11h 3

“ - food, salt desire 3, salt agg 3

Stomach – thirst 3, extreme 3, large quantities for 3

Fever – forenoon 3

Perspiration – 3

Head – eruptions, crusts 3, white 3, impetigo margin of hair 2, itching 3

“ - hair, falling 3

“ - heaviness 3, occiput 3

“ - pain 3, morning, waking 3, eating after 3, heat during 3, nervous 3, periodical 3, school children 3, reading
3, sun,from exposure to 2, pressure external amel. 3

Face – discoloration pale 3, eyes around circles 2, greasy 3

“ - cracked, lips, lower, middle of 3, upper 2, mouth corners of 2

“ - eruptions, herpes 3, lips 3, pimples 3, acne 3, comedones 2


“ - perspiration, eating 2

Eye – asthenopia muscular 3, contraction of eyelids 3, discoloration red 3

“ - pain, reading 3, exertion of eyes from 3, looking when, stadily 3

“ - lachrimation, wind in 2

Mouth – dryness 3, mapped tongue 2

“ - eruptions, tongue 3, vesicles 3, tip 3

“ - hair sensation of a, tongue 2 ( Sil 2, Kali bi 1)

Nose – catarrh 3, postnasal 3, discharge albuminous 3, copious 3

“ - hayfever 4, obstruction 3, dryness, inside 3, sneezing 2

Throat – catarrh 3, mucus 3, drawn from posterior nares 3, dryness 3

“ - choking drinking 4, lump sensation of a 3, swallowing on 2

External throat – goitre 4

Stomach – appetite, increased 2,10h 2, ravenous 3, relish without 3

“ - disordered 3, eructation 3, eating after 3, sour 3, pain, morning 2

“ - hiccough 3, nausea 3, vomiting 3

Abdomen – distention 3, eating after 3, pain 2

Rectum – constipation 3, difficult stool 3, ineffectual 3, feces remind in, as if 4

“ - diarrhea 3, daytime only 3, involuntary stool 3

“ - eruptions, anus about 3, fissure 2

“ - hemorrhoids 2, pain burning 3

Bladder – urination, involuntary 3, night 3, cough during 4, laughing 3, sneezing 2

“ - “ , retarded, alone, can only pass urine when 2

Kidneys – Addison`s disease 3

Male genitalia/sex – sex erections continued 2, incomplete 2, wanting 2, pollutions 3

“ “ “ - eruptions herpetic, thighs between 3

Female genitalia/sex – coiton, aversion to 3, painful 3, masturbation disposition 2

“ “ “ - inflammation 2, itching 3
“ “ “ - leucorrhea 3, albuminous 3

“ “ “ - menses copious 3, frequent too 3, late too 3, protracted 3, scanty3

“ “ “ - pain, bearing down, uterus 3

“ “ “ - sterility 3

Skin – eruptions 3, eczema 3, herpetic 3, vesicular 3, pimples 3, acne 3, urticaria 3, itching 3, excoriation 3

top

NATRUM CARBONICUM

Este carbonatul de sodiu. In natura se afla in lacuri sarate din America de Nord si Africa.

Cea mai mare consumatoare este industria sticlei, apoi industria detergentilor si a hartiei. In Egiptul antic era
utilizat pentru dezinfectie si imbalsamarea mumiilor.Se gaseste in pasta de dinti, sapunuri, se foloseste in
cosmetica. In medicina se foloseste, alaturi de bicarbonatul de sodiu, ca alcalinizant pentru stomac, la gargara sau
spalaturi alcalinizante in candidoze.

Natrum carbonicum a fost probat de Hahnemann si inclus in remediile antipsorice.

J.H.Allen il considera antisicotic din cauza abundentei secretiilor si a hidrogenoidismului.

ACTIUNEA dozelor fiziologice repetate la om sanatos :

- depresie profunda si progresiva a sistemului nervos cu ruminatii si slabiciune iritabila

- tulburari cronice de nutritie cu diminuarea metabolismului bazal, slabirea muschilor si tesuturilor de sustinere a
articulatiilor, infiltratii celulare, anemie, arterioscleroza, uremie

- catar, ulceratii ale mucoaselor digestive, respiratorii, oculare, genitale

BIOTIP : Nash : dispeptic cu fata palida, cearcane si usoara umflare a pleoapelor. Tendinta la obezitate. Pielea de
pe dosul mainilor este aspra, uscata si zbarcita.
Friguros intolerant la caldura mare si la soare. Laxitate articulara, mai ales glezne. Constitutie carbonica cu
simptome de Natrum, psoric sau psoro-tuberculinic la inceput, cu varsta
sicotic.

Majoritatea simptomelor se amelioreaza dupa mancare cu exceptia depresiei.

MODALITATI

Agravare : efort intelectual, caldura, soare, zgomot, muzica, la luna plina

Ameliorare : la miscare, la masaj, presiune.

SIMPTOME PSIHICE

- perseverent, serios, curajos, sociabil cu locvacitate voioasa

- sentiment al datoriei indeplinita pana la epuizare

- frica de furtuna cu tunete, de viitor, de oameni

- tulburari de memorie si concentrare, mai ales dimineata la trezire

- hipersensibil emotional si senzorial, labilitate afectiva, neindemanare, tresare

- depresie anxioasa, iritabilitate, intolerant la contradictie, timiditate

- morocanos, nemultumit, inclinat la disperare (“viata e nedreapta cu el”)

- somnolenta ziua agravata dupa mancare, insomnie cu ruminatii noaptea

SIMPTOME GENERALE

- slabiciune generala, astenie psiho-fizica

- friguros intolerant la caldura, mai ales la soare

- slabiciunea ligamentelor – ptoze abdominale, pelvine, entorse, luxatii articulare

- agravare dupa bauturi reci, farinacee, vegetale, aversiune pentru lapte

SIMPTOME LOCALE

- cefalee exploziva dupa expunere la soare sau lumina intensa, inaintea menstrelor

- vertij dupa expunere la soare, agravat la miscare, vorbire, efort intelectual


- fata palida, edeme ale pleoapelor, buzelor

- keratite, ulceratii corneene, dacriocistite, uscaciunea conjunctivei.

- hiperacuzie la zgomot, acufene, surditate

- eructatii acide, balonare abdominala cu senzatia de greutate in stomac < dupa mancare

- foame la ore neobisnuite : ora 5 si ora 23

- constipatie cu scaune dure, fragmentate, evacuate cu efort sau scaune insuficiente cu tenesme, arsura in ochi si
mare excitatie sexuala

- diaree galbena ca pulpa de portocale

- catar nazal posterior cu secretii groase, galben-verzui, urat mirositoare

- coriza dupa cel mai mic curent de aer, > dupa transpiratie, gat uscat, raguseala

- tuse uscata la intrarea in camera calda ( Bry, Phos., Natr. phos.)

- palpitatii la excitatii nervoase si la oboseala

- arsuri uretrale in timpul si dupa urinare, enurezis

- menstre precedate de cefalee occipitala

- leucoree abundenta cu secretie galbena groasa, iritanta

- senzatia de greutate pelvina ( Sep., Lil.tigr., Murex) < asezata pe scaun

- piele uscata, eruptii veziculare, herpes, ulceratii ( calcaie )

- instabilitatea gleznelor cu entorse, luxatii.

INDICATII CLINICE

Tulburari depresiv-anxioase, insolatie, rinofaringite catarale, dispepsie flatulenta, hipotiroidism, hipertrofie de


prostata, metroanexite, sterilitate, eczema, ichtioza.

RELATII

- Natrum sulphuricum – mai hidrogenoid

-- Natrum muriaticum – mai respirator, mai slab, demineralizat

- Kali carbonicum – mai respirator, mai ulcerat

- Calcarea carbonica, Graphites – mai cronici, Natr. c. poate fi acutul lor


- Sepia, Lilium tigrinum, Murex - greutate pelvina ( bearing down )

- Natr.ph., Natr.m., Lach., Glonoin – cefalee la soare

- Natr.ph., Natr.s, Ledum – glezne slabe

Antidot : Arsenicum album, Nux vomica, Phosphorus, Sepia

REPERTORIU

Mind – conscientious 3, serious 2

“ - sadness 3, ennui 2

“ - timidity 3

“ - morose 2, discontented 2

“ - concentration, difficult 2

“ - memory, weakness of 2

“ - anxiety 3, future about 2, sleep during 2, music from 2

“ - fear, thunderstorm 2, before 2, people of 3

“ - starting 2

“ - sensitive, music to 3 ( Nux v., Sep.), noise to 2

“ - irritability 3, alternating with cheerfulness 1

“ - contradiction intolerant 2

Sleep - sleeplessness 2, midnight before 3, with sleepiness, daytime 2

Generals – weakness 2, morning 2, exertion, slight from 3

“ - sun, exposure 3

“ - cold agg 2

“ - food, cold drink agg 2

“ - food, milk aversion 3, milk agg 2

“ - food, farinaceous, agg 2, vegetables agg 2

Vertigo – sun facing agg. – gr 1

Head – heat - gr 2, storm on, approach of a – gr 1 ( R. unic )


“ - pain, sun, from exposure to 3, occiput, sleep after 2, vertex 2

Face – discoloration, pale 3, eyes around circles 3

Eye – pain, light strong 1

“ - photophobia 2

“ - dryness 1

Stomach – appetite increased night, midnight before 23h 1, after 5h 1

“ - eructations , type of, sour 3

“ - nausea 2

“ - vomiting, type of, bile 2, sour 1

Abdomen – distension 3, eating after 2

“ - flatulence 2

Rectum – constipation 2, difficult stool 2, insufficient 3

“ - diarrhea 2, cold taken 2, eating after 2, food, farinaceous 1

Stool – yellow 2

Nose – coryza 2, discharge with 3

“ - discharge, copious 2, offensive 3, thick 2, crusts inside 2, purulent 2, yellow-green 2, posterior


nares 3

Cough – dry 2, warm room going into a 2 ( R. unic cu gr 2, + 2 R. gr 1 )

Chest – palpitation 3, tumultuous, violent 2, anxiety with 2, ascending stairs 2, waking on 2, eating after 2,
lying,side, left 2

Female genitalia/sex – menses, late too 1

“ “ “ - sterility 3, leukorrhea with 2 ( Kreos.2,Caul.1)

“ “ “ - leukorrhea 2, copious 2, thick 2, yellow 2, offensive 2

Extremities – weakness 2, ankle 3

“ - eruptions, upper limbs, vesicles 2, lower limbs, vesicles 3, hip 2, hip, herpes 2 (Sep 2,
Nicc1), thigh 2

Skin – eruptions, herpetic 2, circinate 2

“ - dry 2, craks 2
BIBLIOGRAFIE

Bungetzianu G., Jurj G. Materie Medicala Clinica Homeopatica vol. 1

Clarke J.H. A Dictionary of practical Materia Medica B.J. Publishers New Delhi

Synthesis 7

top

Dr. Mariana Găleşanu - note de curs

NATRUM PHOSPHORICUM

Nat-p (fosfat de sodiu)

FIZIOPATOLOGIC, Nat-p este un constituent biochimic al organismului ce joaca un rol esential in :

1. echilibrul acido-bazic

2. metabolismul acidului lactic.

1. Tulburarile metabolismului fosfatului de sodium determina o hiperaciditate a umorilor ce se menifesta in special


prin eliminari acide la nivelul tubului digestiv, cu atit mai mult cu cit, in calitate de “Na” prezinta si atonie digestiva,
care favorizeaza formarea de acizi de fermentatie.

2. Tulburarea metabolismului fosfatului de sodium duce si la cresterea nivelului de acid lactic (ceea ce explica in
parte uricemia si manifestarile gutoase).
ACTIUNE

1. Tulburari de nutritie

2. Depresie fizica si mentala

3. Dureri articulare (tendinta uricemica)

4. Tulburari genitale

5. Afectarea mucoaselor

TROPISM : Na este un element foarte reactiv si tinde spontan sa formeze compusi cu anionii. Metaloidul care se
adauga sodiului orienteaza tropismul actiunii :

Nat-ar : SN si aparat respirator

Nat-c : SN, digestiv, locomotor, mucoase

Nat-m : SN, nutritie, mucoase, glande

Nat-p : digestiv, SN, mucoase, locomotor, nutritie

Nat-s : echilibru osmotic celular

SIMPTOME PRINCIPALE

Nat-p este un remediu de stare cronica ; reprezinta al 3-lea stadiu de decompensare a fosforicului (Calc-p → Mag-p
→ Kali-p → Nat-p → Am-p → Ph-ac). Este un Kali-p agravat. Din punct de vedere diatezic este un remediu
tuberculinic. Actiunea sa se datoreaza atit radicalului Na cit si Phos.

Caracteristica esentiala a Nat-p este ACIDITATEA :

- exces de acid lactic

- exces de aciditate a tuturor secretiilor si excretiilor (gust, eructatii, voma, secretie gastrica, scaun,
leucoree, sputa, transpiratie).

→ Tulburari digestive hiperacide :

- eructatii si vomismente acide (ca otetul)

- regurgitari acide

- flatulenta si pirozis ce acompaniaza o digestie lenta, agravata dupa absorbtie de grasimi, lapte, zahar
- colica flatulenta cu borborigme

- colici cu simptome de verminoza

- diaree acida, verzuie, cu tenesme, urmata de o stare de epuizare

- scaune cu elemente nedigerate

→ Simptome de insuficienta hepatica :

- abdomen destines, ficat marit de volum

- prurit

- exema

- cefalee

- icter

→ Simptome mentale :

“Prea inchis (introvertit) pentru Phos., prea plin de frici pentru Nat-m” :

- delicat, sensibil, usor de ranit

- rezervat, aversiune la consolare

- nervozitate, oboseala, slabiciunea memoriei

- confuzie mentala dupa efort intelectual si coit

- tristete (agravata de muzica)

- indiferenta (si fata de familie)

- tresare cu usurinta (in special la zgomote)

- frici multiple (aggravate noaptea) : frica de intuneric, de boala si moarte, de furtuna, de ceva rau care se
poate intimpla

- iluzii (la trezire noaptea) : piesele de mobile din camera sunt personae; aude zgomote de pasi in camera
alaturata)

- vertij ce insoteste tulburarile digestive (Phos)

- durere de cap in timpul furtunii (Phos)


→ Simptome generale

- instabilitate termica (remediile Na)

 talpi reci ca gheata ziua ; arzatoare noaptea

 agravat cind trece de la frig la cald (in pat)

- senzatii eratice de soc electric prin corp

- alimente : agravare la grasimi, zahar, lapte, dorinta de alimente cu gust pregnant (oua prajite, peste
prajit, sare, condimente, bere)

→ Simptome genitale

- pierderi seminale urmate de slabiciune lombara si tremuraturi ale genunchilor (Nat-m)

- polutii nocturne (cazuri grave ; in fiecare noapte)

- dorinta fara erectie

- leucoree acida, cu miros acru, galbena cremoasa

- displazii uterine, sterilitate

→ Simptome locomotorii

- cracmente articulare, guta

- tensiunea muschilor si tendoanelor (ca scurtate)

- dureri reumatice (in special lombare)

- gleznele cedeaza la mers

→ Simptome la nivelul mucoaselor (actiunea iritanta a Na)

- secretii galbene, cremoase

 deposit auriu, cremos la baza limbii

 secretii galbene, cremoase la nivelul ochilor

 rinofaringite cu mucozitati groase, cremoase, galbene

 leucoree cu aceleasi caracteristici


MODALITATI

- Agravare

 zahar, lapte, grasimi (simptome digestive)

 furtuna (tremuraturi, palpitatii, cefalee)

 efort intellectual

 act sexual

- Ameliorare

 la rece

 mancand (cefalee) – (Phos)

TABLOURI CLINICE

1. SUGAR cu :

- intoleranta la lapte

- abdomen destines, ficat marit de volum

- colici abdominale imediat dupa hranire

- muguet

- diaree acida, scaune nedigerate

- evolutie spre atrepsie (marasm)

2. COPIL cu :

- parazitoza intestinala + simptome de hiperaciditate

- hranit in exces cu lapte si zahar


3. TANAR cu polutii nocturne

4. ADULT arthritic, uricemic (guta) cu fermentatie digestiva si insuficienta hepatica

CAUZALITATE :

- zahar, lapte, grasimi

- furtuna

- diateza tuberculinica

COMPARATII

- Hiperaciditate digestiva : Calc, Carb-v ; Kali-c, Nux-v, Rob

- Guta : Benz-ac, Guaj, Lyc, Sulph, Urt-u

- Verminoze : Abrot, Cina, Teucr

- Agravat dupa actul sexual : Caust, Kali-c

- Aciditatea eliminarilor la copii :

 Calc (transpiratia capului, copil gras si flasc, picioare reci si umede)

 Rheum (nu numai eliminarile sunt acide cu miros acru, dar intregul corp miroase acru chiar dupa baie
zilnica)

 Mag-c (asemanator cu Rheum dar cu actiune mai profunda si durabila)

- Pierderi seminale insotite de slabiciune lombara si tremuraturi ale genunchilor : Nat-m

- Polutii : alte remedii Na (Nat-c, Nat-m)

alte remedii Phos (Kali-p, Ph-ac, Phos)


top

NATRUM SULFURICUM (sulfat de sodium)

Nat-s

Nat-s este marele remediu al primei etape a SICOZEI, etapa hidrogenoida.

FIZIOPATOLOGIE

Tulburarile metabolismului apei reprezinta caracteristica majora a remediului, justitiabila de prezenta


cationului Na si a anionului sulfat.

- Na este un hidratant celular asigurind circulatia apei de la singe spre tesuturi.

- Sulfatul este diuretic asigurind circulatia apei de la tesuturi spre singe, apoi spre emonctori.

Sulfatul de Na, combinatie a doi ioni cu proprietati opuse in legatura cu apa metabolica imobilizeaza curentii de
schimb la nivelul spatiilor pericelulare.

- Sulfatul este centrifug (asigura evacuarea deseurilor).

- Na este centripet, hidratant dar si iritant.

Prezenta lor simultana explica existenta eliminarilor iritante (rinichi = poliurie ; vezicula biliara = debaclu ;
intestin = diaree iritanta ; mucoase = catar eliminator).

ACTIUNE

1. hidrogenoid (infiltrare hidrica, edeme, celulita)

2. eliminari iritante (multiple)

3. afectare hepato-biliara

4. mentala (depresie profunda)

TROPISM

Nat-s afecteaza aparatele si tesuturile sensibile la actiunea celor doi ioni componenti :
- sistem nervos central, periferic si vegetativ

(depresie mentala, dureri nevralgice, distonie neurovegetativa)

- aparat respirator (astm, bronsite cronice)

- aparat digestiv (congestie hepatica, afectiuni biliare, diaree)

- muschii si articulatii (reumatism)

- afectiuni genito-urinare (scurgeri caracteristice)

- piele, mucoase, tesut interstitial (veruci si eruptii cutanate, scurgeri catarale, edeme).

MODALITATI

Agravare :

- umiditate sub toate formele

- traumatism cranian sau al coloanei vertebrale

- dimineata (mental, diaree, astm)

- primavara (periodicitatea simptomelor cutanate)

- culcat pe partea stinga

- imobilitate (durerile)

- mincaruri si bauturi reci (diaree)

Ameliorare :

- uscaciune (vreme uscata si calda/racoroasa)

- aer liber

- la presiune

- la schimbarea pozitiei

- dupa un scaun abundent

Lateralitate predominanta stinga


SIMPTOME PRINCIPALE

→ SIMPTOME MENTALE

Toate remediile Na sunt hipersensibile si inchise (introvertite).

Nat-s este cel mai putin sensibil si cel mai inchis.

Este o natura sistematica, obiectiva, pragmatica cu un puternic simt al datoriei si responsabilitatii.

(Nat-s nu apare in nicio rubrica de „iluzii”).

Ideea de suferinta (durere sufleteasca) a remediilor Na apare si la Nat-s.

- tendinta de sinucidere (prin impuscare sau spinzurare) dupa pierderea unei persoane dragi sau dupa o
lovitura la cap. Atasamente puternice.

- isi reprima impulsul de a-si pune capat zilelor datorita responsabilitatii fata de familie, sau il amina pina ii
vede pe toti asigurati.

- iritabil si trist, in special dimineata. Nu doreste sa i se vorbeasca (nici sa vorbeasca).

- stare de confuzie mentala sau lentoare dupa un traumatism cranian.

- plinge cind asculta muzica (Na).

- se simte bine (vesel) dupa defecatie.

- poate avea si un comportament necontrolat (droguri, excese sexuale).

→ SIMPTOME DE HIDROGENOIDISM

- agravare la umiditate (habitat, sejur la malul marii sau linga o apa, umiditate atmosferica, alimente
apoase) ;

- tulburari de hidratare :

 edeme ale regiunilor declive supuse gravitatiei,

 edeme ale extremitatilor (semnul inelului),

 edemele se acompaniaza de senzatia de arsura (actiunea iritanta a Na);

- tulburari de hidratare :

 edeme ale regiunilor declive supuse gravitatiei

 edeme ale extremitatilor (semnul inelului)


 edemele se acompaniaza de senzatia de arsura (actiunea iritanta a Na)

- tulburari de eliminare : coriza, astm, diaree, leucoree (eliminari iritante – Na), agravate de umiditate.

Hidrogenoidismul explica si ameliorarea la vreme uscata si la presiune (mobilizeaza temporar apa stagnanta)

→ SIMPTOME DE ELIMINARI IRITANTE (eliminari reactionale la

- piele : ▪ galbena pamintie, prurit agravat la dezbracare,

▪ veruci in regiunile piloase sau la jonctiunea cutaneo-mucoasa (pielea capului, fata, pleoape,
regiunea genitala, anus),

▪ condiloame ;

- tesut celular subcutanat :

▪ edeme periferice arzatoare,

▪ stagnare interstitiala cu celulita ;

- mucoase : scrugeri catarale iritante cu tendinta la cronicizare, tenace

►la nivelul aparatului respirator :

▪ coriza cronica cu eliminari groase, galben-verzui, cu miros neplacut si gust sarat,

▪ tuse groasa cu expectoratie verzuie, insotita de durere in bratul sting, agravata noaptea fortind
bolnavul sa se aseze si sa-si preseze toracele cu mainile (Bry),

▪ astm agravat de umezeala, la malul marii sau la 4 a.m. cu raluri congestive la baza plaminului
sting,

▪ astm infantil,

astm declansat de suferinta psihica ;

►la nivelul aparatului digestiv :

▪ greata si vomismente apoase, sarate sau bilioase dimineata la trezire,

▪ diaree cu colici si flatulenta dupa micul dejun (prin reamorsarea pompei lichidiene interstitiale
dupa stagnarea nocturna) ;

►la nivelul aparatului genito-urinar :

▪ poliurie (Na),

▪ arsuri in timpul mictiunii (Sulph),


▪ scurgere uretrala groasa, verzuie (gonoree),

▪ leucoree galben-verzuie ;

►aparat locomotor :

▪ artrite si mialgii agravate de umiditate,

▪ cracmente articulare obligind bolnavul sa schimbe constant

pozitia (Rhus tox),

▪ agravare la mers, aplecare, asezare si ridicare de pe scaun.

→ SIMPTOME la nivelul SISTEMULUI PORT hepatic

Ionul sulfat este coleretic, Na este colecistokinetic, iar ambii ioni actioneaza asupra pancreasului si intestinului :

 hipercolie, congestie hepatica ;

 flatulenta abdominala excesiva (actiunea sulfatului asupra simpaticului) ;

 colici (actiunea Na asupra vagului) ;

 diaree biliara.

Observam ca tubul digestiv este afectat de la un capat la altul :

- gura pastoasa cu mucozitati aderente, sarate,

- limba acoperita cu depozit gros verzui,

- sete de bauturi reci,

- eructatii matinale cu greata neameliorata de voma,

- ficat marit, dureros; dureri ascutite agravate de calcul pe partea stinga,

- afectarea pancreasului (exo- si endocrin),

- abdomen sensibil, borborigme, gaze incarcerate,

- nu suporta haine strinse, curea (Lyc),

- dupa micul dejun colici periombilicale cu nevoie imperioasa de scaun; diaree brusca, in jet, apoasa, cu
gaze, agravata de umiditate.

CAUZALITATE : umezeala, suferinta psihica, traumatism cranian, gonoree supresata.


TABLOURI CLINICE

1. La COPIL, Nat-s este un remediu de eliminari sicotice la nivelul :

- arborelui respirator (coriza, bronsita, astm)

- conjunctivelor si pleoapelor (conjunctivite, blefarite)

2. La ADULT remediul isi etaleaza plenar aspectul morfologic si tabloul mental. Eliminarile sicotice pot fi, ca si la
copil, la nivelul aparatului respirator, dar, de preferinta, exista o afectare hepato-biliara si intestinala sau/si
osteoarticulara, precum si o patologie genitala :

- hidrogenoidism - subiect gros (obez), celulitic, edematos ;

- tub digestiv (dispepsie flatulenta, hepatita cronica, colecistita

calculoasa sau simpla, angiocolita, enterocolita cu debaclu biliar ;

afectiuni pancreatice) ;

- aparat osteoarticular (mare remediu de reumatism cronic,

hidrogenoid cu localizari multiple : rahis cervical, dorsal, sold sting) ±

tulburari digestive ;

- alte eliminari sicotice : scurgeri uretrale, leucoree, eliminari cutanate

sau cutaneo-mucoase (nas, pleoape, barba, regiunea periungheala,

anus, organe genitale externe) sub forma de transpiratii, eruptii

exematoase sau herpetiforme, condiloame si veruci ; secretii galben-

verzui groase si iritante cu modalitatile remediului.

3. La BATRINI mai rar folosit, facind loc remediilor de sicoza scleroasa (Thuj, Caust, Con). Este totusi util in
sindroamele litiazice si reumatismale (complementar).

COMPARATII
- agravat de umiditate (Nat-m, Dulc, Nux-m, Rhus-+) ;

- nevoia de a schimba pozitia (Rhus-t, Caust) ;

- simptome oculare (Graph, Hep, Sulph) ;

- agravare la presiunea hainelor (Lach, Lyc) ;

- condiloame (Merc, Thuj, Staph) ;

- limba cu depozit gros (Nat-p = galben) ;

- dureri articulare ameliorate la miscare (Rhus-+) ;

- diaree matinala cind se da jos din pat (Bry) ;

- isi apasa toracele cind tuseste (Bry) ;

- dupa traumatism si caderi (Arn).

Remedii complementare : Ars, Thuj.

BIBLIOGRAFIE

1. Frans Vermeulen : Concordant Materia Medica

2. Roland Zissu : Matiè re Medicale Homeopathique Constitutionnelle

3. Leon Vannier, Jean Poirier : Precis de Matiè re Medicale Homeopathique

4. Roger Morrison : Ghid practic de remedii homeopatice.

Dr. Ioan Teleianu : PULSATILLA selectati

top

Dr. Ioan Teleianu :


PLATINA (Platinum metallicum)

Platinum este un tip uman fascinant, caracterizat prin elevarea pasiunii în una din cele două sfere: ego-ul sau
sfera sexuală.
Platinum este cel mai arogant dintre remedii; pacientul pare să-şi simtă sufletul înălţat deasupra celorlalţi, sau
exaltat. El nu se mândreşte prea tare cu realizările sale (Aurum) sau cu intelectul său (Sulphur), ci cu însăşi
persoana sa.
În repertoriu găsim rubrica: “iluzie că are sânge regesc”. În societatea de azi aceasta vrea să spună că este de
familie foarte bună sau că a urmat cursurile celor mai elegante şcoli sau chiar că este mai avansat spiritual decât
alţii. Este în general un remediu femenin.

Dacă ego-ul nu este atât de dramatizat, exaltarea se face pe plan sexual. Patologia sexuală se dezvoltă pe baza
explorării de către pacient a oricărui tip de exces sexual sau de “perversiune”. Poate ajunge la promiscuitate deşi
în stadiul timpuriu se observă o exaltare de natură romantică.

Exaltarea pasiunii face ca orice relaţie de durată să fie dificilă şi de aceea relaţiile pacientului sunt foarte
furtunoase.

Când există senzaţia de frustrare a pasiunilor sau când nu se poate descărca într-un fel sau altul, se observă
exaltarea mâniei, impulsurilor violente şi a fobiilor adânci. Pacientul poate avea impulsuri violente de a ucide.
Desigur, un astfel de pacient îşi proiectează impulsurile asupra altora, având impresia că va fi victima violenţei
altora şi fiindu-i teamă de acest lucru.

Copilul

Fată sau băiat, vom remarca cei doi poli ai remediului : orgoliul în primul rând şi problema sexuală. Axest copil este
arogant et trufaş.

El nu acceptă să intre într-un grup decât dacă îl poate conduce şi comanda pe bunul lui plac

Orice contradicţie va fi rău suportată de vanitatea sa. Este şi mai insuportabil atunci când nu admite nici cea mai
mică observaţie. Devine un orgolios insuportabil. Tot timpul el este convins că numai el are dreptate. Nu numai că
este orgolios ci şi dispreţuitor. Altfel devine agitat, nervos, hipersensibil şi reacţionează cu agresivitate în mediul
său. Chestiunea sexuală nu este dominantă dar este importantă. Are obsesie sexuală, cu tendinţă la masturbare şi
are deosebit interes şi preocupare pentru sexul său.

Fetiţa Platina.

Se remarcă la ea o cochetărie neobişnuită.

Putem vedea fetiţe mici petrecând ore întregi în faţa oglinzii, deghizându-se şi care, în perioada prepubertară, ies
în stradă în calea băieţilor şi chiar a adulţilor.

Tânăra Platina ar vrea să fie frumoasă, admirată, remarcată etc..Curând devine rea şi despotică cu anturajul său.
Cei doi poli : orgoliul şi sexualitatea ne permit uşor să remarcăm că e vorba de acest remediu.
Stări mentale:
- arogant, afectat, preocupat numai de propria persoană, narcisist;
- excesiv de pasionat, are nevoie de emoţii puternice şi de dramă;
- are nevoie să domine ;
- are impresia sau iluzia că e mai înalt decât alţii sau că priveşte în jos dintr-un loc înalt;
- are iluzia că este de viţă nobilă (“de sânge regesc”);
- se consideră neînţeles şi lezat pe nedrept de societate, dispreţuindu-i pe ceilalţi;
- grosolan şi insolent; dispreţuitor;
- tendinţă la exagerare ;
- nu-i plac copiii; copiii nu au ce căuta în viaţa sa;
- Reflexele şi reacţiile lor sunt înafara normelor obişnuite ;
- Este un om retractat, un individ în luptă cu mediul său, pierzând sensul proporţiei (Hodiamont)
- impulsuri violente; impulsul de a ucide, de a-şi ucide soţul (chiar dacă îl iubeşte), îi e teamă că
soţul va muri sau că va fi răpit ori de câte ori acesta iese din casă;
- teamă de: moarte, violenţă, fantome, animale, lovituri de orice fel; nelinişte în legătură cu
sănătatea;
- teamă că va fi părăsită de soţ, că soţul va muri; atacuri de panică;
- plânge de mânie;
- gelozie;
- se îmbracă ţipător, senzual, gen “hollywood”, ochelari de soare negri;

Generalităţi:
- simte o apăsare, o contracţie în zona afectată, ca şi cum locul respectiv ar fi bandajat; simte un
bandaj în zona afectată;
- simptome mentale alternând cu acuze fizice;
- lipsa durerii în zona afectată (Op.); amorţeli;
- miasmă luetică;

Cap:
- amorţeală sau senzaţia de frig în cap şi pe faţă, mai ales în jurul oaselor feţei şi în jurul
buzelor;
- paralizia lui Bell; paralizie nedureroasă a feţii;
- nevralgie facială; durerea poate alterna cu amorţeală;
- cefalee apăsătoare care începe şi se sfârşeşte lent, imperceptibil;
- buze cărnoase, senzuale, groase;
- senzaţie de amorţeală mai ales în dinţi, în momentul apariţiei dorinţei sexuale;

Gastro-intestinal:
- bulimie;
- constipaţie, mai severă când călătoreşte, în timpul menstrelor sau a sarcinii;
- senzaţie de tracţiune în zona ombilicului (Plb.);

Uro-genital:
- apetit sexual excesiv, promiscuitate; excese sexuale, perversiune; dorinţa sexuală apare la cea
mai mică atingere;
- pacienta poate spune că suferă de frigiditate, ceea ce înseamnă mai degrabă că nu se simte
satisfăcută, decât o pierdere a libidoului;
- pacienta poate să fi fost victima unui abuz sexual în trecut;
- amorţeală în zona organelor genitale;
- prurit voluptos al organelor genitale; herpes;
- hipersensibilitate a vaginului, nu suportă penetrarea (vaginism);
- chist ovarian, mai ales în partea stângă;
- malignitate a uterului, ovarelor, testiculelor, organelor genitale externe;
- ciclul menstrual poate fi frecvent, abundent, cu sânge întunecat la culoare şi filamentos;
- dismenoree intensă, uneori cu senzaţia de prolaps;
Extremităţi:
- senzaţie de bandaj în jurul zonei afectate;

Indicaţii clinice:
Bulimie; Cefalee; Chist ovarian; Constipaţie; Dereglări de natură fobică; Dereglări sexuale; Dismenoree; Herpes;
Malignitate; Metroragie; Narcisism; Nevralgie; Obezitate; Paralizia lui Bell;
Comparaţii:
- Nux-v.: Apetit sexual puternic, mânie, dramatizarea eu-lui, constipaţie, nevralgie, plânge de mânie;
- Med.: Apetit sexual puternic, dramatizarea eu-lui,stări de spirit schimbătoare, patologie genitală;
- Aur.: Aroganţă, miasm sifilitic, impulsuri violente,patologia testiculelor sau ovarelor, uneori promiscuitate;
- Sulph., Pall., Lach., Lil-t., Grat., Lyc., Hyos.

top

Dr. Ileana Rindaşu

SILICEA

( Bioxidul de siliciu; lat. Silex= cremene)

Face parte din cele 12 saruri sau remedii Schussler, pe care medicul german cu acelasi nume ( sec. XIX )
le-a considerat constituentii cheie ai celulelor.

Siliciul se gaseste in organism,predominent in : tesutul conjunctiv, piele, ganglioni si oase;

In 1939, Prof. Adolf Butenant, laureat al premiului Nobel, a dovedit ca viata nu poate exista fara Siliciu!
Aceste este un nutrient esential, la fel de important ca si fierul sau calciul, putand fi considerat un
catalizator al utilizarii altor elemente. De exemplu, organismul nu poate asimila si utiliza calciul fara
prezenta siliciului.

Alaturi de oxigen, Siliciul este cel mai raspandit element din natura, formand un sfert din scoarta
terestra;nu apare liber,ci doar in combinatie cu oxigenul.

In natura, se gaseste sub forma amorfa, in nisipuri sau pietre si sub forma cristalizata, in cuart, tridimit si
cristobalit. Sub forma de silicati, se mai intalneste in pietrele pretioase, cum sunt: smaraldul, ametistul si
opalul.
Sticla este si ea formata din siliciu aproape pur, insolubil in orice solvent.

In zilele noastre, siliciul se mai intalneste in componenta calculatoarelor electronice, ca element de baza,
datorita proprietatii sale de a stoca informatii, ceea ce sugereaza o comparatie cu remediul Sil, avand in
vedere comportamentul sau tenace, sustinut in timp si visele cu evenimente din trecutul foarte
indepartat.

Hahnemann a preparat remediul Silicea terra pornind de la cristalul de stanca ( cuart ), obtinand initial
transformarea in sticla si, apoi, prin triturare, remediul.

Clarke a introdus ulterior remediul Silicea marina ( Sil- mar ) preparat din nisip de pe plajele marine. In
acest caz, este vorba de o combinatie cu elementele din apa marii ( NaCl, Mg, I, etc ), astfel incat
remediul Sil-mar este util acolo unde exista si simptome de Natr-mur.

Din pacate, in repertoarul Kent, se foloseste adesea prescurtarea Sil. pentru Sil-mar, cu crearea unei
confuzii intre cele doua remedii.

Actualmente, mai toate marile laboratoare din lume prepara Sil. Terra, la care ne vom referi in continuare.

CARACTERISTICI GENERALE

Profesorul Bungetzianu caracteriza pacientii Sil ca persoane care nu mai stiu sa se apere- nici psihic,
nici fizic si nici imunologic. Sil pare sa isi fi pierdut increderea in sine la toate nivelurile, de parca “ar sta
cu spatele la zid”. La baza acestei stari poate fi o predispozitie genetica, dar adesea ea poate fi indusa de
evenimente care au avut loc devreme in viata individului, in prima copilarie: greseli de alimentatie, boli
acute tratate incorect, vaccinari excesive.

Imaginile extreme sunt cele ale copilului rahitic si scrofulos,sau cea a adultului silicotic ce evolueaza lent
spre insuficienta respiratorie.

Dupa Vithoulkas, ideea cheie ce descrie remediul in plan mental este aceea de ascultator, supus, sfios.
Este vorba de o docilitate ce apare din lipsa de energie si nu din lasitate.
Spre deosebire de Pulsatilla, Silicea are propria sa parere, dar nu vrea neplaceri si de aceea nu isi
sustine opiniile in fata lumii.

Silicea este o persoana delicata, rafinata, chiar aristocratica si, de aceea, vulnerabila.

Sankaran atrage atentia asupra unei alte caracteristici: incordarea in prezenta celorlalti si neastamparul
sau agitatia. Sil trebuie sa atinga o imagine facuta pentru ea de altcineva ( de ex, pe cand era copil, i s-a
cerut sa evolueze intr-un anumit mod).Persoana se va supune acestei imagini, devenind chiar fixata in
ea, “ incapatanata”; apare o combinatie neobisnuita de supunere (fata de imaginea ceruta ) si de
incapatanare (trebuie sa dovedeasca celorlalti ca este foarte buna, dar intr-un anumit fel).

Constitutia silicica este caracterizata prin lentoare (Bungetzianu). Evolutia ei ascunsa macina energia
vitala, cu aparitia , ca un semnal de alarma pentru decompensare, a diferitelor temeri, mai ales cu frica de
a nu gresi sau de a nu putea duce la bun sfarsit ce are de facut.

Amprenta silicica se observa diferit:

La copil, predomina semnele fizice ale constitutiei ( rahitism de diferite grade ) si eforturile de eliminare (
varsa ce nu-I place, sufera de diaree ); este foarte sensibil la vaccinari.

La adult, eforturile de eliminare se manifesta prin supuratii prelungite, mocnite, putride, eliminari de
sechestre si influente mai serioase asupra coloanei vertebrale; sunt frecvente si neoformatiile benigne-
veruci, fibroame, chisturi.

La varsta a treia, evolutia se face spre eliminari luetice ( osteoporoza, deformari, chiar neoformatii
maligne).

Organele tinta ale remediului sunt;

- sistemul osos ( rahitism, lentoare in dezvoltare, deformari osoase, osteofite )

- sistemul limfatic ( adenopatii)

- mucoase ( frecvente secretii cu caracter prelungit )

- tegumente si fanere ( eruptii )


- sistemul nervos ( iritabilitate, dureri, convulsii ).

Daca nu se intervine la timp, se ajunge la faza de dezorganizare a structurilor anatomice si a


mecanismelor de replicare celulara. Se vor produce:

- supuratii, abcedari

- proliferari benigne si maligne

- distructii ( fistule, carii )

- ulceratii, necroze

- eliminari- de sechestre, corpi straini

- dezorganizari tisulare tip scleroza vasculara, silicoza.

Tabloul terminal este constituit de epuizarea fortei vitale, cu stari de emaciere, marasm.

Sugarul Silicea

Este atrepsic, aton, adinamic, plange slab, iar efortul de supt poate fi prea mare pentru el si abandoneaza
sanul in timp ce suge.

Prezinta o transpiratie abundenta a capului, chiar daca nu este cald afara ( transpira de slabiciune );
poate prezenta intoleranta la laptele matern( Aethusa ); scaune neformate, mai rar constipatie.

Copilul mic

Se caracterizeaza prin lentoare fizica si psihica si prin retinere. Sunt copii slabi, cu dezvoltare generala
intarziata( dintii apar mai tarziu, merg si vorbesc mai tarziu).

Diversificarea alimentelor se face cu greu, alimentele noi nu sunt tolerate.

Pe langa transpiratia capului, apare si cea a talpilor.

Prefera sa se joace singur ( Calcarea ), dar se ascunde de straini dupa fusta mamei ca o Pulsatilla.
Ca tendinta patologica, copilul este obosit si raceste usor.

Este unul din remediile principale ale intolerantei la gluten si lactoza.

Adolescentul

Isi constientizeaza constitutia precara si isi asuma adevarate programe de fortifiere fizica si psihica, de
ex. face sport cu abnegatie.

Cuvantul de ordine este seriozitatea: ia lucrurile in serios si vrea sa fie luat in serios.

Adultul

Toate caracteristicile anterioare se accentueaza, dar apar si semnele de epuizare ale energiei vitale.
Apare oboseala, coloana se incurbeaza, etc.

PSIHISMUL

Copilul nu are incredere in sine, este plin de temeri; la scoala, desi este bine pregatit, nu ridica mana de
teama sa nu se faca de ras; este prea corect si serios; extrem de timid, mai ales daca trebuie sa se
manifeste in public sau cand ia contact cu persoane necunoscute.

Adultul este tipul de intelectual inteligent, rafinat si rezervat, niciodata dogmatic sau agresiv ( Vithoulkas ).

Vanier il caracterizeaza ca fiind suprasolicitat si agravat de cel mai mic efort mental.

Este conservator, inceperea unor activitati noi il sperie.

Insuficienta energiei il face sa nu termine totdeauna, in acelasi ritm, ceea ce incepe cu prea multa
impetuozitate (Teleianu)

Sensibil si usor de jignit.


Frici mai frecvente: - de obiecte ascutite(ace), inclusiv injectii

- de oameni

- de a apare in public

- de a incepe ceva nou

Poate fi prezenta starea de anxietate:

- la zgomote

- de anticipatie

- legata de viitor

- in timpul menstrelor

Cand sunt plecati departe, au un dor bolnavicios de casa( Caps, Ph-ac ).

Pot prezenta stari de iritabilitate, ca urmare a instalari starii de slabiciune, alaturi de nerabdare si
neliniste. Neurastenia se poate agrava, cu instalarea unui dezgust fata de viata.

Somnul – poate fi afectat, cu insomnie de adormire sau de trezire, nu mai doarme dupa ora 2 a.m.

Vise anxioase, cosmaruri cu hoti, lupte, crime; vise cu evenimente din trecut, pe care le uitase; vise
lascive, ce ii par respingatoare la trezire.

SIMPTOME GENERALE, MODALITATI

Este unul din cele mai friguroase remedii din Materia medica; ii este frig si dupa exercitii fizice. Paradoxal,
ii plac bauturile si mancarurile reci, detesta mancarea calda.

Copiii doresc inghetata si apa rece, dar acestea le pot provoca inflamatii ale gatului si ale tubului digestiv.

Racesc usor, mai ales dupa ce simt frigul la picioare, iar odata raciti se vindeca greu.
In mod paradoxal, transpira abundent la picioare, mai mult la frig decat la cald.

Agravari:

- la frig ( aer rece, curenti, frigul umed, dezvelirea mai ales a capului, spalatul cu apa rece)

- la miscare si orice efort consumator de energie

- la efort mental

- la ortostatism

- in decubit

- noaptea

- la luna noua

- dupa pierderi de lichide organice- ex., la menstre

- la suprimarea transpiratiei, mai ales a picioarelor

- dupa vaccinari

Ameliorari:

- la caldura ( camera calda, infofolire)

- la magnetism ( bioenergie )

- dupa mictiune profuza

Alimente

Aversiuni:

Carne, laptele (matern), branza, mancarea calda/ fierbinte

Dorinte:
Mancare rece sau calduta, inghetata, bauturi reci, alteori mancare fierbinte, carne , lapte.

SIMPTOME LOCALE

Cap – transpira, mai ales in timpul somnului

- cefalee agr. la rece si curenti de aer, descoperirea capului, la menstre, efort intelectual, amel. in
decubit, cu ochii inchisi; cand se incalzeste sau se infasoara cu ceva

- caderea parului,cheleste devreme

Ochi

- infectii ale ductului lacrimal, cu blocarea sa la nou-nascuti

- urcior, orjelet

- cataracta

Orofaringe

- abcese dentare, infectii ale gingiilor

- eruptia dintilor lenta

- dintii se cariaza usor

- senzatia de par pe limba( kali-bic)

- faringoamigdalite recidivante

Ureche

- Sd. Meniere asociat unei sinuzite cronice

- Otita medie acuta si cronica;forme trenante

Nas
- Obstructie cronica, uscata

Gastrointestinal

- Greata, dupa vaccinare

- Constipatie, cu absenta senzatiei de defecatie, scaun timid care se retrage in rect

- Constipatie la copii

- Constipatie inaintea si in timpul menstrei

- Predispozitie la parazitoze intestinale ( remediu major al verminozelor)

Urogenital

- Chisturi ale glandelor Bartholin

- Chisturi vaginale

- Menstre intarziate sau suprimate

- Vaginita cu secretii ofensive

- Prostatita

Piept

- Mastita la femei ce alapteaza

- Mastoza fibrochistica

- Tuse ameliorata de bauturi calde

- Tuse agr. mai ales de dezvelire la picioare

- Bronsite care dureaza toata iarna

Spate

- Scolioza

- Dureri la nivelul coloanei vertebrale

- Coccigodinie
Extremitati

- Picioarele transpira abundent si cu miros neplacut; transpiratia coroziva poate face gauri in
ciorapi

- Unghii deformate, incarnate, fragile, cu pete albe

- Onicomicoze, dermatofitie interdigitala

Tegumente

- Abcese cu orice localizare

- Poate favoriza expulzarea unui corp strain prin piele

- Chisturi, veruci, cicatrici cheloide

- Piele nesanatoasa

- Impetigo

- Vitiligo

- Psoriazis

Indicatii clinice:

Abcese, acnee, amigdalita, anxietate, astm, bronsita, cefalee, constipatie, fibroame uterine, mastoza
fibrochistica, sd.Meniere, sd. de oboseala cronica, otita medie, psoriazis, scolioze, verminoze, vitiligo.

Remedii complementare:

Pulsatilla se considera acutul pentru Silicea.

Fluoric acid, Calcarea,Phosphorus, Thuja, Sanicula, Sulfur

In supuratii, relatie stabila cu Hepar-s


In supuratii otice, se incepe de obicei cu Capsicum, se continua cu Sil.

In panaritii, se asociaza cu Myristica.

Remediu incompatibil: Mercurius

GRUPUL CALCAREA
CALCAREEA CARBONICA

Este carbonatul de calciu.


Experimentat de către Hahnemann, plecând de la cochilia de stridie, stratul mijlociu, triturat. Conţine
carbonat de calciu, urme de fosfat de calciu şi substanţe organice, de aceea Hering a propus să i se
spună Calcareea Ostreata.
Este unul din marile policreste, cu multe indicaţii clinice, prezente în repertoarul Kent în 6296 de rubrici,
cu o acţiune predominant antipsorică.
În constituţia carbonică este prescris de homeopaţii pluralişti, adeseori, ca remediu de constituţie.

Acţiune generală

Are o acţiune profundă asupra ţesutului osos, a cărui dezvoltare o prezidează. Printr-o distribuţie prost controlată a
calciului este responsabil de exostoze şi diformităţi care pot alterna cu segmente ale osului care rămân aproape
cartilaginoase. Indicat adeseori în tulburări de creştere şi rahitism.
Are acţiune marcantă asupra ţesutului limfatic: ganglionii mezenterici şi cervicali se hipertrofiază, se inflamează şi
uneori fistulizează. Calcareea Phosphorica are ganglioni mult mai mici, iar Calcareea Fluorica dă o adenopatie cu
ganglioni mici şi duri (Conium).
Aparat circulator: bolnavi clorotici cu tegumentul palid ceros, iar relaxarea ţesutului pereţilor vasculari
favorizează apariţia varicelor hemoroidale şi la nivelul membrelor inferioare, cu o senzaţie de arsură şi
usturime în zona dilataţiilor varicoase (Arsenicum album). Congestie la nivelul capului şi pieptului şi
picioare reci (Belladona).
O trăsătură interesantă a remediului este predispoziţia la polipoză: nazală, auriculară, vaginală, vezicală,
cutanată (mici polipi pediculaţi moi şi spongioşi care migrează cu uşurinţă).
Tip Constituţional şi modalităţi generale
Indivizii justiţiabili de Calcareea carbonica sunt indivizi de talie mică sau mijlocie, păr blond, ochi albaştri,
ten cretos, dinţi albi puternici, ţesuturi infiltrate, musculatură flască, piele catifelată şi fină care lasă să se
vadă prin transparenţă reţeaua venoasă (Tuberculinum), scheletul puternic, frunte lată, degete boante,
oase scurte; hipertrofie cronică ganglionară.
Este friguros şi transpiră excesiv. Calcareea carbonica transpiră cu uşurinţă pe zone cincurmscrise şi
profuz la nivelul capului, cefei, toracelui, axilelor, mâinilor, organelor genitale şi picioarelor, mai ales în
timpul somnului şi eforturilor fizice şi intelectuale; tegumentul transpirat este rece; extremităţi reci.
Senzaţia ca şi cum ar avea gambele şi picioarele introduse într-o baie rece.
Senzaţia ca şi cum ar avea o bucată de gheaţă pe cap.
Aversiune pentru aerul liber. Simte cel mai discret curent de aer rece.
Agravare generală:
- eforturile intelectuale şi fizice, având o toleranţă foarte scăzută la efort
- toate formele de frig, aer rece, apă rece
- luna plină
Ameliorare generală:
- vreme caldă şi uscată
- acoperit foarte călduros şi mai ales cu un pled greu
- constipat (R.K. generalities, 1350, 3, 2)
Psihism
Jackline Barbancey îl prezintă pe individul Calc.c. ca pe elementul cel mai rezistent al societăţii umane
care îşi construieşte o personalitate cu o structură benefică pe trepiedul: stabilitate, realism, respect al
legii (al regulamentelor, al convenţiilor).
În planul psihic sunt câteva simptome rare, ciudate, particulare care să ne atragă atenţia asupra
remediului şi în primul rând o serie de frici la un individ impresionabil (R.K. mind, horrible things, said
stories, affect her profoundly: 52,10, 3):
- frica de nebunie (R.K. mind, fear insanity of: 45, 48, 3)
- frica de sărăcie (R.K. mind, fear poverty: 46, 11, 2)
- frica de boli incurabile
- frica de boli de inimă
- frica de infecţii
- frica de moarte
- frica de oameni,
şi alte frici şi anxietăţi. Se spune că atunci când întâlnim un bolnav care prezintă mai mult de două frici ne
putem gândi la Calc. c. sau Phos.
Reţinem ca simptom rar, ciudat, particular:
- ameliorarea simptomelor psihice după eforturi fizice (R.K. mind, 41, 1, 1)
Cap
Transpiraţia abundentă a capului noaptea în timpul somnului udă perna.
Erupţii uscate şi umede foarte pruriginoase la nivelul pielii capului.
Senzaţii de greutate în creştetul capului.
Cefalei cu mâini şi picioare reci.
Cefalee cu greaţă după efort intelectual.
Senzaţia intensă de frig glacial în hemicraniul drept.

Vertij
Vertij la întoarcerea capului şi la înălţime

Faţă
Paloare cu ochi înfundaţi în orbite, încercănaţi, aspect bolnăvicios.
Erupţie pruriginoasă.
Buza superioară tumefiată (Hep. Sulph. Calc.).

Ochi
Midriază cronică ca şi Belladona care este acutul calcareei.
Fatigabilitate şi hipersensibilitate la lumină.
Pete şi ulceraţii corneene.
Lăcrimare dimineaţa la ieşirea în aer liber.
Strictura căilor lacrimare (R.K. eye, stricture of lachrymal duct, 266, 10, 1)
Pleoape congestionate, tumefiate, crustoase, pruriginoase.

Urechi
Otoree mucopurulentă, repetate otite catarale şi supurate.
Hipoacuzie.
Polipi ai conductului auricular care sângerează uşor.
Secreţie exagerată de ceară (R.K. ear, 320, 26, 2)

Nas
Coriză la fiecare schimbare a vremii şi la cel mai mic curent de aer.
Obstrucţie nazală cronică (R.K. nose, 341, 7, 3)
Polipoză nazală (R.K. nose, 349, 34, 3)

Cavitate bucală
Gust acru şi persistent.
Gingivoragii.
Halenă fetidă.
Durere arzătoare a vârfului limbii.
Carii de colet (R.K. teath, caries, gums, at age of: 431, 3, 1)

Regiunea cervicală
Amigdalite recurente.
Abcese adenoidiene reci.
Guşă (R.K. external throat, goitre, 471, 49, 3)

Stomac
Compensează mult prin mâncare, fiind unul din remediile bulimiei. Are relativ multe pofte şi aversiuni
alimentare din care reţinem:
· dorinţă vie de ouă (R.K. stomach, desires, eggs, 485, 4, 1)
· dorinţă de mere acre (R.K. stomach, desires, 486, 1, 3)
· aversiune pentru carne
· aversiune pentru lapte
· vărsături şi eructaţii acide – toate alimentele par să se acrească în tubul digestiv al Calc. c.
Abdomen
Foarte sensibil la atingere, nu suportă haine strânse pe corp (R.K. abdomen, clothing sensitive to:
541, 28, 3), destins.
Hipertrofie a ganglionilor inghinali şi mezenterici.
Hernie ombilicală (R.K. abdomen, hernia umbilical, 552, 5, 2)
Hernie inghinală.

Scaune
Diarei cu scaune acide, escoriante, cu resturi alimentare nedigerate, fetide.
Diaree când „răceşte”.
Scaun la început tare apoi păstos şi la sfârşitul emisiunii lichid (R.K. stool, hard, first then fluid: 638, 14,
3).

Aparat genital masculin


Dorinţă sexuală excesivă cu erecţie de scurtă durată.
Excese sexuale.

Aparat genital feminin


Menarhă întârziată (R.K. genitalia femele delayed, in girls, first menses: 726, 56, 2).
Menstre în avans, abudente, de lungă durată, cu astenie şi frilozitate.
Menoragii după enervare.
Eforturile fizice declanşează apariţia menstrei (R.K. menses, exertion brings on the flow: 726, 4, 2).
Leucoree lăptoasă, mucoasă, abundentă, neiritantă.
Agalactoree (R.K. chest, milk: 837, 30, 3).
Lactaţie abundentă (R.K. chest, milk flowing: 837, 15, 3).

Aparat respirator
Abces pulmonar stâng (R.K. chest, abcess left: 832, 1, 2).
Răguşeală cronică nedureroasă agravată dimineaţa.
Tuse nocturnă seacă la început, urmată de expectoraţie sărată şi durere ca şi cum i s-ar extrage ceva din
laringe (R.K. cough, dry, first followed by profuse salty expectoration with pain as if something were torn
loose from laryinx: 787, 1, 1).
Spate şi extremităţi
Deviaţii ale coloanei vertebrale (R.K. curvature of spine: 887, 20, 3)
Membre deformate.
Redoare, slăbiciune.
Picioare reci şi umede.

Somn
Doarme culcat pe abdomen sau pe spate cu braţele deasupra capului.
Aţipeşte dupăamiaza.
Somnolenţă după mese (R.K. sleep, sleepiness, eating after: 1250, 54, 3).
Insomnii într-o cameră supraâncălzită (R.K. sleep, sleeplessness, heat from: 1253, 32, 2)
Somn semiconştient (R.K. sleep, semiconscious: 1247, 15, 1)

Copilul Calc. c.
Este remediul cel mai des folosit în perioada copilăriei. Nou născut hiperponderal. Sugar „bun” care se
trezeşte doar pentru a mânca. Rahitism de toate gradele la un copil cu tendinţă la obezitate.
Fontanelele se închid greu (R.K. head, open fontanelles: 132, 9, 3).

Transpiraţia scalpului noaptea (R.K. head, perspiration night: 222, 8, 3).

Transpiraţie rece a scalpului (R.K. head, perspiration cold: 222, 21, 2).

Extremităţi curbate (R.K. extremities curving and bowing: 978, 4, 2).

Erupţie dentară întârziată (R.K. teeth, dentition slow: 431, 6, 3).

Erupţie dificilă (R.K. teeth, dentition difficult: 1357, 14, 2).

Merge târziu (R.K. extremities, walk, late, learning to: 1223, 11, 3).

Retard de creştere (R.K. generalities, dwarfishness: 1357, 14, 2).

Copil foarte fricos, extrem de impresionabil, înspăimântat dar şi fascinat de poveşti, filme, desene
animate horror. Copil lent chiar greoi, dificil de mobilizat care învaţă greu dar bine, încăpăţânat (R.K.
mind, obstinate, children, inclined to grow fat: 69, 1, 3).
Cleptomania (R.K. mind, kleptomania, steels money: 61, 1, 1).
Copii mici ce refuză orice aliment cu excepţia laptelui dar cu vârsta dezvoltă aversiune cu intoleranţă
pentru acest aliment (vărsături şi diaree după lapte).
Intoleranţă pentru medicamentele care conţin calciu.
Copil gurmand, care mănâncă orice, inclusiv lucruri necimestibile, simptomă ce ne sugerează
parazitozele intestinale.
Fimoză (R.K. genitalia, male, phimosis: 708, 22, 2).
Leucoree la fetiţe (R.K. genitalia femele, leucorrhoea, girls, little: 722, 8, 1).
Relaţii cu celelalte remedii
Complementare diatezice: Sulphur, Sulphur iodat, Lycopodium.

Simptomatice (acute): Belladona, Pulsatilla, Rhus toxicodendron.

Incompatibile: Barita carbonica, Bryonia

==========================================

CALCAREA PHOSPHORICA

fosfat de calciu

Constituţia fosforică
Ø Tipul sensibil : fosforicul, longilin, tuberculunic

o Sugar – slab, lung, fontanele deschise, torace îngust

o Copil / adolescent – slab, cu abdomen plat (dd calc carb), torace îngust, insuficienţă
respiratorie. Creştere prea rapidă, dureri e creştere.

o Adult / vârsta a treia – slab, alungit, afectare bronşică.

Ø Spirit viu, nervos, agitat, sentimental, romantic, se deprimă cu uşurinţă

Ø Oboseală rapidă după efortul intelectual. Copil iritabil, termină prost anul şcolar

Ø Frilozitate generală (dd Phos). Vârful nasului pare îngheţat

Ø slăbeşte în partea superioară în ciuda unui apetit sănătos

Ø vertij la persoanele vârstnice (phos)

Ø cefalee agravată sau provocată de munca intelectuală (kali phos, phos). Cefaleea şcolarilor

Ø apetit bun cu dorinţă de carne afumată, sărată şi de sare.

Ø Diaree cu scaune apoase, verzi. Gaze fetide, abundente. Agravat de fructe, băuturi reci,
îngheşată, la dentiţie (cham)

Ø Tuse tenace, sufocantă, ameliorată la culcare (dd hyos). Torace dureros, mai ales bază plămân
stg

Ø Simptome pulmonare alternând cu fisura anala

Ø Poluţii nocturne repetate , epuizante la adolescent. Fosfaturie

Ø Apetit sexual crescut înainte de menstre şi pe perioada lactaţiei la femei tinere

Ø Menstre dureroase cu lombalgii, fie prea frecvente şi cu sg roşu, fie prea rare şi cu sg negru

Ø Leucorre permanentă, aspect albuş ou (borax, helonias)

Ø Dureri reumatice cu edeme, vîrstinici, agravate de frig umed, primăvara, toamna (Rhus tox)
Dureri predominant la nivelul simfizelor osoase (sacro-iliace)

Ø Consolidarea fracturilor (Symph). Dureri postfractură

Ø Piele uscată, rece, ridată. Prurit senil

Modalităţi :

· Agravare
o Frig umed, furtună

o Primăvara, toamna

o Cugetând la suferinta / problemele sale

· Ameliorare

o Căldură, vreme uscată

o Vara

· Lateralitate

o Stângă ( -/+)

Complementare

· Acut : Rhus tox, Ruta, Symph, China

· Cronic : Sil, Phos, Sul-I, Tub, Psor.

Prieteni pentru viaţă

Origine

Remediu preparat din sarea de calciu şi fosfor, două elemente chimice care pot fi utilizate şi separat ca
remedii homeopatice.

Fosfatul de calciu are un rol important în compoziţia scheletului. Probleme de creştere, sau ale
compoziţiei osoase si de dentiţie pot fi tratate cu acest remediu. Este un remediu prescris frecvent la copii
întrucît problemele enumerate sunt frecvent întâlnite la vârsta copilăriei. Imaginea mentală corespunde în
mod special vârstei şcolare.

Angajaţi / Implicaţi social


Subiecţii Calcarea phosphorica iubesc oamenii. Au nevoie de prietenie şi preferă compania care le oferă
căldură şi susţinere. La copii mici această imagine poate fi evidentă, ei fiind orientaţi mai degraba spre
ceilalţi copii decât spre părinţi. Nu pentru că părinţii nu sunt importanţi, ci pentru că un rol important în
viaţa lor îl joacă contactul social cu cei de vârstă apropiată. De cum merg la şcolaă, părinţii aproape că nu
mai există, atât de prinşi sunt de jocurile şi interacţiunea cu ceilalţi copii.
Curiozitatea este o altă trăsătură de caracter. Studiază de bunăvoie şi sunt interesaţi de tot felul
de lucruri. Contactele umane reprezintă punctul lor forte. Este astfel logic că se vor descurca mai bine în
meserii care implică limba, comunicarea, decât în ştiinţele exacte. Nevoia lor de noi contacte sociale
explică marea lor nevoie de a călători şi de a cunoaşte alte culturi, alte ţări.

Nevoie de securitate

Elementul Calciu dă o nevoie de securitate, de fundament solid. Tipul Phosphorus poate, cu adevărat, să
devină una cu prietenii sau compania în care se găseşte. În schimb, subiecţii Calcium păstrează o distanţă
faţă de celelalte persoane. Pot fi deschişi, însă se întreabă întotdeauna ce gândesc ceilalţi despre ei. Opinia
celorlalţi joacă un mare rol. Se aşteaptă la comlimente privind felul de a face sau a calităţii relaţiei. În
momentul în care o prietenie îi dezamăgeşte, iar acest lucru este aproape inevitabil, aorul lor propriu
primeşte o lovitură. “Unde m-am înşelat?” şi “voi putea să-mi mai fac prieteni?” su nt întrebări şi îndoieli
care îi urmăresc. Din fericire, cele mai multe răni se vindecă de la sine, lucru valabil şi în cazul loviturilor
emoţionale, însă poate să se întâmple ca o mare decepţie va provoca o insecuritate de lungă durată. În acest
caz, Calcarea phosphorica poate aduce un stimul sănătos.

« nu sunt totuşi cam prost ? »

Cultura noastră acordă importanţă cunoaşterii intelectuale, astefl e normal ca părinţii să aştepte de la
copii rezultate bune la învăţătură. “A avea succes la şcoală” este un subiect major pentru părinţi.

Copiii Calcarea phosphorica sunt extrem de sensibili la aceste aşteptări, frecvent implicite. Iau în
serios toate sugestiile primite şi care îl fac sa creadă că este prost. Suportă prost critica, pentru că
aceasta vine să le confirme exact lucrul de care se tem. Calcarea phosphorica este unul din remediile
frecvent prescrise, chiar şi la adulţi, pentru că numeroase persoane nu şi-au rezolvat cu adevărat
problemele privind nesiguranţa. Toate situaţiile în care au impresia că ceilalţi au aşteptări – fie în
domeniul cunoaşterii sau al învăţării – le readuce acest vechi « traumaticm ». multe persoane se lovesc
de acestă situaţie în cazul unei reorganizări sau reciclări. Examenele nu fac plăcere nimănui, însă pentru
subiecţii Calcarea phosphorica devine cu adevărat un coşmar.

Prietenii pierdute

Subiecţii Calcarea phosphorica sunt atât de sensibili în relaţiile cu ceilalţi încât întâmpină mari dificultăţi în
a accepta pierderea unui partener sau prieten. Că această pierdere se datorează unui deces, sau unei
neînţelegeri, apare o rană adâncă în inima lor. Vechii homeopaţi cunoşteau deja acest remediu ca fiin cel
mai important în suferinţele amoroase !

Aceasta se leagă totodată de agitaţia şi nervozitatea subiecţilor Calcarea phosphorica. Ei caută


prietenia, însă suferă de frica de a nu o găsi sau de a o pierde din nou. Studiază de bunăvoie, însă se
tem că niciodată nu vor şti suficient. Au cu adevărat dificultăţi în a găsi liniştea şi mulţumirea în orice.

