PUBLICAȚIA IANUARIE 2018 Număr lunar de Informații Tehnologice

Tehnologia, în toate formele

sale, are un impact în toată
lumea.

Redactor șef
Sergiu Mihai Ușeri 1
 Cuprins

Influențe IT în domeniul Mass-media………………………………………………………………..3

Influențe IT în domeniul Sănătății……………………………………………………………………..7

Influențe IT asupra orașelor ……………………………………………………………………………10

Influențe IT în domeniul Comunicațiilor.………………………………………………………….13

Bibliografie…………………………………………………………………………………………………….17

Au participat:

Sergiu Mihai Ușeri

Mara Ioana Suplăcan
Mara Tudusciuc
Răzvan Taloi

2

INFLUENȚE IT IN MASS-
O scurtă istorie a mass-mediei
Până la inventarea lui Johannes
Gutenberg din secolul al XV-lea a tiparu-
lui de tip mobil, cărțile au fost minuțios
scrise de mână și două exemplare nu se-
mănau. Tiparul a făcut posibilă produce-
rea în masă a materialelor tipărite. Nu
numai că a fost mult mai ieftin să produ-
că materiale scrise, dar noile tehnologii
de transport au facilitat, de asemenea, ca
textele să ajungă la o audiență largă. Este
greu să exagerez importanța invenției lui
Gutenberg, care a lansat niște mișcări
culturale masive, cum ar fi Renașterea
europeană și Reforma protestantă. În
1810, Friedrich Koenig a forțat producția
media chiar mai mult atunci când a co-
nectat motorul cu aburi la un tipar, per-
mițând industrializarea suporturilor im-
primate. În 1800, o presă de mână opera-
tă manual putea produce aproximativ
480 de pagini pe oră. Mașina lui Koenig a
dublat această rată. (Până în anii 1930,
multe prese de tipar puteau publica
3.000 de pagini pe oră.)
Această eficiență sporită a mers mână
în mână cu creșterea cotidianului de zi cu
zi. Ziarul a fost un mediu perfect pentru
americanii secolului al XIX-lea din ce în ce
mai urbanizați, care nu mai puteau să-și
primească știrile locale doar prin bârfe.
Revoluția industrială a însemnat că unii
oameni au avut mai mult timp liber și
mai mulți bani. Teoreticianul media Be-
nedict Anderson a susținut că ziarele au
contribuit, de asemenea, la crearea unui
sentiment al identității naționale prin
tratarea cititorilor din întreaga țară ca
parte a unei comunități unificate
(Anderson, 1991).
Wikimedia Commons – domeniu public.
În anii 1830, cotidianele majore s-au
confruntat cu o nouă amenințare din
cauza creșterii ziarelor de „penny”, care
erau tipărite pe foi de calitate redusă și
serveau drept sursă
de știri mai ieftină și
mai senzațională. Au
favorizat știrile despre crimă și aventură
în legătură cu știrile politice seculare ale
zilei. În timp ce ziarele servesc unui public
mai bogat și mai educat, presa de „penny”
a încercat să ajungă la o mulțime de citi-
tori prin prețuri scăzute și povești de di-
vertisment (adesea scandaloase). Presa
din „penny” poate fi văzută ca un precur-
sor al tabloidelor care suferă de bârfe din
ziua de astăzi.
În primele decenii ale secolului XX, pri-
ma formă majoră netipărită mass-media a
fost
Radioul
care a
explo-
dat în
popula-
ritate.
Radiourile, care erau mai puțin costisitoa-
re decât telefoanele și erau disponibile pe
scară largă până în anii 1920, aveau capa-
citatea fără precedent de a permite unui
număr mare de persoane să asculte ace-
lași eveniment în același timp. În 1924,
discursul lui Calvin Coolidge a ajuns la
peste 20 de milioane de persoane. Radio-
ul a fost un avantaj pentru agențiile de
publicitate, care aveau acum acces la o
audiență vastă. Un consultant de publici-
tate timpurie a susținut că primele zile de
radio au fost "o ocazie glorioasă pentru
omul de publicitate să-și răspândească
propaganda de vânzări".
După cel de-al doilea război mondial în
Statele Unite a fost marcate de prosperi-
tate și de introducerea unei noi forme
captivante de comunicare în masă: televi-
ziunea. În 1946, în Statele Unite existau
aproximativ 17 000 de televiziuni; în ter-
men de 7 ani. Pe măsură ce produsul nați-
onal brut (PNB) al Statelor Unite sa dublat
în anii 1950 și din nou în anii 1960, casa
americană a devenit ferm stabilită ca uni-
tate de consum. Împreună cu o televiziu-
ne, gospodăria tipică din SUA deținea o
mașină și o casă în suburbii, toate contri-
buind la economia prosperă a consumato-
rului.
Lumea mass-media s-a confruntat
cu schimbări drastice încă o dată în
3
3
Cablul telegraf transatlantic a făcut o comunicare aproape
instantanee între Statele Unite și Europa posibilă pentru
prima dată în 1858.
Amber Case – 1858 trans-Atlantic telegraph cable route – CC
BY-NC 2.0.
Epoca media contemporană își poate
urmări originile înapoi la telegraful elec-
tric, patentat în Statele Unite de Samuel
Morse în 1837. Dintr-o dată, informațiile
din locurile îndepărtate erau aproape la
fel de accesibile ca știrile locale, pe mă-
sură ce liniile de telegraf au început să
se întindă pe tot globul, făcând propriul
lor tip de World Wide Web. În acest fel,
telegraful a acționat ca precursor pentru
o mare parte din tehnologia care a ur-
mat, inclusiv telefonul, radioul, televiziu-
nea și Internetul.
John și Jacob Brett din Anglia au con-
struit prima linie de telegrafie electrică
de-a lungul Canalului Mânecii, trimițând
primul mesaj din Anglia în Franța la data
de 25 septembrie. Linia a fost izolată cu
gutta percha, un material plastic desco-
perit în anii 1840 asemănător cu cauciu-
cul din seva copacilor din Asia de Sud-
Est. Tehnica firelor de fier provenite de
la industria construcțiilor navale a fost
utilizată pentru a înfășura miezul de
cupru și a conferi rezistența cablurilor.
Primul cablu transatlantic a fost stabi-
lit în 1858, permițând o comunicare
aproape instantanee din partea Statelor
Unite către Europa, London Times a
descris-o drept "cea mai mare descope-
rire de la Columbus, o vastă extindere ...
dată sferei activității umane".
În 24 octombrie 1861, Western Union
a încheiat o singură linie telegrafică
transcontinentală de la Washington DC
la Sacramento, înlocuită după 10 mai
1869, de un sistem multi-wire construit
de căile ferate ale Uniunii Pacific și Cen-
tral Pacific, care s-au alăturat la
Promontory, Utah 10 mai pentru a crea
calea ferată transcontinentală.
În 1869, o companie franceză a adău-
gat un al treilea cablu transatlantic, care
leagă America de Nord de Franța.
În 1872, cablurile telegrafice submari-
ne au ajuns în Japonia și China, India și
Australia.
anii 1980 și 1990, odată cu răspândi-
rea televiziunii prin cablu. În primele
decenii ale televiziunii, spectatorii au
avut un număr limitat de canale de a
alege din motive de omogenitate.
În 1975, cele trei rețele majore au
reprezentat 93% din totalul vizionări-
lor tele-
vizate.
Totuși,
până în
2004,
aceas-
tă co-
tă a scăzut la 28,4% din vizionarea
totală, datorită răspândirii televizi-
unii prin cablu. Furnizorii de cabluri
au permis spectatorilor un meniu larg
de opțiuni, inclusiv canale adaptate în
mod special persoanelor care doreau
să vizioneze un anumit tip de pro-
gram
Wikimedia Commons — Domeniu public.
Definiția informațiilor variază incredi-
bil. Este adesea folosit interschimbabil cu
termeni cum ar fi date, cunoștințe, înțele-
gere, mesaje, înțelepciune și idei. Nu voi
discuta lungimea nuanțelor lexicale. În
schimb, prefer să folosesc termenul pe
larg în modul în care este folosit în multe
discipline și în multe țări astăzi. Discutăm
și citim tot timpul despre informarea con-
sumatorilor, sistemele informatice de
management, tehnologia informației,
supraîncărcarea informațiilor, autostrada
de informare etc. În ultimii cincizeci de
ani, informația a preluat un nou înțeles
important. Într-un sens nou, împrumutat
de la științe, Informația a ajuns să expri-
me ceea ce poate fi transmis printr-un
ȘTIRI, INTERNET, EVOLUȚIE
De ani de zile, editori de ziare, reviste și
cate pe cale electronică, în special
alte produse tipărite au fost fascinați de
prin servicii online precum Prodigy și
ideea de a furniza informații în format
CompuServe. În 1994, numărul de
electronic. Spre deosebire de imprimarea
ziare online a ajuns la 78.
convențională pe hârtie, livrarea prin cal-
culator și prin alte mijloace părea să ofere În anul următor, totuși, publicarea
mai multe beneficii atât producătorului, online a explodat - în mare parte pen-
cât și consumatorului. tru că Web-ul la nivel mondial a ex-
plodat. În timp ce nașterea paginii
În primul rând, costurile din ce în ce mai
web a avut loc la sfârșitul anului
mari de hârtie și poștale (sau livrare de
1990, la trei ani distanta a fost lansat
ziare) ar putea fi eliminate. De-a lungul
software-ul browser-ului Mosaic dez-
anilor, aceste costuri au forțat publicarea
voltat de Marc Andreesen, care do-
să majoreze semnificativ prețurile.
rește să înceapă o companie numită,
În al doilea rând, informațiile să fie difu- Netscape.
zate cititorilor mult mai repede decât ar
Potrivit lui Tomorrow's News Tonight,
putea fi în publicația tipărită. Cea mai ma- ediția a 5-a, numărul ziarelor publica-
re parte a informațiilor dintr-un cotidian te în format electronic a crescut de la
este de cel puțin 12 ore; articolele dintr-o 78 în 1994 la 511 la jumătatea anului
revistă lunară sunt adesea scrise cu trei 1995, dintre care 471 au fost publica-
luni înainte de publicare. te pe web.
În anii '90, publicațiile s-au îndreptat
Mulți reporteri și manageri de ziare
către mijloace de transmitere electronică
se îndoiesc că munca lor se va schim-
a informațiilor. Unele au fost conectate cu
ba mult din cauza tehnologiei,
servicii online cum ar fi CompuServe și
simțindu-se că le va oferi doar noi
America Online. Altele au experimentat
modalități de a-și exprima gândurile.
ediții de fax. O serie de companii media
Chiar și atunci când aceștia raportea-
au încercat să furnizeze informații prin
ză despre schimbările în societate,
satelit și prin poștă electronică, servicii
reporterii par adesea indiferenți față
N11 (folosind un număr de telefon de 3
de schimbările din propria lor profe-
cifre ca 911) și o serie de alte metode.
sie.
În anul 1995 a explodat Web-ul si livrarea
Cert este că jurnaliștii se bazează pe
electronică a ajuns sa ia amploare. În
instrumente, cel puțin un creion și
1993, 20 de ziare din întreaga lume și câ-
câteva foi de hârtie, pentru a-și face
teva reviste, buletine de știri au fost publi-
treaba.
4
4

Wikimedia commons— domeniu public
Jurnaliștii trebuie să aprecieze că instru-
mentele comerțului contribuie la definirea
comerțului și că principiile legate de teh-
nologie și jurnalism sunt legate. Probabil
editorii de imprimante care au fondat
jurnalismul american - Franklins, Benja-
min Harris și Bradfords - au avut un sens
mai bun despre asta decât reporterii noș-
tri moderni.
Astăzi, exemplul cel mai evident al im-
portanței noilor tehnologii este terminalul
de afișare video (VDT), care schimbă res-
ponsabilitățile de tipărire în redacție. Jur-
nalistul se poate gândi la un VDT ca o ma-
șină de scris îmbunătățită, dar semnifica-
ția sa istorică merge mult mai departe:
aceasta implică din nou jurnalistul în pro-
ducție.
Astăzi, întreaga categorie de eforturi
jurnalistice poate fi urmărită în funcție de
tehnologie. Ziarele naționale, de exemplu,
sunt posibile datorita progreselor înregis-
trate cu ajutorul comunicațiilor prin sate-
lit. Jurnaliștii de pe traseul utilizează com-
putere personale mici pentru a trimite
fișiere la domiciliu. Legăturile cu microun-
de facilitează utilizarea de tipărire la dis-
tanță. Și ligile reporterilor lucrează pentru
publicații care acoperă tehnologii speciali-
zate.
La această relație dintre jurnalist și mij-
loacele tehnice de colectare și raportare a
informațiilor apare un nou tip de comuni-
cator, jurnalistul tehnic. În raportare,
muncă și gândire, jurnalistul viitorului va
fi diferit de cel de astăzi. Jurnalistul viito-
rului va trebui să echilibreze sensibilitatea
umanistă care generează
cel mai bun jurnalism cu instrumente
tehnologice noi, jurnaliștii nu trebuie
să se mulțumească să devină ucenici
de știință; ei vor analiza impactul teh-
nologiei asupra valorilor.
Jurnalistul tehnic al viitorului va fi
conectat la nenumărate surse de infor-
mații, unele vor fi rutine și alte mai
exotice. Multiplicați fluxul actual de
informații cu o sută și începeți să abor-
dați sarcina informațională a viitoru-
lui. Vor fi necesare noi instrumente și
metode pentru a face față acestei ava-
lanșe.
Jurnalistul tehnic va trebui să devi-
nă un tehnician de informații, folosind
noi instrumente de informare și teh-
nici de gestionare a informațiilor. For-
marea jurnaliștilor va trebui să fie di-
ferită. Vor fi necesare noi concepte
pentru a ajuta managerii de ziare să
decidă ce informații merită tratamen-
tul prioritar. Cine va vedea un tânăr
editor care se luptă pentru a stabili
prioritățile de informare, trebuie să se
întrebe dacă ziarul viitorului se va limi-
ta la FLM (formare la locul de muncă).
Un tehnician de informare va tre-
bui să fie învățat să recunoască și să
reacționeze la disfuncționalitatea in-
formației - atunci când nu se mai poa-
te ocupa eficient informațiile din
5 podărie a fost atât de mică încât transmi-
5
cauza supraîncărcării. În viitor, jurnalistul
mass-media poate fi mai degrabă o excep-
ție decât o regulă. Jurnalistul va trebui să
înțeleagă o mai profundă și mai diversă
comunicare, în mare parte datorită modu-
lui în care informațiile vor fi stocate în
bazele de date.
Jurnalistul tehnic va trece uneori de la
baza de date la baza de date cu ajutorul
unui deget, cercetarea electronică în cele
mai complexe treceri ale guvernului și
industriei. In navigarea acestor de labirin-
turi, jurnalistul va avea acces la surse ui-
mitoare de informații detaliate pe care
corporațiile și autoritățile guvernamenta-
le le-ar putea găsi stânjenitoare.
Posibilitățile oferite participanților la
mass-media stabiliți în apele noi ale mass-
media sunt diverse. Acestea includ zone
precum televiziunea prin cablu, poșta
electronică, paginile electronice galbene,
difuzarea directă de la satelit (DBS), servi-
ciul de distribuție multiplă (MDS), video
textul și televiziunea cu putere redusă,
printre altele.
Potrivit lui Katharine Graham, "Ziarele de
concurență cu care se confruntă pe piața
media din anii 1980 sunt deja mai dure
decât au fost vreodată – și cu teletext-ul și
Sateliți poziționați chiar peste orizont,
situația cu care ne confruntăm o devina si
mai complexa în anii '90.”
Noul mediu media, în care noile forme de
comunicații se nasc repede, totuși sunt
înțelese și asimilate treptat, se caracteri-
zează prin imprevizibilitate. Într-un joc
vast de ruletă tehnologică - un joc cu mili-
arde de dolari în joc - nimeni nu știe ce
mass-media va servi cele mai bune piețe.
Ziarele, cu experiența lor de piață și pre-
zența locală, ar putea fi cheia.
Există un clișeu în care noua tehnologie
lasă ziarele în urmă. Neadevărat! Ziarele
se află într-o poziție mai bună decât alte
organizații de știri pentru a exploata noua
tehnologie. Indiferent dacă acestea de-
pind de ziarele însele.
Creșterea rapidă a capacității de stocare
este semnificativă, deoarece face moduri
de funcționare non-streaming mult mai
atractive. Înapoi în anii 1980 și 1990, sto-
carea pe disc disponibilă pe PC-uri, în gos-
terea în timp real a materialelor video a
fost singura alternativă fezabilă. Astăzi,
stocarea locală devine viabilă chiar și
pentru filmele de înaltă rezoluție. (Nu
este o estimare de 7GB pentru un singur
film HDTV, comparativ cu o capacitate de
80GB, care de multe ori vine cu PC-uri
high-end la jumătatea anului 2001 și pro-
babilitatea ca acesta să ajungă la 1
terabyte în jurul anului 2005). Odată cu
trecerea timpului, capacitatea discului
crește rapid, în timp ce dimensiunile fil-
melor digitale cresc lent, atracția stocării
locale va crește doar.
Începând cu anii 1930, pătrunderea în
casă a ziarelor a început să scadă. Adică,
numărul de gospodării a crescut mai re-
pede decât circulația. Mai mult, consu-
matorii de informații au devenit obișnuiți
să se deschidă radioul și, mai târziu, la TV
-ul, pentru a auzi știrile.
În mod ironic, primul buletin de știri ra-
dio a fost sponsorizat de un ziar, Detroit
News. A fost difuzat din clădirea ziarului,
pe 31 august 1920, purtând știri despre
alegerile primare din Michigan. Detroit
News a privit radioul ca un instrument
eficient de promovare pentru ziare, în
utilizat. Jobs și-a vândut autobuzul Volks-
wagen pentru a ridica 1300 dolari pentru
a începe afacerea, începutul modest al
ceea ce a devenit Apple Computer.
La patru ani după vânzarea autobuzului Volkswa-
gen, Apple Computer a câștigat 200 de milioane
de dolari.
World Wide Web este un avantaj deose-
bit, nu doar pentru a aduce informații pe
desktop, ci și pentru a distribui informații
de pe desktop spre lume. Ea realizează
efectiv truismul că "pe internet, oricine
poate fi editor! Nu a existat niciodată un
mijloc care să dea oamenilor obișnuiți
puterea de a publica lumii în general atât
de ușor și economic, care a oferit un vehi-
cul gata pentru reproducere și distribuție,
care a ajuns fără efort la alte țări și culturi,
ierarhia organizațională și care a fost pri-
mit cu entuziasm. Nu este de mirare că
WWW-ul crește într-o rată fenomenală.
Cine, cu ceva de spus, ar putea rezista să
participe la aceste fluxuri de informații?
Noile mijloace media au un impact istoric
asupra modului în care ziarele se gândesc
la afacerea lor. Ziarele și-au schimbat
atenția din cauza costurilor de reducere a
costurilor în operațiunile existente și au în
vedere modul de a oferi produse de infor-
mație complet noi ca surse suplimentare
de venituri.
Difuzarea modernă
Difuzarea a schimbat dramatic
viața în Statele Unite ale Americii
oriunde a fost introdusă. Radioul
a adus știri și informații din întrea-
ga lume în casele oamenilor. Dis-
ponibilitatea dramei și a muzicii
profesionale artizanale, istoric, un
privilegiu al elitei, a fost la începu-
turi așteptată zilnic de publicul
larg. Rețelele au adus spectacole
unui număr mare de oameni în
zone izolate în alt mod de la săli
de concerte, teatre și alte locuri
tradiționale. Creșterea paralelă a
radioului de rețea și a cinemato-
grafului de sunet de la Hollywood,
ambele lansate ca întreprinderi
comerciale în 1927, au creat o
cultură de masă fără precedent
împărtășită de oameni dintr-o
gamă largă de clase sociale, medii
etnice și realizări educaționale.
Influența difuzării a fost extinsă în
continuare prin televiziune în anii
1950, dar a început să se diminue-
ze în anii 1980, pe măsură ce noile
tehnologii, în special televiziunea
prin cablu - au dus treptat la o
fragmentare a publicului de difu-
zare.