Caracteristici fizice

Toate problemele legate de oase şi dentiţie se regăsesc în patologia remediului. În cazul creşterii prea
lente sau prea rapide, a durerilor de creştere, a problemelor de osificare. Calcarea phosphorica poat
ameliora şi, foarte posibil, vindeca. Este valabil şi pentru problemele de dentiţie, de învăţatul mersulu,
chiar şi a dezvoltării mentale. Germanii spun « nu e fosfor, nu e gândire », este cunoscut rolul fosforului
în procesele mentale.
Subiecţii Calcarea phosphorica sunt frecvent friguroşi şi simt nevoia de căldură. Toate energiile
sunt dirijate înspre cap, mai ales la copii de vârstă şcolară. Calcarea phosphorica este remediul cel mai
important în cefaleea şcolarilor, datorată cel mai adesea unui efort intelectual prelungit.

Amigdalele sunt frecvent mărite şi răcesc uşor. Şi ganglionii cervicali pot fi măriţi de volum. Mai
bine decât să îndepărtăm amigdalele acestor copii le-am administra o doză de Calcarea phosphorica –
desigur, în cazul în care imaginea remediului este potrivită problemei !

Alimentaţie

În cazul refuzului laptelui matern, a doua alegere după Silicea. Subiecţii Calcarea phosphorica au o
preferinţă pentru condimente şi afumături, sare, peşte, băuturi îndulcite şi reci. Paradoxal, peştele şi
sarea nu le priesc.

Copiii

Copiii Calcarea phosphorica au un caracter deschis şi caută prietenia tuturor. Atîta timp cât nu apar
obstacole şi prieteniile lor persistă, nu apar probleme. Problemele apar în urma ruperii unei prietenii,
oricare ar fi motivul. Suportă cu greu acest lucru şi nu se lasă consolaţi uşor. Pe lângă tristeţea resimţită,
încrederea în sine suferă. Sunt sensibili la părerea celorlalţi despre ei, construindu-şi pe această bază
propria încredere în sine. Din acest motiv sunt hipersensibili la critică. ensent n eux. C’est pour cette
raison qu’ils sont hypersensibles aux critiques. Dacă un prieten îi respinge, cu greu leagă noi prietenii,
deşi au mare nevoie. Aceeaşi problemă poate surveni în domenul cunoaşterii. Vor să obţină rezultate
bune la şcoală, e important pentru imaginea de sine. Dacă apare o problemă, dacă sunt criticaţi, vor
încerca şi mai mult. De aici frica de a merge la şcoală, angoasa de examen, care sunt caracteristice
remediului.

Remediu tisular important (sărurile Schussler). Indicată în dentiţia întârziată şi probleme legate de
dentiţie, boli ale oaselor, calus defectuos în fracture, anemie după boli acute şi boli cornice consumptive.
Copii anemici cu temperament plângăcios, flasci, cu member reci şi digestie slabă. Afinitate pentru
simfize şi suturi osoase. , agravare la schimbarea vremii. Senzaţii caracteristice : amorţeli, furnicături,
tendinţa de a transpire (mai puţin ca Sil!) şi mărirea glandelor (asem. Calc.) Scrofuloză, cloroză şi ftizie.
Afectează nutriţia oaselor şi glandelor, oasele se înmoaie, devin fragile, casante. Durere, arsură pe linia
suturilor. Subiecţii sunt palizi, delicaţi, înalţi. Tremurături, tremurături ale mâinilor. Convulsii la copii întinşi
pe spate, amel pe o parte. Agravare la ridicare. Secreţii albuminoase. Dureri migratoare. Artrită,
rheumatism. Umezeala produce rigidizarea gâtului, durere în member,regiunea sacrală. Tendinţă la
emanciere. Copilul creşte lent , merge greu, emanciat, are indigestie, colici, vomită mâncare nedigerată,
scaune verzi mucoase, flatus fetid. Lipsă de căldură vitală. Simptome generale de calc carb, cu abdomen
retras, şi temperament mai puţin încăpăţânat, mai puţin stupid. Strabism, dureri după effort intens,
aggravate de clinostatism. Langoare asociată cu diareea, cu leucoreea, cu sarcina. Se simte rigidă pe
parcursul menstrei. Utilă pentru tinere femei (cu leucoree) trădate în dragoste.

Calcarea fluorica
Ø Tipul sensibil: fluoric, instabil psihic şi fizic, hiperlax, asimetric,dezordonat în muncă,
indisciplinat. Ereditate sifilitică şi / sau alcoolică : diateza luetică

Ø Teamă bolnăvicioasă de ruină. Avar sau escroc

Ø Fibrom şi scleroză tisulară cu induraţie şi, uneori, fisuri

o Adenopatii dure (elastice – lapis albus, moi – calc carb)

o Tiroidă indurată

o Noduli duri la niv sâni (cancerinism)

o Induraţii testicule , prostată

o Fibrom dur cu senzaţie bearing down , dureri ce iradiază în coapse şi menometroragii

Ø Dentiţie neregulată, prognatism, carii dentare

Ø Dorinţă tabac, alcohol

Ø Dolicocolon, constipaţie. Hemoroizi fisuraţi

Ø Bronşită cronică prin scleroză pulmonară

Ø Arterioscleroză accentuată, HTA. Anevrisme, malformaţii cardiace.

Ø Dureri de CR cu epifizită, agravare noaptea.. rahitism.

Ø Deformări osoase, mai ales exostoze oase craniu şi frecvente deplasări vertebrale

Ø Dureri reumatismale lancinante, mai ales tendoane şi ligamente care sunt indurate. Agravare
noaptea, umezeală şi frig. Ameliorare la mişcare prelungită, cu agravare la începutul mişcării
(rhus tox)

Ø Osteofite voluminoase, predom la niv lombar. Fracturi spontane. Osteoporoză.

Ø Varice indurate

Ø Ulcere varicoase caloase, cu margini dure, proeminente, fisurate. Cicatrici cheloide fisurate

Modalităţi :

· Agravare

o Frig, umezeală
o Repaos

o Noaptea

· Ameliorare :

o Căldură

o Mişcare prelungită

Complementare :

Acut – rhus tox, phytolacca, vip gels, hydrastis, conium

Cronic – aurum, merc, fluoricum ac, luez.

Calcarea fluorica

Fizic şi psihic marcat de dizarmonie , de unde şi complexele ce apar. Dorinţă de a fi remarcat


(exhibiţionism, teribilism, fabulaţii). Mitomanie, delir paranoid

Extravaganţă comportamentală şi / sau vestimentară

Indiferenţă faţă de familie, cu menţinerea interesului pt părerea celor din afara familiei.

Partea sexuală – investită cu mare importanţă – gânduri, fantasme lascive, nimfomanie, satiriazis.
Perversiuni sexuale

Obsesii (echivalentul psihic al chistelor)

Vise : înspăimântătoare, moarte

Fizic : asimetrie şi dismorfism. Mişcări imprecise, zmucite, sacadate

Dinţii : asimetrici, cariaţi, boltă palatină ogivală

Vergeturi, chiar şi torace, membre

Tendinţe :

1. chisturi şi neoformaţii sarcoame, tumori fibroide – chiste palpebrale, cutanate, sinoviale –


pumn)
2. tropism limfatic limfosarcoame, induraţii gg, glande. Arsuri post radioterapie
3. tropism vascular dilatarea vaselor (anevrisme/varice), valvulopatii, hemangioame
4. alterare profundă ţesuturi cataractă, ulcere varicoase, keratoconjunctivite flictenulare
5. tropism genital tumori, inflamaţii testiculare, hidrocel, varicocel / chiste ovariene, mastoză
fibrochistică
6. tropism osos necroză osoasă, carii, fistule, fracturi patologice, hipertrofii, exostoze, calus
hipertrofic

tendinţă de deformare – artroze deformante, sau la copii afecţiuni deformante ale femurului

Minte : anxietate legată de sănătate

Supărare/tristeţe în urma unei pierderi neaşteptate

Frică de: sărăcie, înălţime, şoareci

Generalităţi : călduroşi, frecvent bufeuri cu palpitaţii alternând cu frisoane

Tumori, noduli

Exostoze

Cap : dinţii se fărâmiţează repede

Tumori sau noduli tiroidieni

Urogenital: fibroame dure, mari. Metroragie perimenopausă

Spate: Artrită cu amel la căldură si mişcare (rhus-t). Deformări severe ale coloanei. Găt rigid, cu
osteofite, durerea iradiază pe mb sup

Extermităţi : nodozităţi artritice proeminente, lovituri urmate de creştere fibroasă (ruta)

Dd : calc, rhus-t, ant-c, sulph

Calcarea sulphurica

Calc-s.

Gyps, sulfat de calciu CaSO4

Substanţă incoloră, cristale rombice

Aproape identică chimic cu Hepar sulfur, de unde şi partea comună de simptomatologie, în special
supuraţiile

Pacientii care ni se par ba de calc carb, ba de sulf ! nu cumva calc-sulf?


Indicat în sindroame supurative cu cale drenaj (abcese, furunculoze, flegmoane) cu puroi gros, putrid, cu
grunji, frecvent sanguinolent.

Dermatologic: acnee, furuncule, prurit. Urticarii

Erupţii uscate cu multe cruste galbene (eczeme, herpes, psoriazis)

Ulcere profunde cu eliminări putride

Transpiraţii abundente, transpiraţiii ale picioaelor, la cel mai mic efort

Veruci dure, inflamate, dureroase

! laringită striduloasă, crup recurent

General – senzaţie de căldură internă

Agravări: căldură, cameră caldă, efort fizic faţă de care are aversiune (transpiră, se încălzeşte), la baie,
umezeală, foame cintensă

Aversiune carne şi lapte

Caracteristici

Eczema. Tumori cistice. Remediul Dr. Schüssler de tesut conjunctiv. Afectează glandele, mucoasele,
oasele şi pieleaAbcese recurente. Fistula

Mental : gelozie, adulţi şi copii

Personalităţi puternice, dominante

Frică de păsări

Generalităţi : călduros şi agravat de căldură

Formare de fistule

Obezitate moderată/severă. Constituţie robustă, greoaie

Înfăţişare : faţa şi bărbia au frecvent formă pătrată


Cap : acnee, frecvent severă

Otită medie cu otoree cronică

Abces canal auditiv extern, mastoidită

Obstrucţie nazală cronică

Coriză pe dreapta

Erupţii la nivel scalp

Gastrointestinal : Dorinţă fructe verzi, necoapte sau acre. Dulciuri

Abces rectal

Piele : Abcese, colecţii purulente care se deschid şi drenează lung timp (zile,

săptămâni, chiar luni) un puroi gălbui

hidradenită, tumori chistice

piele fisurată, mai rău iarna , la spălat

DD : Hep, Med, Sil, Sulph

Calcarea Arsenica

Il luăm în considerare când pacientul prezintă simptome de Calc şi de Ars, având şi un keynote de calc
ars.

Sunt două condiţii patologice cu indicaţie specifică pentru Calc ars :

- epilepsie

- boli cardiace asociate cu nefrită sau insuficienţă renală.

- Pacientul este mai degrabă obez, foarte friguros şi anxios

Mental : frică de păsări (calc-s, ign). Anxietate sănătate , viitor


Vertigo : ca şi cum ar pluti (asar, lac-c). Vertigo precedând criza epileptică

Cap : (Kent) – durerea se duce în partea pe care nu se stă

Gastrointestinal: dorinţă supă/ciorbe. Colită. Ulcer gastric.

Urogenital: nefrită

Torace: durere sau palpitaţii, inainte de criza epileptică.

Boli cardiace asociate cu boli renale (anasarca, edeme extremităţi, periorbital etc)

Dd : calc, ars, kali-ar, lac-c

Calcarea Silicata

Folosit în cazuri severe de acnee sau rozacee.

Pacienti friguroşi, constipaţi.

Keynote – vorbeşte cu morţii ( frecvent nu este prezent !)

==========================================

top

MIASMA SICOZICA (SICOZA)

Să ne reamintim unele aspecte generale privind

SIMPTOMATOLOGIA CONSTITUŢIONALĂ ŞI MIASMELE


Etiologia unei boli, temperamentul constituţional al pacientului şi totalitatea semnelor şi
simptomelor sunt cei trei factori care constitue tabloul complet al unei maladii. În homeopatie noi
vorbim adesea despre totalitatea semnelor ca fiind la baza alegerii remediului homeopatic, dar adesea
uităm de a asocia acestora factorii etiologici, miasmele şi constituţia fizică a subiectului. Semnele fizice
ale individului sunt fundamentale pentru tratamentul tulburărilor cronice întrucât constituţia şi
temperamentul reflectă moştenirea miasmatică. Noi trebuie să contăm în mod unic pe istoria personală şi
familială a individului pentru a descoperi miasmele. Miasmele sunt prezente în însăşi simptomatologia
pacientului. Sindroamele produse de miasme atrag atenţia asupra cauzei fundamentale chiar şi atunci
când ea nu poate fi legată, în cadrul observaţiei, de un factor etiologic specific.

Fiecare miasmă cronică are semne caracteristice care fac parte integrantă din totalitatea simptomelor.

De exemplu:

 Psora are tendinţă de a induce iritaţie, inflamaţie şi hipersensibilitate ;

 Sicoza: infiltraţie, induraţie, şi excrescenţe ;

 Pseudo Psora are tendinţă de a induce tuberculi, fibroze şi supuraţii ;

 Sifilisul , granulaţie, degenerescenţă şi ulceraţie.

Atât cât permite constituţia fizică:

 Psora face ca organismul să devină intoxicat, pielea nesănătoasă şi să perturbe funcţiile


digestive şi eliminatorii.

 Pseudo Psora are tendinţa de a produce oase lungi şi fine, un torace strâmt, obraji scobiţi şi
ochi strălucitori.

 Sicoza duce la formarea de oase grele, la retenţie de apă, la excrescenţe de ţesuturi şi la o


lentoare a metabolismului.

 Sifilisul are tendinţa de a produce malformaţii congenitale, o structură osoasă asimetrică,


dinţi malformaţi şi o faţă buhăită de tip buldog.

Temperamentul:
 Temperamentul psoric este plin de idei pseudo-ştiinţifice, filozofice, politice, religioase. Ei sunt
foarte expresivi, vorbăreţi, se supraestimează şi pot gândi că ei sunt geniali, dar pentru alţii ei par
nesocotiţi şi nerealişti.

 Pseudo Psoricul (Tuberculinism) este romantic, erotic, monden, extrovertit, cosmopolit,


schimbător, optimist, dar nesatisfăcut şi doreşte să-şi schimbe locul, slujba, partenerii, etc.

 Sicozicul est pesimist, realist fără concesiuni, septic, secret, bănuitor, gelos, cu idei fixe şi un
ascuns dezgust pentru sine însuşi.

 Sifiliticul este un amestec de nebunie şi de geniu cu un simţ ascuţit al ironiei care-l conduce la
obsesia morţii şi destrucţiei. Ei au tendinţă de a se culpabiliza, au tendinţă suicidară şi pot evolua
spre idiotie, demenţă sau suicid.

Durerile:
 Psora resimte ca dureri: mâncărimi, senzaţii de reptaţii furnicătoare, gâdileli şi arsuri ;

 Pseudo-Psoricii resimt dureri nevralgice, acute, penetrante, perforante , înţepături lancinante;

 Sicoza are dureri bruşte, intense, spasmodice, de tipul crampelor sau colicilor ;

 Sifilis: durerile par absente în etapa actuală sau sunt profunde, nedefinite şi acute, groaznice
şi în special agravate noaptea.

Scurgerile:
 Psora are scurgeri destul de puţin abundente, iritante, pruriginoase ;

 Pseudo Psora are scurgeri purulente, galbene, sângerânde, cu miros de mucegai ;

 Sicoza are scurgeri apoase, verzui sau murdar închis cu miros acru, de peşte ;

 Lueza are scurgeri foarte urât mirositoare, ca de infecţie, fetide, foarte puternice.

Pielea:

 Pielea la Psora est uscată, aspră, neîngrijită, cea mai mică plagă infectându-se uşor iar
leziunile sunt pruriginoase cu secreţie purulentă abundentă.

 Pielea la Pseudo Psora este diafană, delicată, netedă, se lezează şi sângerează cu uşurinţă,
producând multe secreţii purulente.

 Pielea la Sicoză este acoperită de veruci, pete, puncte de frumuseţe, excrescenţe, de culoare
închisă cu dezvoltare excesivă a pilozităţii.

 Pielea la Lueză prezintă pete roşii închise, sau culoare arămie, cu erupţii fără prurit dar cu
tendinţa de a ulcera cu uşurinţă.

SICOZA
Sicoza nu are nici morfologie nici comportament de tipologie specific sicotică.

Semnele sunt variabile, chiar opuse, potrivit etiologiilor sau diatezelor purtătoare de sicoză;

Sunt de reţinut totuşi câteva elemente constante:

- perturbarea metabolismului apei fie in sensul infiltrării, fie al dezhidratării;

- incetinirea circulaţiei la nivel venos şi limfatic – nicidecum la capilare sau artere;


- iritaţia mucoaselor, cu preferinţă pentru sfera ORL şi genitală ;

- patologie predominantă în regiunea abdomino-pelvină, de unde existenţa constantă a


tulburărilor urinare,intestinale şi genitale ;

- tendinţa la neoformaţiuni celulare la nivelul pielii şi mucoaselor cu producerea de


tumori moi, daca nu se supra-adaogă un element luezinic ;

- caracter, ca reactivitate generală : nici hipertermie, nici hipertensiune, nici


hipernervozitate ;

- astenie fizică disproporţională faţă de eforturi - uneori fără explicaţie ;

- dificultate de adaptare la diferite imprejurări, ca o intoleranţă interiorizată, de unde


inclinaţie spre pesimism, reţinere, ezitare sau evitare (fugă) , lipsă de curaj în decizii.
Luezinicul spune da, imediat, fara a reflecta asupra riscurilor iar sicoticul spune nu,
după ce a ezitat, dar tot fără a reflecta asupra riscurilor;

- absenţă de reacţie la remedii bine indicate este un aspect capital care pune mari
probleme, uneori insolubile, explicând eşecurile frecvente ale tratamentului
homeopatic şi mai ales reputaţia homeopatiei de a fi lentă şi incertă adesea in acest tip
de patologie ;

În concluzie, sicoza este caracterizată prin ritmul său lent şi neregulat, pasivitate fizică şi eşec pe
plan psihic. Este cumva un eşec celular, umoral, un eşec al individului, al medicinii şi al societăţii.

Evoluţia sicozei nu are ceva absolut specific, ea se grefează totdeauna pe structurile diatezice de
bază, cărora sicoza le superpune propriile sale polarităţi.

Se potrivesc adesea studiului patologiei sicozei – unele trăsături ale procesului de sicozare
miasmatică a unor remedii şi anume:

- in cazul retenţiei de apă şi tentativei de eliminări : Natrum sulfuricum

- in cazul iritaţiei mucoaselor şi producţiilor tumorale : Thuya

- in cazul dezhidratării şi sclerozei : Causticum.

În general, întâlnim o caracteristică evolutivă estompată in manifestările morbide


din cadrul miasmei sicotice, ca un fel de vâscozitate reacţională.
- manifestările sunt din ce în ce mai puţin febrile ;

- debutul este progresiv, evoluţia trenantă, finalul incert ;


- boala lasă însă o oboseală care se prelungeşte timp de săptămâni intregi, o stare care
duce la supraîncărcare de aporturi : fortifiante, vitamine, calciu, extracte glandulare,
sedentarism şi inactivitate, etc.

- atunci când sunt atinse psihismul şi sexualitatea , această oboseală ia aspect de


îmbătrânire prematură şi de depresie.

- Din păcate, apar recidivele care agravează şi oboseala şi descurajarea şi supradozările


medicamentoase - un cerc vicios al unei devenite perpetue sicozări .

Desigur că o puternică amprentă a patologiei este subordonată reactivităţii constituţionale, ceea


ce diversifică tabloul de remedii impuse de strategiile de tratament ale sicozei.

Astfel :

a) In cadrul constituţiei carbonice :

Există 2 tendinţe :

- Calcarea carbonica , care e deja lentă şi moale, sicoza apare precoce şi evoluează repede
spre Thuya, cu posibile tumori moi, cum ar fi polipii nazali, bine trataţi cu Teucrium şi Lapis
albus.

- In general însă şi în mod special la tipul Sulfur, sicoza apare tardiv – din cauza puterii mai
mari de eliminare ale psorei, în competiţie cu cele de retenţie ale sicozei.

Calea Sulfur -> Natriu sulfuric -> Thuya pare bine fundamentată teoretic, mai ales dacă apar şi
elemente alergice care poate să acopere simptomele sicozei timp îndelungat.

Aici apar:

- creştere ponderală (infiltraţie),cu depuneri in special la şolduri şi bazin, puţin


influenţabile de regimurile restrictive ;

- eliminări trenante la nivelul mucoaselor sinusale şi genitale ;

- alteraţie a fanerelor

- tendinţă anormală la oboseală şi pesimism


După ani de latenţă pot apare leziunile organice : fibromul uterin, adenomul de prostată,
cancerul, pronosticul acestora fiind cu atât mai puţin grav cu cât apar mai târziu ;

Poluarea urbană şi industrială impune adesea in tratarea unor tablouri sicotice ale acestei
constituţii remedii ca : Petroleum (erupţii cu fisuri, crevase, bulimie, ameţeli şi greţuri, etc.) şi
Rauwolfia (cefalei, ameţeli, palpitaţii, senzaţie de căldură, ingreunarea picioarelor, etc.)

b) In cadrul constituţiei fosforice

Apare indicaţia schemei Natrum muriaticum  Silicea.

Sicoza apare precoce din cauza slabei rezistenţe imunitare, mai ales după terapeuticele supresive
şi vaccinărilor:

Aici sicoza se manifestă prin :

- afecţiuni acute, grefate pe zonele sale preferenţiale, adică:

o infecţii urinare: cistite, infecţii cu colibacili sau proteus;

o infecţii genitale : metrite, salpingite, endometrioză ;

o infecţii intestinale : intoxicaţii alimentare, salmoneloze, hepatită virală ;

În toate acestea antibioticele vin să agraveze sicoza.

- manifestări mai specifice tuberculinismului : otite, bronşite, rinite, astm, uveite,


reumatism articular acut - sau decompensări accelerate în interiorul acestei
constituţii, copilul Pulsatilla devenind Natriu muriatic, apoi Silicea sau Phosphorus.

- În anumite cazuri copilul tuberculinic slab şi prăpădit începe să se dezvolte – ceea ce


impresionează anturajul – trecând de la Natrum muriatic la Natrum sulfuric – ceea ce
deschide calea altor remedii de continuitate care corespund evoluţiei depresiunii
fizice sau psihice (Levomepromazina, Manganum, Selenium,).

c). În cadrul constituţiei fluorice

Schema teoretică stabileşte linia Calcarea fluorica  Causticum.


Ar fi prea simplu, pentru că şi aici sicoza impune caracterele ei imprevizibile şi
variate. Există atingere simultană a ţesutului elastic şi a ţesutului reticulo-
endotelial, care duc rapid la prăbuşiri decompensatorii, cu semnale de alarmă de
tipul :
- oboseală fizică şi intelectuală, fapt anormal la constituţia tipic luezinică;

- alteraţia psihismului spre depresie, cu scurte perioade de excitaţie şi panica de a avea


cancer sau o boală incurabilă ;

- slăbire progresivă care alimentează anxietatea;

- atingere cutanată fluorică şi sicotică (pete melanice, pete roşii, veruci dureroşi şi
sângerânzi);

- alterări ale venelor, capilarelor şi limfaticelor. Adenopatii

Un fapt inedit: pe teren fluoric neoformaţiile nu mai sunt de consistenţă moale ci dure, de tipul
Conium, Asterias rubens, Phytolacca.

De fapt, acesta este terenul cel mai ameninţat de cancer, evoluând foarte rapid in special
in caz de atingere ganglionară sau sanghină.

De asemenea, pe acest teren sicoza duce la decompensări grave ale sistemului nervos .

Evoluţiile posibile pot duce la remedii ca :

Nepentes (are de la fluorism nerăbdarea şi iritabilitatea iar de la sicoză precipitaţia


ineficace. In plus dispepsie cu uscăciunea gurii, balonări, frigiditate – semne care îl
apropie de Argentum nitricum şi Medorrhinum).

Haloperidol : mare remediu al imbătrânirii cerebrale şi naufragiilor psihismului în


toate constituţiile. Gesturi şi mimică fixe, dezorientare în timp şi spaţiu, impresie că
trăieşte în alt univers, dureri osoase, nevoie de sare, etc. care-l fac indicat în boala
Parkinson şi debutul bolii lui Alzheimer. Este un fel de Causticum mai grav.

Chlorpromazina: Iritabilitae şi depresie, după cumpăna diatezică, rigiditate


musculară, mioclonii, hipotensiune, hipotermie, extremităţi reci, perturbarea formulei
sanghine. Remediu indicat în boli degenerative ale sistemului nervos (scleroza în plăci,
Parkinsonism,Alzheimer), afecţiuni sanghine (purpură, trombopenie, agranulocitoză),
tulburări cortico-hipofizare. Apropiat de Agaricus.
top

==========================================

MEDORRHINUM
(Med) (puroi blenoragic)

Secretia blenoragica diluata si dinamizata este nosodul major al SICOZEI.

- BURNETT l-a introdus in terapia homeopatica

- ALLEN i-a dedicat un studiu complet

- PHATAK l-a reluat si dezvoltat (contemporan).

Promiscuitatea generata de razboaiele cu arii extrem de intinse, precum si abdicarea de la


constringerile moral-religioase din ultimul secol, au creeat conditiile aparitiei unor generatii impregnate de
sicoza. Vaccinarile obligatorii, din ce in ce mai numeroase, nu au facut decit sa consolideze aceasta
prezenta morbida.

Sicoza este un fundat ce se transmite din generatie in generatie, amplificindu-se.

Med este inima sicozei.

Identificarea simptomelor caracteristice in vederea prescrierii remediului depaseste beneficiul


personal al pacientului. Un tratament al genitorilor inainte de conceptie (daca prezinta tablou sicotic) va
diminua „zestrea” generatiei urmatoare.

Tabloul remediului Med este atit de contradictoriu si de variat, incit rareori vom ajunge la el
repertorizind simptomele relatate de bolnav.

Descrierile din bibliografie accentueaza trasaturi diferite in functie de experienta personala a


autorului. Oricum, mentalul abunda de simptome (266 in Kent). Ele pot lipsi in mare parte la unii pacienti,
sau pot sa nu fie usor evidentiabile (necesitatea heteroanamnezei si a unui interogatoriu de finete). De
regula, prescriptia remediului Med se face pe baza personalitatii sale.

Ceea ce caracterizeaza personalitatea Med este EXCESUL (extremul). Totul este dus la extrem
(eliminarile fizice, temperamentul, impulsurile, sexualitatea); dar la cealalta extrema poate exista o
INVERSARE (o patologie internalizata prin supresie, timiditate, retractarea personalitatii, etc).

Rar intilnim in Materia Medica un remediu care sa manifeste contraste atit de mari.
Ambele extreme sunt EXTREME intr-un grad patologic. Nu exista o revenire la o relativa normalitate:
cind pendulul oscileaza ajunge la extrema opusa.

Aceasta oscilatie intre extreme este valabila:

- pentru pacienti diferiti (unul agresiv si expansiv, atul timid si rezervat – ambii necesitind Med),

- dar si in cadrul aceluiasi individ (iubeste obsesiv un animal de casa, dar poate sa-l bata cu
cruzime, pentru ca apoi sa aiba remuscari exagerate).

I. SIMPTOME MENTAL EMOTIONALE

A. EXTREME ale PERSONALITATII

1) EXTROVERSIE EXTREMA

- foarte vital, zgomotos (ii irita pe cei din jur)

- energie debordanta, impulsivitate

- comunica usor (cu un grad de calcul si manipulare) :

o foarte sociabil, multi prieteni


o vorbeste degajat (chiar impertinent)
o megastar-ul care captiveaza stadioanele ;

- vrea sa experimenteze totul, orice :

o droguri, alcool, tutun, in exces


o sexualitate (foarte devreme si excesiva) ;

- hiperactivitate :

o mai ales spre seara (ar vrea sa faca totul noaptea)


o incepe o multime de lucruri deodata (rar le duce la bun sfirsit) „Trebuie sa fac asta... si
asta...)
o grabit in tot ce face (graba si tensiunea cu care lucreaza il fac sa oboseasca usor
o dezordine (i se potrivesc activitatile sporadice)
o indecent, abuziv, necuviincios (deranjeaza)
o agitat (nu poate sta linistit)
o tresare (in special la zgomot).

2) INTROVERSIE EXTREMA

- timid, rusinos
- nu are incredere in sine, nici sellfrespect

- singuratic, se simte departe de oameni

- iubeste animalele (excesiv, compensator)

- nu indrazneste sa raspunda clar (sopteste)

- capacitate mental-emotionala scazuta (distrat, uituc)

- descurajat, deprimat (senzatia ca este parasit)

- doreste sa dispara, sa moara (ginduri de sinucidere)

- autoacuzare si autopedepsire (fete care isi taie venele cu lama)

- anorexie (adolescente) ; eventual maninca numai fructe

- droguri (dar nu pentru a experimenta placere ca tipul extrovertit, ci pentru ca a pierdut speranta si
nu ii mai pasa de nimic).

3) COMPORTAMENT EXTREM OSCILANT

- de la cruzime salbatica la sfiala si introversie

- extrema polaritate a comportamentului (Jekyll si Hyde)

- emotii contradictorii (poate fi linistit si dintr-odata izbucneste o toana)

- lucreaza excelent o perioada, apoi abandoneaza

- egoism extrem / sensibilitate iesita din comun.

B. CRUZIME si TICALOSIE
- salbatic, violent (copii care isi lovesc parintii)

- bataus, se lupta, loveste (ii place sa bata si comportamentul lui cere bataie)

- nu poate fi potolit in timpul crizei

- daca este admonestat reactioneaza cu violenta

- incapatinare si ranchiuna indelungata (un cuvint, o privire, il obsedeaza ore in sir si vrea
satisfactie)

- priveste cu placere scene de violenta

- pierde orice control al comportamentului


- nepasare fata de sentimentele altora

- cruzime fata de animale, oameni (chiar fata de propria familie)

- se derobeaza de responsabilitati

C. MINCIUNA
- incearca sa ii insele pe ceilalti prin omisiune de informatii, prezinta faptele partial

- se infatiseaza celorlalti altfel decit este in realitate (Thuya ajunge pina la „masca”).

Nota dominanta a sicoticului : „Trebuie sa fac totul ca slabiciunile mele sa nu fie observate de ceilalti”.

D. CONFUZIE
- dificultate de concentrare :

o dislexie
o uita cuvinte, pierde sirul conversatiei, lapsusuri ;
- dificultate in aprecierea timpului (timpul pare ca se scurge prea incet (Alum., Arg-n, Cann-i) :

o se proiecteaza in viitor (agenda)


o putere de premonitie (medium)
o graba
o amina totul pentru ca are senzatia ca va dura prea mult si nu va reusi.

E. FRICI
- sa fie singur in intuneric (Lyc, Rho, Puls)

- o prezenta nevazuta (monstru, stafie, „ceva”)

- de nenorocire

- de intinderi mari de apa (nu in bazin, piscina)

- de animale gelatinoase (meduze, broaste, etc)

- de nebunie (este constient de confuzia mentala)

F. ILUZII
- ca cineva este in spatele lui

- ca l-a atins cineva (o mina il mingiie pe cap)

- ca apar persoane care ii soptesc : „vino”!

- ca totul este ireal (ca intr-un vis)


G. SOMN
- „oameni de noapte”: se retrag greu la culcare, adorm spre dimineata

- se agita in timpul somnului (in special picioarele)

- pozitia in somn : pe abdomen sau genupectorala

- cosmaruri (cineva il urmareste sa-l prinda)

- se trezeste neodihnit

II. SIMPTOME FIZICE

1. CAP
- migrene imprecis descrise

- par uscat, matreata

2. OCHI
- inflamatii cu semne intense :

o rosata
o umflare
o puroi masiv
o aglutinarea pleoapelor dimineata
- halucinatii :

o in cimpul vizual periferic


o ca si cind mici vietati s-ar misca rapid
- astigmatism (Lil-t, Tub)

3. URECHI
- colectie lichidiana in urechea medie datorita unei corize, cu hipoacuzie (la copii)

- mincarimi (senzatia de viermi care vor sa iasa).

4. NAS
- rinita cronica cu mucus gros

- corize repetate cu secretii groase ce formeaza cruste in jurul narilor


- scurgeri retronazale, obstructie, polipi

- sinuzite

- nas infundat la copii (Lyc, Nux-v, Samb)

- prurit intens al virfului nasului (interior)

5. FATA
- piele palida, ceroasa (poate fi si gri-verzui)

- uleioasa (reflecta lumina ca o oglinda)

- pilozitate faciala minima :

 sprincene subtiri, ca desenate


 barba, mustata rara
- transpiratie profuza a fetei si gitului cind doarme (indiferent cit de putin, ziua sau noaptea)

- spider hemangiom (capilare dilatate, Thuya)

6. GURA
- limba cu depozit posterior

- salivatie copioasa

- vezicule de febra (herpes)

- dinti cu indentatii adinci (Tub)

- carie intre incisivii centrali superiori (foarte caracteristic)

7. GIT
- racelile lasa catar postnazal cronic

- inflamatie, amigdalita (ameliorate la mare)

- eforturi permanente de a-si curata faringele si laringele (isi drege glasul : Caust, Mang, Staph)

8. TORACE

- afectarea sistemului respirator inferior :

o bronsite (de la nastere)


o astm agravat de umezeala, frig si curent
o probleme respiratorii cronice
o tuse productiva
o ameliorare culcat pe abdomen, la mare
- afectiuni cardiace :

o la oameni tineri
o infarct la virsta sub 40 ani
o cardita reumatismala poststreptococica

9. STOMAC

- foame vorace imediat dupa masa (Lyc, Psor)

- gastrita, ulcer (dureri ameliorate in pozitia genupectorala)

- dorinte alimentare :

o grasime (carne grasa, condimentata)


o sare si dulciuri
o acru, fructe (necoapte)
o peste
- aversiuni alimentare

o mincare gelatinoasa (albus nefiert, caimac, stridii, melci)


o vinete, fasole, mazare
- sete

o bauturi reci, gheata


o bauturi alcoolice
o suc de citrice (portocale)

10. RECT

- eritem fesier (la copii)

o poate insoti orice episod de boala


o rosu aprins (uneori vezicular)
o poate fi rezistent la orice tratament
- diaree cronica (Tub)

o scaun excoriant
o miros extrem de ofensiv
- constipatia este mai frecventa

o scaun evacuat cu dificultate (se apleaca in spate)


o scaune aderente, argiloase (ALUM)

11. URINAR

- enurezis (urina foarte colorata, miros amoniacal)

- gonoree
- uretrite (inclusiv nespecifice) cronice, stricturi

- cistita cronica recidivanta

12. GENITAL

- impuls sexual foarte puternic (nimfomanie, satiriazis)

- perversiuni sexuale

- impotenta, sterilitate

- herpes, condiloame, veruci

- inflamatii

 orhita, epididimita, prostatita

 vaginita, uretrita, metrita, anexita

- scurgeri galbene, acide, excoriante cu miros de peste

- tumori

 adenom prostatic

 chisturi de ovar

 fibroame

- probleme menstruale

 dureri menstruale severe in timpul fluxului (ca de nastere)

 menstre ofensive, singe inchis la culoare cu cheaguri, pateaza persistent lengeria

 SPM sever cu tristete, plins si senzatie de frig (sinii reci ca gheata)

13. EXTREMITATI

- picioare

 agitate (le misca incontinuu, bitiie)

 senzatie de caldura (le descopera noaptea, merge cu picioarele goale pe ciment, chiar iarna)

 talpi sensibile, dureroase (nu poate merge pe teren accidentat, calciie sensibile, pinten)

- glezne umflate
- articulatii

 intepenite cu nevoia de a le „trozni”

 artrite (inclusiv reumatoida)

 dureri agravate la prima miscare si ameliorate la miscare continua (Rhus-t)

 deformari ale degetelor

- unghii deformate (sant transversal): Thuya striatii verticale

- isi roade cu inversunare unghiile

14. PIELEA

- multe excrescente : alunite, veruci, negi, chisturi sebacee, lipoame

- pielea din regiunea genitala afectata :

 rash

 inflamatii

 exeme

 excrescente

- moluscum pendulum in jurul gitului

- vitiligo

- rece (mai ales sini, nas) dar se descopera.

GENERALITATI

- calduros

- istoric familial :

 gonoree

 boli genitourinare trenante

 maladii cardiace la virsta tinara

- toate eliminarile sunt ofensive, iritante si amelioreaza

- ameliorat la malul marii si culcat pe abdomen


- miasma sicotica : negi, veruci, tumori, excrescente de orice fel

MODALITATI

- lateralitate stinga (sicoza)

- agravare :

 umezeala, frig

 diurna

 atingere (chiar usoara)

 acoperit (invelit)

 zgomot

- ameliorare

 seara

 la malul marii

 culcat pe abdomen, pozitie genu-pectorala

 aplecat in spate

 cind se intinde

 aer proaspat (ventilat)

 frictiuni puternice

TABLOURI CLINICE

1. SUGAR
 eritem fesier

 exema, astm inca de la nastere

 dificultate de a adormi (nu se poate relaxa)

 doarme pe abdomen sau in pozitie genu-pectorala

 se dezveleste in somn, agita picioarele


 spider laringiom al fetei

 raceste des, nas obstruat cu secretii verzui care formeaza cruste in jurul narilor

 necesita dezobstructie nazala mecanica (pompita)

 nu creste desi are apetit bun (vomita laptele imediat ce l-a ingerat)

 bea cu placere suc de portocale

 diaree de la nastere, scaun cu mucus galben-verzui care excoriaza anusul

 urina poate fi iritanta producind un rash al zonei de contact

 fetitele pot prezenta scurgeri vaginale ofensive iritante care pateaza scutecul in galben

 isi rod unghiile (inclusiv de la picioare)

2. COPIL
- poate exista o intirziere in dezvoltarea somatica

 costeliv cu tendinta spre marasm

 lipsa totala de apetit / apetit bun dar incapacitate de asimilare

- probleme de comportament (greu de educat)

 toane

 cruzime / timid si retras

 comportament agresiv (acasa si la scoala)

 isi bate parintii, fratii, colegii

 iubeste excesiv animalele / cruzime

 sexualitate prematura (interes anormal pentru sexul opus, masturbare, tendinte incestuoase)

- probleme de concentrare

 dislexie (greseli in scris si vorbit)

 greutate in mentinerea atentiei

 nu-si pot face temele decit in liniste deplina

 uita

- negi, veruci
- enurezis cu emisie de urina inchisa la culoare si cu miros amoniacal

- inflamatii genitale frecvente (vaginite, fimozite)

- conjunctivite, blefarite (ochi lipiti dimineata)

- astigmatism

- astm, exema (ameliorate la mare)

- IACRS frecvente, recidivante care coboara usor la nivel bronhopulmonar sau se complica cu
otite.

3. ADOLESCENTI
- razvratiti, imbracaminte excentrica

- impertinenti / usor intimidabili

- anorexie / bulimie, in special la fete

- comportament introvertit, fara incredere in sine, in special la baieti a caror personalitate se


retrage din fata unui tata – Med cu comportament agresiv

- dorinta de a incerca orice este ilegal (adera la bande de raufacatori, droguri, etc)

- patologie pelvina (inflamatii) in afara activitatii sexuale

- probleme menstruale (SPM, dureri mari la ciclu)

- chisturi ovariene

- libertini (isi gasesc foarte devreme un partener sexual si se muta cu el)

- masturbare

4. ADULT
Traim intr-o societate sicotizanta (control, competitie, imagine). Deci trasaturile comportamentale
sicotice se amplifica la adult, care mai poate prezenta :

- patologie urogenitala tenace, rezistenta la tratament

- impotenta, sterilitate

- veruci, condiloame, chisturi, noduli, tumori

- reumatism deformant

- nevralgii (faciala, plex solar, sciatica stinga)


- probleme ale talpilor, calciielor

- rinofaringite, sinuzite cronice, polipoza nazala

- slabiciunea memoriei (uita nume proprii, unde si-a lasat lucrurile, daca a facut un anumit lucru,
frecvente lapsusuri in conversatie)

COMPARATII

Complementare : Thuya, Nat-s, Sulphur, Cann-i, Puls

TUB :

- copiii apartinind celor doua miasme pot semana foarte mult

- comportament agresiv, distructiv

- diaree cronica

- raceli repetate ce coboara repede la nivel bronhopulmonar

- astigmatism, dinti cu marginea indentata

- dorinta de grasime

- o boala acuta nu-si gaseste rezolvarea cu o medicatie adecvata (ramine ceva nerezolvat in
fundal = miasma)

Sulphur :

- egotism, dezordine, vitalitate, dorinta de alimente grase, dulci, acre si de bauturi reci (dar uraste
pestele)

- isi roade unghiile

- isi dezveleste picioarele (calduros)

- nevoia de scaun il scoala dimineata din pat

Nux-v :

- minte alerta in permanenta

- impuls sexual excesiv

- manifestari extrovertite

- dorinta de grasimi

- cistite repetate
Lach :

- pasional, gelos, hipersexual

- ameliorat de orice eliminare (scurgere)

Nat-s :

- negi, veruci, polipi, condiloame

- agravat la vreme umeda

- ginduri suicidare

Alumina, Arg-n, Cann-i : „ca in vis”, timpul trece prea incet

Camph, Sec : piele rece, dar se dezveleste

Sanic : miros de peste

Zinc : agitatia picioarelor

Thuj :

- inselator, mincinos, se prezinta altfel decit este

- scurgeri asemanatoare cu Med

- patologie urogenitala

- unghii deformate (striatii longitudinale)

- uscaciunea parului

- excrescente diverse

- afectarea articulatiilor

Plat :

- hipersexualitate (dorinta exagerata, perversiuni, comportament sexual extrem, masturbare).

Ph-ac :

- uita cuvintele cind vorbeste

- vrea sucuri de citrice

- platitudine permanenta (intermitenta la Med-introvertit).

Lyc, Nux-v, Samb: obstructie nazala (copii si sugari)


Kali-c : sensibilitatea talpilor.

BIBLIOGRAFIE

1. Frans Vermeulen : Concordant Materia Medica


2. Roger Morrison : Ghid practic de remedii homeopatice
3. Sankaran : Soul of Remedies
4. George Vithoulkas : Esenta Materiei Medica
5. Paul Herscu, N.D. : The Homoeopathic treatment of Children.

==========================================
top

THUJA

THUJA OCCIDENTALIS
(Arbor Vitae, Cedru alb/ galben, Thuya canadian etc.)

Conifere - fam. Cupressaceae

Thuja occidentalis creşte spontan în estul Americii de Nord, în regiuni mlăştinoase. Poate ajunge până la
15-20m., are o formă piramidală, cu crengi şi ramuri care se se dezvoltă într-un singur plan, cu frunze
mici, aplatizate, verzi, în formă de solzi, şi conuri de 1 cm. A fost adus în Europa în sec. 16 şi cultivat în
scopuri ornamentale.

- Numele de Arbor Vitae i se datorează unui explorator francez, Jacques Cartier , care a învăţat de la
indieni să folosească frunzele de Thuja în tratamentul scorbutului.

- In etnoiatrie a mai fost folosită pentru tratamentul infecţiilor respiratorii, enurezisului, cistitei,
psoriazisului, amenoreei, reumatismului, verucilor etc. Mai sunt menţionate şi acţiuni insecticide,
antihelmintice şi abortive.

- Intoxicaţia provoacă vărsături, diaree, agitaţie psihomotorie, convulsii, insuficienţă hepato-renală,


aritmii.
- Studii (relativ) recente (>1992) au demonstrat că are acţiune imunomodulatoare şi antivirală , fiind
folosită în combinaţie cu Echinacea purpurea, Echinacea pallida şi Baptisia tinctoria în tratamentul
IACRS şi ca adjuvant în tratamentul antibiotic al infecţiilor bacteriene severe .

- Hahnemann a remarcat potenţialul terapeutic - antigonoreic al plantei observând apariţia unei


secreţii uretrale purulente verzui la un tânăr care mestecase câteva frunze de Thuja, iar provingul a
fost publicat în Materia Medica Pura.

- T.M se obţine din vârfurile tinere ale ramurilor, frunze şi flori - proaspăt recoltate.

- Remediul are afinitate pentru ţesuturile epiteliale, acţiunea sa iritantă provocând hipersecreţie
glandulară şi hiperplazie epitelială, cu apariţia unor formaţiuni de tipul verucilor şi condiloamelor.
Afinitatea pentru epiteliile tractului urinar provoacă inflamaţie acută şi secreţii purulente.

THUJA
Acţionează în principal la următoarele niveluri:

- GENITO-URINAR

- PIELE

- mental-emoţional;

- lateralitate stângă;

- digestiv;

- cap-occiput;

- ganglioni limfatici.

Cauzalitate:

- supresia gonoreei (şi a altor BTS, except. sifilisul) ( Thuj.-gonoree în AHC; Med.- gonoree în APP);

- supresia manifestărilor sicozei – veruci, condiloame, tumori;

- vaccinarea ( r. grd. 4: THUJ. SIL., SULPH.) => diaree, astm bronşic, paralizie, convulsii…
GENERALITATI:

●Agravat:

- VREME RECE , UMEDA;

- căldura patului;

- periodic: 3 a.m/p.m; menstruaţie; fazele lunii ( );

- micţiune;

- mişcare;

- contact sexual.

●Ameliorat:

- căldură;

- eliminarea secreţiilor , (ex.: ameliorare generală când este răcit - GENERALS - CORYZA - amel.
general symptoms Thuj);

- poziţie: în decubit pe partea afectată, decubit dorsal sau cu coapsele flectate.

●Alimentar:

agravat de :

- ceapă

- grăsimi

aversiune pentru :

- ceapă

- usturoi

dorinţă pentru :

- ceapă – crudă

- usturoi

- sărat
●secreţii galben-verzui sau verzi;

●lateralitate stângă.

MENTAL-EMOTIONAL:

Au o senzaţie de slăbiciune interioară, de inadecvare, sentimentul că sunt lipsiţi de orice valoare, iar
lucrul acesta trebuie ascuns cu orice preţ. Incearcă să prezinte o imagine cât mai apropiată de normele
societăţii în care trăiesc – de moralitate, religiozitate, corectitudine, cinste şi alte calităţi pe care le
observă că sunt apreciate. Masca/ măştile trebuie apărate cu orice preţ şi devin rigizi, inflexibili, fanatici,
cu idei fixe. Nu comunică uşor (cu excepţia cazului în care masca presupune să fie foarte sociabili), evită
compania (au chiar aversiune pentru companie şi pentru atingere), sunt rezervaţi, secretoşi,
manipulativi şi înşelători. Sunt pacienţi dificili, deoarece se deschid greu şi pot oferi chiar informaţii
false.

Depresie provocată de sentimentul izolării, de senzaţia că sunt atât de dezagreabili încât nimeni nu-i
poate iubi.

Idei fixe sau iluzii :

 că sunt sensibili, fragili :

- MIND - DELUSIONS - glass - she is made of

- MIND - DELUSIONS - body - brittle, is

- MIND - DELUSIONS - body - pieces - coming in pieces; body is in danger of

- MIND - DELUSIONS - body - delicate, is

 că au slăbit, corpul îşi pierde materialitatea sau că este separat de spirit:

- MIND - DELUSIONS - thin - body is

- MIND - DELUSIONS - emaciation; of

- MIND - DELUSIONS - body - continuity of body would be dissolved

- MIND - DELUSIONS - body - lighter than air; body is

- MIND - DELUSIONS - body - immaterial, is

- MIND - DELUSIONS - separated - body - soul; body is separated from

 că se află o persoană străină lângă ei sau în spatele lor ( Med)

- MIND - DELUSIONS - people - beside him; people are


- MIND - DELUSIONS - people - behind him; someone is

 că au un animal în abdomen , sau de sarcină (Crocus)

- MIND - DELUSIONS - animals - abdomen, are in

- MIND - DELUSIONS - pregnant, she is.

CAP
- cefalee frontală sau temporală; durere ca de cui înfipt în cap (COFF., Ign); după abuzul de ceai
(Selen.);

- păr uscat, friabil, greu de pieptănat ;

- hipersecreţie de sebum, cu aspect uleios al feţei;

- îi cad sprâncenele în ½ externă;

- otită cronică, secreţii purulente, ofensive cu miros putrid;

- sinuzită cronică; secreţii nazale posterioare; coriză în timpul defecaţiei (sep);

- veruci sau tumori pe faţă;

- carii dentare lângă gingie.

GASTROINTESTINAL
(preferinţe, aversiuni şi agravări prezentate la generalităţi)

- distensie abdominală, flatulenţă, senzaţia că se mişcă un animal în abdomen;

- diaree: după vaccinare; cronică, ag. după micul dejun (NAT-S), cu scaun exploziv;

- constipaţie cu dureri rectale violente, cu scaun care se retrage (SIL) sau cu senzaţia de evacuare
incompletă;

- condiloame perianale.

UROGENITAL
- uretrită, secreţie uretrală cronică purulentă; galben-verzuie; jet urinar bifurcat;

- adenom de prostată, prostatită;

- leucoree abundentă groasă, verzuie;


- dureri premenstruale ovariene pe p. stg. (Lach.),chist ovarian -stâng, fibroame sau polipi uterini;

- condiloame genitale.

RESPIRATOR
- astm bronşic ag. de vreme umedă şi rece; după vaccinare;

- polipi corzi vocale.

EXTREMITATI
- reumatism cu antecedente de gonoree;

- transpiraţie abundentă , urât mirositoare a picioarelor;

- probleme unghiale – casante, deformate, încarnate;

- erupţii, fisuri între degetele de la picioare, pe tălpi, veruci plantare.

SOMN
- pe partea stângă;

- insomnie, se trezeşte la 3 a.m.;

- vise: de cădere, morţi.

PIELE
- veruci sau orice fel de tumori cutanate;

- erupţii în zonele acoperite;

- hipersecreţie de sebum, transpiraţie uleioasă;

- transpiră în zonele neacoperite (Bell., puls., Thuj.)

- transpiraţie cu miros dulceag, de miere, de praz, de usturoi, de ars, rânced;

- hirsutism.
NUCLEUL (Vermeulen):

1. Sentimentul că sunt lipsiţi de valoare. Masca.

2.Vremea rece şi umedă agravează.


3. Secreţii galben-verzui / verzi.
4.. Piele uleioasă. Probleme unghiale.
5. Ceapă (dorinţă, aversiune sau agravează).
6. Veruci, condiloame, tumori etc.

Complementare
Ars. Med., Merc-s., Nat-m., Nat-s., Nit-ac., Puls., Sabin., Sil.,Sulph

Comparaţii

- Lyc – slăbiciune interioară, proiectează o imagine compensatorie de putere, friguros, agg. de ceapă,
transpiraţie abundentă , urât mirositoare a picioarelor etc.

- Sil –lipsă de încredere în sine, ag. de vaccinare, constipaţie cu scaun dificil, care se retrage, probleme
unghiale etc.

- Staph – se subapreciază, rezervaţi, condiloame şi fibroame, carii dentare care apar foarte devreme
etc.

- Nat-m - închişi, rezervaţi,sensibili la muzică, dorinţă pentru usturoi, sărat, ag de grăsimi,


secr. nazală posterioară etc
- Med, Nat-s, Nit-ac etc

Bibliografie:

- Boericke W., Pocket Manual of Homeopathic Materia Medica;

- Gibson D.M., Studies of Homoeopathic Remedies;

- Morrison R., Desktop Guide of Materia Medica;

- Sankaran R., The Soul of Remedies;

- Sankaran R., The Substance of Homoeopathy;

- Vermeulen F.R., Synoptic Materia Medica;

- Vithoulkas G., Essence of Materia Medica;

- RADAR 8
==========================================
top

GRUPUL ARGENTUM

ARGENTUM METALLICUM

Argintul este un metal alb stralucitor cunoscut de 3000 ani BC. Are mare conductibilitate electrica si
termica. Aplicatii : fotografie, oglinzi, bijuterii, vesela, circuite electrice, conductori electronici, antiseptice,
germicide. Toxic = argirie

In homeopatie se foloseste trituratia de la care se fac dilutii.

Dupa Sankaran tema lui ar fi performanta si aparare pentru supravietuire.

- abilitatea de a se ocupa de ceva nou, provocarea de a fi creativ

- nevoia de a performa in conditii adverse

- pentru a fi apreciat si a avea o pozitie de succes trebuie sa fie creativ si performant, sa o apere
de orice atac, de aici anxietatea de anticipatie.

Campul lui de actiune ar fi performanta intelectuala, se exprima ca orator, cantaret, scriitor, predicator, etc
si se apara prin ea. Se simte slab in interior, se apara prin intelect.

Copil a fost fortat de parinti sa performeze, sa-si demonstreze calitatile intelectuale, priceperea, talentele,
puterea creierului sau. Trebuie sa straluceasca in societate. Performanta o simte ca pe o conditie a
acceptarii sale de catre parinti la inceput, de catre preajma mai tarziu, se straduieste si face ce poate mai
bine pana cand incepe sa cada. Se simte silit sa performeze, de aici anxietate si furie, ii cade vocea,
abia mai vorbeste, ii slabeste puterea mintii si cea fizica. Alternanta de “sunt grozav” – “nu sunt bun de
nimic”, tulburari de memorie, confuzie, cu timpul abandoneaza lupta si degenereaza profund.

Cuvinte in discursul pacientului : aprobare, asigurare, schimb, incredere, creativ, criticat, incurajat,
cautator de greseli, nou, pret, recunoastere, injunghiat in spate, ajutat din spate, suport moral, aparare,
mentine controlul, performanta, responsabilitate.

BIOTIP : slab, cu ochii adanciti, piele palida, ten pamantiu, tristi nelinistiti, tendinta la ulceratii, cancer.
ACTIUNE

- cartilagii, oase, articulatii - dureri sfasietoare, ca o rana, dureri articulare asa zis “isterice” = fara
umflatura, dureri in cartilajele costale, exostoze craniene, carii osoase

- muschi – crampe in extremitati, parestezii, contractura, senzatie de socuri electrice, contracturi


nedureroase miocardice agravat culcat pe spate, senzatia ca inima se va opri urmata de tremuraturi si
palpitatii

- mucoase – laringe si faringe mai ales

- sistemul nervos – contracturi, convulsii, epilepsie, paralizii, vertij

- genital – barbat :orhita dreapta , TDS cu polutii, impotenta

- femeie : anexita stanga, prolaps uterin, cancer uterin, leucoree iritanta, fetida.

MODALITATI

Agravare : contact, presiune, in vehicol, la pranz, culcat pe spate, stand aplecat, noaptea, la soare,
dezvelindu-se.

Ameliorare : la miscare, cafea, invelit. ( Vermeulen)

CARACTERISTICI (Vermeulen)

- durerea creste treptat si dispare brusc

- laringe dureros, raguseala oratorilor, cantaretilor

- secretii mucoase gri, vascoase, usor expulzate

- friguros agravat la soare

- anxios nelinistit, totusi rezervat si inchis

- socuri electrice la adormire sau trezire

SIMPTOME PSIHICE

- anxietate pentru sanatate, anxietate de anticipatie, neliniste psiho-motorie

- grabit in mers si vorbit

- frica de inaltime, locuri inguste, multime

- lipsa de incredere in sine compensata prin maniere fine, rezervat in atitudine


- furie deliranta dupa criza de epilepsie

- depresie taciturna sau excesiva veselie

- deficit de memorie

SIMPTOME GENERALE

- agravare ziua, la pranz

- dureri osoase, carii osoase, exostoze, dureri articulare

- ingrosarea cartilagiilor, inflamatii ale cartilagiilor

- constrictii externe, convulsii, epilepsie

- slabiciune, emaciere, fara caldura vitala, agravare la efort fizic

- agravat culcat pe spate

- secretii mucoase gri, vascoase

- agravare la soare

SIMPTOME LOCALE

- cefalalgie stanga instalata treptat, cedeaza brusc

- senzatie de cap gol, ametit, confuz

- prurit ocular, blefarite, strictura canalului lacrimal

- coriza cu stranut, secretii nazale fluente sau purulente gri

- inflamatia laringelui, raguseala, secretii vascoase, gri, usor expulzate

- uscaciunea gurii, saliva vascoasa, excoriatii

- gastralgii arzatoare, greata, varsaturi acre, borborigme

- scaun moale, mai des

- mictiuni frecvente, cantitati mari

-TDS : polutii, impotenta sexuala

- prolaps uterin, anexita stanga

- palpitatii, tahicardie, senzatia de oprire a inimii

- crampe, contractii in pulpe coborand


INDICATII CLINICE

Blefarite, carii osoase, exostoze, laringite, faringite, tuse, diabet zaharat, enurezis nocturn, epilepsie,
reumatism articular, articulatii “isterice”, TDS, prolaps, ulcer, cancer uterin

RELATII

Zincum – prurit ocular, Palladium – ovar drept, Stannum – tuse razand

Urmeaza bine dupa Alumina, Platina, e urmat bine de Calc., Puls., Sepia

POSOLOGIE – 6 X – CM

REPERTORIU

Mind – anxiety 2, health about 2

“ - memory, weakness 2

“ - restlessness 2, hurry 1

“ - prostration 3, mental exertion agg. 3

“ - taciturn 2, loquacity 2, ideas abundant 1

Generals – daytime morning agg. 3, noon agg. 3

“ - caries bone of 2, exostosis 2, pain bones of 2, joints 3

“ - cartilages affection of 3, inflammation, cartilages 3

“ - cold agg 2

“ - constriction external 2, convulsions 2, epileptic 3, twitching 2, trembling 2

“ - emaciation 2, exertion physical agg 2, lack of vital heat 2, weakness 3

“ - lying agg 2, back on 2, in bed 2

“ - mucous secretions increased 2, gray 2

“ - side, right 3, left 2

“ - numbness 2

“ - sun, exposure to the 2


“ - periodicity 3

Head – pain 3, empty 2

Eye - itching 2, inflammation 2, lids 3, children, infants 2

“ - stricture of lachrymal duct 2

Nose – coryza 2, discharge with 3

Throat – choking 3, inflammation 2

Larynx - inflammation 2, voice, hoarseness 3, interrupted 3, lost 3

Stomach - pain 2, burning 2

Bladder – urging to urinate 3, frequent 3

Male genitalia/sex - pollutions 2

Female genitalia/sex – prolapsus 3, cancer of, uterus 2, ulcers, uterus, cervix 1

Chest – palpitation of heart 2

BIBLIOGRAFIE ( valabila pentru tot Grupul Argentum )

Clarke J.H. A Dictionary of practical Materia Medica B. Jain Publishers New Delhi

Kent J.T. Lecture on Materia Medica

Kent Plus

Synthesis 7

Vermeulen, Murphy, Scholten diferite lucrari pe internet

Vital Quest

Vithoulkas Materia Medica Pura

ARGENTUM NITRICUM

Nitrat de argint – NO3Ag. Trituratie si solutie.

Tema sa dupa Sankaran este performanta in situatie de pericol brusc, in criza. Credinta ca este acceptat
doar daca performeaza in timpul crizei, altfel va fi renegat si dispretuit. Trebuie sa lupte singur, nimeni nu-
l ajuta. Este prins singur intr-o circumstanta capcana si cauta disperat calea de iesire. Se teme ca va
pierde autocontrolul si devine anxios, apar frici, idei si actiuni fixe, actioneaza impulsiv ca sa scape. Orice
situatie care pare o capcana il agraveaza : multime, spatii inguste, colturi de strada, poduri, tunele,
inaltimi, avioane, orice loc cu iesirea blocata, trebuie sa vada iesirea tot timpul, sta langa usa.

Planifica tot ca sa stapaneasca situatia, ajunge la intalniri mai inainte, grabit si nerabdator, nu poate
astepta. Daca nu gaseste iesirea poate avea impulsuri suicidare : fizic : se arunca pe fereastra, psihic :
abandoneaza afacerea chiar daca pierde tot.

ACTIUNE

- sistemul nervos : dezechilibru mintal ( Kent spune ca predomina tulburarile mintale intelectuale fata de
cele emotionale ) (ce facem atunci cu anxietatea, obsesiile, fobiile, compulsiile care sunt tulburari afective
? n.m.) si fizic cu anxietate, febrilitate, tulburari de coordonare motorie, pareze mai ales ale membrelor
inferioare

- mucoase : respiratorii, digestive, genitale cu inflamatii cronice si tendinte ulerative

- oase si cartilagii : necroze

- degenerescente parenhimatoase : ficat, rinichi

BIOTIP : slab, uscat, ridat, anxios iritabil, deprimat agitat, hipertiroidian si hiposuprarenalian, miasme
multiple – luetism, psora, sicoza.

MODALITATI

Agravare : la cald, noaptea, alimente reci, dulciuri, pe care le doreste, la menstra, culcat pe partea
dreapta.

Ameliorare : la aer curat – ii place sa-i sufle vantul in fata, la baie rece, la presiune forte.

Lateralitate stanga.

SIMPTOME PSIHICE

- agitatie anxioasa, slabiciune iritabila, la furie cefalee, durere de piept, tuse, slabiciune

- depresie anxioasa, ganduri tulburi, iluzii, halucinatii care-l framanta mai ales noaptea

- anxietate de anticipatie cu nervozitate tremuratoare

- ganduri stranii : daca va trece pe langa un colt de strada va cadea sau va face ceva rau

- deficit de memorie, confuzie mintala

- irational in concluzii si actiuni


- timpul trece prea incet, este grabit, vrea sa termine lucrul inainte de a incepe

- impuls nestapanit de a merge repede

- impuls de a se arunca de la inaltime

- frica de multime, de spatii inguste, pe strazi inguste are impresia ca va fi strivit, frica de inaltime, de
poduri, frica de moarte in situatii fixe fobice(Ac.in situatii nespecifice)

- vise anxioase, treziri anxioase bruste

- vertij la vederea unor cladiri inalte agr.de inchiderea ochilor, cu tremor si


slabiciune

SIMPTOME GENERALE

- slabiciune generala, fizica si psihica

- dorinta de dulciuri care-l agraveaza, de alimente si bauturi reci

- agravat noaptea

- agravat la cald

- doreste aer rece, baie rece

- convulsii precedate de o scurta perioada de agitatie, epilepsie la frica, la menstra

- tendinta la hemoragii

- agravat culcat pe partea dreapta

SIMPTOME LOCALE

- cefalee congestiva cu senzatia de expansiunea craniului ca si cand ar exploda, ameliorata la aer rece si
legat strans la cap

- acufene, senzatie de infundare urechea stanga, hipoacuzie, surditate

- conjunctivita granuloasa cu secretie muco-purulenta, fotofobie intensa, < la cald

- limba cu papile proeminente, varf rosu si dureros

- faringe rosu inchis cu secretie groasa si greu de desprins obligand la efort de degajare

- senzatia ca o aschie de lemn este infipta in gat ( Nitri acid )

- durere epigastrica rozatoare, regurgitari de alimente nedigerate, greata, varsaturi

- eructatii zgomotoase imediat dupa masa


- flatulenta marcata, gaze zgomotoase si fetide la scaun

- diaree verde, spumoasa, cu aspect de spanac tocat, diaree emotiva sau dupa masa

- constipatie cu scaune uscate

- raguseala cronica a cantaretilor, oratorilor, agravata dimineata obligand la tuse

- tuse la notele inalte, la mirosul de tutun, astm nervos

- palpitatii agravate culcat pe dreapta, la emotie, ameliorate plimbandu-se la aer rece

- incontinenta de urina zi si noapte

- impotenta sexuala, uretrite la barbat

- ciclu menstrual neregulat, sange negru cu cheaguri cu senzatia de apasare abdominala

- anexita stanga

- col uterin tumefiat, ulcerat, coit dureros

- leucoree alba, galbuie, fetida, sanguinolenta

- slabiciune in membrele inferioare cu tremuraturi, parestezii, pareze, paralizii

INDICATII CLINICE

Tulburare anxioasa, obsesii, fobii, tulburare depresiv-anxioasa, tulburare afectiva bipolara, ataxie
locomotorie, afectiuni medulare, paraplegie, tremuraturi, epilepsie, coree, hipertiroidism, gastrita
hiperacida, ulcer gastro-duodenal, aerofagie, meteorism, flatulenta, diaree verde cu flatulenta in entero-
colite, dizenterie, diaree la emotie, laringita cronica a cantaretilor si oratorilor, conjunctivita granuloasa,
oftalmie purulenta, ulcer cornean, impotenta sexuala, uretrite, eroziune de col uterin, leucoree.

RELATII

Complementar : Lyc.,Ver.alb. Antidot : Natr. mur., Ars.alb. Incompatibilitate : Coffea

REPERTORIU

Mind – ailments from anticipation 3

“ - delusions, corners of houses project so that he fears he will run against them while

walking in the street 2

Mind – delusions, forsaken is 3, delusions, despised he is 3


“ - “ , place cannot pass, certain 2

“ - excitement, anticipating events, when 2

“ - fear, crossing a bridge or place, of 1

“ - “ , narrow places, in 2

“ - self-control, of losing 2

“ - high places agg 2

“ - hurry time, hurry to arrive for appointed 3

“ - “ walking while 3

“ - undertakes nothing, lest he fail 2

“ - anxiety 3 time is set, if a 2

Generals – night agg. 3

“ - food, sweets, desire 3, agg. 3

“ - weakness 3

“ - warm agg. 3

“ - convulsions 2 epileptic 3

“ - hemorrhage 2

Head – pain 2

Stomach – eructations 3 nausea 3 vomiting 3

“ - pain 3 burning 2

Abdomen – distention 3

Rectum – diarrhea 2, stool green 3 flatus 3

Chest – palpitation of heart 3

Extremities – weakness 3

ARGENTUM CYANATUS

Ag CN. Clarke relateaza cazul unei femei intoxicate cu cianat de argint:

- durere constrictiva arzatoare in gat, impresia de gat zgariat, fata si limba foarte rosii
- durere violenta in fosa suprasternala si retro manubriul sternal la intoarcere intr-o
parte

- respiratie dificila, scurta, atacuri de sufocare, tuse spastica, uscata, continua, nu poate articula decat un
cuvant odata, crampe dureroase, mai ales in picioare

Indicatii clinice : angina pectorala, spasm de esofag, astm, tuse spastica, crampe.

ARGENTUM IODATUM

Ag I. Simptome comune ambelor elemente.

Indicatii clinice : faringo-laringo-traheo-bronsite, adenopatii ganglionare, cardiopatii

ARGENTUM MURIATICUM

Ag Cl. Vermeulen : durere frontala presiva < aplecat, durere constrictiva tampla stanga. Intepaturi si
contracturi maxilarul superior drept si pleoapa dreapta. Mictiuni imperioase. Tresariri fata externa coapsa
stanga si condilul intern cot drept, sfasiere in degetul mare

Murphy : dorinta de vin, care-l agraveaza, cefalee la ora 16, < aplecat, > de tuse, tresariri.

ARGENTUM PHOSPHORICUM

Scholten : Arg. : conservator, politicos arogant, idei fixe, ocrotitor al artelor si ideilor Phos.: comunicativ,
simpatetic, prietenos, calator, dor de casa

Tema : ocrotirea artelor cu scopul de a se arata special, se vrea centrul atentiei, sa arate ce talentat este.
Are prieteni artisti, intelectuali superiori. Are relatii profunde, pasionate. Este sensibili la critici. Iritabil
agravat de umilire, mandrie ranita. Frica de inaltime, spatii inguste, singuratate, intuneric, tunete, fulgere,
boala, moarte, sa tina discursuri.

Doreste dulciuri, fructe, peste, inghetata, bauturi reci, condimente, sare

Aversiune pentru grasimi, carne. Ameliorat de cafea.

Dificultate de adormire, somnambulism.

Ameliorat vorbind, se joaca cu cuvintele, agravat in intimitate

Boericke il considera un bun remediu in edeme.

top

==========================================
AURUM METALLICUM

Trasaturi esentiale- tablou mental

Dupa George Vithoulkas, ideea centrala a remediului este depresia si dezgustul de viata; Aurum
imprima asupra organismului ideea de autodistrugere, de anihilare si moarte.

R. Dujany face urmatoarea remarca: aurul poate servi pentru a cumpara dragostea, dar paradoxal, prea
mult aur indeparteaza iubirea. Intr-adevar, individul Aurum este insetat de iubire, dar isi imagineaza ca a
pierdut iubirea celor apropiati, a caror afectiune o dorea.

Pentru homeopat, cea mai buna strategie terapeutica este aceea de a preveni starea finala de depresie
tip Aurum si, in acest scop, trebuie sa putem identifica din timp caracteristicile remediului, din etape
premergatoare, in care pofta de viata si capacitatea de a simti bucuria incep sa ii scada.

Putem recunoaste tipul Aurum datorita seriozitatii si a sobrietatii excesive, la o persoana in acelasi timp
bine crescuta si manierata, ambitioasa si foarte preocupata de cariera.

Roger Morrison ne atrage atentia asupra convingerilor religioase profunde ale acestui remediu, cu dorinta
de a practica diferite forme de meditatie.

O alta convingere puternica a persoanelor Aurum este si aceea ca sunt destinate sa ocupe o pozitie
inalta in viata, pentru ca isi cunosc valoarea intrinseca, prin analogie cu aurul care este un metal pretios;
de aceea, ei isi propun teluri inalte si vor sa fie cei mai buni.

De obicei, buna lor parere despre sine este cat se poate de justificata, ei fiind cu adevarat valorosi,
capabili, inteligenti. Dar, fiind prea seriosi si muncitori, ajung sa isi piarda senzatia de placere si sa ignore
latura placuta, luminoasa a vietii. Existenta lor este prea sobra, cu accente frecvente de tristete, de parca
viata lor se deruleaza pe fundalul permanent al unei muzici triste.

Pe masura ce patologia avanseaza, isi vor face tot mai multe reprosuri, devin tot mai autocritici, pana
cand ajung sa se considere total lipsiti de valoare, buni de nimic!

Copiii Aurum
Parintii ii descriu si pe ei ca fiind introvertiti si seriosi, ambitiosi la scoala, adesea primii din clasa. Punctul
slab este reprezentat de nivelul emotional, desi au intelectul foarte puternic. Vulnerabilitatea lor
emotionala se manifesta prin efectul exagerat pe care il au criticile asupra lor. Pentru ei, este foarte
important sa fie apreciati si chiar adulati, dat fiind ca laudele reprezinta o adevarata hrana emotionala,
pentru emotiile lor fragile.

Evolutia patologiei pe stadii

Chiar din primul stadiu, se observa o stare de insatisfactie fata de viata in general si de relatiile
interpersonale in special. Accepta cu usurinta afectiunea altora, dar nu sunt in stare sa o ofere.

Pe masura ce patologia avanseaza, nu isi mai gasesc nici o placere in contactele sociale si emotionale.
Nu mai au nici o bucurie , nimic nu ii mai intereseaza.

Initial, sentimentele negative sunt tinute sub control, fiind reprimate. Cu timpul, ele se vor face simtite prin
oscilatiile dispozitiei.

Tot in acest stadiu, apare ameliorarea generala seara. Pacientii se simt mai nemultumiti si nesiguri in
timpul zilei, dar dupa apusul soarelui, tensiunea emotionala le mai scade si se simt mai bine, mai plini de
incredere. Uneori, se remarca si inversul acestei situatii, cu agravarea depresiei seara.

Cu cat incercarea de reprimare a sentimentelor negative esueaza, pacientul Aurum se va manifesta prin
iritabilitate si furie. In aceasta noua etapa, el poate parea insensibil, plin de cruzime; desi nu injura, spune
lucruri foarte dure celor din jur. Tot acum, munca devine supapa lor de siguranta, prin care este evitat
disconfortul vietii emotionale.

In cele din urma, vor avea sentimentul ca au esuat in viata si ca au creat doar impresia ca sunt buni. Se
vor simti incapabili sa isi mentina preocuparile si vor considera ca nu mai au nici un drept sa traiasca. Vor
deveni foarte sensibili chiar la remarci intamplatoare si pentru cel mai neinsemnat cuvant sau alt motiv,
pot sa se arunce de la etaj.

Interesant este ca nimeni din anturaj nu si-a putut da seama pana atunci de profunzimea suferintei acelei
persoane, toti considera ca nu existau nici un fel de motive pentru un gest disperat.

Acesti pacienti ating cea mai profunda stare de depresie de care este capabila fiinta umana, o adevarata
moarte in timpul vietii.
Exista si o alta varianta de Aurum, cel foarte moral si religios. In acest caz, boala ia un alt curs, pacientul ,
desi deprimat, nu se mai gandeste la autodistrugere, ci se roaga pentru mantuirea sufletului. Se roaga si
plange ore in sir, ceea ce ii mai alina suferinta.

Simptome de repertoar:

- Religious affection 2

- Religious affection, melancholia 2

- Loathing of life 3

- Suicidal disposition 4

- Suicidal disposition, throwing height, himself from a 4

- Alcoholism 2

- Music amel. 3

- Industrious, mania for work 3

- Delusion, friends, has lost the affection of 2

- Delusion, neglected his duty, he has 3

- Fear – failure, of 2

- - high places 1

- - heart disease 2

Apecte generale, preferinte alimentare si modalitati

Prof. Bungetzianu il caracterizeaza ca remediu al depresiei, al congestiei si induratiei locale, al durerilor


osoase si al aterosclerozei.

- remediu antisifilitic

- ameliorat: - seara; in aer liber; vara

- agravat: - noaptea ( mai ales durerile osoase )

- dorinte alimentare – alcool, lapte, paine, dulciuri, delicatese(produse de patiserie)

- aversiune: carne
- sete pentru apa rece

Simptome locale reprezentative

Cap- dureri de cap atat de intense, incat se gandeste la sinucidere, ca unica posibilitate de a scapa de
ele

Ochi – hemianopsie – nu vede jumatatea de sus a campului vizual

Nas - obstructie nazala, cu forme severe de sinuzita

– nari ulcerate, dureroase

Cavitate bucala si gat – Carcinom la nivelul limbii sau gatului; miros fetid al cavitatii bucale, ca de branza
veche,care este simtit si de altii

Abdomen – hernie inghinala la copii

Ap. Genital

- remediu principal pentru patologia testiculara si de epididim; testicul ectopic, necoborat; cancer
testicular;

- la femei, fibromatoza uterina

Piept – angina pectorala agravata seara; palpitatii violente, cu valuri de caldura si pulsatii vizibile ale
carotidelor, agravate noaptea

- senzatia ca inima e stransa de o platosa

- cardiopatie reumatismala; endocardita; pericardita;

Extremitati

- dureri osoase sfasietoare, profunde, agravate noaptea

- dureri reumatice migratorii


- psoriazis

Somn

- geme, striga in somn

- insomnie cronica severa

- cosmaruri.

Comparatii cu alte remedii

nat-s, nat-m, merc, plat, ign, nux-v, psor.

Bibliografie

1. Dujany Ruggero – Manual practic de homeopatie,ed. Polirom, Iasi, 2005


2. Bungetzianu Gheorghe, Chirila Pavel – Manual de homeopatie, ed. Medicala, Buc., 1983
3. Morrison Roger - Ghid practic de remedii homeopatice, ed. Tao, Buc., 2001
4. Vithoulkas, George – Esenta Materiei medica, ed. Moldogrup Iasi, 1997
5. Vithoulkas, George – Materi medica viva, vol. 3, Homoeopathic Book Publ. London, 1995
6. Vermeulen Frans, - Synoptic Materia medica, Merlijn Publ., Haarlem, Nederlands, 1992.

LUEZA - Dr. M. Galesanu


Am putea defini miasma ca acel principiu invizibil, dinamic si potrivnic, care intra in sistemul
unei fiinte vii producand un stigmat asupra constitutiei si care poate fi eradicat printr-un
tratament antimiasmatic ; in caz contrar , miasma va persista de-a lungul intregii vieti a persoanei
si se va transmite generatiei urmatoare .

Hahnemann a descris 3 miasme PSORA, SICOZA si LUEZA .

Desi , ulterior s-au descris si alte miasme , aceste 3 miasme clasice isi gasesc echivalentul in
alterarile functiilor celulare, care sunt , clar , numai 3 :

-HYPO (defectul, lipsa , inhibitia) = PSORA

-HYPER (excesul, acumularea, excitatia ) =SICOZA


- DYS (devierea , distructia , degenerarea ) =LUEZA

Miasma trebuie inteleasa in totalitatea ei ca o adevarata boala cronica , ca o conditie care


se poate agrava sau ca o predispozitie constitutionala , care va genera cu siguranta diferite
afectiuni ,in sensul lipsei ,al excesului sau al distructiei ; (manifestari vizibile atat in
alterarile organelor cat si in anomaliile manifestarilor psihice )

Psora perturba nutritia


Sicoza obliga la acumulare de deseuri ce ar trebui eliminate

Lueza evolueaza spre distructie si degenerescenta

Trebuie mentionat ca patologia medicala din zilele noastre este preponderent trimiasmatica , cu
componenta variabila a celor 3 miasme (comparabil cu un triunghi fie echilateral, isoscel sau
scalen )

LUEZA inseamna :

-la nivel fizic =distrugere (de la piele pana la oase ) : ulcere , necroze , fisuri , eroziuni

-la nivel psihic =violenta , agresivitate fata de sine si fata de ceilalti .

Prof. Perez spune pe buna dreptate ca lueza este manifestarea care afecteaza puterea de
conservare a speciei .( afectare profunda a organelor )

CARACTERISTICILE SIMPTOMELOR LUETICE

MENTAL

- mentalitate distructiva, care viciaza judecata , memoria si acuitatea intelectului

- introvertit , nu vorbeste despre problemele sale sau raspunde monosilabic

- dificultate in intelegere si exprimare (pot fi si geniali )

- incapatanat, idei fixe , neinfluentate de explicatii , argumente

- lipsa de incredere in sine ; nu au incredere nici in altii

- mare neliniste si agitatie sterila, golita de orice realizare sau intelegere

-nemilosi , distructivi , violenti (nu au simpatie sau mila fata de nimeni –inclusiv fata de ei insisi
)
- aversiune la companie , dorinta de singuratate ( mare dorinta de a scapa , atat de ei insisi
cat si de ceilalti )

- memoria afectata ( foarte uituc, chiar pentru responsabilitati obisnuite )

- inabilitate pentru gandirea logica (matematica )

- nu sunt interesati de munca lor

- ganduri de sinucidere persistente ( nu mai exista alta cale de iesire decat sinuciderea si
dese ori o pun in practica )

- anxietate agravata noaptea, cu ganduri chinuitoare

- cruzime tintita, agresiune corporala , criminal cu sange rece (tocmit )

- furie violenta , distructiva

- melancolie si depresie profunda

- manifestari de autoagresiune

GENERALITATI

-tendinte melancolice , depresive , suicidare

-displazii, distrofii , distructii , degenerescente

-malformatii-

-secretii groase, corozive , putride (tendinta supurativa )

-fisuri, ulcere,necroze , gangrene

-aritmii

- modalitati :

Agravare

.noaptea

prin eliminari naturale

caldura ( vara, caldura patului )


la malul marii si calatorie pe mare

Ameliorare

De la rasarit pana la apusul soarelui

Prin eliminari anormale

La rece ( iarna , aplicatii reci )

La schimbarea pozitiei

CAP

-par gras , aglutinat , cu miros fetid sau metalic

-tendinta la cadere a parului in suvite ( la tample si in special in vertex )

-parul din barba sau genele pot prezenta crestere spre interior

-dureri de cap dure , persistente , de nesuportat:

unilaterale, bazale sau lineare

insotite de senzatia de banda stransa in jurul capului

agravate noaptea si la cald

ameliorate de dimineata pana seara (revin )

ameliorate de aplicatii reci si de miscare

OCHI

-modificari de refractie ( miopie , hipermetropie )

-deformari , devieri ( strabism , anizocorie ,)

-ulcere corneene

-cataracta

-dezlipire de retina

-dureri cu caracter de carne vie


-pleoape rosii , ulcerate , cu scoame

-intoleranta la lumina artificiala

-agravarea simptomelor oculare noaptea si la caldura

URECHI

-lungi

-otita medie cu scurgeri purulente ce complica o raceala sau bolile eruptive

-otite ulcerate

-otite complicate cu mastoidita ( modificari degenerative ale osului )

-degenerare si distructie a oscioarelor urechii (tuberculinism )

-dureri cu caracter arzator , exploziv , sfasietor

-exema retroauriculara cu puroi gros , fetid si fisuri

-alterarea acuitatii auditive pana la pierderea auzului

-agravarea caracteristica a luezei

NAS

-leziuni degenerative si ulcerative ale narinelor si septului

-distructia septului nazal ( nas plat sau concav )

-cruste groase verzui , negre sau maron cu miros ofensiv , se refac frecvent dupa desprindere

-respiratie urat mirositoare

-simtul mirosului diminuat , pierdut sau pervertit

GURA

-ulcere ale cavitatii bucale

-leucoplazii

-malformatii (keilopalatoskizis , keiloskizis )


-saliva groasa , cleioasa,formeaaza filamente lungi

-gust neplacut in gura (metalic , de cupru )

-limba umeda , pastreaza amprentele dintilor

-foetor oris extrem de ofensiv

-abcese dentare cu saliva putrida

-pierderea dintilor

-margine zimtata a incisivilor (Med , Tub )

-modificari structurale ale arcului dentar

-dinti neregulati ca forma si ca ordine a aparitiei

-dinti supranumerari sau lipsa

-eruptie dentara complicata cu diaree , amigdalite , convulsii

-gingivite supurate , parodontoza

FATA

-grasoasa , cenusie , ridata

-transpiratia fetei si capului curge in picaturi

-acnee severa , distructiva , piele rugoasa

pometi evidenti , buze groase , fisuri adanci

RESPIRATOR

-gat dureros , ulcerat , false membrane

-amigdalite grave , ulcerate ; flegmon retroamigdalian

-ulceratii pe tot arborele respirator

-senzatie de carne vie in gat si amigdale


-simptomele respiratorii se insotesc de disfagie si dispnee

-voce ragusita , aspra , profunda si sparta

-tuse latratoare scurta , uneori paroxistica

-expectoratie fara gust pregnant , vascoasa , in filamente

-dispnee in pozitia culcat , noaptea

-abces pulmonar , scleroza pulmonara

CARDIOVASCULAR

-endocardite bacteriene ulcerative

-degenerari valvulare

-anomalii congenitale

-puls neregulat , aritmii

-infarct miocardic

-arterioscleroza (arterite obliterante , coronarite , HTA grava )

-dilatatia aortei ,rupturi vasculare (AVC )

-vene varicoase , ulcer varicos

-senzatie de greutate sternala , agrav. Noaptea si la caldura

STOMAC

-ulcer , cancer ulcerat

-dureri gastrointestinale arzatoare , explozive , sfasietoare

-agravare la amidon ( feculente )

-dorinta mare de

bauturi si hrana rece

stimulente (cafea , tutun alcool in exces )


lapte ( nu il asimileaza )

alimente extrem de condimentate

lucruri indigeste (creta , ardezie , …..)

-aversiune pentru carne si hrana animala (doar extrem de condimentata )

ABDOMEN

-degenerescenta grasa a ficatului , scleroza , ciroza

-dizenterie cu sange si puroi

-rectocolita ulcero-hemoragica

-cholera infantum

-peristaltism intestinal pervertit

-scaun negru , ofensiv , cu mucus purulent sau bucati de mucoasa intestinala

-abcese perianale , rectale , fistule

-apendicita flegmonoasa , perforata

-fisuri anale , hemoroizi cu scurgeri putride , gangrena

URINAR

-tumori cu aspect distructiv sau degenerativ la niv. Rinichiului si vezicii

-pielonefroza

-distructii si fibrozari ale parenchimului renal

-stricturi uretrale

-carcinom invadant de prostata

-urina rosiatica , cu urme de puroi , coroziva (agreseaza zonele de contact )

-enuresis total inconstient (nu se trezeste , zace dimineata in patul ud )

-toate malformatiile (fimoza , para- ,rinichi in potcoava , supranumerar )


GENITAL

F –tumori ulcerate , invadante

-ulceratii , eroziuni de col , vagin

-leucoree coroziva , putrida , ofensiva

-displazie de col uterin

dureri abdominale arzatoare si explozive

-menstre

flux profuz , coroziv, cu miros ofensiv si metalic

neregulate in cantitate si frecventa

insotite de frici si depresie

-infertilitate (avorturi spontane , moartea fatului in uter , nastere de copii morti sau cu
malformatii )

-apetit sexual violent , sadism

B-apetit sexual pervertit (chiar pt. Animale )

-erectii puternice si dureroase chiar fara dorinta sexuala

-tumori ulcerate , invadante ale org . genitale

-infertilitate (azoospermie )

PIELE

-supuratii , ulceratii , fisuri , necroza

-ulcere cutanate nedureroase si nepruriginoase

-abcese , furuncule , carbunculi

-necroze ,gangrene ,escare

-fisuri adanci pe piele (in sp. palme si talpi )

-cancer de piele ulcerat sau necrozat


-alunite ulcerate si cu smocuri de par

-eruptiile luetice apar in jurul articulatiilor si pliurilor de flexie, grupate circular

-eruptii de culoarea cuprului sau sunca cruda , evoluand spre ulceratie

-supresia pielii determina tulburari nervoase (lipsa de concentrare , depresie

-scurgeri putride, ofensive, din ulceratii cu baza cadaverica

-transpiratie ofensiva , ce agraveaza toate simptomele

UNGHII

-subtiri (ca de hartie ) , se indoaie , se rup usor

-concave ( ca o farfurie ) ; invers in sicoza (bombate )

-panaritiu

EXTREMITATI

-fragilitatea oaselor , carii si necroze osoase

-osteomielita cu distructie osoasa urmata de sequestrum

-metastaze maligne osoase

-ulcere si gangrene osoase

-dureri in oasele lungi (agr. Noaptea , la caldura ,atingere , percutie , presiune , transpiratie si
amel.ziua , iarna si la schimbarea pozitiei )

-degenerari musculare cu paralizii

-slabiciunea membrelor prin afectarea severa a functiilor nervilor si muschilor

-MS , PES

-deformari si atrofii musculare

-ulcer varicos , arterite , gangrene

SOMN

-caracteristic: leganarea capului dintr-o parte in alta in timpul somnului


-insomnie prin idei chinuitoare si depresie severa

-insomnie totala (remediul noptilor albe= Luesinum )

-somn afectat la malul marii , vara , datorita transpiratiei

BIBLIOGRAFIE

1.J.H. Allen The cronic miasms

2Proceso Ortega Note despre miasme

3Subrata Kumar Banerjea Miasmatic Diagnosis

Luesinum - Dr. Adrian Dumitrescu

Istoric şi esenţa remediului:

Este nosodul sifilisului, util în cazurile cronice cu reactivitate scăzută şi


când remediul corect ales nu ameliorează decât parţial, mai ales când
există o tendinţăă ereditară către alcoolism sau către miasma sifilitică.

A fost folosit în cancer, tuberculoză, tipuri severe de neuroartrită, diverse


tulburări mentale şi paralizii.

Agravarea nocturnă a tuturor simptomelor însoţită de o extremă nelinişte


fizică şi mentală cu intensă iritabilitate sunt indicaţii pentru remediu.

Extremă prostraţie şi oboseală dimineaţa la sculare (Lach). Dureri de la


apusul până la răsăritul soarelui care cresc şi descresc gradat.

Din această cauză îi este groază de venirea nopţii.

Frică intensă, nejustificată, iraţională în ceea ce priveşte sănătatea dar mai


ales faţă de boli infecţioase şi germeni patogeni cu dorinţă de a se spăla
des pe mâini (de zeci de ori pe zi – Mind – washing – desire to wash
hands ; always washing her : Syph (2), Med (2), Lac-c (2) , Sulph (2), Nat-
sil (2).
Nesiguranţă care îl face să verifice de mai multe ori un lucru pe care l-a
făcut (ex : dacă a închis gazul sau uşa de la intrare). (Mind-checking-twice
or more ; must check (ars, carc, syph, nat-m).

Acţionează la nivelul nervilor, mucoaselor şi oaselor.

Ulceraţii la nivelul gurii, nasului, genitale şi ale pielii.

Abcese recurente.

Mental:

ANXIETATE ÎN PRIVINŢA SÃNÃTÃŢII. Ipohondru.

DISPERAT CÃ NU SE VA FACE BINE (Mind despair of recovery: Calc


(4), Syph (3), Ars (3), Coloc (3), Alum (3).

Tendinţa de a verifica ce a făcut într-un mod obsesiv..

FRICÃ DE INFECŢII ŞI BOALÃ.

NEVROZÃ OBSESIV-FOBICÃ.

Aversiune la murdărie. Comprtament compulsiv de a se spăla pe mîini.


Nu dă mâna cu tine sau dacă o face se duce să se spele.

Superstiţios.

Simte că înebuneşte.

Apatie şi indiferenţă fată de persoanele pe care ar trebui să le


iubească (Sep, Ph-ac).

Apatic şi depresiv, foarte iritabil şi plângăcios. Râde sau plânge fără


cauză.

Pierdere a memoriei dar îşi aminteşte tot ce s-a întâmplat înainte de a


se îmbolnăvi.

Nebunie. Nebunie sifilitică.

Generalităţi:
AGRAVARE NOAPTEA; DE LA APUS LA RÃSÃRIT.

Agg. între 2-4 a.m.

Agg. la malul mării.

Amel. de mişcare lentă.

DURERI OSOASE, agg. noaptea, mai ales la nivelul oaselor craniului


şI al oaselor lungi.

Carii osoase.

Deformări congenitale. Malformaţii anatomice (trăsături faciale cu


distorsiuni: palatoschizis, strabism).

ALCOOLISM.

Nevralgii cu dureri care cresc şi descresc lent. (Generals - pain -


appear gradually – disappear, and-gradually : Plat (3), Stann (3), Syph(3)).

Nanism.

Nou născuţi care încep să plângă imediat după naştere.

Ganglioni măriţi.

Dorinţă de ALCOOL sub orice formă.

Cap:

DURERI OSOASE , agg. noaptea, amel. de căldură.

Cefalee sifilitică cronică (Aur, Sil, Kali-bi, Nit-ac).

Marcată iritabilitate în timpul durerilor de cap.

Dureri liniare de la tâmplă la tâmplă sau de la ochi către posterior


care dau insomnie sau delir noaptea.

Dureri deasupra ochiului drept.


Dureri care merg pe traiectul suturilor (calc-p).

Căderea părului, alopecie.

Ochi:

Ochi aglutinaţi dimineaţa: Eye agglutinated morning (Arg-n (3),


Calc(3), Sulph(3), Med(3), Graph(3) ,Rhus-t(3), Clem(3), Carb-s(3)).

Strabism. Diplopie verticală (vede imaginile una sub alta).

Inflamaţie cronică, flictenulară, recurentă a corneei. Puncte pe cornee.


Afectare continuă a stratului epitelial al corneei.

Oftalmia nou-născutului. Pleopape umflate. Atrofie de nerv optic.

Irită.

Paralizia muşchilor ochiului.

Fotofobie, ptoză.

Ureche:

Surditate fără nici o cauză detectabilă însoţită de nervozitate crescută


şi caşexie. Depozite de calciu la nivelul timpanului. Abces al urechii medii.
Degenerare a oaselor urechii medii, de origine sifilitică.

Otoree cu eliminare iritantă, apoasă sau purulentă (Kali-s).

Nas:

Nas în şa (cu rădăcina nasului prăbuşită).

Degenerare a oaselor nasului, perforaţia septului nazal.

Carii. Cancer.

Sinuzită. Secreţii retronazale cronice. Dureri la inhalarea aerului.


Sforăit.

Eliminare nazală groasă, fetidă, verde-gălbuie (Kali-bi, Puls).


Ozena cu eliminări fetide galben-verzui.

Faţă:

Trăsături faciale distorsionate.

Palid, ridat cu aspect bătrânicios.

Paralizie de o singură parte, cu vorbire dificilă.

Asimetrie facială cu vorbire şi masticaţie dificile (Caust).

Fasciculaţii musculare.

Nevralgii agravate noaptea.

Gură:

PALATOSCHIZIS.

Salivaţie abundentă care iese din gură, agravată noaptea în somn.

Ulceraţii cu senzaţie de usturime şi arsură.

Cancer.

Dinţi deformaţi. Dinţii se cariază la marginea gingiilor şi se rup. Au


formă de cupă, cu marginile zimţate şi converg spre vârf (Staph).

Afazie. Paralizie a limbii. Limbă cu crăpături adânci şi lungi în centru,


cu ulceraţii arzătoare.

Gât intern:

Afonie înainte de menstruaţie.

Hipertrofie cronică a amigdalelor cu tentă sifilitică.

Dureri în gât după băuturi reci. (throat pain drinks cold – Syph (3), Lyc
(2), Sulph (2), Sabad (2).

Stomac:
Vomită timp de săptămâni sau luni datorită unor eroziuni superficiale
la nivelul mucoasei gastrice. Greată. Pirozis cu durere şi senzaţie de
inflamaţie ce iradiază de la stomac până la gât (Iris), care provoacă tusea.

Abdomen:

Durere sau discomfort profund în abdomen.

Senzaţie de căldură internă în regiunea hipogastrică.

Durere în regiunea inghinală dreaptă, urmată de adenopatie.

Rect:

Constipaţie rebelă, cronică.

Rectul pare obstruat din cauza stricturilor (ca şi cum ar avea stricturi).
După clismă apa se evacuează cu dureri mari ca de travaliu (Lac-c, Tub.).

Fisuri la nivelul anusului şi rectului (Graph(3), Nit-ac (3), Thuj (3),Rat


(3), Sep (3), Mur-ac (3), Cham (3) ; Nat-m (2), Petr (2).

Prolaps rectal.

Rinichi:

Urinează mai bine când stă în picioare (Sars (3)).

Genital masculin:

Inflamaţii şi formaţiuni nodulare la nivelul testiculelor şi cordoanelor


spermatice.

Genital feminin:

Leucoree abundentă, care îmbibă tamponul şi trece prin el. Iritantă şi


urât mirositoare, agravată noaptea. Poate fi însoţită de dureri ovariene şi
prurit genital.

Leucoree la fetiţe mici.

Menstruaţia are miros de carne putredă.


Ulceraţii labiale, ale vulvei şi dureri ovariene.

Sâni dureroşi la atingere şi în timpul menstruaţiei.

Respiraţie:

Astm cronic, agravat noaptea între 1-4 a.m, pe timpul verii, la vreme
caldă şi umedă şi în timpul furtunilor.

Astm cu wheezing şi ronhusuri (horcăit) (Ant-t).

Dureri ascuţite (lancinante) de la baza inimii la apex noaptea. (de la


apex la bază – Med ; de la baza inimii la claviculă sau umăr – Spig).

Spate:

Deformări ale coloanei vertebrale, scolioză.

Dureri de spate şi de rinichi, agravate noaptea după ce urinează.

Dureri la nivelul coccisului cu senzaţia că este umflat, agg la stat în


fund.

Piept:

Durere şi senzaţie de presiune încât simte că nu mai poate respira.

Extremităţi:

DURERI OSOASE agravate NOAPTEA, la căldura patului, ameliorate


de comprese reci.

Sciatică, < noaptea şi > către răsărit.

Osteosarcom în centrul tibiei.

Dureri cu senzaţie de rece în picioare.

Ulcere cronice.

Roşeaţă şi răni între degetele de la picioare (Sil).


Somn:

Insomnie.

Se trezeşte între 2-4 dimineaţa şi nu mai poate să doarmă după


aceea. (sau după miezul nopţii – până la 6 a.m.).

Mare nelinişte noaptea, imposibil să-şi ţină piciorul într-o poziţie


anume.

Piele:

Erupţii arămii, brun-roşcate pe tot corpul, cu miros neplăcut.

Erupţii pustulare pe diverse zone (Ant-c, Merc, Rhus-t, Sulph).

Ulcere cutanate mai ales la nivelul picioarelor.

Abcese sau furuncule recurente (Sulph). Erizipel care se mută din loc
în loc.

Senzaţii particulare:

- ca şi cum apă sau ulei fierbinte i-ar curge prin vene toată noaptea.

- ca şi cum ar înebuni sau ar paraliza.

- îşi simte limba ca paralizată.

- ca şi cum i s-ar desprinde vertexul.

- ca şi cum dinţii i s-ar mişca.

Remedii complementare:

Med.

Remedii similare:

Ars, Aur, Lac-c, Merc, Nit-ac, Rat, Sulph.

Clinică şi Cazuri:
Oftalmia cu dureri şi pleoape care se lipesc în timpul nopţii, nevralgiile
şi durerile de cap, astmul bronşic, tusea cu < noaptea beneficiază de Syph.

Insomnia este per se o indicaţie pentru Syph, care ca şi Sulph


restabileşte somnul pacienţilor.

Imediat după agravarea nocturnă se ţine cont de ULCERATII (gură,


nas, genital, piele).

La nivelul nasului ulceraţiile au baze de culoare gri-cenuşiu şi pot


produce cele mai agresive forme de ozenă cu secreţii fetide. Secreţiile
fetide de la nivelul urechii intră în aceiaşi categorie.

Abcesele şi furunculele recurente reprezintă un mare Key-note.

Irita sifilitică sau reumatică a fost vindecată cu acest remediu.

Erupţia tipică este sub formă de pete arămii dar include multe alte
forme, chiar şi pemfigus-ul.

Sistemul ganglionar poate fi afectat în întregime iar nutriţia şi


asimilarea sunt deficitare, ceea ce duce la o emaciere extremă.

Constipaţia rebelă cronică (ani de zile) poate fi vindecată ; remediul


acţionează pe toate orificiile corpului.

H.C. Allen spune : « Pacienţii sifilitici care au avut şancru tratat local
(supresat) şi care au suferit după aceea ani de zile de probleme cu gâtul şi
pielea s-au vindecat cu Syph ».

Thomas Wildes spune că a tratat şancrul primar cu acest remediu.


Acesta (şancrul) creşte în primele 2 săptămâni de tratament şi după aceea
se micşorează treptat până la dispariţie fără a mai apare sifilisul secundar.

Dorinţa crescută de alcool sau istoricul familial de alcoolism reprezintă


un key-note (Bacchus şi Venus sunt buni amici).

1. Wildes a vindecat cu Syph 1M un bibliotecar care de mai multe luni


suferea de o durere de cap deasupra ochiului drept cu iradiere spre
posterior, adânc în creier. Durerea avea un caracter pătrunzător, foarte
intens şi ascuţit. Intensitatea era aşa de mare încât pacientul îşi pierdea
şirul gândirii şi memoria. Sub remediul administrat în fiecare seară durerea
a dispărut în 10 zile şi facultăţile mentale au revenit la normal.

Peste 6 săptămâni a apărut la nivelul sprâncenei drepte o eczemă


galbenă care s-a extins mult la nivelul scalpului şi inferior până la baza
aripa nasului.

Bibliotecarul avusese sifilis cu câţiva ani mai înainte.

2. Un băiat de 4 ani avea o erupţie cronică, combinaţie de prurigo şi


herpes la nivelul obrazului, buzelor, bărbiei, frunţii şi scalpului, braţelor,
toracelui, plicilor şi mâinilor.

Wildes susţine că erupţia sifilitică poate să aibă prurit, că prurigo este


infecţios şi că seamănă cu unul din primele stadii ale leprei.

El s-a ghidat (ţinând cont de simptomele generale) şi după faptul că


pacientul avea la nivelul coapsei o pată de erupţie de mărimea unei monezi
asemănătoare cu lepra.

A administrat Syph 1M ceea ce a dus la apariţia pe întreg corpul a unei


erupţii în formă de pete-petice ; fata s-a acoperit o treime cu cruste groase
şi galbene ; remediul s-a administrat în continuare şi pacientul s-a vindecat,
iritabilitatea a dispărut şi a început să doarmă bine, să recupereze în
greutate şi sa aibă poftă de mâncare.

Bibliografie:

Boericke, Clarcke, Phatak, Roger Morrison, Adolph von Lippe, Radar


key-notes, Robin Murphy.

PHOSPHORUS - Dr Doina Pavlovschi


In tabloul periodic al elementelor Phosphorul se afla in Randul 3, Coloana 15.
Dupa Sankaran :

Randul 3 : „imi lipseste identitatea, sunt separat, dar cine sunt ?”

Coloana 15 : structura erodata, integritatea nu poate fi pastrata

Phosphorul : are identitate separata, vointa si alegerea sa

Minerale : tema : structura si organizare, relatii sau performanta.

Personalitate : sistematizati si organizati

Fosforul este un constituent mineral esential in scoarta terestra, in roci, plante si animale,
constituent al celulei cu important rol metabolic.

ACTIUNE : simptome toxicologice si experimentale.

Simptomele toxicologice sunt mai ales


lezionale, datorate intoxicatiei acute sau cronice.
Prin intermediul circulatiei sanguine afecteaza toate organele parenhimatoase – ficat, plaman,
rinichi, miocard, provoaca fenomene congestive cu hemoragie si degenerescenta.

Simptomele experimentale, obtinute prin administrarea de doze infratoxice, sunt mai ales
functionale, generale sau psihice, vizibile la tipul sensibil.

TIPul sensibil este longilin, inalt si subtire, cu torace ingust ,usor aplecat. Pare bolnav,
trasaturile sunt trase, pielea palida. Poate fi un adolescent obosit pentru ca a crescut prea repede,
traumatizat afectiv de orice emotie, datorita hipersensibilitatii, entuziasmului si generozitatii firii
sale. Frecvent constitutie phosphorica, temperament sanguin, tuberculinic, oxigenoid

MODALITATI

Agravare : - seara in crepuscul

- inainte de miezul noptii

- culcat pe partea stanga sau pe partea dureroasa

- in timpul furtunei

- la schimbarea vremii,la frig

Ameliorare : - in obscuritate
- culcat pe partea dreapta

- alimente reci

- dupa somn

SIMPTOME PSIHICE
- anxietate cu senzatie de opresiune agravata seara in crepuscul

- teama de furtuna, singuratate, boala, moarte sau neliniste nedefinita

- sentimental, prefera compania, vorbaret, dar emotiv timid

- hipersensibil,hiperemotiv, hiperacuitatea tuturor simturilor

- delir locvace, violent, erotic si impudic la febra

- fatigabilitate rapida

SIMPTOME GENERALE
- frilozitate generala cu intoleranta caldurii la cap si la maini

- dispozitie hemoragica ,hemoragii frecvente, care se repeta, in toate locurile

- senzatii arzatoare – intre umeri cu senzatia de val de caldura ce urca din sale pana la
ceafa, la nivelul mainilor

- vertij, mai ales dimineata cu senzatia de lesin

- dorinta de sare, alimente sarate si condimente

SIMPTOME LOCALE

- sete de nestins pentru apa rece (Bry) care este imediat varsata ( Ars)

- foame nesatioasa imediat dupa masa, foame noaptea (Lyc.,Psor.)

- eructatii, regurgitari, varsaturi facile, senzatie de gol in stomac

- durere in regiunea hepatica, agravat culcat pe dreapta, ficat, splina mari

- gingii inflamate care sangereaza usor


- limba uscata si alba sau neteda si rosie sau maronie la mijloc cu margini rosii

- constipatie cu scaune dure sau diaree cronica, scaune fetide, involuntare, debilitante

- raguseala dureroasa seara, spasm laringian

- tuse uscata, iritanta, dureroasa, epuizanta, agravata la rece, mergand dela cald la frig

- dispnee cu senzatia de constrictie toracica

- palpitatii violente cu anxietate agravat culcat pe stanga si la miscare

- albuminurie cu hematurie si dureri lombare

- menstre in avans, flux redus prelungit, hemoragii vicariante

- transpiratii epuizante, reci, vascoase matinale

INDICATII CLINICE
Stari acute : episoade acute ale organelor parenhimatoase in stadiul de hepatizatie rosie.

Stari cronice : procese de hipertrofie, apoi degenerescenta tisulara si celulara, interesand mai
ales sistemul nervos ( encefalite, mielite, scleroze medulare), ficatul (ciroze), vezica biliara
(colecistite), rinichii (nefrite), pancreasul (diabet)

POSOLOGIE

Remarci : - pericolul dilutiei mai mici de 5 CH

- pericolul oricarei dilutii la suspiciunea de tuberculoza

- pericolul repetarii prea frecvente

Hemoragii : Phosphorus 7-9 CH o priza la 6 ore, poate cu China 5 CH si Arnica 9CH

Purpura : Phosphorus ca mai sus, se pot asocia Arnica 9 CH si Crotalus 5 CH.

Inaintea unei operatii : Phos. 9 sau 15 CH in seara din ajun si in dimineata respectiva.

Degenerescenta hepatica : Phosphorus 15 CH. Hepatite virale acute : Phos.15 CH o priza


dimineata inainte de micul dejun si in jurul orei 18 zece zile consecutiv. In functie de
transaminaze alte 10-15 zile o priza zilnic. Hepatite cronice, ciroze : Phos.15 CH o doza de 1-3
ori pe saptamana mai multe luni.
Polineuropatii etilice : Phosphorus 15 CH de 1-3 ori pe saptamana. Delirium
tremens (delir violent ca Stramonium, locvace ca Lachesis, cu hiperexcitatie sexuala ca
Hyosciamus) ; Phosphorus 15 CH la 6-12 ore.

Pancreatite acute : Phosphorus 9 CH de 1-2 ori pe zi.

Sindroame congestive pulmonare netuberculoase : Phos. 7-9 CH de 1-2 ori pe zi.

Infiltrate pulmonare virotice : Phos. 9-15 CH de 3 ori pe saptamana, 1-2 saptamani.

Degenerescente renale : Phos.7-9 CH la 2 zile in nefrite cronice.

Nefrite hematurice acute : Phos.9 CH dimineata si seara plus Arnica 9 CH si China 5 CH


alternate la fiecare ora.

Insuficienta cardiaca dreapta,cord pulmonar cronic : Phos 9 CH zilnic

Ameteli la varstnici : Phos. 15 CH o doza pe saptamana.

Mielopatii, encefalopatii, sechele AVC : Phos. 15 CH o doza pe saptamana.

Tulburari ale constitutiei phosphorice, crestere prea rapida, urmari ale exceselor sexuale :
Phos.15 CH sau 30 CH o doza pe saptamana, sau la 2-4 saptamani.

REPERTORIU SYNTHESIS 7
Mind – activity desires – gr3 pag.2

Mind – weary of life – gr.3 pag.228

Mind – grief undermining the constitution – gr 2 pag.125

Mind – prostration – gr.3 morning – gr 2 noon – gr.1 pag.175

Mind - sensitive – gr.3 pag 175

Mind - fear thunderstorm of – gr.3 pag 117

Generals – hemorrhage – gr.3 pag 1623

Generals - thunderstorm agg – gr.2 pag.1713 lightning – gr.1 pag.1714

Generals – weather change of - gr.3 pag 1712


Generals – food salt desire – gr.3 pag 1614

Generals – pain burning – gr.3 pag 1649

Head – pain in general – gr 3 pag.275 occiput – gr 2 pag 303

Vertigo – gr 3 pag.235

Stomach – thirst – gr.3 pag.703 large quantities for – gr.3 unquenchable – gr 3 pag.705

Perspiration in general – gr.3 morning – gr.3 pag 1511

Nose – epistaxis – gr.3 pag.483

Extremities – chilblains – gr 2 pag.1162

BIBLIOGRAFIE

Clarke J.H. A dictionary of practical Materia Medica B.J.Publishers New Delhi

Encyclopedie Medico-chirurgical Editions Techniques Paris

Jouanny J. The essentials of Homeopathic Materia Medica Edition Boiron 1984

Kent J.T. Materia Medica of Homoeopathic Remedies Hom. Book Service London 1989

Lathoud J.A.Etudes de Matiere Medicale Homeopatique Martin&Ternet Editeurs Vienne

Vannier L.&Poirier J. Precis de Matiere Medicale Homeopatique Doin Paris

Vital Quest - Sankaran

Voisin Matiere Medicale Homeopathique Clinic Imprimerie moderne Annecy

Zissu R.& Guillaume M. Fiches de Matiere Medicale Homeopathique Doin Paris 1973

ARSENICUM ALBUM - Dr Doina


Pavlovschi
In tabloul periodic al elementelor Arsenicum se afla in Randul 4, Coloana 15. Dupa Sankaran :
Minerale : structura si organizare

Randul 4 : securitate si datorie – munca zilnica e securitate - nu are siguranta, se simte singur
sau in saracie, atacat de oameni si de animale

Coloana 15 : structura este erodata, sfaramata, integritatea pierduta - trebuie sa aiba grija cat de
mult poate pastra lucrurile, se simte singur sa faca fata, nu se poate increde in altii

Arsenicum album : „ Apararea mea este slaba, oamenii au luat toate lucrurile, iar eu sunt prea
batran si prea slab ca sa ma protejez. Trebuie sa fiu cu grija, precaut si neincrezator. Sunt hoti in
casa care ma fura, nimeni nu este de incredere, sunt neajutorat.” Arsenicum album este oxidul
alb de arsenic

ACTIUNE
- alterare profunda a sistemului nervos central si periferic

- inflamatii si necroze mai ales pe piele, mucoase, sange

MODALITATI

Agravare : - dupa miezul noptii, mai ales intre orele 1-3

- frig si umiditate

- bauturi si alimente reci

- vin,alcool

- efort

- culcat pe partea bolnava si cu capul jos

Ameliorare : - la cald, bauturi calde

- cu capul sus

Lateralitate : dreapta (cap, plamani, abdomen)

Periodicitate: in fiecare zi, la 2,3,4 zile, la 15 zile, la 6 saptamani, anual

BIOTIP : sulphuric psoro-tuberculinic, cancerinic, anxios, agitat, ordonat si minutios.


CAUZALITATE

Stari acute : la frig sau baie rece, intoxicatii alimentare ( alimente mai vechi, inghetata), erori
dietetice ( vegetale, alcool, tutun), cauze infectioase, boli anergizante.

Stari cronice : diatezice psoro-tuberculinic-cancerinice.

SIMPTOME PSIHICE
- anxietate cu depresie, frica de moarte, de ruina si convingerea ca e incurabil

- agitatie, se misca agil, daca e mobil, cere sa fie miscat in pat, daca e imobilizat

- ordonat si minutios patologic

- hipersensibilitatea tuturor simturilor

- idei delirante sau delir violent

- egoist si rautacios

- slabiciune iritabila

SIMOTOME GENERALE
- frilozitate, dorinta de cald

- prostratie nemotivata

- dureri arzatoare ameliorate la cald

- secretii mucoase excoriante cu miros putrid

- periodicitatea simptomelor

- alternanta de simptome cutanate si tulburari interne

SIMPTOME LOCALE
- sete mare de cantitati mici de bauturi reci care sunt varsate imediat
- dorinta de alimente calde

- greata la miros de bucatarie

- varsaturi si diarei simultane

- palpitatii cu slabiciune tremuratoare

- insomnie orele 1-3 noaptea cu agitatia membrelor

- eruptii uscate, scuamoase, pruriginoase agravate la frig, ameliorate la cald

INDICATII CLINICE
Boli infectioase. Boala Addison. Anemie. Cancer. Eczema cronica. Psoriazis. Lupus E.D.
Coriza. Astmă. Tbc pulmonar. Tulburare anxioasa. Nevralgii. Paralizii. Scleroza multipla.
Polineuropatii. Zona zoster. Sciatica. Endocardita. Pericardita. Aortita. Angor pectoris. Febra
intermitenta. Paludism .Indigestii. Intoxicatii alimentare.Gastro-enterite. Nefrite. Cistite.Etc.

POSOLOGIE

Dilutii joase in tulburari gastrice si cutanate. Dilutii inalte in tulburari nervoase si cardiace

Dilutiile inalte au o perioada de actiune lunga in cazuri cronice si scurta in cele acute.

RELATII
Aconitum pentru anxietate cu frica de moarte

Phosphorus, Rhus tox., Veratrum album pentru tulburarile digestive.

Kreosotum pentru secretii iritante

Lachesis pentru toxemie

Antidot : Opium, Carbo veg., China, Nux vomica, Hepar sulphur.

REPERTORIU SYNTESIS 7
Mind – anxiety – gr.3 pag 14

Mind – irritability – gr.3 pag.141

Mind - fear death of – gr.4 pag.109

Mind – excitement – gr.2 pag 101

Mind – avarice – gr 3 pag.23

Mind – fastidious – gr.2 pag.106

Mind – restlessness – gr 3 pag.182

Mind – delusion, sees thieves at night – gr 2 pag 84

Mind - „ , that the house and space under the bed are full of thieves – gr 2 pag 83

Mind – delusion, conspiracies, against him , there are – gr 1 pag 57

Mind – „ , injury, about to receive, is – gr 1 pag 70

Mind – company, desire for, alone while – gr 3 pag 34

Mind – fear, alone of being, lest he die – gr 3 pag 107

Mind – carefulness – gr 3 pag 28

Mind – anguish driving from place to place – gr 3 pag 12

Generals – agg. Night midniht after : 1 h. – gr 3 1-2 – gr.2

Generals – cold agg. – gr 3 pag 1575 cold air agg. – gr.3 pag 1576

Generals - warm amel. – gr.3 pag 1699

Generals – side right – gr.3 pag 1680

Generals – pain burning externally – gr 3 internally – gr 3 pag 1649

Generals – hemorrhage - gr.2 pag.1623 Eye –


swelling lids – gr 3 pag.411

Stomach – thrist – gr 3 pag.703 extreme – gr 3 small quantities for – gr 3 pag 704

Respiration – asthmatic – gr.3 pag 970 midnight after – gr 3 pag 971


Skin – erruptions – gr.3 pag 1527

Skin – itching – gr.3 pag.1544

BIBLIOGRAFIE

Clarke J.H. - A dictionary of practical Materia Medica B.J. Publishers New Delhi

Encyclopedie Medico-chirurgicale Editions Techniques Paris

Jouanny J.- The essentials of Homeopathic Materia Medica Editions Boiron 1984

Kent J.T. - Materia Medica of Homoeopathic Remedies Hom. Book Service London 1989

Lathoud J.A - Etudes de Matiere Medicale Homeopathique Martin&Ternet Ed.Vienne

Synthesis 7

Vannier L.&Poirier J. - Precis de Matiere Medicale Homeopathique Doin Paris

Vital Quest - Sankaran

Voisin - Matiere Medicale Homeopathique Clinique Imprimerie Moderne Annecy

Zissu R.&Guillaume M. - Fiches de Matiere Medicale Homeopathique Doin Paris 1973

STAPHYSAGRIA - Dr Doina Pavlovschi


Planta ranunculacee. Remediul se prepara din seminte care contin o substanta uleioasa cu
miros patrunzator.

ACTIUNE

- psihic hipersensibilitate la cotrarietati, astenie generala, excitatie sexuala

- SNV simpatic : visceral incetinirea functiilor , vascular staza sanguina abdominala,


toracica si cefalica.

- Piele

CAUZALITATE
- furie retinuta

- excese sexuale, masturbare

- rani prin obiecte taioase

TIP
- copil slab, friguros, iritabil, nemultumit, verminoze intestinale

- adult astenic, dar hipersensibil, nemultumit de viata, refulat, frustrat

- batran prostatic

- psoro-tuberculinism, luetism, sicoza

MODALITATI
Agravare : - furie, indignare, umilinta retinuta, excese sexuale, masturbare

Ameliorare : - dupa ce a mancat, la cald, odihna noptii

SIMPTOME PSIHICE
- hipersensibil la cel mai mic cuvant sau actiune pe care le simte indreptate impotriva lui,
foarte susceptibil

- hiperexcitabil, furie retinuta, iritabil, tremura

- tulburari de memorie

- indiferenta, apatie, astenie generala

- rusine din cauza excesului sexual si al masturbarii

- idei obsesive sexuale, frica de sexul opus

SIMPTOME GENERALE
- tulburari psiho-somatice legate de frustrare – urinare , intestinale, cutanate
- eliminari cutanate si mucoase iritante, urat mirositoare

SIMPTOME LOCALE
- colici dupa ce a baut rece si la furie, cu flatulenta

- dureri de dinti in timpul menstrei, dinti cariati la margine, negri, cad

- hipersensibilitatea vulvei, nimfomanie, masturbatie

- dureri arzatoare uretrale intre mictiuni ,ameliorate de urinare

- mictiuni frecvente la proaspat casatorite (virgine)

- senzatia ca o picatura de urina coboara pe uretra (prostata)

- eczema cu cruste groase si secretie iritanta, care formeaza noi vezicule la contact

- prurit sever, ameliorat de scarpinat, dar care reapare in alt loc

- veruci uscate, predominant genitale

- orgelet, salazion, mai ales la pleoapele superioare, noduli, blefarita cronica

- rani chirurgicale, rani taiate net.

INDICATII CLINICE
Tulburari psihice sau psiho-somatice datorate furiei sau indignarii retinute :

Cauza recenta : 9-15-30 CH trei zile la rand, la nevoie 30 CH repetat la 1-4 saptamani

Cauza veche : 30 CH de 3 ori pe saptamana, se raresc prizele odata cu ameliorarea

Tulburari genito-urinare :

Idei sexuale obsesive : 15-30 CH zilnic la inceput, se urmareste raspunsul

Cistite : 9 CH la 6 ore (la nevoie alternat cu Cantharis 9 CH ),

Hipertrofie de prostata : 9 CH

Tulburari cutanate : 5-7-9 CH de 1-2 ori pe zi.

COMPARATII CLINICE : Silicea, Chamomilla, Apis, Pulsatilla, Platina, Hepar sulphur


REMEDII COMPLEMENTARE : Causticum, Thuya, Colocynthis

REPERTORIU SYNTHESIS 7

Mind – indignation – gr 3 pag 136

Mind - anger – gr 3 pag 8

Mind - contradiction intolerant of –gr2 pag.42

Mind – suspicious – gr.2 pag 213

Mind - sensitiv – gr 3 pag 195

Mind - irritability – gr.3 pag 141

Mind – thoughts persistent – gr.3 pag 217

Mind – nymphomania – gr.2 pag 171

Mind – jealousy – gr.2 pag.145

Mind – taciturn – gr 3 pag 213 sex excesses after – gr.3 pag 214

Mind – thinking aversion to – gr.3 pag 216

Generals – injuries operation ailments from – gr 3 pag 1628

Eye – inflammation lids – gr.3 pag.386

Eye – tumor lids – gr.2 meibonian glands – gr 3 nodules in the lids – gr.3 pag.413

Female genitalia – masturbation disposition to – gr 3 pag 921

Bladder – urination frequent – gr.3 involuntary –gr.3 pag 844

Skin – eruptions dry – gr.2 eczema – gr.2 pag.1530

Skin – itching – gr.3 pag.1544

BIBLIOGRAFIE

Clarke J.H. A dictionary of practical Materia Medica B.J.Publishers New Delhi

Encyclopedie Medico-chirurgical Editions Techniques Paris


Kent J.T. Materia Medica of Homoeopathic Remedies Hom.Book Service London 1989

BELLADONNA - Dr Doina Pavlovschi


Planta din familia solanacee, creste in Europa in clima temperata, in locuri calde si umbroase –
matraguna.

Dupa Sankaran :

Plante : tema este sensitivitate. Sunt organisme vii fixate de sol, nu se pot misca.

Pentru supravietuire sunt sensibile la schimbarile din exterior si se adapteaza la ele.

Pacientii justitiabili de remedii homeopatice din plante reflecta sensibilitate in felul in care
vorbesc, se imbraca, prefera patterne neregulate, florale. Scrisul lor este neregulat, dezorganizat.
In discursul lor isi prezinta tulburarile in forma dezorganizata, vorbesc si despre simptomele
altora, ale sale sunt incomplet si dezorganizat relatate. Simt unele lucruri intens si sunt foarte
descriptivi si emotivi. Au simptome cu debut brusc, variabile si cu multe modalitati. Expresii :
„sunt afectat de..”, „ma raneste”, „nu pot suporta”.

Vise cu plante, verdeata, natura, muzica, arta.

Solanaceele: simptome care vin si pleaca brusc.

Expresia sensitivitatii : furie exploziva, frica, monstri imaginari.

Cuvinte : viata si moarte, moarte subita, soc brusc, insolatie, teroare, violent, criminal, asasin,
panica, sarpe, atac, prins, vanat, agresiv, negru, speriat, fantoma, exploziv, ciocanit, impuscat,
mort, sedat, stupefiat, apoplexie.

ACTIUNE acuta, paroxistica, simptome violente care apar si dispar brusc.

- congestie activa cu excitatie nervoasa, spasme si delir.

- inflamatie brusca si violenta cu uscaciunea mucoaselor, febra si transpiratii

- paralizia nervului vag – HTA, midriaza, hiperemie capilara

- dureri cu aparitie brusca, ameliorate la cald

- hiperestezie la toate excitatiile – contact, frig, zgomot, lumina

- calor – rubor – tumor – dolor


CAUZALITATE : frig uscat, curenti de aer, supresia
transpiratiei, insolatie.
TIP pletoric, viu, repede abatut de boala .Limfatic nervos, Calcarea carbonica cu colorit de
Sulphur, hipersensibil, congestii brutale, mai ales la cap. Bell.este „acutul” Calc.carb.

MODALITATI
Agravare : - dupa amiaza, la ora 15 si ora 23

- orice contact cu mediul exterior – frig, contact, zgomot, lumina, obiecte stralucitoare

- aplicatii reci

- deglutitie

- culcat pe partea afectata

Ameliorare : - repaus, liniste

- camera calda, caldura

- alungit, cu capul dat pe spate

Lateralitate dreapta.

SIMPTOME PSIHICE – excitatie urmata de depresie

- excitatie violenta, delir agresiv, cauta sa muste, sa bata, sa distruga persoanele si


obiectele din jur pe care nu le mai recunoaste

- halucinatii vizuale, monstri la picioarele patului, apa – imagine care-l sperie

- neliniste mare, strigate, dorinta de a fugi

- locvacitate mare, incoerent, prada halucinatiilor care se deruleaza rapid.

Allen : „ cuvintele nu corespund gandurilor, gandurile nu corespund impresiilor, impresiile


nu corespund obiectelor din jur”.

- prostratie brusca cu stupoare, urmata apoi iar de agitatie.

SIMPTOME GENERALE
- violenta tuturor simptomelor care apar si dispar brusc.

- inflamatie congestiva si iritativa –calor, rubor, dolor, tumor

- hipersensibilitatea tuturor simturilor

- spasme, secuse musculare, contracturi violente si convulsii

- uscaciunea mucoaselor

- insomnie cu mare dorinta de a dormi

- febra brusca, cu frison,la inceput fara sete, apoi caldura mare cu sete de apa rece in
cantitati mari, transpiratii calde, oroare de frig

SIMPTOME LOCALE
- cefalee congestiva acuta, lancinanta, pulsatila si arzatoare, mai mult in dreapta si la
aplecarea capului inainte, cu ochii injectati, midriaza si fotofobie, neameliorata de
epistaxis. Senzatia ca are capul enorm si foarte cald. Ameliorat la aplecarea capului
inapoi (Apis invers).

- epistaxis cu fata rosie si calda

- guturai dupa tuns – raceste cu usurinta

- tuse spastica, dureroasa, agravata seara inainte de miezul noptii

- buza superioara tumefiata si rosie

- limba uscata, tumefiata, rosie si lucioasa

- faringe uscat, rosu, lucios, sete mare si disfagie

- durere vie inghitind, iradiata in urechea dreapta

- abdomen destins, cald, sensibil, colici care apar si dispar brusc

- contractii anale dureroase, hemoroizi sangeranzi

- palpitatii violente

- puls plin, frecvent si dur vizibil la arterele carotide si temporale, tahicardie

- mictiuni frecvente, imperioase, cu tenesme si senzatie de caldura


- menstre in avans, abundente, sange cald, rosu, urat mirositor

- anexite drepte cu aparitie si disparitie brusca

- sani grei, rosii, calzi si duri (Bry.)

- reumatism articular acut

- piele : abcese, eritem scarlatiniform

INDICATII CLINICE
Remediul inflamatiilor cu debut brusc, insotite de febra si transpiratie, manifestari violente si
disparitie brusca – abces, adenite, angine, congestii cerebrale, colici, dismenoree, metrite,

Laringite, anexite, reumatism articular acut, coriza, sinuzite, rujeola, scarlatina, etc

In stari acute dilutii joase – 4-5 CH, in delir dilutie inalta – 30 CH.

Remediul are actiune scurta, trebuie repetat des.

REMEDII COMPLEMENTARE : Calcarea carbonica si Sulphur

COMPARATII : Apis, Aconitum (inflamatii), Stramonium, Hyosciamus, Lachesis (delir) Sepia,


Lilium tigrinum (bearing down), Ferrum phosphoricum, Melilotus (cefalee congestiva ameliorata
de epistaxis)

REPERTORIU SYNTHESIS 7
Mind – fear animals of – gr3 pag 107

Mind - sensitive - gr 3 pag 194

Mind – restlessness – gr 3 pag 182

Mind – excitment – gr 3 pag 101

Mind – delirium – gr 3 pag 46

Mind – delusions –gr 3 pag 51

Generals – inflammation glands of – gr3 pag 1626

Generals – side right – gr 3 pag 1680


Generals – pain suddenly – gr 3 pag 1646

Generals – inflammation externally – gr 3 pag 1625

Sleep – sleeplessness – gr3 pag 1432

Head – pain – gr 3 pag 274

Eye – discoloration red – gr 3 pag 379

Female genitalia – menses bright red – gr 3 clotted – gr 3 copious – gr 3 pag 924 frequent – gr 3
pag 925

BIBLIOGRAFIE
Clarke J.H. A dictionary of practical Materia Medica B. J. Publishers New Delhi

Encyclopedie Medico-Chirurgicale Editions Techniques Paris

Jouanny J. The essentials of Homeopathic Materia Medica Editions Boiron 1984

Kent J.T. Materia Medica of Homoeopathic Remedies Hom.Book Service London 1989

Lathoud J.A. Etudes de Matiere Medicale Homeopathique Martin&Ternet Ed.Vienne

Synthesis 7

Vannier L.&Poirier J. Precis de Matiere Medicale Homeopathique Doin Paris

Vital Quest - Sankaran

Voisin Matiere Medicale Homeopathique Clinique Imprimerie Moderne Annecy

Zissu R.&Guillaume M. Fiches de Matiere Medicale Homeopathique Doin Paris 1973

BROMIUM - Dr Doina Pavlovschi


In tabloul periodic al elementelor Bromium este in Randul 4, Coloana 17.

Dupa Sankaran :

Minerale : structura si organizare.


Randul 4 : securitate si datorie, munca zilnica e siguranta.

Coloana 17 : structura e distrusa. Este singur, nu poate cere ajutor, tradat, lasat sa cada

Bromium : insecuritate totala, singur in fata pericolelor, atacat, tradat.

Bromium este un metaloid lichid descoperit de chimistul francez Balard si recunoscut ca element
in 1826. Se afla in oceane, marea moarta, unele izvoare termale.Este folosit ca sedativ in
medicia, la purificarea apei, ca AgBr in fotografie.

ACTIUNE :
- iritatia sau inflamatia cailor respiratorii superioare

- hipertrofii indurate glandulare - testicule, ovare, glande mamare, tiroida, glande salivare
si ganglioni limfatici

- astenie marcata

- eretism cardiac

MODALITATI

Agravare : - racit in zile calde


- seara inainte de miezul noptii

- band lapte cefaleea

- intrand intr-o camera calda tusea

Ameliorare : - la mare

- in masina sau calarind

Lateralitate stanga.

TIP : carbonic, sanguin, tuberculinic ,insuficient hipofizar. Tanar blond, cu pielea fina, ten
deschis, ochi albastri, acnee fata si spate.

SIMPTOME PSIHICE
- astenie psihica, indiferent, abulic
- anxietate agravata seara ,halucinatii in obscuritate, frica de fantome (Ac.,Carbo v.,
Phos.,Puls.)

SIMPTOME GENERALE
- hipertrofia si induratia indolora glandulara si ganglioni limfatici

- dureri surde, profunde la nivelul organelor atinse de inflamatie (cai respiratorii)

- senzatia de panza de păianjen pe fata

- dorinta de aciditati care provoaca balonare abdominala si diaree

SIMPTOME LOCALE
- vertij cu epistaxis si tendinta de a cadea inapoi la vederea apei care curge

- hemicranie stanga spre seara, agravata band lapte sau aplecandu-se, ameliorat culcat
pe partea dreapta

- coriza persistenta si excorianta cruste in nari, raguseala seara cu senzatia de frig


inspirand, constrictia gatului cu sufocare, spasm al glotei

- tuse seaca, spastica, agravata seara inainte de miezul noptii, cu accese bruste de sufocare,
astmul ameliorat la mare, astmul marinarilor pe uscat

- inflamatia faringelui cu adenopatie satelita, arsura vie de la limba la stomac

- senzatia de piatra in stomac, nu suporta alimente calde

- scaune mucomembranoase cu gaze, hemoroizi proccidenti, durerosi, sangeranzi

- testicul stang umflat, dur, nedureros, displazie mamara stanga

- menstre in avans, abundente,c u false membrane, dureri constrictive ovarul stang, ovar
stang marit de volum si dur

- piele galben-pamantie, acnee, furuncule, ulceratii verzui cu miros putrid

INDICATII CLINICE
Afectiuni limfo-ganglionare indurate

Afectiuni respiratorii : coriza, laringite, traheite, difterie, astmă, tuse spastica


Afectiuni glandulare cu hipertrofie si induratie : anexite, orhite, gusa, glande salivare

Afectiuni digestive : gastrite, ulcer gastro-duodenal, colite

REMEDII COMPLEMENTARE
Diatezice : Calcarea carbonica, Sulphur iodat, Tuberculine

Simptomatice : Argentum nitricum

COMPARATII : Bryonia, Kali sulphuric, Ipeca, Dulcamara,


Baryta iodata, Calc.c., Calc.fl., Conium, Graphites, Silicea,
Phosphorus, Iodum, Spongia, Sambucus, Sulphur si altele

KALI BROMAT
ACTIUNE : - depresie nervoasa centrala cu agitatie periferica

- eruptii cutanate

TIP supraponderal, obez, dar nu obligatoriu.