același fel în care multe ziare folosesc
astăzi noile mijloace media.
Costurile reduse și mărimea electronicii
de consum au făcut disponibile pe scară
largă, cu implicații pentru mass-media.
Un exemplu de dezvoltare tehnologică
rapidă a fost calculatorul personal, a că-
rui piață abia a existat înainte de mijlocul
anilor '70. O mare parte din dezvoltarea
sa poate fi atribuită celor doi copii care
lucrează din casele lor: Steven și Stephen
Wozniak. După muncă cei doi au lucrat la
un proiect de proiectare pentru animale
de companie un mic calculator, ușor de
ȘTIAȚI CĂ ?!
 Astăzi in 30 de minute sunt publicate mii de ziare, ceea
ce înainte nu a fost posibil.
 Înainte toate culorile erau folosite separat, un ziar tre-
cea de patru ori prin mașina de tipărit. Datorită tehno-
logiei care a avansat acum trece o singură dată.
 În trecut, scanerele nu erau disponibile, acum datorită
celei mai recente tehnologii scanarea este posibila si
foarte ușor de folosit.
Articol realizat de:
Sergiu Mihai Ușeri
6
6
 INFLUENȚE IT ÎN DOMENIUL SĂNĂTĂȚII
Spre deosebire de
înaintașii noștrii, noi, ge-
neraţia secolului 21, dis-
punem de o mulţime de
factori care contribuie
zilnic la îmbunătăţirea
calităţii vieţii, unul din
acești factori fiind tehno-
logia.
Pe măsură ce înain-
tăm în timp observăm că
tehnologia acaparează
tot mai multe domenii,
implicându-se tot mai
mult în facilitarea activi-
tăţilor noastre zilnice.
Unul dintre domeniile
în care tehnologia a avut
un impact remarcabil es-
te sănătatea. Atât în plan
general cât și personal
recunoaștem o benefică
implicare a acesteia, por-
nind de la aplicaţiile crea-
te pentru promovarea
unui stil de viaţă sănătos
la dispozitivele utilizate
în domeniul medical pen-
tru descoperirea și trata-
rea unor patologii.
Stil de viață sănătos și activ cu ajutorul aplicațiilor mobile
"Se speculează des faptul că, în câţi-
va ani, smartphone-urile vor putea
supraveghea în permanenţă datele
vitale ale utilizatorilor, oferindu-le
astfel un mod mai plăcut şi totodată
mai la îndemână de a-şi menţine
sănătatea fizică."
3. Cardiograph-aplicaţie pentru
Câteva exemple de aplicaţii
create cu acest scop sunt:
1. 30 Days Challenge-aplicaţie
pentru fitness
Provocarea 30 Days
Challenge este o meto-
dă demonstrată știinţific de
4. Glucose Buddy- aplicaţie
îmbunătăţire a formei fizice
și a sănătăţii. Această aplica-
ţie se poate sincroniza și cu
datele privind caloriile con-
sumate din Google Fit.
2. Lifesum-aplicaţie pentru ur-
marea și menţinerea unei
diete sănătoase
Lifesum este un ghid util
pentru urmărirea dietei și
7
7
antrenamentului zilnic. Cre-
ează-ţi profilul de sănătate,
setează-ţi obiectivul și con-
trolează ceea ce mănânci
folosind baza de date
Lifesum, care conţine mili-
oane de elemente cu valori-
le lor nutriţionale.
monitorizarea ritmului car-
diac.
Cardiograph utilizează ca-
mera integrată în dispoziti-
vul dvs. sau senzorul special,
pentru a vă calcula ritmul
cardiac - aceeași abordare
utilizată de echipamentul
medical profesional- oferidu
-vă un mod mai practic de a
vă menţine sănătatea.
indice glicemic
Special creată pentru dia-
betici, îţi monitorizează ni-
velul glicemiei, al hemoglo-
binei glicate și alţi parame-
trii ai afecţiunii pe care-i poţi
transmite medicului tău. De
asemenea, în aplicaţie poţi
întregistra consumul zilnic
de carbohidraţi.
 Tehnologii revoluţionare din domeniul medical
Bandajul bioelectric
Laboratoarele armatei
americane au început recent
testarea unui "bandaj bioe-
lectric", destinat să ușureze
situaţia răniţilor prin reduce-
rea durerii, eliminarea micro-
bilor și accelerarea vindecării
rănii - toate concomitent.
Bandajul conţine microparti-
cule de argint și de zinc care,
în contact cu mediul umed,
generează curent electric.
Acesta imită energia care se
află în mod normal în orga-
nism, ceea ce stimulează vin-
decarea rapidă a rănii în toa-
ta adâncimea ei, nu numai
începând cu marginile, ca în
cazul bandajelor clasice.
În plus, argintul ajută la
anihilarea microbilor. Propri-
etăţile anti-microbiene ale
argintului sunt cunoscute din
antichitate, iar păstrarea cali-
tăţii potabile a apei ţinută
îndelungat în cupe de argint
nu este o noutate. Ca urma-
re, pentru eliminarea infecţii-
lor în zona rănii, este sufici-
entă prezenţa argintului.
Printarea 3D
Lista obiectelor imprimate 3D cu
succes demonstrează potenţialul pe
care această tehnologie îl are pen-
tru viitorul apropiat al medicinii.
Puteţi afla că există deja cel puţin
12 moduri în care imprimarea 3D
poate fi utilizată în domeniul asis-
tenţei medicale, variind de la impri-
marea ţesuturilor cu vasele de sân-
ge până la oase și piele sintetică.
Mimics (Materialise Interactive
Medical Image Control System) este
o aplicaţie de procesare a imaginilor
în scopuri de modelare și design 3D,
8
8
realizată de Materialise NV, o com-
panie belgiană specializată în pro-
grame pentru manufactura aditivă
cu aplicaţii în medicină. Mimics este
folosit pentru a realiza modele 3D
computerizate din mai multe ima-
gini 2D, ce vor fi folosite ulterior la
diverse aplicaţii inginerești.
Cu ajutorul programului Mimics, se
pot procesa – vizualiza si segmenta,
imagini 2D în tonuri de gri pentru a
le transforma într-un model 3D des-
tinat manufacturii aditive / printării.
Imaginile medicale realizate cu aju-
torul scannerelor CT sau MRI redau
utilizatorilor informaţii în tonuri de
gri ale căror valori (unităţi
Hounsfield) pot fi ușor de procesat
de un program precum Mimics.
Acesta are flexibilitatea de a crea
modele digitale din orice geometrie
posibil de identificat din datele /
imaginile obţinute prin scanare.
În imaginea alăturată se poate ob-
serva un model 3D construit cu
Mimics din imagini 2D ale unei to-
mografii computerizate abdomina-
le.
Printarea 3D în medicină permite și
facilitează:
– inovaţia care salvează vieţi, împu-
ternicind medici, cercetători și pro-