MODALITATI
Agravare : noaptea, la luna noua ,la cald

Ameliorare : ocupat fizic si psihic

SIMPTOME PSIHICE
- deprimat anxios cu senzatia ca-si pierde mintea

- uita cuvinte, silabe ,spune un cuvant in locul altuia, balbaie, vorbeste cu dificultate

- agitatie nervoasa, nu sta linistit, trebuie sa se miste, neliniste in maini, degete

- terori nocturne ale copiilor, bruxism, strigate, gemete in somn, somnambulism

SIMPTOME GENERALE
- convulsii la frica sau emotie, in sarcina, la dentitie, epilepsie premenstruala sau la luna
noua, cefalee care insoteste criza

- insomnie agitata din cauza grijilor

- mers nesigur cu tulburari de coordonare musculara, tremuraturi, parestezii

SIMPTOME LOCALE
- respirator : tuse seaca, necontenita, agravata noaptea si culcat, cu senzatie de greutate
pe piept si varsaturi mucoase sau alimentare

- digestiv : colici cotidiene la copii, ora 5 a.m., diaree choleriforma

- genital : dureri in ovarul stang la mers

- piele : acnee indurata ,pustuloasa, livida, pe fata, piept, umeri, spate.

REMEDII COMPLEMENTARE : Silicea, Sulphur

REPERTORIU SYNTHESIS 7
Mind - fear evening – gr.1 pag. 106

Mind – fear alone of being – gr 1 pag 107

Mind – fear dark of – gr 1 pag 108

Mind – fear ghost of - gr.1 pag 111

Generals - inflammation glands of – gr 2 pag 1626

Generals – weakness – gr 3 pag 1701

Generals – weather warm wet agg. – gr.2 pag 1714

Generals – air seaside air at the amel – gr 1 pag 1714

Generals – side left – gr 2 pag 1680

Respiration – asthmatic – gr 2 pag 970

Respiration – asthmatic sailors as soon as they go ashore – gr3 pag 972

Male genitalia – induration testis left – gr 2 pag 889


Female genitalia – induration ovaries left – gr 2 pag 912

Mind – gestures hands involuntary motions of the fingers playing with – Kali bromat – gr 1
pag.122

Face – eruptions acne – Kali bromat gr 3 pag 515

BIBLIOGRAFIE
Clarke J.H. A dictionary of practical Materia Medica B.J. Publishers New Delhi

Encyclopedie Medico-chirurgicale Editions Techniques Paris

Jouanny J. The essentials of Homeopathic Materia Medica Editions Boiron 1984

Kent J.T. Materia Medica of Homoeopathic Remedies Hom.Book Service London 1989

Lathoud J.A.Etudes de Matiere Medicale Homeopathique Martin&Ternet Ed. Vienne

Synthesis 7

Vannier L.& Poirier J. Precis de Matiere Medicale Homeopathique Doin Paris

Vital Quest - Sankaran

Voisin Matiere Medicale Homeopathique Clinique Imprimerie Moderne Annecy

Zissu R.& Guillaume M. Fiches de Matiere Medicale Homeopathique Doin Paris 1973

Materia medica: Conium, Lachesis - Dr.Rindasu Ileana

1. CONIUM

Familia Umbeliferae; denumire completa- Conium maculatum; denumire populara - cucuta


sau bucinis;

Proving: “ cunoscut” inca din antichitate; se pastreaza descrierea facuta de Platon, in relatarea
despre executarea lui Socrate.
Substanta produce paralizie ascendenta, avand ca rezultat final moartea prin paralizia
musculaturii respiratorii, ceea ce aminteste de simptomele descrise la provinguri, cum ar fi
mersul dificil, pierderea brusca de forta in timpul mersului, rigiditatea dureroasa a membrelor
inferioare. Toate aceste stari se intalnesc adesea la varstnici, un timp al slabiciunii si al lentoarei,
cand remediul se dovedeste extrem de util.

Trasaturi principale: Conium afecteaza nervii si musculatura, ducand la lipsa de coordonare si


paralizie, mers nesigur, vorbire dificila, slabiciune care se instaleaza treptat. Foarte util in cazul
reprimarii dorintei sexuale, la domnisoarele batrane ce sufera de paroxisme de isterie si
ipohondrie.

Cauzalitati: Abstinenta sexuala sau dimpotriva, excesele sexuale; necazurile; suprasolicitarea,


munca in exces; traumatismele vertebrale.

Modalitati: amel.: -in timp ce posteste;

-la miscare; mers;

-la presiune;

-stand aplecat;

-stand la soare;

-de intuneric.

agrav.: - privind obiecte aflate in miscare;

-la alcool;

-la ridicarea bratelor( dupa un efort );

-de excesele sexuale;

-de celibat;

-la rasucirea in pat;

-de apasarea hainelor stranse pe corp

Simptome principale:

Cuvinte cheie: “induratia” progresiva a mintii, cu deteriorare intelectuala progresiva. Paralizie si


slabiciune.

Atitudine: persoane inchise, insensibile, lipsite de orice relief; surmenate, epuizate intelectual (“brain-
fag”).
Alteori- depresie la persoane timide, cu aversiune fata de viata sociala, dar si cu teama de singuratate.
Femei descurajate care se simt de parca le-ar veni sa planga si se sufoca, avand senzatie de nod in
gat.

Simptome mental-emotionale:

Anxietate, isterie, tristete, depresie, toate ca urmare a reprimarii instinctului sexual (ex.: dupa divort
sau moartea partenerului). Superstitii, idei fixe.

Tristete agr. de consolare.

Teama de singuratate, dar si de persoanele straine.

Indiferenta.

Tulburari de memorie.

Nu intelege ce a citit.

Simptome generale:

Senzatie de slabiciune, oboseala;

Tumori sau induratii ale ganglionilor limfatici.

Tumori maligne sau istoric de cancer (ex.: de san,etc ).

Peferinte alimentare: dorinta de acru, sare, cafea; avers. fata de paine.

Simptome fizice caracteristice:

Cap: - fotofobie, eventual si lacrimare;

Vertij: - agrav. in decubit dorsal si la rasucirea in pat;

Gat: - adenopatii cervicale dure. Gusa cu exoftalmie.

Urogenital: -impotenta; ejaculare prematura;

-adenom sau cancer de prostata;

-tumori, inclusiv maligne de testicul, ovar, uter;

-leucoree iritanta, albicioasa sau sanguinolenta.

Piept: -cancer de san, cu tumora dura si adesea cu adenopatie axilara. Sani durerosi la atingere,
inainte de menstruatie.
Extremitati: -slabiciune, oboseala progresiva, mergand pana la paralizie( Causticum) care incepe de
obicei la nivelul coapselor;

-ataxie;

-parestezii;

-se ridica cu dificultate din pozitia ghemuit.

Cateva simptome de repertoar :

Mind: - sadness, continence from (3);

Vertigo: - motion , from eyes of(2);

- turning in bed (3);

- closing eyes, on, amel. (2).

Female genitalia: - indurations, injuries from(2/1) ;

Chest: -cancer, mammae, contusion, from(2) ;

-pain, mammae, menses before (3) ;

-pain, mammae, step , every (2/1) ;

-swelling mammae, menses during (2).

Indicatii clinice frcvente:

Ataxie, cancer, cervicita, depresie, disfunctii sexuale, displazie de col uterin, ejaculare prematura,
impotenta, fibrom uterin, hipertiroidie, prostatita, scleroza multipla, senilitate, vertij.

Comentarii :

De retinut efectul benefic al remediului in cancer mamar declansat dupa o contuzie (Grimmer).

Rem. complementare : Tub.

Diagnostic diferential: Sep., Phos-Ac., Cocc., Carb-an., Caust.

Bibliografie:Boericke, Morrison, Murphy,Vermeulen.

2. LACHESIS
Denumire completa: Lachesis muta

Sursa: veninul sarpelui Surukuku din America de Sud.

Proving: efectuat de C. Hering, in timp ce studia flora si fauna regiunii Amazonului Superior, la
cererea guvernului german. Simplul fapt de a manevra veninul pentru a prepara primele dilutii a avut
efecte teribile asupra curajosului homeopat, provocandu-i stare de inconstienta, cu febra ridicata si
delir. Dupa ce si-a revenit, prima lui grija a fost sa intrebe ce a spus si ce a facut cat timp a ramas
inconstient, cele relatate apoi de sotia sa fiind constiincios notate si reprezentand primul proving cu
Lachesis.

Cuvant cheie: suprastimulare, are nevoie de un “orificiu de evacuare’ ca sa nu explodeze

Trasaturi principale:

Ca si alte veninuri de serpi, Lach.descompune sangele, de unde si tendinta spre hemoragii; este util in
purpura si stari septice.

Mare sensibiltate nervoasa mai ales la nivelul terminatiilor cutanate si a fibrelor vasomotorii;
pacientii se plang de intoleranta la atingere, mai ales in zona gatului. Sunt agitati, vesnic in miscare,
irascibili.

Remediu predominent feminin, foarte util la menopauza( inclusiv pentru bufeuri).

Cauzalitati:

-suprimarea secretiilor;

- menopauza.

- necazul, mania, vexarea, spaima;

- gelozia;

- dezamagirea in dragoste;

- ingestia de alcool;

- menopauza.

Modalitati:

Amel.: -la aparitia secretiilor;

-aplicatii calde;

-aer liber;
-eructatii;

-presiune puternica;

-bauturi reci;

-dupa ce mananca ( mai ales dupa ingestia de fructe).

Agrav.: -dupa somn;

-dimineata;

-primavara;

-caldura camerei, canicula, soarele;

-vremea innorata;

-atingerea usoara sau presunea hainelor in zona gatului si a taliei;

-suprimarea secretiilor sau intarzierea aparitiei lor;

-menopauza;

-ingestia de alcool;

-bauturile fierbinti (mai ales pentru simptomelefaringiene).

Simptome principale:

Atitudine:

Par sa vorbeasca fara oprire si fara sa asculte. Sar rapid de la un subiect la altul.

Pot fi zeflemitori, jignitori, sarcastici.

 Exista si aspecte pozitive ale usurintei lor de a vorbi: invata usor limbi straine si le place sa
cante.

Emotii puternice. Totul la ei este foarte intens: de ex., daca sunt anxiosi, sunt foarte anxiosi. Isi fac
multe griji legate de sanatate( Ars.), mai ales in legatura cu bolile de inima..

Egocentrici.

Foarte critici, dar, la randul lor, nu suporta nici o critica.


Se ataseaza de obiecte si de oameni, avand si o falsa perceptie despre dragoste( celalalt devine un
obiect). Gelozie fara nici un motiv. Copilul poate spune ca isi uraste fratele abia nascut.

Extrem de suspiciosi, pot ajunge paranoici( Hyosciamus, Veratrum).

Exista si un tip introvertit de Lach., cu un puternic complex de inferioritate, care il face sa descopere
la cei din jur cele mai urate lucruri si sa ii critice. Acest tip se caracterizeaza prin timiditate, frustrare
si invidie, energia lor canalizata spre interior fiind urmata de patologie mai ales la nivel cardiac si
renal(calculi).

Ambele tipuri de Lach. suporta greu restrictiile de orice fel- de ex., suporta greu autoritatea
parinteasca. Pot sa isi paraseasca slujba pentru ca se simt constransi.

Pot fi inzestrati cu intuitie si clarviziune.

Simptome mental-emotionale:

- iritabilitate;

- locvacitate, sarind rapid de la un subiect la altul;

- iluzii – se crede sub controlul unei forte supranaturale

- - crede ca este urmarita;dispretuita;urata;

- gelozie patologica, suspiciune ( Hyos.);

- frica de boli de inima;

- frica de serpi;

- frica de nebunie

- aversiunea femeilor fata de casatorie;

- malitioasa;

- agitatie psihomotorie;

- tristete dimineata

- agravare mentala dupa somn;

- manie religioasa(Veratrum, Stram.).

Simptome generale:
- de regula caldurosi;

 pot fi frigurosi, dar au bufeuri care ii/le deranjeaza foarte tare.

- Lateralitate stanga sau simptomele merg de la stanga la dreapta; agrav. in decubit


lateral stang;

- Preferinte alimentare: fructe,vin, stridii, cafea.

Simptome fizice caracteristice:

Cap: -cefalee cu senzatie de explozie;

-migrene cu iradierea durerii spre ceafa si umeri;

-senzatie de greutate sau arsura pe vertex.

Vertij amel la debutul unei secretii(inclusiv menstre);

Gat: - dureri faringiene pe partea stanga sau cu debut pe stanga, agr. de ingestia de lichide mai ales
fierbinti;

- nu suporta gulere stranse;

- senzatie de nod in gat;

Somn: -tresar brusc la adormire, cu senzatia de sufocare;

-mare agravare dupa somn;

-cosmaruri cu serpi

-pozitie de somn pe partea dreapta(pe stanga imposibil);

Tegumente:

-furuncule de culoare violacee;

-purpura;

-erisipel senil;

-ulcer varicos.

Cateva simptome de repertoar:


Mind: Jealousy, as foolish as it is irresistible(2/1); loquacity, changing quickly from one subject to
another(3).

Throat: Choking, clothing agg.(3);sleep agg.(2).

Ext.throat: sensitive,slightest touch(3).

Fem.genitalia: menses,amel.of all complaints during(3).

Indicatii clinice frecvente:

Astm bronsic, amigdalita, alcoolism, delirium tremens, furuncule, HTA, insuficienta acrdiaca
congestiva, cardiopatie ischemica, psihoza maniaco-depresiva, sd.premenstrual, tulburari de climax.

Comentarii:

De retinut cele 4 mari caracteristici ale remediului (Murphy):

-Agravare dupa somn;

-intoleranta fata de atingere;

-lateralitatea stanga;

-ameliorare marcata la debutul unei secretii sau eliminari.

Rem. complementare: Crotalus, Lyc., Hepar.

Antidoturi: Ars., Bell., Cocc., Cedron, Coff, Nux-v.

Diagn.diferential: Con., Graph.,Anthracinum(furuncule), Ph-ac.

Bibliografie: W.Boericke,J.Clarke, P.Chappell, R.Murphy, G.Vithoulkas.

SEPIA - Dr. Doina Pavlovschi

Sepia apartine regnului animal, familiei cefalopodelor, moluste. Remediul homeopatic se prepara
din cerneala de sepia, un lichid negru care contine melanina si pe care molusca il elibereaza
pentru a se disimula in ochii adversarilor.

Sankaran : regnul animal are ca tema principala supravietuirea, relatia victima-agresor, ierarhia
superior-inferior, competitia. Se simte in capcana si se vrea liber.

Sepia : camuflaj si fuga ca sa scape. Se simte fortata sa actioneze impotriva vointei ei.
Este dependenta emotional sau financiar si obligata sa se poarte altfel decat ar dori.

Se izoleaza, se simte nenorocita, disperata, aversiune pentru familie. Isi cauta refugiul in munca,
pana la istovire. Vise de viol.

ACTIUNE

- scaderea fortei vitale cu depresie si fatigabilitate iritabila

- staza si congestie venoasa pasiva, mai ales la nivelul ficatului, a sistemului port si a organelor
genitale feminine, cu urmare insuficienta hepatica functionala cu fatigabilitate si congestie
pelvina cu dismenoree

- instabilitate vasomotrice cu bufeuri de caldura cu senzatie de slabiciune si lesin sau eretism


neurocirculator cu agitatie si anxietate

- relaxarea tesuturilor venoase, a ligamentelor si a musculaturii netede cu urmare varice,


hiperlaxitate ligamentara, ptoze viscerale.

BIOTIP

Clasic e descrisa ca femeie la care totul este in cadere : depresie psihica, visceroptoze, pleoape
cazute, insuficienta hepatica si genitala, poarta culori inchise.

Teren tuberculinic cu posibila evolutie cancerinica.

MODALITATI

Agravare : inainte de pranz si seara, la aer rece, vant din est, inainte de furtuna, in societate,
spalandu-se.

Ameliorare : exercitiu fizic, mergand repede, la presiune, la cald, intinzandu-se

Lateralitate : stanga

SIMPTOME PSIHICE

- trista si abatuta, fara bucurie de viata, plange vorbind despre ea, totu-i negru, se simte
nenorocita, distrusa

- indiferenta la preajma si la ai sai, apatica taciturna, inchisa in ea, nimic nu o intereseaza,


nimic nu o distreaza, se doreste singura, nu suporta consolarea – “nostalgie pentru trecut,
indiferenta pentru prezent, dar face planuri pentru viitor”

- fatigabilitate iritabila, se vexeaza usor, nemultumita de ceilalti si de ea insasi, nu suporta


contradictia
- foarte impresionabila, neliniste si frici, anxietate seara (Caust., Phos.)

SIMPTOME GENERALE

- insomnie noaptea, obosita dimineata, somnolenta ziua

- bufeuri de caldura cu ameteli dimineata la sculare

- dorinta de lucruri acide, otet, muraturi

- aversiune pentru carne

- agravare la lapte (diaree) si la mirosuri, mai ales de bucatarie

- agravare la abuz de tutun (dispepsie)

- ameliorare la miscare (dans)

- senzatie de frig pe alocuri : vertex, intre umeri, picioare reci

- transpiratii abundente, acre, agr. in axile si scrot

SIMPTOME LOCALE

- cefalee cu durere apasatoare in ochiul stang, cu iradiere in occiput agravata clatinand capul sau
la efort, ameliorata seara, la aer curat

- sensibilitate dureroasa a pielei capului cu caderea parului

- sensibilitate dureroasa a ochilor seara, cu senzatia de arsura si de nisip in ochi

- lacrimare dimineata si seara, intoleranta la lumina stralucitoare

- pleoape superioare grele, ptozate

- herpes al pleoapelor superioare

- acufene, hipersensibilitate la zgomot

- carii dentare cu dureri acute agr. orele 18-24, senzatie de dinti prea lungi, pioree

- limba alba cu afte, curata la menstre

- gura uscata, buze umflate dimineata, herpes al buzei inferioare

- gust sarat ( Carbo v., China)


- greata dimineata la sculare ameliorata mancand, greata la spalatul pe dinti

- senzatie de gol in stomac (Ign., Puls., Pod.) imediat ce se gandeste la un aliment dorit,
neameliorata mancand

- distensie abdominala cu borborigme si flatulenta

- durere profunda in hipocondrul drept, amel. culcat pe dreapta sau la masaj

- constipatie cu scaune insuficiente, dure, scibale brune dificil de evacuat, senzatie continua de
bol greu in rect (Anac., Lach.,Lil.t., Plat.), neameliorata de scaun

- durere brusca, acuta in anus amel. mergand repede, cedeaza la evacuarea scaunului

- hemoroizi proccidenti in mers si la scaun, secretie anala quasi continua (Ant.c.)

- senzatia de greutate pelvina, prolaps rectal

- nari uscate, umflate si ulcerate

- tuse seaca, spastica, iritanta, obositoare, agr. seara dupa ce s-a culcat (Sang.)

- dureri constrictive in piept agr. dupa somn, amel. mergand repede

- senzatie de opresiune dimineata si seara

-senzatie de presiune in vezica urinara cu nevoia imperioasa de a urina (Cistita)

- incontinenta de urina in prima parte a noptii

- urina tulbure, fetida, cu depozit rosu, aderent de peretii vasului

- la barbat : secretie uretrala cronica, picatura cronica

transpiratii fetide ale scrotului

condiloame in jurul glandului

- la femeie : menstre intarziate si de scurta durata, cu aparitie matinala, negricioase, cu dureri


lombosacrate sfasietoare

senzatie de presiune pelvina in jos, ca si cand totul ar vrea sa iasa prin vulva
(Lil.t.) , trebuie sa-si incruciseze picioarele cand sta, prolaps uterin

leucoree galbena, acida, inainte de menstra, dupa fiecare mictiune, cu aspect laptos
(Calc.c., Puls.), numai ziua, cu arsuri si excoriatii ale coapselor
avort in ultimele luni de sarcina (in primele luni Apis, Kali carb.)

vagin dureros la actul sexual

uscaciunea vaginului si vulvei dupa menstre (Natr.mur.)

- prurit in plicile coatelor(Rhus.tox., Sulph.), si pe peste tot, neameliorat de scarpinat, ci


transformat in senzatie de arsura

- eczema, psoriasis (coate, glezne), ihtioza

- herpes circinat catamenial

- urticarie agravata la aer, ameliorata in camera calda

- pete galbene sau brune pe spate, umeri, abdomen, nas, pete de sarcina

- varice ale membrelor inferioare

INDICATII CLINICE

1. Afectiuni hepato-digestive : visceroptoze, dispepsie atona, migrena digestiva, hemoroizi,


constipatie
2. Afectiuni genito-urinare : metrite, leucoree, prolaps uterin, dismenoree, menopauza,
tulburari de sarcina, colibaciloza urinara
3. Afectiuni cutanate : eczema, psoriazis, herpes catamenial, pete de sarcina
4. Afectiuni psihice : depresie, astenie iritabila

POSOLOGIE

Simptome locale : dilutii joase - 7 CH zilnic

Simptome generale, locale severe, cronice : dilutii 9-15 CH, 1-3 ori pe saptamana

Simptome psihice, similitudine mare : 30-200-M CH la 2-4 sau mai multe saptamani

Simptome genitale :15-30 CH in a 5-a si a 20-a zi de ciclu menstrual

Mentiuni : - in afectiuni digestive e de preferat ora 16 pentru administrare

- prizele de dilutii inalte nu se repeta prea des

- in depresie nu se recomanda dilutie inalta de la inceput din cauza riscului de sinucidere

RELATII
Remedii complementare : Natrum muriatic, Sulphur, Tuberculine

Nux vomica ii intensifica actiunea

Bell., Act.rac., Helonias, Kali c., Lil. tigr., Plat. – tulburari reflexe de origine uterina

Lyc., Phos., Chel., Nux vom. – tulburari hepatice

Benzoic acid, Nitri ac. – urini fetide

Ars. alb., Ars. iod. – psoriasis

Natr.mur., Phos.ac., Phos., Caust. – psihism

Lil.tigr., Murex – senzatia de “bearing down” (presiune pelvina in jos)

REPERTORIU

Mind – anger,from contradiction

“ - undertakes things opposed to his intentions

“ - cares, full of, about domestic affairs

“ - delusion, that he is unfortunate

Mind – indifferent loved ones, to - to everything

“ - fear of poverty

“ - industrious

“ - irritability, consolation aggr.

“ - weeping when telling of her sickness

“ - will, contradiction of

“ - sadness

Generals – exertion amel.

“ - food, sour food, acids, desire

Eye – falling of lids during headache


Nose – yellow saddle across

BIBLIOGRAFIE

Clarke J.H. A dictionary of practical Materia Medica B.J.Publishers New Delhi

Encyclopedie Medico-chirurgical Editions Techniques Paris

Kent J.T. Materia Medica of Homoeopathic Remedies Hom. Book Service London 1989

Lathoud J.A.Etudes de Matiere Medicale Homeopatique Martin&Ternet Editeurs Vienne

Synthesis 7

Vannier L.&Poirier J. Precis de Matiere Medicale Homeopatique Doin Paris

Vital Quest - Sankaran

Voisin Matiere Medicale Homeopathique Clinic Imprimerie moderne Annecy

IGNATIA AMARA - Dr Doina Pavlovschi

Planta din familia loganiacee – samanta de strychnos ignatii care contine printre alti alcaloizi
stricnina si brucina. Remediul homeopatic apare pe teren tuberculinic.

Dupa Sankaran tema la Plante e sensitivitatea, la Loganiacee e senzatia ca e sfaramat, facut


bucati, distrus.

Hahnemann spune ca Ignatia si Nux vomica sunt remedii foarte asemanatoare, diferenta o face
modul de reactie : Nux vomica se manifesta cu furie, violenta, razbunare, Ignatia prezinta
labilitate afectiva, isi tine nemultumirea in sine, rumineaza vexarile, necazurile.

ACTIUNE

- hipersensibilitate senzoriala si mintala

- manifestari spasmodice

- manifestari paradoxale, contradictorii

CAUZALITATE

- socuri emotive ( consecinte ale unor emotii fericite : Coffea )


- teama, frica, aprehensiune (Gels., Arg.nitr., Lyc.)

- vexatie, indignare (Staph., Colocynthis)

- accidente (Arnica), evenimente triste (Arnica, Phos.ac., Lach.)

- dezamagiri din dragoste (Natr.mur.), doliu ( pierdere de persoana apropiata)

MODALITATI

Agravare : necaz, emotie, doliu, cafea, alcool, frig, contact, mirosuri, tutun

Ameliorare : la cald, la distractie, la plimbare

SIMPTOME PSIHICE

- depresie dupa necaz, contrariere, surmenaj, doliu

- emotivitate exagerata

- anxietate care il impiedica sa vorbeasca

- suspine, cascat si plans nemotivat

- dispozitie schimbatoare

SIMPTOME GENERALE

- insomnie la necaz sau contrariere cu cascat violent si prurit cutanat

- dureri vii in locuri mici (Kali bi, Ox.ac.)

- aversiune pentru fumul de tigara

- ticuri si spasme cu localizari variate fara suport organic patologic

SIMPTOME LOCALE

- cefalee congestiva, presiva, unilaterala, cu senzatia de cui infipt in regiunea parietala,


durere agravata la frig, cafea, tutun, alcool, ameliorata de presiune, caldura si terminata dupa
emisie abundenta de urina

- spasme ale pleoapelor, tulburari de vedere functionale

- acufene ameliorate de zgomot


- senzatie de constrictie faringiana, nod in gat, nod care urca din stomac in gat si-l strange
agravat la cea mai mica emotie sau contrariere, ameliorat inghitind

- durere in gat ameliorata mancand alimente solide

- senzatie de foame cu lesin din capul pieptului cu tendinta de a suspina sau de a face
inspiratii profunde sau de a casca violent si spastic, agravata la ora 11 (Sulphur) sau la
mirosul tutunului

- greata ameliorata mancand

- sughit spastic

- dispepsie paradoxala

- constipatie mergand cu masina, cu durere mare la scaun, mai ales cand e moale

- hemoroizi cu dureri ascutite, agravate in mers

- diaree emotiva sau la contrarietate sau la frica

- tuse seaca, spastica, cu cat tuseste, cu atat ar mai tusi

- nevoia de inspir profund

- tulburari de ritm cardiac cu accelerare brusca a pulsului, tahicardie emotiva, extrasistole

- mictiuni frecvente de urina apoasasi incolora, mai ales la migrena

- menstre in avans, abundente, sange negru cu cheaguri si miros urat, precedate de cefalee

- prurit cutanat “nervos”

INDICATII CLINICE SI POSOLOGIE

- manifestari spastice localizate : tuse, colici abdominale – 5-7- 9 CH de 1-2-3 ori/zi

- manifestari histeriforme 9-30 CH la ora 11 dimineata

- soc emotiv recent : 9-15-30 CH trei zile la rand

- soc emotive vechi : 30-200 CH, M

Mentiune : dilutiile joase sunt contraindicate daca a facut tratament cu stricnina recent

RELATII
Remedii complementare : Natrum muriatic, Sepia, Apis, Sulphur

Spasme : Belladonna, Hyosciamus

Frica : Opium, Gelsemium

Vexatie : Staphysagria

REPERTORIU

Mind – ailments from, grief, anger, vexation, fright, shock, bad news, death, disappointment,
friendship deceived, love, deception, mortification, money from losing, position loss of

Mind – delusion, ruined he is

Generals – chill, fright or fear from

“ - paralysis emotion after

“ - sudden manifestations, coming and going

“ - catalepsy, fright after

“ - shocks, electric like, sleep going to

“ - convulsion, grief after

“ - torn to pieces, shattered pain as if

Head – pain, side, right

Teeth – neuralgic, shattered as if a nerve were

BIBLIOGRAFIE

Clarke J.H. A dictionary of practical Materia Medica B.J.Publishers New Delhi

Encyclopedie Medico-chirurgical Editions Techniques Paris

Kent J.T. Materia Medica of Homoeopathic Remedies Hom. Book Service London 1989

Lathoud J.A.Etudes de Matiere Medicale Homeopatique Martin&Ternet Editeurs Vienne

Synthesis 7

Vannier L.&Poirier J. Precis de Matiere Medicale Homeopatique Doin Paris


Vital Quest - Sankaran

Voisin Matiere Medicale Homeopathique Clinic Imprimerie moderne Annecy

BRYONIA ALBA - Dr. Secil Omer

Acest remediu se extrage din radacina unei plante numita popular mutatoare fiind din
familiaCucurbitacee.Este o planta agatatoare.

Sunt doua idei principale la acest remediu.Una ar fi agravarea de miscare si cealalta


uscaciunea.Uscaciunea este in plan mental, emotional si fizic.Datorita acestei uscaciuni are o
mare nevoie de apa.Lipseste elemental apa care reprezinta emotiile.Este unul din cele mai
folosite remedii in situatii acute dar mai putin folosit in situatii cronice.Pacientul Bryonia este de
regula o persoana lipsita de rafinament cu preocupari materiale mai ales legat de lumea
afacerilor.Principala grija va fi supravietuirea si munca grea pentru securitate financiara.De aici
frica de saracie.

De regula nu acuza probleme emotionale la consultatie ci eventual griji legate de planul


financiar.De regula acuza probleme legate de planul fizic (cefalee, pleurodinii, artrite…) fiind
iritabili cu aversiune pentru companie.

In situatii acute este iritabil si vrea sa fie lasat in pace.

De regula febra se instaleaza mai insidios fata de Acon si Bell si se manifesta citeva
zile.Intotdeauna este agravat de miscare si prefera sa stea nemiscat .Nu vrea sa raspunda
doctorului si chiar se poate intoarce cu spatele la terapeut.Adesea este insetat si prefera sa bea
cantitati mari de apa nu atit de des ca ARS.Limba are de regula un depozit central alb galbui sau
albicios.

Remediul este foarte util si in entorse sau fracturi care sunt agravate de cea mai mica
miscare.Are deci afinitate pentru tesuturi epiteliale , mucoase ,seroase si sinoviale cu tendinta la
modificari inflamatorii ce au rezultat producerea de exsudate fibrinoase sau seroase

MENTAL

Persperctiva lor mentala este foarte paminteasca isi concentreaza atentia asupra lucrurilor
concrete , securitatii materiale adica banilor.De aici o insecuritate financiara, frica de
saracie.Uscaciune mentala-lipsa de imaginatie si umor.Uscaciune emotionala-nu isi exprima
emotiile fiind incapabil de pasiune sau romantism

Iritabilitate

Vrea sa fie lasat in pace


Frica de saracie

Preocupat excesiv cu probleme de afaceri.

Delirul este pe teme de afaceri sau vrea sa mearga acasa avind impresia ca e in alta parte.

Anxietate legata de viitor

GENERALITATI

Agravat de miscare

Uscaciune a tuturor mucoaselor dar cu sete mare spre desobire de Nux-m sau Nat-m

Agravare la 9pm

Ameliorare intins pe partea dureroasa

Ameliorat de presiune

Agg de mincare uscata, piine

Agg de bauturi reci si amel de bauturi calde

Agg de frig , vreme uscata , vint rece

Amel de transpiratie

Agg la ridicarea din pat de dim

Lateralitate dreapta ( cu exceptia cefaleei si a unor pleurite

CAP

Cefalee stinga

Cefalee deasupra ochiului stg sau frontala cu extensie la occiput si apoi la tot capul

Cefalee agg de miscare chiar si de miscarea ochilor

Cefalee agg de tuse, agg dim , de constipatie ,amel de presiune sau de inchiderea ochilor

Limba cu depozit albicios sau brun mai ales central

Epistaxis in caz de supresie a menstruatiei sau la ridicarea din pat dimineata


Gura uscata

Buze uscate si crapate

GASTROINTESTINAL

Sete mare mai ales pentru cantitati mari si adesea la intervale mari

Dorinte alimentare:carne,bauturi calde mai ales lapte cald

Dorinta de bauturi reci mai ales in timpul frisonului

Durere de stomac agg de miscare, mese, varsaturi, hrana uscata si amel de caldura

Senzatia de greutate sau de nod in stomac mai ales dupa mese

Varsaturi dupa mincare solida cu retinere de lichide

Varsaturi dupa tuse

Diaree agg la miscare, dim sau la ridicarea di pat

Constipatie cu uscaciunea rectului

Scaun tare si uscat

PIEPT

Tuse uscata dureroasa;trebuie sa se tina de piept in timpul tusei

Tuse agg de mese, miscare intr-o camera calda

Intepaturi in piept in timpul tusei

Mastita cu sin fierbinte dureros si dur amel de caldura

Pleurezie.Pneumonie.Bronsita.

EXTREMITATI

Artrita cu dureri agg de cea mai mica miscareagg de frig amel de caldura

Reumatism si redoare musculara si articulara

Fractura sau entorsa agg de cea mai mica miscare


SOMN

Doarme pepartea stg

Vise legate de afaceri

CLINIC

Apendicita.Artrita.Astm.Bursita.Constipatie.Boli de tesut conjunctiv.Tuse


.Diaree.Epistaxis.Exantem..Fibrozita.Gastrita.Guta.Cefalee.Hepatita..Gripa.Lumbago..Mastita.M
eningita.Migrene.Tuse convulsiva. Faringita. Pleurezie. Pneumonie. .Artrita reumatoida.Sciatica.
Tendinita. Dureri dentare.Vertij.

ACUT

Meningita de regula cu delir (vrea sa mearga acasa).

Apendicita.Sta pe partea dreapta agg de miscare de inspirul profound amel de aplicatii


reci.\Hepatita cu icter durere in ficat amel cind sta pe dr si are multa greata.

Pneumonii mai ales drepte si trebuie sa stea nemiscat agg de sculatul din pat amel de culcarea pe
partea cu dureri amel de presiune locala. Agg de inspire profound.Tusea produce durere in cap
sau inpiept asa ca pacientul isi pieptul cu mina cind tuseste

COMPLEMENTAR

Nat-m, Rhus-t, Sulphur

COMPARATII

Bell-infectii acute cu febra mare articulatii inflamate

Nux-v-iritabil, constipate cu indigestii

Cham-iritabil, agg de suparari,agg la 9PM, apetit capricios

Chelidonium-Agg de miscare, lateralitate dreapta, vrea lapte cald, pneumonii,

Rhus-t,Psor, Calc, Spig, Sepia.

RHUS-TOXICODENDRON - Dr. Secil Omer

Remediul Se prepara din frunzele proaspete de Rhus-toxicodendron o planta din familia


Anacardiacee.Caracteristic acestei familii este senzatia de ‘intepenire”
Este un remediu foarte utilizat mai ales in afectiuni osteoarticulare.Nu exista multe descrieiri in
diversele surse de material medica legate de trasaturilepsihoemotionale ale remediului.Exista mai
multe stadii in dezvoltarea patologiei de Rhus-t.In fazele initiale pacientul este vessel ,glumet si
plin de viata.Desi prietenos pare mai degraba timid.Ulterior pe masura ce se adinceste patologia
devine devine iritabil agitate, nelinistit.Este utilizat de aceea in problemele de comportament ale
copiilor, legate de agitatie, iritabilitate, rautate.Pacientii adulti sunt de regula seriosi, muncitori
nerabdatori semanind un pic cu cei Nux-v.

E masura ce patologia avanseaza pacientul devine rigid, intepenit atit in plan fizic cit si
emotional.Apare depresia,In fazele si mai avansate apare o fixitate mentala cu note de
compulsivitate si comportament ritualistic.Este unul din cele mai supertitioase remedii. Actiunea
sa e puternica pe nervi, mucoase, membrane seroase si piele.Caractreistica remediului este
intepenirea progresiva ce apare mai ales dupa o perioada de agitatie si epuizare.

MENTAL

Glumet, nelinistit, vessel

Agitatie mentala sare de la un subiect la altul.

Iritabilitate .Nerabdare.Graba

Anxietate legata de copii.

Frici: de a ucide pe cineva.Otrava

Superstitios, comprtament ritualistic si uneori compulsiv

GENERALITATI

Agg de frig , de vreme . rece si umeda

Amel de vreme calda , de bai calde

Agg de current de aer’

Agg de vreme innorata , cetoasa

Agg daca se uda

Amel la miscare

Agg dim la trezirea din somn.

Agg de la effort
Agg toamna

Laeralitate stg

NEUROLOGIC

B.Parkinson, cu intepenire amel de miscare, pacientul fiind intepenit in propriile emotii

Coree ticuri

Hemiplegie cu lateralitate stg

Vertij la ridicare cu tendinta de a cadea pe spate

CAP

Cefalee agg de vreme umeda inchisa, de furtuna , de modificarile de vreme amel de miscari

Acnee rosacee, erizipel al fetei

Eruptii la virful nasului (Caust, Aeth, Nat-c)

Eruptia veziculara la vf nasului

Crapaturi la colturile buzelor

Inflamarea cu edematierea pleoapelor (Apis,.Kali-c, Ars

Irita

GIT

Virful limbii este rosu sau apare un triunghi rosu pe limba

Cracmente mandibulare.Probleme cu artic temporomandibulara

Faringita amel de bauturi calde

Laringita si raguseala agg de folosirea indelungata a vocii dar poate fi si amel de la vorbit

GASTROINTESTINAL

Dorinta de :lapte rece.Brinza.Dulciuri

Aversiune pentru carne


Sete pentru cantitati mici

Dorinta de bauturi reci

UROGENITAL

Herpes genital

Eruptii genitale sau pe coapsa interna

Urinat frecvent

Enurezis mai ales la baieti

PIEPT

Astm mai ales asociat cu eczema sau dupa supresii ale unor eczema

Tuse agg de frig sivreme rece agg inainte sau in timpul frisonului

Bronsita.Pneumonii adesea cu sputa ruginie

Palpitatii

Hipertrofie cardiaca.Boli valvulare

Angor agg de exercitii cu extensie la bratul stg

SPATE

Lumbago cu sciatica

Dureri de spate agg dupa eforturi musculare cum ar fi accidente de masina sau suprasolicitari

Durere de spate agg de statul prelungit care il intepeneste

Durere de spate amel de caldura sau bai fierbinti

Durere de spate amel de miscare

Durere de spateamel de presiune puternica si masaj

Cracmente ale gitului si spatelui.Torticolis

Redoare cervicala care obliga pacientul sa-si intinda gitul si sa-si miste capul,agg de vreme rece
amel de caldura
Redoarea poate merge la occiput si sa produca cefalee.

EXTREMITATI

Reumatism acut sau cronic.Artrite

Artrita agg noaptea in pat,dim la trezire la vreme rece sau inainte de furtuna, agg de exercitiu

Artrita amel de caldura sau de baie fierbinte de vreme uscata sau miscare

Durere in umarul stg

Durere in partea interna a scapulei stg

Neliniste in extremitati

Bursita.Tendinita.Entorse

Amorteala de la stat pe brat sau pe picior

Amorteala a bratului stg in caz de dureri cardiace

Cracmente articulare

Nodozitati artritice

PIELE

Eczema cu vezicule mici foarte pruriginoase

Mincarime amel de apa fierbinte (Rhus-V)

Herpes.Urticarie .Psoriazis

Eritem nodos

SOMN

Nelinistit se misca constant si nu-si gaseste o pozitie in somn

BOLI ACUTE

Gripa cu multa curbatura care oblige pacientul sa se miste constant.Febra apare rapid mai ales la
10am

Varicela.Impetigo
Faringita amel de bauturi calde cu o senzatie de neliniste in tot corpul

Pneumonie cu sputa ruginieEntorse cu intepenire dar pacientul simte nevoia sa-si flecteze si sa-si
miste articulatia

Traumatisme ale spatelui

Injurii ale tendoanelor si ale muschilor agg de suprasolicitare

Complementare BRY,CALC

Comparatii Phos –artrita cu durere amel de miscare si caldura agg inainte de furtuna, dorinta de
lapte rece tuse si raguseala

TUB-artrita cu aceleasi modalitati,agg noaptea ,la vreme rece si umeda si de la furtuna,dorita de


lapte rece, nelinistit,eczema ,probleme respiratorii

RUTA-artrita si injurii cu aceleasi modalitati, intepenit , dureri de git cu redare la acest nivel

CALC-friguros, agg de vreme rece si umeda, agg de suprasolicitare fizica,artrite,dorinta de


dulciuri,eczema

ARS-confuziile se fac mai ales in acut cu febra, frisoane, neliniste, sete pentru cantitati
mici,iritabil, probleme de piele, respiratorii ,dorinta de lapte

APIS-reumatism articular acut, febra, probleme cutanate,erizipel

Ran-b, Rhod, Cimic,Dulc, Calc-p, Rad-br,

CLINIC

Angina.Artrita.Astm.Probleme de comportament.Bronsite.Varicela.Coree.Boli de tesut


conjunctiv.Contuzii.Eczema.Enurezis.Erizipel.Eritem
nodos.Cefalee.Hemilegie.Herpes.Impetigo.Gripa.Laringita.Lumbago.Boala Parkinson

Pemphigus.Faringita.Pneumonie.RAA.Reumatism.Sciatica.Entorse.Tendinita.Urticarie.

CHINA OFFICINALIS (Chinchona). - Dr. Silvia Nedelcu

Arborele de Cinchona este o plantă originară din America de Sud, din Anzii peruvieni.

Proprietăţile curative ale scoarţei erau cunoscute indigenilor,dar folosirea ei pe scară largă a fost
determinată de cuceritorii spanioli, care au beneficiat de efectele ei (utilizată ca antitermic în

tratamentul malariei). Numele de “Cinchona” provine de la numele soţiei viceregelui spaniol al

Peru-ului, De Cinchon, care a fost tratată de malarie.

Este primul remediu experimentat de Hahnemann, în 1790, proving

care i-a oferit înţelegerea principiului Similia Similibus Curantur.

NIVEL DE ACTIUNE

SANGE. SISTEM CIRCULATOR. APARAT DIGESTIV ( ficat, V.B.). Splina.

Nervi.Lateralitate stângă / dreaptă.

GENERALITATI

SLABICIUNE, EMACIERE

PERIODICITATE: la 2 , 7 sau 14 zile, la lună nouă, toamna;

AGRAVAT de :

-PIERDERE DE FLUIDE ( hemoragie, diaree, lactaţie, excese sexuale, transpiraţie etc.)

-ATINGERE (uşoară).

-zgomote, trepidaţii, vreme rece, vânt, curent, postprandial, efort mental, mişcare;

AMELIORAT de :

-PRESIUNE puternică, slăbirea presiunii hainelor, odihnă, post.

ALIMENTAR:

agg. de : fructe, carne, lapte, alcool, bere, cafea, ceai, făinoase, grăsimi, peşte;

aversiune pentru: bere, pâine, unt, cafea, grăsimi, fructe, carne, mâncare caldă;

dorinţă pentru: dulciuri, condimentat, sărat.

ISTORIC familial sau personal de malarie.


MENTAL-EMOTIONAL

Sunt persoane sensibile, uşor ofensabile, iritabile. Au un simţ artistic dezvoltat, sunt idealişti şi
rezervaţi, introvertiţi; se exprimă mai uşor prin versuri sau pictură. Plini de imaginaţie, se lasă
purtaţi de fantezii şi planuri (în care au averi fabuloase, sau au calităţi excepţionale şi realizează
lucruri uimitoare, … construiesc castele de nisip în Spania) în timpul zilei dar mai ales noaptea.

Au multe frici: de animale, chiar domestice, câini, pisici, păsări de curte, teamă de atingere, de
a nu fi răniţi, de a nu fi compătimiţi, frică de ceva rău, de fantome, de lucruri imaginare etc.

Iluzii: că sunt persecutaţi, ceilalţi îi împiedică să îşi realizeze planurile sau că sunt urmăriţi de
duşmani.

Au stări de spirit alternante, cu modificări bruşte de dispoziţie, pot fi capricioşi, morocănoşi


şi pot dezvolta depresii cu gânduri suicidare.

VERTIJ

- după pierderi de fluide;

- în timpul frisonului;

- cu tendinţa de cădere spre spate;

- cu tinnitus.

CAP

- cefalee explozivă, pulsatilă, cu pulsaţii vizibile ale carotidelor; cu senzaţia ca şi cum creierul
pluteşte şi se loveşte de pereţii craniului; cefalee periodică; cefalee pe fondul unor afecţiuni
hepatobiliare;

- amel. de presiune puternică;

- sensibilitate dureroasă a scalpului ag. de atingere sau pieptănat;

- paloare, cearcăne;

- epistaxis;

- sensibilitate exagerată la mirosuri;

- gust amar când mănâncă sau fumează; orice are gust amar cu excepţia salivei;
- dureri de dinţi ag. la cea mai mică atingere;

- transpiraţie rece în jurul gurii.

GASTROINTESTINAL

- distensie abdominală cu borborisme, care nu este amel. de eliminarea gazelor;

- colecistopatii, colică billiară;

- diaree ag. de fructe, lapte, peşte, apă rece; diaree periodică;

- crampe abdominale amel. de aplecarea în faţă ;

- hepatită sau ciroză hepatică; hepatomegalie; splenomegalie;

- apetit capricios sau lipsa poftei de mâncare, care revine însă după prima înghiţitură; foame
canină noaptea, care îl trezeşte din somn.

(dorinţe, aversiuni şi agg. – la Gen.)

GENITAL

- leucoree sangvinolentă;

- dismenoree;

- metroragie cu sânge închis la culoare;

RESPIRATOR

- crize de astm toamna;

- bronşită, pneumonie.

EXTREMITATI

- dureri articulare sau musculare ag. de atingere;

- edeme ale membrelor inferioare cu tegumente palide şi godeu la apăsare;

- diferenţe de temperatură stg-dr.(o mână sau un picior cald şi celălalt rece).

SOMN

- poziţie imposibilă pe partea dreaptă; pe spate, cu mâinile deasupra capului sau sub cap;
- insomnie din cauza gândurilor incitante, a planurilor şi a fanteziilor eroice;

- insomnie, se trezeşte din cauza foamei;

- visele continuă şi după trezire.

FEBRA

- febră periodică, malarie sau antecedente;

- FEVER -SUCCESSION of stages - chill - followed by - heat - then perspiration grd 3

- frison in special înainte de amiază, care debutează în zona pieptului; cu sete înainte.

- transpiraţii abundente, debilitante noaptea; la cel mai mic efort; pătează lenjeria în galben.

PIELE

- sensibilitate dureroasă în timpul febrei.

COMPLEMENTARE: Ferr.

COMPARATII

Nux-v.; Nat-m; Lyc; Ign.; Carb-v; Ars. etc.

NUCLEUL:
1.Tulburări după pierderi de fluide =epuizare, slăbiciune, cefalee, simptome gastro-intestinale,
anemie.
2.Distensie abdominală excesivă, neameliorată de eliminarea gazelor.

3. Agravare la cea mai mică atingere şi ameliorarela presiune puternică.

4. Idei multe şi planuri seara şi noaptea.

5.Hipersensibilitate.

CHELIDONIUM MAJUS
Tinctura se obţine din planta întreagă,

recoltată în perioada înfloririi.

NIVEL DE ACTIUNE
FICAT; Lateralitate dreaptă (plămân, ovar, oasele feţei, colon ascendent, şold, membru
inferior) / lateralitate stg.;

Occiput; rinichi; genunchi.

GENERALITATI

-Friguros, ag. de vreme rece, umedă; la schimbarea vremii;

-ag. la 4 a.m., 2 sau 4 p.m.;

-ag. dimineaţa la trezire;

-amel. mâncând.

- Icter; icter neonatal.

Alimentar:

- dorinţă pentru lactate, brânză, alimente/băuturi calde, condimentat;

- aversiune pentru brânză, spanac;

- amel. de alimente/băuturi calde, lapte cald;

MENTAL-EMOTIONAL

Sunt persoane practice, mai puţin înclinate pentru o activitate intelectuală, “cu picioarele
pe pământ”, sceptice, pot fi convinse numai cu dovezi palpabile.

Mai dominatori decât Lyc.şi fără slăbiciunea sau laşitatea acestuia, au tendinţa de a se impune
oriunde (în faţa oricui).

VERTIJ

Ameţeală cu senzaţie de greutate şi de amorţeală generală; când închide ochii; când stă ridicat
în pat (grd. 4); cu tendinţa de a cădea spre faţă; asociat cu probleme hepatice.

CAP

Senzaţie de rece la nivelul occiputului. Durere pe partea dreaptă, iradiază în jos pe după
ureche spre omoplatul drept; senzaţie de greutate, ca de plumb. Nevralgie facială dr., dureri
deasupra ochiului drept, cu lăcrimare excesivă, precedată de durere în hipocondrul drept; amel.
de presiune.

Bătăi ale aripilor nasului 2 (Lyc 3)


Tegumente şi mucoase icterice; limba cu depozit gălbui, cu amprente dentare, gust amar; halenă
fetidă.

GASTROINTESTINAL

Dureri în hipocondrul drept, care iradiază spre spate, spre omoplatul drept sau în unghiul
inferior al acestuia; amel. în decubit lateral stg., cu picioarele aduse spre piept, amel.
mâncând; amel. de băuturi calde, aplicaţii calde. Vărsături amel. de băuturi calde (fierbinţi);
varsă tot, cu excepţia băuturilor calde. Distensie abdominală, senzaţie de constricţie transversală.
Hepatită, colică biliară, litiază. Constipaţie cu scibale, sau alternând cu diaree, scaune decolorate.

TORACE

Pneumonie pe partea dreaptă, cu limba maronie sau fisurată; hemoptizie.

Nevralgie intercostală dreaptă.

SPATE

Dureri cervicale, redoare; durere fixa în unghiul inferior al omoplatului drept; dureri
interscapulare după-amiaza.

EXTREMITATI

Dureri în umărul drept; senzaţie de rece ca de gheaţă în vârfurile degetelor; dureri articulare
în special de partea dr.; dureri intolerabile în călcâie, ca din cauza unui pantof prea strâmt.

SOMN

Neodihnitor,din cauza viselor sau întrerupt din cauza tusei; cască înaintea apariţiei durerilor
nevralgice; vise despre afaceri, cadavre, înmormântări.

PIELE

Icter, prurit; erupţii eczematoase; urticarie; ulceraţii cu secreţii ofensive.

COMPLEMENTARE: Lyc

COMPARATII: Lyc., Bry., Nux-v. etc.

NUCLEUL:
1. Persoane practice, dominatoare.
2.Lateralitate dreaptă
3. > Băuturi calde, fierbinţi..
4. < 4 am sau 4 pm.
5. Dureri iradiate sau fixe în omoplatul drept sau în unghiul inferior al acestuia.
Bibliografie:

- Boericke W., Pocket Manual of Homeopathic Materia Medica;

- Dewey W.A., Essentials of Homeopathic Materia Medica;

- Morrison R., Desktop Guide of Materia Medica;

- Vermeulen F.R., Synoptic Materia Medica;

- Vithoulkas G., Essence of Materia Medica;

RADAR 8

LYCOPODIUM CLAVATUM - Dr Ileana Rindasu

( Pedicuta)

Specie perena taratoare, cu ramuri ascendente de 5-15 cm, cu frunze dese, liniare, cu spice
sporifere, grupate de obicei cate doua. Spori de culoare galbena.

Creste pe coastele dealurilor inalte, in paduri umede, pana in zona montana.

Denumiri populare mai cunoscute:

Piciorul lupului – sugereaza suprematia de stapan si virilitatea

Praful strigoilor – aminteste de anxietate, insomnie, frica de fantome

Crucea pamantului – sugereaza profunzimea nivelului la care actioneaza

Braul vantului – tulburari digestive, flatulenta

In urma cu milioane de ani, era un arbore falnic, foarte raspandit, dar in prezent, este o planta
plapanda care se intinde pe pamant. Remediul Lyc este o reflectare vie a acestei transformari:
poarta cu el amintirea maretiei trecute, vrea sa dovedeasca faptul ca este inca un arbore. Astfel,
persoanele care corespund acestei tipologii par marete si dominatoare, dar in interior sunt slabe si
nesigure, dornice de afectiune si de a fi laudate.

Este unul din remediile fundamentale, fiind clasificat alaturi de Sulfur si Calcarea drept parte a
unei triade terapeutice.

TEMA PRINCIPALA: LASITATEA


Se simte nesigur, incapabil sa-si indeplineasca responsabilitatile, astfel incat va incerca mereu sa
le evite. In exterior insa, prezinta imaginea omului capabil, chiar curajos.

Dr. Guy Loutan descrie tema remediului ca fiind demnitatea tatalui fata de care esti
recunoscator. Tatal este echivalent cu procreerea si educatia. Antiteza tatalui poate fi si ea
valabila; fuga de responsabilitati si abandonul copiilor.

PSIHISM:

Pacientul Lyc sufera de complexe de inferioritate, pe care incearca permanent sa le depaseasca.

El poate face fata acestei situatii in doua moduri:

1. prin manifestarea inferioritatii resimtite launtric, pacientul devenind timid si introvertit.


Sufera de numeroase frici sau fobii, au frica de moarte, frica de a ramane singuri noaptea,
frica puternica de oameni, cu aversiune fata de companie, dar si cu teama de singuratate,
frica de caini.
2. prin egotism si ingamfare, ca o contrareactie la lipsa de incredere in sine. Bolnavul
devine bombastic, ingamfat, extrovertit, fanfaron, vrea sa-si afirme personalitatea. O
rubrica importanta pentru acest tip de Lyc este: iubeste puterea.

Simptome mental-emotionale (repertoar):

- oboseala mentala

- dictatorial

- dictatorial, iubeste puterea

- dictatorial, vorbeste cu un ton de comanda

 este dictatorial, tiranic cu familia sau cu subalternii, dar servil fata


de sefi

- nu suporta contrazicerea

- plange cand i se multumeste

- trac; timiditate legata de aparitia in public, desi este capabil sa o faca

- anxietate in legatura cu starea lui de sanatate, cu cariera( frica de a nu reusi in afaceri),


inainte de examene, dar se linisteste pe masura ce a inceput examenul

- frici: de cancer, de oameni, fantome, de singuratate noaptea, claustrofobie, agorafobie

COPIII
Se integreaza si ei celor doua tipuri descrise la adult.

Unii pot fi dominatori si rautaciosi cu parintii prea ingaduitori, dar sunt apreciati la scoala pentru
buna lor purtare.

Cel mai frecvent tip intalnit este copilul extrem de timid, lipsit de incredere in fortele sale si in
acelasi timp lipsit de rezistenta fizica.

Pe masura ce cresc, isi dirijeaza energia tot mai mult spre activitati intelectuale( ex; citit,
calculator). Muncitori si ambitiosi la scoala.

STADII DE PATOLOGIE

In stadii incipiente, Lyc se tradeaza prin frica de responsabilitati.

Spre exemplu, vrea sa obtina satisfactii sexuale facile, fara a-si asuma angajamente. Daca
partenerul se arata interesat de casatorie, Lyc va disparea fara urme, inainte de a fi ingradit in
vreun fel.

Dorinta lui sexuala , desi crescuta, nu este la fel de intensa ca la Platina, este mai mult dorinta de
a obtine satisfactie, fara obligatii.

Odata castorit, Lyc poate sa prezinte tulburari ale dinamicii sexuale, datorita fricii de a nu fi la
inaltimea cerintelor.

Tot in aceasta etapa se manifesta si teama ca ceilalti sa nu le observe slabiciunea interioara. Isi
fac multe griji in legatura cu ce vorbeste lumea. Pacientul poate incerca uneori sa scape de
obligatii folosind o boala fizica drept scuza( ex: o indigestie).

Pentru a-si depasi sentimentele de inferioritate, va dori sa-si exagereze capacitatile si realizarile,
ajungand uneori sa minta de “ ingheata apele”.

Poate opta , in cele din urma, pentru a scapa de responsabilitati- pentru traiul de celibatar sau
poate deveni un cautator spiritual.

In stadiul al 2-lea, mistificarea devine si mai exagerata.

Este etapa in care devine dictatorial cu cei pe care ii poate controla, in incercarea de a-si construi
sentimentul puterii personale.

Tot acum se accentueaza fricile de tot felul, precum si lasitatea. Una dintre temerile lor
importante este si teama de suferinta, pot sa ajunga ipohondri.

Fricile si starea de neliniste le afecteaza mai ales tractul gastrointestinal.


In cel de al 3-lea stadiu, datorita risipirii energiei, fie prin excese sexuale, fie prin incercarea de a
se controla excesiv( prin celibat), se poate ajunge la deteriorarea functiilor mentale. Initial, se vor
plange de slabirea memoriei dimineata, treptat apare slabirea tot mai marcata a memoriei, cu
slabiciune intelectuala. In final, pacientul poate ajunge la imbecilitate sau senilitate, sfarsind intr-
un azil de timpuriu.

MORFOLOGIE

Infatisarea lui Lyc se distinge prin emacierea fetei, gatului si a toracelui, in timp ce abdomenul
este bine dezvoltat. Tesutul adipos se acumuleaza mai ales pe abdomen, solduri si coapse.

Fata are alura anxioasa, cu tendinta de a se rida excesiv, iar parul se poate albi devreme, astfel
incat persoana pare mai in varsta decat este in realitate.

Frecvent, sunt descrise in carti bataile aripilor nasului, dar in practica, se intalnesc in cazuri de
dispnee.

ACTIUNEA PRINCIPALA A REMEDIULUI

Este dovedita prin studii clinice, prin care s-a observat ca organele tinta pentru care are afinitate
apartin tractului gastro-intestinal( cu efecte importante si la nivel hepatic) si aparatului uro-
genital.

Actioneaza de asemenea asupra tegumentelor si mucoaselor, precum si asupra sistemului nervos.

SIMPTOME GENERALE, MODALITATI, PREFERINTE ALIMENTARE

Lateralitate dreapta sau de la dreapta la stanga

Friguros, de obicei, dar este agravat de caldura

Alimente: Prefera: dulciuri, alcool, stridii, alimente si bauturi calde

Aversiuni: stridii, bauturi, mancare rece

Agravari: stridii, ceapa, usturoi, varza, fasole, mazare, dulciuri, vin, alimente fast-food, alimente
reci.

Ameliorari:

- la miscare prelungita in aer liber

- pe timp racoros

- seara si la miezul noptii


- de mancaruri si bauturi calde

- dupa mictiune

Agravari:

- la caldura, in ciuda senzatiei generale de frig

- intre 4-8 pm ( sau 3-7 pm)

- dimineata la trezire

- cand sare peste o masa sau daca tine post

- dupa ce ingera cantitati mici de alimente

- de haine stranse pe corp

- de mirosuri si zgomote puternice

- dupa suparari, sperietura, zvonuri

SIMPTOME LOCALE IMPORTANTE :

Cap:

- Cefalee agr pe dreapta, la 4-8 pm, declansata de foame, ameliorata de mancare

- Nevralgie faciala dreapta

- Eruptii pe pielea paroasa a capului sau retroauricular

- Acnee, eczema, psoriazis

Gat:

- Faringita pe partea dreapta, ameliorata de bauturi calde

Aparat digestiv:

- Bulimie

- Digestie de proasta calitate datorita tulburarilor hepatice

- Pirozis
- Eructatii acide

- Distensie abdominala postprandiala, mai ales in etajul abdominal inferior, amel de


eructatii si flatus

- Satietate precoce sau, dimpotriva, apetit crescut, foamea creste pe masura ce mananca

- Se trezeste noaptea sa manance

- Abdomen sensibil la presiunea hainelor

- Colecistita

- Hepatita acuta sau cronica

- Ulcer gastro-duodenal

- Constipatie cu nevoie de defecatie ineficienta

- Scaun la inceput tare, devine apoi moale/ lichid

- Hemoroizi amel de bai calde

Aparat urogenital

- Senzatie de mictiune imperioasa dureroasa

- Frison post-mictional

- Sediment urinar roscat( asemanator cu caramida pisata)

- Litiaza renala dreapta

- Enurezis

- Adenom de prostata

- Tumori sau chisturi ovariene drepte

- Promiscuitate sexuala

- Frigiditate

- Impotenta, mai ales cu propria nevasta

- Ejaculare prematura
Aparat respirator(piept):

- tuse uscata, cronica, cu senzatia de gadilitura

- astm bronsic

- pneumonie mai ales pe dreapta

Aparat cardiovascular( piept):

- Palpitatii agravate seara in pat, mai ales cand are o indigestie

Aparat locomotor( Spate, extremitati):

- Torticolis

- Dureri de spate amel cand urineaza

- Sciatica agravata culcat pe partea dureroasa, ameliorata cand merge

- Maini si picioare uscate si fierbinti

- Miros ofensiv al picioarelor

- Varice ale membrelor inferioare

- Crapaturi ale calcaielor

- Eczema

- Psoriazis

- Veruci

Tegumente:

- Eczeme cronice asociate cu disfunctii renale, hepatice si gastrice

- Psoriazis

Transpiratie:

- redusa cantitativ

- miros de ceapa
- transpira mai ales la emotii, inainte de un discurs

Somn:

- remediu important pentru insomnie

- doarme pe partea dreapta

- se trezeste dimineata complet neodihnit

- se trezeste ca dupa o sperietura

- viseaza frecvent animale salbatice si lucruri de care ii este teama

REMEDII COMPLEMENTARE:

Pulsatilla, Lachesis, Natrium-muriaticum, Sulphur, Sepia, Chelidonium

Diagnostic diferential:

Gelsemium – datorita simptomelor de neliniste in legatura cu evenimentele viitoare, mai ales


legate de aparitiile in public

Silicea – datorita neincrederii in sine

Calcarea carbonica – nu are lasitatea lui Lyc, dar seamana in multe alte privinte

Nucleul remediului: (Vermeulen)

1. Lipsa de incredere, agr de lucrurile noi, de responsabilitati. Dictatorial acasa


2. inflatie (ego, stomac, duoden).Tulburari gastro-intestinale
3. simptome cu lateralitate dreapta sau de la dreapta la stanga
4. dorinta de dulciuri
5. friguros, dar ii place aerul liber
6. agr la 3-4 am si la 4-8 pm

BIBLIOGRAFIE

1. Ovidiu Bojor – Ghidul plantelor medicinale si aromatice, ed. Fiat Lux, 2003
2. J. Jouanny, H. Dancer, J-B. Crapanne, J-L Masson – Homeopathic Therapeutics,
possibilities in chronic pathology, ed. Boiron, 1994
3. M. Blackie – Homeopatie clasica, ed. Fundatia crestina de homeopatie Simile, Constanta,
2002
4. C. Caba - Manual cu note de curs, modulul 1, Centrul de perfectionare postuniversitara al
medicilor si farmacistilor, coordonator Dr. Ioan Teleianu, 2004
5. R. Dujany- Manual practic de homeopatie, ed. Polirom, 2005
6. G.Loutan – Repertoire de themes et de matiere medicale dinamique, ed.AFADH 2007
7. R. Morrison – Ghid practic de remedii homeopatice, ed. Tao, 2001
8. F. Vermeulen - Synoptic materia medica,ed. Merlijn Publ, 1992
9. G. Vithoulkas – esenta Materiei Medica, ed. Moldogrup Iasi, 1997
10. Internet, Wikipedia encyclopedia

NUX VOMICA - Dr. Adrian Dumitrescu

Alte nume: Poison-nut, Strychnos Nux Vomica, Turta lupului.

Istoric :

Este un copac de talie medie. Fructul este asemănător cu o portocală şi conţine seminţe turtite şi
circulare de forma unei monezi, de culoare gri-cenuşiu, acoperite de perişori fini.

Sunt foarte amare la gust datorită conţinutului de stricnină.

În cazurile de intoxicaţii cu Nux Vomica cele mai importante simptome sunt SPASMELE şi CONVULSIILE
care vor provoca moartea prin oprirea mişcărilor respiratorii.

Efectul general al spasmelor este de a produce OPISTOTONUS şi aruncarea capului către în spate.

SPASMUL este primul Key-note al lui Nux Vomica, al doilea fiind HIPERSENSIBILITATEA şi ambele sunt
evidente în intoxicaţii.

Spasmul afectează atât muşchii voluntari cât şi pe cei involuntari:

- esofagul

- stomacul

- intestinele

- rectul

- vezica urinara

- uterul

Pulpa fructului este însă inofensivă şi este mâncată de păsări.

Nux Vomica este folosit în India în cazuri de febră intermitentă şi în muşcături de şarpe.

Decoctul din frunze se foloseşte extern în reumatism.

Este interesant de ştiut că seminţele de Ignatia au un conţinut şi mai mare de stricnină decât cele de Nux
Vomica. Poate că aşa s-ar putea explica anumite simptome fizice comune la nivel digestiv şi urinar.
Tabloul mental este însă foarte diferit.
Esenţa remediului:

Este remediul esenţial pentru multe simptome apărute ca urmare a vieţii agitate, pline de stres din zilele
noastre.

Să reţinem câteva cuvinte care ne vor ajuta să recunoaştem imediat tabloul remediului:

- HIPERSENSIBILITATE - IRITABILITATE (se înfurie foarte uşor).

- NERABDARE.

- DORINTA DE STIMULENTE: alcool, ţigări, droguri, sex, mâncare grasă şi condimentată.

- TULBURARI DIGESTIVE.

- SPASME.

- FRIGUROS – sensibil la frig şi curenţi de aer.

În stadiul echilibrat pot fi descrise ca nişte persoane inteligente, capabile, rapide şi eficiente în ceea ce
fac.

Au un puternic simţ al datoriei în ceea ce priveşte munca şi sunt foarte conştiincioşi, METICULOSI în
acest domeniu. Se regăsesc la rubrica MIND – FASTIDIOUS al cărei cap de afiş este Arsenicum Album
(grad 3) alături de Carc, Nat-m, Caust şi Kali-C (grad 2).

La acestea se adaugă AMBITIA şi un spirit de COMPETITIE ieşite din comun. Se spune despre ei că
sunt cei mai COMPETITIVI din toată materia medica. În acest sens ei trebuie să câştige în orice domeniu
fie că e vorba de jocuri, fie că e vorba de lupta pentru un post mai bun sau dacă cineva încearcă să-l
depăşească în trafic.

Tocmai aceste ultime 2 trăsături îl vor face să prezinte mai târziu simptomele care vor necesita
administrarea remediului.

Datorită calităţilor pe care le are avansează rapid în funcţii care presupun multă responsabilitate (ceea ce
îşi şi doresc).

Acceptă cu plăcere orice responsabilitate şi sunt capabili să facă munca pentru 3 oameni.

Astfel trebuie să facă din ce în ce mai mult efort mental, să facă faţă la multe sarcini şi detalii şi ajung să
fie supuşi unui stres permanent.

El răspunde la aceste provocări muncind şi mai mult, până la ore târzii din noapte. Este imposibil pentru
el să accepte vreo limitare sau să se resemneze.

Ca să-şi uite grijile şi să poată simţi o relaxare va apela la stimulente precum: alcoolul, cafeaua şi ţigările,
sexul, mâncarea grasă, consistentă şi condimentată, drogurile.

Pe de altă parte Nux Vomica este sensibil la o mare parte din aceste stimulente care îi vor distruge
sănătatea.

În final, faptul că nu se odihneşte suficient şi că are o viaţă sedentară şi nesănătoasă îl fac să fie copleşit.
Apar primele simptome cum ar fi capul greu dimineaţa la trezire, dispepsia şi iritabilitatea.

Urmează obiceiul de a lua diverse medicamente, ceea ce îl va agrava şi mai mult.

Sistemul nervos e solicitat intens şi apar gradat: iritabilitatea ocazională, mânia, furia şi în final violenţa şi
cruzimea.

HIPERSENSIBILITATEA – IRITABILITATEA

Se enervează imediat când îl contrazici şi pot să părăsească încăperea trântind uşa.

Când sunt foarte obosiţi şi se confruntă cu multe probleme, la frustrare pot trânti sau sparge lucruri, pot
ţipa la alţii.

Dacă nu reuşeşte să se încheie la cămaşă îşi smulge nasturii.

Dacă aude pe cineva cântând strigă la el.

Poate trânti cu telefonul dacă sună ocupat.

Mare sensibilitate faţă de orice stimuli: lumină, zgomote, mirosuri.

Poate să aibă dorinţa de a ucide pe cineva sau de a se sinucide.

Este maliţios, răzbunător şi crud în stadiile finale când manifestă un fel de nebunie paranoidă.

NERABDAREA

Ca medic poţi să recunoşti uşor un astfel de pacient în sala de aşteptare pentru că nu are stare. Dacă
întârzii la consultaţie e furios, dă telefon după tine şi trebuie să-i spui exact cât mai are de aşteptat.

Nu pot aştepta.

Nu suportă să aştepte la coadă, la semafor sau când este un blocaj în trafic.

Tulburari digestive - spasme

Nux Vomica produce tulburări digestive, congestie portală, iar printre simptomele importante sunt
spasmele şi crampele (datorită stricninei).

Suferă de gastrită, indigestie cu greaţa şi vomă matinală sau după ce mănâncă, ulcer.

În ceea ce priveşte spasmele există câteva particularităţi:

- adesea are constipaţie cu necesitate constantă dar fără eficienţă.

- atunci când are senzaţie imperioasă de urinare nu ies decât câteva picături

- când are greaţă şi vrea să vomite, nu reuşeşte.

Friguros
Este friguros.

Este < de orice curent de aer.

Trebuie să se învelească în fiecare stadiu al febrei (frison, temperatură înaltă, transpiraţie).

< de cea mai mică mişcare ce determină un curent de aer pe sub păturile cu care e învelit.

Cauzalitate:

- Tulburări, probleme de sănătate apărute după abuz de alcool, medicamente, stimulente, condimente şi
exces sexual.

- Mânie, indignare, frică.

- Onoare rănită, dezamăgire.

Mental:

Ambiţios, COMPETITIV la modul patologic.

Se bazează pe sine. Pragmatic.

Arogant. Dictatorial.

Responsabil şi eficient.

Meticulos.

Conştiincios în munca. Devine dependent de muncă. (Workaholic).

Ajunge să fie depăşit de sarcini. Nu poate să accepte o limitare.

Frică de căsătorie.

Foloseşte stimulente precum: cafea, alcool, ţigări, droguri, sex.

Hiperstresat şi hipersensibil.

IRITABILITATE. Uneori ţinută în interior. Plânge de furie. (Mind – weeping – anger – after).

Nerăbdător. Grăbit.

Înjură şi ocărăşte.

Poate deveni foarte agresiv. Impulsuri violente.

Răzbunător. Crud.

Dispoziţie suicidară (prin împuşcare sau sărit de la înălţime), dar îi lipseşte curajul.
Tulburări mentale. Aversiune de a răspunde la întrebări.

Generalităţi:

FRIGUROS.

- < la frig, curenţi.

- < la dezvelirea unei părţi.

- < dimineaţa.

- < de vreme uscată.

- < când mănâncă.

- > de căldură

- > de vremea umedă (Caust, Hepar Sulphur).

- > de o siestă scurtă.

- Peristaltism inversat ( în ceea ce priveşte vomitatul, urinatul şi

defecaţia).

- Convulsii, < de furie.

- Convulsii determinate de orice atingere sau de curenti de aer.

- SPASME CU RIGIDITATE TETANICA IN APROAPE TOTI MUSCHII, CU INTRERUPERI DE


CATEVA MINUTE CAND SE PRODUCE RELAXARE MUSCULARA.

- Opistotonus; încleştarea maxilarelor. Trismus (Bell, Cic, Hyper, Op, Strych).

- Apoplexie, cu dureri ca de împungere în membrele afectate.

- Leşină : de la mirosuri ; în timpul travaliului.

- Sensibil la toţi stimulii : miros, lumină, zgomote, etc.

Dorinţe şi aversiuni alimentare :

- Vrea : CONDIMENTE, GRASIME, ALCOOL, STIMULENTE.

- Aversiune: la Carne.

- < de STIMULENTE

Vertij :
Vertij dimineaţa şi după mesele principale.

Vertij cu pierdere temporară a cunoştiinţei.

Vertij cu tendinţa de a cădea într-o parte.

Cap:

Dureri de cap şi migrene.

DURERE DE CAP DUPA EXCES DE ALCOOL.

- Durere de cap occipitală sau deasupra ochilor, cu vertij şi senzaţie de creier care se învârte.

- Durere de cap frontală cu dorinţă de a-si presa capul de ceva.

- Durere de cap congestivă asociata cu hemoroizi.

- Senzaţie de presiune la nivelul vertexului ca şi cum s-ar introduce un cui.

< frig, alcool, efort mental, furie, la trezire, înainte de menstruaţie.

> de căldură.

- Sensibil la curenţi de aer (Chin., Hep., Sil.)

Ochi:

Fotofobie, < dimineaţa (Arg-N).

Ureche:

Mâncărimi la nivelul trompei lui Eustachio care îl fac să tuşească

sau să înghită.

Nas:

ALERGII, CORIZA, FEBRA FANULUI.

Cu strănut, < după ce mănâncă, dimineaţa.

Nas înfundat noaptea, curge ziua.

Sforăit al sugarilor (Lyc, Samb).

Sensibil la mirosul florilor.

Faţă:
- Acnee.

- Mandibulă blocată.

- Transpiraţie de o singură parte.

Gură:

- Miros urât, acru.

- Mici ulceraţii, afte cu salivă sângerie.

- Gust amar, acru în gură dimineaţa.

- Fălci contractate.

- ½ anterioară a limbii curată; ½ posterioară acoperită de un depozit gros alb sau galben; margini
crăpate.

- Limbă cu depozit gros.

Dinţi :

- Scrâşneşte din dinţi.

- Dureri < rece, > de băuturi calde.

Stomac:

GASTRITA. ULCERE.

GREATA SI VARSATURI MATINALE, CU DEPRESIE.

GREATA SI VARSATURI DUPA CE MANANCA ( ARS (3), BRY (3), Puls (2).

GREATA PERMANENTA (Ip).

- Greaţă şi vomă < de furie, supărare, stimulente, dureri abdominale.

- Efort de vomă, eructaţii cu incapacitatea de a voma.

ERUCTATII ACRE SAU AMARE.

REGURGITATII DE APA SI LICHID AMAR.

- Dureri < de furie, supărare, haine strâmte > de caldură, băuturi calde.

- Senzaţie de piatră în stomac, după ce mănâncă (prea mult). (Stomach – Stone, sensation of a : ARS
(3), BRY (3), CALC (3), NUX-V (3), BAR-C (3)). (Stomach – pain – eating - after – overeating).

- Probleme după abuz de alcool.


Abdomen:

Meteorism. Flatulenţă.

ABDOMEN FOARTE DESTINS DUPA CE MANANCA (Arg-N, Carb-V, Lyc).

Dureri şi crampe < după ce mănâncă, înainte de scaun, de frig,

> după scaun, de caldură.

Colici la sugari cu iritabilitate şi arcuire a spatelui (Cham, Dios).

Boală Chron. Hepatită.

Hernie inghinală, hernie ombilicală. Hernie ştrangulată (Lyc, Coloc).

HEPATOMEGALIE IN URMA CONSUMULUI EXCESIV DE

ALCOOL (Aur, Chin, Sulph).

Ficat intoxicat cu medicamente, chimicale şi alcool. Ciroză hepatică.

Litiază biliară şi colici.

Rect:

- CONSTIPATIE CU SENZATIE PERMANENTA DAR INEFICIETA DE DEFECATIE (Sulph).

- Simte că o parte din scaun nu s-a evacuat (Scaun incomplet şi nesatisfăcător).

- HEMOROIZI SANGERANZI CU SENZATIE INEFICIENTA DE DEFECATIE.

- DIZENTERIE ; scaune frecvente, reduse, subţiri sau sanghinolente, cu dureri ce iradiază în spate şi
senzaţie de defecaţie sau tenesme ameliorate imediat după defecaţie.

- Diaree cu senzaţie imperioasă de evacuare; alternează cu

constipaţia.

- Hemoroizi, prolaps rectal.

- Senzaţie de defecaţie imperioasă în timp ce urinează (Mur-ac);

în timpul durerilor de travaliu ; în timpul menstruaţiei.

- Spasme în timpul orgasmului.

Vezică urinară :

CISTITA, SENZATIE DE MICTIUNE IMPERIOASA, dar nu ies


decât câteva picături. > de căldură şi de baie caldă.

- Retenţie urinară, > de baie caldă.

- Urinare dificilă la persoane cu probleme de prostată.

Rinichi:

Colică renală.

Genital masculin:

- Dorinţă sexuală crescută. Promiscuitate.

- Emisii seminale în timpul somnului, cu vise.

- Impotenţă. Pierde erecţia în momentul intromisiei.

Genital feminin:

- Dorinţă sexuală crescută. Promiscuitate.

- Dismenoree > de căldură ; însoţită de senzaţie de scaun imperios ; extinsă la întreg corpul.

- Spasm uterin în timpul orgasmului.

- Dureri de travaliu, ineficiente, iradiate la rect, cu senzaţie de scaun imperios.

Respiraţie:

Astmatică : < noaptea, la 3-4 a.m., la frig, dimineaţa, după ce

Mănâncă sau în legătură cu mâncarea.

Spate:

Dureri, trebuie să se ridice ca să se întoarcă în pat (Kali-c, Kali-p)

< de febră, de senzaţia de scaun imperios.

Opistotonus.

Tuse :

Ameliorată de băuturi calde; < dimineaţa în pat.

Piept:

Angină pectorală.
Palpitaţii < de stimulente, mânie, supărare, emoţii, după ce mănâncă.

Extremităţi:

Spasme ale muşchior, crampe şi contracturi, tresăriri.

Somn:

INSOMNIE.

Se trezeşte la 3-4 a.m., gândindu-se la munca lui, la afaceri.

Adoarme exact înainte de momentul în care ar trebui să se

scoale.

Somnolenţă în timpul zilei.

Somn neodihnitor - Sleep unrefreshing (Lach (3), Mag-c (3),

Mag-m (3), Nit-ac (3)).

Vise:

- că se ceartă

- erotice

Piele:

Urticarie însoţită de tulburări gastrice.

Senzaţii particulare:

- SENZATIA CA ARE CAPUL MULT MAI MARE DECAT

CORPUL (Arg-N).

Remedii complementare:

Bry, Calc, Cham, Con, Kali-c, Phos, Puls, Sep, Sulph.

Remedii similare:

Asar, Aur, Bry, Cham, Coloc, Grat, Ign, Lil-t, Lyc, Med, Sep, Strych, Stram, Sulph.

Câteva elemente de diagnostic diferenţial:

- Atunci când sunt complet epuizaţi vor încerca în continuare să muncească spre deosebire de
Calcarea Carbonica care va ceda şi nu va mai fi în stare de nimic.
- În ceea ce priveşte meticulozitatea (Mind – Fastidious) aceasta se referă mai ales la munca sa;
vrea să facă totul perfect în acest domeniu. Dacă au un raport de făcut şi greşesc un detaliu minor sunt în
stare să-l refacă de 10 ori. Nu se culcă până nu iese perfect. De la prea mult efort şi soicitare pot izbucni
în plâns.

Arsenicum album are o altfel de meticulozitate: la el se referă la modul cum e îmbrăcat, la curăţenia
şi ordinea din casă. Este meticulos datorită insecurităţii profunde pe care o simte în interior.

- Poate să-i fie frică de căsătorie şi s-o evite dar nu din teama de a-şi asuma responsabilitatea cum
se întâmplă la Lycopodium, ci pentru că ar putea să-şi piardă libertatea. (Mind – marriage – unendurable;
idea of marriage seemed : NUX-V (3), LYC (3), Lach (2), Med (2)).

- Nu suportă să fie contrazis dar nu atât datorită aroganţei (Lyc, Plat) ci pentru că e convins că are
dreptate şi e nerăbdător cu cei care nu au avut timp să ajungă la aceiaşi concluzie atât de repede ca el.
(Mind – Contradiction – Intolerant of contradiction LYC (4,) SEP (4), Aur (3), Ign (3), Nux-v (3)).

- Diagnosticul diferenţial cu Ignatia:

Ignatia e un remediu mai potrivit pentru femei şi are mai multe lacrimi decât furie. La Nux-V e mai
multă iritabilitate decât depresie.

Hiperexcitabilitatea lui Nux-Vomica este manifestată prin mânie, vehemenţă şi iritabilitate; la Ignatia
se manifestă prin melancolie, plâns.

Nux-v explodează şi “rezolvă” problema. Poate lovi şi omorâ.

Ignatia la suprafaţă poate să pară vehementă, dar la cea mai mică provocare va izbucni în plâns.

Ignatia poate să atace dar va da repede înapoi în timp ce Nux-V nu-şi va modifica niciodată
părerea sau poziţia adoptată.

CAZURI:

CAZ 1

O tânără doamnă căsătorită din dragoste se plânge de tulburări gastrice nu foarte deranjante.

Ceea ce o tulbură cel mai mult, este o dorinţă nebunească care apare atunci când rămâne singură
cu soţul pe care îl adoră, de a-l omorâ dacă ar avea un cuţit în mână în acele momente.

Nux – V 1M a vindecat cazul.

CAZ 2

- Delirium tremens.

- M., un puternic şi robust irlandez, se îmbăta de mult timp cu rom şi a făcut o criză de delirium
tremens. Se manifesta foarte sălbatic şi cu multă furie şi era nevoie de 3 oameni ca să-l poată controla.

Nux-V la fiecare ½ oră timp de 2 ore l-a făcut să redevină calm şi raţional.
În 2 zile a putut să-şi reia afacerile.

CAZ 3

Doamnă de 30 de ani.

Durere intensă în occiput cu ameţeală. Durere la nivelul ochilor.

Limbă cu depozit şi gust rău în gură.

Prezintă greaţă şi vărsături şi mare sensibilitate a abdomenului cu dureri spasmodice şi diaree


apoasă.

Nux-V ch200 la fiecare 4 ore a vindecat cazul.

CAZ 4

Domnul W, de 55 de ani este paznic de noapte.

A fost dintotdeauna un bărbat sănătos şi activ.

Nu a avut nici o boală mai serioasă până în mai anul trecut când a avut un accident vascular
cerebral tranzitor.

Pe 5 iulie face un al 2-lea AVC de data aceasta foarte sever care îl pune în imposibilitatea de a
vorbi normal timp de 15 zile şi îl lasă paralizat pe partea dreaptă a corpului.

Reuşeşte să-şi revină în 2 luni şi se reântoarce la muncă.

Pe 22 ianuarie anul curent, dimineaţa la sculare, cade pe podea incapabil să-şi mişte braţul sau
piciorul drept.

Când a fost examinat prima dată era incapabil să stea în picioare sau să meargă singur. Părea cu
totul neajutorat.

Pleoapa dreaptă era căzută.

Limba cu depozit gros (lueta deviată către stânga) şi respiraţia urât mirositoare.

Tranzitul intestinal de obicei normal era mult încetinit, iar apetitul scăzut.

Foarte neliniştit şi cu dureri de spate şi la nivelul şoldurilor.

Amorţeală a mâinilor şi picioarelor.

Durere de cap severă la nivelul frunţii. Îşi simte capul greu.

Are micţiuni frecvente dar de fiecare dată urinează foarte puţin.

Primeşte Nux-V repetat şi îşi revine complet cu excepţia unei uşoare amorţeli în piciorul stâng.
Bibliografie:

- George Vithoulkas (Esenţa Materiei Medica).

- Murphy Robin. ( Homeopathic Remedy Guide).

- Adolph von Lippe (Simptome cheie ale Materiei Medica).

- Morrison R. (Materia Medica).

- RADAR key notes.

- Hoyne T. S. (Terapeutică clinică).

CARCINOSINUM
Dr. Ioan Teleianu
(secvenţele şi schema de predare a cursului din 14 decembrie 2003)

Mai întâi un caz clinic:

Femeie de 42 ani, învăţătoare, prezintă de 8 zile o durere în zona fesieră dreaptă, de


intensitate mijlocie, împiedicînd somnul din cauza poziţiei şi mişcărilor de întoarcere.
Durerea era agravată dacă păşea mai energic, dacă stătea îndelung pe scaun sau în
picioare.

Examenul clinic:
 Semnul Lasegue pozitiv;
 Prezenţa unei zone lineare, înguste, indurate, de tip reumatismal, pe marginea
dreaptă a sacrului, dureroasă, cu iradierea durerii până la pliul fesier;
 Sclerotică albăstruie;
 Câţiva pistrui;
Alte semne consemnate:
 Sensibilă la căldură;
 Dorinţă de dulciuri;
 Dorinţă de mâncăruri asortate, condimentate;
 Sensibilă la muzică;
 Sensibilă la zgomot;
 Sensibilă la mustrări, dojeniri, apostrofări;
 Sensibilitate superficială exagerată;
 Anxietate de anticipaţie;
Antecedente:
Tatăl său şi cei doi fraţi ai tatălui, decedaţi de cancer. Fără tbc. în familie

Tratament:
Pe baza acestor semne a primit Carcinosinum 200 CH, o priză.

Rezultat:
 Durerile s-au atenuat net a doua zi şi au dispărut în ziua următoare.
 În acelaşi timp pacienta a resimţit o stare generală de bine, o euforie marcantă
şi o creştere a forţelor, devenind mai dinamică.
 Nu a prezentat nicio reacţie de agravare.

Alt caz clinic:

Femeie de 38 ani, fără profesiune, suferindă de astm, cu crize care apar în fiecare
seara, la culcare, niciodată ziua. Crizele nu sunt intense dar o obligă să se ridice, din
cauza wheezing-ului. Ele cedează la supozitoare cu teofilină. Astmul se ameliorează la
extracte hepatice şi se agravează după mesele copioase, prăjeli, mezeluri, crustacee.

Antecedente:
Personale:
 astm infantil până la pubertate, apoi
 reapărut la 30 ani şi în prezent;
 tuse convulsivă;
Ereditare:
 bunica din partea mamei, decedată
 de cancer;
Colaterale:
 o verişoară primară şi un nepot astmatici;
Examen clinic

• Respiraţie normală (consultată ziua);


• Meteorism abdominal important;
• ficat insensibil la palpare, de dimensiuni normale;
• membre inferioare extrem de subţiri faţă de corpolenţa trunchiului;
• Pistrui multipli;

Tratament:
Lycopodium 30 CH, care n-a fost urmat de niciun efect pozitiv, deoarece:
1. remediul aparent indicat n-a acţionat (a 5-a condiţie a lui Foubister);
2. Are antecedente de cancer (prima conditie a lui Foubister);
3. Prezenţa de pete pistruiate (a 6-a condiţie);
4. Lycopodium nu acoperă frica pacientei şi este complementar pt. Carcinosinum
(a 5-a condiţie)

O doză unică de Carcinosinum 200 CH a vindecat bolnava în 9 zile, inclusiv


flatulenţa şi o leucoree veche nesemnalată la consultaţie.

REMEDIUL CARCINOSINUM
Generalităţi

 Carcinosinum este un remediu-nozod “modern”, apărut de circa 50 ani, rar prescris, deşi
frecvenţa evocatoare a cancerului l-ar face prevalent chiar faţă de celălalt mare nozod al
societăţii contemporane, Tuberculinum.
 Nu apare în repertoriul Kent, ci in repertoriile mai noi;
 Introdus de Pierre Schmidt, plecând de la o sursă din Statele Unite, prelevată din
epiteliom de sân;
 Datorăm o imensă documentatie clinică asupra remediului, cercetărilor publicate de
Foubister si Templeton, folosind tot sursa susmenţionată. Patogenezia lui nu a fost
realizată prin experimente suficient de riguroase, dar faptele de observaţie sunt extrem de
precise şi controlabile în practică.
 Ulterior, şcoala engleză, plecând de la surse multiple neoplazice, a preparat şi alte tipuri
de Carcinosinum iar observaţiile clinice au amplificat mult reflectarea simptomelor sale,
în repertoriile actuale ajungându-se la aproape 300 rubrici.

Carcinosinum, o nouă miasmă?

Simptomele caracteristice şi incidenţa acestora în rândul populaţiei, în special la descendenţii


familiilor care au înregistrat frecvent cazuri de cancer, fac ca acest remediu să devină centrul
unei noi miasme, situată între sicoză şi lueză, numită CANCERINISM

Remediu major al zilelor noastre?

 În prezent, descrierea simptomelor atribuite remediului Carcinosinum este destul de


vastă, suficient ca să se poată vorbi de un adevărat policrest, uşor de confundat cu altele,
iar importanţa sa terapeutică a dat naştere unor opinii interesante.

 Gibson Miller spunea că dacă ar fi să aibă numai un singur remediu ar alege Sepia. Cum
se ştie, alţi homeopaţi au emis preferinţe pentru Nux vomica sau Bryonia.

 La ora actuală se infiripă tot mai mult ideea că ar fi de preferat Carcinosinum, faţă de
prevalenţa unor stări şi trăsături clinice întâlnite în practica homeopatică.

Argumente clinice dominante în favoarea identităţii acestui remediu-nozod:


 Antecedentele familiale;
 Stări opuse şi alternante de reacţie;
 Nevoia de a controla totul, conştiinciozitate plină de cusururi, chiţibuşerii, de
anticipare;
 Personalitate extrem de sensibilă la orice;

Antecedentele familiale
Acest aspect comportă discuţii:

 Există constatarea frecventă că indivizii Carcinosinum au ascendenţi in familie, care au


avut cancer;
 Există şi multe situaţii cu situaţie inversă: tipologie de Carcinosinum, fără antecedente
familiale cu cancer;

Constatări frecvente in practică:


 la un copil cu simptome de Carcinosinum nu prea găsim simptome la părinţii acestuia,
din care să rezulte indicaţia acestui remediu;
 în schimb, dacă subiecţii Carcinosinum au copii, de regulă aceştia prezintă frecvent
simptome care necesită administrarea acestui remediu.

Concluzie:

“Ca şi când explozia miasmei cancerinice ar avea nevoie să atingă mai întâi o masă critică în
familii...”
(Don Webley, citat de E.Broussalian)

Stări opuse, alternante de reacţie

 De aici o mare variabilitate de reacţie, ca de la o extremă la alta, faţă de acelaşi


lucru, la aceiaşi persoană:

o În fapt, fiecare remediu are o acţiune bifazică: de ex. unii subiecţi, Natrum m., au
preferinţă pentru sare, alţii nu au;

o La Carcinosinum, acelaşi subiect, la un moment dat are o preferinţă excesivă


pentru ceva, de ex. pentru ouă, apoi trece în cealaltă extremă, cu dezgust pentru
ouă, fiind deranjat chiar şi de mirosul acestora;

 Această reactivitate excesivă, la cei doi poli opuşi, explică variabilitatea şi


alternanţa simptomelor şi tipologiilor comportamentale:

o Copilul este hiperactiv, agitat, supărăcios, nu ajunge să adoarmă, etc. sau apoi,
după un timp, devine introvertit, apatic, tăcut, etc.

o Mama prezintă un copil cu manifestări insuportabile, turbulent şi bătăuş, iar la


consultaţie, în locul “monstrului” apare un copil adorabil, ca o Pulsatilla;

 Putem trage concluzia că acest remediu se aseamănă într-atât cu alte remedii, luate
parţial, încât luat total nu se aseamănă cu niciunul
(în fapt, cancerul nu este doar unul singur şi el este clar
altceva decât celelalte boli!).

 Carcinosinum realizează trăsătura de unire între alte remedii ce apar indicate, ca de ex.
Phos., Nat-m., Puls., dar care nu acoperă total cazul.

 Antagonismele, stările alternante de reacţie, ne trimit adesea la remedii ca: Ignatia,


Pulsatilla, Tuberculinum, dar trăsătura de bază rămâne aceea că apar la acelaşi individ, cu
energie debordantă, necontrolată, haotică – sugestivă temperamentului miasmei.

Nevoia de a controla totul, conştiinciozitate extremă, perfecţionism, comportament de


cusurgiu, chiţibuşar, de anticipare:

 Această caracteristică generală face ca viaţa subiectului să fie extrem de complicată,


pornind de la grija de a fi conştiincios, responsabil şi eficient şi terminând cu grija pentru
fleacuri, pierderea în amănunte, îngrijorări pentru ce poate apare, etc.

 El trebue să prevadă totul dinainte, în mod minuţios, ca şi când ar resimţi în interior un


potenţial distructiv gata să se dezlănţuie în orice moment, pe care vrea să-l controleze şi
să-l evite prin tot felul de precauţiuni exasperante (se confundă oarecum cu Arsenicum).

 De aceea îşi ia anumite precauţiuni, se nelinişteşte pentru o zgaibă apărută, vrea să ştie de
unde vine, intră în panică, i se pare că se agravează, etc.

Rubricile din repertorii cer o interpretare atentă:

 Principala rubrică “FASTIDIOUS” = tipicar, cusurgiu, chiţibuşar are 4 remedii


principale (Ars., Carc., Med. şi Nux-v.) În Kent apar doar două, primul şi ultimul.

Această rubrică trebue înţeleasă în sensul unei persoane foarte atente în respectarea
regulilor, care este tipicară, urmăreşte ca totul să fie ca la carte, legându-se de toate
detaliile formale; această personalitate e întruchipată de comportamentul birocratic;
(Nux-v., de ex. este iritat când salariatul a ieşit din vorbele sale, din dispoziţiile date,
ca şi când n-a respectat în mod formal, disciplinat, ordinele).

 Rubrica “CONSCIENTIOUS” = conştiincios, se referă la o persoană în sens moral,


el face ce face pentru că aşa e corect şi bine şi o face cu migală, cu minuţiozitate. În
fapt, cusurgiul de mai sus, doar se erijează într-un astfel de comportament, el este şi
el “conştiincios” dar în limitele rigide ale ritualului său.

Anxietatea de anticipaţie decurge din nevoia de a controla totul, de a anticipa tot ce se poate
întâmpla:
Această anxietate de anticipaţie este de altă natură decât cea întâlnită la alte remedii. Iată o
comparaţie cu unul din aceste remedii, Arsenicum:

- Se zice că o mamă, Arsenicum, o va pisălogi pe fiica ei care pleacă într-o călătorie de


vacanţă, ca să fie atentă cum trece strada, să-şi pună centura de siguranţă şi să conducă cu
grijă maşina, în infernul de pe şosele, pentru a evita un accident....

- Mama Carcinosinum va avea grija ca fiica ei să fie impecabilă în timpul voiajului, să aibă
hainele curate, mai ales lingeria intimă, pentru ca, în caz de accident, să nu fie văzută de lume
cu lingerie neîngrijită, îndoielnică...

Anxietatea de anticipaţie duce la instalarea unor stări continui de trac.

Nevoia unei persoane Carcinosinum de a controla, asociată adesea cu grija de a fi conformă


cu tot ceea ce alţii aşteaptă de la ea, duc la apariţia unor stări de anxietate continuă,
chinuitoare.

Aceasta face ca, alături de Silicea, Argentum, Phosphorus şi Lycopodium – Carcinosinum să


fie remediul cu cel mai mult trac.

Personalitate extrem de sensibilă

Sensibilitatea şi urmările ei oferă o coloratură simptomatologică extrem de complexă care


pune mari probleme de diagnostic diferenţial cu alte remedii

În repertorii o găsim la rubricile:


SENSIBILITATE, îndeosebi la muzică şi la admonestări şi reproşuri;

- ea rivalizează cu Calcarea carbonica, Ignatia, Lycopodium şi mai ales cu Staphysagria.

- Diagnosticul diferenţial cu Staphysagria ar fi imposibil dacă nu ar exista diferenţe între


cele două, privind gusturile alimentare.

În practică întâlnim, de aceea, copii hipersensibili care au nevoie de Carcinosinum, dacă


poartă amprentele unor urmări ale atitudinilor educative foarte rigide, sau unor brutalităţi şi
frustrări profunde – care, de regulă, ne trimit tot la Staphysagria.

Sensibilitatea afectivă, dorinţa de a place şi de a se face plăcuţi şi acceptaţi ne trimite spre


PULSATILLA, mai ales că şi ea anticipează destul, plânge vorbind de simptomele sale, se
agravează într-o încăpere prea caldă, etc.

Şi în acest caz, fără a detecta cu precizie gusturile alimentare de la Carcinosinum, alegerea va


fi imposibilă.

Ce facem în asemenea situaţii ?


Aplicăm regula de securitate generală cunoscută:
Dăm mai întâi remediul vegetal, care, dacă nu dă satisfacţie totală, poate fi urmat de
Carcinosinum

Compasiune, anxietate pentru alţii, dorinţă de companie – ce decurg tot din extrema sa
sensibilitate – ne îndrumă spre
PHOSPHORUS, alt remediu cu care Carcinosinum are puncte comune;
Departajarea se poate face prin:
- prezenţa tendinţelor hemoragice,
- antecedente tbc.,
- lipsa de reacţie la BCG, etc. toate prevalente la Phosphorus

 Se supără, se ofensează cu uşurinţă – este tot o faţetă importantă a sensibilităţii extreme, pe


care o găsim frecvent şi la Tuberculinum şi Sepia; iată câteva detalii:

SEPIA:
 are în comun nevoia de a dansa şi de hiperactivitate dar ea se ameliorează la eforturi, cu
toată oboseala sa marcată cunoscută, pe când la Carcinosinum nu se întâmplă acest lucru.
 are antecedente de angină repetată şi multe determinări în sfera ginecologică iar
Carcinosinum cel mult o afectare faringiană de tip cronic;
 are cefalee cu o tipică afectare deasupra ochiului stâng, pe când Carcinosunum preferă
partea opusă;
 are agravare în aer liber, pe când Carcinosinum se agravează nu la aer ci în cameră
supraîncălzită;
TUBERCULINUM:
 Copilul tuberculinic este “rău”, distrugător, iritabil, se loveşte cu capul de lucruri sau
loveşte pe alţii... – pe când Carcinosinum este gentil, orice s-ar întâmpla, şi mai degrabă
trist şi anxios;
 Tuberculinum are o sensibilitate bine valorizată la zgomot, pe când Carcinosinum are o
sensibilitate în general;
NATRUM MURIATICUM:
 agravat de consolare, ca şi Carcinosinum;
 preferinţe alimentare apropiate;
 nemultunit de orice, Carcinosinum e nemulţumit de sine;
 solitar, detestă compania, e greoi dimineaţa, pe când Carcinosinum are nevoie de
companie, e volubil dimineaţa şi adoră să circule, şi să călătorească;
 agravat înainte şi în timpul furtunii, pe când Carcinosinum este ameliorat în timpul
furtunii şi îi plac tunetele şi fulgerele chiar dacă se agravează după furtună;
Cum ne "descurcăm" ?

Unii autori atrag atenţia asupra faptului că ar trebui să ne gândim la Carcinosinum totdeauna
când datele clinice ne trimit cu precizie la unul din remedii, căruia nu i se potriveşte unul din
semne, ca de ex.
 Un fel de Pulsatilla, căreia îi place mult ... sarea;
 Un fel de Phosphorus căruia îi place să se culce pe partea... stângă;
 Un fel de Arsenicum anxios care uneori are nişte pofte alimentare bizare.
Vom ţine seama de:
• Antecedentele evocatoare
• Patologiile semnificative
• Semnele psihice
• Semnele cutanate
• Dorinţele şi aversiunile alimentare
• Semnele generale,
astfel:

1. Antecedentele evocatoare:
Antecedentele familiale:
• Cancer;
• Diabet;
• Alcoolism;
• Demenţă;
• Alte boli grave;

Observaţie: cu cât se vor pune la punct mai bine informaţiile patogenetice, cu atât ne vom
crampona mai puţin de antecedente .

2. Patologii evocatoare:
• Insomnia copilului; Poziţia genu-pectorală;
• Constipaţia în timpul copilăriei, însoţită des de:
• Prolapsul anal şi fisurile anale;
• Febre intense, deşi bine suportate;
• Alergiile cu rinite spasmodice (febra de fân);
• Urmările vaccinărilor.
3. Semnele psihice
 Anticipaţia şi comportamentul “chiţibuşar”;
 Extrema sensibilitate:
• La muzică:
 plânge ascultând, sau
 se bucură dansând;
• La furtună (adoră tunetele şi fulgerele);
• La mustrări, dojeniri, admonestări;
 Dorinţă de companie dar aversiune pentru mulţime;
 Urmări ale unor greutăţi sau suferinţe prelungite;
 Urmări ale spaimelor sau fricilor;
 Extremă excitaţie sexuală (masturbare precoce la copii);
4. Semnele cutanate:
Se citează, ca importante, următoarele:

• Petele maronii (culoare ca de cafea cu lapte);


• Aluniţele (pete de frumuseţe);
• Culoarea albăstruie a conjunctivelor;
• Frecventa apariţie de moluscum;

5. Dorinţele şi aversiunile alimentare:

Mai întâi, ATENŢIE la repertorizări !


Aceste date, fiind foarte bogate, sunt adesea supralicitate în repertorizările cu ajutorul
computerului, situând Carcinosinum prea des în fruntea celorlalte remedii. Au putut da astfel
naştere unor controverse printre homeopaţi, care nestabilind corect ponderea simptomelor alese
pentru repertorizare, s-au alarmat de incidenţa crescută a indicaţiei terapeutice a remediului.

În esenţă este vorba de:


 Foame marcată;
 Dorinţă de sare, de alimente grase, fructe şi ouă;
 Tot aşa de bine poate exista aici şi aversiune.

Apar destul de nuanţat şi:


 Dorinţa de alimente asezonate, condimentate (Phos., Sep., Nat-m.);
 Dorinţa de ciocolată (Hydrophobinum, Sepia).
 Mai nou: dorinţa de supe;

6. Semne generale:
Pot fi considerate rare.
Ne bizuim mai mult pe unele modalităţi sau circumstanţe:
 Agravare în cameră caldă, respectiv ameliorare în aer liber (ca Pulsatilla);
 Urmări ale unor boli acute grave;
 Sensibilitate (agrav. sau amel.) la mare, ocean;
 Amel. înainte de furtună şi agravare după;
 Schimbare continuă a simptomelor, cu stări contradictorii sau alternante;
 Ticuri şi sacade musculare peste tot dar mai frecvent la ochi (pleoape);

Completare

CONDITIILE LUI FOUBISTER PRIVIND INDICATIA REMEDIULUI


CARCINOSINUM
CA REMEDIU CONSTITUTIONAL :
--------------------------------------------------------------
(a) Antecedentele familiare (şi probabil istoria personală).
(b) Reacţia la aerul de pe litoralul marin.
(c) Apetitul.
(d) Poziţia genu-pectorală (sprijinit pe genunchi şi coate) la copii.
(e) Remedii relative, cu vreo două sau trei indicaţii parţiale mai puternice, sau, unul
sau mai multe remedii care n-au realizat ce se aştepta de la ele;
(f) Aaspectul pacientului.
Toate preparatele carcinosinice au o acţiune comună generală dar probabil că un
plus de experienţă va demonstra şi punctele care să le diferenţieze.

BIBLIOGRAFIE

Foubister M.: Carcinosin. British homeop. Journal, 1954.


Templeton W.: Carcinosin. B.H. J., April 1954.
Julian O.A. : Biotherapiques et Nosodes, Maloine, Paris, 1962
Hui-Bon-Hoa J.: Carcinosinum. Etude pathogenesic et clinique. Annales Homeop.fr. Oct., 962,
p. 5.
Broussalian Ed.: Carcinosinum (Homeo-Planete)
Vithoulkas G.., Materia Medica Viva, vol.1 (Archibell - Encyclopaedia Homeopathica)

SEPIA (note de curs)


Dr Doina Pavlovschi
Cefalopodă – Sepia – cerneală de sepia (melanina)

ACTIUNE
· psihic : depresie, fatigabilitate iritabila ;
· congestie venoasa portala cu insuficienta hepatica si greutate pelvina,
prolaps uterin ;
· slabiciunea tuturor tesuturilor, visceroptoza.

MODALITATI
Agravare : inainte de pranz si seara, inainte de furtuna, aer rece, vant de est, în societate.
Ameliorare : exercitiu fizic, mergand repede, la presiune, la cald, intinzandu-se.

SISTEM NERVOS
Trista si abatuta, fara bucurie de viata, plange cand vorbeste despre ea, totu-i negru, se
simte nenorocita. Indiferenta la preajma si la ai sai. Obosita fizic si psihic, apatica,
taciturna, inchisa în ea, nimic nu o intereseaza, nimic nu o distreaza.
„Nostalgica pentru trecut, indiferenta pentru prezent, dar face planuri pentru viitor. ”
Se doreste singura, nu suporta consolarea. Iritabila, se vexeaza usor, nemultumita de
ceilalti si de ea insasi. Nu suporta contradictia. Foarte impresionabila, cu nelinisti si frici.
Poate fi anxioasa seara ca si Causticum. Somnolenta ziua, mai ales cand sta, insomniaca
noaptea, foarte obosita dimineata la trezire. Bufeuri de caldura cu vertij dimineata la
trezire. Cefalee cu durere apasatoare în ochiul stang, cu iradiere în occiput, cu impresia ca
globii oculari sunt impinsi în afara, agravata clatinand capul sau la efort, ameliorata seara
si la aer curat.
Sensibilitate dureroasa a pielei capului, caderea parului. Sensibilitate dureroasa a ochilor
seara, cu senzatie de arsura si nisip în ochi, lacrimare dimineata si seara. Pleoape
superioare grele si cazande (Gelsemium). Eruptie herpetica a pleoapelor superioare.
Intoleranta pentru lumina stralucitoare. Hipersensibilitate la zgomot, acufene. Dureri
dentare agravate ora 18-24, cu senzatia de dinti prea lungi, carii dentare, pioree.

APARAT DIGESTIV
Gura uscata, buze umflate dimineata, herpes al buzei inferioare. Gust sarat (Carbo
vegetabilis, China). Dorinta de lucruri acide, otet, muraturi, aversiune pentru carne. Nu
suporta mirosul de bucatarie (Colchicum). Agravare la lapte – diaree. Greturi dimineata la
sculare si spalandu-se pe dinti, ameliorate dupa ce mananca. Senzatie de gol în stomac
(Ign. , Puls. , Podoph. ) imediat ce se gandeste la un aliment dorit, neameliorata mancand.
Dispepsie prin abuz de tutun. Distensie abdominala cu borborigme si flatulenta cu senzatie
de greutate pelvina. Durere profunda în regiunea hepatica ameliorata culcat pe dreapta
sau la masaj. Constipatie cu scaune dificil de evacuat, insuficiente, dure, scibale brune.
Senzatie continua de bol greu în rect (Anac. , Lach. , Lil. tigr. , Platina), neameliorata de
scaun. Durere brusca, acuta în anus ameliorata mergand repede sau daca incepe sa
evacueze scaunul. Hemoroizi proccidenti în mers sau la scaun. Secretie anala quasi
constanta
(Ant. cr. ). Prolaps rectal.

APARAT RESPIRATOR
Nari uscate, umflate si ulcerate. Aversiune pentru mirosuri. Tuse seaca, spastica, iritanta,
obositoare, agravata seara dupa ce s-a culcat (Sang). Dureri constrictive în piept agravate
dupa somn, ameliorate mergand repede. Senzatie de opresiune dimineata si seara.

APARAT URO-GENITAL
Senzatie de presiune în vezica, pelvis, cu nevoia imperioasa de a urina („bearing down”);
cistite repetate. Incontinenta de urina în prima parte a noptii. Urina tulbure, fetida, cu
depozit rosu aderent de peretii vasului.
Barbat : secretie uretrala cronica, senzatia de picatura cronica, transpiratii fetide ale
scrotului. Condiloame în jurul glandului.
Femeie : menstre intarziate si de scurta durata, cu aparitie matinala, sange negricios.
Senzatie de presiune pelvina în jos, ca si cand totul ar vrea sa iasa prin vulva (Lil-t. )
Uscaciunea vaginului si vulvei dupa menstre. Vagin dureros la actul sexual. Dureri
lombare sfasietoare la menstre.
Simte nevoia sa-si incruciseze picioarele. Prolaps uterin. Leucoree galbena, acida inainte de
menstre, dupa fiecare mictiune, cu aspect laptos (Calc. phos. , Puls. ) numai ziua, cu arsuri
si escoriatii ale coapselor. Avort în ultimele luni de sarcina. Frigiditate. Sterilitate. Dureri
lombosacrate.

PIELE
Senzatie de frig pe alocuri : vertex, intre umeri, picioare reci în pat. Prurit în plicele
coatelor(Rhus tox. , Sulph.) sau oriunde în alte parti neameliorat de scarpinat , ci
transformat în arsuri. Eczema. Psoriazis. Herpes circinat catamenial. Ihtioza. Urticarie
agravata la aer, ameliorata în camera calda.
Pete galbene sau brune pe spate, umeri, abdomen, pata calare pe nas, pete de sarcina. Fata
palida.
Transpiratii abundente, acre, mai ales axile si scrot.
Durerile toate converg spre spate si se insotesc de frisoane si slabiciune.

BIOTEREN : psoro-tuberculinica cu tendinta cancerinica.

REMEDII COMPLEMENTARE :
Natrum muriatic, Sulphur iodat, Tuberculine.
Nux vomica ii intensifica actiunea.

RELATII :
Pentru tulburari reflexe de origine uterina : Bell. , Act. rac. , Helonias, Kali carb. , Lil. t. ,
Platina.
Pentru tulburari hepatice : Chel. , Nux v. , Phos. , Lyc.
Pentru urini fetide : Benzoic acid, Nitri ac.
Pentru psoriazis : Arsenicum album, Arsenicum iodatum.
Pentru psihism : Natr. mur. , Phos. ac. , Caust.
Pentru „bearing down” : Lilium tigrinum, Murex purpurea

INDICATII CLINICE
Afectiuni hepato-digestive : visceroptoza, dispepsie atona, hemoroizi, migrene digestive.
Afectiuni genito-urinare: metrite, leucoree, prolaps uterin, amenoree, dismenoree,
menopauza,
sterilitate, frigiditate, colibaciloze urinare.
Afectiuni cutanate : eczema, herpes catamenial, pete de sarcina, psoriazis, fisuri
sangerande nedureroase, veruci.
Afectiuni nervoase : depresie.

POSOLOGIE
· simptome locale : dilutii joase: 5-7 CH
· simptome generale, simptome locale severe, simptome cronice : dilutie 9-15 CH
(de 1-3 ori/sapt.)
· simptome psihice : dilutie 30-200-M CH la 1-2-4-8 saptamani
· simptome genitale : 15-30 CH în a 5-a si a 20-a zi de ciclu menstrual.
Sterilitate : 30CH-30CH- 200 CH dimineata, pranz si seara intr-o singura zi.
Ora 16 ar fi de preferat în afectiunile digestive.
Prizele de dilutii inalte nu se repeta prea des.
In depresie cu idei suicidare nu sunt recomandate dilutiile inalte de la inceput pentru ca
pot grabi sinuciderea (Aurum). Sunt preferabile dilutiile crescande.

REMEDII SUPURATIVE CRONICE


-note de curs -
Dr Doina Pavlovschi

Bioteren predilect : I : psora – II : psoro-tuberculinismul – III : psoro-luetismul si psoro-sicoza.


Psora = abces cald,
Psoro-tuberculinismul = abces rece.

REMEDII DE FOND – se folosesc dupa trecerea fazei acute pentru prevenirea recidivelor.

PSORA

HEPAR SULPHUR, SULPHUR SI CALCAREA CARBONICA = triada mare de remedii cronice ale
supuratiei psorice.
GRAPHITES – in acest stadiu de degradare a psoricului apare blocajul emonctoriilor – auto-
intoxicare, insuficienta hepatica – mai putine eliminari cutanate si mai multe leziuni parenhimatoase.
De exemplu : la 20 ani furunculoza, la 50 ani uremie.
LYCOPODIUM – insuficienta hepatica mai avansata in evolutie, tulburari renale.
PETROLEUM – insuficienta hepato-renala, leziuni cutanate torpide (eczema fisurata).
PSORINUM – mai blocat cutanat decat precedentii, leziuni parenhimatoase grave.
Administrarea acestor remedii poate readuce supuratia cutanata in prim plan, semn de evolutie
favorabila de descarcare toxinica.

PSORO-TUBERCULINISM

CALCAREA PHOSPHORICA, NATRUM MURIATIC - acnee cronica fara supuratie


SILICEA – supuratie cronica (stadiu echivalent cu Petroleum in psora)
TUBERCULINE (MARMOREK este preferabil la copii si adolescenti).

PSORO-LUETISM

CALCAREA FLUORICA, AURUM, LUESINUM


PSORO-SICOZA

De la Graphites spre NATRUM SULPURICUM, THUYA (echivalent Petroleum, Silicea),


MEDORRHINUM

ISOTERAPICE
STAPHYLOCOCINUM, STREPTOCOCINUM, etc.

REMEDII SIMPTOMATICE
Se folosesc in toate fazele de la congestie la supuratie cronica
FAZA CONGESTIVA, inflamatorie, nesupurativa – 5 remedii dintre care 3 mai importante :
ARNICA - furuncule in stadiul incipient de vasodilatatie capilara cutanata. Leziuni simetrice.
BELLADONNA –calor, rubor, tumor, dolor.
FERRUM PHOSPHORICUM –tuberculinic cu reactie lenta.
LEDUM – etiologic traumatism intepat. (mare remediu pentru intepaturile de insecte)
APIS – aparitie brusca a edemului inflamator rozaliu.
FAZA DE SUPURATIE
MERCURIUS SOLUBILIS – dilutie mijlocie pentru resorbtie, dilutie joasa pentru abcedare.
PYROGENIUM – daca este sansa de resorbtie are prioritate. Dilutie 7 CH o doza si se asteapta
(6 ore), Daca apare resorbtia nu se mai da nimic. Daca nu apare nu se repeta Pyrogenium, poate opri
supuratia si da abcese torpide greu de tratat. Pyrogenium este util si in colectii supurate cu drenaj facil.
In cele cu drenaj exterior dificil poate fi periculos = fistule, cronicizari.
In colectiile supurate din organe profunde sau cavitati inchise (apendicite, otite, osteite) nu se
administreaza remedii de supuratie – pericolul fistulelor purulente, deschiderii in peritoneu.
HEPAR SULPHUR – indicat daca nu apare resorbtia dupa Pyrogenium. Dilutia inalta 15-30 CH
resoarbe, dilutia joasa 4-5 CH abcedeaza, dilutia 7 CH ar fi la mijloc, ar face ce e de facut.

FAZA DE SUPURATIE CRONICA


CALCAREA SULPHURICA cu acolitii sai PULSATILLA si KALI SULPHURIC, SILICEA

FORME GRAVE DE SUPURATIE


Supuratie acuta pe teren deficitar sau cu germeni foarte virulenti, septicemie.
ARSENICUM ALBUM – important ca si Hepar sulphur in supuratia acuta si Silicea in cronica.
ECHINACEA – dilutie joasa.
TARENTULA CUBENSIS –antrax
LACHESIS –septicemie
NAJA – septicemie cu insuficienta cardiaca – maladie Osler.
CROTALUS – septicemie cu tendinta hemoragica.
PYROGENIUM, ANTHRACINUM – cazuri grave.
ISOTERAPICE NU se prescriu in septicemii – organism slabit, nu se face imunizarea.
Sunt necesare remedii cu actiune rapida, nu de desensibilizare care cer timp.
REMEDII COMPLEMENTARE – remedii de drenaj si remedii de uz extern.

REMEDII DE DRENAJ
GUN POWDER – dilutii joase 3X – 4 CH sau 5 CH in defervescenta oricarei supuratii, util mai ales in
supuratii streptococice sau staphylococice.
MYRISTICA = bisturiul homeopatic – actiune pe tesut conjunctiv – TM 5 picaturi la 2-4 ore, sau 4 CH
sau local in comprese. Util in panaritii.
LAPPA MAJOR – supuratii cutanate, acnee, impetigo, staphylococii – dilutii joase TM – 3X.
PULSATILLA, KALI PHOSPHORIC – stadii terminale supurate ale mucoaselor.

REMEDII DE UZ EXTERN
MYRISTICA, CYRTOPODIUM – panaritii si altele.
ECHINACEA – antrax
CALENDULA – orice supuratie.

spiritul remediului
SILICEA TERRA
in viziunea lui
R. SANKARAN

Unul din marii homeopaţi contemporani, indianul R. Sankaran, are meritul de a fi adâncit studiul remediilor
homeopatice, detectând aşa numitul "spirit al remediului", în urma interpretării unor observaţii
minuţioase asupra simptomelor. Deşi nu lipsite de controverse, lucrările sale aduc o serie de elemente preţioase
în diagnosticul de remediu şi atrag atenţia asupra rolului imens al felului cum trebue să decurgă o consultaţie
homeopatică.
Dr. Ioan Teleianu

Cuvântul “ Neastâmpăr (Agitaţie)” este menţionat în Repertoriul lui Phatak în dreptul remediului Silicea.
Silicea este încordat, mai ales în prezenţa celorlalţi. Cel mai important lucru la Silicea este gândul “Oare
ce cred ceilalţi despre mine ?”

Nu este important faptul că oamenii se gândesc la el ca la o persoană bună sau drăguţă, ci faptul că el
este privit într-un anumit fel, într-un mod fix (stabil, neschimbat). El nu doreşte o opinie (apreciere) bună,
ci una fixă şi precisă, de exemplu, el nu vrea ca ceilalţi să spună: “Acest om este o persoană foarte utilă
şi înţelegătoare”. Dacă el are ideea (fixă) că ar trebui să fie un mare savant, atunci are grijă ca ceilalţi să
creadă acest lucru despre el. Astfel ajungem la concluzia că o persoană Silicea are un sentiment de bine
condiţionat de obţinerea unei (anumite) imagini specifice.

Starea de Silicea se naşte astfel din situaţii în care acceptarea unei persoane de către ceilalţi presupune
ca o condiţie necesară atingerea unei imagini specifice. De exemplu, unui copil i se spune că va fi
acceptat şi iubit doar dacă va evolua într-un anumit mod.
Astfel el va excela în sport, devenind un bun jucător de cricket. De aceea este foarte important pentru
acest copil ca ceilalţi să creadă despre el că este un bun jucător de cricket, chiar mai bun decât în
realitate. Aceasta va crea tensionare şi timiditate în prezenţa celorlalţi:
 Timiditate în public,
 Monomanie,
 Idei fixe,
 Acţiuni fixe,
 Numără bolduri,
 Gândire rigidă,
 Egotism,
 Tulburări datorită egotismului,
 Agitaţie (neastâmpăr).
Comparaţie cu Palladium: sentimentul de bine al lui Palladium este condiţionat de obţinerea părerii bune
a celorlalţi şi nu de o părere specifică. Este “Dorinţa de a fi apreciat de ceilalţi”. Aceasta înseamnă că
trebuie să spui: “Ce persoană drăguţă este!” sau “ Ce persoană bună este el!”. Nu poţi spune aceste
lucruri despre Silicea. Palladium apare în situaţia în care un copil are nevoie să obţină părerea bună a
celorlalţi, altfel el va fi neglijat şi neapreciat.

Situaţia lui Carcinosinum este asemănătoare: copilul trebuie să fie perfect din toate punctele de vedere -
în activitatea lui, în îmbrăcăminte etc., iar acest sentiment de bine este motivat de faptul că el este perfect
şi controlat (stăpânit). Astfel, vom căuta în rubricile:
 Mofturos, dificil, greu de mulţumit,
 Sensibil la dojană, ceartă,
 Se ofensează cu uşurinţă,
 Dorinţa de a călători (Tuberculinum).
Starea de Tuberculinum apare când părinţii forţează copilul să adopte standardele lor şi astfel copilul va
încerca să se revolte - “Obrăznicie”- şi să plece - “Dorinţa de a călători”. Aceasta este conexiunea dintre
Carcinosinum şi Tuberculinum. Aceasta ilustrează cum Materia Medica situaţională leagă remediile unele
de altele. Am ajuns la Palladium de la Silicea, la Tuberculinum de la Carcinosinum – toate au stări
similare, dar trebuie să observăm micile diferenţe în starea fiecărui remediu. Diferenţele apar în
exprimarea şi în starea de fapt. Se spune că Silicea apare în situaţia în care trebuie să obţii o anumită
imagine pentru că numai aşa vei fi acceptat, de aceea, nevoia de a fi acceptat este o componentă a
situaţiei de Silicea.
 Supus, influenţabil, cedează uşor,
 Caracter slab, blândeţe.
Deci Silicea încearcă să atingă o imagine făcută pentru el de altcineva. Pentru aceasta el se va supune
acestei imagini, dar va deveni fixat în ea şi va fi “Încăpăţânat”. Această combinaţie de “Încăpăţânare” şi
“Supunere” se va găsi la Silicea într-un mod neobişnuit. Pe de o parte există “Dorinţa de a fi magnetizat,
hipnotizat” – de exemplu vrea să fie complet sugestionat de altcineva -, iar pe de altă parte este atât de
fixat în opiniile sale încât atunci când este contrazis devine violent: “Contrazicere, intolerant la, trebuie să-
şi înăbuşe violenţa” (Aloe socotrina, Silicea).

Silicea nu se revoltă deschis, ci îşi menţine opiniile. Samuel Butler spunea: “Convinsă împotriva voinţei
sale, ea îşi va menţine totuşi aceeaşi opinie.” Deci ea va spune “Da” în final şi nu va face mare caz, dar în
interior ea va gândi:”Nu, este greşit”. Silicea este “Dependentă”. Ea este incapabilă să se revolte, dar
dacă se va supune complet şi va renunţa la scopurile şi reprezentările sale, atunci cel de care este
dependentă nu o va mai place, aceasta este o contradicţie stranie.

Situaţie: Un bărbat este însurat cu o femeie nu prea educată şi curând ea descoperă că bărbatul ei îşi
doreşte numai o soţie educată, cu anumite cunoştiinţe. Dacă ea nu este aşa, soţul va începe să o
dispreţuiască. Astfel ea va începe să studieze literatura, va învăţa foarte mult şi va încerca să devină
perfectă. De aceea, rubricile în care vom căuta vor fi:
 Tulburări din cauza anticipării,
 Anticipare, examen, înainte de,
 Teama de eşec,
 Iluzia, cădea, că va.
Deci ea se va concentra în totalitate asupra literaturii şi va încerca să-şi construiască o imagine în acest
mod, ea va fi foarte nervoasă atunci când va avea oaspeţi deoarece se teme că ignoranţa ei va fi
dezvăluită. Ea este dependentă de şi supusă bărbatului. În acelaşi timp, dacă soţul spune:”Lasă
literatura, hai să ieşim în oraş“, ea va deveni încăpăţânată deoarece dacă ea va renunţa la asta, bărbatul
îşi va pierde respectul pentru ea. Soţul o vrea supusă, dar în acelaşi timp vrea să aibă personalitate,
astfel că îi va transmite ambele mesaje, iar ea va răspunde în acest mod, ea nu poate ceda prea mult,
dar nici nu poate fi prea încăpăţânată, asta este situaţia ei. Supravieţuirea ei depinde de modul în care le
demonstrează celorlalţi că este foarte bună într-un anumit fel.

Lycopodium este asemănător lui Silicea. Supravieţuirea lui Lycopodium depinde de atingerea unui
anumit scop mai degrabă decât de obţinerea unei anumite imagini. De aceea Lycopodium nu este
prezent în rubrici ca:
 Timiditate la apariţia în public,
 Monomania.
Fixitatea lui Silicea nu este prezentă la Lycopodium. După ce Lycopodium atinge un ideal, el se va
pregăti pentru un altul, dar la Silicea există o imagine specifică pe care nu o atinge niciodată.

Una din situaţiile de tip Silicea este cea a copilului cel mai mare dintr-o familie. Acest copil este “purtătorul
torţei”, cel care duce mai departe numele familiei, prinţul regent. Prinţul regent trebuie să corespundă
unei imagini extraordinare. Oamenii pot ignora (ocroti) cel de-al doilea sau treilea copil, dar atenţia tuturor
este îndreptată asupra prinţului regent. Astfel Silicea se apropie de Aurum metallicum care este de
asemenea copilul cel mai mare. Diferenţa este aceea că Silicea este legată de imagine în timp ce Aurum
metallicum este legat de datorie. Silicea nu are responsabilitate pe când Aurum metallicum are
responsabilitatea întregii familii.

Aurum metallicum: Materia Medica situaţională este cea care ne arată că supravieţuirea lui depinde de
îndeplinirea datoriei. Aurum metallicum este copilul cel mai mare dintr-o familie în care tatăl a murit.
Societatea îl va blama pe Aurum metallicum dacă nu va avea grijă de fraţii săi. Deci supravieţuirea lui
Aurum metallicum va depinde de faptul că este moral. El îşi va sacrifica propriile interese în favoarea
intereselor familiei, el îşi va creşte familia. El este fiul-legat-de-datorie ce are păreri foarte rigide, este
foarte moral şi conştiincios. Sentimentul datoriei la Aurum metallicum este total absent la Silicea. Aurum
metallicum este mai interesat de părerea lui despre el, decât de părerea celorlalţi despre el. Întotdeauna
va verifica să vadă dacă a făcut totul corect pentru că supravieţuirea lui depinde de asta. În consecinţă el
nu va fi timid la apariţia în public. Atât timp cât este corect şi îşi face bine treaba este în regulă. Deci
sentimentele de vinovăţie, cele morale şi religioase sunt foarte puternice la Aurum metallicum. “Dacă îmi
fac treaba, nimeni nu poate spune nimic despre mine.” Aceasta este starea de Aurum metallicum. Aurum
metallicum este de asemenea foarte hotărât în privinţa principiilor sale. Sistemul său de valori este foarte
strict şi le impune propriile valori şi celorlalţi, ceea ce este descris în rubrica “Dictatorial”.

Baryta carbonica este un alt remediu care se apropie de Silicea, este exact opusul lui, deoarece Baryta
carbonica este cineva care nu este preocupat deloc de imaginea lui. Este un nebun şi o ştie, şi ştie că şi
ceilalţi o ştiu. Cu toate acestea, acest lucru nu îl deranjează. Baryta carbonica este copilul dependent al
unei familii, este copilul de care toţi au grijă, dar de care nimănui nu-i pasă cu adevărat dacă îi este bine
sau nu. El este acceptat ca un nebun, este acceptat că nu va face nimic bine şi că va trebui suportat.
Acesta este Baryta carbonica, exact opusul lui Silicea şi de aceea sunt complementare. Baryta carbonica
se simte inferior:
 Iluzia că picioarele îi sunt tăiate,
 Iluzia că merge în genunchi,
 Acceptă ajutorul celorlalţi.
Silicea este ” Intolerant la contrazicere”, “Orgolios, trufaş“ şi “Egoist”.
Sulphur este un alt remediu apropiat de Silicea. Sulphur are deja o părere bună despre el, de aceea
apare în rubrica opusă: “Indiferenţă pentru aspectul personal”.
Diferenţele între Silicea şi Sulphur sunt următoarele:

Silicea Sulphur
Palme şi plante umede şi reci Palme şi plante arzătoare
Friguros Călduros
Curat Murdar
Foarte atent cu imaginea sa Neglijent în aspectul personal

Această fixitate nu este întâlnită la Lycopodium . După ce Lycopodium atinge un ideal, el se va pregăti
pentru un altul, dar la Silicea există o imagine specifică pe care nu o atinge niciodată. Ideea aceasta de
imagine ne conduce la rubricile:
 Conştiincios şi la fleacuri,
 Remuşcări pentru nimicuri (unde Silicea este principalul remediu).
Silicea trebuie să fie foarte minuţioasă cu cele mai mărunte lucruri, pentru ca ceea ce face să nu
dezvăluie adevărata ei natură, ce este opusă imaginii pe care o doreşte. Ea este foarte atentă în privinţa
perfecţiunii într-un mod particular. Silicea este prinţesa, o prinţesă de sânge regal, iar supravieţuirea ei
depinde de atingerea unei anumite imagini. Ea trebuie să vorbească, să meargă, să şadă, să stea etc.,
într-un anumit fel în public. Dacă merge la discotecă, nimănui nu-i va păsa de ea, nimeni n-o va iubi.
Deci, de câte ori este nevoie să atingi o imagine pentru a fi acceptat de ceilalţi, Silicea va fi prezentă.
Este surprinzător cum copilăria, o perioadă în care aceste imagini nu sunt încă stabilite, este preferata lui
Silicea. Chiar şi în vise vom găsi “Vise despre tinereţe”, acestea sunt visele predominante la Silicea.

Am întâlnit un medic elveţian care, atunci când a fost întrebat :”Ce puteţi să-mi spuneţi despre tatăl
dvs.?”, a răspuns :”Tatăl meu a fost medic-şef al unui anumit loc”, se observă din nou necesitatea unei
imagini. De ce a fost nevoie să accentueze faptul că tatăl lui a fost medic-şef? Ceea ce se întâmpă de
fapt este că din cauza anxietăţii lui de a menţine o imagine (o imagine fixă ce este ameninţată tot timpul),
Silicea se va concentra asupra sa. Dacă ar fi existat rubrica “Anxietate numai pentru sine” ar fi fost o
rubrică bună pentru Silicea.

Persoanelor Silicea le lipsesc emoţiile, emoţiile lor sunt ciuntite, inclusiv capacitatea lor de comunicare,
afecţiunea şi căldura lor, acestea lipsesc cu excepţia cazului în care ele fac parte din imagine. Am întâlnit
persoane Silicea care erau asistenţi sociali şi lucrau în cartiere sărace, dar aceasta era o parte a imaginii
lor.