ducătorii de dispozitive medi-
cale de a lucra rapid, de a
testa complet și de a perso-
naliza ca niciodată până
acum;
– planificarea procedurilor
medicale / evaluarea diverse-
lor scenarii în domeniul
chirurgiei pe baza unor
modele anatomice pre-
cise;
– prototiparea unor
dispozitive medica-
le care pot îmbu-
nătăţi sau com-
pleta organele
cu probleme;
– accelera-
rea timpului
de producţie a dispozitivelor
pentru studii clinice;
– înlocuirea metodelor tradi-
ţionale de studiu (studiul pe
cadavre).
Articol realizat de:
Mara Ioana Suplăcan
Printarea 3D
Nanotehnologia, cea mai nouă teh-
nologie folosită în domeniul sănătă-
ții
Cunoscută și sub denumirea de
„știinţa viitorului”, nanotehnologia
reprezintă orice tehnologie al cărei
rezultat final este de ordin nano-
metric (cele mai fine particule).
În realitate nanotehnologia și
inclusiv produsele realizate prin
această metodă posedă proprietăţi
deosebit de benefice. Este și cazul
antioxidantului Nanoxyn Alpha, un
antioxidant puternic ce ajută efici-
ent la păstrarea bunăstării organis-
mului, produs dezvoltat prin nano-
tehnologie. Nanoxyn Alpha este un
produs 100% natural și are la bază o
formulă revoluţionară, ce mizează
9
9
pe absorbţia maximă și catalizarea
efectelor benefice ale ingrediente-
lor.
Mai mult de atât, este singurul
supliment alimentar care conţine și
livrează oxigen, iar beneficiile în
acest caz sunt multiple și la nivelul
tuturor organelor.
Beneficiile produ-
sului sunt numeroase, dintre
cele mai importante putem menţio-
na:
Activarea metabolismului celu-
lar printr-o mai bună oxigenare,
Menţinerea și îmbunătăţirea
stării generale de sănătate prin eli-
minarea toxinelor și a radicalilor
liberi,
Curăţarea sistemului digestiv și
a ficatului,
Suport în reglarea glicemiei
Menţinerea unui flux sanguin
sănătos printr-o mai bună circulaţie
a sângelui
Îmbunătăţirea tonului pielii
printr-o mai bună circulaţie periferi-
că
Menţinerea unui nivel sănătos
de colesterol și ESR.