Silicea nu are nevoie de companie, dar aceasta nu este o condiţie obligatorie. Silicea nu reacţionează
bine nici la consolare, astfel încât nu va arăta recunoştinţă sau afecţiune, şi de aceea este dificil să te
înţelegi cu ea. O Silicea se poate rupe, dar nu se frânge. Astfel apare un alt fenomen – vom observa că ei
nu pot accepta afecţiunea aşa cum nu o pot nici oferi. Ei pot accepta numai laude, recunoaşterea
celorlalţi că sunt extraordinari în domeniul lor. Dar dacă spui: ”Te plac aşa cum eşti”, ei vor fugi pentru că
nu se pot accepta aşa cum sunt. Ei nu sunt în regulă aşa cum sunt, iar dacă tu îi placi aşa, ei ajung la
concluzia că ceva nu este în regulă cu tine.

Persoanele Silicea pot “Întârzia în a avea relaţii sau a se căsători”. Ei îşi vor ocupa timpul cu cărţi, unii ar
putea să-i numească “eterni studenţi”. Atfel, la 60 de ani ei vor urma cursuri universitare pentru a mai
adăuga alte titluri numelor lor.

Câteva exemple de Silicea:

* Dacă te place o fată Silicea, ea nu îţi va spune, pentru că este sub demnitatea ei, nu face parte din
imaginea ei. Prinţesa nu se poate duce la oricine şi să spună : ”Îmi place de tine”, deci va veni la tine cu o
problemă ce interesează imaginea ei. De exemplu, dacă ea este o colegă sau o studentă va veni la tine
cu un eseu şi-ţi va cere opinia despre el. În acest mod ea te va întâlni de trei ori: o dată să-ţi dea eseul, a
doua oară să-l ia înapoi, iar a treia oară să-l discutaţi. Această abordare îi va permite să-ţi arate şi cât de
bună este ea.

* Fixitatea în gândire, dificultatea de a accepta lucruri din exterior şi violenţa împotriva a tot ceea ce vine
în contradicţie cu ideile ei fixe, toate aceste aspecte găsesc expresie la nivelul fizic în accesele de astm,
în intoleranţa la vaccinare şi la corpii străini şi în reacţia cronică puternică de apărare împotriva lor.

* Când Silicea munceşte, o face cu multă precizie, cu multe calcule şi multă exactitate, dar cu puţin suflet.
Va fi multă analiză, dar puţină sinteză. Vor fi multe fapte şi cifre, dar puţină filozofie. Majoritatea lucrării va
avea numai valoare teoretică.

* Homeopatul Silicea va folosi computerul pentru că acesta reprezintă precizia, un mare număr de
simptome pot fi luate în calcul, se poate face o analiză mult mai detaliată (ce remediu are câte grade, în
ce fel este mai eficient decât alte remedii etc.), dar va exista foarte puţină simţire. Modul în care
homeopatul analizează pacientul este similar. Am văzut studenţii mei Silicea care argumentau foarte
încăpăţânat de ce eu am ales un anumit remediu atunci când altele aveau acelaşi punctaj (şi câteodată
chiar mai mare)! Când am încercat să le explic faptul că spiritul remediului ales era exact ca în carte ei
mi-au răspuns: ”Şi ce dacă, ce facem cu restul simptomelor?”

* Poţi citi antetul unei scrisori şi să spui că este scrisă de o Silicea deoarece există atâtea titluri ce
urmează numelui său, de la variate universităţi de pe glob, iar dedesubt sunt scrise ce slujbe importante a
deţinut. Trei sferturi din antet vor fi ocupate cu scrisori de recomandare, astfel că va rămâne foarte puţin
spaţiu pentru scrisoarea propriu-zisă!

* Modul în care îşi face apariţia Silicea este foarte important. Când un doctor este chemat să ţină o
prelegere – de exemplu despre Silicea – va spune : ”Dragi colegi, îmi amintesc de vremea când luam
cina cu Regina Angliei şi ea s-a întors spre mine şi mi-a spus : "Doctore cutare, eşti unul dintre cei mai
mari homeopaţi din lume, şi aş vrea să ştiu care este remediul dumitale favorit?` Am răspuns :`Silicea`”, şi
restul prelegerii va continua numai după ce el şi-a expus în amănunt toate recomandările. Prelegerea va
fi pregătită cuvânt cu cuvânt, va fi dactilografiată, tipărită şi distribuită tuturor participanţilor. Ea va fi foarte
exactă şi va conţine citate din cărţi, o bibliografie foarte mare şi multe referinţe la sfârşit. Totul va fi clar
marcat, dar articolul nu va spune nimic nou, nu va aduce nici o revelaţie, nici un strop de imaginaţie. Va fi
o copie searbădă a ceea ce alţii au spus înainte, dar totul reliefat foarte frumos, perfect şi impresionant.

Traducere: Dr. Oana CULDA


---------------------------------------------------------
Sursa: SANKARAN R., The Spirit of Homoeopathy (Archibell - Encyclopaedia Homeopathica)

SUPRESIILE MORBIDE
de Dr. Georges DEMANGEAT *
INTERESANT !

Zilele trecute, un coleg din Franţa, " aterizând" pe unul din site-urile mele, a remarcat o comunicare în limba
franceză, semnată de D-na Dr. Nicoleta Bratcoveanu, pe care domnia sa a prezentat-o la un congres
internaţional, stârnind interes deosebit acel pasaj, desigur neliniştitor dar scris cu exactitudine şi vehemenţă, cu
privire la pericolele supresiei atât pentru alopaţi cât şi pentru homeopaţi.
M-am bucurat că au urmat o serie de mesaje, pe circuitul mail "Homéofrance", care au resuscitat interesul
pentru acest subiect fundamental, plecând de la site-ul nostru, reamintindu-mi cu regret, totodată, că nu am
primit spre afişare şi alte lucrări similare, prezentate de alţi colegi în asemenea ocazii, cu toată invitaţia colectivă
transmisă.
De aceea, am tradus, pentru dv., o excelentă lecţie, a regretatului Dr. Georges Démangeat, elev şi colaborator
strălucit al Dr. Pierre Schmidt, despre supresiile morbide, traducere rapidă pe care mă grăbesc să o expun mai
jos, urmând a face ulterior eventualele adaptări ale textului francez, la cursivitatea limbii noastre.

Dr. Ioan Teleianu

Supresiile morbide
"Ablaţia unui sân canceros, curăţarea unei afecţiuni cutanate, nu vindecă bolnavul (ORGANON § 186). În
spatele acestor simptome locale există o cauză constituţională
( idem §187, 188, 189).
Bolnavul nu va fi realmente vindecat decât printr-o prescripţie care va restaura armonia perfectă a fiinţei
umane considerată ca un tot (§ 8, 17, 190; 191).
Aceste rânduri enumeră principalele articole din Organon care tratează despre supresiile morbide. Ele fac
aluzie la doctrina “Bolilor Cronice” şi concepţiilor “paliaţiei”
(§ 53 à 203).
Cunoaşterea filozofiei doctrinei este indispensabilă culegerii unor date de observaţie utile în vederea unei
prescripţii homeopatice. Ea trebue studiată în paralel cu practica materiei medicale şi Repertoriului.
Altfel spus, trebue cunoscut ceea ce a precedat şi ce va urma după luarea datelor de observaţie. Ceea ce a
precedat este necesar pentru a efectua o discriminare a simptomelor utile alegerii remediului, iar ceea ce
urmează pentru a confirma alegerea acestei prescripţii sau a o infirma.
Nu este suficient să ştim şi să spunem : “nu e bine să fie remisă o eczemă, sau că trebue să evităm
operarea hemoroizilor". Trebue să cunoaştem efectiv mobilurile acestor interdicţii. Trebue să fim capabili să
tragem, legat de acestea, deducţiile utile restabilirii sănătăţii bolnavului. Este necesar să stabilim deci, relaţia
dintre starea patologică actuală şi supresia anterioară. Această legătură odată stabilită, vom conveni asupra
găsirii celui mai bun mijloc pentru restabilirea sănătăţii.
De aici rezultă trei variante:
1) – Practicianul se află în prezenţa unui bolnav care prezintă simptome jenante, neplăcute. Medicina clasică
consideră aceste simptome ca o boală locală. Ea are mijloacele de a le face, mai mult sau mai puţin lesne să
dispară.
Care trebue să fie poziţia medicului homeopat ?
Cum să lege această boală locală de o cauză generală care afectează organismul în totalitatea lui ?
2) – Acest fapt cunoscut, cum să afle care este remediul care va asigura nu numai dispariţia acestei boli
locale, ci va vindeca în mod egal cauza, acesta fiind singurul procedeu care nu va provoca metastaze morbide
care să agraveze evoluţia bolii constituţionale, cauza reală a bolii locale ?
3) – În prezenţa de noi simptome, apărute după o supresie morbidă inoportună, prin ce mijloace se poate
restabili sănătatea ?
Fiinţa umană în perfectă sănătate nu prezintă niciun simptom morbid (§ 9 şi 10).
Organismul bolnav manifestă senzaţii neplăcute şi prezintă manifestări patologice pe care noi le numim boli.
Aceste boli nu sunt accesibile simţurilor observatorului – medicul – decât prin simptome morbide, manifestări
patologice ăn cadrul senzaţiilor şi funcţiilor (§ II). Noi constatăm acest fapt : fiinţa bolnavă prezintă simptome
morbide. Aceste simptome sunt manifestarea exterioară a unei boli fundamentale care ne rămâne ascunsă.
Amestecul şi combinaţia simptomelor dă imaginea bolnavului care reacţionează la această boală interioară.
Dacă reflectăm puţin asupra acestor expresii “boală” şi “imaginea bolnavului”, constatăm că ceea ce noi
numim în mod curent “boală” nu reprezintă decât o parte a bolnavului. Boala se manifestă printr-un număr
restrâns de simptome exteriorizate. Ea este o manifestare locală a unei stări mai profunde : o boală localizată, o
boală parţială.
O dermatoză se prezintă practicianului prin leziuni cutanate, cu caracterul lor propriu şi modalităţile sau
concomitenţele respective locale. În practica curentă, se obişnuieşte să nu se mai caute mai departe de această
imagine şi să se spună “dermatoza este boala”. Şi de aici să se ajungă la acea concluzie pripită; este suficient
să faci să dispară dermatoza pentru a spune bolnavului că a fost vindecat.
Nimic nu este mai greşit şi oricare ar fi procedeul alopatic sau homeopatic, bolnavul nu este vindecat. El este
“cosmeticat”. S-a efectuat o "supresie". A fost suprimat un simptom jenant, o părticică şi atât.
Individul este tot atât de bolnav ca şi înainte de tratament. Boala sa se manifestă prin acel simptom dar
acesta nu este singurul. Alte simptome mentale, senzoriale, etc. există alături de singurul simptom obiectiv, cel
adesea luat în seamă. Acest ansamblu de simptome, această totalitate de simptome, reprezintă de fapt boala. A
neglija căutarea totalităţii simptomelor, singura cale prin care se exprimă boala reală în propriul său ansamblu,
ar fi fără mare tribut, dacă supresia simptomelor obiective jenante n-ar avea ca rezultat aducerea bolnavului în
starea lui dinainte de tratament. În cea mai nefericită ipoteză, după câtva timp el va prezenta o nouă
manifestare locală. I se va spune că a făcut o “recădere” şi gata.
Totuşi, din recădere în recădere boala localizată va deveni din ce în ce mai greu de suprimat şi într-o zi
medicul va trebui să se recunoască invins.
Rezultatele supresiei au consecinţe mult mai grave. În teoria bolilor cronice, manifestările exteriorizate de
acest fel sunt considerate ca un fel de supapă de eliminare, abces de fixaţie al bolii. Suprimarea acestui
“exutoire” printr-un tratament inoportun, forţează, într-un fel, boala să caute o altă modalitate de exteriorizare.
Este ceea ce se numeşte o metastază morbidă.
KENT (Ştiinţa şi Arta...) o explică astfel :
Afecţiunile cutanate sunt definite printr-o mare cantitate de numiri diferite, dar noi ştim cât de mică importanţă
trebuie să atribuim unor astfel de apelative pentru tratamentul general. Se ajunge în aşa fel încât aceste
dermatoze suferă modificări în morfologia lor, dar este esenţial de reţinut că ele provin toate din aceiaşi cauză
fundamentală şi că ele vor retroceda din stadiile lor succesive sub influenţa unui tratament răspunzând strict
legilor şi principiilor Homeopatiei.
Fondul problemei nu este tratamentul bolii locale. El este acela al vindecării cauzei fundamentale, a bolii
cronice..
Şi inversul : „Unii medici, scrie Kent, pretind că este larg şi eclectic să aplici unui bolnav orice mijloc
terapeutic, oricare ar fi el şi ori de unde ar proveni, pe motiv că ei fac totuşi ceva, fără a purta grija unei
intoxicaţii, a unor posibile sechelele medicamentoase, dar mai ales neţinând cont de supresiile morbide, de
metastaze sau de camuflarea elementelor revelatoare ale evoluţiei patologice, lăsând să-i scape din vedere
astfel pronosticul şi starea reală a bolnavului. Ei bine, Domnilor, aici e capcana ! Este pragul unde se loveşte
şi unde se afundă orice practician care nu se va strădui să-l evite. Noi ştim bine că sunt doctori care-şi arogă
titlul de homeopat găsind o mie şi una de răspunsuri pentru a-şi justifica un eclectism sumar, în faţa practicii de
a administra remedii destinate in mod unic palierii sau alinării răului”
Şi apoi :
"Nu spuneţi că pacientul este bolnav pentru că are o tumoră albă, ci că tumora albă există pentru că
pacientul este bolnav” (KENT pag. 88).
Iată secretul care deschide poarta înţelegeii adevăratei terapeutici.
Este absolut necesar să reţinem, sub sancţiunea unor eşecuri constante, repetate, ireversibile, că ceea ce se
numeşte o boală (cum e cazul în exemplul tumorii albe de genunchi) nu este decât un simptom al unei boli mai
profunde, al adevăratei boli, starea constituţională a bolnavului. Numai acestă singură concepţie corespunde
aplicării unei terapeutici homeopatice realmente curative. Aceasta va cere un mare efort, celor care au înţeles
această concepţie, pentru a o asimila, şi au asimilat-o pentru a o pune în practică. Totdeauna înaintea tuturor
lucrurilor, medicul este preocupat să ajute mai întâi şi cu orice preţ bolnavul. Această grabă, pripeală, chiar dacă
aduce satisfacţii trecătoare poate să conducă la catastrofe..
Aceasta este linia directoare fundamentală care a condus pe HAHNEMANN în tratamentul bolilor cronice. El
nu a făcut-o fără să reflecteze timp de doisprezece ani şi fără să colaţioneze un mare număr de observaţii.
Există 97 citate, în traducerea, făcută de Pierre Schmidt, a “Bolilor Cronice”. Fiecare dintre noi, dacă observă
cât de cât pacientul său, dacă realizează observarea completă a cazului, dacă ştie să lege efectul de cauză, va
fi frapat de aceste evidenţe; evidenţe care se impun câteodată ne-homeopaţilor. Nu se întâmplă rar să vezi şi să
admiţi că supresia unei eczeme la copil este urmată de apariţia unui astm ; observaţie făcută de mulţi medici ne-
homeopaţi, fiind percepută şi mai evident de familiile bolnavilor.

(in textul original urmează şi prezentarea unui caz)

__________
Sursa:
Internet: "Homéopathe International" ( http://www.homeoint.org/books/dempubli/suppmorb.htm )
"RECUEIL DES PUBLICATIONS Du Dr. GEORGES DEMANGEAT - Les suppressions morbides"

Un alt fel de

MERCURlUS
Dr. Gabriela Făgărăşanu, Dr. Georgeta Georgescu. Dr. Sorina Soescu,
Dr. Mituţa Birta, Dr. Alexandru Amarfei

- Fundaţia Medicală Pro-Homeopathia -


PREMlZE

ln ultima vreme pacienţii care ni se adresează prezintă din ce în ce mai des tablouri justiţiabile
de Mercurius. Prin utilizarea lui frecventă am observat aspecte interesante ale acestui policrest,
dar mai ales relaţiile lui cu alte remedii. Mathias Dorcsi încadrează Mercurius (vivus, solubilis)
în diateza luezinică , la fel ca Vanier care îl consideră remediul ce desemnează cel mai bine
diateza distructivă . În ultima vreme însă Dorcsi vorbeşte de o diateză scrofulos-reumatică, cu
alte cuvinte despre o diateză limfatică, în care problemele imunitare şi dezordinea mezenchimală
marchează momentul de evoluţie către diateza distructivă . Şcoala austriacă de homeopatie
vorbeşte şi despre o diateză scrofulo-reumatoid -distructivă , despre scofuloză ca despre o
tuberculoză în care sunt interesate sistemul osos şi aparatul ganglionar. lpoteza avansată ar fi
aceea că distrucţia, având ca remediu ilustrativ Mercurius, ar putea fi blocată , în evoluţia sa, de
către acest remediu. Astfel am putea privi Mercurius ca un fel de avanscenă , încă reductibilă şi
corijabilă, a unui început de degringoladă imunitară .
Admiţând că Mercurius este centrul în jurul căruia gravitează acest proces imunitar
distructiv, ne putem explica de ce apar atâţia bolnavi blocaţi diatezic ce necesită acest remediu.
Tratamentul homeopat ar trebui să oprească evoluţia bolnavului către haosul diatezei distructive
şi eventual să-i permită întoarcerea către diateza lui înăscută, deci întoarcerea în propriile limite.
Întoarcerea nu se poate face direct ci numai pe acelaşi drum pe care s-a ajuns în acel punct,
întoarcere condusă (sau îndusă) de medicamente înrudite. Cu alte cuvinte, întoarcerea din diateza
distructivă nu se poate face utilizănd doar Mercurius ci şi medicamente homeopatice
complernentare lui.

PATOGENEZlE

Câteva date de patogenezie arată că Mercurius acţionează electiv asupra sistemului limfatic.
Este un policrest remarcabil, capabil să afecteze toate organele în funcţie de importanţa pe care o
prezintă
dezvoltarea ţesutului limfatic: seroasele şi sinovialele, periostul şi ţesutul osos, ţesutul glandular,
mucoasele şi în special cea digestivă (cu o predilecţie pentru cele două extremităţi -orofaringe şi
colon, rect) pielea şi anexele ei.
Bolnavii justiţiabili de Mercurius, mai ales cei aflaţi în faza de trecere spre scleroză
(distrucţie) sunt indivizi cu simptome mentale caracteristice celor care nu reuşesc să se adapteze
existenţial - nervoşi, iritabili, certăreţi. În acelaşi timp sunt abătuţi, descurajaţi lipsiţi de voinţă.
Tot timpul sunt grăbiţi, agitaţi, anxioşi. lndividului ii este teamă că nu va mai putea raţiona şi
datorită impulsurilor violente brusc apărute poate să omoare sau să se sinucidă . Degradarea
inteligenţei sale poate merge până la imbecilitate şi ramolisment cerebral.

Cap - transpiraţii vâscoase, fetide. Cefalee arzătoare, înţepătoare, influenţată de schimbarea


vremii, care se ameliorează când se mişcă sau se ridică, uneori cefalalgie cu senzaţie de
plenitudine sau presiune ca şi cum fruntea ar fi înconjurată de o bandă compresivă, agravată
noaptea, la zgomot, frig sau căldură, ameliorată la apăsare.

Ochi - blefarită cu pleoape congestionate, tumefiate şi cu secreţii abundente, iritante,


arzătoare, congestii conjunctivale, purulente, keratită .

Urechi - otoree purulentă, gălbuie, fetidă, otalgie agravată noaptea de căldura patuiui.

Gură - halenă fetidă, caracteristic mercurială, inflamaţii şi ulceraţii ale mucoaselor bucale,
gingii spongioase, retractate, care sângerează uşor, dureroase la atingere, cu lizereu albastru-
roşietic la limita
dentară , limbă flască, cu depozit gălbui umed care păstrează amprenta dinţilor.

Faringe - Mercurius are o mare afinitate pentru această regiune, producând o congestie a
mucoasei peretelui posterior, roşu-cenuşie, cu secreţii cenuşii, uneori cu aspect pseudo-
membranos, aderente la perete. Apare o senzaţie de uscăciune şi căldură la nivelui gâtului, arsuri,
apare tendinţa de a înghiţi în permanenţă, dureri surde care iradiază la nivelul urechilor, amigdale
hipertrofiate, inflamate, mai ales pe partea dreaptă .

Stomac - arsuri ca de fier înroşit, dureri arzătoare în epigastru, nu suportă dulciurile, laptele ii
face rău.

Abdomen - flatulenţă, distensie, abdomen dur şi balonat cu sensibilitate la atingere în


regiunea ombilicală, sensibilitate în regiunea hepatică cu dureri lancinante, nu se poate culca pe
partea dreaptă.

Rect, anus, scaune - prolaps rectal, excoriaţii, fisuri anale, hemoroizi procidenţi care
sângerează uşor. Scaune verzui, sanguinolente, vâscoase, agravate noaptea, cu dureri, tenesme şi
senzaţia că scaunul nu se mai termină .

Aparat urinar - micţiuni frecvente, urini tulburi, sanguinolente, afectare renală cu uremie.

Organe genitale - inflamaţii ale organelor genitale, pierderea apetitului sexual sau
exacerbarea lui. La femei menstruaţii abundente cu cheaguri voluminoase, sânge negru, colici şi
anxietate.

Nas - scurgeri fetide, purulente, galben verzui, coriză cu scurgeri excoriante agravate într-o
cameră caldă .

Laringe - voce răguşită, afonie, tuse seacă , obositoare, provocată de o senzaţie de gâdilitură,
agravată noaptea.

Plămâni - puncte dureroase la nivelul lobului inferior al plămânului drept, nu poate dormi pe
partea dreaptă, respiraţie scurtă , emfizem pulmonar, supuraţii pulmonare.

Articulaţii - dureri arzătoare şi lancinante la nivelul spatelui şi cefei, agravate de mers.


Slăbiciune la nivelul membrelor cu dureri deşirante, tracţionante, înţepătoare, agravate seara şi
noaptea, ameliorate de schimbarea de poziţie. Reumatism articular inflamator cu dureri deşirante,
tumefacţii agravate de căldură. Dureri la nivelul articulaţiilor şoldului şi genunchilor, încheieturii
mâinii, tremurături ale extremităţilor dar mai ales ale mâinilor.

Piele - erupţii veziculare şi pustuloase mai ales la nivelul regiunilor inguinale, ulceraţii de
formă neregulată, indurate, cu puroi arzător, coroziv. Prurit agravat de căldura patului,
transpiraţii abundente cu miros fetid mai ales noaptea. Tumefacţii, congestii, inflamaţii la nivelul
ganglionilor limfatici cu tendinţă la supuraţie.

LOCUL MERCURULUI lNTRE REMEDll

Este interesant de luat în seamă părerea lui Kolitsch, medic cu 40 de ani de experienţă ca
homeopat, fost preşedinte al Asociaţiei Franceze de Homeopatie şi vicepreşedinte al Ligii
Mondiale de Homeopatie. El remarcă faptul că Mercurius nu este un constituent normal al
organismului. Este un metal cu afinitate mare pentru oxigen (deci oxigenoid), aflat astfel în
aceeaşi categoric cu Sulfur şi Arsenic (al doilea reprezentant, după Mercurius al diatezei
distructive). Datorită acestei afinităţi pentru oxigen există tendinţa la inflamaţie, congestie,
ardere şi distrucţie tisulară . De asemeni Mercurius este un metal cu greutate atomică mare, care
nu descompune apa la nici o temperatură (ca şi Aurum), de unde ar putea deriva şi tendinţa către
scleroză a leziunilor din tabloul clinic.
Mercurius este un lichid difuzibil prin vene dar mai ales prin sistemul limfatic. Este şi
hidrogenoid dar nu reglează apa din organism ci cantitatea de apă reglează difuzarea sa
(probabil persoanele ce reţin apa sunt mai sensibile la acţiunea remediului). Mercurius se
fixează mai ales la nivelul ţesutului nervos şi limfatic unde are tendinţa de distrugere şi
determină eliminarea de toxine din organism în mod violent prin mucoase, piele şi rinichi.
Prin proprietăţile sale fizico-chimice Mercurius se apropie, pe de o parte, de remediile
oxigenoide (Sulfur, Arsenic), pe de altă parte de cele hidrogenoide (Natrium şi Kalium
muriaticum) şi de sclerozante (Aurum).
Kolitsch consideră Mercurius în punctul critic în care procesul morbid trece de la o formă
uşoară la forme medii sau grave. Limita morbidă a acţiunii remediului Mercurius poate fi uşor
de trecut de la un proces acut la unul cronic, ireversibil.

MERCURlUS Şl PROCESELE lNFLAMATORll

Mercurius este indicat în toate fenomenele inflamatorii care au potenţial evolutiv spre
supuraţii, ulceraţii, gangrenă sau scleroză.
În acţiunea sa antiinflamatoare, Mercurius este precedat de două remedii complementare: Arnica
(remediu de congestie) şi Apis ( remediu de edem). Grupul Mercurius are raporturi prin Arnica
cu Aconitum, Belladona, Ferrum phosphoricum iar prin Apis cu Belladona şi Chamomilla. Prin
Rhus tox. ajunge la Arsenic şi Bryonia iar prin Mezereum (pe care Allen îl consideră mercurul
vegetal) se face legătura cu Acizii, cu Aurum şi Conium.
În lumea vegetală există trei remedii care fac oficiul de sateliţi ai Mercurius, pe cele trei
trepte ale inflamaţiei: Echinacea (caracterizată prin lipsa localizării), Phytolacca (la care avem
deja o inflamaţie care atinge polul ganglionar şi tinde să dobândească caractere de specificitate)
şi Viscum album.
Putem afirma că Mercurius poate fi considerat locul geometric al tuturor inflamaţiilor. Este un
medicament central prin care se poate ajunge la multe alte remedii. În mod particular el urmează
foarte bine după Sulfur, Calcarea, Sepia şi Thuja. În formele grave el poate merge în special spre
Lachesis, Arsenicum, acizi, Aurum.
Mercurius poate ft considerat un fel de placă turnantă între inflamaţie şi scleroză, un fel de
gardian al memoriei self -ului. Din punct de vedere imunologic el reprezintă punctul de legătură
între inflamaţia ce tinde să apere self-ul de ceva din afară şi scleroza în care self-ul nu a fost
bine apărat.
Un alt remediu activ în refacerea irnunitară indusă de Mercurius este Abrotanum care face
trecerea apre vindecarea inflamaţiei acute şi poate eventual drena ceea ce nu a lost drenat de
Mercurius. Clinic, Abrotanum este indicat în stările de convalescenţă a bolilor infecţioase, cum
ar fi infecţiile urinare, anginele, anexitele. Este bine secoridat de Lycopodium.
În anumite situaţii, în care nu este clară situaţia imunitară a pacientului, se poate utiliza
Badiaga. Este un remediu folosit relativ frecvent de şcoala franceză în faringo-amigdalitele
acute. Are o caracteristică interesantă, este ca un Mercurius dar cu mintea limpede.
Eupatorium este folosit de Dorcsi în asocierea Eupatorium - Ferrum phosphoricum – Badiaga,
în completarea tratamentului unor angine cu debut dramatic, care au necesitat Mercurius -
Belladona -Apis la început.
Alte remedii satelite sunt Echinacea, Phytolacca şi Viscum album. La Echinacea recunoaştem
o stare acută, bolnavul stând în pat şi fiind agravat de orice mişcare. La Phytolacca există agitaţie
iar la Viscum se poate ajunge la convulsii. Phytolacca presupune o anumită reactivitate
imunologică în timp ce la Echinacea imunitatea este deprimată.
ANGlNELE

Mercurius este unul din remediile cele mai indicate în faringitele acute congestive cu limbă
tipică (depozit alb gălbui gros, amprente ale dinţilor pe margini şi o secreţie gălbuie aderentă pe
peretele posterior al faringelui). Foliculii limfatici sunt inflamaţi. Frecvent este interesată şi
starea generală, bolnavul poate fi febril şi prezintă adenopatie regională. La multe din aceste
angine se evidenţiază streptococi dar şi stafilococi patogeni. În faringita acută Mercurius este
indicat asociat cu Belladona, Arnica şi eventual Ferrum phosphoricum.
Ferrum phosphoricum este în aceste situaţii un inductor, el produce iniţial o agravare a
Mercurius, o coborâre înainte de începerea urcuşului, pe spirala ce îl va duce spre un alt rernediu
(eventual Natrium Sulfuricum).

ALTE RELATll

Evoluţia unor pacienţi impune uneori succesiunea Mercurius - Hepar sulfur - Silicea.
Hepar sulfur urmează bine Mercurius în evoluţie şi are acţiuni diferite în funcţie de
componentele sale: în raport cu Sulfur are afinitate pentru piele, mucoase, intestin iar în raport cu
Calcarea cu sistemul ganglionar. Hepar sulfur poate fi considerat veriga de legătură care
exteriorizează un proces sechestrat de Mercurius; diluţia mică favorizează eliminările şi are o
acţiune simptomatică , în timp ce diluţiile înalte acţionează mai mult asupra mentalului.
Bolnavul justiţiabil de Hepar Sulfur în diluţie înaltă este un hipersensibil şi paradoxal, pe de a
parte indolent, domol, apatic, limfatic, friguros, hipersensibil la durere, care se supără din nimic,
pe de altă parte irascibil, certăret, care se enervează pentru cele mai neînsemnate motive,
impulsiv. Un atare comportament îl poate face incapabil să realizeze o purtare conceptual
conştientă faţă de realitate. Îl izolează şi îl însingurează. În acest sens Mercurius face parte din
grupul de însinguraţi în care se găsesc şi Hepar sulfur, Chamomilla (incapabil de a răspunde
corect), Thuja, Sulfur, acesta din urmă fiind chiar agresiv în însingurarea lui. Hepar sulfur se
administrează când vrem şă trecem de la Mercurius la Silicea (sau invers) şi datorită faptului că
aceştia sunt “inamici” - aspectul fizic şi cornportamentul celor două remedii sunt antagonice.
Mercurius este foarte mobil, adevărat argint viu, care disimulează cu uşurinţă , iar Silicea cu
rigurozitate morală bine conturată. De aceea Hepar sulfur este capabil să separe, să tamponeze,
cei doi inamici. El urmează bine după Mercurius, pentru a preveni o evoluţie mai puţin fericită
spre Silicea (aceasta fiind uneori avanpostul Sicozei). Dacă procesul inflamator ajunge să
depăşească mai profund barierele selfului, se poate intra într-un cerc vicios. Tabloul clinic de
Silicea poate cuprinde o senzaţie de dedublare, simptom care semnalează apropierea de Thuja,
spre care se face trecerea. Silicea este neliniştit de faptul că, în rigoarea lui extremă, soma nu-l
mai ascultă ; de aceea apar straniile senzaţii de dedublare, de cuie care intră în piele, ace, etc.
O altă relaţie interesantă este cea dintre Mercurius şi Lycopodium. Ca şi comportament,
persoanele Lycopodium sunt bipolare, unele strălucesc şi sunt pline de calităţi, altele sunt
incapabile să se adapteze existenţei. Atât Mercurius cât şi Lycopodium sunt foarte des enuretici.
Dacă pacientul vine cu un tablou de Mercurius şi mai apoi apar simptome de Lycopodium ,
evoluţia este favorabilă. Lycopodium are şi componente de diateză productivă. El este lucid
mental şi nu are instabilitatea caracteristică de la Mercurius.
Nefiind un remediu suficient de profund, pentru a opri în totalitate procesul distructiv,
Mercurius poate fi un inductor pentru remedii mai profunde (Nitric acid, Thuja) care să înceapă
spirala ascendentă a revenirii imunitare. Pe pereţii vaselor limfatice se află un film continuu de
glicozaminoglicani acizi care exteriorizează resturile de glucoză, unii cu substituenţi acizi, alţii
cu nitraţi. Un efort imunitar poate induce diateza acidă iar Mercurius, ca remediu cronic, poate
preceda bine Nitric acid dar şi Luezinum sau, în continuare, Carcinozinum.
La medicamentele ce induc Mercurius se adaugă şi Sepia În contextul problematicii
feminine, tabloul de Sepia iese în evidenţă. În astfel de condiţii. femeia apare obosită , sfârşită ,
zicându-şi că nimic nu mai contează dar încercând să reia lupta urmând un irnpuls mai adânc.
Interesantă este şi apariţia tablorilor clinice de Sepia la bărbaţi, care la un moment dat sunt
puternicii lumii, dar care apoi abandonează lupta. Este interesantă imaginea Sepiei, fosta
stăpână a mării, care se zbate în plasa pescarilor şi apoi renunţă, se predă .
Mercurius este remediul care ne oferă posibilitatea întoarcerii din distrucţie, ca a placă
turnantă care ar conţine în ea miracolul întoarcerii la viaţă. Succesiunea în sens invers, poate
duce înapoi spre diateza litemică (Thuja, Sepia, Natrium sulfuricum) sau direct în diateza
limfatică. Uneori ascensiunea este mai lentă , cu trecerea prin tablouri ale unor remedii distincte
ca Arsenicum sau Lycopodium (frecvent acesta este drumul pe care îl alege organismul
indivizilor la care traumele psihice au jucat un rol important în declanşarea bolii).
Varietatea tablourilor distructive este foarte mare şi alunecarea dinspre acut spre cronic se
poate face individualizat, fie repede, în ,,salturi” de boli acute, fie mai lent, prin intrarea în
cronicitate intr-un interval individualizat. Pericolul cel mare este ca tocmai acel moment cheie
să treacă neobservat (de exemplu, în evoluţia astmului bronşic există întotdeauna un moment
Mercurius). Este deci, cu atât mai util să recunoaştem acest moment cu cât el apare în faza
productivă. Dacă Mercurius se impune la repertorizare, diagnosticarea lui trage semnalul de
alarmă asupra trecerii pacientului înspre diateza distructivă . De aceea este foarte importantă
repertorizarea corectâ.
Oricum, cel mai deosebit şi interesant aspect în capacitatea terapeutică a remediului rămâne
utilizarea lui în bolile cronice în care este evidentă interesarea distructivă imunitară (boli
autoimune, boli reumatoide, dermatoze cronice, infecţii urinare, supuraţii cronice..). Având în
vedere complexitatea problemelor puse de aceste boli se cere o bună colaborare cu alopatia.
Practic, trebuie lăsat pacientul să ne arate de ce are nevoie în evoluţia sa, indicând un remediu
sau altul, o terapie sau alta.

CONCLUZll
l. Mercurius este considerat ca un remediu placă turnantă între inflamaţie şi distrucţie,
care permite sesizarea momentului intrării în distrucţie, încă reductibilă şi corijabilă .
2. Putem considera Mercurius drept locul geometric al inflamaţiilor, aflându-se în centrul
remediilor antiinflamatoare din Materia Medica.
3. În evoluţia faringitei caracteristice putem distinge două forme, una acută - cu manifestări
locale şi interesarea stării generale (atunci când imunitatea este bună ) şi una torpidă - care
prezintă pericolul trecerii spre alte forme de inflamaţii, cu evoiuţie mai severă (când imunitatea
este deficitară).
4. În acţiunea sa complexă , Mercurius are posibilitatea de inducţie a unor remedii
complementare, cu acţiune mai profundă .
5. Deşi Mercurius nu are o acţiune suficient de profundă pentru a opri autodistrucţia el are
marea capacitate de a o semnala, putând fi considerat un “remediu santinelă” .
Sindromul Oboselii cronice (SOC)
de Dr.Vijay Vaishnav
traducere Dr. Ileana Rîndaşu

Ce este? Este numele curent pentru un sindrom caracterizat de oboseala debilitanta la


care se asociaza o serie de simptome fizice, constitutionale si psihologice. In trecut, o
serie de persoane etichetate cu diferite diagnostice ca neurastenie, sindromul de efort,
si de oboseala post-virala, neuromiastenia epidemica, etc. sufereau probabil de
sindromul oboselii cronice, asa cum este definit de Centrul SUA pentru Controlul si
Preventia bolilor( CDC).

Cine poate fi afectat? Prevalenta la femei este de doua ori mai mare. Grupa de varste
se situeaza intre 25-45 ani, desi se descriu cazuri si in copilarie sau la varsta a treia.

Care sunt cauzele? Exista numeroase teorii si ipoteze referitoare la cauzele posibile.
Au fost incriminate virusurile, dat fiind ca sindromul urmeaza adesea dupa o serie de
infectii acute. In orice caz, este improbabil ca ele sa contribuie la simptomele de durata.

La pacientii cu SOC, s-au raportat numeroase perturbari imunologice subtile. Ele nu


sunt specifice acestui sindrom si nici nu se intalnesc la toti pacientii. Studii recente
controlate ale pacientilor au constatat si anomalii ale functiei endocrine. Anomaliile
neuro-endocrine pot contribui la afectarea starii energetice, precum si a starii de spirit a
pacientilor.
La cca 2/3 pacienti, se constata o depresie usoara spre medie. Astfel, unii considera
SOC o tulburare din domeniul psihiatriei, iar tulburarile neuro-endocrine si imunologice
se considera secundare.

Care sunt manifestarile? Simptomele apar brusc, la indivizi anterior activi. O afectiune
de tip gripal sau un stres acut se remarca adesea ca evenimente trigger, urmate de o
epuizare insuportabila. Apar si alte simptome ca: cefalee, dureri in gat, mialgii si dureri
articulare, adenopatii sensibile si stare febrila care conduc la ideea ca infectia
persista.In cateva saptamani, devin evidente si celelalte trasaturi ale sindromului-
tulburarile somnului, concentrarea dificila si depresia.
Diagnosticul SOC este mai mult unul de excludere al altor afectiuni. Istoricul minutios,
examenul fizic complet si teste de laborator judicioase ne vor ajuta in acest scop.
Nici un test de laborator nu poate masura severitatea bolii.
Poate fi homeopatia de folos? Sistemul homeopatic trateaza pacientul si nu boala.De
aceea, este mai mult decat probabil sa fie util si in asemenea cazuri. Remediul
constitutional selectat pe baza istoricului amanuntit si al examenului fizic, vor readuce
pacientul la normal. In afara unor remedii constitutionale profunde cum ar fi Phos., Lyc.,
Puls., Nux-vom. si Sepia, iata alte cateva remedii ce pot ajuta la abordarea oboselii:

Kali phos: este numit “sarea nervilor” si se intalneste in neuronii encefalici, precum si in
fluidele de la nivelul nervilor, dar si in lichidul intercelular. Este util la pacientii suferind
de melancolie, anxietate, stari de frica, tulburari de memorie, degradare mentala, colaps
mental si fizic, neurastenie, hipocondrie, isterie, insomnie, terori nocturne, iritabilitate,
paralizii sau dementa. S-a dovedit curativ si in cazuri de nervozitate, surmenaj,
epuizare, crize epileptice si delirium tremens.

Phosphoric acid: este util in debilitatea nervoasa, ca fierul in anemie si corespunde


starilor de slabiciune provocate de suparari indelungate, suprasolicitare mentala,
excese sexuale si orice fel de tensiuni nervoase. Se caracterizeaza prin indiferenta,
apatie, torpoare. Pacientii acuza senzatii de arsura la nivelul coloanei si al membrelor,
somnolenta si nepasare. Orice incercare de studiu duce la senzatia de greutate a
capului si membrelor.
Este util pentru tinerii care au crescut rapid si mai ales in cazuri de depresie datorate
spermatoreei.

Gelsemium: remediul principal in aceasta afectiune. Stupid, lent, nu se poate


concentra; ameteli, cefalee surda localizata la baza craniului. Nu are incredere in sine.
Emotiile bruste ii declanseaza diaree sau indigestie.

Picric acid: Corespunde surmenajului oamenilor de afaceri care ajung sa se simta


deprimati si obositi la cel mai mic efort. Inactivitate mentala, cu dorinta de a sta culcati si
de a se odihni. Caracteristica principala este aceea ca la cel mai mic efort apar
epuizarea si cefaleea ce il impiedica pe bolnav sa lucreze, facandu-l sa se simta lipsit
de vlaga. La cel mai mic efort mental, apar senzatii de greutate si caldura. Cefaleea
poate fi fontala sau occipitala, cu iradiere pe coloana, de fapt simptomele par sa se
centreze pe occiput. Iritabilitatea sexuala poate fi un simptom proeminent. Dimineata
poate fi prezenta o durere surda in regiunea lombara, isi simte picioarele slabite si
grele, cu dureri musculare si articulare.

Avena sativa: Are actiune selectiva la nivelul creierului si a sistemului nervos,


influentand favorabil functia lor nutritiva. Slabiciune nervoasa, oboseala cerebrala,
irascibil, se irita din orice.Cefalee occipitala;urina contine fosfati in exces, exista un
istoric de excese sexuale. Cel mai bun tonic pentru debilitate dupa boli epuizante.
Tremor nervos al batranului. Insomnia alcoolicului. Remediul va calma si va tonifica
nervii.

Nota: Este necesar ca simptomele oricarei boli sa fie tratate de un homeopat calificat,
cu ajutorul tratamentului constitutional, dupa o anamneza amanuntita. Automedicatia nu
este recomandabila in nici o afectiune. Remediile de mai sus sunt doar cateva dintre
posibilele alegeri si au fost mentionate doar pentru a deveni mai constienti de eficienta
homeopatiei in sd. oboselii cronice.

GREUL DRUM AL ABORDĂRII PSIHISMULUI ÎN


HOMEOPATIE *)
(Întrebări - Ezitări)

Dr. Gh. Bungetzianu

REZUMAT
 Abordarea psihismului în cadrul consultaţiei homeopatice presupune,
în primul rand, înţelegerea celuilalt.
 Multe dintre procesele psihice care duc la dezechilibrul biologic se
petrec în inconştient.
 Cu toată importanţa care trebuie axcordată psihismului, nici
prescrierea exclusiv pe simptome psihice nu este recomandabilă.
Ambelor niveluri (psihic şi somatic)
le trebuie dat de ce are nevoie fiecare, fără a favoriza excesiv o parte în
defavoarea
celeilalte.
 Simptomele psihice se pot prezenta foarte variat din punctul de vedere
al gravităţii : de la abia schiţat pană la severitatea extremă.
 Cum trebuie interpretate titluri din Repertorii ca "apte for
mathematics" sau "ability for philosophy".
 Se analizează faptul "banal" al obligării unui stangaci să scrie cu mana
dreaptă, acţiune care poate să se înregistreze în inconştient ca o
violentare a unei tendinţe naturale a copilului respectiv.

Din toată practica medicală acesta este domeniul cel mai delicat,
care pretinde din partea medicului diplomaţie, răbdare şi în primul rand
înţelegerea celuilalt. Apoi, trebuie asamblate informaţii atat despre
turburările actuale cat şi despre evenimente din trecut care potenţial au
putut declanşa dezechilibrul biologic. Pe langă aceste informaţii mai
sunt necesare şi cele adunate de la familie sau de la anturajul mai larg (
apropiaţii pacientului, prieteni, colegi...) care ar fi putut remarca unele
bizarerii sau schimbări de temperament. Şi etiologiile posibile trebuie
bine cantărite, căci există riscul angajării pe o pistă falsă dacă se acordă
importanţă unei ipoteze cauzale greşite.
Iar, pentru ca lucrurile să fie şi mai complicate, domeniul psihic
este, la randul lui, structurat, astfel încat există procese psihice de care
pacientul este conştient şi procese de care pacientul nu este conştient,
care au loc în subconştient, ascunse de perceperea lor de către pacient.
De multe ori dezechilibrul biologic, care caracterizează starea de boală
îşi are originea în ceea ce se petrece la acest nivel şi cu atat mai mult în
acest caz boala este ceva propriu, intrinsec, ce vine din interiorul
profund al Eului.
Si, ceea ce este important este faptul că procesele ce se petrec în
acest strat profund al Eului pot să întreacă pe cele ce se desfăşoară
conştient.
Se întrevede astfel o primă dificultate. Conceptul iniţial care a stat
la baza doctrinei homeopatice a fost legat de observarea simptomelor,
declarate de pacient sau observate de catre medic, adică procese din
domeniul conştientului, iar ceea ce era ascuns, subconştient se
considera de domeniul psihanalizei. Dar, din cele spuse se deduce că şi
homeopatul trebuie să procedeze la "descătuşarea" unor mărturisiri de
care nici pacientul nu este conştient.

Dar oricat de important ar fi domeniul psihic (împreună, cel


conştient ca şi cel inconştient), eu apăr ideea că nici prescrierea
exclusiv pe simptome psihice nu este recomandabilă. În primul rand
pentru că este mai expusă subiectivismului medicului.
Există în homeopatia modernă tendinţa de a hipertrofia
simptomatologia psihică. În ţări în care de mult se practică o
homeopatie de înaltă calitate pare-se că varfurile profesionale simt
nevoia de suptilităţi şi rafinamente şi parcă se întrec în a mai adăuga la
simptomele psihice, multe din ele nu reprezintă exprimări ale
pacienţilor ci interpretări ale autorilor. Se constată o progresivă
îndepărtare de la realitatea patogeneziilor.
Hahnemann însuşi a atras atenţia asupra pericolului abaterii
speculative, căci se alterează astfel tabloul natural al bolii. Paragraful
144 din Organon sună astfel : "...trebuie total eliminate ipotezele,
simple afirmaţii sau imaginaţiile pentru ca să rămană numai limbajul
pur al Naturii investigate cu onestitate".
Dar, chiar dacă nu trebuie să interpretă simptomele, tot aşa trebuie
uneori să ne distanţăm de declaraţiile pacienţilor şi să ghicim ceea ce n-
au vrut să spună cu vorbe. Se poate ca pacientul, în mărturisirile sale să
nu reproducă fidel senzaţiile. Spre exemplu el se poate considera
impulsiv, dar dacă este rugat să dea exemple, apare mai de grabă
violent. Ori, în repertorii la cele două exprimări găsim remedii diferite
("impusive" are anexate 35 de remedii şi "violent" 103, iar comune sunt
numai 8, şi acestea cu grade diferite, spre exemplu Nux-vomica are
gradul1 la "impulsive" şi are gradul 3 la "violent"). Foarte adesea
pacienţii nu sunt obiectivi. Spune mai puţin despre întamplări în care nu
s-au comportat lăudabil, în schimb îşi atribuie adeseori calităţile care
tocmai le lipsesc. Se cere abilităţii medicului să descopere unde este
adevărul şi care este simptomul care n-a fost spus.
Alteori trebuie ca, pornind de la simptomul aparent, actual, să
descoperim pe cel din subconştient. O femeee se plange de frică de
caini. Prin conducerea iscusită a interogatoriului descoperim că această
frică a avut-o în trecut în prezenţa tatălui foarte sever. În acest caz
simptomul actual "frică de caini" capătă altă valoare, mai mare.
Revin însă la ideea că, dacă este adevărat că "mens agitat molem"
(mentalul conduce corpul), tot aşa de adevărat este şi "mens sana in
corpore sano" (mintea este sănătoasă cand corpul este sănătos).
Separarea omului în corp şi suflet este dăunătoare găsirii remdiului
similimum şi este contrară spiritului unicist holistic. Tratamentul
trebuie să se adreseze simultan corpului şi psihicului (conştient şi
inconştient). Unul dintre pacienţii mei, medic şi poet anonim, compara
omul cu un arbore. Partea aeriană, frumoasă, impunătoare -
simbolizează sufletul; partea subpămanteană -corpul.Cat ar fi de bogată
şi mandră coroana, ea n-ar putea să fie asa cum este fără partea
subterană, invizibilă, ştearsă, pe nedrept minimalizată, căci ea este cea
care hrăneşte întregul. Dar nici rădăcinile nu s-ar putea dezvolta fără
energia cosmică absorbită şi prelucrată de părţile verzi conţinătoare de
clorofilă. Natura a avut grije ca cele două parţi să se completeze şi să se
ajute reciproc.
Tot astfel la om trebuie să ne preocupăm în egală măsură de
echilibrul biologic al ambelor niveluri, chiar dacă pentru ierarhizarea
simptomelor, acordăm preponderenţă celor psihice. Să dăm Cezarului
ce-i al Cezarului şi lui Dumnezeu ce-i al lui Dumnezeu ! fiecărui nivel
din om să-i dăm de ce are nevoie, să nu favorizăm excesiv o parte în
detrimentul celeilalte.

O altă dificultate o constituie, mai ales pentru homeopatul


începător, faptul că acelaş simptom psihic poate îmbrăca o gamă
largă pe scara gravităţii (de la simptomul abia schiţat pană la
severitatea extremă). Astfel o mamă a unei familii numeroase poate
resimţi o oboseală de durată, determinată de repetatele eforturi impuse
de gospodărie şi de creşterea copiilor, eforturi monotone şi lipsite de
satisfacţii directe, dar care -oboseală- la o personalitate echilibrată se
opreşte aici şi, mai ales, este reversibilă. La altă persoană oboseala se
manifestă ca intolerabilă (ceea ce este o trăire subiectivă) şi induce o
adevărată depresie, cu triteţe asociată cu indiferenţă faţă de cei ce ar
trebui să-i fie dragi, cu dorinţa de a fi lăsată în pace (recunoaşteţi
desigur Sepia). Dacă însă persoana este taciturnă şi apatică, măcinand
în ea necazurile şi doliile (aproape cu delectare), se înfurie dacă este
contrazisă, se izolează cu încăpăţanare sau alternează plansete cu crize
de ras, ne vom gandi la Ignatia amara. Dar pe scara gravităţii Aurum
este cel care prezintă depresia cea mai rea, melancolia lui este foarte
profundă. Nu mai aşteaptă nimic de la viaţă, are vise groaznice, este
iritabil. Ficatul său este sensibil (atat la alimente grele cat şi la palpare).
La toţi aceşti bolnavi este necesar să le caştigăm încrederea şi nu
greşim dacă, pe de altă parte, în lipsa altor indicaţii simptomatice mai
specifice, susţinem tratamentul principal cu o gemoterapie bine aleasă
şi cu cateva oligoelemente : zinc, cupru şi eventual lithium --tocmai în
ideea de a ne adresa şi nivelului somatic.

Iată acum o altă întrebare, care adaugă şi ea la complicata abordare


a psihismului. Trebuie luate în considerare şi simptome ce
caracterizează personalitate individului şi nu sunt de fapt simptome de
boală ? Mă refer la particularităţi constatate la indivizi în stare de
sănătate. Pentru mine personal au constituit motive de nedumerire, la
începutul învăţării homeopatiei, prezenţa în repertorii a unor enunţuri
precum : "apte for mathematics" (Synthetic Repertory, pg. 720), cu
remediile : cocc, lach, nux-v
"ability for philosophy",
"great inclination to philosophical reveries" ori chiar
"courageous" (dacă nu este vorba de temeritate inconştientă)
"precocity" (dacă nu este vorba de precocitate la rele).
Se ştie că orice specificare din Repertorii, dacă nu este însoţită de
cuvantul "ameliorare", înseamnă agravare sau o caracteristică negativă.
Atunci, este normal ca cineva să se întrebe : Trebuie să intervenim dacă
un copil are aptitudini pentru matematică ? sau dacă este curajos ? Eu
cred că există articole în Repertorii care reprezintă, nu un simptom, ci o
caracterizare a persoanei respective şi, dacă întalnim şi această
caracteristică se întăreşte convingerea că am ales bine remediul indicat
de simptomele suferinţei actuale, fie că este de natură somatică sau
psihică. Aceste caracteristici sunt expresia nucleului de bază al
personalităţii individului şi pot fi momentan umbrite de simptomele
unui epizod acute, dar vor reveni la suprafaţă după trecerea acestuia,
căci ele reprezintă modelul constituţional permanent al personalităţii
respective.
Legat de această idee amintesc cele scrise de Hahnemann în
paragraful 90 al Organonului : ...după ce medicul a terminat de notat
toate aceste particularităţi, va stabili câte dintre observaţiile acestea
sunt specifice pacientului în starea de sănătate(!!). Este surprinzător să
constaţi că într-un tratat de terapeutică se vorbeşte deodată de "
caracteristici în starea de sănătate" (!). Pentru mine este clar că
Hahnemann s-a referit tocmai la acest nucleu profund, la personalitatea
individului, la partea invizibilă de cele mai multe ori, dar şi cea mai
importantă.

Am ţinut în mod special să mă refer la unele situaţii mai neclare. Şi


acum am ajuns la ultima întrebare pe care am dorit s-o dezbat în faţa D-
voastră, şi anume : Pană unde îi este permis societăţii (şi, pe cale de
consecinţă, medicilor) să intervină ca să modifice nişte
comportamente ce nu pot fi patologice sau asociale, dar nu sunt
aprobate de societate. Un exemplu foarte bun este cazul stângacilor. Eu
am o nepoată stângace în Germania; acolo societatea şi educatorii sunt
toleranţi în această privinţă şi, deşi era singura din clasa ei, i s-a permis
să înveţe să scrie cu mana stangă. Dar mi-am amintit de situaţia copiilor
stangaci din ţara noastră. Cel puţin pe vremea copilăriei şi tinereţii mele
ei erau obligaţi să înveţe să scrie cu mana dreaptă, pentru că societatea
considera ca aşa este "normal"; mana dreaptă este cea care execută mai
corect lucrurile de fineţe, are o "dexteritate" mai mare.(O dovadă a
acestei concepţii o constituie însăşi şi faptul că sintagma "dexteritate"
derivă din latinescul "manus dextra" = mana dreaptă).
Bine -ar zice unii- şi ce, trebuie să faci din asta o problemă ? Nu a
rezultat nimic dramatic din faptul că stangacii au fost obligaţi să scrie
cu drapta ! Am fost dispus multă vreme să gandesc şi eu la fel, dar
recent am citit un articol al medicului homeopat W. Tasche (Allg. Hom.
Ztg., nr 4 / 2000) care, fiind el însuşi stangaci (ca şi mama lui), a fost
obligat, copil, să scrie cu mana dreaptă, fără ca să sezisese "conştient că
acest lucru a însemnat o violare a unei tendinţe naturale a sa.
Este foarte interesant faptul că în anul 1994, cu ocazia auto-
administrării remediului de fond, dr.Tasche a realizat dintr-o dată că
doreşte să scrie cu mana stangă şi că este capabil să facă acest lucru cu
toată naturaleţea. Totodată a realizat că pană atunci personalitatea lui a
fost oprimată şi s-a hotarat să să-şi schimbe felul de viaţă, să fie mai
independent, să ia hotărari după propriile păreri.. De fapt ceea ce a
făcut dr. Tasche se potriveşte foarte bine cu expresia "şi-a luat viaţa în
propriile maini".

Articolul acesta m-a impresionat din două motive :


Pe de o parte întamplarea descrisă constituie o dovadă cat de profund
acţionează
remediile noastre cand sunt similimum, ce zguduire determină, pană la
rădăcina Eului, încat s-a produs conştientizarea oprimării
inconştientului, lucru pe care pană la luarea acestui remediu nu-l
realizase.
Al doilea motiv l-a constituit faptul că este vorba despre o problemă
legată de funcţiile mainii, care este mai mult decat o simplă parte din
corp, ea are valoare deosebită - atat reală, cat şi simbolică. Mana este o
unealtă a creierului, legată strans funcţional de acesta, şi de aceea, în
cursul ontogenezii, cele două organe s-au influenţat reciproc,
progresele unuia au determinat şi progresele celuilalt. Mana este organ
de prehensiune, susţine echilibrul corpului (vezi cei ce merg pe sarmă),
susţine şi accentuează discursul (vezi comunicarea dintre surdo-muţi),
poate înlocui pană şi vederea (vezi scrierea Braille) şi uneori
devine...armă, iar în celebra frescă din Capela sixtină din Vatican,
genialul Michel Angelo l-a descris pe Dumnezeu transmiţand suflul
vieţii lui Adam prin apropierea varfului araătătorului de la mana sa
dreaptă de degetul întins al lui Adam. Mana participă nemijlocit la
caştigarea de cunoştiinţe despre mediul înconjurător, şi într-un fel şi
condiţionează dobandirea de cunoştiinţe. Pe de altă parte, fiind organul
de execuţie în activităţile manuale, exprimă abilitatea de a traduce în
acţiuni şi obiecte cunoştiinţele şi gandurile noastre.
Aceste aspecte au constituit pentru mine motivaţia de a vedea dacă, şi în
ce fel, se regăsesc în repertorii titluri legate de..."stangăcie".
Am identificat simptomul care se potriveşte cel mai bine situaţiei
menţionate, şi anume :
- MIND: OBLIGED to comply the wishes of others, feels;
(PSIHICE: OBLIGAT să se conformeze voinţei altora, simte), care
simptom
face trimitere la :
- MIND: COMPLY to the wishes of other, feeling of obliged to
(PSIHICE: OBLIGAT să se conformeze voinţei altora, simte că este),
remediul
indicat fiind mag-m (de gradul 1).
Este vorba, consider eu, de senzaţia de frustrare, de suportare pasivă mai
mult sau mai puţin resemnată.
Este interesant faptul că Magnesia muriatica este remediu şi pentru
copiii marcaţi de certurile (uneori bătăi) dintre părinţi, care eventual duc
la divorţ (Ailments from discords between parents; one's = Mag-c şi
Mag-m (ambele de rangul 2).
În MM găsim că Magnesia muriatica este agresiv; dar foarte adesea are o
frică mare de a fi părasit (de părinţi, de familie, de prieteni), încât ezită
să dea frau liber agresivităţii şi...se supune.

Am putea să ne mai gandim şi la alte simptome care se apropie ca sens


de cel de mai înainte.
Oprimarea, obligaţia supunerii la voinţa altora poate duce la:
 DEPERSONALIZARE (DEPERSONALIZATION) = Anh (gr.
2)
 CONFUZIE MINTALĂ,în ceea ce priveşte identitatea lui
(MIND CONFUSION of, identity, as to is) = 21 simptome,
dintre care de gradul 3 sunt ALUM, de gradul 2 Alumn (şi la
DISPOZIŢIE DOCILĂ, v. mai jos, dar de gradul 1), Anh şi 18
remedii de gradul 1.
 ESTRĂMAREA PERSOANEI (MIND, SIARUPTION,
personal) : anh, aur.
 ÎN ANTAGONISM, cu ea însăşi (MIND, ANTAGONISM,
with herself) = Anac, Kali-c, Sep (se întalneşte şi la următorul
simptom, dar de gradul 1).
 DISPOZIŢIE DOCILĂ/ CARE CEDEAZĂ (MIND-
YIELDING
DISPOSITION) : PULS, Cori-r, Croc, Lyc, Nux-v, Sil şi 17
remedii
de gradul 1, dintre care sunt de reţinut alum, bamb-a, petr,
sep, şi
staph, care mai apar şi la alte simptome
 RESEMNARE (RESIGNATION) : Alum, Ph-ac, Tab şi 12
remedii de gradul 1, dintre care este de reţinut anh, care mai
apare şi la alte simptome.

Homeopatului îi revine sarcina de a decide între rubricele de mai sus,


atent la suptilităţile care l-ar putea ajuta în alegere. Dacă administrand
remedii din seria simptomelor de mai sus (simptome de cedare)
problema pacientului nu se rezolvă decat la sprafaţă, în vreme ce stratul
profund, al inconştientului nu este vindecat de urmele adanci ale unor
traume vechi, atunci trebuie să caute remediul de fond care corespunde
totalităţii personalităţii pacientului, dar care trebuie obligatoriu să aibă
printre simptome şi sentimentul de frustrare.

Simptomele enumerate pană acum se referă în general la o silnicie


exercitată asupra cuiva (şi suportată de cineva), fără să fie legată în mod
special de problema stangacilor. Am dorit însă să văd dacă găsesc în
Repertorii acest fenomen raportat în mod ţintit la stangacii obligaţi să
scrie cu mana dreaptă.

Iată rezultatul acestor căutări : doar...2 simptome !!


 MIND-AILMENTS FROM - writing left-handed, suppression of
(SUFERINŢE PROVOCATE de împiedicarea scrisului la
un stangaci /
împiedicarea unui stangaci să scrie) : staph.
 MIND-CONFUSION OF MIND- writing, while left-handed
when usually writing right-handed
 (CONFUZIE MINTALĂ, cand un stangaci este pus să scrie în
mod obişnuit cu mana dreaptă) : bamb-a

Stimaţi colegi, mulţumindu-vă pentru răbdarea şi toleranţa cu care mi-


aţi ascultat reflexiile, mă opresc aici, căci altminteri există riscul să
căpătaţi senzaţia neplăcută că sunteţi obligaţi să suportaţi ceea ce
voinţa altora vă impune şi astfel să ajungeţi în situaţia stangacilor
cărora li se impune să scrie cu mana dreaptă.

*) Referat prezentat la Cea de a XVI-a Conferinţă Naţională de Homeopatie


din 6-8 0ct.2000
PROBLEMA VINDECARII: ADEVARATE SI FALSE VINDECARI (1)
de Dr. PIERRE SCHMIDT
(din "Caietele Grupului Hahnemanian Dr. Pierre Schmidt",
publicate sub redacţia dr.J.Baur; a 29-a Serie nr.10 - 1992)*

Traducere: Dr. Mirela Gorongia


Adaptare şi procesare: Dr. Ioan Teleianu

Dacă întrebaţi un medic în ce constă o vindecare, se va gândi doar la dispariţia stării


patologice, la distrugerea răului. Vindecarea înseamnă de obicei supresia răului de
care suferim. Această concepţie a vindecării, obişnuită la medici, este aceiaşi întâlnită şi
printre bolnavi.

Sciatica sau nevralgia sunt vindecate când, printr-un medicament ca Aspirina sau
Piramidonul, ele au dispărut. A vindeca o difterie înseamnă suprimarea din gât a
bacililor Loeffler. Putem vorbi de vindecarea hemoroizilor când aceştia au fost operaţi;
golirea intestinului semnifică vindecarea constipaţiei; amputarea unei artrite
tuberculoase a cotului va fi considerată vindecată; în sfârşit, dacă un individ
supravieţuieşte unei febre tifoide este considerat vindecat. Dispariţia sciaticii, a
difteriei, a hemoroizilor, a artritei tuberculoase şi a febrei tifoide sunt considerate
vindecări. Şi totuşi, adesea, nimic nu este mai puţin adevărat.

Să mă explic:
In general, definiţiile vindecării, date în cărţile de patologie generală, sunt negative:
terminarea unei maladii, încetarea unui fenomen morbid, suprimarea răului. Dar,
vindecarea comportă ceva în plus faţă de această simplă dispariţie. Pentru a înţelege
aceasta, trebuie mai întâi să eliminăm o dublă eroare care constă în localizarea bolilor
în spaţiu şi în timp, după cum a dezvoltat admirabil Allendy în cartea sa despre
vindecare.
In rest, ceea ce interesează pe cei mai multi medici este într-adevăr vindecarea?

Totul ne îndreptăţeşte să ne gândim că este vorba mai degrabă de boală, văzută ca şi


cum aceasta ar fi arbitrar detaşată de viaţa normală. Medicii au decupat din fenomenele
vieţii ceea ce face să sufere pe bolnav; ei au numit această abstractie “boală”, şi şi-au
dezvoltat domeniul lor, dar au neglijat circumstanţele care preced sau pregătesc
această criză, ca şi cele care urmează după aceea.

Noţiunea potrivit căreia profanul are mijloace de vindecare nu diferă de cea a medicilor,
în sensul că boala este tratată ca o entitate straină şi inamică. Etimologic, a vindeca,
după Larousse, este un cuvânt de origine francă, care trebue să fi avut la începuturi
semnificaţia de a apăra, a proteja. El corespunde goticului warjan şi vechii expresii
werjane “Hochdeutsch”, devenit în germana modernă “wehren”. Prin etimologia sa, a
vindeca implica ideea de luptă (război). Este razboiul împotriva bolii, pentru a o alunga.

La primitivi, boala este considerată ca un duh vătămător, un spirit malign, care trebuie
eliminat şi din aceasta putem înţelege bine etimologia cuvântului şi în acelaşi timp
orientarea afectivă inconştientă care continuă să-i inspire pe moderni, chiar pe cei
cultivaţi.

Din această cauză este foarte greu să realizăm că boala este un comportament
organic şi fiziologic şi nu un element supraadaugat, indezirabil şi care trebuie eliminat
urgent. După perioada în care demonii erau exorcizaţi, boala a devenit o “predispoziţie
intrusă”, care trebuia purificată. Ea s-a materializat sub influenţa tendinţelor ştiinţifice
rămânând totuşi arbitrară; cu anatomia patologica, ea a devenit un fel de leziune de
înlăturat; cu toxicologia a devenit o otravă de eliminat; în epoca lui Pasteur a devenit un
microb de omorât. Toate aceste credinţe au fixat atenţia medicilor exclusiv asupra
boalei şi au făcut ca vindecarea să apara nu ca o victorie, ca o acţiune efectivă a
organismului, ci ca o dispariţie a entităţii morbide. De aici apare definiţia negativă şi
eroarea.

Empiric, noţiunea de vindecare se deduce din noţiunea de boală. Individul vindecat este
acela care a încetat de a mai fi bolnav sau care nu a murit. Ar exista, deci, o etapă de
boală şi o etapă de vindecare, dar unde sfârşeşte una şi unde începe cealaltă? Unde
începe alcoolismul? Eritemul solar, patologic? Nebunia?

Dacă luăm o afecţiune microbiană despre care mulţi au impresia că o cunosc la


perfecţie şi că decelează şi cunosc elementul cauzal, am putea spune oare că subiectul
care a făcut o angină difterică nu este vindecat deoarece mai are bacili Loeffler în
faringe – şi că, în anumite cazuri, această stare se va prelungi indefinit? Şi ce vom mai
spune atunci, despre purtătorul de germeni, care nu a făcut angina şi care nu o va face
niciodată?

Din acest punct de vedere, colibaciloza, erizipelul, etc. nu vor fi niciodată vindecate,
pentru că fiecare individ adăposteşte în mod constant colibacili şi streptococi. Un bolnav
de febra tifoida, care ajunge la completa defervescenţă a bolii, este oare el complet
vindecat, atâta vreme cât reluarea alimentaţiei obişnuite îi vor aduce aproape sigur
tulburari? Şi că reglarea ulterioară a alimentaţiei va indica vindecarea, atunci când
persistă slăbirea, oboseala, etc.?

Se vede, deci, de aici că dacă plasăm boala în opoziţie cu sănătatea sau cu


vindecarea, aceasta constitue o eroare esenţială. Este ca şi când s-ar separa boala de
bolnav. Restabilirea sănătăţii nu înseamnă suprimarea simptomelor, ci ea implică
restabilirea ordinii şi armoniei la o fiinţă bolnavă. Suprimarea infecţiei, febrei, durerii,
manifestărilor locale, întregii grupe de simptome particulare, toate acestea nu au în
vedere restabilirea sănătăţii la individul afectat, şi dacă eliberarea de simptome nu este
urmată de reîntoarcerea la sănătate a întregului organism, aceasta nu poate fi numită
vindecare, ea nu este decât o restabilire momentană: o falsă sau o pseudo – vindecare!

Pentru un anumit numar de stări morbide, vindecarea implică nu numai dispariţia


simptomelor, ci şi o stare numită imunitate. Această noţiune de imunitate, dată de
medicina contemporană, permite deja să se recunoască faptul că vindecarea are un
caracter pozitiv şi să se înţeleagă că nu reprezintă doar o noţiune, o simplă întoarcere
la o stare primitivă, ci că ea comportă un caracter nou, sub forma minimei aptitudini de
a reapare aceeaşi criză. Dar un câştig avantajos se compensează printr-un dezavantaj:
predispoziţia morbidă în alte direcţii. Un simplu calus osos redă osului mai multă
duritate decât înainte de fractură, dar poate pregăti apariţia unei viitoare tumori.
Vindecarea este deci un aspect particular al vieţii de a se adapta circimstanţelor şi
mediului. Este înainte de toate un proces de adaptare a vieţii.

Este dificil de testat frontierele exacte ale bolii, după cum este greu de distins între
vindecare şi viaţa însăşi. În fiecare noapte somnul vindecă epuizarea de peste zi, şi am
putea ajunge să spunem că fiecare inspiraţie vindecă asfixia ameninţătoare. A trăi este
deci o perpetuă vindecare!

*
* *

Vindecarea fiind trecerea de la starea de boală la starea de sănătate, este de datoria


medicului practician de a elabora propria sa înţelegere a vindecării şi de a medita
îndelung. Ori, în medicina clasică, imperfecţiunile sau neînţelegerile aşa zisului spirit
ştiinţific au condus la o dublă iluzie:

1. Localizarea somatica a bolilor la nivelul anumitor tesuturi, organe sau regiuni ale
corpului ( limitate în spatiu ), deci o boală a ficatului, a pielii sau a urechii, poate fi
considerata ca pur locala, atunci când de fapt totdeauna este vorba de o stare
morbidă generală, dar localizată momentan şi particular la nivelul ficatului, pielii,
urechii.
2. Localizarea evolutiva –cuprinsă între apariţia şi dispariţia simptomelor luate în
consideraţie ( limitare în timp ), putându-ne face să ne gândim că o flebită, o zona
zoster, un calcul, survenind la acelaşi bolnav în cursul vieţii, sunt tot atâtea maladii
independente, fără nici o legătura între ele, căci ştiinţa actuală nu poate găsi
legătura care le uneşte.

Eroarea medicinii moderne este de a fi decupat artificial fazele, categoriile, aflate în


continuitate vitală, din dorinţa de a le descoperi o specificitate, izolându-le unele de
altele, distingând arbitrar aşa–zisa boală de aşa–zisa sănătate, ceea ce are drept efect
faptul că face imposibil studiul vindecării.

Să examinăm mai întâi unitatea organismului în spaţiu, în virtutea căreia nici o


manifestare normală şi patologică nu este limitată la anumite organe sau ţesuturi, ci
interesează totalitatea fiinţei umane.

Apoi, noi vom studia unitatea organismului în timp, în virtutea căreia nici o boală nu este
restrânsă la anumite perioade de timp, ci se leagă de bolile anterioare şi determină
bolile ulterioare.

1. Unitatea organismului uman sau coordonarea în spatiu


Nimic nu caracterizează mai bine viaţa organizată decât unitatea care o amprentează:
individul viu este un tot, fiecare parte fiind subordonată întregului ansamblu. La fel,
fiecare organ posedă o tendinţă capabilă să menţină o organizare specială în timp, şi
fiecare celulă la fel, în limite mai restrânse. Acest principiu de unitate sintetică face ca
subiectul să se hrănească, să respire, să se reproducă şi să trăiască ca un întreg,
urmând destinul de element unic. Miracolul vieţii manifeste constă în realizarea unei
unităţi sintetice prin gruparea entităţilor (unităţilor) analitice.
Este vorba deci de o organizare colectivă cu o subordonare reciprocă, atomi, celule sau
organe.

Această centralizare este făcută la animalul evoluat prin sistemul nervos, dar există, de
asemenea, şi la nivelul celulei şi o regăsim chiar şi la cristal, capabil de a se hrăni prin
intusucepţiune, de a-şi menţine forma specifică, de a-şi repara integritatea, şi, într-un
anumit mod de a se reproduce, provocând prin prezenţa sa formarea de alte cristale.
Fără îndoială că aceste funcţii deţin forţe fizico-chimice cunoscute, dar unitatea
funcţională, acest caracter specific al vieţii sau al organizării, ne impune explicaţiile
ştiinţifice: totul se întâmplă ca şi cum un model ideal şi imaterial ar modela materia, şi
denumind ereditate acest model, el nu ne lămureşte întru nimic asupra naturii sale
profunde.

Astfel, părtile împărtăşesc aceleaşi vicisitudini şi urmează acelaşi destin. Întelegem deci
că pe un detaliu infim al unei stări, un observator avizat poate citi descrierea
ansamblului, la fel cum un naturalist recreiaza în mintea sa animalul necunoscut, doar
din examenul craniului sau chiar al unui dinte. Anticii care priveau lumea, natura, sub un
unghi filosofic, au fost frapaţi de această corespondenţă între întreg şi părţi şi de acest
plan de ansamblu care determină cele mai mici detalii în funcţie de scopul general: de
aici, vastele lor teorii asupra temperamentului sau a umorilor. Cât de mult, de atunci, s-
au depărtat medicii de aceste fecunde generalizări! Ei au sfârşit prin a crede că există o
funcţie digestivă şi o funcţie circulatorie, ca entitati independente. Ei au descris bolile de
stomac, bolile oaselor sau cele ale creierului ca şi cum oricare din aceste organe poate
să fie afectat fără ca celelalte să participe. Astfel, adevăratul sens medical s-a rătăcit. În
plus, se crede că oricare boală infectioasă poate surveni oricând, la oricine, prin
intermediul pătrunderii microbului cauzal.

Trebuie să aducem un omagiu celor care, în această epocă, au atât de multă


personalitate şi curaj pentru a privi în alte direcţii şi în mod deosebit pentru a se întoarce
la sursele fecunde ale hippocratismului.

Lucrările lui Sigaud, Halle, Thomas şi Moreau, din secolul al XIX-lea, au meritul de a
descoperi noţiunea de temperament şi de a proclama că toţi factorii etiologici, bacterieni
sau toxici, sunt neglijabili faţă de valoarea dispoziţiilor interne. Ei au dezvoltat noţiunea
de teren, predispoziţia la boli fără de care microbii aparent periculoşi nu se pot
dezvolta. Apoi morfologişti ca Mc Auliffe, Viola, Giovanni, au stabilit postulate
fundamentale de o valoare capitală, pentru a demonstra sinergia functională a fiinţei vii
şi cum, astfel, toate particularităţile unui om sunt determinate în raport cu tipul general şi
că ele sunt raporturi constante şi precise, cunoscute, între fiecare parte a corpului şi
organismul considerat ca un întreg.
Astfel, dându-se două sau trei detalii, putem, graţie unei cunoaşteri suficiente a legilor
tipologice, să concludem asupra temperamentului unui subiect şi de aici să prevedem
un mare număr de reacţii mai mult organice decât psihice.

Lucrările lui Kretschmer, după război, afirmă că există un raport constant şi definit între
morfologia corporală şi dispoziţiile psihologice. Iată cum vechii practicieni, care nu se
încurcau cu o explicaţie aşa-zisă ştiinţifică, puteau da indicaţii doar după examenul
feţei! Mai întâi expresia ei devenea revelatoare pentru anumite stari patologice. Eu nu
vă voi cita toate indicaţiile precise pe care singură această observaţie a permis să fie
determinate, dar boli ale cordului, pulmonilor, ficatului, splinei, ovarelor, sistemului
nervos, pot să fie deja diagnosticate prin simpla observare a feţei.
Cineva mi-a povestit că un oarecare medic polonez era capabil să precizeze
diagnostice prin simpla observare a pavilionului urechii! Să nu uităm importanţa pe care
clinicienii de altădată şi mai ales medicii chinezi o dădeau limbii, formei sale, culorii,
aspectului, crăpăturilor, amprentelor, starea salivei, felul cum este dispusă.

Endocrinologia din zilele noastre nu ne-a permis definirea de tipuri, cu atâta uşurinţă, în
unele cazuri, şi cunoaşterea, graţie câtorva semne ale feţei, a unor simptome care la o
primă impresie nu păreau să aibă vreo relaţie cu aceste tipuri? Protruzia ochilor, la
hipertiroidieni, ne permite să vorbim de tremurături, palpitaţii, emotivitate şi insomnie.
Pigmentaţia şi slăbiciunea suprarenalelor ne dă posibilitatea să presupunem că este
vorba de astenie, descurajare, slăbirea memoriei şi că are o tendinţă la vomismente.

Modificările observate la unghii sau la ochi nu permit ele descoperirea, chiar dacă sunt
manifestări pur locale, a semnalelor privind tot ce se petrece în individ, chiar a
caracterului său, a predispoziţiilor? Unghiile tuberculoşilor diferă de cele ale
canceroşilor: se pot observa în plus tulburări cardiace, renale, ale splinei, prin acest
singur examen. Medici francezi serioşi se ocupă de aceasta în momentul de faţă.

Pe de altă parte, Carton, Legrain, în particular Streletski şi alţi mulţi medici germani, au
studiat raporturile între felul scrisului şi tipul maladiilor, modul cum se modifică scrisul,
de exemplu, la bolnavi psihici, epileptici, tuberculoşi, cardiaci şi în afecţiunile ovariene,
pentru a nu cita decât cele mai tipice boli.

Vechii clinicieni atribuiau pulsului o importanţă egală cu cea a limbii. Galenus a descris
treizeci şi şase de tipuri de puls. Această artă a pulsului există deja în vechea medicină
chineză de patru mii de ani şi era capabilă să facă diagnostice uimitoare prin această
singură inspecţie.

Chinezii distingeau, la puls, nuanţe subtile pe care le comparau cu furnicăturile unui


cioc de pasăre, cu picăturile ce trec prîntr-o fantă, cu o broască încurcată în iarbă, etc.
Noi nu mai ştim, în zilele noastre, să apreciem aceste subtilităţi, şi trecem sub tăcere
procedee de diagnostic şi de apreciere care au supravieţuit de milenii.
Dar fiecare organ relevă celui care ştie să vadă ansamblul organismului. Totul este în
parte şi reciproc. Fiecare parte a organismului ar trebui studiată în relaţie cu întregul şi
astfel ne poate furniza informaţii precise. Dar trebuie insistat asupra faptului că nici un
examen local nu are valoare absolută şi toţi cercetătorii ştiinţifici vor căuta prin metode
şi examene suplimentare un număr suficient de semne cofirmatorii care le vor permite
să ajungă la o afirmaţie reală şi valabilă. Acelaşi lucru l-a spus şi Goethe în următorii
termeni:
“Natur hat weder kern noch Schale, Alles ist sic mit einem Male”.
“Natura nu are nici miez, nici cochilie, ea este totul în unul, este pretutindeni”.

Omul este plasat în mediu şi trăieşte interacţiunile acestui mediu cu propriul său
organism. El nu poate fi separat de ambianţa în care se găseşte. Influenţa timpului, a
temperaturii, a mişcării şi repausului, toate influenţele climatice, meteorologice ca şi
influenţele morale diverse care îl înconjoară, îl modifică şi îl impresionează, şi sunt
circumstanţe care trebuie minuţios căutate, observate şi semnalate.

Exista în acest sens o ştiinţă pe care a dezvoltat-o fondatorul homeopatiei şi în care nu


se face o simplă juxtapunere a simptomelor observate şi o acumulare de fapte; trebuie
să se adune ceea ce în homeopatie numim totalitatea simptomelor, nu doar în ordine
analitică ci sintetică, degajând din tot acest amalgam experimental o fizionomie
morbidă, o imagine caracteristică a efectelor drogului experimentat pe fiinţa umană.
Astfel nimic nu este lăsat la întâmplare şi sinergia organismului este de aşa natură încât
nici un simptom, nici o activitate nu va fi modificată fără un răsunet asupra întregii
economii. Procedeul de a izola o reacţie pentru simplul fapt de a o analiza sau a o
descrie, nu a fost niciodată decât un artificiu scolastic, care nu trebuie să ne inducă în
eroare. A spune că o persoană prezintă o boală de cord, de nervi sau de sânge, este un
mod relativ de a vorbi, şi dacă facem abstracţie de aceasta suntem expuşi unor grave
greşeli.

Iată o tânără fată care are diaree, suferă de angine repetitive, palpitaţii, o erupţie pe
picioare, un reumatism al umărului şi de menstre dureroase; putem noi spune că suferă
de şase boli şi să îi căutam şase tratamente? Pentru piele, pentru uter, pentru gât,
pentru omoplat şi pentru inimă? Sunt medici care procedează astfel şi trimit pacienţii la
toţi specialiştii posibili, fiecare prescriind, pentru tulburarea constatată, un tratament
particular, fără să se ocupe de prescrierile vecine. Aceasta reprezintă cea mai
elocventă stare de descompunere a medicinei analitice şi exprimă o totală
necunoaştere a vieţii.

Aceste diferite diagnostice locale, uneori, se găsesc înglobate într-un diagnostic general
al unei insuficienţe a glandelor cu secreţie internă. Dar cel mai adesea este posibil, cu
cunoştinţele noastre actuale, să sesizăm legătura care le uneşte şi de aceea un
tratament bazat pe starea generală şi nu pe părţile care-şi strigă suferinţa, tratament
bazat nu pe rezultatul singur al bolii, ci luând în considerare tot ceea ce a precedat
aceste localizări, aşa cum se face în medicina homeopată, acest tratament general
arată superioritatea sa asupra tratamentelor simptomatice care nu fac altceva decât să
suprime şi să deplaseze aceste manifestări morbide diverse.
Pentru a înţelege procesul de vindecare, trebuie deci să evităm această eroare a
localizării în spaţiu, imaginându-ne cumva că un organ ar putea fi bolnav fără
consimţământul organismului. Boala nu afectează deci o faţadă izolată, fără o
predispoziţie a întregului status organic, şi vindecarea, pentru a fi adevărată, raţională,
eficace, trebuie să raspundă organismului în întregime, şi nu unei singure localizări. Şi
homeopatia afirmă că nu există boli locale, există doar boli localizate.

2. Substituţii morbide sau coordonarea în timp

Organismul este, tocmai am văzut-o, un tot unitar. Orice boală poate afecta această
unitate dar se manifestă în general la nivelul unei regiuni sau a alteia a organului,
realizând o localizare morbidă. Nici o boală nu se dezvoltă fără consimţământul
organismului, chiar şi durerea, faţă de alte manifestări ca febra, de exemplu, joacă rol
de semnal.
O eczemă a feţei, un lumbago, un cancer al prostatei sunt toate trei produsul unui
organism bolnav care-şi exprimă suferinţa, dacă putem spune prin piele, muşchii
spatelui sau organele genitale. În acest timp sângele şi limfa care circulă în aceste
regiuni, sistemul nervos care le inervează şi le conferă sensibilitate, transmit de la
regiunea atinsă la punctele cele mai depărtate ale organismului, acelaşi sânge, aceiaşi
limfă, acelaşi influx nervos. Faţa, spatele, prostata sunt bolnave pentru că organismul
este bolnav. Există aici o unicitate funcţională, o unitate în spaţiu.

Adesea un bolnav se va minuna de marea abilitate a unui dermatolog care face să


dispară o boală sau alta a pielii. Puţin timp după aceea sau câţiva ani mai târziu,
suferind o afecţiune a ochilor, glaucom sau altceva, va merge la un oculist care va
putea probabil să ajute la dispariţia afecţiunii. Apoi, atins de insomnie şi de tremurături
la scris, va merge la un neurolog care îi va da un tratament minunat pentru că îşi va
recupera somnul şi nu va mai avea tremurături. Dupa încă câţiva ani, va observa poate
umflătura gambelor şi dificultăţi respiratorii la urcatul scărilor; un specialist cardiolog îi
va spune că face tulburări cardiace şi îl va trata în consecinţă.
Toţi aceşti medici, chiar dacă sunt conştiincioşi în profesia lor, nu acordă deloc atenţie
bolnavului. Ei au văzut boala, au tratat diagnosticul şi dacă noi căutam acum să legăm
fiecare etapă morbidă de cea precedentă şi de cea care îi urmează, o să observăm o
continuitate în timp, un fenomen extrem de interesant: o boală poate înceta brusc printr-
un tratament – cum este cazul în acest exemplu – sau chiar fără tratament, dar o alta îsi
face apariţia şi o înlocuieşte. Este ceea ce numim în limbaj ştiinţific o “substituţie
morbidă”. Aceste substituţii sunt frecvente şi prea caracteristice pentru a fi atribuite
hazardului.

Pentru că sunt absolut ireductibile la concepţiile clasice de etiologie, li s-a acordat prea
puţin spaţiu în tratate oficiale, fiind considerate curiozităţi rare sau aberante. În realitate,
dacă privim mai de aproape, ele sunt, dimpotrivăa, extrem de frecvente şi constituie un
soi de regulă.
Terminarea unei boli prîntr-o nouă afecţiune diferită a fost desemnată de medici sub
numele de metastază sau transfer. În 1840, într-o teză, la Paris, Dolmas defineşte
metastaza: ”De fiecare dată când încetarea unui fenomen fiziologic sau patologic
coincide cu apariţia unor noi dezordini într-o altă parte a corpului decât aceea în care
fenomenul primitiv a încetat”. Dar trebuie distins aici între metastaza datorată unei
propagări a extensiei morbide şi cea datorată unei complicaţii morbide.

Într-o metastază există o încetare a unei tulburări înainte de apariţia următoarei, şi


este greu de explicat de ce, de exemplu, în gută, unde este vorba de o participare
chimică sau mecanică a acidului uric, această participare încetează dintr-o dată să-şi
exercite acţiunea locală asupra articulaţiei, pentru că ştim că o asemenea rezorbţie
reprezintă un proces lung. La fel, nu ne putem explica de ce în tabes, leziunile măduvei
încetează de a progresa în momentul apariţiei leziunilor nervului optic.

Este clar că celebra teorie microbiană – cauza bolilor după Pasteur – nu poate explica
fapte de acest gen. În sfârşit, dacă o uretrită blenoragică nu depinde decât de
gonococ în mucoasa uretralăa, nu înţelegem de ce o bruscă apariţie a unei orhite
opreşte imediat scurgerea, pentru că extensia germenilor la testicule nu suprimă pe cei
care se află pe uretra. Are loc aici o discontinuitate în manifestările morbide pe care
trebuie să o recunoaştem.

Nu este vorba într-atât de prezenţa microbilor care cauzează boala ci de reacţia


specifică a terenului. Această discontinuitate pare să fie o lege a naturii, contrar vechilor
concepţii. Astfel, metastazele sau succesiunile morbide, cu caracterul lor de
discontinuitate, reintră într-o ordine naturală, generală, în loc să reprezinte o
particularitate paradoxală a medicinei.

Si când e vorba de boli radical diferite ca etiologie care se succed, cum ar fi o


furunculoză cu stafilococ, marcate prin apariţia şi dispariţia aproape imediată a
semnelor unei tuberculoze pulmonare, concepţiile clasice de etiologie se află odată în
plus în dificultate. S-au văzut erupţii sifilitice dispărând momentan ca urmare a unui
erizipel sau un atac violent de holeră. Putem explica aceasta zicând simplu că este
vorba de substituţie? Cum, de ce şi prin ce mecanism operează ea?

Oprirea menstrelor sau a secreţiei lactate prin suprimarea transpiraţiei picioarelor sau
prin hemoragii ale nasului, migrene sau ulcere ale stomacului, sunt observaţii frecvente
care nu găsesc nici o explicaţie satisfăcătoare în tratatele noastre.

Metastazele cutanate, alternanţele reversibile de eczemă cu astm, de urticarie cu


crize gastrice, constituie prin frecvenţa lor aproape o banalitate.
De exemplu, abcesul de fixaţie, un fel de supuraţie artificială provocată în maladiile
cronice sau acute pentru a stabili o derivaţie, este un mijloc terapeutic, chiar dacă
barbar, şi este conservat până în zilele noastre. La fel, revulsia este considerată
asemănătoare şocului coloidoclastic al lui Widal.
Nu a propus Renaud inocularea agenţilor febrei tifoide ca tratament curativ într-un
număr mare de stări morbide care nu au legatură cu această boală (între care şi
paralizia generala)? Alţi medici au încercat injecţii cu tuberculină sau alţi microbi, ca
stafilococ sau streptococ, cu rezultate aparent favorabile. Mai târziu s-a descoperit că
paludismul este afecţiunea care metastazează cel mai bine paralizia generală.

Este interesant de notat că Samuel Hahnemann, fondatorul homeopatiei, spusese deja


la începutul secolului al XIX-lea: ”Două boli care diferă mult una de cealaltă, dar care se
aseamănă mult în privinta suferinţelor pe care le produc, întotdeauna se desfiinţează
una pe cealaltă în momentul în care se întâlnesc în acelaşi organism. Se citează cazuri
de alienare mentală cronica vindecate prin atingerea unei febre recurente”.
S-a observat în consecinţă un fapt de o importanţă considerabilă: o boala nouă poate
să nu se adaoge la cea veche, ci să o schimbe şi să i se substituie definitiv, cel puţin în
cazuri tipice.

Febra tifoida pare să amelioreze – ne spune Bauer în teza sa – aproape toate stările
de alienare şi nu ştim oare că este capabilă să lase tulburări mentale la subiecţi care
erau înainte indemni? Este o frumoasă ilustrare a legii homeopatiei! Cazurile de
alienare mentală au fost vindecate cu ocazia unei simple gripe, a unei pleurezii.
Metastazele reprezintă unul din fenomenele cele mai universal constatate de clinicieni.

Iată un caz practic:

Un copil face cruste de lapte, cronicizate: o primă manifestare. Tratament: pomada şi


supresia acestei manifestari exterioare.

Apoi, după aceea, o tuse convulsivă sau o boală eruptivă: a doua manifestare, pe
care o vom trata cu vaccinuri. Se trece apoi la o fază de sănătate aparentă mai mult sau
mai puţin lungă, şi mai tarziu, apare o anemie, care durează luni de zile, cu o stare pre-
tuberculoasă: a treia fază. Apoi o perioadă, din nou de sănătate aparentă.

Într-o zi, o eczemă metastazează această situaţie: a patra fază, care dispare. Apoi vine
o perioadă fără boală gravă, dar cu usoară dispepsie, câteve migrene, hemoroizi,
perioade de insomnie şi dîntr-o dată, către cincizeci de ani, aceste manifestari se şterg
dar se manifestă un cancer al intestinului.

Este vorba de boli separate neavând absolut nici o legătura între ele sau este vorba de
aceiaşi afecţiune morbidă, aceiaşi dezordine vitală care evoluează în forme nosografice
diferite şi succesive?

Ce stim despre rezultatele tratamentelor supresive, rezultatele pe termen lung ale


numeroaselor vaccinări: variolice, difterice, tetanice … impuse organismului nostru? Cât
de important poate fi un studiu care reliefează şi descoperă legatura dintre aceste etape
vitale în timp! Putem descoperi că aceste crize diverse care jaloneaza viaţa unui individ
nu se succed întâmplător prin circumstanţe etiologice fortuite, cum ar fi intrarea
inopinată a unui microb, dar fiecare manifestare morbidă survine la un moment precis
unde un determinism riguros în evoluţia vitală cheamă o criză acută pentru a
contrabalansa într-o metastază un dezechilibru cu tendinţă cronică, uneori
nediagnosticabil.
“Medicina, a zis Claude Bernard, va face un progres imens când va fi posibil să
prevadă în starea de sănătate diversele predispoziţii morbide, şi astfel apropierea
pericolului”.
Am putea, în manieră mai simplistă să comparăm aceste fenomene cu un pendul pe
care-l întoarcem seara. El nu va suna jumătate sau ora patru decât atunci când acul va
ajunge în locul determinat. În acelaşi fel există etape morbide care nu sunt atinse decât
într-un anumit moment al vieţii, dar adevarata cauză, cauza primară eficientă, a fost
declanşată cu mult înainte.

In rezumat, maladia se inserează, ca un fenomen ciclic, în continuitatea vieţii şi nu este


un accident fortuit şi excepţional; viaţa, în intregul ei, este urmarea perpetuă a unui
echilibru instabil.

3. Abordarea problemei microbilor

Dezinfectarea şi dispariţia microbilor nu înseamnă vindecare şi este timpul să facem


dreptate în ceea ce priveşte concepţia simplistă şi eronată după care aportul accidental
al unui microb pe o mucoasă determină doar la acest nivel boala. Microbul este diavolul
secolului nostru, el asigură funcţia. Este mai uşor să incriminezi vecinul purtător de
germeni decât propriul exces de regim sau erorile de viaţă. Într-un cuvânt, abuzul care
se face în ceea ce priveşte noţiunea de contagiune este un veritabil delir de influenţă.

Allendy raportează într-una din ultimele lucrări despre vindecare, că înainte de război,
facându-şi serviciul militar la Spitalul Villemin din Paris, a fost frapat de acest fapt:
dornici să se sustragă serviciului şi să aibă un lung concediu, unii soldaţi intrati în spital
pentru o afecţiune benignă şi fiind pe punctul de a ieşi, fugeau noaptea din saloanele lor
şi intrau fraudulos în pavilionul de scarlatină. Acolo, le cereau colegilor care aveau
erupţia cea mai roşie să împartă cu ei patul pentru câteva minute pentru a se atinge de
ei. Dar nici unul dintre ei nu a contractat boala. Nici nu s-ar putea vreodată visa o mai
bună posibilitate de contagiune.

Este de asemenea remarcabil că medicii şi personalul sanitar ataşat secţiei de


contagioşi nu s-au îmbolnăvit şi aceasta fără a lua precauţii deosebite. Este ceea ce se
numeşte imunitate profesională.

Trebuie să explicăm de ce epidemiile au un mers atât de particular, de ce ele dispar


precis la un moment dat şi de ce revin după o perioadă fixa. În ciuda vaccinurilor şi
serurilor, difteria revine la şapte ani, denga la doisprezece ani, rujeola la cinci ani,
gripa epidemică la douăzeci de ani cu aproximaţie.

Pe de altă parte, observând contagiunea bolilor care nu sunt numai infecţioase cum ar fi
ticurile, crizele de isterie, chiar suicidul, psihiatrii vorbesc de contagiune mentală şi
aceasta arată că propagarea unei tulburări poate recunoaşte cauze mult mai subtile
decât transmiterea germenilor.

Pentru a reduce ideea mecanică de contagiune generală, trebuie să ne reprezentăm


enorma importanţă a factorului psihic în geneza procesului morbid. Crollins indică
teama de epidemie ca principal factor de apariţie, ştim cât de mult frica de gripă
facilitează declanşarea ei! Se cunoaşte istoria faimoasei experienţe a lui Firme care a
provocat prin simpla sugestie verbală veritabile arsuri de gradul doi, temperatură şi
erupţii. Rolul forţelor psihice şi influenţa lor cauzează boli şi mijloace de vindecare şi
este incomparabil mai mare decât ne putem gândi.

Câte mecanisme nu ne sunt încă necunoscute! Ce ştim despre incubaţie, acest


mecanism secret şi preferabil al maladiilor? Si pe de alta parte putem explica faimoasa
problemă a localizărilor morbide? De ce reumatismul atinge o anumită articulaţie,
pneumonia un anumit plăman, angina sau otita o anumită parte, mai degraba decât
cealaltă?

Câte mistere şi probleme nerezolvate pentru un căutator! Aceasta ne face să fim mai
modeşti şi totuşi cât de mare este bucuria unui medic când satisface legile naturale,
observă toate posibilităţile de recuperare şi de restabilire, până la vindecare, în cazuri
care păreau disperate! De aceea nici un zel, nici o tentativă, nici un efort nu va fi prea
mare pentru a cunoaşte şi apoi a aplica aceste legi care ne oferă posibilităţi din ce în ce
mai mari de vindecare.
Adevarata terapeutică trebuie să se scuture de vechile prejudecăţi! Să nu comitem
eroarea de a lua un simptom drept un rău, de a îngriji – aşa cum facem frecvent – de
exemplu, la un diabetic să căutăm să suprimăm glicozuria fără să ne interesăm de ficat,
de pancreas, de rinichi sau de alte organe deficiente. Nu vedem în medicina curentă
supresia durerii prin narcotice, a diareei prin opium, a insomniei prin somnifere, a
anorexiei prin substanţe amare, a erupţiilor prin unguente supresive?

Cădem astfel în eroarea paliativă, dar paliaţia nu este vindecare. Terapeutica nu


trebuie să confunde simptomele de moment cu boala, să ia cauza secundară în locul
cauzei eficiente şi esenţiale, încercarea de a suprima drept cauză morbidă ceea ce nu
este decât o reacţie de apărare; nu trebuie mai ales să ne imaginăm că o boală este
limitată în spaţiu, localizată la anumite organe, nici în timp, fără legatură cu
manifestările morbide anterioare.

Daca întrebăm un medic alopat cum poate dovedi că a vindecat pe cineva – deci
vindecat şi nu restabilit pe moment, prin camuflarea etapei morbide – singurul său
răspuns va fi acela enunţat la începutul dezbaterii că ştim că bolnavul nu este mort, sau
că acea manifestare patologică pentru care a fost prescris un remediu, sau a fost
efectuată o operaţie, a dispărut.

Dacă puneţi aceeaşi întrebare unui medic experimentat în practicile homeopatice veţi
vedea că are mijloace pentru a diferenţia o vindecare reală de o metastază sau o
substituţie morbidă. Intr-adevăr, ştim că agresivitatea morbidă are întotdeauna o direcţie
centrifugă, de aceea un individ care face o erupţie sau o febră în timpul bolii este pe
calea cea bună, nu trebuie să le suprime.

După administrarea remediului ales potrivit totalităţii simptomelor şi bazat pe starea


generală a bolnavului, medicul vede, observând primele manifestări, că simptomele
dispar cum am spus, de sus în jos, dinăuntru în afară şi în ordine inversă aparitiei, el
ştie că bolnavul este pe cale de vindecare, şi că agentul medicamentos a exercitat o
influenţă asupra bolnavului, pentru că dacă boala şi-ar fi urmat propriul curs, aceasta
retrogradare a simptomelor n-ar fi avut niciodată loc.

Evoluţia bolilor cronice este centripetă: se dirijează dinafară înăuntru, de la periferie la


centru, de la organele mai puţin importante la organele nobile. Bolnavul îşi va regăsi
treptat sănătatea în măsura în care manifestările primare ale bolii vor putea fi impinse
către suprafaţă. De aceea, pe masură ce bolnavul evoluează către vindecare,
tulburările cardiace, pulmonare, renale sau cerebrale trebuie să se însoţească de
manifestări externe. Nimeni nu ignoră căderea părului datorată afecţiunilor grave,
descuamarea pielii, modificările unghiilor.

Unii bolnavi cu cardită reumatismală de exemplu, în timpul curei lor vă zic: Dar
doctore, de la ultima vizită, inima mea mergea rău, acum este bine, merg mai uşor şi
acum articulaţiile mele sunt umflate şi sunt anchilozat tot”. aceasta înseamnă că
bolnavul se va vindeca, şi dacă medicul ignoră această interpretare precisă, va scrie o
retetă care va face să refuleze reumatismul de la extremităţi din nou la cord, şi bolnavul
se va agrava imediat, sau va deveni chiar incurabil. Este o ilustrare simplă, care arată
felul cum manifestările morbide pot fi schimbate de la interior către exterior. S-ar putea
ca vindecarea să nu fie niciodată completă, este de asemenea posibil ca starea
bolnavului să fie “ireversibilă”. Este singura direcţie după care poate fi realizată
vindecarea, şi nu rămâne altă posibilitate decât această translaţie către periferie a
manifestărilor de mult timp dispărute.

Medicul, pentru a vindeca veritabil, va trebui deci să caute mai întâi cauzele profunde,
printr-un interogatoriu absolut complet şi un examen detaliat, apoi să se ocupe de
alimentaţia bolnavului, să corijeze tot ce poate fi nociv în ambianţa fizică şi psihică.
Dacă dă medicamente, ele trebuie privite nu ca o forţă antagonistă bolii, ci ca un
excitant specific destinat să intensifice reacţia naturală a apărării, şi în acest sens
remediul folosit după principiul similitudinii şi dat în doze nenocive poate veni în
ajutorul unui organism cu tulburări.

Prima obligatie a practicianului este de a lua cunoştinţă de totalitatea simptomelor în


timp şi spaţiu, şi de a opune acestei totalităţi medicamentul potrivit.

În rezumat, pentru a ne aminti comparaţia sugestivă a unui confrate parizian, “existenţa


individuală este comparată cu o flacără care, constantă în forma sa, încorporeaza
elemente nedefinit schimbătoare, şi aceasta durează între un început şi un sfârşit.
Aceasta este viaţa în ansamblul ei, o perpetuă vindecare”.
Sper ca aceste consideraţii să vă fi arătat că noţiunea de vindecare nu este atât de
simplistă şi că a fost interesant să-i consacrăm câteva digresiuni.

_______________________
*Nota:
(1) Conferinţă susţinută la Academia medico-homeopatică din Barcelona, 11 aprilie
1954.

CULORI (extrase din Capitolul: SIMPTOME PSIHO-


MENTALE)
DORINTA PENTRU :
Alb:
Ars-i. ign. ignis-alc. kali-bi. kali-p. Lach. mangi. med. Nux-v. Phos. polys.
Sep. Sil. Staph. sulph. thuj. Tub. zinc.
Albastru deschis
cocc. Ign. Kali-bi. Nux-v. phos. Sep. Sil. staph. Tub.
Deschise, culori:
ign. lach. mangi. Nux-v. Sep. tub.
Galben:
brass-n-o. dream-p. falco-pe. Podo.
Galben ca lămâia
ars-i. Ign. sep.
Inchise, culori:
tarent.
Portocaliu:
positr.
Purpuriu:
nat-m. nux-v. sep.
Roşu:
aur. dream-p. ign. ignis-alc. phos. plut-n. positr. symph. tarent.
Verde:
ignis-alc. Lac-cp. neon Nux-v. sil. tarent.
Violet:
nux-v. sep.

AVERSIUNE PENTRU:
Alb:
ign. nux-v.
Albastru:
choc. ignis-alc. podo. tarent.
Cafeniu închis
ign. plat.
Deschise, culori:
sil.
Cenuşiu:
plat.
Galben:
Nux-v. Sep. Tarent.
Închise, culori:
ars. ars-i. ign. lach. Nux-v. Sep.
Negru:
ars-i. cocc. Ign. ignis-alc. med. nat-m. Nux-v. Phos. podo. rob. Sep. stram.
Tarent.
Portocaliu:
Ign. lach. nux-v. puls.
Purpuriu:
nux-v. sep.
Roşu:
Alum. ars-i. ign. ignis-alc. Nux-v. polys. Sep. Tarent.
Ţipătoare, culori :
TARENT.
Verde:
choc. lach. Nux-v. polys. Sep. Tarent.
Violet:
nux-v. sep.

AMELIORARE la:
Deschise, culori:
nit-ac. nux-v. phel. sep. stram. tarent.
Alb:
ign. nux-v. sep. tub.
Roşu:
ign.

-------------------------------------------
Sursa: Archibel - Synthesis 9.1/2005

.....................................................................

Atragem atenţia amatorilor întru ale homeopatiei că niciodată nu ne putem


ghida, în stabilirea remediului vindecător, numai după un simptom, cum ar fi de
ex. unul menţionat în rubricile de mai sus. Ele pot însă întări gradul de
certitudine a unui remediu care se potriveşte şi celorlalte simptome.

Acum câţiva ani am lansat pe internet o pagină repertorială de sexualitate pe care am


retras-o ulterior. Un amic de al meu, ne-medic, a văzut-o şi a considerat că i se
potriveşte una din rubrici, privind impotenţa sexuală, administrându-şi singur, rând pe
rând, remediile din rubrica respectiva. M-a dojenit spunându-mi că niciunul dintre ele
nu e bun pentru că necazul său nu numai ca nu s-a ameliorat ci chiar s-a agravat. Era
de aşteptat!
Ulterior, l-am chemat să stăm de vorbă şi după o repertorizare profesionistă de
această dată, după toate regulile medicale, i·am recomandat remediul care se
potrivea stării sale şi celorlalte simptome, care nu-l prea deranjau într-atâta cum îl
nelinişteau imperfecţiunile lui erotice. Acest remediu pe care l-am prescris nici nu
apărea în rubrica expresă pe care căşunase dânsul. După circa două luni de tratament
cu remediul respectiv avea să-mi dea vestea cea bună: maşinăria lui umană funcţiona
din nou la parametri normali, pe toată linia. Care anume dintre simptomele sale a
contat cel mai mult la gasirea remediului ? Ţineţi-vă bine. A fost unul căruia nu-i
acorda importanţă: o senzaţie afurisită ca un fel de arsură în regiunea perineală, ce
apărea şi dispărea în anumite imprejurări bine precizate, bineînţeles alături de alte
simptome..

În medicina convenţională: aici e boala, alături e medicamentul ei. În homeopatie e


cu totul altfel, remediul trebuie căutat judecând foarte profund şi apreciind cu
migală şi subtilitate semnificaţia fiecărui simptom sau semn ce defineşte starea
bolnavului şi care nu se referă la boala x sau y pe care am creiat-o noi medici, dându-i
o denumire convenţională, pentru a ne înţelege unii cu alţii, standardizând
terapeutica în mod mecanicist.

Bineînţeles că şi succesul este pe măsură în cele două mari abordări medicale:


tratarea bolii sau tratarea bolnavului.

REMEDII HOMEOPATE IN AFECTIUNI REUMATISMALE

Patologia aparatului locomotor este complexă, ea cuprinzând: traumatisme sau accidente, apoi
inflamaţii şi infecţii şi bineînţeles afecţiuni degenerative
In reumatism, de regulă e vorba de modalităţile durerilor articulare în funcţie, în primul rând, de
mişcare sau repaos şi în al doilea rând de căldură sau frig.
Ameliorare prin mişcare:
Rhus toxicodendron, Ruta graveolens, Radium bromatum, Dulcamara,
Rhododendron, Kalium bichromicum

Ameliorare prin repaos:


prin repaos şi căldură: Bryonia, Colocynthis, Nux vomica;
prin repaos şi frig: Ledum palustre
Ameliorare la căldură: Rhus toxicodendron, Bryonia, Nux vomica, Colocynthis;
Ameliorare la frig: Ledum palustre, Apis melifica
Alegerea remediului în funcţie de localizarea simptomelor trebuie luată cu menţiunea că numai
puţine remedii sunt specifice unei articulaţii sau unui grup de localizări. Alegerea cea mai bună
ţine cont mai degrabă de ţesutul atins şi de modalităţi.
Unele remedii revin totuşi mai frecvent la anumite localizări, astfel:

Coloana vertebrală:
Remedii ale rachisului cervical (cervicalgii):
Actea racemosa, Lachnantes, Rhus toxicodendron, Bryonia, Aconitum napellus, Magnesia
phosphorica, Magnesia carbonica, Kalmia latifolia, Arsenicum album, Chamomilla, Aranea
diadema, Agaricus, Angustura, Causticum, Gnaphallium, Radium bromat, Chelidonium, ş.a.
Remedii ale rachisului dorsal:
Actea racemos, Agaricus, Caulophyllum, Cobaltum, Cyclamen, Kali carbonic, Lappa major,
Medorrhinum, Oxalic acid, Tellurium, Zincum, Natrum sufuric.
Remedii ale rachisului lombar şi sciatalgiilor:
Agaricus, Cobaltum, Guaiacum, Kaliu bichromic, Kaliu carbonic, Kreosotum, Ledum,
Lycopodium, Nux vomica,Radium bromatum, Rauwolfia, Ruta…..bineînţeles Rhus tox.,
Bryonia, Colocynthis, Arsenicum album, Hypericum, Chamomilla, Gnaphallium, Ammoniun
muriaticum, Ammonium carbonic, Causticum,Tuberculinum residuum,etc.
Remedii ale rachisului lombo-sacrat:
Aesculus, Agaricus, Ammonium carbonic, Cobaltum, Lac caninum,
Melilotus, Rauwolfia.
Remedii ale zonei sacro-iliace:
Aesculus, Equisetum, Rauwolfia, Ruta, Tellurium.

Articulaţia umărului (periartrita scapulo-umerală):


Predomonenţa umărului drept:
Aesculus, Carduus marianus, Cedron, Chelidonium, Colocynthis, Ferrum aceticum, Ferrum
phosphoricum, Ferrum muriaticum, Fluoric acidum, Lithium carbonic, Magnesia carbonica,
Palladium, Sanguinaria, Sticta pulmonaria, Strontiana carbonica, Urtica urens.
Predominenţa umărului stâng:
Agaricus, Asparagos, Ferrum metallicum, Ledum, Natrum fluoricum, Nux
moschata;
Lateralitae indiferentă:
Berberis, Fagopyrum,Gambogia, Medorrhinum, Phytolacca, Ranonculus bulbosus,
Rhododendron, Solanum malacoxylon;

Articulaţia cotului:
Ferrum muriaticum, Lycopodium, Sticta pulmonaria, Symphytum officinale,
Cedron, Iodum, Kalmia;

Braţ şi antebraţ:
Aranea diadema, Causticum, Kalmia, Phytolacca, Stellaria
Lateralitate braţul drept: Cyclamen, Ferrum muriatic, Sanguinaria, Sticta
pulmonaria;
Lateralitate braţul stâng: Carduus marianus;

Articulaţia pumnului:
Actea spicata, Caulophyllum, Lycopodium, Oxalic acid, Ruta, Sabina, Sulfur, Ulmus campestris,
Viola odorata, Verbascum, Berberis, Kali carbonicum, ş.a.

Degetele mâinii:
Actea spicata, Ammonium phosphoricum, Antimonium crudum, Caulophyllum, Colchicum,
Kreosotum, Ledum, Lithiu carbonic şi lactic, Natrum phosphoricum, Sarsaparilla
Articulaţia şoldului:
Allium sativa, Berberis, Capsicum, Carduus marianus, Causticum, Drosera, Iridium, Iris
versicolor, Natrum sulfuric, Palladium, Phytolacca, Rauwolfia, Rhododendron;

Articulaţia genunchiului:
Angustura, Benzoic acid, Daphne indica, Helianthus, Jacaranda, Kalium carbonicum, Kalium
iodatum, Kalium muriaticum, Ledum, Lithium carbonicum, Petroleum, Aurum, Radium
bromatum, Rauwolfia, Ruta, Sarsaparilla, Sticta pulmonaria, Symphytum, Tellurium, Thuya…şi
bine înţeles remedii mai mari printre care Manganum, Pulsatilla, Rhus toxicodendron;

Articulaţia piciorului:
Actea spicata, Caulophyllum, Ledum, Lithium carbonic, Ruta, Strontiana
carbonica;

Degetele picioarelor:
Actea spicata, Benzoic acid, Caulophyllum, Colchitum, Daphne indica, Jalapa, Ledum, Lithium
carbonic, Manganum, Radium bromatum, Rauwolfia, Sabina, Sarsaparilla, Antimonium crudum,
Berberis, Kaliu iodat;

Calcaneum:
Antimonium crudum, Berberis, Chelidonium, Cyclamen, Hekla lava, Kaliu bichromicum, Kaliu
iodat, Medorrhinum, Oxalic acid, Phytolacca, Pulsatilla, Rhus toxicodendron, Sabina, Aranea
diadema, Valeriana, Lycopodium;

Tendonul lui Achille:


Actea racemosa, Benzoic acid, Hedeoma, Kalium bichromicum, Ruta, Graphites,
Valeriana,….dar şi marile remedii ale tendoanelor: Causticum, Guajacum, Rhus toxicodendron.

Articulaţia temporo-mandibulară:
Causticum, Niccolum, Rhus toxicodendron, Sarsaparilla, Dulcamara,
Angustura, Magnesia carbonica.

Afecţiuni reumatice ale muşchilor:


Actea racemosa, Angustura, Badiaga, Carduus marianus, Causticum, Cimex, Daphne indica,
Dulcamara, Ferrum metallicum, Guajacum, Lachnanthes, Magnolia, Phytolacca, Ranunculus,
Rhododendron, Rhus toxicodendron, Ruta, Sanguinaria, Sticta pulmonaria, Strophantus

Artrozele şi locul homeopatiei în tratamentul acestora:


Artroza primitivă
Artroza secundară
Tratamentul de teren

Reumatismele inflamatorii cronice:


Spondilartrita anchilozantă:
Remedii cu acţiune locala:
Rhus toxicodendron, Apis mellifica, Radium bromatum,
Dulcamara, Calcarea fluorica;
Remedii reacţionale cronice:
Thuja, Natrum sulfuricum, Medorrhinum, Sulfur, Sulfur iodatum,
Tuberculinum residuum.

REMEDII HOMEOPATICE !!!


Aici o sa fac o lista cu afectiuni cu un singur remediu homeopat sau cu un remediu care acopera
cele mai multe cazuri, astfel incat cautarea unui alte remediu nu se face decat daca acest remediu
nu are efect sau daca exista indicatii puternice pentru alt remediu.Am inceput sa adaug aici si
remedii sau indicatii necunoscute.

Asfixiere cu fata vanata – Cuprum metallicum (Dilutii CH30-CH200)


sau Laurocerasus prunus (CH30-200)
Simptomul principal este lipsa de aer care duce la o fata vanata si la subalimentarea cu oxigen a
creierului.

Laurocerasus este mai eficient si universal decat Cuprum insa ambele pot ajuta.

– copii vineti la nastere din cauza lipsei de aer (Blue babies). Cazurile de strangulare cu cordonul
ombilical.
– copii mici cu fata vinata ramasi mult timp fara aer din cauza asfixierii in patura, plapuma,
perna, asa cum se intampla destul de des.
– cazuri de innec cu fata vanata si lipsa de aer
– strangulare cu fata vanata

Exista cateva cazuri de copii handicapati mental vindecati cu Cuprum. Demn de amintit este un
caz recent al unui unui copil de 14 ani care a avut o astfel de nastere din cauza caruia a avut o
dauna cerebrala. Copilul a primit o singura doza de Cuprum metallicum C30 pentru
comportament violent. A doua zi copilul s-a dus la patul mamei si i-a zis „mama, sunt vindecat”.
Copilul stia brusc tot ce se facea la scoala, a schimbat imediat scoala cu una normala si a
terminat-o cu succes, devenind complet normal (caz. H.J. Achtzehn, Germania). H.J Achtzehn
spune ca da la toti pacientii care au suferit o astfel de lipsa de aer o doza unica de Cuprum caci
un astfel de traumatism ca asfixierea produce des simptome care nu trebuie neaparat sa fie grave
dar care sunt prezente. Tendinta la crampe, anumite vise sau afectiuni minore pot fi cauzate de
aceast traumatism si ele dispar in general dupa o doza de Cuprum.

Am verificat diferenta intre Cuprum si Laurocerasus cu cineva care vede in spatele materiei si
mi-a spus ca Laurocerasus
este remediul mai eficient, in special la cazuri acute sau recente.

Tristete mare sau depresie dupa pierderea unui copil


Ignatia amara (CH200, 1M, 10M)
Simptome insotitoare posibile : pacientul ori plange des ori nu mai poate plange deloc. Oftat des.
Senzatie de nod in gat. Lipsa poftei de mancare, lipsa poftei de viata, depresie, izolare.

Vrea sa strige dar nu poate


Stramonium datura (singurul remediu)
In caz de panica, frica, sau in vise pacientul vrea sa strige insa nu poate. Cauza este o sperietura
mare sau un traumatism la nastere.

Crede despre sine ca este un idiot


Barium carbonicum (singurul remediu)

Simptome insotitoare: incredere foarte mica in sine, ii este frica ca altii rad de el, lent, rusinos.
(Barium este si primul remediul al retardatilor mentali, dar nu numai al acestora). Des remediul
pt. copii care ies cu bazinul in fata la nastere atunci cand prezinta si aceste profil psihic.

Plans noaptea fara motiv la sugari sau atacuri de panica in intuneric la copii – Stramonium datura
(CH30, CH200, 1M)

Pentru sugarii care au avut o nastere traumatizanta insotita de pericol de moarte si care plang din
cauza aceasta. in general noaptea si fara un motiv anume. Trezirea apeare uneori la aceeasi ora la
care a avut loc si nasterea. Daca aceasta faza a trecut deja, la acesti copii dezvolta in general o
frica de intuneric sau de tunele si acesti copii vor sa doarma cu lumina aprinsa. Ei intra in panica
in intuneric sau la contactul cu medicii sau in situatii care ii pun intr-o situatie periculoasa.
Incearca sa fuga sau se agata cu putere de tot ce prind. In timpul atacurilor de panica pot fi atat
de blocati incat nu mai recunosc nici parintii sau unde se afla.

Astfel de traume cauzate la nastere pot fi eliminate cu acest remediu (daca se potriveste
simptomelor). Stramonium este remediul pentru cei care au trait o situatie atat de traumatizanta
incat ea se poate asemana cu cea a unui soldat ramas singur in jungla si este inconjurat de
pericole mortale. Este remediul GI-lor americani ramasi in jungls singur cu dusmanul.

La declansarea amintirii acestei traume soldatul respectiv va uita de ratiune si unde se afla si va
incerca sa scape cu viata.
In acest mod vor reactiona multi din cei care au trait un pericol iminent si au ramas cu sechele.
Orice om care a trait astfel de traume poate avea nevoie de acest remediu – indiferent de varsta –
daca trauma mai apare in vise sau printr-un comportament irational intr-o anumita situatie
declansatoare.
Tipic este frica de intuneric, de tunele, de locuri stramte (numai pentru claustrofobie insa nu se
poate da acest remediu).
Exista oameni, care, cand ajung cu masina intr-un tunel si li se declanseaza frica, opresc masina,
ies din ea si o iau la fuga din tunel. Lumina amelioreaza frica pacientului.

Colici puternice fac pacientul sa se faca ghem sau sa se indoaie ca un briceag inchis sau sa
preseze puternic pe abdomen
Colocynthis citrullus (CH30, CH200 )
– colici biliare, abdominale, ovariene, menstruale
Cauza nu conteaza, nici unde este exact durerea. Insa des cauza este o criză de mânie,
indignare;
Ameliorat de presiune puternică, aplecat în faţă, de ghemuit, culcat pe abdomen.
Colica apare brusc si dispare lent. Remediul se da mai bine intre colici si nu in timpul ei.
Al doilea remediu posibil, in caz ca acesta nu actioneaza este Magnesium phosphoricum (CH30,
CH200, 1M)

Diaree insotita atat de voma cat si de sudoare rece pe undeva (in general la fata)
Veratrum album (CH15, CH30, CH200, 1M)

Aversiunea sugarilor la laptele de mama in timp ce acesta nu refuza laptele praf


Silicea terra (CH15, CH30, CH200, 1M)

Apendicita acuta – Bryonia alba (CH200, 1M)

Bryonia alba
Este cel mai des folosit remediu in homeopatie la apendicita (alternative Belladonna atropa sau si
Iris tenax).
Durere ca o taiere sau ascutita in regiunea ileocecala. Pacientul este ameliorat cand sta pe partea
afectata (presiunea mai mare amelioreaza durerea). Principala caracteristica la Bryonia este
agravare de la cea mai mica miscare.
De aceea pacientul doreste sa stea intins si sa fie lasat in pace. Daca aceasta caracteristica este
prezenta, Bryonia este probabil remediul potrivit, indiferent de numele bolii.
O alta caracteristica este ca durerea apare la apasare usoara si la relaxarea dupa apasare dar nu
este prezenta la apasare ferma. De aceea doreste sa stea intins pe partea afectata

alternativa : Belladonna atropa (CH200, 1M)


Apendicita vindecata de Belladonna este insotita des si de febra.
Durere severa in regiunea ileocecala nu suporta nici cea mai mica atingere. Agravat de caldura,
miscare sau rasucire in pat. Durere, varsatura si paralizie a intestinelor. Pacientul este rosu si
fierbinte in caz de febra.
O caracteristica la Belladonna este hipersensibilitatea tuturor simturilor. Spre deosebire de
Bryonia, Belladonna se simte
rau daca sta pe partea afectata.

Unghii crescute in carne – Magnetis Polus Australis (CH200, 1M)

Dr. John Henry Clarke, unul din marii homeopati din secolul 19 a scris in „Dictionary of
Practical Materia medica”:

„Am vindecat atat de multe cazuri de unghii crescute in carne cu remediul Magnetis Polus
Australis 2M incat il dau invariabil in primul rand atunci cand lipsesc simptome care indica alt
remedi. Durere la mers la coltul interior al degetului mare, ca si cum unghia ar creste in carne.
Durere la cea mai mica atingere.
O singura doza, unica, este suficienta, efectul apare in timp dupa cateva saptamani.
Acest remediu functioneaza in cele mai multe cazuri la astfel de unghii. In caz ca se folosesc
granule, dilutia 2M nu se mai poate cumpara. Se poate folosi insa dilutia 1M sai 10M in loc de
2M. Cred ca si CH200 este suficienta.

Senzatie de voma sau voma la gravide – Symphoricarpus racemosus (CH15, CH30, CH200)

Acest remediu este putin cunoscut de europeni insa este prescris foarte des in India.
Este primul remediu dat la senzatie de rau si de voma sau voma in timpul sarcinii de catre
medicii homeopati indieni.
Nu stiu daca remediul se gaseste in Romania insa se poate face cu metoda cu hartia si paharul.
Alternativa standard la acest remediul in aceasta situatie este Sepia succus sau Ipecacuanha

Cateva remedii pentru pentru anumite afectiuni si comportamente viabile in cel putin 90%
din cazuri

Operatie
Operatiiile reprezinta pt. corp un fel de viol al corpului fizic, de aceea remediul care se da in
homeopatie pt. urmarile operatiilor si inchiderea ranilor este un remediu care se foloseste des si
in cazul violurilor sexuale si anume Staphysagria.

Staphyagria vindeca taieturile si ajuta corpului sa treaca mai usor peste o operatie. 1-3 doze de
Staphysagria CH30, 200 sau 1M, in functie de caz imediat dupa operatii, la ceva distanta.
Pierderea de sange (mai ales cand este urmata de slabiciune): China officinalis CH15 sau CH30
(zilnic o doza , 2-4 zile, in functie de caz.

Orice pierdere de sange inseamna slabiciune pt. organism. Deci remediul se poate dupa orice
operatie sau interventie cu pierdere de sange, indeosebi la cei deja slabiti de boala sau anemici.

De asemenea se poate da ca remediu tonic la femeile care alapteaza caci laptele este produs de
corp din sange si la femeile care sangereaza prea mult la menstruatie, indeosebi daca se simmt
slabite. Este si remediul pt. slabiciune dupa diaree indelungata, deci pt. pierdere de lichide.

Sangele este produs de fapt de splina (lucru necunoscut de medicina inca) si China actioneaza in
principal la nivelul splinei. Este si unul din primele remedii pt. malaria, o afectiune care
afecteaza splina.

Trio ideal dupa operatii cu pierdere mai mare de sange sunt deci: Staphysagria (pt. taietura si
“violul” suferit de corp), China pt. pierderea de sange si refacerea sangelui si Arnica pt.
impiedicarea si vindecarea hematoamelor.

Dupa operatie se dau 1-3 doze de Staphysagria (CH30 sau 200) , pe urma zilnic China (CH9-30,
2-5 zile, 1-2 ori pe zi in functie de dilutie ) si la 4-6 ore dupa Staphysagria se poate incep cu
Arnica CH9-CH30, 2-3 ori pe zi, in functie de dilutie). Dupa ce rana sa inchis destul de bine se
poate da Calendula (CH7-15) pt. vindecarea cicatricei si a pielii la nivelul de suprafata.
Calendula nu este buna data inainte caci are nu are efect la tesuturi mai adanci si chiar poate
ingreuna vindecarea daca rana nu s-a inchis la nivel mai adanc caci in momentul cand rana se
inchide doar la suprafata apare puroi si sangele si puroiul nu mai pot fi eliminate cum trebuie.
Vindecarea pielii se face din interior catre exterior si ranile inchise fortat vor provoca probabil
mai multe problem decat cele care se vindeca in mod natural.

Mai este un remediu important la operatii: Phosphorus (CH30) – la cei care nu inceteaza
sangerarea si la cei care vomita
si au senzatie de greata dupa anestezie (des copii si femei).

Urmarile intepaturilor (injectii, infuzii, anestezie in sira spinarii)

Unii pacienti raman dupa injectii ori cu dureri in zona intepata ori cu diverse afectiuni aparute de
la nervii afectati de ac, in special daca acestea au fost facute in sira spinarii – cum est cazul
anesteziilor. Remediul pt. astfel de dureri si afectiuni este de regula Hypericum perforatum
(CH30-200).
In caz ca Hypericum nu are nici un efect remediul urmator este Natrium sulfuricum CH30 sau
200.
Mai exista si remediul Ledum palustre care nu actioneaza insa la nervii afectati ci numai la o
posibila infectie cauzata de bacterii insa cum acele sunt sterilizate, este putin probabil ca sa fie
nevoie de el.
La cei care raman cu hematoame dupa injectii si infuzii se poate da Arnica atat oral cat si local,
frecat pe piele cu apa in care a fost dizolvata o granula.

O anume forma de balbaiala. Exista mai multe forme de balbaiala. La cea la care omul nu
poate pronunta cuvantul, cand se impiedica la primele silabe si nu poate duce cuvantul la bun
sfarsit gen “p… p… p.. pa…pa…pa…pam…pamm…pammm.-.pamant”… remediul tipic este
Stramonium. Acest remediu este legat foarte des de un pericol imiment de moarte trait candva (la
nastere, intr-un accident, operatie, etc.). Des, in urma acestei traume este sau a fost prezenta si
frica de intuneric sau de tunele (locuri stramte si intunecoase.). Daca aceasta cauza sau simptome
sumplimentare sunt prezente, remediul este cu atat mai indicat. Dilutiile pot fi de la CH30 in sus.

Caini care musca fara nici un avertisment: Belladonna (CH30) – remediul este pt. caini !

Imposibilitatea de a adormi la persoanele care lucreaza prea mult si sunt “insurati” cu lucrul
(medici de garda, etc): Nux vomica CH9-12-15 sau 30 (1-2 doze inainte de culcare).

Pericol de infarct acut


La infarct sunt prezente cel putin 3 probleme: frica de moarte, afectiunea inimii si a circulatiei si
o supraaciditate in sange.
Frica: Caracteristica in majoritatea cazurilor – cel putin la primul atac – este o frica coplesitoare.
Pacientul este sigur ca o sa moara si este ingrozit si agitata. Intr-un astfel de caz, remediul
necesar este Aconitum (CH30,200, 1M) si îl va calma aproape instantaneu. Insa daca frica
aceasta mare si iminenta de moarte nu este prezenta remediul nu va face nimic.

La persoanele care au facut o data infarct si au primit Aconitum cu succes, nu vor mai avea a
doua oara aceeasi frica si remediul nu va mai actiona, chiar daca a avut efect prima oara.
In caz ca frica este de alt gen trebuie dat alt remediu, insa aici remediul este mai greu de ales caci
sunt multe psobilitati.
Un remediu general pt. frica in astfel de cazuri este “remediul floral Mimulus CH12” si daca este
prezenta si panica se poate adauga si Cherry plum este “remediul floral Mimulus CH12, Cherry
plum CH12”

Remedii pt. inima la infarct

Remedii tipice si generale pentru stadiul de infarct si preinfarct sunt Naja tripudians CH7-9-12 si
Strophantus hispidus CH3-CH4. Se poate da numai Naja de mai multe ori sau se pot da ambele
alternant. Strophantus da putere inimii si o tonifiaza rapid. Naja se poate da zilnic 1-2 ori mai
mult timp si este in stare sa refaca anumite probleme legate de inima. Sunt medici homeopati
care prescriu Naja in dilutii D8 sau CH7 in mod standard la toti cei care au avut in infarct, alti
medici previn infarctul acut numai cu Strophantus.

Remedii speciale in functie de simptomele prezente:


1. Senzatie de inima stransa de o ghiara : Cactus grandiflorus CH30 (cateva doze pana la
disparitie)

2. Senzatie de arsura la inima insotita de anxietate, frica de moarte si agitatie fizica/mentala.


Pacientii au in general oroare la gandul mortii, chiar si cand sunt sanatosi: Arsenicum album
(CH200, 1M)

3. Puls extrem de lent: Digitalis purpurea CH15 sau 30.

Combaterea aciditatii marite din sange:


Aciditatea marita din sange in cazuri de infarct sau comotie celebrala se poate anihila rapid cu
bicarbonat de sodiu diluat in apa (1-2 lingurite se pun in ceva apa si se bea des din apa aceeasta).
Congestia de sange craniana:
La multe boli este prezenta o adunare de sange excesiva in cap (congestie) care creeaza multe
probleme pacientului si pentru care nu exista nici un medicament chimic si nici o operatie. Insa
exista remedii homeopate care ajuta rapid si efectiv. Remediile principale sunt Belladonna si
Glonoinum si inca cateva remedii.
Cauza aceste congestii poate fi caldura, expunerea la soare, insolatie, suparare, enervare, boli
circulatorii sau tensiune arteriala marita dar si multe medicamente. La cei mai multi oameni se
instaleaza dureri de cap in urma acestei congestii.
Simptomele la Belladonna si Glonoinum sunt foarte similare. Ambele au senzatie de cap plin cu
sange, durere de cap pulsatila si violenta, ambele au agravare de la zdruncinarea capului, fata
rosie, eventual carotide pulsatoare, senzatie ca explodeaza capul. senzatie ca ochii ies din orbite,
membre reci iar uneoeri creierul nu mai functioneaza bine conducand la simptome de genul: “nu
recunoaste pe cei din jur sau locul unde se afla”, deliriu, lesin.
Afectiuni la care apar aceste simptome sunt dureri de cap sau HTA.
Diferentele intre cele 2 remedii sunt urmatoarele:
la Belladonna simptomele apar brusc si dispar des si brusc si ameliorarea (la dureri de cap) apare
de la aplecatul capului catre spate si odihna. La Glononium aplecatul capului catre spate
agraveaza, deci invers ca la Belladonna. La Glonoinum statul cu capul ridicat pe perna
amelioreaza, insa acest lucru poate fi valabil si la Belladonna. Durerile de cap si congestia este
mai violenta la Glonoinum decat in cazul Belladonna si aversiunea catre caldura si soare este mai
mare. Belladonna era des pupilele dilatate.
Glonoinum suporta des zdruncinarea corpului dar nu suporta caldura si Belladonna este des
agravat de frig si suporta caldura. Belladonna are des extremitati reci in timpul congestiei
craniene, la Glonoinum nu prea este cunoscut acest simptom. Glonoinum nu suporta sa poarte
ceva pe cap.
Glonoinum este remediul homeopat facut din nitroglicerina, un medicament chimic dat des la
pacientii cardiaci.
Acele pastile pot creea deci o congestie celebrala si diverse boli.
Pentru memorare: Belladonna Better Backwards (= BBB), Glonoinum este agravat la dat capul
catre spate.
Nitratii din nitroglicerina sunt descompusi in monoxid de azot (NO),care actioneaza asupra
arteriilor, slabind muschii acestora, ca urmare arterele se dilateaza. Efectul nu apare si la vene, ca
urmare volumul de sange catre creier este marit, fara a mari insa si capacitatea de transport a
venelor. Ca urmare excesul de congestia de sange insotita si dureri de cap sunt urmarea acestui
fapt. Cine ia nitroglicerina la boli de inima poate fi sigur de astfel de simptome. Insa multe alte
medicamente contin combinatii de nitrati si azot care si ele pot duce la formarea de NO in corp si
ca urmare a dilatarii fortate a arteriol
Un alt remediu cu simptome identice la congestia celebrala este Melilotus officinalis, un remediu
facut dintr-o planta. Des la acest remediu apar sangerari nazale care duc la eliminarea surplusului
de sange si usureaza astfel pacientul.
In orice caz, in caz un remediu nu actioneaza dupa cateva doze, se poate incerca alt remediu.
Unul din ele va actiona.