Termenul de oraș inteli-
gent sau „Smart City” este
utilizat pentru a desem-
na orașele care apelează
intensiv la tehnologiile noi tip
„Smart” dedica-
te îmbunătăţirii serviciilor
publice, creșterii nivelului de
confort al cetăţenilor, eficien-
tizării consumurilor de resur-
se și reducerii cheltuielilor pe
termen mediu și lung.
La baza acestor orașe se
afla o reţea ce are denumirea
de „Internet of
Things” (abreviat şi
IoT).Această reţea este un
concept ce presupune folosi-
rea internetului pentru a co-
necta între ele diferite dispo-
zitive,servicii și sisteme auto-
mate formând astfel o reţea
de obiecte.
INFLUENȚE IT ASUPRA ORAȘELOR
Diferite categorii ce compun un oraș inteligent
Energie Inteligentă
Modul în care energia electrică
este nu doar consumată,ci si produ-
să este important, iar un oraș inteli-
gent are scopul de a se îngrijii de
acest lucru. Cantitatea de energie
pe care o folosește un oraș poate fi
redusă prin schimbarea infrastruc-
turilor de iluminat public și folosirea
becurilor LED, care sunt mult mai
eficiente. De asemenea cetăţenii
pot economisi energie prin instala-
rea contoarelor electrice inteligente
și panouri solare și prin achiziţiona-
rea de mașini electrice.
10
10
Infrastructură Inteligentă
Abilitatea de a analiza un volum
mare de date va putea permite ora-
șelor să îmbunătăţească planurile
de construcţii și mentenanţă pentru
infrastructură. Spre exemplu, anali-
zarea în timp real a toxinelor din
apă poate prevenii îmbolnăvirea
unui întreg oraș
Transport Inteligent
Transportul multi-modal, sema-
foarele și parcările smart pot face
toate parte din planul unui oraș in-
teligent. Folosirea acestora poate
reduce nivelul de trafic și po-
luarea.
Parcările inteligente ii ajută
pe oameni sa reducă timpul
irosit căutând locuri de par-
care atunci când merg la
shopping sau prin cartiere.
Semafoarele inteligente
pot monitoriza traficul în
timp real pentru ca semnale-
le sa se adapteze in funcţie
de trafic. De asemenea, aces-
te semafoare pot influenţa și
transportul public pentru ca
autobuzele să poată respecta
programul stabilit.
Obiectele IoT Inteligente-
Senzorii și semnalele sunt
părţi integrale ale aplicaţiilor
Internet of Things într-un oraș
inteligent. Aceștia colectează
informaţii care permit diferite-
lor elemente instalate în oraș să
comunice și să lucreze împreu-
nă. Senzorii trebuie să fie susţi-
nuţi de o reţea sigură și puterni-
că ce are capacitatea să tolereze
inevitabilele erori și defecţiuni
care vor apărea de-a lungul tim-
pului.
Top 5 cele mai inteligente orașe
#5 – Londra
Capitala britanică găzduiește
centrul de cercetare al orașe-
lor inteligente,în cadrul
"Imperial Colle-
ge".Autorităţile londoneze au
început un parteneriat cu
"O2" anunţat în Ianuarie
2012 în care s-a lansat cea
mai mare reţea de Wi-Fi gra-
tuit din Europa. Cu toate
acestea, Londra este recu-
noscută și pentru inovaţiile din do-
meniul sustenabilităţii,taxa de con-
gestionare a traficului fiind cea mai
cunoscută(toţi șoferii plătesc taxă
de minimum 10 lire pentru a stră-
bate zona centrală a Londrei, în fie-
care zi a săptămânii, între orele 7 și
18).
#4 - New York
Primăria din New York colaborează
cu IBM încă din 2009 și a lansat IBM
Business Analytics Solution Center,
datorită „cererii în creștere de ca-
pacităţi complexe necesare pentru
a construi orașe mai inteli-
gente și
pentru a ajuta clienţii să optimizeze
diferite procese și decizii business”.
Astfel,prin acest parteneriat, au
apărut programe de prevenire a
incendiilor,
de proteja-
re a primi-
lor respon-
denţi și de
identifica-
re a cereri-
lor false de returnare a taxelor, cu
ajutorul căruia se economisesc anu-
al aproape 100 milioane dolari.
11
11
#3 – Paris
Paris a reușit să ajungă în mai
multe top-uri mondiale, cum ar fi
locul trei în lume la inovaţie, locul
opt la capitolul de digitalizare a ser-
viciilor administrative,si locul zece
între cele mai "verzi" orașe europe-
ne. Programul "Velib",sistemul pu-
blic de închiriere a bicicletelor lan-
sat în data de 15 Iulie 2007 a remar-
cat autorităţile pariziene pe plan
internaţional. La sfârșitul anului
2011, primăria din
Paris a lansat
programul
"Autolib",un sis-
tem de închiriere a
mașinilor electrice.
#2 – Toronto
Aflat în America de Nord, To-
ronto este cel mai bine clasat
oraș din regiune, fiind membru ac-
tiv al organizaţiei "Clinton 40-
" (abreviat C40) .Înfiinţată în anul
2005,această organizaţie este o re-
ţea din care fac parte cele mai
importante metropole din lu-
me, care se preocupă de redu-
cerea emisiilor de gaze cu
efect de seră. În cadrul acestui
oraș a apărut iniţiativa Smart
Commute Toronto, o organi-
zaţie non-profit înfiinţată în anul
2001 în încercarea de a îmbunătăţi
și eficientiza transportul în
comun pentru angajaţi și me-
diu.
#1 – Viena
Viena se află pe locul întâi la
nivel mondial, in topul orașe-
lor smart. Principalul motiv
ce a dus la acest lucru este
concentrarea pe dezvoltarea
transportului în comun si pe
protejarea spaţiilor verzi. Li-
niile de tramvai,metrou si
autobuze sunt corelate per-
fect, fapt ce a dus la scăderea
numărului de mașini perso-
nale într-un mod constant.
Există aplicaţii mobile ce ofe-
ră toate rutele posibile, si
oferă o estimare a călătorii,
în funcţie de trafic.
"Un oraș dezvoltat nu
este un loc în care
săracii au mașini, este
un loc unde bogaţi
folosesc transportul
public!"
*Gustavo Petro,
primarul orașului Bogotá+
Viitoare proiecte „Smart”
Olanda este una dintre ţările primul oraș cu temperatură contro-
care a mizat pe strategia orașelor lată din lume. Deși acest proiect a
inteligente. Un exemplu bun ar fi fost conceput pentru a devenii o
Amsterdam, care are în prezent atracţie turistică de top, orașul va
aproximativ 170 de proiecte inteli- folosii ultimele tehnologii disponibi-
gente. Printre aceste proiecte se le. Pe lângă impresionanta capabili-
numără lămpi stradale care își re- tate de a-și controla temperatura
glează luminozitatea în funcţie de pe o suprafaţă atât de mare, mall-ul
traficul de pietoni, aplicaţii mobile va avea opt kilometri de străzi, do-
care permite locuitorilor să închirie- tat și cu
ze un loc transport
de par- public inteli-
care, gent, teatre,
locuinţe parcuri te-
cu con- matice, cen-
toare tre medicale
inteli- si 100 de
gente de hoteluri și
energie apartamen-
și gaz te cu o ca-
sau tra-
pacitate de aproximativ 20.000 de
fic monitorizat. locuri. O reţea asemănătoare cu
Un alt proiect de proporţii imen- “Internet of Things”va fi folosită
se este proiectul „Mall of the pentru a conecta între ele diferite
World” care deși are denumirea de servicii si clădiri.
mall, acesta va avea o dimensiune
de 743.000 mp. Acest „oraș”va fi Articol realizat de:
acoperit sub un dom de sticla,fiind Răzvan Taloi
12
12