Senzatie de un ou tare care se simte la capatul esofagului (la intrarea in stomac). La multe
boli gastrice apare aceasta senzatie care este inlaturata de Abies nigra (CH30 sau alta dilutie)

Depresie cu dorinta de sinucidere

Depresie cu apatie, lipsa de chef de viata si dorinta de a se sinucide dupa un esec financiar sau
dupa un soc mare, la persoane care erau normale inainte. Remediul este Aurum metallicum 10M.
Aceste persoane sunt cele care se sinucid cu adevarat daca nu ies din depresie. Este remediul
crizelor financiare si al bancroturilor, al bogatilor care se sinucid cand isi pierd averea sau
reputatia (vezi ministrul Nastase). Insa pot fi si alte cauze. Medicul homeopat Geukens a devenit
depresiv si s-a vindecat singur cu Aurum dupa ce fica lui a suferit un accident grav de masina. In
general sunt oameni harnici, cu joburi bune si cu simt mare de responsabilitate. Oricine poate da
remediul asta daca aude de cineva care pierde bani sau jobul si devine depresiv ca nu mai stie
cum sa hraneasca familia. Este chiar nevoie de acest remediu de a salva acesti oameni de la
sinucidere si boala.
Efectul este uluitor. Exista insa alte remedii pt. dorinta de sinucidere si depresie, Aurum nu va
actiona in toate cazurile.

Decese si pierderea iubitilor sau deceptie sentimentala


Ignatia amara 1M sau 10M este remediul care se poate da in 99,99% din cazurile de suferinta
dupa moartea cuiva drag sau despartire cu suferinta sentimentala- inima franta. Remediul este
indeosebi necesar la copii si femei, sau la barbatii mai sensibili – cu atat mai mult cu cat sufera in
tacere si se retrag sau mai ales la parintii care isi pierd copiii, indiferent de sex si tip.

In caz ca durerea s-a „impietrit” si este deja deja cronica si prezenta d emult timo remediul cel
mai indicat este insa Natrium muriaticum 10M, daca persoanele sunt intrivertite si retrase sau au
devenit asa dupa un astfel de eveniment.
In caz ca a suervenit insa o apatie si indiferenta mare dupa o deceptie remediul este Acidum
phosphoricum 1M sau 10M.
Si aceste 3 remedii poti fi folosite de amatori cu mare succes si simplitate.

Dureri de oase noaptea, indeosebi in oasele mari.


Remediul tipic este Aurum metallicum 1M. In caz ca nu actioneaza se poate incerca Luesinum
1M sau 10M

Simptome care indica Mercurius solubilis


Transpiratie noaptea, halena, salivatie marita. Daca aceste 3 simptome sunt prezente toate
Mercurius este foarte probabil si trebuie verificat in materia medica. Este un remediu des intalnit
si are multe simptome, insa aceste 3 sunt simptomele cheie.

Simptome care indica Phosphorus


Dorinta de bauturi foarte reci, sete mare, frica de tunete sau fulgere, persoane extrovertite si
deschise, cu dorinta de afectiune si simpatie, des dorinta mare pt. sare si inghetate, des pistrui pe
fata. Des afectat de electricitatea din atmosfera. Aceste persoane sunt afectate negativ de
infuziile cu clorura de sodiu si de antibitice daca le primesc in spitale si vor face des pneumonie
de la ele -a dic ali se usuca plamanii = aprindere de plamani. Remediu care antidoteaza sarea este
Phosphorus, deci Phos. ii va ajuta la penumonia facuta in aceste cazuri.

Simptome care indica Calcarea carbonica


Transpiratie la ceafa, tendinta la ingrasat, obezitate, lenes sau greoi la miscare, dentitie intarziata
si rahitism, dorinta mare la lapte si oua.

Probleme cu luxatii vechi nevindecate la glezne


Daca este prezent si edem (umflatura) remediul este Strontium carbonicum CH200, se ia de mai
multe ori la un anumit interval.

Electrocutare la atingerea obiectelor metalice.


Un simptom care apare regulat la multi oameni: cel mai indicat remediu este Rhododendron
CH30
Cel mai indicat remediu dupa o sperietura puternica este Opium 1M. Daca persoana este insa
agitata si vorbeste mult dupa sperietura remediul este insa Aconitum CH200 sau 1M sau 10M.

Trio pt. muscaturi de capuse:


Se ia alternant de 1-3 ori Ledum C30, Silicea CH15 si daca este prezenta frica de capuse si de
boala deja se ia intai Staphysagria CH30 sau 200 si pe urma restul.
Remediile actioneaza la nivele diferite si sunt toate necesare. Combinatia asta a fost relevata de o
clarvazatoare dupa ce am intrebat-o care din remedii este mai util.
Daca exista si pericolul de borelioza se ia preventiv (da protectie !): Borrelia burgdorferi CH200
sau 1M de 1-3 ori.

Remediu general la TBC si orice boala de plamani cu uscaciune (tuse uscata) sau la
oamenii uscati, indeosebi la batrani.
Multe boli sunt caracterizate prin uscaciune. Cine inlatura uscaciunea din organ sau trup vindeca
si fara ca sa gaseasca vreun simimimum la simptome !
Un remediu nou descoperit de mine de la Hildegard si verificat de o clarvazatoare este
„Grasimea de balena albstra pura” (in CH9, 12, 15 sau 30). Se poate da zilnic in cazurile de mai
sus – pana la disparitia simptomelor sau ca remediu ajutator daca este prezenta uscaciune. Am
vindecat deja 2 cazuri de tuse uscata dupa tratamente inutile si daunatoare cu antibitice cu acest
remediu. A fost dat insa alternant si cu Drosera rotundifolia care scoate secretia si ajuta si el la
readucerea umezelii in plamani. Si TBC-ul si astmul sunt o forma de uscaciune a plamanilor.
Grasimea de balena este un remediu extrem de util si de usor de folosit caci nu trebuie
repertorizat ci doar identificata uscaciunea. Daca exista, remediul va ajuta.

Remediile homeopate de mai jos nu sunt inca cunoscute si ca urmare sunt ori imposibil de
procurat
ori numai la anumite farmacii mai dotate in caz. Insa chiar daca exista ca remedii fizice
afectiunile si simptomele descrise aici nu sunt cunoscute in homeopatie.

Remediile si indicatiile au fost descoperite prin analizarea informatiilor din cartile lui Hildegard
si a altor surse clasice de fitoterapie cu ajutorul unei persoane capabila sa vada dincolo de
materie sis a interpreteze correct lucrurile vazute. De fapt toata fitoterapia se bazeaza pe acest
mod de procurare a infomatiilor: de la Ayuverda pana la Hildegard, remediile au fost descrise de
oameni cu clarviziune spiritual si nicidecum descoperite la intamplare sau prin experimente.

Remediile pot fi facute insa de oricine cu metoda cu apa programata de nume, descrisa pe acest
forum.
Nu toate remediile au fost testate deja, insa informatiile de pana acum au fost toate veritabile.
Totusi riscul de folosire si-l asuma fiecare personal.

Flori de Wisteria sinensis (CH30, CH200, 1M)

Planta asta ajuta mai ales dupa bolile grave de plamani. Ajuta omul sa isi revina din starile de
covalescenta pulmonara. Reface celulele plamanului. Relaxeaza celulele plamanului si astfel,
prin relaxare se produce o mai buna oxigenare, datorita dilatarii celulelor, prin relaxare.
Remediul de face din flori si trebuie dat in dilutii inalte
Afectiuni: TBC, pneumonie, bronsita cronica, stadiu avansat de tbc, merge la orice boala de
pamani ca remediu auxiliar.
Dilutiile inalte merg pana la celule fizice si in aura, caci si aura are celule (eterice)
Poate fi si un remediu adjuvant la cancer caci la cancer exista in celule o lipsa de oxigen. Prin
relaxarea celulelor
ea se poate oxigena mai bine si acest lucru ajuta atat celullor defecte cat si celor slabite care pot
fi infectate.
Verbascum thapsus

Ajuta la tristetea cauzata de saracie sau de lipsa de bunuri materiale, cand omul este atasat mult
de lucrurile materiale si oameni. La cei care nu au unde locui sau nu au frati surori. Ajuta si la cei
care nu au baut lapte de mama. Ca dilutii CH200, 1M, 10M sau LM12, LM18.
Pe plan fizic este bun la tusea uscata de la inceputul sau sfarsitul racelilor si la raguseala de la
raceli (dilutii CH5-CH15

Centaurea cyanus

Aceasta planta este recomandata de Hildegard la fracturi si trebuie deci sa fie mai efectiva decat
tataneasa (Symphytum) la fracturi. Hildegard nu recomanda tataneasa la fracturi.
Lipirea fracturilor se face cu aceste remediu prin intensificarea ionilor de calciu in zona lezata.
Planta afecetaza si stimuleaza deci rinichii care produc acesti ioni. Este clar ca fara ioni de calciu
fractura se lipeste mai greu
si in acest caz nici Symphytum nu are cum sa ajute caci el lipeste cu ajutorul ionilor.
Ideal este poate la fracturi o combinatie de Centaurea cu Symphytum: una ajuta la creearea de
ionii de calciu in cantitate suficienta, cealalta lipeste mai repede tesuturile noi formate.

Symphytum officinalis (tataneasa)

Acest remediu este folosit in homeopatie numai la fracturi si la lovituri in globul ocular.
Insa nimeni nu stie ce face exact. Acest lucru am descoperit prin Hildegard care spune ca este
bun
la hernie, lipind tesuturile rupte. Avand in vedere ca lipeste oase, lipeste tesuturi si lipeste ochiul
lezat inseamna ca efectul plantei este unul de lipire al celulelor indiferent de natura acestora. Si
acesta este si adevarul. Numai la nervii sectionati nu ajuta decat putin caci acestia au o structura
mai aparte. Insa unde este vorba de tesut
care trebuie lipit (sectionare, taiere, rupere) Symphytum lipeste. Este deci un lipici organic si
ajuta deci la rupere de tesut sub orice forma.
Symphytum in CH30 sau 200 dat des (la 2-4 ore) ajuta la durerile de oase cauzate de metastezele
canceroase.

Diferenta intre Ruta si Rhus toxicodron la entorse si probleme cu tendoanele


Aceste 2 remedii se folosesc des in cazuri similare si au modalitati similare, sunt greu de
diferentiat.
Diferenta este urmatoare: Rhus toxicodendron strange tendonul (intins prea mult in urma unei
entorse), Ruta il elasticizeaza (cand s-a intarit), il face flexibil din nou. Deci unul contracta altul
relaxeaza si dilata.
La entorse vechi unde piciorul este inca umflat si nu se vindeca remediul este Strontium
carbonicum.

Ethylicum

Este remediu facut din alcool pur si folsit ca remediu homeopat inhiba celulele sa nu mai
absoarbe alcoolul. Se poate folosi la cei care au baut(prea mult), care sunt in coma alcoolica sau
au depasit limita dorita.
Dilutii CH15, CH30, maximal. CH200.

Remediu floral din Protea nanal


Acesat floare este buna pentru oamenii rusinosi. Ajuta si la cei care din izolare doresc sa se
sinucida si
chiar sunt in stare sa o faca. Cei care nu vorbesc de sinucidere dar o fac in tacere.
In general oameni tacuti, izolati, nesociali, rusinosi

Calcarea sulfurica (Calcium sulfuricum)

Este un remediu homeopat si o sare tisulara. In dilutii joase (CH15 sau D12) ajuta la repararea
articulatiilor unde tesutul articular este deteriorat (artroza ?).
Ca remediu suplimentar ajuta Silicea insa acesta numai la suparafat articulatiilor si nu la tesutul
adanc.
Silicea este deci indicat dupa ce Calcium sulf. a reperat tesutul in adanc.

Lac humanum

Acest remediu este facut din lapte de mama. Se foloseste in dilutii crescatoare de lca CH30 pana
100M la cei care nu au baut decat putin lapte de san. Repara daunele emotionale suferite din
lipsa laptelui de mama. Se iau cate doze la ceva interval de cateva saptamani (2-4).
Mai jos este un remediu mai bun pt. cei care nu au baut deloc lapte de san (Lactuca perennis)

Lemna minor

Este lintea de apa. Ajuta la raceli cu secretie apoasa, la polipi, rinita atrofica si obstructie nazala
cauzata
de polipi si inflamarea mucoasei. Des miros urat in gura dimineata
Agravare de vreme umeda. Dilutii CH7-CH15

Saliva de porumbel
Pe plan fizic ajjuta la boli genitale cauzate de virusi (clamidia)
Pe plan psihic ajuta la cei carora le este frica sa zboare din cuibul mamei, la ce care stau inca
langa fusta mamei. Chiar daca sunt casatoriti ei sunt inca dependeti de mame.

Cioc de vultur sau mai bine Saliva de vultur

Ciocul de vultur este folosit impreuna cu alte remedii de Hildegard la fabricarea unor remedii
contra cancerului si unor boli cauzate de microbi.Aici este de fapt saliva din cioc care contine
niste enzime in stare sa omoare microbii caci vulturul se hraneste si din hoituri si deci puterea lui
trebuie sa fie mai mare decat a microbilor.
Se poate folosi ca remediu adjuvant la cancer si la alte boli cu patogeni periculosi. Este buna la
orice boala cu microbi (mari), de exemplu si gastrita cu HPV.

remediu homeopat din floare de Davidia involucrata


Aceasta floare arata ca o batista. Similitudinea consta exact in acest lucru: remediul homeopat
facut din
floare ajuta la ranile la nas cauzate se suflatul nasului sau ranile la piele cauzate de eroziune cat
si la ranirea rinichilor de la pietre, cand apare hemoragie. Se poate folosi si dupa operatii pt.
scoaterea pietrelor de la rinichi. Vindeca mucoasele interne si tesutul intern prin faptul ca le
usuca bland, mai ales daca tesuturile interne sangereaza sau daca sunt inflamate. Remediul se
face din petale impreuna cu bulbul negru.

„Remediile si indicatiile au fost descoperite prin analizarea informatiilor din cartile lui Hildegard
si a altor surse clasice de fitoterapie cu ajutorul unei persoane capabila sa vada dincolo de
materie sis a interpreteze correct lucrurile vazute. De fapt toata fitoterapia se bazeaza pe acest
mod de procurare a infomatiilor: de la Ayuverda pana la Hildegard, remediile au fost descrise de
oameni cu clarviziune spiritual si nicidecum descoperite la intamplare sau prin experimente.”

Hahnemann oare cum a reusit sa descopere si descrie atatea remedii?Doar fizic este imposibil sa
faci asa ceva intr-un timp relativ scurt.

Pe langa faptul ca a fost ajutat invizibil de ingeri, fiind trimis de Dzeu tocmai cu aceasta misiune,
Hahnemann a luat intai
ca remediile cele mai probabil substantele folosite la vremea aceea de medicina alopata (mercur,
nitrat de argint, acizi, etc) cat si plantele cele mai toxice (Belladonna, Aconitum, Rhus, etc) cat si
mineralele de baza in forme oxidate (Calciu, fier, phosphor, magneziu)
Red snapdragon – cu eticheta se scrie „Antirrhinum majus CH X facut din flori” (X-ul se
inlocuieste cu dilutia dorita)

In dilutii joase (CH3-CH30) ajuta la sangerari gingivale, la cei cu gingii moi in special.

Floarea de avocado ca remediu floral – „remediu floral din floare de avocado”

Este buna la examene si la invatat : Teama de examene, probleme cu invatatul, memorie slaba
– da forta mentale
– limpezeste mintea, o clarifica, elimina alte ganduri, ajuta la concetrare
Trebuie luata zilnic inainte de a invata. De 3 ori pe zi daca inveti toata ziua. Se ia numai cat
inveti, adica numai de 2 ori daca
inveti numai jumatate de zi.

Floare de migdal – ca remediu floral „remediu floral din floare de migdal”

Da optimism si calm mintii,clarifica mintea, ca si cum te-ai trezi din somn, ca dupa un somn
odihnitor. Nu este pt. invatat, ci in general. Ajuta la confuzie mentala, oboseala cronica,
postoperator, da o forta mentala dar putina forta fizica.

Ajuta la efectele negative de la anestezice. Pe fizic purifica organismul la nivelul pielii mai mult,
dar in boli de piele usoare, acute, eczeme, dupa boli de piele, pt. curatire. E buna si la cicatrie ca
sa se duca, daca au ramas dupa boli de piele.
Ajuta si la purificarea rinichilor.
Remediu util pt, cei plecati la lucru in strainatate

„Campanula persicifolia CH X facut din floare” – X-ul se inlocuieste cu un numar corespunzator


dilutiei (5, 7,9,15, 30)
sau se poate face si ca remediu floral „remediu floral Campanula persicifolia”

Este pt. oamenii de familie, extrovertit, vorbareti.


Da insorire mentala. E pt. omul care sufera pt. ca nu are membrii familiei pe langa el
Se bucura f. mult de frati si surori: E pt. omul care trebuie mereu sa-l lauzi ca sa fac treaba.
E si pt. omul caruia ii trebuie sporita increderea in sine.

Mai jos inca cateva remedii noi, utile si inca necunoscute descoperite de mine care se pot face
numai cu metoda cu eticheta deoarece nu se pot cumpara nicaieri.

Gymnadenia odoratissima (se poate face numai din flori sau din toata planta. Exista insa o
floare alba si una roz. Dilutii CH30, CH200, 1M , 10M si mai mare)

Este de fapt o planta care ar trebui cunoscuta in homeopatie caci este planta deceselor si
tristetii cauzata de un eveniment (despartire, deces, abandon, pirederea examenului, etc)
Este similar cu remediul Ignatia insa este o mare diferenta intre Ignatia si aceasta planta si anume
la Ignatia caracteristica
PRINCIPALA la tristete este ego-ul ranit sau dezamagirea, deceptia. Pe cand la aceasta
planta nu este asa si acest caz apare mai des decat stadiul de Ignatia. Cand o fata este parasita si
are ego-ul ranit Ignatia e remediul, insa cand cuiva ii moare cineva drag si e trist Ignatia nu mai
este buna caci nu are nimic cu ego-ul aici si atunci planta asta este cea mai potrivita.

Remediul din floarea roz merge pe acut, caz proaspat, iar alb cand e trauma e veche. Ajuta la
acceptarea traumei vechi, cand nu ai luat examen, nu ai servici , ai picat la examen, ti-a murit
cineva drag, etc.
Planta asta e cand e ranit sufletul, nu ego-ul ! Cand e ranit ego-ul si omul zice „cum a putut sa
ma paraseasca, etc”. atunci Ignatia e remediul.

In cazuri acute deci: „Gymnadenia odoratissima roz CH30” sau mai inalt iar
in cazuri mai vechi unde trauma nu a fost vindecata „Gymnadenia odoratissima alba 1M” sau
10M ( la cazuri vechi dilutii mai inalte !)

Pinguicula Alpina – remediul infectiilor in gat ! Se face din floare numai. Dilutii pana in CH30
in mod caut si pana in 10M daca e ceva cronic.

Ajuta la amigdalite inflamate acut, dar merge si pe cele inflamate cronic. Se poate da practic la
orice amigdalita.
Daca e cronic reinflameaza si vindeca. Ajuta si la plamani, armonizare, cand nu mai are forta sa
lucreze, cand nu mai are putere sa vb sau tuseasca, cand nu mai are aer…merge si la pneumonii.
Vede numai infectii.
Hepatica nobilis (se face numai din floare. Dilutii CH7-CH30 in cazuri acute si mai mari ca
CH200 in cazuri cronice)

Se cunoaste de fapt in homeopatie dar se foloseste rar. Ajuta la ficatul inflamat acur dar si la gat
si comunicare.
Ajuta celor care nu poate sa comunice, la cei carora li se pune nod in gat cand vor sa vorbeasca,
la cei care au frica sa vorbeasca in public. Remediul da puterea de exprimare, putere de
comunicare. Curajul e legat de ficat !
Ajuta si la bolile de tiroida daca sunt prezente aceste senzatii sau frici.

Phyteuma scheuchzeri (facut din floare, dilutii CH7- CH30)

Ajuta la boli cauzate sau agravate de virusi la gripe, raceli, bronsite. Insa atentie caci in general
racelile nu-s cauzate de virusi ci de „raceli” si in general virozele sunt mai rare si au simptome
deosebite. Ajuta si la sistem imunitar slabit de virusi. Ajuta chiar si la astm.

Muscari armeniacum (se face din toata planta si cu flori)


Este un remediu care curata si desfunda. De ex. rinichi si bronchii imbacsite. Ajuta deci la
bronsita si la expectoratie, curata
bronhiolele. E bun in special la bronsita cronica, cand nu se poate expectora si e uscaciune.
In plus curata papilele gustative atunci cand se pierde gustul de la raceli si infectii.

Muscari comosum (se face din toata planta. Dilutii CH7-CH30)


Ajuta la inflamatii acute la bronhiole, deci nu daca s-a cronicizat sau s-a uscat secretia. Este deci
pt. bronsita proaspata.
Un simptom este tusea deasa si iritanta din cauza secretiilor.

Globularia nudicaulis (floarea arata ca un virus. Se face numai din floare. Dilutii CH7-CH30)
Ajuta la virusi HIV, hepatita B si C, Merge si la viroze la gripe si receli dar nu merge la bacterii
In egenral sunt afectati oamenii care muncesc f. mult, care uita de ei.
Ajuta si la boli autoimune, psoriazis, eczeme de piele. Boli autoimune cronice.

Convolvulus cantabrica (se face numai din flori dilutii CH9-CH30 sau mai mari ca CH200)
O planta pentru femei. Ajuta la cele car au vulva sau vaginul prea stramte, le relaxeaza si
deschide.
Ajuta si la femeile care au fost violate si nu mai au placere la actul sexual sau nu au invins
trauma.

Lactuca perennis (numele ei contine cuvantul „lapte” ! Se face din toata planta, se poate da si in
dilutii inalte)

Un remediu ce seamana in efect cu remediul homeopat Lac humanum (facut din lapte de mama)
si care este dat printre altele si la cei care nu au supt deloc sau putin lapte de mama.
Lactuca este insa mai universal in efect decat Lac humanum si diferenta este ca Lac humanum e
mai bun
la cei la care au primit numai putin lapte de mama in timp ce aceasta planta mai degraba la cei
care nu au primit deloc.
Se potriveste si mai bine daca este vorba de primul copil care mai tarziu are rolul si datoria de a
sprijini si ajuta pe mama, de a ajuta pe ceilalti copii, care ii sprijineste pe toti dar el nu are nici un
sprijin, copii muncitori si silitori.

Erythronium denscanis ( planta are flori patate si este in doua versiuni, una alba si una roz.
Remediul se face din toata planta, merge in dilutii joase dar si inalte)
Este remediu prostituatelor, a femeilor care numai simt nimic si isi vand corpul si care se culca
cu oricine. Isi dau corpul in exces, lucru care provine de la traume emotionale din copilarie. Mai
este buna si la viol traumatizant, cu sangerari si testuri rupte. Pe viol acut cu traume fizice sau
ruptura se da in dilutii joase pana la CH30.
Floarea roz se da la cazuri acute si cea alba la cele vechi, cronice sau la prostituate. Deci se
adauga la urma si „alba” sau „roz”.

Daca cineva foloseste aceste remedii sa raporteze efectele !

Daphne striata (se face din toata planta, merge si in dilutii inalte )
– ajuta la tiroida si paratiroida, ajuta in special la tiroida hashimoto, la cea autoimuna, la
hipertiroidie.
Acesti oameni in general vorbesc excesiv de mult si vor sa fie acceptati social, au impresia ca nu
sunt iubiti social, au complexe si frici. Daca e caz cronic trebuie date dilutii mai inalte.

Sempervivum tectorum ssp. alpinum ( se face din toata planta, merge si in dilutii inalte)
– este remediul copiilor care au suferit traume emotionale din cauza abuzurilor corporale (batai)
si sexuale.
Copii batuti, violati, batuti, suprimati, traume sexuale, viol de orice fel fie fizic fie psihic. Adica
si la cei care su fost insultati mult timp si au inceput sa creada. La traume recente se dau dilutii
joase (CH30).

Persicaria maculosa – remediul sangerarilor acute ! (se face din toata planta, dilutii joase pana
la CH30)
Aceasta plante este buna la orice fel de sangerari acute, fie de la taieturi fie din orifiiciile
corpului (gura, anus, nas, vagin, uretra). E buna si la TBC cand este sangerare de la tuse
puternica si reface alveolele pulmonare in acest caz.
Ajuta si la chisturi renale, la chisturi pulmonare. La noduli moi la sani, chisturi pulmonare,
chisturi renale. Reface celulele rosii, prin splina, adica fortifica splina (splina produce sangele !!)
. Ajuta cand faci sange in urina, proteinourie, cand expectorezi sange din plamani datorita tusei
excesive. Ajuta la sangerari interne, vaginale, anale. Rana vaginala

E buna si la taieturi. Insa nu ajuta in tromboza, e buna la sangerari rosu deschise, nu la cele
inchise (la cele inchise cu sange venos: Hamamelis!). Ajuta si la noduli la sani moi de natura
seroasa, apoasa (deci nu noduli tari)

Un alt remediu pt. sangerari este Millefolium. Diferenta este ca Persicaria ajuta mai bine la
sangerarile acute pe cand
Millefolium la cele cronice, mai vechi.
Gentiana clusi (se face din floare numai)
Ajuta vointa la omul lenes (dilutii inalte)
Ajuta la cei care se scapa pe ei cand au emotii (examen, programare, etc) – se da in dilutii joase
pana la CH30. Planta uscata si facuta praf ajuta dupa Hildegard si la intepaturi la inima si dureri
la inima. Se poate folosi insa di in dilutii joase ca remediu homeopat: D6, CH3 pana in CH7.
Trebuie dat des in diluitie mica. Ajuta si la infarct, criza de inima cu senzatia ca moare

Kalmia latifolia – remediu general la boli de inima


Este un remediu cunoscut in homeopatie pt. boli de inima, insa ce nu se stie este ca este bun la
aproape toate bolile de inima indiferent de simptomele prezente. Se foloseste in dilutii CH5 pana
la CH30.

Radiografii
Remediu cel mai bun pt. a elimina daunele aparute dupa radiografii si CT este Phosphorus (CH9,
15 sau 30). Trebuie luat insa de cateva ori in decursul la 7-10 zile, caci o singura doza nu este
suficienta.

Fructe de dafin (dilutii joase pana in CH30)


Remediul homeopat din fructele de dafin scoate rautatea din om, o scoate din sange – daca e
sangele malos, subtiaza sangele. Fructa arata ca o celula sanguina. Daca e sangele negru de la o
boala sau toxine il face rosu, e posibil sa ajute si la leucemie.

Curcuma zedoaria
Este o planta focoasa. Ajuta la parkinson, calmeaza si scoate secretiile rele din cap.
Ajuta si stomacul, cand ai spuma in gura (la cei care fac spuma in gura cand vorbesc), ajuta
si la stomac dar si la tiroida
Pt. spuma in gura si parkinson se face din floare, pt. stomac din din radacina.

Glycyrrhiza glabra (Lemn dulce – se foloseste in dilutii joase pana in CH30)


Da claritate mentala, cand esti confuz d ela oboseala, cand nu te mai poti concentra. Ajuta la
creier.
Da drumul la voce, ajuta la raguseli si probleme cu vocea. Ajuta si hormonal la femei., da
drumul la menstruatie cand e prea uscat, cand lipeste menstra sau e prea putina menstra. E si un
armonizator sexual.

Inhalatii cu 3 uleiuri esentiale la raceli


Eucalyptul merge la raceala in toi, cand e acuta si fluida. Si uleiul de menta merge la fel, ambele
fiind focoase. Salvia imblanzeste boala acuta, cu tuse, calmeaza tusea, expectoreaza si usuca si
deschide bronchiile foarte tare.

Ienuparul ajuta sa se incordeze bronchiile ca sa expectorze, ajuta muschii pulmonari sa se


contracte, sau alveolele, ca sa expectoreze. Deci salvia dilata si ienuparul contracta.

Asplenium ruta-muraria – remediu pt. pietre öa fiere si alte probleme (se da in dilutii joase
pana la CH30 si se face din frunze si tulpina)
Numele german al pantei este „sparge piatra” !
Acest remediu sparge pietrele de la bila in special sau le dizolva.
Pe plan spiritual ajuta la oamenii „impietriti” (putin sociali, izolati, singuratici, mai uscati de fel),
aici in dilutii inalte.
Ajuta si la oase, intareste oasele la cei care le au prea moi. Intareste si tendoanele.

Remedii pt. buze crapate


Pt. buze crapate am descoperit prin deductie o combinatie ideala si anume Hypericum (repara
nervii, buzele sunt pline cu nervi) si Symphytum (lipeste tesuturile rupte). Se folosesc in dilutii
joase pana in CH30, de regula ajung CH9-12.
Lipeste o buza crapata in 1-2 zile !!! La copii in 1 zi in general s-a refacut.

Nucile de la Sapindus saponaria (dilutii joase pana la CH30)


Este vorba de niste nuci produse de un copac si care contin sapun. Se poate spala cu ele. Nucile
arata ca niste testicule si de aceea ajuta la orice inflamatii la testicule si la testicule umflate.
Cauza acestor inflamatii
sunt furii sexuale, ranirea orgoliului de partener, cand barbatul este respins de partener.cand e
respins, indignat din cauza partenerei.

Timpan fisurat: Symphytum in dilutii pana la CH30 (Symphytum lipeste orice tesut, nu numai
oase)

Protejare de vampirism energetici – Menta pusa sub limba sau remediu homeopat Mentha
piperita CH3-CH9

Leonotis Leonurus (Wild Dagga) – ajuta la cei cu vointa slaba. Dilutii mici pana in CH30, ideal
ar fi CH17.

Tanacetum parthenium sau Chrysanthemum parthenium (dilutii mici pana in CH30, se face
din toata planta)
Ajuta la cazuril de apa la plamani sau lichid in pleura. Sau daca e menstra prea puternica.
Deci usuca si echilibreaza excesele de umiditate.

Pulmonaria officinalis – (facut din flori)


Ajuta in congestie pulmonara unde nu se mai pot dilata alveolele, constrictii si congestii
pulmonare.
Regleaza toate chakrele cand esti epuizat, decongestioneaza chakrele, muschii.
Si la inima congestionata ajuta, cand nu poti sa respiri, cum este cazul la atacurile de panica sau
la frica, cand nu ai aer si inima parca e stransa

Sesbania grandiflora – exista doua variante, una rosie si una alba. Remediul se face din flori.
Ajuta la glandele sexuale atat la barbati cat si la femei. Este buna la cresterea libidoului, la
oamenii care sunt inhibati sexual
Ii face mai curajos dpdv sexual.
Remedii din pietre semipretioase de la Hildegard

Hildegard a descris originea si puterile de vindecare a unor pietre semipretioase.


Cele mai multe din ele sunt descrise si in Apocalipsa lui Ioan din Biblie:

Şi zidăria zidului ei este de iaspis, iar cetatea este din aur curat, ca sticla cea curată.
Temeliile zidului cetăţii sunt împodobite cu tot felul de pietre scumpe: întâia piatră de temelie
este de iaspis, a doua din safir, a treia din halcedon, a patra de smarald, a cincea de sardonix, a
şasea de sardiu, a şaptea de hrisolit, a opta de beril, a noua de topaz, a zecea de hrisopras, a
unsprezecea de iachint, a douăsprezecea de ametist.”

Epilepticii sa poarte o piatra de hrisopras cu ei (in germana Chrysopras) si atunci boala nu-i va
atinge caci piatra domoleste sucurile bolii.

Hrisolitul are o putere vitala atat d emare in el incat daca este pus in cuibul unei pasari sau a
unui animal nou nascut ila face sa zboare sau a mearga mult mai devreme. Ca urmare se poate
folosi la noii-nascuti prematuri. Se pune o piatra in scutece, in pat sau la gat sau la mana
sugarului. Se poate folosi si ca remediu homeopat in dilutii mici (pana la CH15)
La adulti mareste puterea intuitiei astfel incat omul sa-si mareasca cunostintele prin
recunoasterea lucrurilor bune si folositoare.

Piatra de iaspis sa fie purtata ca bratara la mana de mama dupa ce a nascuta caci alunga
duhurile rele care se dau la copil.

Alte remedii utile de la Hildegard:


Furunculi : painea de secara se incalzeste la foc si se pune calda pe furunculi si asta ii slabeste
si ii vindeca.

Cine este bolnav rau si nu poate manca din cauza epuizarii sa fiarba orz si ovaz in aceeasi
cantitate in apa, sa adauge ceva fenicul si sa dea aceasta zeama bolnavului in loc de paine si
zeama asta il va intari si ii va da putere.

Cine are capul bolnav sau piele abolnava sa spele capul sau pielea des cu apa inc are a fost
fiert orz.

Ovazul nu mai este bun de mancat celor care sunt foarte bolnavi sau foarte reci caci ovazul cauta
caldura in om si cand aceastea lipseste nu mai are putere. Insa la cei sanatosi sau cei numai putin
bolnavi este bun.
Muscaturi de caine

Intai se trateaza sperietura cu Aconitum CH30 la cei extrovertiti si care se pot exterioriza
sau Opium la cei mai intreovertiti care nu se pot exterioriza.

Tratamentul ranii in sine:


Cainii – chiar si sanatosi au saliva toxica si muscatura lor este mai rea decat a altor animale.
Remediu de la Hildegard: se pune aluat facut din faina grau in care s-a pus si albus de ou si se
pune pe muscatura
unde se tine 3 zile si 3 nopti ca sa scoata toxinele din rana. In aluat se poate aduaga si zeama de
coada soricelului sau se poate lua remediul homeopat Millefolium CH5 pana la CH9. Dupa cele
3 zile se pun alifii sau se iau alte remedii.

Drosera callistos (este o planta carnivora)


Este cea mai buna planta la muscaturile proaspete de caini. Din pacate necunoscuta in
homeopatie. Ajuta sa se elimine sau sa se digere microbii si bacteriile care apar in urma acestor
muscaturi.Se folosesc dilutii mici pana on CH30.

In caz de muscatura adanca cu nervi lezati sau ca sa se impiedice infectia lor se foloseste
Hypericum CH30.
In caz de caine turbat sau Lyssinum CH30.
Hahnemann recomanda Belladonna si Stramonium in dilurii joase pt. muscaturi de caini caci
aceste remedii impiedica inflamatia.

O combinatie ar putea fii:


1. Remediui pt. sperietura
2. Belladonna CH30 cate doze imediat dupa pt. rana si inflamatie dupa care se foloseste remediul
cu aluatul de mai sus
3. Drosera callistos si Hypericum alternant si des
4. 1-2 doze de Lyssinum CH30 in caz de banuiala de caine turbat sau se adauga Stramonium la
combinatia 3
5. Daca este caine turbat atunci se adauga si Stramonium la nr. 3 iar Lyssinum se ia mai des

Mucsaturile de pisica au nevoie de alte remedii !

Muscaturi de paianjeni: Ledum CH30

Afte in gura. Remediul tipic care ajuta in majoritatea cazurilor este Kalium muriaticum (sau
Kalium chloratum, acelasi lucru) ind dilutii CH7-CH9, eventual si mai inalte.

Inca cateva remedii mici pt. probleme mari ! Sunt remedii necunoscute, geniale si mai ales
simplu de folosit.
Cand scriu „se face din toata planta” inseamna ca se face din frunze, flori si tulpina.

Etlingera elatior (se face din toata planta) – impacarea sexuala cu propriul corp
Este un remediu pt. probleme sexuale la femei, cand femeia nu se simte frumoasa, atragatoare si
cand
are impresia ca are o vulva urata. Ajuta sa se impace cu propriul corp si sa se deschida dpdv
sexual.
Strelitzia reginae – diabet (se face numai din floare, se da numai in dilutii pana la CH30)
Ajuta pancreasul la diiabet. Stimuleaza producerea de insulina si glucagon si se poate da la orice
forma de diabet, in
special la formele cronice. Ajuta si la crizele de glicemie acute. (Dieta diabetica moderna este o
eroare care mareste necesitatea de medicamente in loc sa o diminueze. Jumatate de lingurita de
miere zilnic stzimuleaza pancreasul sa lucreze singur de exemplu, zaharul artificial dat la
diabetici este foarte daunator si distruge si mai rau pancreasul.

Hedychium coronarium – regele timusului ! (se face din toata planta)


Timusul este o glanda situata pe inima si care are un rol important la sistemul imunitar. Timusul
este indepartat din pacate
la cele mai multe operatii pe cord ca sa se poate ajunga la inima si la cei mai multi oameni
aceasta glanda se usuca si isi pierde activitatea cu trecerea anilor. Remediul din planta aceasta
ajuta la reglarea si crestearea timusului. la echilibrfarea lui si ca urmare ajuta la oamenii cu
sistem imunitar slabit. Se poate folosi la orice boala, chiar si la raceli si gripe ca remediu auxiliar,
indeosebi la cei cu sistem imunitar slab.

Erythrina eggersii – planta ovulelor imature


Planta aceasta ajuta la femile care produc ovule imature si care astfel nu pot fi fecundate. (nu
cunosc termenul medical pt. aceasta afectiune). Remediul se face din semintele rosii ale fructului
si din florile rosii.
La barbati ajuta la impotenta bazata pe cauze fizice si nu emotionale.

Tabebuia serratifolia – remediul pielitelor care protejeaza organele si omul!


Orice organ are o anumite pielita care il protejeaza. In plus organele sunt adapostite int-o pielita
mai mare: peritoneu. Acest remediu e bun la ranile sau leziunile mecanice cauzate la orice organ,
(rani de cutit, glont, bisturiu, etc). Ajuta insa si la leziunile peritoneului si la piele. Auta si la
riduri (si la ridurile la burta dupa nastere la mame). Remediul se face din tot copacul si flori
(scoarta, tulpina, frunze, flori).
In plus ajuta la leziunile si arsurile unde in nod normal este nevoie de transplant de piele, unde
lipseste o bucata de piele.
Remediul face sa creasca aceea bucata din piele care lipseste. Se foloseste in dilutii joase pana la
CH30.

Aristolochia gigantea – este o planta cataratoare cu flori „blege” cara atarna asa de parca nu ar
avea vlaga ca niste carpe.
Similitudinea este chiar in aceasta blegeala ! Este bun deci la organe lasate, care atarna fara
vigoare, rinichi sau uter lasat, deplasat. La uter care necesuita suport mecanic (plasa), organe fara
vlaga care coboara din locul ideal.
Remediul se face din toata planta (frunze, tulpina , flori )

Armeria maritima – vindeca traumele emotionale cand ai pierdut ceva drag (persoana, obiect)
su nu ai acceptat pierderea. Da bucurie omului trist din cauza unori pierderi peste care nu poate
trece sau nu le poate accepta.
Acceptarea unui deces, a unei situatii rele, acceptarea unor pierderi materiale sau de persoane
dragi.
Se poate folosi si in dilutie inalta daca e ceva mai vechi.

Clitoria ternata – remediu folosit in medicina ayerveda. Ca remediu homeopat ajuta la toate
bolile cunoscute in ayerveda (ficat, curatirea ranilor, stomatita, hemoroizi, in special cei care
sangereaza)
Pusa pe rani actioneaza antibacterial. Ajuta la rani si la ulcer la stomac si la stomatita.
Insa mai se poate folosi – asa cum arata si forma si numele plantei la probleme sexuale la femei
legate de clitoris si orgasm. IN acest caz se face numai din flori, altfel se face din toata planta.
Ajuta la cresterea clitorisului (o femeie normala dpdv sexual are un clitoris bine dezvoltat) si la
potenta si libidoul feminin.
Ajuta si la aparitia orgasmului.

Eustoma grandiflorum – se face din toata planta.


Ajuta la uter care sangereaza, la uter inflamat, la rana pe col care sangereaza.

Adromischus alstonii – ajuta la bolile de sange atunci cand celulele sunt diforme, malformate
(probabil si la leucemie)

Osteosperum fructocosum (remediu numai din flori) – producerea de hormoni.


Ajuta la toate glandele care produc hormoni. Lipsa de hormoni sexuali sau de orice alta natura.
Dilutii joase de ex. la amanarea unei menopauze premature. Dilutii inalte in cazuri cronice (sau
vechi).
Ajuta si la barbati si la femei. Pe plan sexual ajuta in special la cei care au fost respinsi sexual
sau de partenerui si de aceea au incetat productia de hormoni.

Ipomoea indica ( Blue Morning Glory) – antinevralgic homeopat !


Ajuta la orice fel de dureri : cap, ochi, masea, etc. Este ca un antinevralgic, calmeaza durerile
acute de orice fel. Se foloseste in dilutii pana la CH30. In plus calmeaza oamenii nervosi, care
vorbesc repede, care vor sa iasa in evidenta (din cauza unor complexe). Remediul se face din
flori.

Alstroemeria pulchella – remediu pt. cheaguril de sange – mai ales cele la creier.
Arnica este folosit in homeopatie in principal la urmarile produse de lovituri la cap sau cheaguri
de sange la creier sau altundeva.
Acest remediu este insa mai bun ca Arnica la cheaguril de sange la creier deoarece actuioneaza
altfel decat Arnica.
Arnica face cheagul seros, apos ca sa il dizolve si deci il umfla. Alstroemeria il usuca,
diminueaza si absoarbe ceea ce il face mai putin periculos si mai eficient la cheaguri la cap
aparute dupa lovituri sau comotii.
Acest remediu ajuta si la pete maronii la piele (tot un fel de cheaguri!). Se foloseste in dilutii
pana in CH30.
Remediul se face din toata planta.

Pavonia hastata – regleaza menstruatia si ajuta la vene.


Ajuta la duritate venoasa cu risc de spargere a venelor (provine de la un ficat dur). Lipsa ede
elasticitate a venelor (DD: Calcarea fluorica) Ajuta si la hemoroizi. In plus regleaza menstra la
femeile cu menstra dereglata, neregulata, intarziata.
Remediul se face din toata planta (inclusiv flori)

Duabanga grandiflora – un alt remediu pt. clitoris si sexualitate feminina. Se face din flori.
Este o planta pt. planul sexual, ajuta la cresterea si stimularea clistorisului, creeaza secretii
vaginale la femeile cu lipsa de secretie si uscaciune vaginala care in general sunt cauzate ori de
excese sexuale in trecut ori de traume sexuale (viol , abuz, etc) insa e posibil sa ajute si la
uscaciune din cauze hormonale.

Annonaceae Artabotrys madagascariensis – remediul vulvei inflamate


Ajuta la vulva inflamata, cand femeia nu poate fi penetrata. Este des din cauza ca inconstient
femeia nu-si doreste sex si o face numai ca nu poate refuza barbatul. Remediul se face din floare.

Epidendrum Orange Blaze – uscaciune.


Aceasta planta ajuta la limfa si mucoase, caci produce secretie si pune in miscare limfa. Se face
numai din floare.
Ajuta la tot ce e legat de mucus si uscaciune. Uscaciune anala care cauzazea constipatie unde
scaunul nu iese. Etc.
Dilutii pana la CH30.

Monstera siltepecana o planta cu o floare alba superba. – remediu singuraticilor


Ajuta a infamatii acute pe fizic (albul stinge rosul).
La psihic ajuta la tristete si depresie la vaduvi sau cei care nu au partener sau la copiii care nu au
frati, cand te usuci de tristste. Te ajuta sa accepti soarta si sa fi impact cu tine chiar daca esti
singur. Dilutii joase pana in Ch30 pe fizic si inalte pt. psihic.

Hibiscus kokio subsp. saintjohnianus – complexe si blocaje


Ajuta la complexe de inferioritate, mai ales de natura sexuala sau de infatiseara fizica (de cum
arati, chelie, etc),
Ajuta si la femei sa se deschida sexual dupa un abuz sexual sau un viol. Ajuta sa se deschida
inima dupa traume emotionale.
Poate ajuta si la hipertensiune cauzata de locaje la inima cauzate de traume emotionale.
Cu ce se aseamana planta asta ? Cu o peruca. Exact la par ajuta, adica la cresterea parului !
Saussurea medusa se numeste planta, creste in Himalaya. Din cauza ca creste la inaltime mare
ajuta si la hipertensiune si dureri de cap de la tensiune inalta. Mai ajuta si la dureri menstruale
dar numai cand sunt intepatoare, care inteapa brusc. (caci pe crestet planta face ca un fel coroana
intepatoare). Si mai ajuta la menstra prea abundenta (similar cu hipertensiune, exces de sange) Se
foloseste in dilutii joase pana in CH30

Rafflesia arnoldii – este cea mai mare floare din lume.

Rafflesia arnoldii este cea mai mare floare din lume. Este o planta parazit care nu are frunze si
nici radacina si miroase a cadavru. Cu acest miros atrage insectele pt. a raspandi polenul.
Dupa cum arata petele albe pe fundalul rosu planta ajuta la leucocite – adica la celulele albe din
sange care omoara microbii. Buline albe pe fundal rosu. Ajuta deci la leucemie sau cancer sau
boli in care exista probleme cu celulele albe.
Leucemia este „nebunia sangelui” si este legata de ficat si mai ales de splina si nu de maduva
spinarii asa cum crede medicina.
Splina este cea care produce sangele si caldura in corp. Se foloseste in dilutii joase pana in
CH30.
La leucemie trebuie intarita si vindecata splina. Pt. asta sunt utile castanele comestibile prajite si
remedii de splina (Ceanothus americanus etc) sau remedii pt. sange (Crotalus horridus sau altele)

Agrimonia eupatoria – este un remediu descris de Hidegard. Dupa ea ajuta la otraviri. Ca


remediu homeopat se poate folosii intradevar la otraviri si intoxicatii. Fiind o planta toxica
anihileaza otrava prin similitudine. Ca simptom tipic este voma insotita de ameteala. Mai ajuta si
la cazuri de schizifrenie incipienta.

Trei remedii pt. tensiunea arteriala scazuta.

Tensiunea arteriala scazuta provine de la nefunctionarea corecta a rinichilor sau din lipsa cronica
de apa (deshidratare) – ca urmare este sange prea putin in corp sau de la sangele slab si
insuficient (care este produs de splina si nu de maduva asa cum crede medicina!)
Rinichii sunt efectati de tristete, depresie, traume emotionale si sexuale. Cea mai importanta
masura
este vindecarea traumelor si a tristetii. Trebuie ca bucuria si multumirea sa ia locul tristetii. In
plus trebuie
alimentat corpul cu apa (fara acid !!) si renuntat la cafea si sucuri cu acid sau cu chimicale. Apa
nu poate fi inlocuita de ceaiuri si sucuri ! Vezi aici pe forum postul despre lipsa cronica de apa in
organism.

Afectiunea asta pare sa afecteze mai mult femeile, in special femeile blande si prea linistite care
au un sange prea lenes, desi exista si exceptii cu femei foarte nervoase dar care au sangele
„uscat”, gros.
Bautul de cafea la tensiunea scazuta – asa cum este recomandat de medici – deshidrateaza si mai
rau corpul, ii fura mineralele si distruge nervii, care le femei sunt si asa foarte sensibili si nu este
o masura adecvata ! Cine vrea sa se vindece trebuie sa renunte la cafea si sa se hidrateze corect si
suficient.
Colesterrolul marit in sange este un semn de lipsa de apa si se tratezaa cu …apa !

Ar trebui deci data destula apa corpului si eliminate cauzele care blocheaza rinichii sau vindecata
splina, sau marita cantitatea de sange din corp. Splina este afectata de baut rece si de mancat de
cruditati in mod exagerat si nepotrivit. Caci tot ce este crud si apos nu arde deloc bine in soba
daca focul nu este deja foarte puternic si asa este si la soba corpului care este splina.
Cine mananca salate inainte de mancare gatita sau bea apa rece sau mamanca mancare rece sau
face exces de cruditati stinge focul si distruge soba (splina).

Pentru cazurile de tensiune mica cunosc 3 remedii homeopate care dau rezultate imediat insa
sunt doar remedii paliative, pt. stadiu acut, ele nevindecand cauza. Pt. cauza trebuie alte remedii.

1. Rauwolfia serpentina – este o planta cu fructe misi si rosii care se aseamana cu globulele
rosii. Aceasta plantacontine alcaloizi care au un fecte excitant si deco incalzeste sangele si
mareste si stimuleaza circulatia sanguina. Stimuland circulatia sangelui creste automat si
tensiunea si corpul ajunge la parametrii mai normali. Exista ca remediu homeopat si se face din
radacina numai.
Urmatoarele doua remedii actioneaza pe alt principiu: ele maresc cantitatea de lichide in corp,
marind probabil si cantitatea de sange sau mai degraba facandu-l mai putin gros. Deci ele
actioneaza contra lipsei cronice de apa in corp. Amebele plante au flori galbene.

2. Wedelia calendulacea (este un remediu din Ayurveda folosit la mai multe afectiuni printre
care si la tensiunea mica).
Ca remediu homeopat (cu eticheta sau nu) se face din toata planta.

3. Haplopappus bailahuen (este un remediu homeopat existent si se face din frunzele uscate)

Remediul 1 nu poate fi combinat cu remediile 2 sau 3 si nici 2 cu 3 nu are rost caci se pot anihila
reciproc.
Trebuie ales si testat ce tip de remediu este indicat mai bine in functie de dezhidratare sau sange
prea lenes.

Toate remediile se pot folosii in dilutii joase, adica CH5, CH7, CH9 sau CH12. Repetarea lor
depinde de necesitate si efect si de dilutia aleasa, nu exista reguli fixe. Se poate testa la inceput
CH7 la nevoie 1-3 doze la ceva interval si observa efectul.

Mancatul de dude rosii poate mari cantitatea de sange,


mancatul de castane comsetibile prajite repara si intareste splina,
Ceanothus americanus in dilutii CH5-9 repara multe afectiuni la splina,
„Splina de bivol CH7” activeaza functiile splinei luat mai mult timp zilnic de 1-2 ori.

Un alt remediu pt. splina este praful de castane necomestibile expus la soare dupa Lorber.
Toamna se culeg castane, se curata de coaja maron, se taie bucatele mici si se expun la soare pe o
sticla vopsita violet cata vreme soarele este la un unghi mai mare de 45 de grade cu orizontala.
Se expun vreo 10-14 zile cu soare si se pastreaza in restul timpului in borcane inchise ermetic
vopsite violet pe dinafara. Dupa expunere se macina praf si se face ceai cu ele. Este foarte rau la
gust dar are putere mare de vindecare caci este o reteta de la Iisus prin Jakob Lorber.

Insa deja prin hidratarea corecta a corpului tensiunea prea mica se poate remedia foarte mult.

Nu pot sa nu observ ca-n homeopatie exista mai multe remedii de ridicat tensiunea dar cel putin
din ce am citit eu nu prea exista de coborat. Arnica daca nu ma insel, de pe la 15C „coboara”,
mai degraba relaxeaza (am testat-o candva), la fel si Aconitul. Personal mi-as dori tare mult sa
stiu ca exista remedii cu efect rapid impotriva cresterii de tensiune, mai ales pe un anumit gen
care parca urca la cap si simti ca tot sangele ramane acolo, sa nu mai zic de alte pericole.
Per total Arnica si Aconitul sunt singurele cu un efect bun si testat pe mai multe persoane in timp
dar teama imi este ca nu vor tine la nesfarsit „trucurile” astea.

Exista mult mai multe remedii de coborat tensiunea decat de urcat si sunt mult mai bine
cunoscute in homeopatie.
de ex. Belladonna, Glonoinum , Melilotus , Opium si multe altele
Poti incerca oricare din ele in CH9 sau 12. Melilotus e cel mai rosu la fata, urmat de Opium si pe
urma de Belladonna, daca se schimba cumva culoarea fetei. La Bell apar mai brusc ca la
celelalte. Dureri de cap pot avea toate, ca si senzatie de caldura in cap. Diferentierea nu este
importanta cat e vb numai de un simptom. Daca sunt mai multe – fapt ce nu ai precizat – pot
ajuta ceva la diferentiere…daca nu le iei la rand. De preferat plantele la Glonoinum caci asta e
Nitroglicerina si e anorganic.

Fulgensia fulgens (este o ciuperca, remediu necunoscut in homeopatie)


Merge f. bine pe CANDIDA, indiferent unde (vaginala, intestinala, bucala, etc).
Actioneaza ca un probiotic, reface flora probiotica.
Se poate folosi dilutii joase CH5, CH7-9 .in general pana la 30. Trebuie luat zilnic, de 3-4 ori pe
zi.

Un remediu cunoscut in homeopatie este Candida albicans.


Candida albicans merge pe similitudine, cui pe cui scoate.
Se foloseste CH7-CH30, de cateva ori pe zi.

Se pot da ambele remedii alternant si trebuie evitate dulciurile.


La candidoze Fulgensia este mai efectiva decat nosoda din Candida albicans !!!

CristianPsi a scris:Nu pot sa nu observ ca-n homeopatie exista mai multe remedii de ridicat
tensiunea dar cel putin din ce am citit eu nu prea exista de coborat. Arnica daca nu ma insel, de
pe la 15C „coboara”, mai degraba relaxeaza (am testat-o candva), la fel si Aconitul. Personal mi-
as dori tare mult sa stiu ca exista remedii cu efect rapid impotriva cresterii de tensiune, mai ales
pe un anumit gen care parca urca la cap si simti ca tot sangele ramane acolo, sa nu mai zic de alte
pericole.
Per total Arnica si Aconitul sunt singurele cu un efect bun si testat pe mai multe persoane in timp
dar teama imi este ca nu vor tine la nesfarsit „trucurile” astea.

„Hipertensiune
Hipertensiunea este un simptom foarte grav, deoarece poate duce la atacuri cerebrale sau
probleme de rinichi si inima. Perioadele de stres, nervozitate sau ingrijorare pot creste tensiunea
temporar, insa hipertensiunea extinsa pe o perioada mai indelungata de timp necesita ingrijirea
medicului. Remediile indicate sunt doar cateva repere privind posibilitatile homeopatiei de a
trata aceasta afectiune, insa automedicatia nu este recomandata.

Remedii homeopate
Argentum nitricum – Tensiune crescuta, insotita de anxietate si nervozitate. „Tracul de scena”
sau anticiparea unui eveniment stresant poate cauza ameteala, durere de cap, diaree si un puls
crescut. Persoanele care au nevoie de acest remediu sunt de obicei caldurosi, energici, plini de
imaginatie, impulsivi, claustrofobici si poftesc dulce sau sarat.

Aurum metallicum – Remediu indicat pentru persoanele serioase,axate pe cariera si impliniri


profesionale, cu probleme de tensiune cauzate de stres. Pot aparea ingrijorarea, depresia sau
furia, in special cand aceste persoane simt ca au gresit cu ceva. Alte indicatii sunt tendinta
generala spre agravare in timpul noptii si o pofta puternica de alcool, dulciuri, paine si produse
de patiserie.

Belladonna – Pentru simptome ce apar brusc, cu o intensitate mare si caldura. Pacientul are fata
imbujorata, pupile dilatate si pulsatii in diverse parti ale corpului. In pofida senzatiei generale de
caldura, mainile si picioarele sunt reci. Mai pot aparea ameteala si durerea de cap, agravate de
vibratii si lumina.

Calcarea carbonica – Pentru persoane cu tensiune arteriala mare, care obosesc usor si au energie
scazuta. Aceste persoane sunt de obicei responsabile, coplesite de boala si se tem de o prabusire
emotionala. Senzatie generala de frig, cu maini si picioare reci si umede, precum si transpiratie in
timpul somnului. Pacientul poate pofti dulciuri si oua, avand tendinta spre probleme de greutate.

Glonoinum – Persoana are fata rosie, dureri de cap si vasele de sange ale gatului pulseaza.
Pieptul este congestionat sau fierbinte, iar bataile inimii sunt neregulate sau foarte puternice.
Persoana se simte mai rau de la miscare, caldura, expunere la soare si alcool. O alta indicatie este
senzatia de a se simti stingher intr-un loc familiar.

Lachesis – Cei care au nevoie de acest remediu sunt persoane intense si vorbarete, cu pasiuni
interioare si agitatie ce trebuiesc exteriorizate. Pacientul poate avea o frica puternica de boala,
precum si sentimente ca suspiciune, gelozie si razbunare. Mai sunt obisnuite problemele cu
inima sau arterele, fata rosie si transpirata, senzatia de contractare in piept si pulsatii in multe
parti ale corpului. Pacientul se simte mai rau dupa un „pui de somn” sau daca merge in timpul
diminetii si are o toleranta scazuta pentru hainele stranse pe gat.

Natrum muriaticum – Pacientul pare rezervat si responsabil, insa poate avea trairi interioare
puternice (amaraciune, dezamagire, furie, ranchiuna, teama de esec). Sunt comune durerile de
cap si palpitatiile, precum si senzatia de tensiune sau raceala in piept. Pacientul se simte mai
raude la soare si la jumatatea diminetii, iar daca sta singur, intr-un loc linistit se simte mai bine.
Alte indicatii pentru acest remediul sunt pofta de sarat si setea puternica.

Nux vomica – Persoana care are nevoie de acest remediu este de obicei nerabdatoare si
influentabila, se simte usor frustrata, furioasa si jignita. Pofta puternica de cafea si alti stimulanti,
dulciuri, mancaruri consistente, alcool sau droguri, care ar putea agrava problemele de tensiune.
Mai sunt posibile palpitatiile, senzatia de contractare in piept, constipatia si hemoroizii. Persoana
este de obicei sensibila la lumina, zgomot, mirosuri si interferente.

Phosphorus – Persoanele cau au nevoie de Phosphorus sunt de obicei sensibile, influentabile si


starnesc compatimire, cu tendinte spre slabiciune, ameteala, o senzatie de stinghereala si fobii.
Sunt posibile sangerari nazale, rata rosie, palpitatii, o senzatie de greutate sau greutate in piept si
probleme pe partea stnga. Alte indicatii sunt pofta de bauturi reci si o ameliorare remarcabila
dupa masa si somn.

Plumbum – Remediu indicat pentru persoane cu probleme degenerative ale nervilor si intarirea
arterelor. Senzatia de contractare in piept si palpitatiile se pot agrava cand persoana sta intinsa pe
partea stanga. Sunt posibile contractii, paralizie si probleme cu muschii si nervii. Persoana poate
avea un trecut de alcoolism si abuzuri, devenind apatic sau depresiv cand incepe sa aiba
probleme cu memoria si debilitate fizica.

Sanguinaria – O senzatie ca sangele se ridica la cap, cu obraji rosii si fierbinti, precum si pulsatii
in gat. Persoana poate avea migrene, de obicei pe partea dreapta si care se agraveaza de la lumina
si zgomot. Sunt tipice probleme cu partea dreapta a gatului si umerilor, alergii, arsuri la inima si
probleme digestive. Simptomele se agraveaza de la miscare si se pot ameliora de la intuneric si
somn. Alte indicatii sunt pofta de mancaruri picante si tendinta de a se simti rau de la dulciuri.”

Alte remedii necunoscute inca:

Stellaria holotea: dupa cum arata si forma florii cu cate 2 petale gemen, ea ajuta la toate
organele gemene ( lobi, maini, picioare, sani, rinichi, plamani, lobii creierului, lobii laterali,
frontali, parietali, picioare, maini ) . Ajuta la echilibru stanga-dreapta. Ajuta si la pareza cand
este numai pe o parte, nesimetrica.
Sau daca esti prea incordat pe o parte, sau daca un copil a fost fortat sa schimbe folosirea mainii
stnagi cu cea drepta. Echilibreaza stanga-dreapta, masculin-feminin, yin-yang.
Ajuta si la excese mari, la unul care munceste prea mult de exemplu sau face sex prea mutl sau
prea putin, excese atat negative cat si pozitive. Tema remediului este dezechilibru sau exces in
ceva, cand nu mai este echilibrat la mijloc. Remediul se face din floare, se poate da si in dilutii
inalte, mai ales cand e ceva pe pshic sau ceva mai vechi.
La pareze recente dilutii pe fizic, pana in CH30. La pareze vechi dilutiile inalte probabil sunt mai
efective.
Caz: un tata care isi iubea si ingrijea numai fica, ignorandusu-si complet baiatul. A primit
remediul in 1M de la sotie facut cu eticheta. Dupa o singura doza a disparut acest comportament
excesiv.

Lycogala epidendrum – o ciuperca mai ciudata

Asa cum arata si ciuperca in sine ajuta la la chisturi, cheaguri, adunaturi de sange mai mari,
tumorele mici, alune rosii
Daca sunt maron si uscate nu merge acest remediu ! Merge insa la alune rosii mari !
Se dau dilutii joase pana in ch30. Pe plan emotional se pot da dilutii crescatoare pana la inalte
daca este prezenta : indignare si inflamare dar omului nu-i trece boala de mult timp. Iar omul e
enervant, nu uita, vorbeste mereu de problema care il deranjeaza, repeta mereu de problema lui
ca un disc stricat, poate avea un plans indignat.
Nectaroscordum siculum – creste in stepa din Babadag

In poza de mai sus planta nu este inflorita inca, adica florile stau inca inchise in aceea capsula si
arata ca niste
spermatozoizi. Si exact la asta ajuta planta asta !
Remediul din floarea asta ajuta la lichidul seminal de la barbati, la cei cu sperma putina, la cei cu
sperma de calitate proasta.
E o planta specifica barbatilor. Aspermatoree sau cand e sperma putina, lenesa, etc. Dilutii pana
in CH30.
Remediul se face din toata planta.

Inca 3 remedii necunoscute in homeopatie


Nomocharis aperta – asa cum arata clar si signatura florii, acest remediu ajuta la:
– toate bolile cu eruptii rosii gen pojar, varsat de vant, scarlatina, etc.
– pete rosii de la soare, dar mai mult ca pistrui.

Planta merge pe similitudine, acutizeaza ca sa vindece.


In plus ajuta la cei care se inrosesc brusc d l a emotii. Remediul se face din toata planta. Dilutii
joase pana la CH30 pt fizic si inalte numai pt. planul emotional sau chestii cronice.
Calochortus coeruleus

Calochortus coeruleus – este, dupa cum vedeti o planta cu petale paroase ! Mai rar asa ceva.
La ce sa ajute ? La par ! Ajuta sa tina parul pe cap, atat la barbati cat si la femei atunci cand cade.
Dilutii pana in CH30, pe fizic deci.
Ajuta si la uscaciunea pielii capului (matreata).

Primula auricula: Asa cum arata forma si culoarea cat si numele florile arata ca niste … urechi cu
ceara in ele !
Planta asta ajuta la probleme cu urechi, la scoame in ureche, la dopuri. Ajuta sa faca ceara mai
moale ca sa iasa ori face mai multa sa iasa ori o face moale Curata urechea, ajuta si la reglarea
auzului intern.
Probleme cu ceara = dereglare pe rinichi. Ceara uscata sau dopuri de ceara sunt in simptom de
lipsa de apa in corp.
Remediul se face din toata planta, se folosesc dilutii pana la CH30 (deci pe fizic)

Dionysia Corona – o floare frumoasa rozalie.


http://www.alpinegardensociety.net/image_files/diary/sizedDionysia%20Corona19329.jpg

Ajuta inima sa se deschida, il ajuta pe om sa-si asculte sentimentele, sa fie sincer cu el, sa spuna
franj in fata ce-l deranjeaza
Sunt oameni care nu pot spune ce ii deranjeaza si raman cu frustrari din cauza asta
E pt. cei cu nod in gat, cand plang si nu pot spune ce ii deranjeaza.
Se face numai din floare, merge si ca remediu Bach.

Interesant cum a facut Dumnezeu plantele astfel incat ii arata celui care stie sa le citeasca
signatura deja prin forma si culoarea lor la ce ar fi bune de folosit.

S-ar putea să vă placă și