„Impresionanta noastră
abilitate de astăzi de a trans-
mite mesaje instantaneu,la
distanţe uriașe și înţelesuri
similare unor milioane de oa-
meni simultan,ne este atât
de familiară tuturor,încât ne
vine ușor să privim acest lu-
cru cu nonșalanţă. Totuși, din
perspectiva vieţii umane,așa
cum există ea din timpurile
străvechi,ceea ce facem noi
astăzi când deschidem zia-
rul,deschidem radio-
ul,mergem la un film sau pri-
vim la televizor reprezintă o
schimbare cu adevărat extra-
ordinară în comportamentul
legat de comunicarea uma-
nă.”
„De la începutul timpului
comunicarea a fost o parte
importantă a vieţii. Din dove-
zile puţine de care dispunem
se pare că primele fiinţe
umane comunicau printr-un
număr limitat de sunete pe
care erau capabile să le pro-
ducă fizic și prin limbajul cor-
pului. Focul descoperit în
aceeași perioadă a folosit ca
Influențe IT in Comunicații
semnal,iar topoarele cioplite din
piatră erau utilizate pentru a crea
semne. Cu timpul respectivele capa-
cităţi s-au dezvoltat și au devenit
moduri de comunicare din ce în ce
mai complexe bazate pe reguli co-
mune de interpretare.”
„Acum aproximativ 35000 de
ani se folosea limbajul. Acest lucru
le-a permis oamenilor să comunice
între ei,fapt important pentru când
persoanele se aflau împre-
ună. 29000 de ani mai târ-
ziu oamenii au folosit tobe-
le pe post de mijloc de co-
municare la distanţă. În
Africa,Noua Guinee și
America tropicală oa-
menii au utilizat timp
de câteva secole ”telegraful
tobelor” pentru a comunica
între ei la distanţă. Când expe-
diţiile europene au venit în
jungle ca să exploreze pădurea
locală, au fost surprinși să afle
că vestea venirii și intenţiei lor a
circulat prin păduri cu un pas înain-
te de a ajunge ei.”
„Epoca scrisului a debutat prin
pictograme convenţionaliza-
te,urmate de scrierea fonetică. În
jurul anului 2500 î.Hr. egiptenii de-
scoperă papirusul din trestie,iar
mayașii descoperă scrierea pe
scoarţă
de ficus
tratată.
Astfel
ia naș-
tere
siste-
13
13
mul mesageriei scrise. 2000 de ani
mai târziu s-a dezvoltat sistemul
poștal în Persia antică. Astfel ia naș-
tere maratonul. Proba sportivă de
alergare pe o distanţă de 42,195 km
este numită după legenda soldatu-
lui grec Phidippides,un mesager ca-
re a adus la Atena vestea victoriei
din Bătălia de la Maraton.”
„În anul 200 î.Hr. a luat naștere
comunicarea la distanţă prin inter-
mediul
semnale-
lor de
fum. Es-
te o for-
mă de
comuni-
care vi-
zuală folosită pe distanţe lungi folo-
sită în general pentru a transmite
știri,pentru a semnala pericolul sau
pentru a aduna oamenii într-un loc
comun. În China antică, soldaţi sta-
ţionaţi de-a lungul Marelui Zid se
alertau reciproc despre iminenta
unui atac inamic prin semnalizare
de la un turn la altul. În acest fel, ei
au reușit să transmită un mesaj pe
o distanţă de 750 km în doar câteva
ore.”
Știaţi că semnale de fum sunt încă
în uz și astăzi. La Roma, Colegiul
Cardinalilor utilizează semnale de
fum pentru a indica ale-
gerea unui nou Papă. Car-
dinali eligibili votează în
secret până când cineva
primește voturi de două
treimi plus unu. Buletine-

le de vot sunt arse după fie-
care vot. Fumul negru indică
un tur de scrutin nereușit
fum alb înseamnă că un nou
Papă a fost ales.
“În anul 59 d.Hr. apare ziarul
Acta Diurna în Roma,în stilul
unor gazete zilnice. Erau cio-
plite pe dale de piatră sau pe
metal. Originea ziarului îi es-
te atribuită lui Julius Caesar.”
„În secolul XII sultanul Nur Ad
-Din creează prima poștă de
stat a porumbeilor mesageri.
Aceasta constă în utilizarea
porumbeilor mesageri pentru
a transporta mesaje, abilitate
datorată faptului că aveau
îndemânarea de a se întoarce
acasă. Au fost folosiţi în mul-
te părţi ale lumii,jucând un
rol important și în cadrul situ-
aţiilor militare.”
Influențe IT in Comunicații
„Telegraful Chappe se înscrie intr-o
tradiţie pe care nu am evocat-o în-
că, cea a reorganizării reţelelor ruti-
ere. Telegraful optic reprezintă o
noutate importanta,fiind vorba de o
adevărata ruptura de reprezentările
spaţiului si timpului, el se înscrie
totodată in continuitatea unei evo-
luţii, aceea a transportului de mesa-
je. Telegraful lui Chappe prelungeș-
te aceasta evoluţie, dar constituie si
o ruptura, pentru ca o depeșa pe
obișnuita ajunge de la Paris la
Valencieennes în cincisprezece mi-
nute. Cu un asemenea mijloc de
transmitere cvasi instantaneu, ob-
iectivul nu mai este învingerea tim-
pului, ci a spaţiului. Este deci nor-
mal ca tahigraful (primul nume ima-
ginat de Chappe) sa devina
telegraf.
Telegraful optic constituie
punctul de plecare pentru
sistemele de telecomuni-
caţii. Deși sistemul tehnic
este aproape depășit, el
întrunește cele patru ca-
racteristici de baza ale te-
lecomunicaţiilor, pe care
le vor reorganiza alte sis-
teme:
1 chiar daca nu este
instantanee, transmisia se
face foarte rapid. Chappe îmbună-
tăţește rapiditatea, perfecţionând
sistemul de codare;
2 se constituie o reţea perma-
nenta care se extinde din ce in ce
mai mult;
3 un corp tehnic specializat ia in
sarcina exploatarea;
14
14
4 informaţia este codata intr-
un "limbaj universal".
Tipurile de telegraf concurente tele-
grafului Chape vor utiliza alte co-
duri;englezii un cod alfabetic,
Bergstrasser, in Germania, un cod
binar sau cuaternar.”
„Intr-o zi, de 14 februarie 1876, la
Washington Alexander Graha, Bell
si Elisha Gray depun o cerere de
brevet pentru invenţia telefonului.
Istoria oficiala a telefonului retine
numele lui Bell dar, in fond,nu se
știe daca Gray nu a avut el primul
ideea telefoniei. Toţi cercetători
care au cochetat cu ideea telefoniei
au avut la baza cunoștinţe despre
telegraf.
Încet, încet, telefonul leagă
diferite sectoare ale activităţii eco-
nomice, devenind un instrument de
schimb intersectorial, cum se spune
in limbajul economic actual. În
1910, Herbert Casson scria:"este un
instrument rapid de civilizare care
mărește eficacitatea socială. Este
un simbol al cooperării naţionale".
Pana nu de mult, folosirea cabinelor
telefonice era singurul mod de a
telefona din afara casei. Astăzi, pu-
tem telefona din mașina, din tren
sau de pe strada, cu ajutorul tele-

foanelor mobile. Când un
abonat își pornește telefonul
mobil, acesta este conectat la
o antena de emisie-recepţie
care centralizează apelurile
venite din zona. De acolo,
apelul se transmite spre o
centrala de tranzit care îl diri-
jează pe reţeaua telefonica
pana la persoana căuta-
tă. Teritoriul acoperit de o
antena de emisie-recepţie
este numit "celula". Din acest
motiv, telefoanele mobile se
numesc si telefoane
"celulare".”
primul telefon mobil cântă-
rea aproximativ 36kg 2)în
1940 doar 3 oameni puteau
purta convorbiri telefonice
simultan într-un oraș. As-
tăzi,doar în Statele Unite se
fac peste 34,000 de apeluri
telefonice pe secun-
dă 2) Abia în 1992 a
apărut conceptul de
SMS. Acesta conţinea
mesajul “Crăciun Fe-
ricit” și a fost trimis
către directorul gene-
ral al Vodafone-ului.
3) În 2011 au fost tri-
mise 8 mii de miliarde de me-
saje.
“După epoca presei scri-
se si cea a radiodifuziunii, cea
de a treia epoca a comunică-
rii se înscrie si ea pe traseul
mutaţiilor tehnic generate de
electronică. Apariţia informa-
ticii ca sistem de comunicare
Influențe IT in Comunicații
se face urmând
tipicul deja cunoscut acum al
celorlalte media:telegraful, radioul,
televiziunea.
Informatica a fost nevoita sa
își găsească, înainte de toate, pro-
pria definiţie, sa se înţeleagă pe si-
ne ca fiind altceva decât un simplu
dispozitiv de calcul lipsit de orice
caracter iminent.
Primele prototipuri de ma-
șini de calcul analogice sunt realiza-
te de Vannever Bush in anii 30, care
utiliza un principiu ce nu lasă loc
nici unei evoluţii viitoare. George
Stibitz, telefonist la laboratoarele
Bell, realizează un calculator elec-
tromecanic, structurat du-
pă principiul funcţionarii centrale-
lor telefonice.
Cu o reţea de calculatoare sufici-
ent de puternice încât sa joace rolul
unei infrastructuri, cale spre găsirea
unei noi forme de exprimare infor-
matica a fost constrânsa din ce in ce
mai puţin de factori tehnici si tot
mai mult de cei de ordin temporal si
creativ.
Originile Internetului se găsesc
in 1963 la Ministrul de Apărare din
SUA, în reţeaua ARPAnet. Pentago-
nul construiește reţeaua pentru
15
15
contracte militare și pentru schimb
de informaţii cu universităţile care
se ocupau de cercetare militare.
Crearea reţelei civile, activitate cos-
tisitoare și riscantă va atrage curând
tot mai multe instituţii și tot mai
mulţi utilizatori, mare parte din ei
având deja reţele interne proprii.
Astfel, NSF devine un conector pen-
tru mii de alte reţele, numele de
Internet apărând ca perfect justifi-
cat in contextul următoarei definiţii:
Internetul este colecţie întinsa
de reţele de calculatoare care cu-
prinde întregul glob, conectând la
un larg sistem electronic de servicii,
resurse si informaţii atât instituţii
guvernamentale, militare, educaţio-
nale și comerciale cat și persoane
fizice; se utilizează o serie de con-
venţii și instrumente pentru a crea
imaginea unei singure reţele, deși
calculatoarele din reţea se bazează
pe platforme hard și
soft diferite.
Internetul a apărut
aproape simultan in
Europa si pe alte conti-
nente. Astăzi este con-
stituit din " 4000 de
utilizatori si 154 tari
interconectate". Inter-
netul care cunoaște o creștere de
10% -15% pe luna a devenit unealta
de comunicaţie fundamentală a în-
tregii comunităţi de învăţământ su-
perior, cercetare și dezvoltare teh-
nologica, publică și privată, precum
și în industrie.
La originea Internetului au
stat doua procedee fundamentale,
care după sociologul francez D.
 Influențe IT in Comunicații

Wolton, trimit la mize diferi-
te:
· protocolul american IP,
concentrat pe transport,
interacţiunile în persoană. Oferind
și posibilitatea unei înregistrări scri-
se,a revoluţionat felul în care s-au
făcut afacerile ducând la creșterea
eficienţei și a dinamicii comunică-
te, dar și persoane încă necunoscu-
te. În acest moment Facebook este
una dintre cele mai răspândite reţe-
le sociale din lume. Utilizatorii pot

intra în această reţea din orice loc

unde există acces la Internet pe ba-
za unei parole, stabilite iniţial odată
cu completarea formularului de în-
scriere conţinând o serie întreagă
de întrebări personale. În prezent
rii.” (noiembrie 2015) site-ul Facebook
· WEB-ul-protocol HTTP, are circa 1.44 mild. membri în toată
modele europene concepute Știaţi că 1) Ray Tomlinson a trimis lumea . Apreciat a fi al doilea sit so-
iniţial pentru navigare docu- primul email din toate timpurile,dar cial mondial după google.com, luat
mentară, utila in hipertext.” nu-și amintește ce scrisese. Respec- după numărul de vizite, Facebook
tivul email a călătorit între 2 calcu- face parte din fenomenul recent
„Deși inventat în 1971 de că- latoare situate la 1 metru depărtare
tre Ray Tomlinson,abia în denumit Web 2.0.
între ele. 2)În zilele noastre,peste
1985 email-ul a început să fie 100 de mii de miliarde de emailuri Creat iniţial la Harvard, SUA,
folosit de către gu- sunt trimise anual . Facebook era la origine o reţea soci-
vern,oamenii de știinţă și sis-
ală cu circuit închis pentru studenţii
temul militar,care au avut „Facebook este un site web de tip- acestei universităţi; ulterior ea s-a
primii ac- reţea de socializare din Internet, deschis și altor universităţi america-
ces la
ne. La început verificarea aparte-
acest ser-
nenţei la universitate se făcea prin
viciu.
adresa de poștă electronică (e-mail)
Odată cu
a studentului, dar începând din sep-
lansarea
tembrie 2006 reţeaua este deschisă
Microsoft
tuturor.”
Outlook
în 1992 a
devenit
accesibil
pe scară
largă cu utilizare în afaceri și creat de către Mark Zuckerberg în Articol realizat de:
în comunicare înlocuind tele- anul 2004 pentru a oferi posibilita-
foanele,scrisorile,faxurile și tea de a contacta persoane apropia- Mara Tudusciuc

16
16
 Bibliografie

Toate imaginile regăsite în această revistă provin din surse publice

(wikimedia, google, bing) și nu necesită drepturi de autor.

Briggs and Burke, Social History of the Media.

Briggs, Asa and Peter Burke, A Social History of the Media: From Gutenberg
to the Internet(Malden, MA: Polity Press, 2005).

Library of Congress, “Radio: A Consumer Product and a Producer of

Consumption,”Coolidge-Consumerism Collection, http://
lcweb2.loc.gov:8081/ammem/amrlhtml/inradio.html.
McLuhan, Marshall. Understanding Media: The Extensions of Man, (New
York: McGraw-Hill, 1964).

Wallace, David Foster “E Unibus Pluram: Television and U.S. Fiction,” in A

Supposedly Fun Thing I’ll Never Do Again (New York: Little Brown, 1997).

https://media.imopedia.ro/stiri-imobiliare/top-10-cele-mai-inteligente-orase-din-lume-
20412-print.html
https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/social/cel-mai-smart-oras-din-lume-este-in-
europa-811126
https://en.wikipedia.org/wiki/Mall_of_the_World
http://incont.stirileprotv.ro/lifestyle/mall-of-the-world-dupa-burj-khalifa-dubai-da-o-
noua-lovitura-cel-mai-mare-mall-din-lume-sau-primul-oras.html
( http://www.qreferat.com/referate/comunicare/Elemente-de-istoria-
comunicari913.php )
( http://www.qreferat.com/referate/comunicare/Elemente-de-istoria-
comunicari913.php ) (http://www.scritub.com/sociologie/psihologie/comunicare/
EVOLUTIA-COMUNICARII1242018185.php)
( http://www.scritub.com/sociologie/
psihologie/comunicare/EVOLUTIA-
COMUNICARII1242018185.php ) (
https://en.wikipedia.org/wiki/Acta_Diurna
http://www.scritub.com/sociologie/psihologie/
comunicare/EVOLUTIA-
COMUNICARII1242018185.php

17
17